Studiu Privind Sursele Alternative de Finantare a Bugetelor Locale Fonduri Europene Nerambursabile

Studiu privind sursele alternative de finanțare a bugetelor locale – fonduri europene nerambursabile

CUPRINS

INTRODUCERE

Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante și cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de reducere a disparităților economice și sociale existente între diversele regiuni ale Europei, acționează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum creșterea economică și sectorul IMM, transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, protecția mediului, ocuparea și formarea profesională, educația, egalitatea de gen.

Concepută ca o politică a solidarității la nivel european, politica regională se bazează în principal pe solidaritate financiară, adică pe redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția Statelor Membre către regiunile și grupurile sociale mai puțin prospere (pentru perioada 2000-2006, suma aferentă reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE. De fapt, se poate spune că politica de dezvoltare regională are un pronunțat caracter instrumental, iar prin fondurile sale de solidaritate (Fondul de coeziune, Fondurile structurale, Fondul de solidaritate) contribuie la finanțarea altor politici sectoriale – cum ar fi politica agricolă, politica socială, politica de protecție a mediului.

În plus, politica regională este corelată și cu politica de extindere a Uniunii Europene, prin crearea fondurilor speciale de pre-aderare Phare (fond de sprijin pentru reconstrucția economică), ISPA (instrument al politicilor structurale, ce prefigurează Fondul de coeziune) și SAPARD (program special pentru agricultură) la care au acces țările în curs de aderare și prin care este sprijinită tranziția acestora la standardele și structurile de organizare ale UE. Caracterul complex al politicii de dezvoltare regională este subliniat și de modul în care acesta integrează trei dintre obiectivele prioritare ale UE: coeziunea economică și socială, extinderea aplicării principiului subsidiarității și dezvoltarea durabilă. Astfel, coeziunea economică și socială nu numai că este prezentă la nivelul obiectivelor fondurilor structurale, dar importanța sa este reflectată prin crearea unui fond omonim (Fondul de coeziune) ce sprijină grăbirea procesului de convergență și atingere a nivelelor medii de dezvoltare ale UE, a patru State Membre mai puțin dezvoltate: Spania, Portugalia, Grecia și Irlanda.

Principiul subsidiarității – care reprezintă gradul crescut de implicare a Statelor Membre în dezvoltarea și implementarea politicilor comunitare – este prezent și la nivelul altor politici. În contextul de față, acest principiu are aplicabilitate în negocierea finanțării din fondurile de solidaritate de către fiecare stat în parte (în funcție de prioritățile naționale și regionale) precum și în responsabilitatea ce revine acestora din urmă în implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor stabilite de comun acord.

Strategia dezvoltării durabile3 este prezentă ca prioritate a programelor de solidaritate europeană, în special prin accentul pus pe protecția mediului și pe dezvoltarea de măsuri în această direcție. Însă această strategie nu este numai europeană, ci există ca strategie globală promovată în toată lumea prin variate acorduri internaționale, ceea ce subliniază o dată în plus caracterul complex al politicii de dezvoltare regională și coerența internă a obiectivelor comunitare.

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALA A INSTRUMENTELOR DE SPRIJIN ALE UNIUNII EUROPE

Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană și-a definit obiectivele strategice pe care le urmărește, chiar prin intermediul primelor capitole bugetare, din cele șase, stipulate în Acordul Interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul și Comisiei. Aceste obiective sunt:

Creșterea durabilă;

Conservarea și managementul resurselor naturale;

Cetățenia, securitate, libertate și justiție;

Uniunea Europeană, ca actor global.

1.1. Fonduri de Solidaritate

Politica de solidaritate și coeziune promovată de către Uniunea Europeana este implementată prin intermediul instrumentelor sau fondurilor de solidaritate, care se adresează țărilor membre UE în principal și regiunilor în special, dar nu exclude și țările care se află în curs de aderare, pentru acestea au fost create instrumente și fonduri speciale. Funcționarea instrumentelor de solidaritate la nivel regional se face cu ajutorul sistemului NUTS, adică Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică al Uniunii Europene, ultima dată acesta a fost amendat în luna mai 2003. Conform acestui sistem, regiunile UE se împart în trei categorii NUTS, în funcție de criteriul populația lor:

NUTS 1 – cu o populație între 3 milioane – 7 milioane de locuitori;

NUTS 2 – cu o populație între 800 de mii -3 milioane de locuitori

NUTS 3 – cu o populație între 150 mii – 800 mii de locuitori.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene-The European Union Solidarity Fund, este unul dintre cele mai noi fonduri ale politicii regionale și a fost înființat în noiembrie 2002, cu ocazia inundațiilor ce au avut loc și au afectat Franța, Germania, Austria și Republica Cehă.

Obiectivul principal al acestui fond constă în exprimarea solidarității Uniunii Europene față de populația unui stat membru sau care se află în curs de aderare, și care a fost afectată de un dezastru natural major. Acest fond va fi și este folosit numai în cazul dezastrelor naturale majore, cum au fost inundațiile din august 2002 sau a incendiile spontane din Portugalia ce au avut loc în iulie 2003, și care au avut repercusiuni grave asupra condițiilor de viață, mediului înconjurător sau economiei țărilor afectate. Pentru a se putea estima gravitatea unui dezastru natural și justifica utilizarea acestui fond, au fost stabilite două criterii ce trebuiesc obligatoriu de îndeplinit pentru a putea accesa banii, și acestea sunt:

1. în cazul unui stat trebuie să fi suferit pierderi estimate la 3 miliarde EURO, sau la mai mult de 0,6% din venitul național brut;

2. în cazul unor dezastre regionale extraordinare trebuie să fie vorba de daune mai mici decât această limită de 3 miliarde EURO, care afectează cea mai mare parte a populației și au consecințe majore și de durată asupra condițiilor de viață și stabilității economice a regiunii respective, se acordă în principal o atenție specială regiunilor care se află în zone îndepărtate sau în situații de izolare

Suma care se alocă anual acestui fond este în valoare de 1 miliar de euro. Acest fon finanțează în principal acțiuni reparatorii pentru daune care nu pot fi asigurate.

Modul prin care se oferă asistență în cazul acestui fond presupune acordarea unei singure tranșe de finanțare pentru țara/regiunea care solicită ajutor și care este complementară eforturilor naționale și nu necesită co-finanțare din partea statului afectat. Pentru a obține acest sprijin este nevoie ca statul în cauză să înainteze o cerere Comisiei Europene, în termen de maxim 10 săptămâni de la înregistrarea primei pagube cauzate de dezastru. În cadrul acestei aplicații trebuie menționate informații referitoare la amploarea și impactul pagubelor înregistrate, de asemenea, trebuie estimată suma solicitată și indicate alte surse de finanțare națională, comunitară și/sau internațională. Există situația în care estimarea finală a dezastrului este semnificativ mai mică decât cea care s-a prevăzut inițial, atunci Comisia Europeană va cere rambursarea diferenței.

Figura 1 – Structura acțiunilor finanțabile din fonduri de solidaritate

Implementarea grantului presupune a fi responsabilitatea statului beneficiar, precum și completarea acestuia cu alte fonduri comunitare în vederea asigurării finanțării, cu precizarea ca acestea nu trebuie să fie celelalte fonduri ale politicii regionale. Suma alocată trebuie cheltuită pe parcursul unui singur an, iar ceea ce nu s-a utilizat în acest interval trebuie rambursat.

1.2. Fonduri Structurale

În comparație cu fondurile anterioare descrise, acest fond are la bază și funcționează cu ajutorul unor programe, acestea fiind la rândul lor structurate în funcție de domeniile și obiectivele prioritare ale politicii regionale.

La baza acestui fond stau o serie de principii care au fost identificate odată cu reforma ce a avut loc în anul 1999. Astfel, în perioada 1994-1999, fondurile structurale funcționau cu ajutorul următoarelor principii: parteneriatul, programarea și coerența internă, adiționalitatea (sau coerența externă) și concentrarea.

Figura 2 – Principii care stau la baza fondului

Principiul programării constă în pregătirea planurilor multianuale de dezvoltare, acestea se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu satul membru și care trece printr-o serie de etape succesive, finalizându-se cu asumarea de sarcini de către organisme publice sau private care și le vor duce la bun sfârșit. Așadar, într-o primă fază, statele membre vor înainta Comisiei Europene planuri naționale de dezvoltare și conversie bazate pe prioritățile naționale și regionale, pe care și le propun, și care în mod obligatoriu vor conține:

descrierea detaliată a situației curente în regiunea/statul respectiv;

descrierea strategiei celei mai avantajoase pentru realizarea obiectivelor menționate în planul național de dezvoltare;

indicarea formei și utilizării contribuției fondurilor structurale.

Planul Național reprezintă un instrument prin intermediul căruia se stabilesc prioritățile fiecărui stat membru, prin intermediul căruia fiecare din acest stat va acționa astfel încât să se îndeplinească obiectivul major al Uniunii Europene. Astfel, pentru realizarea obiectivului de reducere a decalajelor de dezvoltare față de Uniune, statele membre adopta următorul plan, ale cărui priorități sunt menționate în figura ce urmează:

Figura 3 – Prioritățile planului

Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR), a fost conceput ca un instrument de direcționare a metodelor de finanțare națională, comunitară, pentru perioada 2000-2013. Acest instrument se aplică obiectivul european de convergență și obiectivului de competitivitate regională și de ocupare a forței de muncă.

În faza următoare statul membru trebuie să înainteze Comisiei așa-numitele documente de programare, aceste documente sunt realizate conform unor criterii trasate de aceasta, iar aceste documente pot fi de două tipuri: Documente Cadru de Sprijin Comunitar (DCSC) – care sunt apoi transpuse în Programe Operaționale (PO), sau Documente Unice de Programare (DUP), diferența este dată de amploarea lor și nu de natura acestora. Diferențele dintre cele două tipuri de acte pot fi observate în tabelul următor:

Cu ajutorul acestor documente are loc procesul de negociere între Comisia Europeană și statele membre, acest proces se finalizează cu alocarea fondurilor structurale pentru fiecare stat în parte.

Principiul parteneriatului constă într-o strânsă legătură între Comisie și autoritățile naționale, regionale și locale, parteneri economici și sociali și alte organisme competente, care urmează să se implice în toate etapele de implementare a fondului structural. Acest principiu reliefează gradul de descentralizare ce caracterizează întreaga politică regională europeană și aplicabilitatea subsidiarității.

Principiul adiționalității constă în completarea asistenței comunitare prin finanțare națională, astfel încât fondurile comunitare să nu înlocuiască fondurile naționale alocate pentru dezvoltarea unui anumit sector, ci să vină în completarea acestora.

Principiul monitorizării, evaluării și controlului este un elementul de noutate adus de reforma din 1999. Astfel, conform noului regulament, statele membre au atribuții administrative și au obligația de a desemna:

autoritate națională corespunzătoare fiecărui program al fondurilor structurale,

comitete de monitorizare.

Autorităților naționale se ocupă cu acoperirea unor aspecte legate de egate de implementarea, administrarea corectă și eficacitatea programului, cum ar fi: colectarea de informații statistice și financiare, pregătirea și transmiterea de rapoarte către Comisie, organizarea de evaluări intermediare, etc.

Comitetele de monitorizare sunt conduse de către un reprezentant al autorității naționale de implementare și au ca responsabilitate completarea activităților autorității naționale prin asigurarea calității și eficienței în implementarea măsurilor structurale.

Referitor la procedura de evaluare, trebuie de menționat faptul că se regăsește sub trei tipuri, și anume: ex-ante, intermediară și ex-post. Evaluarea ex-ante presupune evaluarea efectului socio-economic, înaintea implementării măsurilor unui program și este în responsabilitatea autorităților competente; evaluarea intermediară are loc pe parcursul perioadei de desfășurare a unui program și este efectuată de Comisia Europeană, ajutată de autoritatea națională aferentă, iar evaluarea ex-post are loc după încheierea perioadei de funcționare a unui program și este realizată tot de către Comisia Europeană, în colaborare cu statele membre și autoritățile naționale aferente.

De asemenea, tot aici trebuie să vorbim și despre modalitățile de plată și control financiar, ceea ce rezultă că fiecare stat are obligația de a desemna, pe lângă autoritatea națională de gestionare a programului, și o autoritate de plăți -„paying authority”. Aceasta funcționează ca intermediar între Comisie și beneficiari, iar împreună cu autoritatea națională, asigură respectarea regulilor de finanțare comunitare de către aceștia. Controale ad-hoc și audituri financiare sunt efectuate în mod regulat de Comisia Europeană și aleatoriu, în limita a 5% din bugetul fiecărui program.

În cadrul Fondurilor structurale se regăsesc patru alte fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul European de Orientare și Garantare pentru Agricultură (FEOGA), Instrumentul Financiar de Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP).

1.2.1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER)

Rolul acestui fond este de a impulsiona investițiile și de a echilibra balanța dezvoltării la nivelul statelor membre al Uniunii. Prioritatea numărul 1 la finanțare o are cercetare, inovarea, problemele de mediu, prevenirea riscurilor, în timp ce investițiile în domeniul transportului tinde să fie prioritară în cazul statelor mai puțin dezvoltate.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul a trei obiective în vederea susținerii politicii regionale:

convergență;

competitivitate regională și ocuparea forței de muncă;

cooperare teritorială europeană.

Convergența

În regiunile care se află sub incidența obiectivului „Convergență”, domeniile de intervenție a FEDR-ului se concentrează în primul rând asupra modernizării și diversificării structurilor economice, precum și asupra păstrării și creării de locuri de muncă durabile. Acțiunile întreprinse prin FEDR cuprind următoarele domenii: cercetare și dezvoltare tehnologică (CDT); inovare și spirit antreprenorial; societate informațională; mediu; prevenirea riscurilor; turism; cultură; transporturi; energie; educație; sănătate.

Competitivitatea Regională și Ocuparea Forței de Muncă

Prioritățile obiectivului „Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă” se concentrează asupra a trei aspecte:

inovare și economia cunoașterii constă în: consolidarea capacităților regionale în materie de cercetare și dezvoltare tehnologică, stimularea inovării și a spiritului antreprenorial și dezvoltarea ingineriei financiare, în special pentru întreprinderile legate de economia cunoașterii;

mediu și prevenirea riscurilor acesta constă în: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea eficacității energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante și elaborarea de planuri pentru prevenirea și gestionarea riscurilor naturale și tehnologice;

acces la serviciile de transport și telecomunicații de interes economic general.

Cooperare teritorială europeană.

În ceea ce privește cel de-al treilea obiectiv „Cooperare teritorială europeană”, acesta are în vedere trei axe principale:

dezvoltarea de activități economice și sociale transfrontaliere;

stabilirea și elaborarea cooperării transnaționale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiunile maritime;

consolidarea eficacității politicii regionale prin promovarea și cooperarea interregională, prin realizarea de activități de conectare în rețea și prin schimburi de experiență între autoritățile regionale și locale.

A)Programul Operațional Sectorial Creștere Competitivității Economice (POS CCE)

Acest program răspunde primului obiectiv al Planului Național de Dezvoltare și celei de a doua prioritate prevăzută în Cadrul Strategic Național de Referință.

Obiectivul general al acestui program este creșterea productivității întreprinderilor tarilor in curs de aderare la Uniunea Europeana sau a celor deja membre uniunii și reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Programul are 6 axe, fiecare dintre aceasta are propriile domenii:

Figura 4 –Axele și domeniile programului

B) Programul Operațional Regional (POR)

Acest program are ca obiectiv general accelerarea creșterii economice în toate regiuniile tării, în special a celor mai slab dezvoltate, astfel încât raportul dintre cea mai dezvoltată si slab dezvoltată regiune, din punct de vedere al infrastructurii și al mediului de afaceri, să scadă. Acesta se implementează prin intermediul Autorității de Management, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, împreună cu cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională. POR-ul are la bază, de asemenea, 6 axe:

Figura 5 – Axele și domeniile programului

1.2.2. Fondul Social European.

Acesta a fost creat în 1958 și a constituit principalul instrument al politicii sociale comunitare. FSE are în vedere îmbunătățirea modului în care funcționează piața muncii în diferite țări și pe re-integrarea șomerilor pe piața muncii, prin finanțarea a trei tipuri de acțiuni: formarea profesională, reconversia profesională și măsuri ce duc la crearea de locuri de muncă. Tipurile de măsuri pentru care se alocă bani au în vedere:

reintegrarea profesională a șomerilor pe termen lung;

integrarea profesională a șomerilor tineri;

integrarea profesională a persoanelor excluse de pe piața muncii;

promovarea egalității de șanse în accesul la piața muncii;

acțiuni specifice de îmbunătățire a accesului femeilor la piața muncii;

îmbunătățirea sistemelor de educație și formare;

concentrarea de potențial uman în domeniile cercetării și dezvoltării.

Programul operațional sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane.

Cu ajutorul acestui program sunt stabilite axele principale și domeniile de intervenție în sfera resurselor umane, care vor fi finanțate cu ajutorului Fondului Social European. Programul este construi pe 7 axe:

Figura 6 – Axele și domeniile programului

Programul operațional sectorial de Dezvoltarea Capacității Administrative

Contribuie la implementarea priorității 4 din Planul Național de Dezvoltare Regională. Obiectivul programului urmărește creșterea performatei administrației publice în România și este organizat pe 3 axe:

Figura 7 – Axele și domeniile programului

Implementarea se va face de către Direcția Generală pentru Dezvoltarea Capacității Administrative, care face parte din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, și care va finanța proiecte de genul tip asistență, granturi, training, proiecte complexe, etc.

1.2.3.Fonduri de coeziune

Fondul de Coeziune este un instrument financiar care în principiu sprijină investițiile în domeniul infrastructurii de transport, energie și mediu:

Rețelele de transport transeuropean, pentru proiectele de interes comun, așa cum se întâmplă în cadrul programului TEN-T;

Mediul în care prioritățile stabilite de politica comunitară de protejare a mediului și a programului de acțiune.

Așadar, fondul poate să intervină și în domenii care se află în legătură cu dezvoltarea durabilă, care au beneficii asupra mediului, respectiv eficientizarea energetică și energia regenerabilă, iar în domeniul transporturilor, în afara rețelelor transeuropene, poate să se implice în transportul rutier, naval, feroviar, sistemele de transport intermodal și interoperabilitatea lor, etc.

Diferența față de fondurile structurale este că fondurile de coeziune nu cofinanțează programe, ci finanțează direct proiecte individuale, care sunt calr identificate încă de la început. Decizia de a finanța sau nu un proiect revine Comisiei, în acord cu statul membru care este beneficiar, în timp ce administrarea lor se face de către autoritățile naționale.

A) Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu)

Obiectivul Global acestui program îl constituie protecția și creșterea calității mediului și a standardelor de viață din statele membre, producând totodată și implementarea aquis-ului european în domeniul mediului.

Astfel, ceea ce vizează acest fond este de a reduce decalajele, cu privire la infrastructura mediului și din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, între Uniune și statele membre. Implementarea programului presupune creșterea calității serviciilor publice de apă, canalizare, salubritate, termoficare, având în vedere principiul dezvoltării durabile și de acela că „poluatorul plătește”.

Axele prioritare identificate prin intermediul acestui program sunt:

Figura 8 – Axele și domeniile programului

Programul este implementat cu ajutorul Agențiilor Regionale de Protecția Mediului din cele 8 regiuni ale țării.

Programul Operațional Sectorial de Transport

Obiectivul principal al acestui program constă în promovarea sistemului de transport din statele membre, care să permită deplasarea rapidă, eficientă și în condiții de siguranță a persoanelor și bunurilor.

1.2.4.Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

În perioada 2007-2013, eforturile vor fi îndreptate către cel de-al doilea pilon al Politicii Agrare, și anume dezvoltarea rurală, care a fost încadrată într-un singur cadru financiar de programare, pentru a se putea asigura coerența, transparența și vizibilitatea politicii agricole. Acest sprijin se va acorda de către Uniunea Europeană prin intermediul acestui fond.

Acest, FEADR, fond vizează îmbunătățirea structurilor de producție, procesare și marketing al produselor agricole și forestiere și potențialul dezvoltării potențialului local, din zonele rurale.

FEADR are în vedere atingerea a trei obiective ce se află în strânsă legătură cu cele trei capitole ce au fost stabilite de Comisie, și anume:

Îmbunătățirea competitivității agricole și sectorului forestier, prin intermediul mijloacelor de sprijinire a restructurării;

Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural, sprijinul oferit pentru managementul terenurilor;

Îmbunătățirea calității vieții în zonele și încurajarea diversificării activităților economice.

FEADR completează acțiunile naționale, regionale și locale și contribuie la realizarea priorităților stabilite de către Comunitate. Comisia si statele membre că întreaga contribuție financiară publică este folosită în conformitate cu acțiunile, politicile și prioritățile Comisiei și cu măsurile stabilite prin Fondul European de Garantare Agricolă. FEADR finanțează, doar în sistem de cogestiune, programele de dezvoltare rurală au la bază același sistem ca și în cazul fondurilor structurale, și anume statele membre trebuie să elaboreze un plan național de dezvoltare, dar de data aceasta rurală. Pe baza acestuia Comisia va aproba axele prioritare și măsurile care urmează a fi implementate în perioada de programare financiară.

Implementarea planului se realizează prin intermediul de programe de dezvoltare rurală, care conțin pachete de măsuri grupate în funcție de criteriile stabilite prin politica agricolă comună. Fiecare din program stabilește o strategie care să aibă în vedere o anumită perioadă de finanțare și care av cuprinde o analiză a situației existente, precum și argumentarea priorităților alese și impactul așteptat.

Contribuția comunității europene constă în sume de bani transferate către guvernele tarilor membre Uniunii Europene, prin intermediul Comisiei Europene, cu titlu de sume de bani nerambursabile, în limita plafonului stabilit anual, precum și în funcție de angajamentele bugetare comunitare pentru programele de dezvoltare rurală.

1.2.5. Fondul European pentru Pescuit

Fondul European pentru Pescuit este o acțiune complementară care presupune măsuri luate de comunitatea în vederea protejării și creșterii productivității în domeniul piscicol. Fondul își propune să susțină acțiuni care să creeze un echilibru între resurse și exploatare, de asemenea încearcă promovarea întreprinderilor viabile economic în sectorul pescuitului, îmbunătățirea aprovizionării pieții și creștere valoarea adăugate la produsele din pește și acvacultura prin procesare, revitalizarea industriilor care depinde de pescuit și de acvacultură.

Obiectivele stabilite la nivelului programului sunt;

Figura 9 – Obiectivele programului

1.3. Situația absorbției fondurilor europene in România

Politica de coeziune (sau politica regională) a Uniunii Europene oferă un cadru pentru finanțarea unei game largi de proiecte și investiții, cu scopul de a încuraja creșterea economică în statele membre ale UE și in regiunile lor. Politica este revizuita de către instituțiile UE, o dată la șapte ani.

Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice și sociale și a pus în evidență deficiențele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE trebuie să se ocupe acum de propriul viitor.

Următoarea rundă de programe va fi lansată în 2014.

Pentru perioada 2007-2013, politicii de coeziune i-a fost atribuit un buget de 347 de miliarde de euro adică peste o treime (35,7%) din întregul buget european.

Resursele disponibile se ridică la 308,041 miliarde de euro (exprimate în prețurile din 2004) sau 347,410 miliarde de euro (exprimate în prețurile actuale):

• 81,5% pentru obiectivul convergență;

• 16% pentru obiectivul competitivitate regională și ocuparea forței de muncă;

• 2,5% pentru obiectivul cooperare transfrontalieră europeană.

Figura 10 – Structura resurselor disponibile

Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.

Figura 11 – Stadiul absorbției (plați)

Figura 12 – Stadiul absorbției (rambursări)

Figura 13 – Zonele eligibile pentru finanțare din Fondurile Structurale și de Coeziune

CAPITOLUL II.

ANALIZA DIAGNOSTIC PENTRU ORASUL MĂCIN, JUDETUL TULCEA

2.1. Date generale despre orașul Măcin

Figura 14 – Localizare geografică 1

Sursa http://ecomuntiimacinului.wordpreso.com/

Figura 15 – Localizare geografică 2

Sursa http://ecomuntiimacinului.wordpreso.com/

2.2. Scurt istoric

Figura 16 – Grup de statuete aparținând culturii Hamangia (cultură neolitică din mileniul IV-II î.Hr., denumită astfel după vechiul sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea)

Sursa http:// http://ro.wikipedia.org

MĂCIN este o așezare antică, datând din sec. III, recunoscută cu statutul de oraș urbană în documente otomane din sec. XVI. Originea îndepărtată a acestui așezământ poate fi identificată în vechiul Arrubium, nume dat de către celți în sec. III î.Hr. Se pare că încă din antichitate acest așezământ ar fi jucat un deosebit rol religios în viața oamenilor acestor locuri și că tot aici ar fi existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus, de la care se pare că își trage și numele. Cetatea era cuprinsă în uniunea tribală condusă de Rhemaxos, sau, poate a celei a lui Zyraxes, incluzând și Delta Dunării. După cucerirea Dobrogei de către romani, "Arrubium" a devenit reședința unei unități de cavalerie romană, atestată între anii 99-241 e.n de două diplome militare eliberate unor veterani: prima din 14 august 99, cealaltă din 2 aprilie 241. După o perioadă de "tăcere" a izvoarelor istorice, este readusă în actualitate posibila localizare a "Vicinei" la Măcin , de unde provenea primul mitropolit al Țării Românești (1359), Iachint din Vicina . Reputați istorici, precum N. Iorga, Ghe .I. Brătianu, afirmă această ascendență toponimică. O dată cu cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman, Măcinul devine sediu al unei garnizoane otomane, centru de colectare și tranzit al produselor destinate aprovizionării Constantinopolului.

2.3. Analiza Diagnostic – Potențialul socio-uman

2.3.1. Resursele umane

Populația, este etnic-mixtă, fiind înregistrate în oraș nu mai puțin de 11 naționalități (români, turci, rromi, ruși-lipoveni, etc.) și 9 culte religioase care conviețuiesc în deplină armonie și toleranță.

Populația: 12.100 locuitori.

Populația stabilă: 10.607 locuitori

Analizând evoluția efectivului populației pe parcursul ultimilor patru ani, se observă o creștere nesemnificativă a acestuia cu 5 persoane, cauzat de factorul migrator.

Tabelul 1 Dinamica populației, persoane

Sursa: Primăria Măcin

Natalitatea în anul 2011 a fost de 26 persoane și se află într-un proces de creștere în perioada analizată. În aceiași perioadă este în creștere și numărul de decese. Dacă în perioada anilor 2008-2010 natalitatea depășea mortalitatea, în 2011 s-a înregistrat un proces invero. Această tendință se manifestă și pe parcursului anului 2012. Reieșind din resursele și oportunitățile de care dispune orașul, pentru viitorul apropiat se preconizează o creștere a numărului populației.

Tabelul 2 Mișcarea naturală a populației

Sursa: Primăria Măcin

Datele tabelului de mai sus denotă că, pe parcursul perioadei analizate numărul populației s-a păstrat constant. Deși, conform datelor se observă o creștere, datorită creșterii numărului persoanelor plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă, numărului populației prezente și stabile se menține constant.

Structura pe genuri a populației orașului se caracterizează printr-o prevalare a genului feminin față de cel masculin (52,4% față de 47,6%), situație caracteristică pentru populația întregului județ Tulcea (52,1% femei față de 47,9% bărbați la 01.01.2011). Pe parcursul perioadei analizate populația masculină a înregistrat o diminuare cu 71 persoane, cea de gen feminin crescând cu 76 persoane.

Tabelul 3 Efectivul populației după gen, persoane

Sursa: Primăria Măcin

Structura populației după categoriile de vârstă este dominată de populația aptă de muncă (cu vârsta cuprinsă între 15-(56) 61 ani) care constituie 8371 locuitori sau 69,2 la sută din numărul total al locuitorilor orașului.

Tabelul 4 Structura populației pe grupe de vârstă, anul 2012, persoane

Sursa: Primăria o. Măcin

Figura 17 – Structura populației după vârstă, %

Sursa Elaborat de autor

Analiza populației după structura pe vârste denotă că:

Populația aptă de muncă constituie marea majoritate – 69,2%

Ponderea pensionarilor (8,6%) este mult mai mică decât media pe județ

Începând cu anul 2011 se observă a scădere bruscă a natalității, ceea ce va conduce la probleme destul de grave în viitorul nu prea îndepărtat dacă situația nu se va redresa.

Se observă preponderența genului masculin, în special, până pe perioada de vârstă de la 3-15 ani. La vârsta de după majorat numărul persoanelor de gen feminin este mai mare.

Numărul total al familiilor constituie 4653. Mărimea medie a familiei este 2,6 persoane În anul 2011 au fost înregistrate 83 căsătorii cu 14 mai multe decât în anul 2008.

După structura etnică a populației, orașul este o localitate plurietnică, fiind înregistrate in oraș nu mai puțin de 11 naționalități (romani, turci, rromi, ruși-lipoveni, etc.) si 9 culte religioase care conviețuiesc in deplina armonie si toleranta. Structura etnica a populației este prezentată în figura 18).

Figura 18 – Structura etnica a populației

Sursa http://hartaorasuluiMacin.ro

Majoritatea locuitorilor (peste 84%) sunt creștini ortodocși. Pe teritoriul orașului activează alte confesiuni religioase precum: cultul baptist, cultul adventist de ziua a 7-ea și Martorii lui Iehova care sunt nenumeroase.

2.3.2. Infrastructura socială

Orașul Măcin a avut tradiții în ceea ce privește educația copiilor, însă pe viitor riscă să piardă aceste tradiții. Sistemul educațional existent în oraș este reprezentat de următoarele niveluri: Preșcolar, Primar, Secundar (gimnazial), Liceal (Liceul "Gheorghe Munteanu Murgoci"), Postliceal (Colegiul de cartografie si cadastru – filiala Facultății de Geografie a Universității din București)

Tabelul 5 Continuarea studiilor după absolvirea ciclului gimnazial

Sursa: Administrația liceului "Gheorghe Munteanu Murgoci"

Educația extrașcolară se desfășoară nesistematic, fiind cuprinsă doar în cadrul câtorva cercuri pe interese care activează instabil, doar pe baze de entuziasm. În oraș nu există un centru de creație al copiilor ceea ce are impact negativ asupra organizării și petrecerii timpului lor liber.

Pe teritoriul orașului activează instituții de ocrotire a sănătății. Spitalul Orășenesc Macin este pentru aceasta zona cea mai importanta instituție in asigurarea asistentei medicale pentru locuitorii orașului si ai comunelor arondate. Spitalul Orășenesc Macin a fost conceput ca un complex funcțional si arhitectonic reprezentat de spital si ambulatoriu de specialitate.

Tabelul 6 Morbiditatea populației, persoane

Sursa: Centrul de sănătate din o. Măcin

Tendința generală de îmbătrânire a populației la nivel național se manifestă și la Măcin. În următoarea perioadă de timp se așteaptă o creșterea continuă a populației în vârstă de pensionare ceea ce a contribuit la creșterea cheltuielilor de asistență socială. Dacă în anul 2008 în oraș erau înregistrați 187 pensionari în anul 2011 acest număr a crescut cu 9 persoane.

2.3.3. Infrastructura tehnico-edilitară

Orașul are în gestionare drumuri locale naționale și europene, care au o lungime de 60 km. Ele sunt acoperite cu suprafață rigidă. Conform planului de dezvoltare social-economic al localității pentru perioada 2007-2013 sunt preconizate asfaltarea a 12 km de drum de țară și reparația în variantă albă a 3 km de drum.

Instituțiile publice, blocurile locative etajate, agenții economici și locuitori orașului sunt conectați la rețeaua de alimentare cu energie electrică, deservită de compania Enel Distributie. Liniile de energie electrică sunt întinse pe o lungime de 120 km. Probleme legate de acest domeniu țin de iluminarea stradală insuficientă, deconectările neavizate și calitatea serviciilor prestate de compania Enel Distributie.

Orașul dispune de o stație telefonică cu o capacitate de 1000 linii, deservite de Direcția municipală de Telecomunicații Tulcea. Lungimea totală a liniilor telefonice constituie – 70 km. La începutul anului 2011 în oraș erau 800 posturi de telefon unite la rețeaua urbană de telecomunicații. Gradul de telefonizare este de aproximativ 850 posturi de telefon la 1,000 locuitori, indicator inferior numărului mediu de posturi telefonice la 1,000 locuitori în municipiul Tulcea.

Orașul este conectată la rețeaua centralizată de apeduct municipală. Circa 95% din gospodării sunt conectate la apeduct Calitatea apelor potabile, atât din apeduct cât și din fântâni este la nivelul cerințelor sanitare.

Lungimea rețelei sistemului de canalizare al orașului este de circa 40 km. La sistemul de canalizare sunt conectate gospodăriile urbane precum și instituțiile educaționale.

La 01.01.2011 fondul locativ al orașului constituia 52767 m2 , inclusiv 32810 m2 suprafață locuibilă sau 22,9 m2 respectiv 16,8 m2 pe cap de locuitor. În total în oraș sunt 624 case de locuit particulare cu două și mai multe etaje și 88 apartamente. Conform datelor Biroului Teritorial de Cadastru valoarea totală a fondului locativ din oraș constituie 498603 mii lei. În anul 2011 au fost construite 8 case noi cu o suprafață totală de 1422 m2. Acest fapt denotă un ritm înalt al construcțiilor în orao. La începutul anului 2011 în oraș sunt determinate 2 sectoare predispuse alunecărilor de teren amplasate în partea de nord-est și vest a orașului. Suprafața totală supusă alunecărilor de teren constituie peste 27 ha sau circa 0,6 % din suprafața teritoriului și cuprinde în totalitate terenuri sub construcții. Pe aceste terenuri sunt în special amplasate sectoarele noi ale orașului Măcin. Cauza principală a extinderii suprafeței acestor tipuri de terenuri este lipsa sistemului de canalizare și redesfășurarea lucrărilor de asanare.

2.3.4. Concluzii ale analizei diagnostic – potențialul socio-uman – Analiza SWOT

Figura 19 – Analiza SWOT

2.4. Analiza Diagnostic – Cadrul economic

2.4.1. Economia locală – prezentare în context

Economia orașului Macin are o structura agrar-industriala. Comerțul se desfășoară prin persoane juridice – societăți comerciale, asociații familiale, sau independente, aceste forme de organizare, care activează si în sectorul de prestări servicii către populație.

Agenții economici desfășoară activități de comerț a produselor de profil preponderent agrar – cereale, vii (la aproximativ 40 km se afla vestita podgorie de la Niculițel).

Tradițiile industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din renumitul "Triunghi al granitului" de reputație europeana: Macin, Greci, Turcoaia; exploatarea si prelucrarea lemnului, confecții, meșteșuguri tradiționale (împletituri papura, răchita), prelucrări în metal (activitate astăzi decăzuta dar cu cooperări la nivel național, în trecut, în domeniul auto si al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multa vreme (până în 1989 deținătoare a locului I pe tara în producția de confecții textile, mobilier, broderie, lenjerie, etc.).

Actualmente profilul industrial este preponderent reprezentat de confecții.

Importante tradiții in domeniul construcțiilor, în care funcționează în regim concurențial 4 societăți private locale.

Portul Macin

Portul industrial Macin – are o capacitate de încarcare anuala de 1.000.000 tone, dar la ora actuala volumul de activitate se cifreaza la 750.000 – 800.000 tone.

Portul Turcoaia face parte integranta din portul industrial Macin. Numai portul Macin are o capacitate de încarcare descarcare de 500.000 tone, realizându-se annual un volum de 350.000 – 400.000 tone material rulat. Dispune de doua macarale de cheu cu o capacitate de 5 tone, iar în caz de necesitate sunt detasate macarale plutitoare.

Dana este situata pe bratul vechi al fluviului Dunare – Macin – la km 14.Produsele care sunt vehiculate prin portul industrial Macin : produse de cariera, cereale, lemne.

2.4.2. Potențialul de afaceri

La 01.09.2011 în orașul Măcin erau înregistrați aproximativ 100 subiecți antreprenorialului, care contribuie la completarea bugetului local ca rezultat al activității desfășurate. Datele tabelului 2-1 demonstrează dinamica numărului agenților economici în localitate. O creștere semnificativă a numărului agenților înregistrați a fost în anul 2010, situație care a fost cauzată de adoptarea legii care eliminarea impozitului forfetar. Următorul tip de întreprinderi ca pondere îl au societățile cu răspundere limitată, care sunt în număr de 6 și despre care nu putem spune că au cunoscut o creștere rapidă.

Tabelul 7 Numărul agenților economici după forma organizatorico-juridică

Sursa: Primăria Măcin

Tabelul 8 Numărul agenților economici după forma de proprietate:

Sursa: Primăria o. Măcin

Figura 20 – Dinamica structurii ramurale

Sursa Elaborat de autor

Din numărul total de locuitori ai orașului, în activitatea celor aproximativ 100 de subiecți ai antreprenorialului sunt antrenați 569 persoane. Conform datelor agenților economici, în mediu la întreprinderile înregistrate în localitate revin câte 5 angajați.

Analizând situația de ocupare a populație în cadrul agenților care funcționează, se vede clar că cu toate că ca număr predomină întreprinderile din agricultură însă mai multe persoane sunt ocupate în domeniul comercial, adică în întreprinderile din sfera comerțului. În această sferă sunt antrenate 130 de persoane. În agricultură sunt ocupate 88 de persoane și 80 de persoane lucrează în industria de prelucrare. Cea mai mare pondere de fapt este înregistrată în sfera altor ramuri.

Tabelul 9 Ocuparea ramurală a forței de muncă, persoane

Sursa: Primăria o. Măcin

2.4.3. Sectorul agricol

Suprafața totală a fondului funciar la 01.01.2012 este de 4507 ha, din care terenurile arabile constituie 57,5% și ocupă suprafața de 2591 ha, pășuni și imașuri 5,13% (81 ha), păduri 13,1% (590 ha), terenuri intravilan 9,5% (336 ha) suprafața livezilor și viilor ocupă 1,8% (81 ha).

Figura 21 – Structura fondului funciar al orașului Măcin, ha

Sursa Elaborat de autor

Din datele analizate putem concluziona că cea mai mare a parte a teritoriului este ocupată de terenurile arabile, care sunt valorificate pentru obținerea producției agricole. O parte considerabilă (590 ha) este ocupată de suprafețele de pădure, care sunt în proprietate publică. Partea oferită pentru noi construcții o reprezintă 336 de hectare.

Tabelul 10 Categoriile și deținătorii de teren (situația la 01.01.2012)

Sursa: Primăria o. Măcin

Produsele principale care sunt produse în localitate sunt: grâul, porumbul floarea soarelui și uleiul de floarea soarelui. Analiza datelor din Tabelul 2-6, denotă că în creștere permanentă a fost cultura de porumb. S-a menținut constantă în ultima perioadă cultura de grâu, însă într-o descreștere continuă a fost floarea soarelui și uleiul de floarea soarelui.

Tabelul 11 Principalele produse industriale și agricole, mii tone

Terenurile agricole nu sunt irigate, iar în ultimii ani din cauza condițiilor climaterice aspre agenții economici suportă pierderi.

Efectivul de animale existent în oraș, este acel ce se află în gospodăriile individuale, creșterea animalelor pentru vânzare nu prezintă interes pentru fermieri, deoarece există o mulțime de piedici și bariere pentru comercializarea acestei producții. Dacă facem analiza lor, atunci observăm că numărul lor începând din 2008 și până în prezent este în continuă scădere. Dacă în 2008, erau 292 bovine, atunci în prezent sunt numai 280. O scădere esențială se observă la caprine. Cauzele scăderii numărului acestor animale sunt diverse, în mare parte se datorează lipsei de nutrețuri, lipsei pieței de desfacere a produselor, etc.

Figura 22 – Evoluția șeptelului de animale, capete

Sursa Elaborat de autor

Gospodăriile țărănești se confruntă cu grave probleme care pot fi rezumate la:

Calitatea joasă a semințelor și costul nalt al îngrășămintelor

Insuficiența infrastructurii de piață și a informației

Asigurarea insuficientă cu mijloace tehnice pentru prelucrarea terenurilor

Lipsa depozitelor pentru păstrarea producției agricole

Uzura fizică și morală avansată a echipamentului agricol și posibilități limitate de procurarea

Necesitatea de resurse financiare și riscul înalt de rambursare.

2.4.4. Servicii

Analiza sferei serviciilor din oraș denotă că, atât ca număr cât și ca calitate este foarte scăzută. Foarte slab dezvoltată este infrastructura în acest domeniu. În localitate sunt înregistrate 10 unități comerciale, care prestează un asortiment redus de produse, practic sunt cele de prima necesitate. O unitate comercială specializată este O.C. „Franzeluța” O.A., care realizează doar pâine, celelalte unități comercializează diverse produse alimentare și industriale.

Sfera serviciilor de transport este reprezentată de 3 rute de autobuse (nr. 34, 31, 38) rute ale Parcului Urban de Aautobuze și de 3 rute de maxi-taxi. Orarul de circulație este de 30-40 minute.

În localitate există unități de alimentație publică, care funcționează între orele 8.00- 20.00. Numărul unităților de comerț cu amănuntul este de 10, care s-a dublat comparativ cu începutul perioadei de referință.

Tabelul 12Comerțul intern

Sursa: Primăria Măcin

2.4.5. Concluzii Analiza Diagnostic – Cadrul economic

2.5. Diagnosticul Economic și Instituțional

2.5.1 Cadrul instituțional

După adoptarea Legii privind administrația publică locală nr.215/2001, republicata, cu modificările și completările ulterioare autoritățile administrației publice locale ale orașului Măcin sunt reprezentate prin Consiliul Local și Primărie. Activitatea autorităților administrației publice locale este bazată pe legislația în vigoare și propriile Regulamente de organizare și funcționare, aprobate la ședința Consiliului Local din 01.08. 2012.

Consiliul local este autoritatea deliberativă a orașului constituit din 11 consilieri aleși în urma alegerilor locale generale din 05 iulie 2012. Dintre consilieri 5 sunt cu studii superioare și 6 cu studii medii speciale. Majoritatea lor au studii în domeniul tehnic, în economie fiind profesionistă doar o persoană. Consiliul este constituit din 2 femei și 9 bărbați. După naționalitate doar un consilier este bulgar, ceilalți fiind de naționalitate români. Vârsta medie a consiliului este de 38 de ani. Spre deosebire de componența Consiliului anterior, consiliul actual a suferit schimbări numerice (cu 4 consilieri mai mult), în reprezentarea politică, cel anterior fiind reprezentat doar de o persoană cu studii superioare. Vârsta medie a fostului consiliu a fost de 46 ani.

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare în cadrul Consiliului, în dependență de specificul local au fost create următoarele comisii consultative de specialitate:

Buget și finanțe

Urbanism și prestări servicii

Juridică, pentru probleme umanitare și protecția socială

Primăria este instituția administrației publice locale condusă de primar prin care se realizează principiile de autonomie locală, descentralizarea serviciilor publice, consultarea cetățenilor și este organul de conducere operativă a treburilor publice locale. Primarul este autoritatea reprezentativă a populației și executivă a Consiliului local. Primăria este constituită din Primar, 4 specialiști responsabili pentru diferite domenii. Doi din funcționarii actuali au studii superioare de specialitate, ceilalți având studii medii speciale. Aparatul primăriei este compus din 2 bărbați și 3 femei. Experiența minimă a specialiștilor primăriei este de 12 ani. Principiile de bază ale activității tuturor specialiștilor încadrați în cadrul serviciilor publice ale Primăriei sunt colegialitatea, disciplina, sârguința, competența și responsabilitatea. Aceste principii asigură buna funcționare a serviciilor primăriei și încrederea locuitorilor în buna gestionare a treburilor publice.

Motivarea personalului. Salariul mediu lunar al angajaților primăriei constituie 1474 lei Ponderea salariului de bază în salariul mediu este de 28%. Cheltuielile anuale pentru întreținerea aparatului Primăriei și plata indemnizațiilor pentru consilieri au constituit în anul 2011 – 146 mii lei sau 18% din bugetul local. Deși salariul este mic, nu există fluctuație a specialiștilor. Perfecționarea funcționarilor este realizată la un nivel foarte reduo. În perioada 2009-2012 la cursurile de perfecționare a participat doar primarul.

Procesul decizional. În cadrul Consiliului Local procesul decizional parcurge toate etapele necesare prevăzute de legislație pentru adoptarea deciziilor. Inițierea proiectelor de decizii aparține primarului, funcționarilor publici și consilierilor. În cadrul consiliului actual este puternic pronunțat activismul consilierilor în inițierea proiectelor de decizii. În perioada mandatului Consiliul local anterior a desfășurat 46 ședințe în cadrul cărora au fost adoptate 134 decizii, fiind contestate 7 decizii. Deciziile adoptate au vizat chestiuni privind: (i) organizarea internă, (ii) administrarea finanțelor publice locale, (iii) protecția mediului, (iv) dezvoltarea socială, (v) activitatea agenților economici, (vi) utilizarea terenurilor. Consiliul actual a desfășurat 8 ședințe în care au fost adoptate 46 decizii, nici una din ele nu a fost contestată.

Asigurarea transparenței. Toate deciziile adoptate de către autoritățile publice locale sunt aduse la cunoștință publică prin intermediul panourilor informative amplasate în fața Primăriei și în centrele localităților din componența orașului. Dispozițiile primarului se expediază la executanți prin intermediul registrului de expediere a documentelor. Dispozițiile cu caracter individual devin executorii după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor vizate în ele.

În incinta Primăriei sunt instalate câteva panouri informative: ”Tinerii în acțiune”, „Educația medicală a copiilor și tinerilor”, precum și alte informații utile. Înscrierea cetățenilor la audiență are loc prin intermediul registrului de audiență a petiționarilor, cetățenii fiind primiți la audiență și în afara orelor de primire.

Participarea cetățenilor în gestionarea treburilor publice. În perioada 2008-2011, primăria orașului nu a înaintat nici o inițiativă de consultare a cetățenilor în domeniul treburilor publice. „Discuțiile în culoar ”cu cetățenii eșuează din cauza pasivității, lipsei de activism și interes civio.

Sistemul Informațional. Primăria dispune de mijloace tehnice moderne pentru prelucrarea informației. În anul 2012, Primăriei din sursele proprii a procurat un calculator și o imprimantă, care sunt utilizate pentru prelucrarea datelor și stocarea de informații statistice. Sunt introduse informații cu privire la buget și finanțe și sunt efectuate analize dinamice. Primăria are în dotare de mijloace tehnice (fax, un calculator pentru contabilitate, aparat xerox, soft), legătura telefonică permite conectarea la Internet.

2.5.2. Diagnosticul economic

În conformitate cu prevederile Legii privind sistemul bugetar, legii privind finanțele publice locale, care determină politica bugetar-fiscală inclusiv și a localităților rurale, se elaborează proiectul de buget. Prognoza veniturilor și cheltuielilor se efectuează în conformitate cu nivelul veniturilor și cheltuielilor anilor precedenți, și normele metodologice ale Ministerului Finanțelor, fără însă a se lua în considerație creanțele și datoriile acestor ani.

Veniturile și cheltuielile planificate ale bugetului orașului în anul 2011 au constituit 696,3 mii lei și 835,4 mii lei, respectiv, înregistrând o creștere față de 2010 cu 96,5 mii lei. În perioada analizată asistăm la o creștere cu 75% a veniturilor bugetare, cauzată de creșterea transferurilor și impozitelor pe proprietate, totodată are loc reducerea încasărilor directe și integrale.

Analiza indicatorilor de distribuire per capita a veniturilor și cheltuielilor bugetare indică gradul de eficiență a utilizării resurselor bugetare. La acest capitol creșterea cheltuielilor bugetare este mai lentă decât a veniturilor, adică bugetul colectează mai multe impozite față de resursele distribuite sub formă de cheltuieli, evidențiind aspectul centralizării resurselor bugetare spre autoritățile centrale. Față de nivelul mediu pe republică pentru anul 2011, veniturile și cheltuielile per capita ale bugetului local reprezintă 51% și, respectiv 54%.

Figura 23 – Venituri și cheltuieli bugetare per capita, 2008-2011 (lei/locuitor)

Sursa: Primăria Măcin

Veniturile și cheltuielile executate pentru anul 2011 constituie 817,9 mii lei și 808,4 mii lei respectiv. În procesul de executare bugetară este utilizat soldul de mijloace disponibile la finele anului, ceea ce în cazul apariției supracheltuielilor asigură executarea echilibrată a bugetului.

Figura 24 – Executarea bugetară, 2008-2010

Sursa: Primăria Măcin

Analiza bugetului executat pentru 2011 reflectă încasarea peste limitele planificate la 12 surse de venituri (din cele 16 surse aprobate) în sumă totală de 76 mii lei, nefiind asigurată încasarea a 4 tipuri de venituri în sumă de 7 mii lei (impozitul funciar, impozitul pe venit, plata pentru apă). Alocațiile suplimentare din bugetul municipal Tulcea, în sumă de 74,3 mii lei, sunt destinate acoperirii cheltuielilor instituțiilor școlare și preșcolare legate de reparații capitale și creșteri de salarii.

Încasările directe și integrale în 2011 au crescut cu 23% față de 2010, dar reprezintă 97% față de 2008. Această tendință este specifică pentru toate sursele de venituri locale. Pentru acoperirea nivelului redus de venituri, volumul transferurilor de la bugetul de stat crește anual (rata media de creștere 38%), se evidențiază dependența financiară a autorităților locale față de cele centrale.

Figura 25 – Transferuri și încasări directe și integrale

Sursa: Primăria Măcin

Baza veniturilor locale rămân a fi impozitele pe proprietate (impozitul funciar și impozitul pe bunuri imobiliare), deținând o pondere de 49% în 2011. Pentru perioada analizată este specifică tendința de creștere a ponderii veniturilor din vânzarea pământului și terenurilor, precum și categoria altor impozite și taxe colectate (taxa pentru apă, arenda pământului neagricol, impozit pentru folosirea resurselor naturale).

Figura 26 – Structura impozitelor colectate, 2011

Sursa: Primăria Măcin

O altă tendință specifică pentru perioada de analiză este creșterea ponderii transferurilor și scăderea cotei încasărilor directe și integrale. Astfel, în comparație cu 2008, în 2011 cota transferurilor crește cu 22%, ca urmare a reducerii drastice a cotei încasărilor directe și integrale cu 19%. Reducerea cotei defalcărilor cu 3% este rezultatul declinului economic și la nivel local.

Figura 27 – Structura veniturilor bugetare, pentru anii: 2008 și 2011

Sursa: Primăria Măcin

Cheltuielile bugetare executate pentru anul 2011 au constituit 808,4 mii lei sau cu 195,2 mii lei mai mult decât în 2010. Creșterea cheltuielilor bugetare este cauzată de majorarea cheltuielilor pentru învățământ, de întreținere a serviciului de stat, ocrotirea sănătății.

Volumul cheltuielilor bugetare pentru învățământ a crescut cu 153 mii lei în 2011 față de 2010, având ponderea cea mai mare (73%), din cauza creșterii salariilor profesorilor. Ea înregistrează o rată medie de creștere de 21% anual, cu 2% mai lent decât rata generală de creștere a cheltuielilor totale. Cheltuielile de întreținere a serviciului de stat și pentru ocrotirea sănătății au crescut cu 19 mii, respectiv, 17 mii lei. Rămân a fi infim de mici cheltuielile pentru cultură, artă și sport (dețin actualmente numai 2% din total cheltuieli).

Figura 28 – Structura funcțională a cheltuielilor, pentru anii: 2002 și 2009

Sursa: Primăria Măcin

Primăria încearcă de a identifica posibilitatea sectorului privat de a contribui pentru finanțarea activităților culturale și sportive. Astfel în anul 2012 agenții economici locali au contribuit cu fonduri bănești în valoare de 2009 lei, care au fost utilizate pentru finanțarea organizării sărbătorilor Hramul Orașului, Limba Noastră, precum și alte sărbători.

2.5.3. Concluzii ale diagnosticului economic și instituțional

CAPITOLUL III.

STUDIU DE CAZ – ABSORBTIA FONDURILOR EUROPENE ÎN ORASUL MĂCIN, JUDETUL TULCEA

Tabelul 13 Centralizarea proiectelor în derulare

1. Titlul proiectului: MODERNIZAREA SPATIILOR PUBLICE URBANE: STRAZILE VICTORIEI, I. H. RADULESCU, M BRAVU, G COSBUC, GEORGE VERNESCU; TROTUARE, SCUARURI, ZONE PIETONALE SI PARCARI AFERENTE STRAZILOR DIN ZONA BLOCURILOR A1, A2, A4, 13, 14, 15; ETC.

Sursa: www.orasulmacin.ro/galerie_foto/imaginea5

Linia de finantare: PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”, Domeniul de intervenție 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul: Centre urbane

Codul SMIS al proiectului: 7894

Contract de finantare: 2522 din 14.11.2011

Rezumatul proiectului: Obiectivul general al proiectului este imbunatatirea infrastructurii urbane prin crearea si modernizarea spatiilor publice urbane: strazi orasenesti, trotuare, scuaruri, zone pietonale – alei, parcari.

In cadrul proiectului se realizeaza 2303,50 ml de strada moderna (suprafata totala a strazilor ce urmeaza a fi modernizate, care fac obiectul prezentului proiect, este de 24077 mp, astfel: 15635 mp pentru partea carosabila si 8442 mp pentru trotuarele aferente), si se vor crea 8.650 mp de alei pietonale, scuaruri si locuri de parcare.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

modernizarea tuturor sectoarelor de strada si a tuturor aleilor conexe identificate in PIDU

imbunatatirea starii drumurilor, facilitatea accesului si circulatiei catre artera principala si catre zonele de interes ale orasului, industriale, turistice.

diminuarea riscurilor generate de accesul greoi al mijloacelor de interventie (salvare, pompieri)

imbunatatirea factorilor de mediu si cei sociali.

crearea premizelor pentru dezvoltarea investitiilor in zona de actiune urbana (orasul Macin)

reducerea numarului de accidente

scaderea costului de exploatare si de intretinere

inregistrarea de economii generate de cresterea vitezei de circulatie si a duratei de calatorie.

Obiectivele proiectului contribuie la dezvoltarea polifuncțională a orasului Macin, centru urban important în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.

Tabelul 14 Valoarea proiectului:

Perioada de implementare: 24 luni.

2. Titlul proiectului: MODERNIZAREA PARCURILOR DIN MACIN – PARC PRIMARIE SI PARC CASA DE CULTURA; CREAREA SPATIILOR VERZI IN ZONA BLOCURILOR A1, A2, A4 SI IN ZONA BLOCURILOR 13, 14, 15. ETC.

Sursa: www.orasulmacin.ro/galerie_foto/imaginea6

Linia de finantare: PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”, Domeniul de intervenție 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul: Centre urbane

Codul SMIS al proiectului: 7895

Contract de finantare: 2519 din 14.11.2011

Rezumatul proiectului: Obiectivul general al proiectului il reprezinta imbunatatirea calitatii infrastructurii urbane prin modernizarea si extinderea spatiilor verzi din interiorul orasului Macin, in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor, cresterea standardului de viata si a atractivitatii zonei pentru potentialii investitori.

Obiective specifice:

Protejarea si conservarea durabila a spatiilor verzi din orasul Macin prin modernizarea spatiilor existente si amenajarea de spatii care in prezent au alta destinatie ( locuri de parcare neautorizate, spatii lasate in paragina );

Imbunatatirea factorilor de mediu si a calitatii vietii prin crearea de noi spatii verzi;

Protectia mediului inconjurator prin dotarea cu mobilier urban a spatiilor verzi amenajate sau create in cadrul proiectului.

Obiectivele proiectului contribuie la dezvoltarea polifuncțională a orasului Macin, centru urban important în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.

Tabelul 15 Valoarea proiectului:

Perioada de implementare: 18 luni.

3. Titlul proiectului: ACHIZIȚIONAREA ȘI INSTALAREA DE ECHIPAMENTE NECESARE PENTRU CREȘTEREA SIGURANȚEI ȘI PREVENIREA CRIMINALITĂȚII (SISTEME DE SUPRAVEGHERE VIDEO)

Sursa: www.orasulmacin.ro/galerie_foto/imaginea6

Linia de finantare: PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”, Domeniul de intervenție 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul: Centre urbane

Codul SMIS al proiectului: 7896

Contract de finantare: 2401din 13.10.2011

Rezumatul proiectului: Obiectivul principal al proiectului urmareste crearea unui climat de siguranta in randul populatiei orasului Macin si prevenirea criminalitatii.
In conditiile in care proiectul va fi implementat se vor indeplini urmatoarele obiective specifice:

Prevenirea anumitor fenomene sociale degradante la adresa persoanelor;

Reducerea violentei;

Reducerea numarului de infractiuni;

Scaderea/descurajarea comportamentului indisciplinat pe strazi;

Imbunatatirea conditiilor de asigurare a ordinii si linistii publice;

Asigurarea desfasurarii unui trafic civilizat.

Vitezei de circulatie si a duratei de calatorie.

Obiectivele proiectului contribuie la dezvoltarea polifuncțională a orasului Macin, centru urban important în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.

Tabelul 16 Valoarea proiectului:

Perioada de implementare: 9 luni.

4. Titlul proiectului: CONSOLIDAREA, REABILITAREA SI MODERNIZAREA CLADIRII DIN STR. CETATII NR. 19 ( CORP A SI CORP B ) IN SCOPUL UTILIZARII ACESTORA PENTRU SERVICII SOCIALE DESTINATE COPIILOR – CENTRU DE ZI

Sursa: www.orasulmacin.ro/galerie_foto/imaginea7

Linia de finantare: PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”, Domeniul de intervenție 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul: Centre urbane

Codul SMIS al proiectului: 7897

Contract de finantare: 2402 din 13.10.2011

Rezumatul proiectului: Obiectivul general al proiectului este asigurarea unor servicii sociale corespunzatoare unei categorii de populatie a carei nevoie a fost identificata la nivel de PIDU;

Obiectivul specific consta in reabilitarea unei cladiri, in mare parte neutilizata si cu perspectiva de a ramane fara nici o utilitate, refunctionalizarea acesteia in scopul crearii unui Centru de zi pentru copii, in cadrul caruia se vor oferi servicii sociale de specialitate.

Obiectivele proiectului contribuie la dezvoltarea polifuncțională a orasului Macin, centru urban important în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.

Tabelul 17 Valoarea proiectului:

Perioada de implementare: 16 luni.

5. Titlul proiectului: MODERNIZAREA, REABILITAREA SI DOTAREA CU ECHIPAMENTE DE SPECIALITATE A AMBULATORIULUI INTEGRAT AL SPITALULUI ORASULUI MACIN, JUDETUL TULCEA

Linia de finantare: PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007-2013, Axa prioritară 3 „Imbunatatirea infrastructurii sociale”, Domeniul de intervenție 3.1. „Reabilitarea/modernizarea.dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate”.

Codul SMIS al proiectului: 32645

Rezumatul proiectului: Proiectul urmareste reabilitarea si modernizarea Ambulatoriului orasenesc al orasului Macin si dotarea acestuia cu urmatoarele echipamente:

Valoarea proiectului: 17.217.212,509 lei.

Stadiul proiectului: proiectul se afla in perioada de evaluare a Proiectului Tehnic, etapa premergatoare semnarii Contractului de finantare.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Lucrarea abordează fondurile structurale și de coeziune pentru perspectiva financiară 2007-2013. Lucrarea descrie pe scurt evoluția regională, politica de dezvoltare, alocările financiare, impactul fondurilor UE în cadrul politicii de coeziune, cadrul legal și instituțional din România și instituțiile care sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor UE.

În România, procesul de absorbție a fondurilor structurale și a fondurilor de coeziune este încă o problemă din cauza ratei de respingere și a problemelor existente în procurarea fondurilor proprii de către beneficiari, cum ar fi contribuția beneficiarului, începând cu proiectul și acoperirea cheltuielilor non-eligibile.

Autoritățile ar trebui să crească rata de absorbție pe sectorul transporturilor și alte sectoare în care absorbția este o problemă. Accesul la fondurile sociale și de coeziune reprezintă pentru România o oportunitate de a dezvolta regiuni echilibrate, de modernizare a transportului și de infrastructură de mediu pentru a sprijini mediul rural de dezvoltare, oportunități de angajare de forță de muncă pe piață, și să promoveze politici sociale pentru a crește nivelul de trai. România trebuie să ia în considerare "Life Long Learning ", ca o prioritate în dezvoltarea resurselor umane.

Este necesară mai puțină birocrație pentru o dezvoltare normală de proceduri de cereri de restituire. De asemenea, este necesar să se scurteze timpul de rambursare și de a simplifica procedurile legate de acestea. Prin creșterea sumele rambursate, autoritățile ar crește posibilitatea de a utiliza fondurile UE mult mai repede.

Dezvoltarea unei politici regionale europene a fost susținută de către fondurile structurale și fondurile de coeziune, cu impact asupra dezvoltării asupra regiunilor din statele membre ale UE. Obiectivul politicii regionale europene este de a materializa Uniunea Europeană, solidaritatea prin coeziunea economică, socială și teritorială, reducerea disparităților între nivelul de dezvoltare al diferitelor regiuni prin utilizarea eficientă a fondurilor structurale și de coeziune. În acest sens, ei au la dispoziție aproape o treime din Bugetul UE. Se oferă în același timp o privire de ansamblu asupra aspectelor legate de fondurile structurale și de fondurile de coeziune.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE