Studiu Privind Folosirea Bazei Materiale A Unitatilor DIN Turism Si Alimentatie

STUDIU PRIVIND FOLOSIREA BAZEI MATERIALE A UNITĂȚILOR DIN TURISM ȘI ALIMENTAȚIE

Introducere

În contextul asigurării unor bune servicii hoteliere,ospitalitatea joacă un rol absolut primordial.Ospitalitatea este furnizată fiecărui client pentru ai împlini acestuia așteptările la un tratament care să-i facă sejurul plăcut,lucru la care fiecare dintre ei are dreptul. În definirea serviciului destinat clienților,distingem două componente:cea cantitativă și cea calitativă.Componenta cantitativă,este determinată de echipamente tehnice, decorul, alimentele, metodele de lucru, sarcinile rutiniere, numărul resurselor umane antrenate, informațiile. Componenta calitativă este cea care trezește o reacție mai puternică din partea clientului care nu caută numai o simplă procedură de funcționare.Această componentăeste din păcate prea des neglijată de către managerii unităților hoteliere. Accentul pus preponderent pe metodele de lucru și sarcinile rutiniere poate fi constatat încă din cadrul cursurilor de formare. În schimb,spre deosebire de componenta calitativă,vom observa conținutul calității emoționale pe care o primește relația cu clientul.S-a constatat în timp că simpla utilizare a componentei cantitative, poate cauza unele neîmpliniri în activitate ce pot fi însă contracarate cu un component profesional adecvat.Personalul hotelier de front-office va cunoaște în detaliu întreaga ofertă și îi va recomanda clientului avantajele hotelului.Un program de management al serviciilor însă bazat pe cât mai multe informații legate de client îi va putea anticipa și satisface cerințele acestuia și vor permite atingerea obiectivelor financiare ale hotelului.

În lucrarea de față mi-am propus să analizez baza tehnico-materială din Hotel Best Western Bucovina. Astfel, în capitolul I al lucrării am abordat și prezentat turismul și oferta turistică

În capitolul II am examinat structurile turistice cu funcții de cazare și structurile turistice cu funcții de alimentație.

În capitolul III am avut în vedere organizarea și folosirea compartimentelor existente în cadrul hotelului Best Western Bucovina, prezentând aspecte practice ale hotelului și a unității de alimentație aferente acestuia :

Capitolul III este axat pe studiul de caz al serviciilor în turism și alimentație publică la Hotelul Best Western Bucovina. Aici se regăsește prezentarea destinației locației analizate, prezentarea unității de cazare și alimentație ,descrierea spațiilor pentru primirea și servirea consumatorilor, cum este organizată activitatea de servire și cazare în Hotelul Best Western Bucovina.

Descrierea produsului oferit de Hotelul Best Western Bucovina din capitolul IVcuprinde politica de prețuri,politica de promovare,principalii concurenți și analizaSWOT a hotelului Best Western Bucovina.

Capitolul V descrie fișa tehnologică a preparatului „ Cotlet de porc cu cartofi la cuptor” ,oferta existentă pentru serviciile de alimentație publică, precum și indicatorii economici generali și pentru alimentația publică ai unității. După expunerea tuturor acestor aspecte, am dezvoltat subiectul cercetării realizate cu prilejul scrierii acestei lucrări, descriind fiecare etapă. Pentru început, s-a descris metodologia de cercetare, s-a definit tema și tipul de cercetare, obiectivele acesteia. Apoi s-a stabilit mărimea eșantionului și a caracteristicilor acestuia. S-a trecut la interpretarea statistică a informațiilor obținute cu ajutorul chestionarului adresat clienților hotelului Best Western Bucovina.

Lucrarea se încheie cu concluziile și recomandările personale. Toate subiectele analizate au ținut cont de literatura științifică, aceasta fiind menționată în sursele bibliografice de la sfârșitul lucrării.

Cap 1 Turismul – activitate specifică de servicii

Turismul – ramură a economiei

Considerat o ramură de polarizare, turismul, acoperă o serie largă de activități, atât specifice – cazare, agrement – , cât și aparținând altor ramuri – activități de transport, comerț, alimentație publică, ocrotirea sănătății etc. Pentru ca oferta turistică să își găsească realizarea pe piața specifică este necesar ca prestațiile incluse în produsele turistice să fie susținute de o bază materială adecvată.

Efectele benefice se vor resimți în creșterea numărului de consumatori și a gradului de solicitare a produsului turistic, implicit, și în creșterea cifrei de afaceri, realizându-se totodată și o îmbunătățire a gradului de satisfacție a turiștilor.

Turismul apare ca un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat în viața societății și, ca atare influențat de evoluția ei.Adresându-se unor segmente sociale largi și răspunzând pe deplin la acestea, turismul se detașeaza printr-un înalt dinamism, atât la nivel național cât și internațional.De asemenea, prin caracterul sau de masă și prin conținutul complex, turismul antrenează un vast potențial material și uman, cu implicații importante asupra evoluției economiei și societații, asupra relațiilor interumane naționale și internaționale.[Dinu,M. 2005]

Importanța tot mai mare pe care a dobândit-o turismul în perioada contemporană a sporit preocupările pentru definirea cât mai exactă și complexă a acestui fenomen.Tratarea științifică a activității turistice este condiționată și de necesitatea cunoașterii conținutului economic și social al acesteia, mutațiile înregistrate continuu în evoluția turismului, impunând readaptarea permanentă a conceptelor cu care se operează.

Turismul include un ansamblu de măsuri în aplicare pentru organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizații, societăți sau agenții specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum și industriile adiacente care concurează la satisfacerea nevoilor de consum turistic.

În turism se disting două categorii de relații: relații materiale, care apar atunci când turiștii recurg la anumite servicii plătite, și relații imateriale (intangibile), rezultate din contactul cu populația locală, cu civilizația, cultura, tradițiile, instituțiile publice etc. din țara vizitată.

Pentu evitarea controverselor privitoare la definirea fenomenului turistic, se poate apela la metoda inductivă, urmărindu-se reținerea principalelor elemente caracteristice care marchează activitatea turistică, pentru a se ajunge la o definiție cât mai corespunzatoare. În aceasta ordine de idei, pentru o definiție acceptată, pot fi reținute următoarele elemente caracteristice:

deplasarea persoanelor în cursul călătoriei efectuate;

sejurul într-o localitate în afara domiciliului a persoanei care se deplasează;

sejurul are durata limitată;

sejurul să nu se transforme într-o reședință definitivă .[Dinu,M .2005]

Dicționarul Enciclopedic român (2008, vol IV) propune următoarea definiție a turismului „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor culturale, economice, istorice, etc" .

Turismul este considerat un domeniu distinct de activitate, ce este tot mai prezent în viața economică și socială, cu o evoluție în ritmuri dintre cele mai înalte. Turismul este generator al unor transformări profunde în dinamica socială, precum și a unor serii importante de interdependențe.

Turismul s-a cristalizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și ca atare, primele încercari de definire și caracterizare a lui datează din această perioadă. Preț de un secol de la apariție turismul a avut o evoluție relativ lentă ceea ce s-a reflectat și în planul clarificărilor conceptuale.

Turismul este, în primul rând “o formă de recreere alături de alte activități și formule de petrecere a timpului liber”; el presupune “mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații”; de asemenea, în cele mai multe situații, el implică efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate.[Minciu,R.2000]

Exprimat, în general prin ansamblul activitaților, relațiilor și măsurilor determinate de organizarea și desfășurarea călătoriilor de agrement sau în alte scopuri, turismul se manifestă ca un fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai multor subdiviziuni (ramuri distincte) ale economiei și este vorba despre activitatea din hoteluri, și restaurante, transporturi, agenții de voiaj și touroperatori, domenii angajate direct și în principal în servirea turistilor, ca și din telecomunicații, cultură și artă, sport, sănătate și altele, implicate în mai mică masură și indirect în această privință.

În domeniul turismului se utilizează o serie de termeni și concepte specifice cum ar fi noțiunile de turism, turism intern și internațional, turist, cerere turistică, oferta turistică, industrie turistică etc. Organizația Mondială a Turismului este principalul organism internațional care a propus mai multe definiții pentru acești termeni. Una dintre cele mai cuprinzătoare definiții date turismului, este aceea a profesorului elvețian doctor W. Hunziker: „turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și activitate lucrativă oarecare”.

Acestei definiții i-au fost aduse mai multe acuze de către specialiștii în domeniu și anume că e prea generală și că nu exclude anumite forme de deplasări care nu au scopuri turistice sau dimpotrivă că are un caracter limitativ deoarece exclude o serie de manifestari care au și un conținut turistic cum ar fi: participările la congrese și reuniuni interne și internaționale, deplasările oamenilor de afaceri, etc.

Terminologia elaborată de Organizatia Mondială a Turismului se prezintă astfel:[OMT,1993]

Turismul – cuprinde activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședintei obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an (12 luni)

Turism intern (domestic tourism) – rezidenții unei țări care călătoresc numai în interiorul acesteia;

Turism receptor (inbound tourism) – non-rezidenții care călătoresc în țara dată;

Turism emițător (outbound tourism) – rezidenții țării date care călătoresc în alte țări;

Turism național – constituit din turismul intern și turismul receptor;

Turism internațional – alcătuit din turismul receptor și cel emițător;

Turist – orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate la locul vizitat.

Turism – ramură a economiei naționale cu funcții complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mică de un an și al căror motiv principal este altul decât exercitarea unor activități remunerate la locul vizat.

Calitatea deosebită a turismului în realizarea unor efecte sociale și economice presupune următoarele:[Bran,F.2005]

valorificarea superioară a resurselor turistice;

dinamizarea schimburilor economice și sociale;

accelerarea acțiunilor de amenajare a teritoriului și îmbunătățirea infrastructurii generale;

mijloc activ de educație și instruire, în utilizarea timpului liber și a îmbogățirii orizontului informațional și cultural;

întelegerea nevoii de participare și susținere a acțiunilor de protecție a mediului înconjurător.

Turismul contribuie la valorificarea superioară a resurselor sau la dezvoltarea unor zone mai puțin bogate în resurse capabile să asigure dezvoltarea unor întreprinderi sau industrii prelucrătoare, dar bogate în resurse turistice naturale sau antropice.

Călătoriile și turismul constituie una dintre principalele surse de creare de locuri de muncă într-un număr mare de țări, aproximativ un total de 101 milioane de persoane, adică un lucrător din 16 în lume se află în sectorul serviciilor din turism. Impactul economic al turismului și al călătoriilor este considerabil, fiind la originea a circa 7% din investițiile mondiale de bunuri și echipamente, investiția inițială din turism incluzând investiții în hoteluri, restaurante, zone comerciale, porturi, aeroporturi s.a.

Turismul contribuie cu peste 150 miliarde USD la încasările fiscale, ca urmare a faptului ca turiștii plătesc uneori (pe lânga costul serviciilor turistice) taxe indirecte cum ar fi taxe de aeroport, de obținere a vizelor, cheltuieli vamale etc. Turismul, una dintre marile industrii ale lumii, are un impact sesizabil asupra balanței de plăți a multor țări (posibilitate de echilibrare și creare a unui sold pozitiv), prin aportul de valută obținut din participarea acestora pe piața turistică internațională.

Veniturile sale au o proporție semnificativă în economia multor țari și este una din cele mai mari producatoare de locuri de muncă. Contribuția sa la PNB, angajarea și dezvoltarea regională sunt bine documentate și spre deosebire de alte sectoare, este prevăzut să crească în importanță în următoarele decenii ca urmare a creșterii timpului liber.

Oferta turistică

Oferta turistică reunește „ansamblul elementelor care concură la obținerea produsului turistic, respectiv: potențialul turistic natural și antropic și condițiile naturale și socioeconomice concrete; structurile de primire turistică (cazare, de alimentație pentru turism, de tratament balnear, de agrement și dotări sportive turistice; transport turistic) cunoscute și sub genericul „echipament de producție” a serviciilor turistice; diversitatea bunurilor materiale (industriale, alimentare) destinate consumului turistic; forța de muncă specializată în activitățile specifice turismului; infrastructura generală (căi de comunicații, instalații pentru alimentarea cu apă, energie electrică și termică, transporturi speciale, canalizare) și infrastructură turistică (adiacentă și amenajată în special pentru turism); condițiile de comercializare (publicitate, preț, tarife, facilități). În această accepțiune se poate considera că oferta grupează ansamblul resurselor turistice, economice și umane mobilizate ca factori ai producției turistice.

În literatura de specialitate [Glăvan,V.2005] , potențialul turistic (resurse turistice și atracții turistice) constituie oferta turistică potențială a unui teritoriu, care va deveni ofertă reală (efectivă) în condițiile unor amenajări tehnice pentru dezvoltarea structurilor turistice (baza materială a turismului) și a infrastructurii tehnice în scopul cuvinte, potențialul turistic reprezintă „materia primă” pentru turism, care se va modela în diferite „produse turistice” numai printr-un consum efectiv de muncă vie, înglobată în prestațiile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs în parte.

Pornind de la rolul pe care îl au anumite componente ale ofertei în dezvoltarea turismului într-un teritoriu, specialiștii consideră că potențialul turistic este elementul fundamental (generator), baza tehnico-materială este determinantă prin asigurarea capacităților receptoare și a consumului turistic, iar rețeaua de comunicații este factorul permisiv, de accesibilitate.

Oferta turistică este, de fapt, pe de-o parte, un rezultat al unor combinații cu posibilități multiple între elemente de atracție turistică pe care le oferă un spațiu oarecare și baza materială turistică a teritoriului respectiv, iar pe de altă parte, rezultatul contribuției resurselor umane care modelează și creează produsele și serviciile turistice.

De aceea, oferta turistică se prezintă ca un ansamblu de oferte parțiale paralele (hotelieră, alimentație, transport turistic, tratament balnear, comerț, diferite alte servicii adiacente etc.) care se materializează în produse turistice.

Producția turistică reprezintă „ansamblul de bunuri și servicii care mobilizează forța de muncă, echipamentele de producție și bunurile materiale, și care, în cadrul unei ambianțe specifice locației turistice (teritoriul amenajat), se materializează într-un consum turistic”. Producția turistică, „prin angajarea acestor elemente, la care se adaugă resursele și atracțiile turistice, creează o diversitate de produse și servicii turistice în raport cu specificitatea resurselor și cu motivațiile și nevoile consumatorilor”.

Produsul turistic reprezintă „pachete de activități presupunând o înlănțuire logică și fluentă a diferitelor prestații incluse în programele și aranjamentele turistice, concepute astfel încât serviciile să fie dozate în diferite combinații în raport cu natura și caracteristicile produselor”. [Snak,O.2001] O altă definiție „desemnează produsul turistic ca un complex de bunuri materiale și de servicii, concentrate într-o activitate turistică specifică și oferite pachet consumului turistic”.

Agențiile de turism operează în activitatea lor cu noțiunea „pachet de servicii”, care este o „combinație prestabilită a cel puțin două din elementele următoare: cazare, alimentație, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentând o parte semnificativă din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre vânzare la un preț global și atunci când aceste prestații depășesc 24 ore” [Ordon. Guv. 58/1998].

Serviciul turistic se prezintă „ca un ansamblu de activități ce-și propun ca finalitate satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează și în legătură cu aceasta”.[H.G709/2009]

Oferta turistică este sursa producției turistice, iar relația dintre acestea se concretizează prin :

producția turistică (Pt) poate fi cel mult egală cu oferta turistică (Ot), adică Pt ≤ Ot; în timp ce pe piața bunurilor materiale, oferta este cel mult egală cu producția: O ≤ P;

oferta turistică există și independent de producția turistică, în timp ce producția turistică nu se poate realiza în afara ofertei, fiind legată de componentele acesteia;

structura ofertei turistice nu coincide întotdeauna cu structura producției turistice;

oferta turistică este fermă – există atâta timp cât sunt prezente componentele ce intră în structura ei, pe când producția turistică este efemeră – există cât timp se manifestă consumul și încetează o dată cu întreruperea acestuia.

Aceste relații speciale reliefează pe de o parte, rolul primordial al ofertei ca sursă a producției turistice, iar pe de altă parte, aportul producției în mobilizarea ofertei date.

Cap 2 Baza tehnico-materială a unităților din turism și alimentație

Dezvoltarea activității de turism nu se poate realiza fără existența unei baze materiale turistice și a unei infrastructuri tehnice și sociale adecvate, menite să pună în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un teritoriu.

Baza tehnico-materială este o componentă a ofertei turistice și prezintă o mare diversificare și specializare, ca și serviciile turistice adiacente, de altfel, fiecare tip de serviciu turistic rezultă din utilizarea unui echipament sau dotare specifică, între aceste două elemente existând o corelație de natură cantitativă și calitativă.

Structural, baza tehnico-materială a turismului cuprinde: baza de cazare, baza de alimentație, baza de tratament, baza de transport turistic, baza de agrement, infrastructura tehnică generală și turistică.

Baza materială a turismului este cunoscută și sub sintagma de „structuri de primire turistică”, desemnând „orice construcție și amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării turiștilor, servirii mesei pentru turiști, agrementului, transportului special pentru turiști, tratamentului balnear destinat turiștilor, împreună cu serviciile aferente” .

Aceste structuri de primire turistică au funcțiuni de: cazare turistică, alimentație publică; de agrement; de transport turistic, tratament balnear.

În literatura de specialitate baza materială a turismului mai este prezentată și sub denumirea de facilități turistice: de transport și comunicații, de cazare, de alimentație; sportive; de agrement și distracție; cultural-artistice; de telecomunicații, de servicii cu caracter general (prestări de servicii); de organizare a odihnei și recreerii (agenții de turism, birouri de informații turistice); speciale (puncte de frontieră și control vamal, muzică de promenadă); de gospodărie comunală etc. .Unele dintre aceste facilități sunt de bază și se adresează direct turismului, altele au caracter general fiind destinate ansamblului populației și de care pot beneficia și turiștii.

2.1. Structuri turistice de cazare

Cazarea constituie componența importantă a bazei materiale a turismului, ea condiționează dezvoltarea de ansamblu a turismului, circulația turistică în teritoriu, volumul activității turistice și eficiența acestui domeniu.

Prin capacități de cazare se înțeleg acele dotări de bază materială care asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate, diferențiate în funcție de gradul lor de confort, perioada de an (sezon) în care sunt solicitate serviciile de cazare și îndeplinesc, după caz, și alte funcții caracteristice (alimentație, agrement, informare, intermediere, alte servicii).

Baza de cazare mai este cunoscută sub denumirile de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare „turistică” sau „industria hotelieră” – simplu „hotelărie”, incluzându-se și unitățile similare hotelurilor.

Criterii de clasificare

În practica turistică internațională, de altfel și în România, se cunosc mai multe criterii de clasificare a spațiilor de cazare și anume: după structura rețelei de cazare, după categoria de confort, în funcție de perioada sau regimul de folosire, durata sejurului, amplasarea în teritoriu, dimensiunile sau capacitatea de primire etc. [ Glăvan , V. 2003]

După structura rețelei de cazare se disting forme de cazare de bază (hotel, motel, han turistic) și forme complementare (camping, sat de vacanță).

După regimul de folosire, unitățile de cazare pot avea o activitate permanentă în tot cursul anului sau o activitate sezonieră (la munte) sau pronunțat sezonieră (pe litoral).

În funcție de durata sejurului spațiile de cazare pot fi: de tranzit (sejururi medii scurte, uneori o înnoptare), de sejur (cu sejururi scurte sau relativ mai lungi, legate de concedii, vacanțe în stațiuni); mixte (sejur și tranzit în unități orășenești sau sezoniere).

După amplasarea în teritoriu și funcția turistică a acestuia sunt unități de cazare: în stațiuni montane, de litoral, balneoclimatice, în centre turistice și localități urbane, în care arhitectura construcției, dotările și serviciile se armonizează cu specificul cadrului natural și socio-cultural și forma de turism și pensiuni turistice rurale.

În raport cu capacitatea fizică de primire se remarcă unități de cazare mici (20-40 locuri), mijlocii (până la 200-400 locuri) și mari, de tipul complexurilor turistice, care depășesc uneori 1.000 locuri; vezi Las Vegas-MGM Grand Hotel cu 5.005 camere și Thailanda – Ambasador City, 5.100 camere.

Tipuri de structuri de cazare

Structurile de primire cu funcția de cazare includ mai multe tipuri sau forme de cazare, a căror definiție o vom prezenta conform MDRT 1296/2010, prin care s-au stabilit normele de clasificare a structurilor de primire turistică, definiții în concordanță cu normele Uniunii Europene în domeniu.

Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri, care pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice și dispune de recepție și de spații de alimentație în incintă. Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure păstrarea și prepararea alimentelor, precum și servirea mesei în incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament.

Motelul este unitate hotelieră situată, de regulă, în afara localităților, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată și amenajată atât pentru asigurarea serviciilor de cazare și de masă pentru turiști, precum și pentru parcare în siguranță a mijloacelor de transport.

Hotelul pentru tineret este formă de cazare cu dotări simple, adaptate cerințelor tineretului, care asigură servicii de cazare, masă, agrement pe baza unor regulamente de organizare interioară specifice. De regulă, sunt amplasate în centre urbane universitare, stațiuni și în alte zone turistice frecventate de tineret. Categoria de clasificare : 3-1 stele.

Hostelul este o structură de primire cu o capacitate minimă de 3 camere sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, în spații amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinație inițială decât cea de cazare turistică. Categoria de clasificare: 3-1 stele. În țara noastră au apărut, în ultimii ani, mai multe hosteluri la Bistrița (Codrișor), Aiud (Casa Helvetica), Timișoara (Timișoara), Izvorul Mureșului (Vila Cloșca), Cluj-Napoca (Continental), București (Elvis Hostel, Helga Hostel), Sighișoara (Sighișoara Hostel, Elvis Hostel) etc.

Cabana turistică este o unitate de turism de capacitate redusă, funcționând în clădiri independente cu arhitectură specifică, asigură cazarea, alimentația și alte servicii specifice necesare turiștilor aflați în drumeție sau la odihnă în zona montană, rezervații naturale, în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. Se diferențiază: cabane de altitudine sau izolate, la peste 1.000 m alt. și cabane ușor accesibile (de altitudine mică), la sub 1.000 m alt., cu acces auto. Categoria de clasificare: 3-1 stele.

Refugiile turistice sunt structuri de primire situate în locuri izolate și greu accesibile din zona montană, de regulă, la altitudini mari, având o capacitate redusă, un grad minim de confort și un număr redus de persoane de deservire. Nu se clasifică.

Cabanele de vânătoare și de pescuit sunt unități de cazare, de capacitate redusă, amplasate în zone bogate în fond cinegetic și de pescuit, care asigură condiții de cazare și servicii suplimentare specifice activității. Categoria de clasificare: 3-1 stele.

Vila turistică este o structură turistică de capacitate relativ redusă, funcționând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în stațiuni balneoclimatice sau în alte zone și localități de interes turistic, care asigură cazarea turiștilor și prestarea unor servicii specifice. Categoria de clasificare: 5-1 stele.

Bungalowurile sunt structuri de primire turistică de capacitate redusă, realizate, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare. În zonele cu umiditate ridicată (munte, mare) acestea pot fi construite și din zidărie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanță, ca unități independente în cadrul unor stațiuni sau zone turistice, fie ca spații complementare pe lângă alte structuri de primire. Asigură cazarea turiștilor, precum și celelalte servicii prestate de unitatea de bază. Funcționează, de regulă, cu activitate sezonieră. Categoria de clasificare: 3-1 stele.

Pensiunile turistice rurale sunt unități de cazare cu o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei.

Pensiuni turistice urbane au o capacitate de cazare de până la 20 de camere și prezintă aceleași caracteristici. Categoria de clasificare: 5 –1 stele.

Campingul este destinat să asigure cazarea turiștilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele de transport, să își pregătească masa și să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unități. Parcela de campare este de 10 mp. Categoria de clasificare: 4-1 stele.

Căsuțele sunt spații de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale similare, compuse, de regulă, dintr-o cameră și un mic antreu sau terasă și, uneori dotate și cu grup sanitar propriu. Se montează în campinguri, pe lângă alte unități de cazare și de alimentație pentru turism.

Satul de vacanță este un ansamblu de clădiri, de regulă, vile, delimitat, care asigură turiștilor servicii de cazare, de alimentație și o paletă largă de prestații turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.). Categoria de clasificare: 3-2 stele.

Spații de campare se pot amenaja, în condiții stabilite, în incinta curții sau grădinii aferente proprietăților din mediul urban și rural.

Apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale sau în clădiri cu altă destinație oferă servicii de cazare și posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turiști sau în comun cu locatarul. Categoria de clasificare: 3-1 stele.

Navele maritime și fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare utilizate pentru cazarea turiștilor pe durata călătoriei sau ca hoteluri plutitoare ancorate în porturi, se clasifică pe stele (de la 5 la 1) în funcție de calitatea dotărilor și a serviciilor pe care le oferă, ca la hoteluri cu excepția dimensiunilor spațiilor de cazare.

(Ordin 510 din 28 iunie 2002, Ministerul Turismului )

2.2. Structuri turistice de alimentație

Serviciile de alimentație pentru turism, ca o componentă a produsului turistic, determină calitatea prestației turistice în ansamblul ei, influențează conținutul și atractivitatea ofertei turistice, cu majore implicații asupra dimensiunilor și orientării fluxurilor turistice. Spre exemplu, gastronomia românească („bănățeană”, „ardelenească”, „pescărească”, „vânătorească”) se constituie ca un produs turistic românesc recunoscut pe piața turistică internațională.

Componentă esențială în structura unei oferte turistice moderne, serviciile de alimentație pentru turism (publică, în general) îndeplinesc pe lângă funcția fiziologică propriu-zisă și unele funcții de agrement, divertisment cultural, odihnă și recreere, deci, de petrecere agreabilă a timpului liber .[Lupu,N.1999]

Structurile din turism cu funcție de alimentație publică sunt nominalizate ca: unități de alimentație publică din incinta spațiilor de cazare, unități de alimentație publică situate în stațiuni turistice, precum și cele administrate de societăți comerciale de turism, unități tip fast-food, cofetării, patiserii etc.

Serviciile de alimentație pentru turism se asigură prin structuri de primire turistice cu funcție de alimentație, structurate pe tipuri de unități și clasificate conform normelor metodologice aprobate prin MDRT 1296/2010 .

Structura unităților de alimentație pentru turism se clasifică după normele metodologice amintite în 5 categorii (1-5 stele), de la categoria Lux (4-5 stele) până la categoria I (3 stele), a II-a (2) și categoria a III-a, de o stea.

În România funcționează următoarele tipuri de unități de alimentație pentru turism (și în general pentru populație):[Lămătic,G.2009 ]

• Restaurante: clasice și specializate: pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lactovegetarian, familial (pensiune); cu specific: cramă, cu specific local sau național; cu program artistic: braserie, berărie, grădină de vară;

• Bar: bar de noapte, bar de zi, café-bar, cafenea, disco-bar (discotecă, videotecă), bufet-bar;

• Fast-food: restaurant-autoservire, bufet tip expres/bistrou, pizzerie, snack-bar;

• Cofetărie;

• Patiserie, plăcintărie, simigerie.

Prezentăm, pe scurt, definițiile și conținutul acestor unități de alimentație, care se constituie ca elemente de bază ale ofertei turistice, iar prin indicatorii economici (număr de locuri, metri pătrați (mp) de salon etc.) parte esențială a eficienței economice a turismului.

Restaurantul este un local public ce asociază activitatea de producție cu cea de servire, punând la dispoziția clienților o gamă diversificată de preparate culinare, preparate de cofetărie-patiserie, băuturi și unele produse pentru fumători. El funcționează în mai multe profiluri, respectiv: clasic, specializat (pescăresc-vânătoresc, dietetic și lacto-vegetarian, rotiserie – zahana, familial-pensiune), cu specific național sau local, braserie, berărie și grădină de vară.

Restaurantul clasic este local public cu profil gastronomic în care se servește un larg sortiment de preparate culinare (gustări calde și reci, preparate lichide calde, mâncăruri, minuturi, salate, dulciuri de bucătărie), produse de cofetărie, patiserie, înghețate, fructe, băuturi nealcoolice și alcoolice, produse de tutun etc., în funcție de sortimentul minimal stabilit de reglementările metodologice în acest sens. Ca servicii suplimentare în cadrul structurilor de acest gen se pot organiza banchete, recepții ș.a.

Aceste unități, pe lângă asigurarea diversificată a meniurilor la consumatori, pot asigura și confortul recreativ prin formații orchestrale, programe artistice, soliști vocali, instrumentiști sau prin stații de amplificare cu aparatură muzicală și emisiuni TV cu circuit intern.

În funcție de afluența consumatorilor, aceste unități pot funcționa cu program fracționat, în servirea micului dejun, dejun și cină, sau cu program neîntrerupt (non-stop) cu servicii comandate, sau servicii la comandă (à la carte).

Restaurant specializat servește un sortiment specific de preparate culinare și băuturi care se află permanent în lista de meniu, în condițiile unor amenajări și dotări clasice sau adecvate structurii sortimentale (pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana. dietetic, lacto-vegetarian, familial, pensiune etc.) care formează obiectul specializării.

Specificul acestor unități este determinat de: profilul specializat de funcționare, gradul de confort ce se asigură în procesul servirii și regimul de prețuri aplicat; sortimentul de mărfuri (preparate culinare, de cofetărie-patiserie, băuturi) ce se încadrează în sortimentul minimal stabilit pentru fiecare profil de unitate.

Restaurantul pescăresc este o unitate gastronomică ce se caracterizează prin desfacerea, în principal, a unui sortiment variat de preparate culinare din pește proaspăt și congelat de toate speciile.

Restaurant vânătoresc este o unitate gastronomică specializată în producerea și servirea de preparate culinare de vânat (iepure, căprioară, porc mistreț, urs, gâște și rațe sălbatice, lișițe, prepelițe, fazani, sitari etc.), pregătite în baza rețetelor speciale în acest sens. Spațiile de producție trebuie să dispună de condiții pentru păstrarea vânatului la frig. Sortimentul de băuturi trebuie să asigure specialitățile de rachiuri, vinuri roșii, băuturi răcoritoare etc.

Rotiseria este un restaurant de mică capacitate (20-50 de locuri la mese), în care consumatorii sunt serviți cu produse din carne la frigare-rotisor (pui, mușchi de vită și porc, specialități din carne etc.), kebab cu garnituri, unele gustări reci (pe bază de brânză, ouă, legume etc.), salate, sortimente de ciorbe din organe de pui, deserturi, precum și băuturi răcoritoare, cafea, vin (în special vin roșu servit în carafe), un sortiment redus de băuturi alcoolice fine.

Restaurant – zahana este unitate gastronomică în care se servesc, la comandă, în tot timpul zilei, produse (specialități din carne de porc, vită, batal, miel) și subproduse din carne neporționată (ficat, rinichi, inimă, splină, momițe, măduvioare etc.), mici, cârnați etc., pregătite pe grătar și alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospătari la masă. Potrivit specificului său, mai poate oferi: ciorbă de burtă, ciorbă de ciocănele, tuslama, tochitură, salate combinate de sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice (aperitive și vinuri).

Restaurant dietetic este o unitate gastronomică în care se oferă consumatorilor sortimente de preparate culinare dietetice (pregătite sub îndrumarea unui cadru medical dietetician) și băuturi nealcoolice.

Restaurant lacto-vegetarian este o unitate gastronomică în care se desfac, în exclusivitate, sortimente de preparate culinare pe bază de lapte și produse lactate, ouă, paste făinoase, orez, salate din legume, precum și dulciuri de bucătărie, lactate proaspete, produse de patiserie, înghețată și băuturi nealcoolice.

Restaurant familial este o unitate cu profil gastronomic care oferă, în mai multe variante, meniuri complete la preț accesibil. Preparatele și specialitățile solicitate în afara meniurilor se servesc conform prețurilor stabilite în listele de meniu. Băuturile sunt limitate la sortimente de răcoritoare și ape minerale. Poate funcționa și pe bază de abonament. La nevoie se poate organiza și ca secție în cadrul unui restaurant clasic. De regulă, asemenea unități se organizează în stațiuni turistice sau în pensiuni și în ferme agroturistice.

Braseria asigură în tot cursul zilei servirea consumatorilor, în principal cu preparate reci, minuturi, un sortiment restrâns de mâncăruri, specialități de cofetăriepatiserie, băuturi nealcoolice calde și reci, băuturi alcoolice de calitate superioară, un bogat sortiment de bere. Acest tip de unitate poate funcționa ca salon de profil în structura unui restaurant (justificat prin rapiditatea servirii consumatorilor, ca urmare a timpului limitat de ședere în unitate), sau ca unitate independentă în rețeaua unităților de alimentație publică, cu sau fără bază de producție, respectând același profil.

Berăria este o unitate specifică pentru desfacerea berii de mai multe sortimente, în recipiente specifice (țap, halbă, cană) de diferite capacități și a unor produse și preparate care se asociază în consum cu acestea (crenvurști cu hrean, mititei, cârnați, debrețini, chifteluțe, foetaje, covrigi, migdale, alune etc.), precum și brânzeturi, gustări calde și reci, minuturi (pe bază de ouă și legume), specialități de zahana (1-2 preparate), precum și băuturi alcoolice (coniac, rom, sortiment restrâns de vinuri și băuturi nealcoolice).

Grădina de vară este o unitate amenajată în aer liber, dotată cu mobilier specific „de grădină” și decorată în mod adecvat. Servește un sortiment diversificat de preparate culinare, minuturi, grătar, salate, dulciuri de bucătărie și cofetărie-patiserie, un larg sortiment de băuturi alcoolice (vinuri selecționate de regiune, îmbuteliate sau neîmbuteliate, băuturi spirtoase etc.) și nealcoolice, cafea, fructe, produse din tutun.

Barul – unitate de alimentație cu program de zi sau de noapte, în care se servește un sortiment diversificat de băuturi alcoolice și nealcoolice și o gamă restrânsă de produse culinare.

Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiții muzicale, video, TV. Se deosebesc:

Barul de zi – unitate care funcționează, de regulă, în cadrul hotelurilor și restaurantelor sau ca unitate independentă. Organizatorii lui oferă consumatorilor o gamă variată de servicii având ca obiect băuturi alcoolice și nealcoolice (simple sau în amestec) și gustări în sortiment restrâns, tartine, foetaje, specialități de cofetărie și înghețată, produse din tutun – țigări – și posibilități de distracție (muzică discretă, televizor, jocuri mecanice etc.). În salonul de servire se află tejgheaua–bar cu scaune înalte, un număr restrâns de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. În unele unități de acest gen serviciile sunt asigurate consumatorilor mai rapid, ca urmare a timpului limitat de ședere în unitate.

Barul de noapte este o unitate încadrată cu un grad de confort special, practicând prețuri cu cote speciale de adaos, în funcție de amplasare, construcție, dotare, programe artistice etc. Funcționează cu orar de noapte, în cadrul căruia se prezintă un program variat de divertisment de music-hall și dans pentru consumatori și oferă o gamă variată de băuturi alcoolice, specialități de cofetărie și înghețată asortate, roast-beef, fripturi reci etc., fructe și salate de fructe (proaspete și din compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese.

Café-bar-cafenea – unitate care îmbină serviciul de desfacere a cafenelei cu un anumit gen de practică recreativă; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetărie – patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea, filtru, șvarț, cafea cu lapte, ciocolată, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichioruri, coniac, vermut ș.a.).

Disco-bar (Discotecă-videotecă) – unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetărie-patiserie, înghețată și, în special, amestecuri de băuturi alcoolice și nealcoolice. Divertismentul este susținut prin intermediul muzicii de audiție și de dans, înregistrată și difuzată prin instalații speciale și prin „disc-jockey”, care asigură organizarea și desfășurarea întregii activități. Videoteca este special amenajată cu instalații electronice de redare și vizionare în care se prezintă video-programe și filme.

Bufet-bar – unitate ce oferă un sortiment restrâns de preparate calde și reci (gustări, sandviciuri, minuturi, mâncăruri, produse de patiserie) pregătite în bucătăria proprie sau aduse din afară, băuturi nealcoolice calde și reci, băuturi alcoolice (aperitive), bere, vinuri, la pahar.

Unități tip fast-food, care asigură o servire rapidă și la prețuri avantajoase, cunosc un dinamism deosebit în țările cu turism avansat și ființează sub mai multe forme:

Restaurant-autoservire este o unitate cu desfacere rapidă în care consumatorii își aleg și se servesc singuri cu preparatele culinare calde și reci (gustări, produse lactate, băuturi calde, nealcoolice, supe – ciorbe – crème, preparate din pește, antreuri, preparate de bază, salate, deserturi, fructe) și băuturi alcoolice (bere) și nealcoolice, la sticlă, așezate în linii de autoservire cu flux dirijat și cu plata după alegerea produselor.

Bufet tip expres – unitate cu desfacere rapidă, în care fluxul consumatorilor nu este dirijat, servirea se face de către vânzător, iar plata se face anticipat.

Pizzerie – unitate specializată în desfacerea sortimentelor de pizza. Se mai pot desface gustări, minuturi, salate, produse de patiserie, răcoritoare, bere, vin la pahar sau băuturi slab alcoolizate.

Snack-bar – unitate caracterizată prin existența unei tejghele-bar, cu un front de servire care să permită accesul unui număr mare de consumatori, serviți direct cu sortimente, pregătite total sau parțial în fața lor. Oferă în tot timpul zilei o gamă diversificată de preparate culinare (crenvurști, pui fripți, sandviciuri, cârnăciori, unele preparate cu specific), precum și băuturi nealcoolice calde și reci și băuturi alcoolice în sortiment redus.

Cofetăria reprezintă o altă componentă a structurii unităților de alimentație destinate servirii turiștilor, specializată pentru desfacerea unui sortiment larg de: prăjituri, torturi, fursecuri, cozonac, înghețată, bomboane, patiserie, fină, băuturi nealcoolice calde și reci și unele băuturi alcoolice fine (coniac, lichioruri).

Patiseria constituie, la rându-i, o unitate specializată în desfacerea pentru consum pe loc sau la domiciliu a producției proprii specializate, în stare caldă (plăcintă, ștrudele, merdenele, pateuri, covrigi, brânzoaice, gogoși, cornuri etc.). Sortimentul de băuturi include bere la sticlă, băuturi nealcoolice, calde, răcoritoare, vin la pahar, diferite sortimente de produse lactate (iaurt, chefir, lapte bătut etc.). Se poate organiza și cu profil de „plăcintărie”, „simigerie”, „covrigărie”, „gogoșerie” sau „patibar”.

Cap 3 Studiu de caz pentru hotelul Best Western Bucovina

3.1 Prezentarea zonei turistice

Hotelul Best Western Bucovina este situat chiar în inima Bucovinei, această regiune minunată a țării unde se împletesc trecutul și prezentul, vechiul și noul, înțelepciunea și tinerețea. Pe lângă celebrele mănăstiri cu pictura exterioară de la Voroneț, Humor, Moldovița și Sucevița, vestite în întreaga lume, călătorul prin Bucovina mai poate vizita:

-Muzeul Ouălor Încondeiate Lucia Condrea se numără printre cele mai inedite atracții ale întregului ținut al Bucovinei, fiind amplasat într-o zonă pitorească a județului Suceava, în Localitatea Moldovița.

Figura nr.3.1.1 Muzeul Ouălor Încondeiate Lucia Condrea

(www.turismland.ro)

Biserica de lemn de la Putna, cea mai veche biserică de lemn din Europa, situată la doar 300 m de mănăstirea Putna;

Figura nr.3.1.2 Biserica Veche de lemn din Putna

( www.creștin ortodox.ro)

Chilia lui Daniil Sihastrul este o grotă săpată într-o stâncă de pe valea pârâului Vițău, în care a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul. Ea se află la o distanță de circa 1 km de Mănăstirea Putna (județul Suceava).

Figura nr.3.1.3 Chilia Sfantului Daniil Sihastrul

( www.creștin ortodox.ro)

Ceramica de Marginea este o marcă de ceramică tipică pentru comuna Marginea din județul Suceava. Se caracterizează atât prin culoarea neagră pe care o dobândesc obiectele după ardere – rezultat al folosirii unei tehnologii preistorice, cât și prin ornamente – rezultat al folosirii unor tehnici specifice sau prin păstrarea unor forme tradiționale.

Figura nr.3.1.4 Ceramica de la Marginea

( www.imagini.suceava.ro)

Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, primul monument de artă medievală din Moldova care marchează apariția stilului faimoaselor mănăstiri pictate;

Figura nr.3.1.5 Mănăstirea Bogdana – Biserica Sfantul Ierarh Nicolae

(www.bogdana.ro)

Cetatea de Scaun a Sucevei este atestată documenter la 11 Februarie 1388, ridicată în vremea domniei lui Petru I (1375-1391). Alexandru cel Bun (1400-1432) a intervenit la rândul său în sistemul defensiv al cetății prin întărirea cu un zid de apărarea a primei intrări situată pe latura sudică a fortului.

Figura nr.3.1.6 Cetatea de scaun a Sucevei

( www.cazarebucovina.ro)

Hanul Domnesc din Suceava este una dintre cele mai vechi clădiri civile din oraș. Ea are două nivele (parter și etaj), construite în perioade diferite.

În secolele al XV-lea și al XVI-lea în această zonă se aflau ateliere meșteșugărești (în special ateliere de olari). Pe locul unei clădiri mai vechi, a fost construită la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea o clădire cu parter și pivnițe. Clădirea avea rolul de Han Domnesc, aici fiind adăpostiți oaspeți de seamă, mari negustori, călători străini sau dregători veniți la domnie.

Figura nr.3.1.7 Hanul Domnesc din Suceava

( www.imagini.suceava.ro)

Muzeul de Științele Naturii din Suceava, prezintă fauna locală, după criteriul ecologic, pe medii de viață.

Figura nr.3.1.8 Muzeul de Științele Naturii din Suceava

(www.imagini.suceava.ro)

Muzeul de Istorie din Suceava prezintă, pe parcursul a 27 săli de expoziție, vechimea, continuitatea și unitatea elementului etnic autohton de-a lungul tuturor etapelor de dezvoltare cunoscute de istoria poporului român.

Muzeul de Istorie din Suceava cuprinde secția memorială în cadrul căreia funcționează:

fondul documentar memorial ,,Leca Morariu”,

fondul documentar memorial ,,Ion Vicoveanu”,

fondul documentar memorial ,,Petru Comărnescu”,

fondul documentar memorial ,,Eusebiu Camilar”.

Figura nr.3.1.9Muzeul de Istorie din Suceava

(www.imagini.suceava.ro)

Muzeul etnografic din Gura Humorului, profilat pe reprezentarea ocupațiilor din zonă, valorifică un interesant și valoros patrimoniu legat de pescuit, vânătoare, cules, albinărit, păstorit, agricultură, industrie casnică, prelucrarea textilelor, obținerea ceramicii, prelucrarea lemnului, a osului și a metalului

Figura nr. 3.1.10 Muzeul etnografic din Gura Humorului

( www.imagini.suceava.ro)

-Muzeul etnografic ,,Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc este destinat prezentării culturii tradiționale a lemnului și reflectă varietatea și ingeniozitatea obiectelor utilitare, pe care omul le-a confecționat din lemn.

Figura nr. 3.1.11 Muzeul etnografic ,,Arta lemnului”

( www.imagini.suceava.ro)

Casa Memorială „Ciprian Porumbescu” și Casa Memoriala „ Nicolae Labiș”

Rezervația Pietrele Doamnei din masivul Rarău;

Codrii Seculari de la Slătioara;

Salina de la Cacica;

Stațiunea Gura Humorului funcționează astăzi o modernă pârtie de schi, pârtia „Șoimul” dotată cu instalație de nocturnă, telescaun și tunuri de zăpadă, de asemenea un întreg parc de agrement în „Ariniș” cu piscina acoperită de dimensiuni olimpice, ștranduri în aer liber, o sală polivalentă de sport, terenuri cu instalație de nocturnă pentru tenis de câmp, fotbal, volei, handbal, baschet, patinoar natural , un patinoar cu role și skateboard dar și un parc de aventură, situat lângă Hanul Ariniș, realizat după un concept elvețian, parcul,oferă emoție și aventură, pentru cei mici dar și pentru cei mari.

Figura nr.3.1.12 vedere către pârtia Șoimul

(www.romania turistica.ro)

Figura nr.3.1.13 parcul Ariniș

(www.romania turistica.ro)

3.2. Organizarea hotelului

Procesul organizării activității unui hotel este acela care grupeazǎ activitǎțile necesare pentru atingerea obiectivelor organizației, prin formarea mai multor grupuri de muncǎ, respectiv prin diviziunea muncii în cadrul firmei, desemnând autoritatea și delegarea. Maniera și gradul de diviziune a muncii definesc posturile într-o organizație.

Scopul organizǎrii este repartizarea activitǎților și operațiunilor pe lucrǎtori, sectoare, care are drept scop asigurarea coordonǎrii lor și adoptarea de mǎsuri concrete pentru realizarea obiectivelor fixate. Organizarea activității într-un hotel depinde, în principal, de mărimea hotelului.

Într-un hotel mare, activitǎțile specifice sunt îndeplinite în cadrul unor servicii și departamente. Cu cât hotelul este mai mare, cu atât sunt mai numeroase facilitățile oferite și cu atât fiecare departament va deveni mai specializat. Aceasta înseamnă că numărul secțiunilor dintr-un departament va crește.

Un serviciu este constituit dintr-un grup de lucrǎtori care efectueazǎ operațiuni omogene sau complementare, îndeplinesc o funcție coerentǎ în cadrul hotelului și acționeazǎ sub conducerea unui responsabil (șef de serviciu). Serviciile regrupate formeazǎ un departament, iar ansamblul departamentelor constituie hotelul însuși.

Astfel, activitățile desfășurate în cadrul unui hotel pot fi reunite după mai multe criterii, rezultând:

-activități de front-office care se află într-o permanentă comunicare cu activitățile de back-office,

-serviciul front-office (recepție), serviciul de etaj și serviciul de alimentație,

-departamentele de bază, în număr de două – cazare și alimentație,

-activități operaționale – care se referă la prestarea serviciilor hoteliere, în principal cazare și masă,

-activități funcționale – care se referă la acele funcții de administrare, control, comercializare, întreținere.

Nivelul cel mai important care constituie nucleul compartimentelor hotelului este cel al prestatorilor de servicii pentru clienți. Este normal să fie așa, deoarece acest nivel este producătorul celor două servicii hoteliere de bază, respectiv cazarea și masa:

Cazare (Rooms Division Manager)

Restaurație(Food and Beverage Division).
Fiecare compartiment este la rândul său împărțit în alte sectoare după cum se poate vedea în fig.1

Figura nr. 3.3.1Structura compartimentală a hotelului

Hotelul Best Western Bucovina este un hotel de 4 stele care propune următoarea compartimentare:

Compartimentul de cazare – care oferă serviciul hotelier de bază, cazarea: 130 de camere (single, double, queen, junior suit, etc).

Sectorul recepție care este structurat în două subsectoare distincte:

rezervări (marketing)

recepție, care se ocupă și de concierge, casierie, comunicații, rezervări, etc., care are în subordine:

lucrătorii Bell-boy care îndeplinesc și funcțiile de comisioner, portar sau liftier.

Sectorul de etaj (housekeeping)

Sectorul tehnic

Sectorul de pază și securitate

Compartimentul restaurație: este divizat în sectorul de bucătărie, bar și restaurant

Compartimentul aprovizionare

Compartimentul financiar – contabil

De asemenea, serviciile aferente funcționării Hotelului “Best Western Bucovina” și nu numai, se grupează în servicii operaționale și funcționale.

Servicii operaționale:

cazare

masă

prestații cum ar fi cele rezultate din existența bazei materiale: sală de fitness, bronzare artificială, saună, săli de conferințe, etc.

Servicii funcționale:

Activitățile funcționale se referă la activitățile nevăzute, la cele care împreună cu activitățile operaționale compun produsul hotelier și îi dau valoare. Includem aici persoanele de la departamentul de gestiune și personalul tehnic care asigură buna funcționare a utilajelor și instalațiilor din hotel.

servicii tehnice

serviciile de gestiune economică

servicii de pază

Așa cum – în principiu – nu existǎ douǎ hoteluri identice, tot așa structura organizatoricǎ și, implicit, organigrama se individualizeazǎ pentru fiecare hotel în parte.

3.3. Servicii turistice oferite

Best Western Bucovina – Gura Humorului pune la dispoziția oaspeților camere dotate modern, cu priveliște deosebită, o ambianță caldă și tradițională ce se înbină armonios cu facilități de cazare ale secolului XXI: acces cu card electronic, linie telefonică directă în fiecare cameră, conexiune wireless, un minibar,cu televiziune.

Hotelul nu are în structură camere triple și nici paturi suplimentare, însă pentru familiile cu copii se pot oferi camere interconnecting, garsoniere și apartamente.

Centrul de conferințe al hotelului are o infrastructură modernă, ce poate găzdui până la 500 de participanți, a devenit una dintre locațiile preferate ale organizatorilor de simpozioane, congrese și seminarii. Acesta include 5 Săli de conferință de mărimi diferite și dotate cu sonorizare și microfoane, internet wireless, ecran de proiecție și videoproiector, flipchart și consumabile.

Figura nr.3.3.2 SALA TISA(www.turistinfo.ro)

Figura nr.3.3.3 SALA BRADULUI(www.turistinfo.ro)

Figura nr.3.3.4 SĂLILE ALUNUL ȘI ARȚARUL(www.turistinfo.ro)

Figura nr.3.3.5 SALA MESTEACĂNULUI(www.turistinfo.ro)

Elegante și primitoare, înscriindu-se în aceeași notă caldă și rafinată, cele 2 restaurante ale hotelului Best Western Bucovina – Gura Humorului sunt locul ideal pentru o petrecere privată, un cocktail, o cină romantică sau pentru alte evenimente importante.
Bucovina este renumită prin specialitățile sale culinare, cu mirosuri înbietoare. Casa de Bucovina are o capacitate de până la 200 de locuri, iar Casa cu pridvor de până la 80 de locuri. În restaurantul hotelului oaspeții descoperă cu adevărat gastronomia din Bucovina: sărmaluțe aburinde învârtite cu felii de costiță aromată, coapte și drese cu un strop de smântână, păstrăv afumat în cobză de cetină, tocinei rumeni, tochitură făcută din carne fragedă de purcel și cârnați afumați la esența de lemn tare, papanași “înecați” în dulceață de afine și stropiți cu smântână, sunt numai câteva dintre “bunătățurile” casei.
Pentru o seară memorabilă pot fi organizate adevărate petreceri câmpenești într-un loc extrem de pitoresc și rustic, la hanul din Ariniș. Mâncarea este pregătită în ceaune, pe pirostrii și pe grătare iar vinul și țuica îmbătrânită în butoi de dud vor fi din belșug.
Un frumos foc de tabără va lumina locul iar pentru un spectacol complet se rumenește la proțap un batal sau un vițel. Pe durata întregii seri, un taraf și soliști vocali vor încânta cu un program artistic, pigmentat cu momente special pregătite de câteva perechi de dansatori îmbracați în diferite costume populare din mai multe zone ale țării.

Figura nr.3.3.6 Restaurantul Casa de Bucovina

(www.turistinfo.ro)

Figura nr.3.3.7 Restaurantul Casa cu pridvor

(www.turistinfo.ro)

Figura nr.3.3.8 Lobby Bar

(www.turistinfo.ro)

Unitatea dispune de spații necesare pentru circuite funcționale salubre:

holul de primire care îndeplinește două funcții:asigură intrarea și ieșirea clienților din unitate și constituie locul de întâlnire sau așteptare pentru clienți;

garderoba dotată cu spații pentru păstrarea înbrăcamintei și a obiectelor personale a clienților;

grupurile sanitare pentru consumatori separate de cele a personalului angajat;

salonul restaurantului, asigură ambianța corespunzătoare servirii preparatelor și băuturilor ce formează ambientul sortimental al restaurantului;

mobilierul spațiilor de servire cuprinde următoarele piese: mese, scaune, canapele, taburete, scaune de bar, mese de serviciu (console), gheridoane, cuiere, perne, jardiniere, umbrele, etc.

terasa(capacitate 40 locuri),are în dotare mese și scaune pentru terasă ,jardinière,

oficiul (spațiul destinat personalului de servire),este încăperea care face legătura între salonul restaurantului și secțiile de producție și spălătoarele de vase și pahare,este prevăzut cu dulapuri pentru păstrarea inventarului curent de rezervă, mașina pentru fabricat cuburi de gheață ,mese de sprijin pentru pregătirea tăvilor și platourilor cu preparate și băuturi ce sa duc în salon.

Dotările și echipamentele de bar sunt elementele pe care se sprijină practic întreaga funcționare a locației, investiția presupunându-se a fi una pe termen lung,blatul de lucru din marmură,expresorul pentru cafea,filtru pentru cafea ,echipamente pentru spălat pahare, chiuvete prevăzute cu grătare pentru scurs pahare și alte obiecte de inventar din dotare, dulapuri cu rafturi pentru depozitat băuturile ,mașina pt făcut cuburi de gheață,automate de citrice,rafturi pentru expus băuturi.

Bucătăria este compartimentată astfel:

spațiu pentru prelucrarea primară a legumelor prevăzute cu cuve pentru spălat legume,mașina universală pentru curățat cartofi și alte legume rădăcinoase, mașina pentru tocat legumele, mese de lucru, frigider;

spațiu destinat prelucrării primare a cărnii ,dotat cu robot universal pentru tocat carne, mese lucru inox, frigider pentru păstrat produsele din carne, trunchi din lemn pentru bat-șnițel,cuve pentru spălat carnea, cântar de bucătărie;

spațiul pentru prelucrarea peștelui dotat cu frigider,masă de lucru inox, bazine pentru spălat și eviscerat peștele, cântar electronic;

sectorul patiserie-cofetarie unde se realizează dulciurile de bucătărie și cofetărie, dotat cu mese de lucru din inox, cuptor electric cu dospitor, frigider pentru păstrarea produselor realizate, spălătoare pentru veselă;

spații pentru prelucrări termice a materiilor prime dotate cu plite electrice,grătare , hote electrice, mese de lucru inox, cuptor cu microunde, cuptor electric fără dospitor;

ghișeul de servire a ospătarilor prevăzut cu masa pentru așezat preparatele;

spații de păstrarea preliminară a materiei prime dotate cu rafturi, spații de păstrare a produselor culinare dotate cu frigidere și congelatoare;

spații pentru depozitarea ambalajelor dotate cu rafturi;

3.4 Reguli de igienă în cadrul Restaurantului Hotelului Best Western Bucovina

Regula fundamentală de igienă exclude orice încrucișare a:

circuitul materiilor prime care necesită operațiuni de curățire, cu circuitul materiilor prime curate,

circuitul deșeurilor și resturilor cu circuitul materiilor prime și preparatelor,

a tuturor celorlalte circuite cu circuitul clienților.

Restaurantul Hotelului Best Western Buucovina este cunoscut pentru calitatea produselor și serviciilor oferite. Igiena și protecția muncii în unitatea respectivă constituie un pilon important în integrarea pe piața consumatorilor.

Modalități de respectare a igienei în restaurant[R.O.I.Restaurant B.W.Bucovina]:

Restaurantul dispune de spații și facilități pentru stocarea produselor uscate, a fructelor și a legumelor, precum și a produselor refrigerate sau congelate.

Restaurantul menține standardele igienico-sanitare și a securității alimentare prin purtarea vestimentației adecvate de către angajați;

Echipamentele pentru prepararea alimentelor sunt utilizate pentru prelucrarea produselor și a celor semifabricate, după care urmează a fi spălate minuțios pentru a preveni răspândirea microorganismelor;

Depozitul pentru produse uscate este rece, uscat, bine ventilat, bine iluminat, lipsit de insecte, rozătoare, paraziți etc. Finisarea interioară este netedă și impermiabilă, ceea ce oferă posibilitatea unui acces ușor pentru curățire. Rafturile sunt amplasate mai sus de nivelul podelei, pentru a facilita accesul.

Frigiderele și camerele frigorifice sunt utilizate pentru stocarea pe termen scurt a produselor ușor alterabile (carne proaspătă, produse lactate etc.) la temperaturi necesare.

Produsele sunt păstrate în aparatele frigorifice astfel:

Produsele sunt plasate în recipiente sigilate , închise cu capac;

Produsele ușor alterabile sau cele prelucrate termic sunt plasate pe rafturile deasupra celor cu produse proaspete, crude;

Persoanele responsabile asigură un sistem de control și rotație a stocului, pentru a evita depășirea termenelor de valabilitate a produselor;

Congelatoarele sunt dotate cu sisteme de alarmă, care pot semnala un scurt circuit sau o cădere a tensiunii;

Regulile de bază de igienă și sanitare afișate în bucătăria restaurantului Best Western Bucovina:

Standarde înalte de igienă personală în spațiile de păstrare și prelucrare a produselor alimentare;

Separarea produselor alimentare crude de cele prelucrate termic;

Păstrarea la rece a produselor ușor alterabile, cu risc înalt de contaminare;

Excluderea hamalilor, furnizorilor care prezintă răni infectate;

Prelucrarea termică corespunzătoare a produselor alimentare;

Utilizarea exclusivă a laptelui pasteurizat;

Dezghețarea corectă a produselor congelate;

Cunoașterea regulilor de utilizare a echipamentelor;

Instruirea personalului privind igiena personală și securitatea alimentară;

Examinarea medicală periodică a angajaților.

La selectarea spațiului pentru restaurant managerii au luat în considerare să respecte

un șir de principii ca:

Accesul la serviciile de aprovizionare cu energie electrică, gaz, apă, telefon;

Accesibilitatea – localul este ușor accesibil pentru recepționarea produselor alimentare/materii prime și distribuția produselor finite;

Unitatea este amplasată în afara zonei de risc de contaminare cu chimicale, praf, mirosuri etc;

Etichetarea containerelor cu detergenți și dezinfectanți;

Dotarea angajaților cu uniforme absorbante și impermiabile la foc;

Deconectarea tuturor echipamentelor la sfârșitul programului de lucru.

Restaurantul este construit și amenajat, în așa fel, încât să ofere spații adecvate de muncă: să faciliteze circuitul linear al producției, să faciliteze activitățile de curățenie, să elimine contaminarea.

Pentru a reduce probabilitatea infectării cu dăunători, managerii au decis să planifice următoarele activități:

Să mențină spațiile în stare bună;

Să inspecteze în mod regulat spațiile interioare și exterioare ale clădirii;

Să instruiască personalul în ceea ce privește eliminarea posibilelor semne de infectare;

Să mențină curățenia spațiilor restaurantului;

Să asigure eliminarea constantă a deșeurilor;

Să asigure rotația stocurilor;

Să verifice mărfurile recepționate pentru depistarea semnelor de infectare.

3.5. Categoriile de personal din compartimentul restaurație

Personalul din bucătărie

Echipa bucătărie este coordonată de șeful bucătar (bucătar-șef, de regulă, lucrător gestionar). Șeful bucătar se subordonează atât directorului de restaurant (șef de restaurant) – din punct de vedere al disciplinei muncii – cât și bucătarului-coordonator – din punct de vedere al activității bucătăriei. Prin urmare, în restaurantul hotelului există un bucătar-coordonator, un cofetar, și un șef bucătar. Șeful bucătar asigură planificarea meniurilor și listei – meniu, previzionează comenzile, organizează munca întregii echipe a bucătăriei și controlează calitatea preparatelor. [R.O.I.Restaurant B.W.Bucovina]

Personalul salonului de servire

Personalul trebuie să respecte regulile de servire, să fie înzestrat cu o bună memorie vizuală pentru a reține clienții și locurile, să fie politicos, să aibă spirit de echipă, imaginație în aranjarea originală a meselor și preparatelor.

Maîtres d’hotel (șefi de sală) sunt subordonați, deopotrivă, directorului de restaurant și celui care ocupă postul de maître d’hotel coordonator. Deci, directorul de restaurant are în subordine atât șeful bucătar, cât și pe maîtres d’hotel, în principiu, unul pentru fiecare salon și fiecare tură (schimb). Atribuțiile unui maître d’hotel sunt legate de primirea clienților, instalarea lor la masă, luarea comenzii.

Subordonații direcți ai celui care ocupă postul de maître d’hotel sunt șefii de rang. Fiecare șef de rang este responsabil al unei părți din salonul de servire (3 – 5 raioane), în același timp putând să-și asume atribuțiile unui maître d ‘hotel.

Fiecare raion – 16-24 locuri, în medie, este încadrat cu un chelner (ospătar). Ei sunt însărcinați cu efectuarea propriu-zisă a serviciului la masă. Un chelner specializat în efectuarea serviciului la gheridon se numește tranșator.

Picolii ( ajutori de ospătari) asistă chelnerii în efectuarea serviciului, toarnă în pahare, debarasează.

Somelierul are în grijă alegerea și stocarea vinurilor (soiuri, podgorii, ani de producție). În salon, somelierul recomandă și orientează alegerea vinurilor de către clienți și tot el asigură efectuarea serviciului

Pentru primirea clienților, unele restaurante folosesc o funcție de hostess (hotesse).

Room-service-ul este efectuat de către o echipă de chelneri de etaj care este dirijată de un coordonator room-service (room-service manager). Acestei echipe i se alătură dispecerii, care recepționează și transmit comenzile telefonice ale clienților. De la caz la caz, servirea se efectuează de la nivelul oficiului room-service sau de la secții – bucătărie, bar de serviciu.

3.6 Lista meniu

Listele pentu meniuri și băuturi cuprind totalitatea preparatelor existente în unitate și dau posibilitatea clienților să-și alcătuiască un meniu după preferințele și gusturile culinare, având în vedere mijloacele lor financiare și timpul de care dispun.

Prin meniu se înțelege totalitatea preparatelor ce se consumă la o masă. Meniurile sunt de două feluri: comandate, când se stabilesc cu anticipație; „a la carte” când se stabilesc în timpul când clienții se găsesc la masă.

Lista meniu a resturantului Best Western Bucovina – Gura Humorului cuprinde14 pagini, are un aspect plăcut, formatul A4este simplu, cu margini și spații adecvate, care permit o lectură ușoară; scrisul Times Nero Roman este scris pe hârtie de calitate, suficient de tare, care este rezistentă la pete , mărimea și formatul literelor, sunt clare, lizibile .Pe coperta cartonată de culoare verde este litografiată sigla hotelului,iar în interiorul listei-meniu sunt clasificate pe grupe de sortimente preparatele și băuturile. Lista meniu cuprinde următoarele date: denumirea preparatelor și a băuturilor, gramajul sau unitatea de măsură, prețul unitar calculat la gramajul sau unitatea de măsură respectivă, perioada de timp cât sunt valabile (ziua, pentru micul dejun, dejun, cină).

În lista meniu sunt prezentate următoarele grupe de preparate:Salate aperitiv(salată crudități, Bulgărească, Grecească, Berlineză) Ciorbe(de pui, țărănească de văcuță, perișoare, burtă, fasole cu afumătură), Gustări reci(mușchi Țigănesc, salam Sibiu, slăninuță, telemea, cașcaval, tobă), Gustări calde (mămăligă cu brânză și smântână, cașcaval pane, creier pane, ficăței pasăre la grătar, omlete), Paste(penne Siciliene, Arabiata, Matriciana, spaghetti Carbonara, Milaneze, Bologneze), preparate din pește (Saramură de păstrăv, Păstrăv la grătar,Somon în crustă de ierburi aromate), preparate de pui(piept de pui la grătar, frigărui de pui, șnițel de pui pane ), preparate din carne porc (ceafă de porc la grătar, ceafă la cuptor cu cartofi, cordon bleu porc), preparate din carne vită(ficat de vițel în stil Venețian, mușchi de vită la grătar, rasol alb de vită în sos de hrean), garnituri(cartofi-prăjiți, natur, țărănești, legume -la grătar, sote, mexicane), salate și topinguri(varză, murături, sfeclă cu hrean, ardei copți, mujdei, ardei iute), dulciuri(clătite cu diferite umpluturi, papanași serviți cu dulceață de afine, înghețată asortată), băuturi alcoolice aperitive, vinuri, șampanie, coniac, lichioruri, bere, sucuri răcoritoare, apă minerală sau gazoasă.

La întocmirea meniului sa ținut cont de profilul restaurantului, de segmentul de clientelă care îl frecventează și nu în ultimul rând de poziția restaurantului .Restauratorii au înțeles faptul că preparatele din listele meniu nu mai trebuie să fie în număr fantastic de mare ,ci un număr restrâns de produse, corelate cu periodicitatea sezonieră și specificul local. În general, tendințele sunt acum către o bucătărie regională și mai puțin internațională, cu prezentare modernizată, ușor stilizată și cu o coloristică adecvată.

Listele meniu sunt schimbate în mod obligatoriu în fiecare sezon, deoarece monotonia unui meniu stabil pe perioade îndelungate duc la îndepărtarea clientelei și nicidecum la o stabilitate a acesteia. La stabilirea listei meniu recomandările ar fi următoarele: să se țină cont de legumele și de fructele locale, dar și de cele mai apropiate abatoare, pentru a se evita costurile suplimentare cu transportul materiilor prime și totodată pentru a avea astfel produse proaspete tot timpul.

Prețurile preparatelor culinare și ale băuturilor sunt calculate în primul rând să acopere cheltuielile de producție (costuri de energie, depozitare, producție și vânzare, marketing s.a.) și în ultimul rând să adauge beneficiul firmei, ținându-se cont aici evident și de impozitul pe profit.

La alegerea furnizorului se va ține în primul rând cont de calitatea produselor pe care le oferă, apoi se negociază prețul acestora urmând a se întocmi un contract în care sunt prevazute condițiile de livrare a mărfurilor.

Pregătirea listei meniu se face din timp, prin testarea noilor preparate . Nu se scot și nu se adaugă preparate din listă pe parcursul unui sezon, decât prin adăugarea unui fluturaș cu o recomandare clară, ca de exemplu: recomandarea bucătarului-șef, sau azi este ziua sparanghelului, sau săptămâna gastronomică etc. De întocmirea rețetelor se ocupă bucătarul-șef și el le va transmite serviciului de contabilitate cu care va lucra la realizarea prețurilor. Rețetele vor fi comunicate și puse la dispoziția bucătarilor în vederea executării corecte a preparatelor.

Cap 4 Descrierea produsului oferit de hotelul Best Western Bucovina

4.1. Politica de prețuri

În general, hotelurile stabilesc structura tarifelor exprimate în USD, dar din data de 1 ian.2007 în Euro, în mod orientativ, pentru tot anul și practică diverse variații ale acestora după o serie de elemente, în funcție de :

sezon: unele unități hoteliere au prețuri mai ridicate pe perioade de primăvară

toamnă (în București și în localitățile în care se organizează târguri, pe perioada acestora) iar altele operează reduceri în aceeași perioadă, considerându-se extrasezon (la unele stațiuni balneo-climaterice, la stațiunile montane și cele de pe litoral); alte unități au creșteri tarifare pe perioada iernii (stațiunile în care se practică sporturile de iarnă) sau pe anumite perioade de vară (lunile iulie – august pe litoral), etc.;

tipul turismului practicat – individual sau de grup, tarifele practicate pentru

grupuri variind de asemenea, în funcție de mărimea grupului;

sistemul de rezervare a camerelor (dacă se face direct la hotel sau prin

intermediul unei agenții de turism, prețurile fiind diferite și de la o agenție la alta);

lungimea durata șederii în unitățile respective;

pachetele turistice și serviciile turistice suplimentare oferite.

Calculul unei camere este stabilit în funcție de:

valoarea investiției;

prognoza gradului de ocupare;

cheltuielile fixe;

cheltuielile aproximative de personal (salarii, impozite);

rentabilitatea.

Tariful camerei este în Euro și va fi calculat la un curs stabilit lunar în funcție de evoluția Euro

Strategia de tarifare trebuie să aibă la bază :

Istoricul realizărilor pe anul în curs pe segmente de clientelă, ponderea fiecărei agenții trimițătoare în realizările de pe acest segment.

Analiza tarifelor practicate de concurență,

Analiza perioadelor de sezonalitate,

Corelația cu expectațiile de profitabilitate a societatii,

Elaborarea proiectului de contract pentru prestări servicii turistice ținînd cont de eventualele disfuncționalități în operare apărute în anul precedent : termen 1 septembrie a anului in curs,

Elaborarea programelor suplimentare la serviciile de bază (cazare masă) care au fost solicitate în anul în curs,

Definitivare și lansare program Crăciun/Revelion 2014/2015 – termen : 15 noiembrie 2014 pentru piața internă ,

Elaborarea ofertei generale privind serviciile oferite pentru segmentul de conferințe : termen : luna noiembrie a anului în curs pentru anul următor,

Definitivare și lansare program Paștele în Bucovina2015 – termen : 1februarie 2015 pentru piața internă ,

Strategie marketing lansare produs pe piața internă și externă : luna noiembrie a anului în curs pentru anul următor.

4.2. Politica de promovare

Alegerea canalelor de distribuție, selectarea intermediarilor, stabilirea formelor de distribuție adecvate fiecǎrei categorii de produse și servicii constituie decizii de marketing de maximǎ importanțǎ, cu efecte pe termen lung asupra activitǎții întreprinderii.

Dupǎ cum este cunoscut, promovarea reprezintǎ componenta de bazǎ a sistemului de comunicație al firmei cu mediul. În aceastǎ calitate, tradițional, promovarea a avut mai mult un rol de informare, convingere și reamintire și a servit unei multitudini de obiective luând forme practice din cele mai diverse. Ca variabilǎ a mix-ului de marketing, termenul de “promovare” sugereazǎ ansamblul acțiunilor de impulsionare a pǎtrunderii produselor (serviciilor) pe piațǎ și în consum, de stimulare a vânzǎrilor.

Personalul care furnizează calitatea serviciilor va fi angajat nu neapărat cu multă experiență și va fi tânăr (personalul va învăța lucrurile împreună cu managerii și vor fi formați așa cum conducerea și-l dorește).

Pe lângă comportamentul personalului – aferent vânzării “în perspectivă” – comercializarea se sprijină pe utilizarea mijloacelor de comunicație (promoționale). Încă înainte de deschiderea hotelului s-a apelat la indicatoare rutiere amplasate la vedere, înainte de intrarea în oraș, semnele alternând cu cele de semnalizare rutieră care sunt dese, astfel încât imaginea promovată să fie agresivă. Un panou publicitar este amplasat și la aeroportul Salcea (Suceava) cu toate detaliile (categoria hotelului, facilități, distantă și direcție). Celelalte sunt amplasate din 500 în 500 de metri pe șoselele dinspre Câmpulung Moldovenesc, dinspre Suceava, dinspre Fălticeni spre Gura Humorului.

Firma luminoasă a hotelului reprezintă un punct important de reper, (construcția e suficient de înaltă )este amplasată la nivelul acoperișului și este suficient de mare încât poate fi descifrată de la o distanță apeciabilă, o literă de un metru este vizibilă de la 400 m distanță.

Aspectul exterior – contează – și privește fațada, parcarea, spațiile verzi. Un al doilea element îl reprezintă starea holului, a serviciului front office și tot ceea ce se vede când se deschide ușa și se intră în hotel. Fără îndoială că rutele angajaților (a unora dintre ei – mărfuri, bucătărie, cameriste, chiar întreținere) nu trebuie să se intersecteze cu cele ale clienților. Uniforma lucrătorilor constituie mijlocul de identificare a funcției de către client.

Materialele publicitare (tipăriturile) au de asemenea rostul lor. Hotelul dispune de o carte de vizită (denumire, categorie, facilitate, telefon și fax) și un pliant. Pliantul cuprinde emblema hotelului, tarifele practicate (în Euro), categoria, adresa, telefonul – faxul, echipamente specifice, confort, obiectivele de interes turistic.

Hârtia de scris cu emblema hotelului va fi disponibilă în cameră la dispoziția clientului. De asemenea plicurile și tot ce vine în contact cu clientul sau cu mediul extern au înscripționată sigla (hârtia de scris, sticlă, porțelanuri) și inițialele (lenjerie, fețe de masă, prosoape, ecusoane, pixuri, tricouri, agende, pagina de web).

Includerea politicii promoționale în mix-ul de marketing se justificǎ prin rolul, uneori decisiv, pe care acțiunile promoționale îl au în procesul realizǎrii mǎrfurilor și serviciilor, ca și prin costul acestor acțiuni. Dealtfel, promovarea este apreciatǎ a fi “una dintre cele mai costisitoare componente ale strategiei de marketing”.

O importantă metodă de promovare a hotelului este însăși calitatea serviciilor oferite, care determină satisfacția turiștilor, ceea ce îi poate transforma în clienți fideli. Mai mult, ei pot recomanda hotelul la care s-au simțit bine altor persoane și, prin această reclamă verbală, gradul de ocupare poate crește considerabil.

Deosebit de importante sunt aparițiile hotelului “Best Western Bucovina” în cataloagele internaționale ale lanțului Best Western, cataloage ce se găsesc în fiecare hotel aparținând lanțului din lume. Hotelul își promovează activitățile prin intermediul ziarelor centrale și posturilor de radio. Mesajul promoțional transmis comunică date despre:

amplasat în centrul orașului;

posibilitățile de transport;

calitatea serviciilor oferite;

hrana naturală care este oferită clienților;

posibilitățile de distracție.

4.3. Principalii concurenți

Poziția față de competitori ( hotel Arcasul, Clasic, Eden, Zimbrul, pensiuni cu capacitate de peste 60 locuri)

Concurența la nivel regional este formată din două categorii de unități de cazare:

hoteluri și, respectiv, pensiuni de 3 – 4 stele, poziționate cu precadere în Municipiul Suceava, dar și în Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, precum și pe traseul turistic al

mănăstirilor (Voroneț – Putna, Sucevița – Moldovița). Prin prisma facilităților de care dispune în prezent hotelul BEST WESTERN BUCOVINA – CLUB DE MUNTE, este de remarcat faptul că nici un competitor din regiune nu se poate adresa unei structuri atât de largi de clienți și nici nu poate egala complexitatea ofertei sale de servicii:

• singurul produs turistic de capacitate mare din zonă (220 locuri de cazare);

• dotări moderne;

• facilități de conferințe în 7 săli cu capacitate totală de 550 de locuri;

• gama larga de servicii; nivel ridicat de calitate a serviciilor;

• afiliarea hotelului la un lanț internațional (singurul hotel de 4 stele afiliat la un lanț

internațional);

• asigură un standard de calitate la nivelul cerințelor clientelei internaționale și de afaceri.

Avantaje :

singurul hotel de 4 stele de capacitate mare din zonă;

dotări moderne, facilități de conferințe;

servicii de calitate;

poziționare bună față de obiectivele istorice din zonă;

afiliarea hotelului la un lanț internațional.

Dezavantaje:

tarifele mai ridicate decât ale competitorilor : există agenții de turism pentru care acest

element este primordial în alegerea hotelului și care nu urmăresc neapărat calitatea.

afilierea hotelului Arcașul la lanțul Continental care practică o politică de fidelizare în

lanț,

renovarea probabilă a hotelului Arcașul,

poziționarea hotelului într-un oraș ce constituie un dezavantaj față de cadrul natural în

care sunt amplasate pensiunile (pentru un anumit segment de clientelă),

lipsa produselor alimentare naturale (ecologice) în meniurile restaurantului nostru.

4.4. Analiza SWOT a hotelului Best Western Bucovina (poziționarea pe piață)

În analiza diagnostic urmeazǎ sǎ-și gǎseascǎ rǎspuns probleme cum ar fi :

care sunt rezultatele firmei de turism ?

dacǎ sunt sau nu satisfǎcǎtoare și de ce ?

cum au fost obținute ?

care sunt performanțele și obiectivele dorite ?

care este nivelul performanțelor ?

ce trebuie fǎcut pentru atingerea lor ?

mǎsurile concrete care urmeazǎ a fi întreprinse atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

Ca orice acțiune, analiza diagnostic a firmei de turism presupune :

stabilirea problemelor supuse analizei diagnostic;

asigurarea informațiilor necesare;

analiza și prezentarea rezultatelor într-un raport în care se reflectǎ obiective, stǎri, aprecieri, recomandǎri[N.Rădulescu.pg.293-295].

Una din cele mai utilizate metode de realizare a analizei diagnostic este analiza SWOT (Strengths, Weahnesses, Opportunities, Threats), adicǎ analiza punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitǎților și a riscurilor unei societǎți.

Structura organizatoricǎ, pe baza cǎreia se efectueazǎ aceastǎ analizǎ, se structureazǎ ca urmare a interviurilor. Este de preferat o abordare de tip logistic pornind de la funcția de proiectare-dezvoltare, prin cele de aprovizionare, producție, calitate, întreținere, financiar-contabilǎ, la cea de resurse umane.

De o importanțǎ vitalǎ este ca evaluatorul sǎ nu considere societatea ca un mecanism rupt de factorul uman : întotdeauna în spatele cifrelor se regǎsesc oamenii[G.Stănciulescu-pg.360].

4.4.1. Punctele forte

1. Potențialul turistic al zonei.

Hotel „Best Western Bucovina” este situat în centrul zonei de interes cultural „Bucovina”, zonă de importanță națională și internațională. Zona Bucovina deține un potențial turistic neexploatat, bazat pe moștenirea culturală unică și frumusețea nealterată a peisajelor. Zona în care este situat hotelul este cunoscută pe plan național și internațional sub denumirea „Zona Mǎnǎstirilor Bucovinene”, datorită acestor monumente de mare valoare culturală și istorică, considerate unicate pe plan european și mondial și incluse pe lista monumentelor de patrimoniu mondial UNESCO.

2. Amplasamentul hotelului asigură priveliști încântătoare de la oricare dintre spațiile de cazare.

3. Hotelul reprezintă o construcție nouă, cu specific și arhitectură plăcută, dotat cu ce este mai nou în materie de construcții – rigips, gresie și faianță de calitate, instalații de ventilație, centrală proprie, geamuri termopan, țiglă tip Bramac. Spațiile de cazare dispun de cele mai moderne și performante articole de mobilier, echipamente de bucătărie și spălătorie, agregate de ventilație, și aparatură electrotehnică în măsură să asigure confortul clienților hotelului. Spațiile de alimentație publică ale hotelului – restaurant, bar de zi și salon de „breakfast” – sunt dotate cu toate facilitățile aferente.

4. Clienții hotelului beneficiază de o gamă complexă de servicii de o calitate superioară: sală de fitness, salon de înfrumusețare, jacuzzi, saună, împachetări, spații comerciale, saloane de conferință, acces rapid la internet, posibilitatea de a face rezervări online și de a face o vizită virtuală la hotel pe web, bancomat, room-service.

5. Din punct de vedere al categoriei în care se încadrează și al facilităților oferite, hotel „Best Western Bucovina” este unic în regiune.

6. Atmosfera caldă și primitoare precum și serviciile de înaltă calitate profesională oferite clienților de personalul hotelului, determină creșterea încrederii și atașamentul clienților.

7. Hotel „Best Western Bucovina” face parte dintr-un concept care oferă multiple posibilități de petrecere a timpului liber (turismul de agrement, turismul cultural – mănăstirile, tradiții, obiceiuri – și turismul de afaceri).

8. În mediul rural, în satele din apropiere, locuitorii sunt deosebit de receptivi față de turiști și chiar foarte ospitalieri cu cei veniți în România din străinătate.

4.4.2. Puncte slabe

1. Imaginea defavorabilă a României în exterior constituie un real impediment pentru dezvoltarea industriei turistice autohtone. Acest dezavantaj va fi surmonat prin eforturile concertate de promovare ale Guvernului României prin Ministerul Turismilui și prin îmbunătățirea calitativă a infrastructurii turistice precum și a serviciilor turistice. Acest proiect are ca scop final și acest obiectiv.

2. Slaba cunoaștere a zonei bucovinene în Europa și în lume. Acest punct slab este contracarat prin politica agresivă a hotelului de promovare a valorilor naturale, culturale și tradiționale din zonă.

3. Veniturile mici din România nu permit practicarea unui turism intens care ar putea genera un grad ridicat de ocupare al hotelului încă din faza inițială. Politica de prețuri joase practicată de hotel și gama completă de servicii de calitate superioară urmăresc diminuarea acestui impediment. Îndreptarea atenției către un grup țintă reprezentat de turismul de afaceri și cel internațional conduc la depășirea acestui obstacol.

4.4.3. Oportunități

1. Situat pe valea Moldovei într-un cadru natural deosebit, la confluența acestui râu cu pârâurile Humor și Voroneț, orașul Gura Humorului are un microclimat specific, caracterizat de o climă relativ blândă și aer curat reconfortant, cunoscut ca stațiune balneo-climaterică încă din anii ’30.

Principala atracție turistică a orașului o constituie mănăstirile pictate ce se află în imediata vecinătate: Voroneț, devenită simbol al orașului și al Moldovei, Humor, Arbore, Moldovița și Sucevița.

Datorită localizării sale în centrul județului Suceava și a zonei Bucovina, din Gura Humorului se pot vizita numeroase obiective turistice, majoritatea situate la o distanță de până la 50 km, precum sunt monumentele istorice din cadrul municipiului Suceava, cele din jurul municipiului Câmpulung Moldovenesc, stațiunea balneară Vatra Dornei și diverse multe alte obiective (monumente istorice, muzee, rezervații geologice, forestiere și floristice, etc).

Fondul etnografic și folcloric al județului Suceava este evidențiat de obiceiurile populare și meseriile tradiționale care s-au păstrat de-a lungul timpului, precum olăritul, prelucrarea artizanală a lemnului, țesătoritul și cojocăritul. În zona Bucovinei s-a păstrat, de asemenea, arta pictării ouălelor de Paști și respectarea tradițiilor legate de sărbătorile Pascale.

Beneficiind de această poziție centrală într-o zonă în care există numeroase obiective turistice, din Gura Humorului se pot organiza excursii pentru una sau mai multe zile pe diferite trasee și având ca destinații diverse obiective, cu posibilitatea întoarcerii pentru innoptare în oraș.

Conform studiilor privind activitatea turistică a României, efectuate recent de către Birourile de Promovare Turistică de la Berlin, Londra, Madrid, Amsterdam, turiștii străini proveniți din Germania, Marea Britanie, Spania, Olanda, sunt atrași de natură și programele culturale. Zonele cele mai solicitate de aceștia sunt mănăstirile din Bucovina, Transilvania, Maramureș, dovedit prin faptul că pachetele turistice care cuprind aceste destinații sunt cele mai bine vândute, deși nu constituie cele mai ieftine destinații.

Majoritatea companiilor touroperatoare active pe piața turistică românească sunt de părere că există potențial pentru extinderea activității turistice în România, dar se așteaptă o creștere a calității serviciilor și a bazei materiale din sectorul turistic.

În concluzie, în zona Bucovina există necesitatea organizării unui turism modern specializat, de înaltă ținută, caracterizat atât de calitatea și diversitatea serviciilor oferite cât și de organizarea și managementul profesional și nu în ultimul rând de efortul de promovare corespunzător.

Hotel “Best Western Bucovina” va răspunde întocmai acestei necesități de exploatare a potențialului turistic al zonei și de dezvoltare a unei forme de turism modern, cu servicii corespunzătoare standardelor internaționale.

2. Facilități fiscale privind investițiile în zona defavorizată

Orașul Gura Humorului face parte din zona defavorizată Bucovina – Jud. Suceava, ceea ce constituie facilități fiscale pentru investitori, fiind astfel un punct de sprijin în procesul investițional în regiune.

3. Existența unei infrastructuri bine dezvoltate, formată dintr-o bogată rețea rutieră, feroviară și aeriană constituie o reală oportunitate pentru hotelul “Best Western Bucovina” , prin facilitarea accesului în zonă a turiștilor români și străini.

În orașul Gura Humorului se poate ajunge prin intermediul traseelor rutiere, feroviare și aeriene.

4.4.4. Amenințări

Instabilitatea mediului economic, politic și a celui social ;

Deprecierea monedei naționale și fluctuațiile cursului valutar ;

Blocajul financiar din economie ;

Restructurarea macroeconomică cu efecte greu de pervizionat asupra pieței interne.

Pentru atragerea unui număr mare de clienți, hotelul încă practică, o politică de prețuri joase, pentru a putea penetra piața și a-și forma o bază permanentă de clienți.

De asemenea, se va pune accent pe promovarea intensă a potențialului turistic al zonei, insuficient exploata în prezent. Prin această atitudine va crește considerabil numărul de clienți atrași în regiune și, implicit, gradul de ocupare al hotelului. Pentru creșterea gradului de ocupare a hotelului și pentru impunerea sa pe piața turistică regională, personalul angajat va avea o înaltă ținută morală și profesională. În fapt, calitatea personalului angajat este cea care dă valoare tuturor echipamentelor și facilităților de care va dispune hotelul. Personalul angajat va fi riguros selectat din rândul forței de muncă a regiunii și va fi ulterior instruit la un standard corespunzător imaginii create a hotelului (se va pune accent pe ridicarea nivelului empatic al angajaților).

Cap.5 DESCRIEREA PREPARATULUI DE BAZĂ-COTLET DE PORC CU CARTOFI LA CUPTOR

Caracterizare generală

Preparatul culinar “ Cotlet de porc cu cartofi la cuptor” face parte din categoria fripturilor, iar locul lui în meniu este de preparat de bază .

Fripturile sunt preparate culinare cu structură complexă, având în componență carne, alături de sos și legume sub formă de garnituri și salate.

Fripturile se realizează din cărnuri tinere pentru a se obține preparate fragede, suculente, gustoase.

Pe lângă valoarea lor alimentară, fripturile se pot monta în piese frumos ornamentate ridicând valoarea estetică a unor mese festive .

La obținerea fripturilor este foarte important să se asigure o asociere între valoarea estetică, calitățile nutritive și calitățile senzoriale, stimulându-se astfel interesul consumatorilor pentru sortimentele de fripturi cu o prezentare deosebit de atrăgătoare.

La obținerea fripturilor sunt utilizate regiunile anatomice ale carcasei, din care se pot obține preparate fragede, suculente și gustoase (mușchiul, vrăbioară, antricotul, pulpa, fleica la bovine, mușchiulețul, antricotul, spata, pulpa la porcine), carne de ovine, de pasăre, de vânat.

Unele fripturi au intrat în bucătărie internațională cu o denumire consacrată, pe care o întâlnim și în bucătărie românească. Astfel din mușchiul de vită se obține biftec, când utilizăm cap de mușchi și îl prelucrăm la grătar, tournedo și medalion, când utilizăm mijloc de mușchi, toate prelucrate termic la tigaie. Din vrăbioara prelucrată la tavă sau la tigaie, se obține ramstec. Din pulpă și spată de vițel sau de porc se obține escalop, iar din cotlet de porc fără os se obține medalion.

Carnea, componentă de bază a fripturilor furnizează organismul proteine complete cu valoare biologică mare, cu aminoacizi esențiali într-o porție echilibrată corespunzătoare necesităților metabolice ale organismului uman.

Spre deosebire de alte preparate , fripturile însoțite de garnituri au valoare nutritivă ridicată și o valoare calorică mai mare.

Preparatele din carne se impun prin valoarea proteinelor care conțin aminoacizi esențiali în proporție corespunzătoare organismului, aminoacizii participând la formarea hemoglobinei, prin conținutul crescut în fibre și vitamina B.

Digestibilitatea fripturilor însoțite de garnituri, este dată de prelucrarea primară și termică care ușurează digestia.

De asemenea fripturile întrețin secreția gastrică și pancreatică, datorită substanțelor extractive conținute și puse în valoare în timpul prelucrării primare și culinare.

Fripurile care se obțin prin procedee termice precum: frigerea, înnăbușirea, coacerea, au o digestibilitate mai mare comparativ cu cele obținute prin prăjire în baie de ulei sau preparatele cu sos.

5.2. Clasificarea fripturilor

Pui la frigare

La frigare

Frigărui simple și asortate

Pui la tavă

La cuptor(tavă) Pulpă de porc la tavă

Curcan cu varză la tavă

Mușchi de vită la grătar

La grătar

Mușchi de porc la grătar

Șnițel natur

La tigaie Șnițel pane

Șnițel parizian

Tochitură

5.3. Fișa tehnologică

5.3.1. Materii prime

Materii prime pentru 10 porții

Gramaj pentru 10 porții de produs finit: carne 70g, garnitură200g

5.3.2. Verificarea calității materiilor prime

Verificarea calității materiilor prime și dozarea componentelor se efectuează pentru fiecare materie primă sau auxiliară în parte urmărindu-se gradul de prospețime a acestora prin examen organoleptic ce trebuie să corespundă condițiilor de admisibilitate din standarde .

Carne:

-Aspect: carnea prezintă suprafață uscată, acoperită cu o peliculă fină;

-Suprafața secțiunilor este umedă, fără a fi lipicioasă;

-Tendoanele și articulațiile sunt lucioase;

-Sucul mușchilor se obține cu greutate și este limpede;

-Culoare: caracteristică speciei, variind în funcție de porțiunea anatomică; la suprafață carnea are culoare roz până la roșu, în funcție de rasa și vârsta animalului, în secțiune este lucioasă;

Grăsimea este alb-roz, unsuroasă la porcine și alb-gălbui, friabilă la rumegătoare;

-Consistență: carnea este fermă , elastică,

-Miros: plăcut, caracteristic speciei.

Ulei: limpede, fără suspensii, sedimente culoare gălbuie pentru cel de floarea soarelui și gălbuie roșcat ca cel de soia, fără gust sau miros de rânced.

Smântâna: culoare albă până la slab gălbuie, consistență vâscoasă, miros și gust plăcut, slab acid, fără zer în structură.

Piper: gust iute, culoare neagră, bob întreg, sau fie măcinat.

Cartofii: întregi, sănătoși, fără lovituri mecanice.

Ouăle: să fie proaspete, gălbenușul să-și păstreze forma și locul central .

Pesmetul: să nu prezinte aglomerări, să aibă culoare galben aurie, gustul ușor dulceag și miros plăcut.

Sarea: are culoare albă, fină, fără impurități, fără aglomerări .

Făina: să nu conțină impurități, să aibă culoare alb-gălbuie, cu ușoare urme de tărâțe, gust ușor dulceag , miros plăcut.

Laptele:

– Aspect: lichid omogen, lipsit de impuritați și sediment; un strat de grăsime care prin agitare dispărea fără a forma flocoane;

– Culoare: albă cu nuanță gălbuie, uniformă;

– Miros: caracteristic laptelui de consum ;

– Gust: plin, ușor dulceag, caracteristic laptelui de consum.

5.3.3. Utilaje și ustensile

Pentru pregătirea produsului „ Cotlet de porc cu cartofi la cuptor ”sunt necesare :

Ustensile de bucătărie

-cuțite;

-linguri;

– furchetă ;

-castroane inox ;

-pensulă;

-platou;

-blaturi pentru carne crudă;

-șervete;

-cântar.

Instrumente tăietoare.

-Cuțitul tocător de bucătărie are o mare întrebuințare la mărunțirea cărnii și a legumelor. Lungimea variază între și în funcție de operația ce urmează a fi executată.

Vase de gătit

– cratița cu capacitate între 1l- ;

– tavă cu grătar;

– tigaie cu coadă cu diametrul între 200 și .

Utilaje

– Mașina de gătit cu combustibil gazos este construită dintr-un schelet metalic prevăzut la partea superioară cu plite din fontă rezemate de o ramă metalică. În partea inferioară, cadrul metalic este acoperit cu o tablă emailată albă fiind prevăzut în funcție de dimensiuni cu unul sau două cuptoare.Plitele pot fi încălzite independent la fel și cuptoarele.Bara de protecție care împrejmuiește mașina este folosită pentru admisia gazului metan. Pornind de la conducta centrală, conductele se ramifică alimentând fiecare arzător cu gaz metan, mașina fiind prevăzută cu posibilitatea aprinderii fiecărui arzător separat.

-Hota de absorbțiea gazelor montate deasupra mașini de gătit are rolul de a favoriza eliminarea gazelor și aburilor rezultați în procesul de pregătire termică.

Toate mașinile de gătit, indiferent de modul de încălzire emană gaze nocive, rezultate din arderea combustibililor și vaporii de apă cu grăsimi care se degajă de la produsele ce se prepară. Pentru a se evita îmbolnăvirile profesionale, cât și degradarea bucătăriilor sau a laboratoarelor, s-a adaptat soluția echipării fiecărei mașini de gătit la locul de exploatare cu câte o hotă de absorbție.

Hotele sau gurile de absorbție sunt plasate la minimum față de pardoseală iar dimensiunile hotei trebuie să depășească cu minimum 200 până la dimensiunile sobei.

5.3.4. Operații pregătitoare

Prelucrarea primară este reprezentată de operații efectuate în tehnologia culinară în vederea prelucrării materiilor prime și a celor auxiliare și constă în: sortarea, spălarea, curățarea, tăierea, îndepărtarea corpurilor străine, de aderență sau amestec, a părților alterate și necomestibile etc. Operațiile pregătitoare pentru fripturile la cuptor sunt:

-pregătirea tăvii: în tavă se toarnă puțin ulei;

-prelucrarea primară a cărnii: fezandarea cărnii cu miros specific,curățirea de pielițe și surplusul de grăsime; spălare, zvântare, fasonarea, sărarea, ungerea cu ulei.

-cartofii se spală se fierb în coajă apoi se curăță și se taie cuburi mari;

-cașcavalul se rade;

-laptele se strecoară și se fierbe ;

-ouăle se spală, se dezinfectează și se clătesc;

-făina se cerne.

5.3.5. Tehnica preparării

carnea se expune pe grătarul tăvii și în cuptorul încălzit la 180⁰C…250⁰C;

prelucrarea termică are loc la început la temperatura de 250⁰C și după ce s-a format o pojghiță de proteine coagulate, se coboară la temperatura de 220⁰C;

carnea se unge din când în când cu sucul format, până aproape de pătrunderea totală a cărnii,

când se rumenește pe ambele părți, pentru a conferi preparatului aspect plăcut

Timpul de prelucrare termică este diferit, în funcție de natura cărnii, de cantitatea și de preferințele consumatorului. Durata medie de prelucrare termică pentru 500g de carne este următoarea: carnea de vacă 15-20 minute, carnea de vițel 30-25 minute, iar carnea de pasăre 20-30 minute.

Porționarea fripturilor se face după 20 minute de la terminarea prelucrării termice, pentru a evita sfărâmarea cărnii la tăiere. Sucul cedat de carne se prelucrează în vederea obținerii sosului care va însoți friptura. Prelucrarea sosului se face prin:

● degresare – îndepărtarea excesului de grăsime de la suprafața sosului;

● deglasare – fierberea cu supă, apă sau vin, 10 minute;

● asezonarea gustului – adăugarea de condimente sau unt.

Tehnica preparării garniturii de cartofi

-făina dizolvată în 100 ml de lapte rece se adaugă în 50 ml de ulei încălzit;

-se adaugă restul de lapte și se fierbe totul 15 minute amestecându-se continuu;

-se răcește compoziția, se adaugă ouăle, piperul, sarea și cartofii, apoi se așează într-o tavă unsă cu 25 ml de ulei și tapetată cu pesmet.

Se presară cașcavalul ras și se introduce tava la cuptor circa 25 de minute, pentru gratinare.

5.3.6. Verificarea calității produsului finit

Aprecierea calitativă a fripturilor la frigare și la cuptor(tavă)

Defecte, cauze, remedieri

5.3.7. Prezentarea și servirea preparatului ” cotlet de porc cu cartofi la cuptor ”

Se disting patru sisteme de servire:

Servirea directă

Cu ajutorul cleștelui, se practică în cazul când fripturile sunt tranșate și montate pe platou de la bucătărie sau de la grătar și sunt însoțite de garnituri.Se aduc la masă în felul următor:platoul se aduce pe antebrațul și mâna stângă acoperite cu ancarul împăturit.

Cleștele este așezat pe platou cu mânerele spre chelner.

Servirea se face pe partea stângă a clientului, în farfurii mari întinse, calde, care sunt așezate pe masă în prelabil.Cleștele se folosește la așezarea tranșei de friptură pe farfurie, spre marginea cea mai apropiată de client.

Garnitura se așează în partea opusă, rămasă liberă ( emblema), de la dreapta spre stânga.Farfuriile se pot aduce încălzite o dată cu platoul cu fripturi.

În acest caz, platoul va fi prins cu degetul mare de la mâna stângă de la mijlocul laturii și celelalte răsfirate dedesupt, farfuriile fiind fixate pe antebraț.

Pe partea dreapta a clienților vor fi schimbate farfuriile-suport cu cele calde, apoi platoul se așează peste ancar în lungimea antebrațului stâng, efectuându-se servirea .

Servirea indirectă

Se practică în cazul fripturilor reci, asortate (asietteanglaise) și în cazul fripturilor calde asortate (mixedgrille).În acest caz, platoul este oferit pe partea stângă a clientului, cleștele fiind îndreptat înspre client, dându-i-se posibilitate să se servească singur, după preferință.După ce platoul a fost oferit tuturor persoanelor și când pe acesta a mai rămas din sortimentul de fripturi calde servite, platoul se așează pe spirtieră, urmând să mai fie, oferit încă o dată, după ce sau consumat cele servite anteror.În același mod se procedează și cu platoul cu fripturi reci.

Avantaje:

nu este nevoie de personal numeros și cu calificare deosebită;

clientul se servește cu cât dorește.

Dezavantaje:

• este un sistem de servire lent:

• pune în dificultate pe unii clienți;

• există riscul pătării fețelor de masă și a hainelor clienților.

Servirea la gheridon

Se folosește în cazul fripturilor pregătite în piese mari (mușchi de vită, pui la frigare, la grătar sau la cuptor, mușchi de porc împănat) ce urmează a fi tranșate și porționate în fața consumatorilor.Pentru aceste operații se folosesc:masa-gheridon, spirtiera, un tocător , tavă, două cuțite sau un cuțit și o furculiță specială, clește, farfurii.

Platoul pe care este montată friptura cu garnitura și decorul respectiv se aduce pe antebrațul și palma stângă, peste ancărul împăturit.Cu ajutorul cleștelui, preparatul se trece pe un platou , apoi pe tocătorul așezat pe o tavă.Pe gheridon, sub tavă, se așterne un șervet.Cu lama unuia dintre cuțite sau cu furculița se fixează preparatul, trasându-se cu ajutorul unui cuțit foarte ascuțit tranșele de carne.Tranșele obținute se așează pe un platou lângă garnituri, servirea făcându-se după sistemul direct, sau se pot așeza direct pe farfurii servirea făcându-se după sistemul de farfurie.

Avantaje:

este un serviciu elegant, spectaculos și sigur deoarece se lucrează cu ambele mâini;

se poate practica la orice preparat;

nu există riscul pătării fețelor de masă;

clienții nu sunt deranjați.

Dezavantaje:

este lent;

necesită mult timp și spațiu;

necesită personal cu înaltă calificare.

Servirea la farfurie constă în ridicarea de la secții a preparatelor porționate, montate pe farfurii. Acestea se așează pe mâna stângă peste care a fost așezat ancărul, împăturit în mai multe sau mai puține pliuri în funcție de temperatura preparatului servit. Chelnerii se prezintă la secție cu ancărul desfășurat pe antebrațul și palma stângă, pentru a prelua preparatele montate pe farfurii. Prima farfurie o prinde între degetul mare așezat pe marginea de deasupra a farfuriei și degetul arătător dedesubt. A doua farfurie o introduce puțin sub prima farfurie și sprijină pe celelalte degete (mijlociu, inelar și cel mic), a treia farfurie o așează pe antebraț și marginea celei de a doua farfurii. A patra farfurie o prinde între degetul mare așezat pe marginea de deasupra farfuriei și celelalte de la mâna dreaptă, răsfirate dedesubt. Farfuriile cu preparate se transportă cu multă atenție până la masa respectivă, așezându-se pe blatul acesteia pe partea dreaptă a clienților în ordinea inversă preluării lor de la secție, respectându-se normele de protocol.
Farfuriile se așează pe rând, ținându-se mâna stîngă cu farfuriile cât mai departe posibil în spatele celui servit. Înainte de a începe servirea se face atent fiecare client cu formula "îmi permiteți să vă servesc".

5.3.8 .Calculul valorii calorice

Pentru produsul« Cotlet de porc la cuptor cu cartofi» 10 porții

VE= (TPx4,1) + (TLx9,3) + (TGx4,1) = (189,36×4,1) + (388,65×9,3) + (271,17×4,1)=

777,36+3614,44+1111,79=5503,59Kcal / 10 porții

VE(Kcal ) / bucată=5503,59 Kcal :10 buc=559,35 Kcal / porție

5.3.9. Calculul prețului

« Cotlet de porc la cuptor cu cartofi »

10 porții

Consum de utilități

CU=2/100xT =0,7322 lei

T2=T1+Cu=36,061+0,732=36,793

Amortizări active fixe

Af =0,05 / 100xT2

Af =0,05 /100×36,793=0,018

T3= T2+ Af 

T3=36,793+0,018=36,811

Cheltuieli cu munca vie

salarii

SP=1000×2 / 22×8=11,363

impozite și contribuții

i= SPx16 / 100

i=11,363×0,16 =1,818

Toate cheltuielile cu munca vie CM

CM= SP+i

CM=11,363+1,818=13,181

T4=T3+ CM

T4=36,811+13,181=49,362

Taxa pe valoarea adăugată

TVA= 24 / 100x T4=0,24×49,362=11,846 lei

T5= T4+TVA=49,362+11,846=61,208

Adaos comercial

AC=70 / 100x T5

AC=0,7×61,208=42,845

T6= T5+ AC

T6=61,208+42,845=104,053 lei / 10 porții

Preț pe unitatea de cantitate de produs

PP=104,05 / 10=10,40lei/porție

P / porție=10,40 LEI / porție

5.4. Indicatori economici generali și pentru alimentația publică ai unității hotelului Best Western Bucovina

Eficiența unităților de alimentație publică este reflectată prin intermediul unor indicatori, ce pot fi calculați separat pentru fiecare din cele două activități, producție și servire, sau global.

În continuare, voi prezenta evoluția indicatorilor economico-financiari pentru ultimii ani la hotelului Best Western Bucovina

În ceea ce privește capacitatea de alimentație publică, aceasta este dispusă astfel:

Figura nr. 5.4.1. Capacități de alimentație publică la hotelului Best Western Bucovina

Figura nr. 5.4.2. Săli conferință/ facilități la hotelului Best Western Bucovina

În ceea ce privește evoluția indicatorului număr de zile turist din cadrul hotelului Best Western acesta a înregistrat valori crescânde, după cum se poate observa în tabelul următor:

Tabelul nr. 5.4.1. Evoluția indicatorului număr de zile turist din cadrul hotelului Best Western în perioada 2012-2014

Sursa: Documente interne ale unității

Graficul nr. 5.4.1.

În prezent, capacitatea efectivă de cazare este următoare:

Figura nr. 5.4.3. Capacitatea de cazare la hotelului Best Western Bucovina

Se constată că numărul de turiști sosiți în hotel a înregistrat o fluctuație ascendentă, aceasta datorându-se,obiectivelor turistice,dar și contractelor de colaborare ale unității cu companii importante din sectorul economic.

Tabelul nr. 5.4.2. Numărul și structura turiștilor la hotel Best Western în perioada 2012-2014

Sursa: Documente interne ale unității

Graficul nr. 5.4.2.

Tabelul nr. 5.4.3. Sejurul mediu realizat la hotel Best Western Bucovina în perioada 2012-2014

Sursa: Documente interne ale unității

Graficul nr. 5.4.3.

În perioada analizată au crescut atât numărul de turiști, cât și perioada petrecută de turist în cadrul hotelului.

Tabelul nr. 5.4.4.Coeficientul de utilizare a capacității (gradul de ocupare) la hotel Best Wester Bucovina în perioada 2012-2014

Sursa: Documente interne ale unității

Graficul nr. 5.4.4.

Conform graficelor prezentate anterior, se poate constata că situația privind ponderea turiștilor în ceea ce privește naționalitatea este una echilibrată, ușor ascendentă în favoarea turiștilor străini. Gradul de ocupare al unității are o traiectorie ascendentă de la un an la altul, fapt îmbucurător pentru dezvoltarea hotelului și creșterea profitului de la un an la altul. Așadar, se poate concluziona pe baza celor prezentate că situația fluxurilor financiare pentru unitatea analizată sunt în trend.

5.5. Cercetare statistică

Metoda statistică reprezintă modalitatea științifică de efectuare a unui studiu al comportamentului unui anumit grup sau a unei mase, încercând găsirea caracteristicilor generale pentru un anumit domeniu. Astfel cercetarea statistică include totalitatea operațiilor de culegere și observare, sistematizare și prelucrare, stocare și regăsire, analiză și interpretare a informațiilor necesare pentru cunoașterea și conducerea proceselor sociale și economice.

Sondajul reprezintă o cercetare parțială, al cărei scop este de estimare a caracteristicilor populației generale pe baza rezultatelor obținute de la un eșantion riguros elevat. Această metodă de investigație statistică parțială se bazează pe principiile teoriei probabilităților. Teoria sondajului are ca obiect principal elaborarea metodelor științifice de modelare a problemelor legate de culegerea și analiza datelor.

Cercetarea prin sondaj și-a extins permanent aria de aplicare datorită multiplelor avantaje pe care le oferă analiștilor și decidenților.

Deși metodele statistice au o largă aplicabilitate în acest domeniu, acestea nu elimină definitv nesiguranța și riscul, permițând doar estimarea nivelului de eroare. Totuși statistica rămâne singurul intrument ce oferă sistemului managerial informații comparabile în timp și în spațiu și pot minimiza elementul de incertitudine, reducând pericolul luării unor decizii eronate și asigurând un nivel ridicat de validitate a datelor.

Chestionarul – reprezintă un intrument important de evaluare:

– care trebuie să conțină întrebări simple pe înțelesul tuturor, ce trebuie aranjate într-o ordine logică. Dacă este superficial sau conține prea multe întrebări, există riscul să nu fie completat.

– care trebuie să conțină întrebări care să nu se refere la termeni generali, ci specifici, dar cu argumente clare.[Hrețcanu, C. E. 2011].

Colectivitatea statistică reprezintă un ansamblu de fenomene individuale, care au una sau mai multe caracteristici esențiale comune, bine definite, proprii tuturor unităților ei componente [Hapenciuc,V. 2008]. În cazul de față, colectivitatea supusă cercetării este reprezentată de mulțimea clienților ce beneficiază de serviciile de cazare și alimentație oferite în cadrul hotelului Best Western Bucovina. Asupra acestora se vor extinde rezultatele cercetării.

5.5.1. Obiectivele cercetării

Stabilirea obiectivelor lucrării reprezintă pilonul principal al cercetării și va influența în mod direct maniera de alcătuire a chestionarului. Astfel, în urma analizării tuturor aspectelor, respectiv, regiune, amplasament, servicii oferite în unitate, cercetarea care s-a efectuat a trebuit să răspundă la câteva întrebări, după cum urmează:

Cărora dintre următoarele surse de informare le datorați cunoașterea hotelului Best Western Bucovina ?

Cum considerați tarifele practicate de hotelul Best Western Bucovina în comparație cu serviciile oferite ?

Cum apreciați serviciile de alimentație publică (restaurație) oferite de hotelul Best Western Bucovina?

Ați fost mulțumit de varietatea meniurilor oferite de hotelul Best Western Bucovina?

(oferiți un calificativ)

Veți mai apela la serviciile oferite de hotelul Best Western Bucovina?

Care este genul respondentului?

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Care este venitul lunar pe familie?

5.5.2. Stabilirea mărimii eșantionului și a caracteristicilor acestuia:

Această etapă presupune stabilirea populației din care va fi selecționat chestionarul(http://seap.usv.ro/annals/ojs/index.php/annals/article/viewFile/97/98, Conf. univ. dr. Valentin Hapenciuc, Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, Folosirea instrumentelor statistice pentru analiza utilizării sistemelor informatice în unitățile turistice din Suceava). Pentru acest studiu, populația cercetată este reprezentată de clienții care au beneficiat de serviciile oferite de hotelul Best Western Bucovina. Astfel, în vederea chestionării, s-a selectat un număr de 30 de persoane, alese după criteriul de statut, respectiv cel de client în unitatea analizată.

5.5.3. Interpretarea statistică a informațiilor obținute cu ajutorul chestionarului adresat clienților hotelului Best Western Bucovina:

În perioada 01.02.- 01.03.2015 a fost chestionat un număr de 30 de persoane, clienți ai hotelului Best Western Bucovina.

Analiza și interpretarea datelor:

Cărora dintre următoarele surse de informare le datorați cunoașterea hotelului Best Western Bucovina? La această întrebare, referitoare la sursa de informare despre hotelul Best Western Bucovina, 30 % dintre subiecți au răspuns că știu de la prieteni, 40 % de pe internet și 20 % din mass-media,10%pliante.

Graficul nr. 5.5.1.

Din acest grafic, deducem că majoritatea celor cazați au aflat de existența hotelului Best Western Bucovina de pe internet și din relatările prietenilor sau a alor cunoștințe, și în procent mai mic din pliante sau mass-media. Acest lucru confirmă faptul că, clienții au fost mulțumiți de sejurul petrecut la aceast hotel și au informat mai departe prietenii și prin intermediul internetului. Totuși, trebuie îmbunătățite modalitățile de promovare prin intermediul mass-mediei, și nu în ultimul rând, pliantele și cataloagele.

Cum considerați tarifele practicate de hotelul Best Western Bucovina în comparație cu serviciile oferite ?

ridicate

acceptabile

reduse

Când au fost întrebați despre tarifele practicate în cadrul hotelul Best Western Bucovina clienții au răspuns conform următorului grafic:

Graficul nr. 5.5.2.

Conform acestui grafic, putem trage concluzia că majoritatea (60%) celor care au beneficiat de serviciile unității, consideră tarifele ca fiind ridicate în raport cu calitatea oferită. Acest lucru derivă din faptul că personalul acestei unități turistice este calificat și foarte bine pregătit în domeniu, prestând servicii de calitate.

Cum apreciați serviciile de alimentație publică (restaurație) oferite de hotelul Best Western Bucovina?

Foarte bune

Bune

Satisfăcătoare

Nesatisfăcătoare

La această întrebare, referitoare la serviciile de alimentație publică (restaurație) oferite de hotel Best Western Bucovina,respondenții au răspuns în procent de 70 % – Foarte bine și 30 % – Bine.

Graficul nr. 5.5.3

Conform răspunsurilor date, putem concluziona că, persoanele intervievate au fost mulțumite de serviciile de alimentație publică (restaurație) oferite în cadrul acestui hotel.

Ați fost mulțumit de varietatea meniurilor oferite de hotel Best Western Bucovina? (oferiți un calificativ)

Foarte mulțumit

Mulțumit

Nemulțumit

Referitor la varietatea meniurilor, 70 % din subiecți au răspuns – Foarte mulțumit, 30 % – Mulțumit.

Graficul nr. 5.5.4.

Observăm că majoritatea respondenților au fost mulțumiți de varietatea meniului, însă trebuie diversificat cât mai mult pentru a mulțumi toți clienții.

Veți mai apela la serviciile oferite de hotel Best Western Bucovina ?

Da

Nu

Nu știu.

Referitor la această întrebare, 70 % dintre subiecți au răspuns că vor mai reveni la aceast hotel, iar 30 % nu sunt siguri. Nici un respondent nu a răspuns că nu va mai reveni.

Graficul nr. 5.5.5.

Analizând răspunsurile care le-au dat respondenții, deducem că majoritatea au fost mulțumiți de serviciile prestate de personalul unității și de calitatea produselor, astfel vor mai reveni la hotel.Totuși, procentul de 30 % care au spus că nu sunt siguri că vor mai reveni denotă faptul că aceste caracteristici trebuie îmbunătățite pentru a satisface individual nevoile clienților.

Care este genul respondentului?

Feminin

Masculin.

Dintre persoanele care au răspuns la întrebările din chestionar, 60 % sunt de gen masculin și 40 % de gen feminin.

Graficul nr. 5.5.6.

Conform acestui grafic, majoritatea celor intervievați au fost de gen masculin. Din studiile efectuate, dintre persoanele care se cazează la această unitate cu profil turistic, predomină cei de gen masculin.

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

18-35 de ani

35-60 de ani

Peste 60 de ani.

Dintre cei intervievați, 30 % au vârsta cuprinsă între 18-35 ani , 50 % cu vârsta între 35-60 ani și 20% peste 60ani.

Graficul nr. 5.5.7.

Din studiile efectuate, am observat că majoritatea clienților hotelului au vârsta cuprinsă între 35 și 60 ani. În procent mai mic sunt cei cu vârsta cuprinsă între 18 – 35 și foarte puțini cei care au mai mult de 60 ani.

De aici, rezultă faptul că produsele turistice oferite sunt diversificate astfel încât clienții să petreacă timpul liber în mod adecvat vârstei lor, cum ar fi : pârtia de schi, pârtia „Șoimul” dotată cu instalație de nocturnă, telescaun și tunuri de zăpadă, de asemenea un întreg parc de agrement în „Ariniș” cu piscină acoperită de dimensiuni olimpice, ștranduri în aer liber, o sală polivalentă de sport, terenuri cu instalație de nocturnă pentru tenis de câmp, fotbal, volei, handbal, baschet, patioar natural și un patinoar cu role și skateboard.

Care este venitul lunar pe familie?

La această întrebare, subiecții au răspuns astfel:

10 % – sub 1500 ron.

50 % – între 1500– 2500 ron.

40% – peste 2500 ron.

Graficul nr. 5.5.8.

Putem concluziona că majoritatea persoanelor care se cazează la hotelul Best Western Bucovina au un venit mediu și peste mediu.

Agitația și stresul din orașe îi determină pe turiști să caute o oază de liniște unde să se relaxeze și să își petreacă timpul liber. Hotelul Best Western Bucovina reprezintă mediul perfect pentru petrecerea unui sejur. În concluzie, pentru a se realiza o cercetare corectă și elocventă este necesară punerea în practică a unor tehnici de cercetare a pieței turistice cu ajutorul unor tipuri de cercetare. Aplicarea tipurilor de cercetare diferă de la un caz la altul, în funcție de scopul urmărit și de obiectivul pe care și la propus cercetătorul.

Concluzii și propuneri

Calitatea este o soluție la îndemâna oricărui hotel, pentru a obține un avantaj competitiv față de concurență. Pentru a obține acest avantaj managerul unui hotel trebuie să asigure servicii de înaltă calitate clienților săi, și de aceea trebuie să se asigure că experiența oferită depășește sau cel puțin egalează așteptările clientului.

Cunoscând care sunt preferințele clienților, hotelul va fi capabil astfel să le ofere acestora exact ceea ce își doresc personalizând produsul sau serviciile surprizându-i astfel pe clienți. Hotelul va avea astfel un avantaj competitiv față de concurenții săi.

Dezvoltarea activității de turism nu se poate realiza fără existența unei baze materiale turistice și a unei infrastructuri tehnice și sociale adecvate, menite să pună în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un teritoriu.

Baza tehnico-materială este o componentă a ofertei turistice și prezintă o mare diversificare și specializare, ca și serviciile turistice adiacente, de altfel, fiecare tip de serviciu turistic rezultă din utilizarea unei echipament sau dotare specifică, între aceste două elemente existând o corelație de natură cantitativă și calitativă.

În urma cercetării în cadrul structurii de primire turistice , Hotelul Best Western Bucovina, am concluzionat următoarele :

Unitatea de primire , respectiv de alimentație , este dotată conform standardelor europene ;

Atât personalul din cadrul hotelului , cât și cel care lucrează în restaurant sunt foarte bine instruiți în ceea ce privește normele de igienă și protecția muncii ;

Calitatea serviciilor prestate în cadrul unității prezintă un standard de calitate foarte ridicat ;

Datorită variației sezoniere baza tehnico-materială nu este utilizată la capacitate maximă ;

Hotelul Best Western Bucovina își întâmpină clienții într-un ambient plăcut și intim;

Oferta de servicii turistice a hotelului este foarte diversificată ;

Unitatea a elaborat un regulament de organizare și funcționare și un regulament de ordine interioară , ceea ce facilitează munca angajaților în cadrul hotelului.

În final, dacă vrei să fii profesional în ceea ce faci și să fii respectat, atunci nu-ți rămâne de făcut decât un singur lucru; pune suflet în munca pe care o desfășori și vei vedea că nu numai clientul va pleca mulțumit din hotel, dar și tu ca persoană te vei simți satisfăcut și mulțumit sufletește că acel client a plecat zâmbind, și nu-ți trebuie răsplată mai mare ca atunci când clientul îți mulțumește pentru ospitalitatea și căldura cu care a fost tratat și-ți promite că va reveni la hotel.

Mesajul hotelului :

Hotel nou, situat în inima Bucovinei, în zona istorică, singurul din zonă afiliat unui lanț hotelier internațional, care oferă servicii la standardul de 4 stele, îmbină tradiția cu modernitatea, alături de un personal tânăr și profesional.

Anexe:

Cotlet de porc cu cartofi la cuptor-proces tehnologic

Montarea și prezentarea preparatului

BIBLIOGRAFIE

Bran, F., Marin, D., Simion, T., “Economia turismului și mediului înconjurător”, Editura Economică, București, 1998

Bran, F., Simion, T., Nistoreanu, P., “Ecoturism”, Editura Economică, București, 2000

Cristian Dincă, Manual pentru calificarea Bucătar, anul de completare, Domeniul Turism și Alimentație, Nivelul 2, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.- București, 2008.

Cristureanu C., Zadig R., Baron P., “Economia Turismulu”, A.S.E., București, 2001

Dan Chiriac, Violeta Borza, Daniela Chiriac – Rețetar General Bucătărie, Editura Națională, București, 2008.

Efros, V. (2012) Turism rural – curs, Facultatea de Inginerie Alimentară, Suceava

Emilian Dobrescu, Stere Stavrositu, Tehnica servirii consumatorilor, Manual pentru clasa a XI-a -XII -a, licee economice administrative și servicii, anii I, II, III, școli profesionale, profilul alimentație publică, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.- București, 1997.

Gabriela Pîrjol, Elisabeta Paraschiv, Olga Onete, Constanța Brumar, Dumitra Dumitrescu – Nicu, Florica Burghiu, Antonia Neacșu, Lia Lungu, Tehnologie culinară, Manual pentru clasele a X – a, a XI- a și a XII- a, Licee economice și de drept administrativ, cu profil de alimentație publică și școli profesionale, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.- București, 2006.

Glăvan, V., “Geografia turismului în România – note de curs”, Editura Fundației România de mâine, București, 1995

Glăvan V. Turismul în România, Editura Economică, București,2000

Hrețcanu, C. E. (2011) Statistică aplicată în managementul turistic – curs, Facultatea de Inginerie Alimentară, Suceava

Hurmuzescu, D., “Curs de tehnica turismului”, Editura Pan-Europe, Iași, 1999

Ionescu, I., “Turismul, fenomen social – economic și cultural ”, Editura Oscar Print, București, 2000

Istrate, I., Bran, F., Roșu, A., G., “Economia turismului și mediului înconjurător”, Editura Economia, București, 1996

Kotler, Ph., “Principiile marketingului”, Editura Teora, București, 1998.

Lămătic , Ghe. , Unitățile de alimentație publică –organizare și funcționare ,Ed. Blue Sim & Co , 2009

Lupu N. ,Hotel – Economie și Management, Editura All Beck, București, 1999

Minciu, R., “Economia turismului”, Editura Uranus, București, 2000

Nedelea, Al., “Marketingul serviciilor”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, in print.

Neagu, V. , Mnagementul turistic și al serviciilor turistice , Ed. Silvy , București 2000

Ordonanța MDRT 1296/2010 , privind normele de clasificare a structurilor de primire turistice

Păun, M., Chivulescu, M., “Analiza sistemelor economice”, Editura ALL, București, 1997

*** Anuarul Statistic al României, CNS, București, 1999

*** Repertoarul actelor publicate în Monitorul Oficial al României, Regia Autonomă Monitorul Oficial, București, 2001

Regulamentul de organizarea și funcționare al Restaurantului Best Western Bucovina

Regulament de ordine interioară al Restaurantului Best Western Bucovina

Snak O., colab. Economia Turismului, Editura Expert, București, 2001

Ștefan Sagander, Constanța Brumar, A .B. C-ul Bucătarului, Editura Diasfera, București,2006

www.bucătăria-românească.ro

www.casa-cu-pridvor.ro

www.restaurant-naturalis.ro

www.mfinante.ro, rubrica Indicatori bilanțieri și situații economice persoane juridice

BIBLIOGRAFIE

Bran, F., Marin, D., Simion, T., “Economia turismului și mediului înconjurător”, Editura Economică, București, 1998

Bran, F., Simion, T., Nistoreanu, P., “Ecoturism”, Editura Economică, București, 2000

Cristian Dincă, Manual pentru calificarea Bucătar, anul de completare, Domeniul Turism și Alimentație, Nivelul 2, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.- București, 2008.

Cristureanu C., Zadig R., Baron P., “Economia Turismulu”, A.S.E., București, 2001

Dan Chiriac, Violeta Borza, Daniela Chiriac – Rețetar General Bucătărie, Editura Națională, București, 2008.

Efros, V. (2012) Turism rural – curs, Facultatea de Inginerie Alimentară, Suceava

Emilian Dobrescu, Stere Stavrositu, Tehnica servirii consumatorilor, Manual pentru clasa a XI-a -XII -a, licee economice administrative și servicii, anii I, II, III, școli profesionale, profilul alimentație publică, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.- București, 1997.

Gabriela Pîrjol, Elisabeta Paraschiv, Olga Onete, Constanța Brumar, Dumitra Dumitrescu – Nicu, Florica Burghiu, Antonia Neacșu, Lia Lungu, Tehnologie culinară, Manual pentru clasele a X – a, a XI- a și a XII- a, Licee economice și de drept administrativ, cu profil de alimentație publică și școli profesionale, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.- București, 2006.

Glăvan, V., “Geografia turismului în România – note de curs”, Editura Fundației România de mâine, București, 1995

Glăvan V. Turismul în România, Editura Economică, București,2000

Hrețcanu, C. E. (2011) Statistică aplicată în managementul turistic – curs, Facultatea de Inginerie Alimentară, Suceava

Hurmuzescu, D., “Curs de tehnica turismului”, Editura Pan-Europe, Iași, 1999

Ionescu, I., “Turismul, fenomen social – economic și cultural ”, Editura Oscar Print, București, 2000

Istrate, I., Bran, F., Roșu, A., G., “Economia turismului și mediului înconjurător”, Editura Economia, București, 1996

Kotler, Ph., “Principiile marketingului”, Editura Teora, București, 1998.

Lămătic , Ghe. , Unitățile de alimentație publică –organizare și funcționare ,Ed. Blue Sim & Co , 2009

Lupu N. ,Hotel – Economie și Management, Editura All Beck, București, 1999

Minciu, R., “Economia turismului”, Editura Uranus, București, 2000

Nedelea, Al., “Marketingul serviciilor”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, in print.

Neagu, V. , Mnagementul turistic și al serviciilor turistice , Ed. Silvy , București 2000

Ordonanța MDRT 1296/2010 , privind normele de clasificare a structurilor de primire turistice

Păun, M., Chivulescu, M., “Analiza sistemelor economice”, Editura ALL, București, 1997

*** Anuarul Statistic al României, CNS, București, 1999

*** Repertoarul actelor publicate în Monitorul Oficial al României, Regia Autonomă Monitorul Oficial, București, 2001

Regulamentul de organizarea și funcționare al Restaurantului Best Western Bucovina

Regulament de ordine interioară al Restaurantului Best Western Bucovina

Snak O., colab. Economia Turismului, Editura Expert, București, 2001

Ștefan Sagander, Constanța Brumar, A .B. C-ul Bucătarului, Editura Diasfera, București,2006

www.bucătăria-românească.ro

www.casa-cu-pridvor.ro

www.restaurant-naturalis.ro

www.mfinante.ro, rubrica Indicatori bilanțieri și situații economice persoane juridice

Anexe:

Cotlet de porc cu cartofi la cuptor-proces tehnologic

Montarea și prezentarea preparatului