Studiu Privind Asigurarea Locuintelor Populatiei

INTRODUCERE

Un citat celebru, dat de Winston Churchill despre asigurări, spune că: “ Dacă ar fi după mine, aș scrie cuvântul “asigurare” pe ușă fiecărei case și pe fruntea fiecărui om, pentru că sunt convins că pentru sacrificii neconceput de mici, familii întregi pot fi protejate împotriva catastrofelor care le-ar putea distruge pentru totdeauna…Abia atunci, aș putea să fiu mulțumit, căci asigurarea protejeza familia în cazul ivirii unei nenorociri și a unor pagube ireparabile…”

Persoanele fizice și jurice sunt supuse diferitelor riscuri, însă fiecare încerca să se protejeze pe ea însăși și persoanele din jurul ei. Acest lucru, a determinat creșterea și diversificarea ramurei asigurărilor, ducând la o piață în continuă dezvoltare, la creșterea numărului polițelor de asigurare, atât la noi un tara cât și în afara țării.

Societățile de asigurare cauta să atragă potențialii clienți, prin dezvoltarea produselor de asigurare, făcându-le din ce în ce mai atractive, în cadrul diferitelor segmente ale pieței de asigurări, pentru a satisface nevoile populației din ce în ce mai complexe, împreună cu celor a agenților economici.

“De la formele simple, dar necesare, ale asigurărilor practicate de chinezi sau babilonieni, în urmă cu peste 5.000 de ani, trecând pe la greci și romani care au practicat diverse forme de protecție împotriva riscurilor specifice transporturilor pe mare și apoi pe uscat, neuitând rolul negustorilor italieni și a tot ce s-a învățat sau legiferat în Marea Britanie, asigurările au parcurs cu adevărat un lung drum până să ajungă ceea ce reprezintă astăzi. Asigurările se fac de oameni pentru oameni, acest vechi truism rămâne mereu valabil.”

Problema locuințelor, este o problemă severă cu care se lupta majoritatea țărilor, chiar dacă acestea sunt dezvoltate sau nu.

În primul capitol, în introducere, am arătat necesitatea și importanta asigurărilor de locuințe, ce presupun acestea, precum și câteva exemple de asigurări de locuințe, ce acoperă riscul de incendiu, de calamități naturale precum și riscul de furt.

În cel de-al doilea capitol, am vorbit despre asigurările obligatorii a locuințelor și cele facultative, ce presupun fiecare în parte, riscuri ce sunt acoperite, riscuri care nu sunt incluse în asigurare și de asemenea cum trebuie să procedeze un asigurat în momentul apariției unui eveniment nefericit cuprins în contractul de asigurare, cu scopul de a fi despăgubit.

CAPITOLUL 1

ASIGURAREA CLĂDIRILOR

1.1 ELEMENTE INTRODUCTIVE

Cuvântul locuința poate fi asociat cu o multitudine de alte cuvinte unite, cu înțeles semnificativ pentru fiecare persoană în parte, cum ar fi casa, domiciliu, cămin dar în același timp și valori materiale. Nimeni nu și-ar dori ca un eveniment nefericit să intervină și să distrugă ideea de acasă, sau de siguranță pe care aceasta ne-o creează.

Din păcate însă în viața de zi cu zi a persoanelor aceste evenimente precum, furtul, riscuri atmosferice, vandalizarea locuințelor, au loc destul de des periclitând continuarea activității sau chiar și viața persoanelor implicate.

Cu toate acestea, asigurările de bunuri au fost concepute pentru a ușura procesul de protecție a locuinței și pentru a mări sentimentul de siguranță.

Asigurările de bunuri, au o importanță deosebită, deoarece prin intermediul acestora, se pot proteja mai multe categorii de bunuri care se pot păstra timp de mai multe generații și astfel pot fi utilizate un timp îndelungat. Astfel societățile de asigurare, dețin politica asigurărilor de bunuri, și se referă la o selecție a riscurilor, frecventa dar și gradul în care bunurile sunt expuse la risc, acumulări de daune, toate acestea, fiind bazate pe date statistice.

În funcție de societatea de asigurări aleasă de către contractant, riscurile asigurate, excluderile sau condițiile contractuale, pot diferi de la o societate la alta.

Din sfera asigurărilor de bunuri și proprietăți, fac parte și asigurările imobiliare care fac referire în în primul rând la construcția clădirii și al conținutului acesteia.

„Dacă într-un contract de asigurare nu există interes asigurabil, atunci acesta nu va fi valid din punct de vedere juridic. Prin înțeles asigurabil se înțelege valoarea pecuniară a bunului, expusă pierderii sau valoarea patrimonială ce poate fi pierdută de asigurat sau beneficiar, ca urmare a producerii evenimentului asigurat.”

Interesul asigurabil pentru a putea solicita o asigurare pentru locuința, aparține de regulă proprietarului acesteia, administratorului sau chiriașului. Își pot asigura locuințele, atât persoanele fizice, cât și cele juridice. În cazul în care este vorba despre o asigurare încheiată cu o persoană juridică, aceasta poate acoperi riscurile unei locuințe de protocol sau de serviciu.

Asigurarea, se va avea valabilitatea de un an, dar în cazul în care se solcita, aceasta poate fi încheiată și pe perioade mai scurte de timp. Aceasta va fi valabilă numai după ce se achita în prealabil prima de asigurare și se primește de la compania de asigurări contractul dintre cele două părți. Se vor asigura doar riscurile ce sunt specificate în contract, produse doar la adresele ce sunt menționate în mod expres.

„Prima de asigurare, va fi fixată de către societatea de asigurare, iar răspunderea acestuia începe, de regulă după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au plătit acestuia primele de asigurare și s-a întocmit contractul de asigurare.”

În cadrul asigurărilor de locuințe, sunt și câteva excluderi care nu fac obiectul nici unui tip de asigurare. Câteva exemple în acest sens pot constitui metalele prețioase, documente, bani sau alte hârtii de valoare. De asemenea, societatea de asigurare nu va plăti daune pentru riscurile care nu sunt menționate în contractul de asigurare încheiat, avariile locuinței în urma unor operațiuni militare sau pierderi materiale indirecte.

1.2 ASIGURAREA CLĂDIRILOR, PRECUM ȘI A CONȚINUTULUI ACESTORA ÎMPOTRIVA RISCULUI DE INCENDIU ȘI AL ALTOR CALAMITĂȚI NATURALE

Sunt două forme de riscuri pe care le regăsim în cadrul acestui tip de asigurări. Acestea sunt:

Riscurile civile;

Riscurile comerciale sau industriale.

Din punctul de vedere al riscurilor civile, obiectul asigurării îl vor constitui: „clădirile (edilitare, dependințele, locuințele, împrejmuirile și cotele părți din imobile care constituie proprietate comună), bunurile casnice, conținutul cabinelor profesionale și al birourilor, etc.

Din perspectiva riscurilor comerciale sau industriale, obiectul asigurării îl va constitui clădirile (construcțiile edilitare, localurile cu profil industrial, birourile), utilajele și echipamentul aferent, mobilierul, mărfurile, bunurile casnice, etc.”

„Polița cunoscută cu denumirea de FLEXA (Fire, Lightning, Explosion, Aircraft) cuprinzând ca și riscuri:

carbonizare totală sau parțială și topire cu și fără flacără;

pagube produse de incendiu instalațiilor electrice, de apă, canalizare sau încălzire centrală afarente clădirilor;

degajare de fum, gaz sau vapori ca urmare a incendiului;

trăsnet, respectiv descărcare electrică atmosferică directă asupra clădirii/construcției asigurate sau adăpostind bunurile asigurate sau direct asupra bunurilor asigurate aflate sub cerul liber;

explozie, (urmată sau nu de incendiu) chiar dacă a avut loc în afara clădirii, însă fără a fi cauzată de dispozitive explozive (substanțe, materii sau materiale de uz pirotehnic);

căderea aparatelor de zbor (aeronave și vehicule spațiale), a unor părți ale acestora sau a obiectelor transportate, sau impactul cu acestea.”

Despăgubirea se va acorda conform metodelor obijnuite acestui tip de asigurare.

În cadrul acestui tip de asigurare, compania de asigurare va acorda daspagubiri pentru daune directe, în cazul în care se va produce unul dintre riscurile asigurate: incendiu, ploaie torențială, cutremur de pământ, uragan, trăsnet, căderea clădirilor precum și altor corpuri, explozie, alunecare de teren, greutatea stratului de zăpadă. Tot în cazul acestei asigurări, se mai acorda despăgubiri și în cazul în care din pricina răspândirii unui incendiu, sau a unei posibile inundații, s-a recurs la demolarea construcțiilor.

Sumele asigurate vor fi stabilite în funcție de decizia persoanei care solicită asigurarea, și se pot fixa pentru fiecare construcție în parte sau pentru toate bunurilor la un loc ce fac parte din aceeași categorie.

Primele de asigurare se vor stabili în funcție de mai multe puncte de vedere. Spre exemplu, se va ține cont de tipul de localitate pentru care se încheie asigurarea, dacă este oraș sau municipiu, comună, sau comună subordata acestuia. De asemenea, se mai ține cont și de categoria bunului din care face parte, ca exemplu enumeram: locuințele, depozite de marfuri, birouri, ect.

1.3 ASIGURAREA CLĂDIRILOR, ÎMPOTRIVA RISCULUI DE FURT ȘI AL ALTOR ACTE DE TÂLHĂRIE

În cadrul obiectului asigurării sunt cuprinse bunuri de o mare diversitate precum: aparatura electrică, mobilă, cărți, obiecte de vestimentație, colecții, obiecte prețioase, tablouri, ustensile, alte bunuri de uz casnic său personal.

Suma asigurată va fi fixată în funcție de structură,starea de folosință la care a fost expusă până acum, dar și valoarea de înlocuire.

„Primele de asigurare sunt diferențiate în funcție de locul unde se săvârșește furtul și de felul bunurilor sau valorilor. Dacă înainte ca asigururatul să primească despăgubirea , bunurile furate au fost găsite, societatea de asigurări îl despăgubește numai pentru eventualele pagube înregistrate ca urmare a furtului.”

În cazul furtului bunurilor, se vor acorda despăgubiri pentru prejudicii directe aduse de:

furtul bunurilor săvârșit prin efracție – în acest caz, adresa trebuie menționată în cadrul poliței de asigurare, și se poate înfăptui prin avarierea a diverse părți din imobil precum pereți, ferestre, uși, deteriorarea dispozitivelor de închidere, ect.;

furtul bunurilor prin acte de tâlhărie – în acest caz, adresa trebuie menționată în cadrul poliței de asigurare, și se poate înfăptui prin diverse acte de violență cu privire la contractant sau asupra persoanelor ce se afla în slujba acestuia;

furtul bunurilor prin ultilizarea cheilor imobilului, dacă acestea au fost sustrase într-un act de tâlhărie;

avarierea imobilului pentru sustragerea bunurilor în timpul actelor de tâlhărie;

cheltuieli în urma actului de tâlhărie, cu privire la înlocuirea dispozitivelor de închidere avariate.

În aceste condiții asiguratorul de la semnarea contractului, decide pentru plata despăgubirilor o anumită limita, stabilind un anumit procent din valoarea asigurată pentru anumite categorii de bunuri, sau o sumă fixată asupra anumitor obiecte.

Pentru a beneficia de despăgubirea acordată, beneficiarul asigurării, trebuie neapărat să găsească o soluție cu privire la închiderea imobilului în care se regăsesc bunurile asigurate și să anunțe urgent organele abilitate despre ivirea riscului asigurat.

CAPITOLUL 2

ASIGURAREA LOCUINȚELOR

2.1. ASIGURAREA OBLIGATORIE A LOCUINȚELOR – PAD

2.1.1. ASPECTE GENERALE

În cadrul Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară care a avut loc la data de 7 august 2013, a fost adoptată ”Norma nr. 7/2013 privind forma și clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor”. Ulterior aceasta a fost modificată prin Legea nr. 113/2013.

“Conform Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicata, cu modificările și completările ulterioare regăsim următoarele elemente importante:

Eveniment asigurat – acesta reprezintă riscul asigurat de către PAD (polița de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale. Riscul apare în perioada care a fost asigurată și are ca efect producerea de daune, acest lucru conducând la dreptul asiguratului la despăgubire

Dăuna – este o pagubă materială asupra locuinței, ce se produce în urma risc ce a fost în prealabil acoperit de PAD

Despăgubire cuvenită – suma totală pe care o va primi pentru beneficiarul PAD din partea Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale – PAID pentru prejudiciul material după producerea riscurilor care au fost în prealabil asigurare

Asigurator autorizat – este o societate de asigurare îndreptățită să se ocupe de riscurile catastrofale, conform Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare.

Administrator – autoritatea său persoana însărcinată conform legii să aibă în grijă clădirile ce sunt în posesia statului sau a unităților administrativ-teritoriale, care au destinația de locuințe

Contractant/asigurat – acesta poate fi locatorul locuinței, proprietarul, administratorul, reprezentantul legal ori împuternicitul, care s-a obligat de la începutul semnării contractului de asigurare obligatoriu cu PAID să acopere din punct de vedere bănesc prima obligatorie de asigurare, putând fii atât persoană fizică cât și juridică având asupra locuinței un interes pentru asigurare

Beneficiar PAD – primește despăgubirea pentru daunele provocate asupra locuinței care a fost asigurată din cauza riscului asigurat, fiind trecută în PAD și indicată de către proprietar. Aceasta poate fi persoana fizică sau juridică.

Certificat de asigurare – act care doveste faptul că există polițe de asigurare obligatorie PAD emisă pentru a asigura locuință, și se oferă împreună cu polița PAD.”

Construcțiile care sunt formate dintr-o singură cameră sau mai multe camere de locuit, cu scopul locuirii temporare sau permanente, sunt considerate fiind locuințe. Mai pot fi considerate conform Legii nr 260/2008, articolul 2, ca fiind locuințe, ” spațiile aflate în proprietate exclusivă, cât și cota-parte din coproprietatea indiviză asupra spațiilor și a elementelor de construcții comune, locuințe sociale, locuința de serviciu, locuința de intervenție, locuința de necesitate, locuința de protocol, casa de vacanță

Acestea, au dependințele, împreună cu dotările și utilitățile legate de construcția cu destinația de locuință, fiind construite și având pereții din materiale menționate în Legea nr 260/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2.1.2.TIPURI DE LOCUINȚE PENRU CARE SUNT ÎNCHEIATE ASIGURĂRI OBLIGATORII

– tip A – construcția cu structura de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic.

-tip B – construcția cu pereți exteriori din cărămidă nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic.”

La momentul în care se încheie poliția pentru asigurarea obligatorie, se va determina tipul de locuință pentru care se încheie asigurarea. Astfel, în cazul în care o locuință, va fi formată din mai multe corpuri construinte din materiale diferite și în diferite perioade de timp, se va stabili tipul de locuință în funcție de materialele din care s-a construit partea clădirii care constituie structura de rezistență. Se va lua în calcul cea mai mare suprafață construită dar și pereții exteriori ținându-se cont de declarația asiguratului.

2.1.3. OBIECTUL ASIGURĂRII OBLIGATORII A LOCUINȚELOR

Obiectul asigurării obligatorii a locuințelor  îl constituie în contractul asigurat, construcțiile cu destinație de locuință. Asiguratul, încheie contractul de asigurare cu societatea de asigurare pe o perioadă de 12 luni, numai pentru construcțiile ce sunt situate pe teritoriul României.

În cazul în care proprietarii locuințelor, au achiziționat deja polițe de asigurare facultative, aceștia vor trebui în mod obligatoriu, să încheie PAD în momentul în care polița facultativă a expirat. Astfel, dacă asiguratul dorește să încheie și o asigurare facultativă pentru locuința, pentru a acoperi tipul de riscuri care se regăsesc în contractul de asigurare obligatorie, se va încheia asigurarea doar sumele asigurate care depășesc sumele asigurate obligatoriu.

Societățile de asigurare autorizate, vor avea posibilitatea să încheie pentru sumele asigurate obligatoriu și pentru riscurile aferente acestora, împotriva dezastrelor naturale –PAD, polițe de asigurare obligatorii.

Dacă se încheie asigurarea pentru condomnii, în care se regăsesc minim 4 apartamente, în acest caz se va lua în considerare pentru fiecare apartament în parte, astfel încât, primele de asigurare cât și valoarea totală a sumei asigurate se vor calcula din sumele totale care trebuiesc a fi plătite pentru fiecare locuință separat.

Dacă o persoană are în proprietate mai multe locuințe, atunci prima de asigurare se va calcula în raport cu cotă parte ce îi revine respectivei persoane. De asemenea, pentru locuințele ce se afla în coproprietate, se va întocmi un contract de asigurare obligatoriu separat pentru fiecare domiciliu în parte. Autoritatea de supreveghere financiară va determina modul de repartizare a despăgubirilor de către PAID către asigurați în cazul producerii riscului asigurat.

2.1.4.POLIȚA DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE – PAD

“PAD cuprinde:

informații furnizate de contractant/asigurat cu privire la identificarea asiguratului, contractantului și a beneficiarului asigurării: numele și prenumele/denumirea, adresa completă a locuinței, CNP/CUI, telefon; identificarea obiectului asigurării: tipul locuinței;

riscurile acoperite prin contract;

suma asigurată obligatoriu pentru tipul de locuința asigurat;

prima de asigurare obligatorie aferenta sumei asigurate;

dată emiterii poliței și perioada de valabilitate a acesteia;

datele de identificare ale PAID;

denumirea asiguratorului autorizat care a eliberat PAD în numele și contul PAID;

semnăturile părților contractante;

denumirea actelor normative care prevăd drepturile și obligațiile părților contractante.

După plată integrală a primei de asigurare către PAID, societatea de asigurare va elibera asiguratului o PAD dar și un certificat de asigurare pentru fiecare locuință asigurată din proprietatea acestuia. Prin protejarea datelor cu caracter personal, certificatul de asigurare cât și PAD, pot fi emise de către PAID, sau de către societățile de asigurare autorizate.

2.1.5. PRIMA DE ASIGURARE ȘI PERIOADA DE VALABILITATE A PAD

În cadrul PAD, este menționat faptul că valabilitatea asigurării este de 12 luni, dată începerii și a încheierii fiind specificate în contract. Asigurarea este aplicată riscurilor de inundații, cutremur și alunecări de teren, pentru acele construcții cu destinație de locuință.

În mod obligatoriu, plata primei de asigurare, se va face anticipat, înainte ca valabilitatea PAD să expire, și se va achita integral. Astfel:

se va achita suma de 20 euro pentru construcțiile care au ca destinație de locuința tipul A

se va achita suma de 10 euro pentru construcțiile care au ca destinație de locuința tipul B”

Plata primei de asigurare va fi făcută în lei către asigurator, la cursul Băncii Naționale a României, care la rândul său, va elibera PAD asiguratului. Suma primei de asigurare va fi transferată ulterior, în termen de 15 zile din momentul care PAD a fost înmânată asiguratului, în contul PAID de către societatea de asigurare, care își va reține o cotă parte de 10% din valoarea ei.

În contractul de asigurare încheiat cu societatea de asiguarare autorizată, se menționează perioada de valabilitate a PAD de 12 luni, aceasta fiind denumită și perioada de asigurare. Prin aceasta PAID, se obliga să despagubeaza asiguratul, asumându-și răspunderea în cazul producerii unui risc asigurat.

În contractul de asigurare obligatorie a locuinței, se specifică de asemenea și faptul că asiguratul are obligația de a încheia un alt contract de asiguare, înainte ca perioada de valabilitate să expire. Legat de răspunderea PAID, aceasta va începe la ora 00,00 în următoarea zi, după ce a fost în prealabil plătită prima de asigurare, în următoarea zi în care polița următoare a expirat sau în momentul care a fost obținut înainte documentul care atestă că asiguratul are drept de utilizare sau de proprietate.

Dacă pentru construcția cu destinație de locuință, se schimbă persoană desemnată că administrator/proprietar sau locator, atunci valabilitatea PAD, va rămâne aceeași pană la expirarea acesteia conform contractului.

În cazul în care bunul asigurat, își pierde definitiv destinația de locuință, sau din alte motive, altele menționate în contractul de asigurare, acesta piere, suma conformă cu prima de asigurare, nu se va returna. În acest caz, răspunderea PAID încetează, la fel ca și în cazul în care perioada de valabilitate expira, la ora 24,00 în ultima zi menționată în PAD.

2.1.6. RISCURI ACOPERITE

În categoria riscurilor asigurate din cadrul asigurărilor obligatorii de locuințe, intra fenomenele naturale precum alunecările de teren, cutremurele de pământ și inundațiile. Sunt asigurate locuințele, dependințele, utilitățile dar și dotările construcției. Răspunderea PAID, acoperă inclusiv daunele directe ce au fost provocate locuințelor, în mod indirect rezultate, în urma producerii unui risc asigurat, cum sunt cele menționate mai sus. Un exemplu de dăuna directă provocată indirect, ar putea fi o explozie în urma unei alunecări de teren sau cutremur, sau incendiul.

Pentru dependințele, utilitățile, dotările construcției cât și pentru elementele construcției, se despăgubesc în cazul în care se produce un risc catastrofal, numai în cazul în care acesta este un corp comun cu construcția care are ca destinație locuința.

Se vor acoperi riscurile pentru:

-daunele produse asupra locuinței, prin acțiunea mișcării seismice;

-daunele produse din cauza alunecărilor de teren;

-daunele produse de topirea bruscă a zăpezii, revărsări de cursuri de ape, precipitații atmosferice, ce au ca și rezultat inundațiile;

-daunele aduse construcțiilor din cauza infiltrării apei, și a pătrunderii acesteia, în urma acoperirii terenului pentru o durată temporară cu un strat de apă – câteva exemple, ar putea fi ruperea digurilor, formarea puhoaielor, revărsarea unui curs de apă, revărsarea torentelor, concentrarea apelor ce provin în urma unor precipitații atmosferice abundente, sau chiar topirea zăpezilor fără posibilitatea de scurgere a apelor din cauza zonelor joase;

-daune produse de apele subterane, în momentul în care acestea ies la suprafața pământului, în timp ce în exteriorul locuinței stratul de apă în urma inundațiilor, atinge doar parțial construcția și se infiltrează în pereți sau în interiorul pardoselii;

-daune aduse locuințelor, ce au fost provocate de alunecări de teren, pe care este susținută clădirea, în urma inundațiilor sau chiar a cutremurelor de pământ;

-daune produse în mod indirect asupra locuinței, fiind rezultatul producerii riscului ce a fost în prealabil asigurat, numai în cazul în care înainte sunt verificate de către autoritățile competente.

2.1.7. RISCURI EXCLUSE

Următoarele daune produse, nu sunt incluse în asigurarea obligatorie a locuințelor:

-inundațiile ce au fost provocate în urma schimbării cursurilor de apă în mod artificial, sau prin formarea unor lacuri de acumulare;

-riscul de alunecare de teren bruscă sau prăbușire, la fel ca și în cazul în care locuința nu poate fi folosită chiar dacă a fost reparată sau consolidată, dacă aceste riscuri au fost determinate de săpături de orice fel, exploatări petroliere sau miniere, explorări în profunzime sau la suprafață, neținând cont de faptul că acestea s-au abandonat sau încheiat;

-tasarea terenului de fundație sub construcția locuinței indiferent de cauze;

-apariția crăpaturilor asupra fundației sau asupra întinderii de pământ din jurul construcției din cauza dilatării sau a contracției produse de îngheț sau dezgheț;

-terenul aflat în jurul construcției cu destinație de locuință care nu este considerat parte din locuința și nu este obiect al asigurării;

-anexele precum magazii, grajduri, șoproane, garaje, jardinire, care sunt sau nu corp comun cu locuintan asigurată obligatoriu, sau amenajările speciale precum saune, piscine, rampe auto;

-bunurile de toate felurile, în scopul locuirii sau hârtiile de valoare.

Nu se vor acorda despăgubiri de către PAID pentru:

-în cazul în care au fost construite locuințe în zonele în care organele autorizate au interzis acest lucru, fiindu-i adus la cunoștință înainte asiguratului, său fiind făcut public;

-defecte de construcție din care a urmat prăbușirea construcției, chiar dacă acest lucru s-a întâmplat din cauza unui eveniment asigurat;

– cheltuieli privind cazarea temporară, până la refacerea locuinței, în cazul în care aceasta a fost afectată în urma unui eveniment asigurat.

PAID are dreptul de a nu acorda despăgubiri în cazul în care:

-nu s-au respectat obligațiile contractuale de către asigurat;

-declarațiile contractantului sau a persoanelor care îl reprezintă pe acesta, în momentul în care sunt depuse pentru a beneficia de despăgubire, nu corespund cu adevărul, se descoperă omisiunui, falsuri, exagerări sau aspecte frauduloase ce au ca scop inducerea în eroare a societății autorizare care a eliberat PAD, sau inducerea PAID în eroare;

-nu au fost aduse suficiente dovezi de către asigurat pentru a beneficia de despăgubire;

-dăuna asupra locuinței, a fost mărită intenționat spre agravare de către beneficiarul asigurării, persoanele care locuiesc cu acesta, sau de către persoanele care au fost desemnate să încaseze despăgubirea.

În acest caz, se stabilește a fi culpa asiguratului dacă se produce sau se agravează pagubă cu scopul de a distruge construcția, ducând la mărirea intenționată a efectelor cauzate din pricina fenomenului asigurat. Astfel, aceste intenții rezultă din constatările autorităților competente (pompieri, poliție, instanță de judecată).

Tot culpa asiguratului se consideră a fi și cazul în care construirea locuințelor se va face în zone interzise de autorități pentru a construi, din cauza riscului ridicat de alunecări de teren, inundații, prăbușiri și pagubele au fost produse de aceste evenimente. Contractantul este înștiințat înainte de începerea lucrărilor de construcții de existența acestor riscuri.

PAID nu va acorda despăgubiri în cazul în care asiguratul a întreprins lucrări asupra locuinței în scopul modificării, fără autorizație de construcție, sau nerespectând autorizația obținută, conducând la deteriorarea structurii de rezistență a construcției și astfel la apariția riscului asigurat. Conform Legii nr 260/2008, dacă se produce un risc catastrofal, iar persoanele juridice sau persoanele fizice nu au locuințele asigurate, nu vor beneficia de despăgubiri, atât de la bugetul local cât nici de la bugetul de stat în cazul în care locuințele vor fi avariate.

2.1.8. SUMA ASIGURATĂ ȘI DESPĂGUBIREA

Aceasta este limita maximă de care PAID se obliga să răspundă pentru subscrierea riscurilor, în cazul fiecărui tip de locuința asigurată, chiar dacă au fost produse mai multe fenomene asigurate în decursul perioadei de valabilitate a contractului. După producerea fiecărei pagube, se plătește suma pentru despăgubire, iar suma rămasă, se diminuează în funcție de perioada de asigurare rămasă în contract. După încheierea reparațiilor pentru care s-a cerut despăgubirea, beneficiarul asigurării poate alege să își completeze suma asigurată, prin posibilitatea de a achita o primă de asigurare calculată în raport cu suma acordată pentru despagibire. Dacă a fost atins pragul sumei asigurate prin plata despăgubirilor, atunci proprietarul locuinței va trebui să procure o altă asigurare obligatorie, dar nu mai devreme de încheierea reparațiilor construcției care să permită condițiile de locuit.

Sumele asigurate vor fi:

pentru locuințele de tip A, 20.000 euro raportat în lei.

pentru locuințele de tip B, 10.000 euro raportat în lei.

Se va acorda despăgubirea de catren compania de asigurare, numai în cazul în care a fost produs unul sau mai multe evenimente asigurate, în urma cărora au rezultat daune asupra construcțiilor. Conform legii, instituțiile abilitate precum autoritățile naționale de meteorologie, seismologie, hidrologie și geologie, stabilesc dacă s-a produs un risc catastrofal, cum ar fi alunecările de teren, inundațiile, cutremurul.

În conditiiile în care pentru aceeași locuință au fost inchieiate mai multe polițe de asigurare, proprietarul nu poate fi despăgubit cu o valoare mai mare față de valorea daunei produse. Se va lua în calcul astfel prima poliță care a fost semnată, cu înapoierea primelor de asigurate de către PAID, pentru toate celelate polițe care vor fi anulate.

Pentru a beneficia de despăgubire în momentul producerii riscului asigurat, beneficiarul asigurării trebuie să depună o cerere către către societatea de la care a obținut polița de asigurare, în numele dar și în contul PAID. Persoanele care primesc ajutor social, vor adresa cererea de despăgubire către PAID.

Asiguratorul de la care s-a obținut PAD, este obigat să înceapă procedura de regularizare a pagubelor, prin deschiderea unui dosar de dăuna, dacă a primit o avizare de dăuna (cerere de despăgubire formulată scris). Aceasta va fi considerată valabilă, dacă este trimisă: în mod scris, prin fax, format electronic, sau semnată, depusă direct la sediul societății. În urma constatării de către asigurator dar și a evaluării avariei, despăgubirile vor fi plătite direct de către PAID.

2.1.9. OBLIGAȚIILE PROPRIETARULUI ÎN CADRUL CONTRACTULUI DE ASIGURARE OBLIGATORIE A LOCUINȚELOR

Persoana ce deține în proprietate bunul asigurat, în acest caz locuință, sau locatorul cât și administratorul acesteia, are obligația să plătească primele de asigurare, astfel încât contractul să fie în continuare valabil. Pentru fiecare locuință pentru care este proprietar, admistrator sau locator, acesta va trebui să încheie câte un contract de asigurare separat. Polița de asigurare PAD, trebuie contractata în termen de 5 zile lucrătoare din momentul în care persoană a devenit proprietarul locuinței.

Dacă locuința deține un nou proprietar, este absolut necesar să îi fie înmânat noului proprietar polița PAD o dată cu actul de înstrăinare. Acesta trebuie să facă dovada acestei modificări în scris, societății care a eliberat polița, cu calitatea de asigurator, atașând și o copie a actului în termen de 5 zile lucrătoare. Noul proprietar, va primi un act adițional din partea asiguratorului cu numele acestuia, care va fi atașat la PAD, vechea polița de asigurare fiind valabilă numai până în momentul scadentei.

Înainte ca polița de asigurare să fie valabilă dar și pe parcursul acesteia contractantul are datoria sa:

-să păstreze locuință în bună stare, potrivit cu avertizările constructorilor sau a autorităților pentru evitatea producerii unui risc asigurat;

-în cazul în care PAID îi solicită acestuia un răspuns în scris în legătură cu circumstanțele la risc pe care le cunoaște și să respecte îndrumările PAID cu privire la evitarea pagubelor;

-să înștiințeze imediat PAID în cazul în care construcția nu mai are destinație de locuința sau dacă interesul pentru care a fost făcută asigurarea dispare;

Dacă se produce riscul asigurat, atunci beneficiarul asigurării are următoarele sarcini:

– împrejurările în care s-a produs fenomenul, pagubele produse, estimarea daunei cât și data emiterii PAD, seria și numărul;

-să trimită către PAD sau către asiguratorul care a emis polița de asigurare, toate documentele eliberate de către autoritățile constatatoare, dovezi, probe, prin care se arata totalul pagubelor suferite, documente cerute de către PAID sau asigurator, cu scopul de a fi despăgubit;

-să demonstreze dreptul de administare, proprietate asupra construcției cu destinație de locuință.

În cazul în care se va încearca obținerea de despăgubiri în urma asigurării, ilegal sau abuziv, atunci persoanele implicate, vor fi pedepsite penal dacă se constată că a fost săvârșită o infracțiune, iar sumele obținute pe nedrept, vor fi redobândite de la aceștia.

2.2. ASIGURAREA FACULTATIVĂ A LOCUINȚELOR

Sunt produse aparținând societăților de asigurări prin care se pot asigura locuințele în întregime, pentru a preveni anumite riscuri ce sunt menționate în contractul de asigurare încheiat între cele două părți, societatea de asigurări și asiguratul.

Asigurarea facultativă a locuințelor are rolul de a proteja proprietarii de locuințe, suplimentar,împotriva riscurilor, altele decât cele acoperite de asigurarea obligatorie.

”Contractul de asigurare facultativă, reprezintă un act de voință a părților, respectiv a asiguratorilor autorizați și a potențialilor asigurați. Acest contract, poate acoperi riscurile asigurate obligatoriu, doar pentru sume care depășesc plafoanele de 10.000 euro sau 20.000 euro, ori alte riscuri pentru locuințe conform produselor de asiguare ofertate de asiguratori.”

Împrejurările privind încheierea asigurării legate de riscurile acoperite, plata despăgubirilor, prima de asigurare, suma asigurată, pot diferi în funcție de fiecare societate de asigurare în parte și sunt menționate în contractul semnat dintre asigurat și asigurator. Aceste asigurări facultative, pot fi achiziționate de la societăți de asigurări autorizate, brokeri de asigurări sau alți intermediari cu aprobarea ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară).

“Caracteristicile asigurărilor facultative:

-se bazează pe contractul de asigurare ce se încheie între asigurator și contractant din care rezultă drepturile și obligațiile dintre ambele părți și sunt reglementate prin acte normative;

-se va elibera polița de asigurare împreună cu un contract duplicat și polița de asigurare după ce asigurarea se încheie;

-din cauza faptul că nu sunt sunt asigurate bunuri din aceeași categorie, primele de asigurare facultative, vor avea o valoare mai mare decât cele obligatorii;

-sumele asigurate stabilite în contract, nu vor depăși valoarea reală a bunurilor;

-valabilitatea asigurării facultative, este stabilită în contract, iar în momentul în care acesteia se încheie termenul, răspunderea asiguratorului încetează;

-dacă primele nu sunt achitate la timp, acest lucru conduce la micșorarea sumei asigurate, scurtarea termenului de asigurare sau chiar la întreruperea contractului.”

2.2.1. RISCURI ACOPERITE ÎN CADRUL ASIGURĂRII FACULTATIVE A LOCUINȚELOR

Bunurile, se pot asigura parțial său integral, în funcție de posibilitatea financiară a asiguratului. Furtul în acest caz poate fi asigurat numai dacă în prealabil au fost asigurate și celelalte riscuri. Un avantaj al asigurărilor facultative, îl constituie și faptul că în contractul de asigurare se regăsește un paragraf destinat răspunderii civile față de terți. Un exemplu în acest caz, îl constituie răspândirea unui incediu dinspre locuința asiguratului către casele vecinilor, sau infiltrarea unei inundații, provocându-le acestora prejudicii. Compania asiguratului va prelua răspunderea față de despăgubirea acestora în baza sumei stabilită în contract la intrarea în vigoare a acestuia.

“Există trei tipuri de riscuri ce se includ în asigurarea facultativă:

Riscuri de bază sau standard, iar acestea sunt sunt:

-Incediul;

-Traznetul;

-Explozia doar;

-Căderea de corpuri pe locuința asigurată.

Riscuri opționale sau extinderi, care pot fi incluse sau nu, în funtie de decizia asiguratului:

-Cutremurul;

-Riscurile atmosferice (ploaie torențială, avalanșa, inundație, grindină, viitura, gheață etc.);

-Alunecările și/sau prăbușirile de teren;

-Apa de conductă și refularea acesteia;

-Coliziunea cu autovehiculele și vandalismul;

-Distrugerile provocate de animale;

-Furtul banilor și al elementelor constructive;

-Avariile centralelor termice doar;

-Alte tipuri de costuri suplimentare necesare efectuării reparațiilor.

Riscuri speciale, acestea fiind oferite doar de anumite societăți de asigurare:

-Riscuri politice precum greve sau tulburări civile;

-Terorismul;

-Vandalismul.

2.2.2. SUMA ASIGURATĂ ȘI PREȚUL UNEI ASIGURĂRI FACULTATIVE

În general prețul primelor de asigurare facultative stabilite de societățile autorizate oscilează între 0.1% și 0.4 % din valoarea locuințelor pentru care se încheie asigurarea dar și a bunurilor. Raportat la prețul unei locuințe de 60.000 euro, un asigurat va plăti societății o primă de asigurare în valoare de 60 euro până la 240 euro.”

Pentru a se putea stabili suma asigurată, va trebui să se țină cont că aceasta reprezintă valoarea rela a locuinței, cu mențiunea că asiguratul trebuie să înștiințeze asiguratorul înainte de semnarea contractului, detalii legate de suprafața locuinței, materialele din acare aceasta a fost construită, anul construcției, finisajele exterioare și interioare ect.

Asiguratorul sfătuiește clientul cu privire la suma asigurată, iar decizia este luată de către ambele părți. Principalul motiv de la care se pornește, este faptul că suma asigurată, trebuie să fie conformă, în cazul în care se dorește înlocuirea bunului avariat în urma producerii riscului asigurat, prin repararea acestuia.

Pentru a stabili valoarea asigurată, este important ca imobilul să fie asigurat în mod corect de la începutul contractului. Pentru apartamentele de bloc, se va lua în calcul valoarea de piață a acestora, ținându-se cont și de traictoria pieței, pe când, pentru case vă fi luată în calcul valoarea de înlocuire, reală. Valoarea reală este de fapt valoarea de reconstrucție a bunului, ce cuprinde și înlocuirile care i-au fost aduse în decursul perioadei. Aceste valori în acest caz, se vor regăsi în listele de prețuri stabilite ale asiguratorilor.

Motivul pentru care construcția nu trebuie să fie supraasigurata (valoarea imobilului este mai mică decât suma asigurată, ce rezultă în baza unui raport întocmit de un evaluator specializat) este faptul că asiguratul va primi despăgubirea în funcție de suma înscrisă din raportul de evaluare. În caz contrar însă, dacă construcția este subasigurata (valoarea imobilului este mai mare decât suma asigurată, ce rezultă în baza unui raport întocmit de un evaluator specializat), atunci se va despăgubi asiguratul în baza primei de asigurare achitate. Putem da ca și exemplu o casă care valorează 80.000 euro, dar a fost asigurată la valoarea de 40.000 euro, în cazul prăbușirii unui perete, asiguratul va despăgubit doar cu jumătate din suma necesară reparațiilor. Terenul pe care este situată locuință, nu se asigura.

Pentru a se stabili prima de asigurare cu privire la răspunderea față de terți, se vor lua în calcul riscurile asigurate precum și suma asigurată precizata de asigurat.

2.2.3. ETAPE DE PARCURS ÎN CAZUL PRODUCERII RISCULUI ASIGURAT

Asiguratul, trebuie să ia legătura imediat cu autoritățile competente, precum pompieri, poliție, doar dacă este cazul și ulterior cu societatea de asigurări. Aceasta va primi informații de la beneficiarul asigurării despre cum s-a produs pagubă, în ce moment și avariile la prima vedere. De asemenea, organele abilitate – pompierii sau poliția, în baza constatării sau cercetării, vor elabora procese verbale. De precizat faptul că asiguratul trebuie să aștepte evaluarea făcută de persoană care reprezintă compania de asigurări, înainte ca acesta să întreprindă demersurile de înlocuire saub de reparare a bunului avariat.

Persoană împuternicită de asigurator, va veni la locul producerii evenimentului și va întocmi cercetările de rigoare cu privire la evaluarea pagubelor și soluțiile de înlocuire ale acestora. Din această cauză, este indicat că asiguratul să ceară societății de asigurare acordul, dar și instrucțiuni în scris, cu privire la momentul demarării acțiunilor de reparații a bunului deteriorat.

Pentru a se recupera suma investită în refacerea bunului, cererea penru despăgubire va trebui trimisă societății de asigurări, așteptându-se cercetarea dosarului de dăuna și ulterior plata despăgubirilor.

Un exemplu de asigurare facultativă, îl reprezintă asigurarea complexă specială pentru persoanele fizice cu privire la gospodarii.

2.2.4. ASIGURAREA COMPLEXĂ A GOSPODĂRIILOR PERSOANELOR FIZICE

Aceasta include mai multe planuri:

Din cadrul asigurărilor de bunuri, vom remarca următoarele secțiuni:

Locuințe – imobilul în care locuiește asiguratul împreună cu membrii familiei și alte clădiri amintite în contract, părțile atașate de locuință, fără a fi inclus pământul pe care este situată clădirea;

Alte contructii – în această parte se vor regăsi hambarele, cotețele;

Bunuri mobile – acestea sunt proprietatea asiguratului, sunt folosite de către acesta, dar și alte bunuri ce se găsesc în proprietatea persoanelor care locuiesc împreună cu asiguratul;

Imposibilitatea utilizării bunurilor – semnifică faptul că asiguratul nu mia poate folosi o parte a locuinței, acesta fiind despăgubit cu privire la pagubă financiară;

Asigurarea suplimentară – previne apariția altor riscuri.

2.3. MODUL DE CALCUL AL PRIMELOR DE ASIGURARE

Este foarte important pentru activitatea de asigurare, că înainte de toate, societatea de asigurare să calculeze nivelul cotei de prima tarifara pentru că mai apoi pe baza acesteia să se poată calcula o primă de asigurare pe care o va achita asiguratul la încheierea contractului.

O mare parte din aceste prime de asigurare plătite pe baza contractului, conduc la plata despăgubirilor de către societățile de asigurări, în momentul în care se produce evenimentul asigurat, de unde și denumirea de cota de prima tarifara sau altfel spus, cota de bază. Pentru a deduce aceast tip de cota însă, compania de asigurări trebuie să cunoască aproximativ volumul despăgubirilor pe care îl va acorda asiguratului.

Astfel, va trebui ca prima dată să se calculeze indicele de despăgubire, care reprezintă suma pe care a despăgubit-o compania de asigurări în raport cu 100 de unități monetare din cuantumul sumei care a fost asigurată, iar aceasta fiind raportată la o anumită categorie de bunuri asigurate. Vom folosi formula de mai jos, pentru a putea calcula indicele de despăgubire:

I = de asemenea, I =

În aceste condiții:

-I este indicele de despăgubire calculat anual;

-S este suma totală pe care asiguratorul o va plăti pentru despăgubiri;

-N este numărul de bunuri ce sunt asigurate;

-V este valoarea medie a sumei ce urmează a fi asigurată;

-n este numărul bunurilor ce au fost despăgubite;

-v este valoarea medie a despăgubirilor ce au fost acordate pentru bunurile asigurate.

După ce a fost calcultat indicele de despăgubire anual, putem determina și indicele de despăgubire mediu ca pe o medie aritmetica simplă. Comparând cei doi indicii, se observa abateri în minus sau în plus, și astfel nu ar fi corect calculată prima netă, dacă s-ar obține doar pe baza indicelui de despăgubire mediu, pentru că în cazul producerii riscului asigurat, suma obținută din primele de asiguare, nu ar acoperi total pagubele create. Sub această formă, se va calcula abaterea medie pătratica pentru un surplus de risc. Astfel, pentru a calcul frecvența relativă a despăgubirilor () se va utiliza formula:

=

În aceste condiții:

este numărul total de bunuri care au fost despăgubite în anul k;

este numărul total de bunuri care au fost despăgubite în perioada care a fost luată în calcul;

este un număr de la 1 la n.

Pe baza formulei de mai jos, se va calcula valoarea medie a indicelui de despăgubire (i):

i = = ( +() +(+….+ ()

În aceste condiții:

este indicele de despăgubire care a fost calculat în anul k;

este frecvența relativă de realizare în anul k, a indicelui de despăgubire;

De asemenea, vom calcula dispersia prin folosirea următoarei formule:

Vom calcula abaterea medie pătratica prin folosirea următoarei formule:

Vom obține astfel valoarea primei nete unitară (p) prin suma dintre indicele de despăgubire mediu împreună cu abaterea medie pătrățica.

“Pentru a putea calcula eficient valoarea indicelui de despăgubire, trebuie să ținem cont și de:

-Numărul de bunuri care au fost asigurate;

-Suma asigurată a bunurilor care au fost asigurate;

-Numărul riscurilor înregistrate;

-Numărul bunurilor care au fost distruse total sau parțial avariate de către aceste riscuri produse;

-Suma asigurată a acestor bunuri care au fost distruse total sau parțial avariate de către aceste riscuri produse;

-Despăgubirile plătite de către asiguratori.

Se pot calcula în aceste condiții încă patru indicatori importanți pentru compania de asigurări:

-Frecventa producerii riscurilor asigurate – calculat că numărul riscurilor raportat la numărul bunurilor asigurate;

-Puterea de distrugere a riscurilor– calculat că numărul bunurilor asigurate care au fost distruse total sau parțial avariate de către aceste riscuri produse raportat la numărul riscurilor;

-Gradul de distrugere a bunurilor asigurate – calculat că despăgubirea plătită raportată la suma asigurată a numărului bunurilor asigurate care au fost distruse total sau parțial avariate de către aceste riscuri produse raportat la numărul riscurilor;

-Raportul între suma asigurată medie a bunurilor asigurate care au fost distruse total sau parțial avariate de către aceste riscuri și suma asigurată medie per total a bunurilor.”

2.4. MODUL DE CALCUL AL INDEMNIZAȚIILOR

Se poate discuta despre acordarea despăgubirilor de către societatea de asigurări unui asigurat, numai în coonditiile în care întâi de toate a fost produs riscul asigurat. Despăgubirea, se acordă sub mai multe condiții pe care asiguratul trebuie să le îndeplinească pentru a se face îndreptățit de plată despăgubirii de la companie. Acesta trebuie să demonstreze cu toate documentele cum s-a produs acel risc asigurat și dacă a mai încheiat sau nu cu altă societate asigurare pentru același bun avariat sau distrus.

“De asemenea, atunci când se calculează indemnizațiile, sunt aplicate trei principii importante:

Principul răspunderii limitate;

Principul primului risc;

Principiul răspunderii proporționale.

Astfel, despăgubirea care este acordată asiguratului nu poate fi mai mare decât valoarea bunului asigurat, mărimea pagubei sau suma care a fost asigurată. Persoane specializate numite inspectori de dăuna, vor verifica condițiile în care s-a produs riscul asigurat, acoperirea poliței și încadrarea pagubei stabilită prin contract.

Acesta va aduna informații și documente și de asemenea, va estima cheltuielile cu privire la repararea sau înlocuirea bunului. Cuantumul pagubei este stabilit ulterior celor de mai sus menționate, în funcție de tipul daunei, parțială sau totală

Pentru clădiri, pagubă totală reprezintă atunci când imobilul este complet distrus, astfel încât nu au mai rămas nici resturi care să se poată folosi sau valorifica, sau chiar și în cazul în care au rămas resturi, acestea nu se pot utiliza sau valorifica, pentru că în cazul reparațiilor cheltuielile pot fi mai mari decât suma pentru care a fost asigurat imobilul.

Cuantumul pagubei în acest caz, va fi valoarea imobilului care a fost distrus, mai puțin uzura acestuia, la dată care a fost produs riscul asigurat, din care se pot scădea valoarea resturilor care mai pot fi utilizate.

În cazul unei pagube parțiale pentru clădiri, aceasta se referă la faptul că acel imobil poate fi avariat sau depreciat parțial, astfel încât în cazul reparațiilor acesta se poate reabilita.

Cuantumul pagubei în acest caz, va fi valoarea reparațiilor imobilului care a fost avariat, la dată care a fost produs riscul asigurat, mai puțin uzura acestuia, din care se pot scădea valoarea resturilor care mai pot fi utilizate.

Din plata despăgubirilor, se scad partea de pagubă care se suportă de către persoana asigurată, numită franșiza și primele care trebuiau plătite până la încheierea perioadei asigurate.

Despăgubirea, se poate acorda persoanei asigurate prin plata unei indemnizații (cec care corespunde cu plata sumei reprezentată de pagubă, înlocuirea bunurilor (doar pentru obiecte casabile), sau repararea bunului asigurat.

CAPITOLUL 3

SITUAȚIA PIEȚEI DE ASIGURĂRI DIN ROMÂNIA LA NIVELUL EUROPEI

Piața de asigurări din România, la nivel global, înainte de începerea crizei financiare a ajuns la o dezvoltare de 20% anuală din punct de vedere al însumării asigurărilor de viață împreună cu cele generale, depășind media europeană.Trebuie amintit faptul că piața asigurărilor din Europa rămâne cea mai bine dezvoltată piața de pe glob, dat fiind faptul că aici se regăsesc și își desfășoară activitatea, cele mai mari grupuri de asigurări.

În decursul ultimilor trei ani, țările din cadrul Europei Centrale și de Est, au înregistrat scăderi ale nivelului asigurărilor generale. Ramură asigurărilor auto au scăzut, ceea ce a condus la o scădere inclusiv a valorii de piață, în ciuda faptului că prețul primelor aferente asigurărilor de sănătate și a celor de locuința au crescut. Toate piețele de asigurări din zona centrală de est, au înregistrat profit, mai puțin România care înregistrează pierderi.

“În țara noastră, primele brute subscrise au înregistrat o scădere în anul 2011 față de anul 2010 de 5,8% și s-a înregistrat o scădere a asigurărilor generale de aproximativ 13% .”

”De asemenea, piața asigurărilor și reasigurărilor, s-a redus atât în termeni nominali cât și în termeni reali pe parcursul perioadei 2008-2013 din punct de vedere al primelor brute subscrise. Pe parcursul anului 2012, evoluția în termeni reali a pieței asigurărilor și reasigurărilor a fost poziția dar nesemnificativă. După aceasta stabilizare, anul 2013 a adus din nou o tendință de scădere de -1.6% în termeni nominali și -5,37% în termeni reali.”

Acest lucru, este determinat de nivelul de trai al populației, tipul de produs de asigurare care este oferit, adică acesta are caracter obligatoriu sau facultativ, inclusiv încrederea consumatorilor ca acestea își vor îndeplini corect funcția. Cu toate acestea, piața asigurărilor stabilește în continuare legături importante cu economia.

Cu privire la comparația dintre România și Uniunea Europeană, am ales patru cele mai reprezentative tari cu privire la nivelul economiei pentru reflecta volumul asigurărilor din fiecare țară, raportat la nivelul asigurărilor din țara noastră.

În ceea ce privește volumul primelor brute subscrise a asigurărilor de locuințe, pentru cele patru țări, acesta este reprezentat în Tabel (3.1).

Tabel 3.1 Primele brute subscrise a asigurărilor de locuințe în funcție de țară (mil.euro)

Sursa:Date preluate din raportul anual European Insurance

Putem constata în Figura (3.1.) cum primele brute subscrise a asigurărilor de locuințe au evoluat în fiecare țară în parte, în intervalul 2009-2013.

Figura 3.1. Evoluția primelor brute subscrise a asigurărilor de locuințe (mil.euro)

Sursa:Reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual European Insurance

“Asigurările imobiliare, oferă protecție împotriva riscurilor furt, incendiu, sau alte pagube legate de condițiile atmosferice. În anul 2013, numărul total al primelor asigurărilor de locuințe, la nivelul Europei, s-a raportat la suma de 90 de miliarde de euro, o creștere de 2 % față de anul anterior.

Cele mai mari valori, au fost înregistrate de Marea Britanie, Germania și Franța, care însumează 60% din totatul asigurărilor de locuințe, iar cota de piață a acestora a rămas stabilă pe parcursul ultimilor ani.”

Observăm aici ca în acest interval, între anii 2009-2013, toate țările au păstrat o tendință crescătoare cu privire la valoarea primelor brute subscrise, menționând că aceste valori au fost foarte apropiate una față de celalta.

Remarcăm faptul că în ultimul an al intervalului, mai precis 2013, Germania indica cea mai mare valoare dintre celelalte țări, cea de 16728 mâl, euro, fapt care se datorează unui număr mare de locuitori, mai precis 82,021mil. Putem menționa aici, de asemenea și faptul că în Germania, în anul 2013, s-a înregistrat o rată a șomajului de 5,2% conform Raportului anual al ASF, pe când Marea Britanie a înregistrat valorea de 7,1%, Frântă a înregistrat 10,3%, iar România, valoarea de 7,3%.

Daunele plătite de către societățile de asigurare, pentru asigurările non-viata a avut o creștere puternică în anul 2013, cu 5,4% față de anul anterior, păstrând tendința de creștere asupra fiecărei clase de asigurări din acest domeniu.

Se poate observa evoluția României fata de cele trei mari economii în Tabel (3.2.), acestea înregistrând valori ridicate, deoarece sunt economiile cele mai puternice și cu populația cea mai mare.

Tabel 3.2. Daune plătite la nivelul asigurărilor de locuințe în funcție de țară (mil.euro)

Sursa:Date preluate din raportul anual European Insurance

Figura (3.2.) evidențiază valoarea tuturor daunelor plătite de către societățile de asigurare din cadrul celor patru țări.

Figura 3.2. Daune plătite la nivelul asigurărilor de locuințe

Sursa:Reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual European Insurance

“Gradul de penetrare pentru țara noastră, ce se stabilește că raport între valoarea primelor brute subscrise și produsul intern brut (PIB), în acest caz raportat la nivelul asigurărilor de viață însumate împreună cu asigurările generale, se afla pe ultimile poziții în cadrul Uniunii Europene, observând valoarile înregistrate de 1,74% în 2008, 1,77% în 2009, 1,59% în 2010, 1.40% în 2011, respectiv 1,41% în 2012.

Un indicator important îl reprezintă densitatea asigurărilor. Acesta se calculează că raport între valoarea primelor brute subscrise calculate în euro și numărul populației totale. În acest caz, se observă o tendință negativă la majoritatea țărilor din Uniunea Europeană pentru interalul 2008-2012.

Dacă în anul 2008, densitatea asigurărilor în România înregistra valoarea de 118,2 euro/locuitor, aceasta a scăzut îngrijorător de mult până în anul 2013, ajungând la valoarea de 91,83 euro/locuitor.

Ca factori care au contribuit la atingerea acestor valori, stau o cultură financiară redusă a persoanelor, efectele crizei economice și implicațiile acesteia, și nu în ultimul rând un nivel de trăi mai scăzut față de media Uniunii Europene.”

Evoluția pieței asigurărilor din România, se bazează în ultima perioadă pe tendința din ce în ce mai folosită de a folosi mediul online de a transmite informații și de a distribui produse de asigurare, prețurile cât mai competitive ale societăților de asigurări în raport cu produsele oferite, și evaluarea expunerilor societății prin abordările precute cu privire la riscuri.

CAPITOLUL 4: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA ASIGURĂRILOR DE LOCUINȚE DIN ROMÂNIA – RISCUL DE CUTREMUR

În cazul asigurărilor de locuințe, ambele părți ce încheie asigurarea, doresc să găsească soluția cea mai potrivită pentru interesele acestora, în sensul în care asiguratul prin plata primei să fie despăgubit în cazul în care se produce riscul asigurat, cât și societatea de asigurare cu care a încheiat contractul să acorde despăgubirea în funcție de valoarea corectă a pagubei. În studiul de caz, voi analiza în ansamblu cele mai importante riscuri de producere a evenimentelor asigurate, cele mai frecvente de pe teritoriul României.

4.1. ANALIZA PRIVIND RISCUL DE CUTREMUR ÎN ROMÂNIA

România este unul dintre cele mai predispuse state ale Uniunii Europene la riscurile catastrofale naturale privind inundațiile, alunecările de teren și cutremure.

Din cauza faptului că România, este poziționată într-o zonă activa din punct de vedere al riscului seismic, riscul cel mai însemnat că importantă este considerat a fi riscul de cutremur.

Conform Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizică Pământului, România este structurata pe mai multe zone, numite zone epicentrale și printre acestea, se numără, Vrancea, Dobrogea, Crisana, Făgăraș, Maramureș, Câmpulung și Banat. Cea mai importantă zona seismică, se găsește în Vrancea din cauza frecvenței mărită a cutremurelor produse, față de celelalte zone, aici având loc o proporție de aproximativ 90% din totalul cutremurelor ce sunt produse în țara noastră și fiind eliberată mai mult de 95% din totalul energiei seismice. Astfel în Vrancea, apar cutremure de o intensitate mare, destul de dese față de alte zone în care nu au aceeași frecvență pentru că un cutremur produs aici, provoacă distrugeri pe suprafețe mai întinse ajungând până în București, Iași, Craiova sau peste granițe în Bulgaria sau Republica Moldova.

4.1.1. ANALIZA CRONOLOGICĂ A CUTREMURELOR DE PĂMÂNT

De-a lungul timpului, s-au remarcat o serie de cutremure de pământ importante ce au marcat țara noastră din cauza efectelor devastatoare pe care le-au avut.

“Cutremurul din Vrancea, avut loc în anul 1802 pe data de 26 octombrie la ora 12:55, a avut o magnitudine de 7,9 – 8,2 grade pe scara Richter, și a fost urmat de 6 replici ce au durat aproximativ 3 minute, intensitatea acestuia fiind simțită până la Moscova și Marea Egee. În capitală, s-au prăbușit turlele bisericilor inclusiv turnul bisericii Coltea și din cauza faptului că s-au prăbușit sobele, au fost provocate mai multe incendii. În urma acestuia, au fost rezultat 4 morți și sute de răniți. Refacerea completă a Bucureștiului a durat câțiva ani.

Pagube majore au fost produse și în regiunea Transilvania, mai exact în Brașov, dar și în Moldova, în orașele Iași și Cernăuți.

Cutremurul din anul 1940, din data de 10 noiembrie, ora 3:39 dimineața, a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și a durat aproximativ 45 de secunde. Fiind produs în timpul războiului, nu este cunoscut exact numărul victimilor, însă se aproximează la 1.000 de morți, incluv 4.000 de răniți. Numai în capitală, numarulul persoanelor care au fost evacuate, a fost estimat la 600. Intensitatea acestui cutremur a fost simțită până în Odessa, Moscova, Kiev, Cracovia, Bulgaria și inclusiv Istanbul, unde a provocat pagube materiale. Acest eveniment devastator, a fost urmat de o serie de replici care s-au încheiat la începutul lunii decembrie.

Cutremurul a generat pagube foarte mari, precum avarierea puternică a câteva blocuri din București, printre care se numără și prăbușirea blocului de 12 etaje, Carlton în urma căruia au rezultat aproximativ 300 de morți. Clădirea era contruita din beton armat după un model german, din care mai târziu s-a constatat că acesta nu includea în calcule, posibilitatea apariției unui cutremur, din cauza faptului că Germania nu este poziționată că așezare într-o zonă seismică. Orașul Panciu a fost devastat în proporție de 99% la fel ca aproximativ un sfert din partea ce fusese construită din București. Inclusiv în Chișinău, au fost 78 de persoane care au decedat, și multe clădiri au fost avariate parțial sau chiar distruse în totalitate.

Cutremurul din data de 4 martie 1977, a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, produs la ora 21:22 și a durat aproximativ 56 de secunde, din urma căruia au rezultat 35.000 de locuințe distruse, având ca și consecință 1.570 de victime și 11.300 de răniți. În București s-au prăbușit mai mult de 33 de clădiri și blocuri, rezultând un număr de morți de 1.391. În total, au fost numărate aproximativ 35.000 de clădiri avariate, adică pierderi de peste 2 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 5% din PIB.

Intensitatea cutremurului, a afectat și Bulgaria unde s-au dărâmat 3 blocuri în urma cărora au murit peste 100 de persoane, dar de asemenea această catastrofă a fost simțită în aproape toată Europa de Sud- Est. În urma acestui fenomen, au rezultat fenomene de lichefiere și crăpături ale solului, inclusiv alunecări de teren în zona Valea Prahovei, replicile care au urmat având o magnitudine scăzută pe scara Richter.

Cutremurul din data de 31 august 1986, a fost înregistrat cu o magnitudine de 7,1 grade pe scara Richter, la ora 00:28 și a fost simțit în opt tari din Europa Centrală și de Est. În urma acestui dezastru, s-au prăbușit în Chișinău 4 blocuri de locuințe, numărul morților fiind de 100 de persoane, iar în București o clădire s-a prăbușit peste 50 de muncitor, Totalul morților a fost de 150 de persoane, numărul persoanelor rănite fiind estimat la 558, iar numărul locuințelor ce au fost distruse sau avariate a fost de aproximativ 55.000.

Următoarele cutremure ce au urmat cu o intensitate mai mare, au fost în 30 mai 1990, o serie de 3 cutremure, cel mai mare având o magnitudine de 6,9 grade pe scara Richter, numărul morților fiind de 13 iar numărul răniților de 362 și în dată de 27 octombrie 2004 cu o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, neavând că urmări pierderi de vieți omenești sau clădiri avariate.

Toate aceste catastrofe enumerate mai sus, au avut epicentrul în Munții Vrancei și după cum putem observa, fiecare dintre acestea au avut ca rezultate un număr din ce în ce mai ridicat de clădiri avariate și distruse, și pierderea unui număr mare de vieți omenești, în funcție de intensitatea acestora dar și a gradului de ocupare și al nivelului de dezvoltare a orașelor pe măsură ce a crescut tehnologia. Fiecare dintre aceste cutremure, a fost urmat de o serie de replici, care însă nu au fost atât de devastatoare ca și intensitatea evenimentelor, cel mult ajungându-se până la 5 grade pe scara Richter.”

Din cauza faptului că la momentul în care au fost produse aceste dezastre nu există tehnologia necesară, aceste evenimente nu au putut fi detestate din timp. În momentul de față, un seism poate fi detectat cu 20 de secunde, înainte să se producă, iar după 4 secunde de la apariția acestuia poate fi aflată inclusiv magnitudinea acestuia. În cazul în care se face un calcul privind o eventuală previziune a unui cutremur, acest lucru poate fi considerat doar un calcul matematic pe date statistice, însă din păcate, nu se poate stabili cu certitudine dată de producere a acestuia.

Având în vedere riscul ridicat de producere a riscului de cutremur în țara noastră, este important să luăm în calcul anumite măsuri pentru a reduce riscul seismic care este are ca și urmări producerea de victime, pagube materiale asupra locuințelor populației și implicit o dată cu acestea, cheltuielile rezultate în urma unui seism care se ridică la valori foarte mari pentru economia țării producând pentru moment haos în bună desfășurare a activității.

O măsură creată în acest sens pentru a reduce acest risc este înființarea Centrului Național pentru Reducerea Riscului Seismic (CNRRS) pentru a se putea dezvolta programul romano-japonez de a reduce riscul seismic care afectează atât clădirile cât și construcțiile, capacitatea de a proiecta clădirile astfel încât să reziste la undele seismice puternice produse de un cutremur, informarea constructivă a populației în cazul apariției unui seism, cât și măsurarea consecințelor în urma producerii unui cutremur asupra clădirilor.

Ca și principale activități în responsabilitatea Centrului Național pentru Reducerea Riscului Seismic, se afla și: dezvoltarea unor noi proceduri de reabilitare a clădirilor ce sunt supuse acestui risc de catastrofă; participarea la dezvoltarea unor coduri noi privind proiectarea antiseismică a clădirilor; cercetarea Bucureștiului cu privire la zonele vulnerabile în cazul unui seism dar și al altor orașe ce dețin volum mare de construcții; instruirea specialiștilor cu privire la proiectarea seismică a construcțiilor cu noi elemente de tehnologie; informarea populației cu privire la măsurile pe care trebuie să le întreprindă în caz de cutremur major; implicarea în diverse activități și proiecte cu privire la managementul în riscul seismic.

Scopul înființării Centrului Național pentru Reducerea Riscului Seismic, este acela de a reabilita clădirile care risca să se prăbușească sau să fie grav avariate în urma unui seism, și în același timp să găsească în urma cercetărilor efectuate, noi metode sau tehnologii de a construi clădiri noi care să fie rezistente la producerea de activități seismice.

Tot în scopul prevenirii riscului de cutremur, dar în acest timp în rândul informării populației Ministerul Afacerilor Interne împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a dezvoltat ghidul de supraviețuire în cazul producerii unui cutremur, în care oamenii sunt învățați că: trebuie să identifice din timp locurile rezistente din locuința sub care se pot adăposti; adică tocul ușii sau sub o grindă a casei; să nu utilizeze liftul sau scările; să se îndepărteze de obiectele grele sau ferestre; să închidă sursele de foc și gaze; să își păstreze calmul.

4.1.2. PREVIZIUNEA RISCULUI DE CUTREMUR

Conform Institutului de Fizică a Pământului, în anul 2014 s-au petrecut multe mișcări seismice toate în schimb fiind încadrate în limite normale. Conform acestei activități de anul trecut, pentru anul 2015 sunt estimate aproximativ 15-20 de cutremure pe lună, ce se vor desfășura în zona Vrancea.

Cel mai recunoscut sistem de monitorizare de pe glob a riscurilor de cutremur se numește World Earthquakes și oferă cele mai noi informații legate de activitățile seismice, incluv posibilitatea de apariție a unui seism într-o zonă anume. Astfel, pentru România acest sistem prevede pentru anul 2015, posiblitatea de apariție a unui astfel de eveniment de catastrofă raportat la un nivel mai înalt pe scara Richter. Este luată în calcul această probabilitate deoarece, țara noastră a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea de peste 6,5 grade pe scara Richter la o distanță de aproximativ 36 de ani până la maximum 38 de ani. Anul acesta, se împlinesc 38 de ani de la producerea ultimului cutremur de magnitudine mare pe scara Richer, mai precis cel din anul 1977.

Cu toate acestea, acest sistem complex, a avertizat și anul trecut tot în aceleași condiții că România va fi lovită de un astfel de seism cu magnitudine mare, lucru care nu s-a întâmplat. Însă specialiștii romani, susțin că acest sistem de monitorizare, are la baza doar date statistice, ceea ce presupune că aceste informații nu pot fi exacte.Chiar și acest sistem, fiind considerat cel mai cunoscut în toată lumea, nu poate prezice cu exactitate, pentru că nu deține informațiile necesare, dată, magnitudinea sau zona unde va avea loc catastrofă.

Acest sistem se folosește numai de date statistice din anii trecuți a cutremurelor produse, sau care au fost produse mai recent și de algoritmi împreună cu metode matematice complexe de calcul, astfel încât nu putem considera acest lucru o prezicere sigură a următoarelor cutremure. Sistemul atenționează persoanele care îl urmăresc, de posibitatea de interpretare a datelor într-un mod greșit și nu se face responsabil pentru această interpretare care poate cauza păreri contradictorii.

În țara noastră Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), a încadrat zonele cu cel mai înalt grad de risc în urma unui seism în 3 categorii. Cele menționate în zona C fiind cele mai vulnerabile din punct de vedere al riscului de cutremur. Dintre aceaste zone încadrate la litera C, se regăsesc București, Brăila, Ialomița, Covasna, Brașov, Galați, Ilfov, Vaslui, Dâmbovița, Bacău, Buzău, Prahova și nu în ultimul rând, Vrancea.

4.1.3. PROGRAMUL PRIVIND REDUCEREA RISCULUI SEISMIC

După producerea sesimului puternic din anul 1977, în urma analizei făcute asupra clădirilor din Municipul București, s-a constatat că erau majoritare construcțiilor care erau încadrate ca fiind imobile cu masa direct distribuită pe înălțimea structurii cât și imobilele care erau etajate.

Aceste construcții sunt distribuite ca fiind majoritare ca și număr atât în București cât și în întreaga lume. Astfel, raportat la nivel de țară, capitala României, cuprinde cele mai multe astfel de construcții iar ca și etaje, acestea au o medie de la P + 1 (Parter plus un etaj) până la P + 10 (Parter plus zece etaje).

Deși conform statisticilor, aceste cutremure de mare intensitate nu se produc foarte frecvent, autoritățile au implementat un program de consolidări pentru locuințele în pericol de prăbușire la apariția unui astfel de eveniment.

Clădirile cu grad I de risc seismic, sunt încadrate în două tipuri de categorii: cele care reprezintă pericol public și cele care nu reprezintă pericol public.

Programul de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, are ca scop reducerea riscului seismic pentru construcțiile care ca destinație locuință, ce au peste 3 etaje înălțime și se încadrează în clasa I de risc seismic, reprezentând o primejdie pentru populație în cazul prăbușirii numite clădirile cu bulina roșie cu scopul de a deveni o prioritate pentru reabilitare. Este vorba despre clădirile înalte construite din beton armat, înainte de anul 1941 sau chiar cele mai recente, construite între anii 1941 și anul 1978 adică fiind construite înainte de introducerea codului de proiectare seismică.

Pentru aceste tipuri de clădiri, s-au constatat anumite deficiențe în urma unei acțiuni seismice, cu privire la construcția acestora, în sensul în care, s-a observat că: structura clădirilor nu era destul de rezistență, în înălțime sau lipseau legăturile ce trebuiau să susțină stâlpii; s-au scos pereți de rezistență la parterul imobilului pentru a crea spații mai mari în sensul în care acel loc urma să fie folosit în scop comercial; nu s-au respectat materialele din care a fost făcut betonul în momentul în care a fost construită clădirea, ducând din nou la rezistență redusă, pereții nu concludeau cu înălțimea mare a ușilor și ferestrelor.

Astfel, putem spune că România, s-a devedit a fi singura țară din lume ce cuprinde riscul seismic care a luat ca măsură alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru a consolida imobilele cu risc ridicat de prăbușire în cazul unui seism, aflate în proprietate privată, reprezentând astfel un pericol pentru populație.

Sunt prioritare clădirile ce se regăsesc în localitățile predispuse unui risc seismic mai mare, conform hârtiei de zonare a teritoriului țării noastre ce este înscrisă în Codul de proiectare seismică. Proprietarii locuințelor vor identifica din timp dacă construcțiile în posesia cărora se afla, prezintă avarieri, sau degradări în urma riscului catastrofic de cutremur sau în cazul unui cutremur viitor dacă construcția nu este îndeajuns de protejată față de acțiunile seismice. În urma unei evaluări de expertiză tehnică a imobilului, se stabilește dacă construcția se afla în clasa I de risc seismic și vor beneficia de consolidarea acestora, proprietarii, persoane fizice după ce au depus în prealabil o cerere către Consiliul local pentru a fi făcută evaluarea. Gestionarea situațiilor de urgență, privind cutremurul va intra în responsabitatea autorităților locale.

După aceasta expertiza tehnică, se va aproba dacă acea clădire necesita intervenție de consolidare sau nu, iar în cazul în care necesită, atunci se vor demara procedurile necesare pentru proiectarea și ulterior pentru execuția lucrărilor de consolidare. Pentru a putea fi desfășurate aceste activități, se va beneficia de fonduri de la bugetul de stat aprobate anual pentru această activitate. Aceste fonduri vor fi menționate în bugetul stabilit Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice de unde vor fi alocate sub mai multe condiții.

Dacă este vorba despre locuința proprietate privată ce aparține persoanelor fizice, atunci se vor acorda fonduri de la bugetul de stat, dar în cazul în care construcția nu are ca destinație locuința iar contructia aparține persoanelor fizice, instituțiilor publice sau chiar a unităților administrativ-teritoriale, se vor acorda fonduri de la bugetele locale sau bugetele de stat.

Vor trebui să acopere cheltuielile de consolidare a imobilelor din fondurile proprii, proprietarii construcțiilor, persoane fizice sau juridice, ce nu au ca destinație locuință, sau care se afla în administrarea lor.

Primarul general al Municipiului București susține că în capitala sunt 113.863 de clădiri care însumează 804.287 de apartamente. Majoritatea acestora, au ca și destinație locuința iar din toate acestea, fiind expertizate un număr de 2.523 de clădiri, s-au remarcat 186 de clădiri ce se afla în clasa I de risc seismic ca fiind considerate pericol public dintre care aproximativ 92% sunt construite înainte de anul 1940, atunci când nu se cunoasteau informații despre modalitatea de construcție improtriva riscului de seismicitate.

Cele mai multe clădiri cu bulina roșie, se regasec în sectoarele 1, 2 și 3 pe străzile Lipscani, Blănari, Franceza, Gabroveni, Calea Victoriei, Bărăției și Bulevardul Magheru din cauza faptului că au fost construite în perioada interbelică, dar ulterior aceastea nu au fost reabilitate cum ar fi trebuit.

Conform sintezei Raportului de Audit al Performanței privind măsurilor luate de către Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București, având ca rol prevenirea consecințelor unui cutremur cu magnitudine mare în municipiul București, realizat de Curtea de Conturi București pentru perioada 01.01.2007 – 31.12.2013, au fost reabilitate doar 16 clădiri reprezentând un procent de 8,4% dintr-un număr total de 190 care au fost evaluate la nivel de clasa I de risc seismic, fiind considerate pericol public.

Cu toate acestea, autoritățile derulează destul de încet acest program, astfel sunt consolidate un număr de 1-2 clădiri pe an, estimându-se la finalizarea completă a reabilitării acestora în aproximativ 154 de ani de acum înainte, în condițiile în care riscul apariției unui cutremur fiind tot timpul existent din cauza gradului de seismicitate ridicat din România, București ca și capitala fiind situată pe locul zece la nivel mondial din acest punct de vedere și pe primul loc în Europa cu cea mai ridicată expunere din punct de vedere a seismicității.

Cele mai multe societăți de asigurare, nu doresc să încheie polițe de asigurare pentru clădirile cu grad I de risc seismic chiar dacă sunt asigurări obligatorii sau facultative. Dacă totuși se întâmplă că unele societăți să accepte polițe de asigurare pentru aceste tipuri de imobile, atunci aceastea vor încheia în paralel și un act adițional prin care nu vor include riscurile produse de calamități naturale. Există și posibilitatea ca aceste societăți să includă o franciză însă cu un procent stabilit în polița foarte mic, ceea ce în cazul în care se acorda despăgubirea, aceasta va avea o valoare foarte mică în comparație cu paguba creată.

Conform PAID, aceste clădiri cu bulina roșie ce sunt încadrate în clasa I de risc seismic în urma evaluării expertizei tehnice de către specialiști, nu vor putea beneficia de asigurarea locuinței, atât obligatorie cât și facultativa, pentru niciunul dintre evenimentele ce se asigura prin lege, atâta timp cât lucrările de consolidare ale acestor imobile nu au fost încheiate.

4.2. ANALIZA PIEȚEI ASIGURĂRILOR DE LOCUINȚE DIN ROMÂNIA

Pentru intervalul 2008-2013 cu privire la piața asigurărilor din prisma primelor brute subscrise, a avut o creștere mică care nu a fost însă și semnificativă pentru acest sector. În aceste condiții, aceste creșteri sau scăderi sunt influențate de varii motive. Poate fi vorba despre diferite eventimente care pot apărea în economie, sau pe piețele financiare, independente de voința noastră.

De asemenea, o scădere a nivelului asigurărilor poate fi pus și pe seama nivelului de trai al populației, încrederea consumatorilor în aceste produse, educația financiară de care are parte populația și nu în ultimul rând, forma juridică a asigurărilor. Aceasta poate avea un caracter obligatoriu stabilit prin lege, sau un caracter facultativ.

În țara noastră, serviciile de intermedieri financiare și de asemenea domeniul asigurărilor a suferit o scădere de 5,6 % în anul 2013 față de anul anterior. Asigurările reprezentau în anul 2013 aproximativ 2,2% din Produsul Intern Brut.

Astfel, unul dintre motivele principale pentru care nivelul asigurărilor a scăzut, este cel al crizei economice care s-a resimțit foarte mult în toate domeniile de activitate din economie. Putem observa în tablelul de mai jos faptul că între anii 2008-2010, populația angajată a scăzut de la an la an, începând de la valoarea de 6705,5 mii și numai în anul 2011 având o valoare de 6366,1 mii, aceasta a fost urmată de o ușoară creștere care s-a menținut până în anul 2013.

Tabel 4.1. Populația și numărul de salariați în perioada 2008-2013

Sursa: Date preluate din Raportul anual ASF

Rata șomajului, a urcat la valoarea de 7,3% în anul 2013, din cauza faptului că numărul populației angajate a crescut doar cu 29 de mii față de anul anterior, în condițiile în care în anul 2012 această a crescut cu 78 de mii în comparație cu anul 2011. Acest lucru, a determinat pentru populație și o scădere a puterii de cumpărare, adică un nivel de 0,8% în anul 2013 față de 1,5% față de anul 2011.

În comparație cu nivelul ridicat al evoluției pieței bancare, piața asigurărilor se afla la un nivel mai redus, de aici putem observa și în cifre acest lucru în intervalul analizat 2008-2013, când o persoană în condițiile în care criză economică este desfășurată în plină amploare prefera să achizitioneza un produs bancar comparativ cu o poliță de asigurare. Cu toate acestea, economia se afla în strânsă legătură cu piața asigurărilor.

La sfârșitul anului 2013, au fost centralizate de către Autoritatea de Supravegere Financiară, un total de 16.168.668 de contracte de asigurare per total, dintre care contractele de asigurare de locuințe obligatorii au avut o pondere de 4,55% adică un număr de 736.318 de contracte. În același timp, asigurările obligatorii pentru locuințe au însumat un număr total de 2.464.186 de contracte reprezentând un procent de 15,24% din totalul contractelor de asigurare încheiate.

Se observă că asigurările facultative au un procent aproximativ de 3 ori mai mare față de asigurările obligatorii de locuințe, și din cauza faptului că persoanele care le încheie doresc că bunurile lor să fie protejate din toate punctele de vedere dar și din cazua faptului că aceste tipuri de polițe conțin mai multe tipuri de riscuri asigurare pentru care se poate opta în momentul în care aceste polițe sunt încheiate.

4.2.1.ANALIZA PRIMELOR BRUTE SUBSCRISE

Primele brute subscrise sunt aferente tuturor contractelor de asigurare încheiate și ele cuprind atât primele încasate cât și primele de încasat înainte de scăderea oricăror sume din aceastea, înainte de a intra sub vigoarea unui exercițiu financiar cuprinzând de asemenea, inclusiv primele încasate sau de încasat ale contractelor de reasigurare.

Tabel 4.2. Totalul primelor brute subscrise aferente asigurărilor generale în perioada 2009-2013 (lei)

Sursa: Date preluate din Raportul anual ASF

Figura 4.1. Modificarea absolută a primelor brute subscrise aferente asigurărilor generale

Sursa:Date calculate și reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual ASF

Modificarea absolută este calculată că diferența dintre doi ani ai seriei analizate în funcție de primele brute subscrise a asigurărilor generale. Aceasta ne arată cu câte prime brute subcrise s-a modificat fenomenul pe care l-am analizat de la un an la altul.

În acest caz, conform Figurii (4.1) observăm o scădere în anii 2010 față de 2009 de -601.850.724 lei, urmată de asemenea de o scădere și în anul 2011 față de anul 2010 de -555.790.500 lei. Anul 2012 a fost urmat de o creștere de 370.452.720 lei la fel și în anul 2013. De menționat că în anul 2013 în luna august, a fost modificată Legea 260/2008, ceea ce presupune creșterea nivelului de prime brute subscrise în 2014.

Figura 4.2. Modificarea relativă a primelor brute subscrise aferente asigurărilor generale

Sursa:Date calculate și reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual ASF

Modificarea relativă a primelor brute subscrise aferente asigurărilor generale, reprezintă procentul în funcție de care a variat de la o perioadă la alta volumul primelor brute subscrise aferente asigurărilor generale în periodata față de care s-a făcut raportarea, în acest caz ne vom raporta la perioada 2010-2013, începând cu anul 2010 pentru a se putea arăta comparația față de anul 2009. După cum putem observa mai sus în Figură (4.2.), ramura asigurărilor generale a urmat o scădere începând cu anul 2010 de 8,31% iar în anul 2011 a scăzut până la 9,14%. În anul 2012, nivelul primelor cresc ajungând până la o valoare de 5.74%.

Un motiv important, este organizarea pe clase de asigurări din cadrul asigurărilor generale, mai precis, faptul că predomina cu cele mai multe prime brute subscrise, clasele de asigurări III Asigurări de mijloace de transport în care nu sunt incluse cele feroviare, precum și clasa VIII privind Asigurările de incendiu și alte calamități naturale, inclusiv la fel de predominanta este și clasa X privind Asigurările de răspundere civilă auto.

Cu toate acestea, clasa VIII privind Asigurările de incendiu și alte calamități naturale, nu a avut o evoluție pozitivă față de celelalte clase de asigurări din cadrul asigurărilor generale, în ciuda faptului că în anul 2013 față de anul anterior, 2012 asigurările obligatorii pentru locuințe cât și cele facultative au crescut.

Tabel 4.3. Prime brute subscrise aferente asigurărilor de locuințe in lei

Sursa: Date preluate din raportul anual European Insurance

Figura 4.3. Volumul de prime brute subscrise aferente asigurărilor de locuințe

Sursa:Reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual European Insurance

După cum putem observa mai sus în Figură (4.3.), nivelul primelor brute subscrise aferente asigurărilor de locuințe, a crescut în fiecare an din perioada 2009 până în 2011, mai exact așa cum se regăsește în Tabelul (4.3), înregistrând o creștere de la 969.795.000 lei în anul 2009 la o valoare de 1.189.615.200 lei în anul 2013.

În momentul de față, conform statisticilor PAID, în capitala sunt vândute 38,60 % din totalul polițelor de asigurare de locuințe, fiind urmată de județele Timiș, cu o cuprindere de 31,46%, Brașov 25,51%, Prahova cu 24,72 %, Constantă de 23,47% . Pe ultimile locuri la achiziționarea polițelor de asigurare pentru locuințe, se afla județele Mehedinți cu 9,24%, Botoșani cu 9,01%, Gorj cu 8,24%, și Olt cu 8,02%.

Figura 4.4. Modificarea absolută a primelor brute subscrise aferentă asigurărilor de locuințe

Sursa:Date calculate și reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual European Insurance

Modificarea absolută a primelor brute subscrise aferente asigurărilor generale este reprezentată în Figură (4.4.). Putem observa faptul că primele brute subcrise s-au modificat substanțial în anul 2012 față de 2011, în scădere cu -137.926.400 lei. În anul 2013, se reflectă o creștere a nivelului acestora față de anul 2013, ajung acestea pe plus cu 73.273.400 lei față de anul anterior.

Figura 4.5. Modificarea relativă a primelor brute subscrise aferentă asigurărilor de locuințe

Sursa:Date calculate și reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual European Insurance

Tabel 4.4. Prime brute subscrise aferente asigurărilor de locuințe obligatorii și facultative

Sursa: Date preluate din raportul anual ASF

După cum putem observa mai sus în Tabelul (4.4) pentru perioada raportată 2011-2013 că în anul 2013, primele brute subscrise aferente Clasei VIII – Asigurări de incendiu și alte calamități naturale au avut o valoare de 1.060.344.929 lei dintre care 586.210.016 lei au fost reprezentate de asigurările facultative de locuințe, pe când asigurările obligatorii de locuințe au însumat 60.253.975 lei. Cuantumul asigurărilor obligatorii împreună cu cele facultative în sens, au ajuns la valoarea de 646.463.991 lei, ceea ce ca și pondere, aceasta reprezintă 60,97 % din totalul primelor brute subscrise ale Clasei VIII.

Remarcăm de asemenea și faptul că asigurările facultative au avut o pondere în total prime brute din Clasa VIII de 55.29% iar în același timp asigurările obligatorii au avut o pondere de doar 5,68%, deci de aproximativ zece ori mai mică. O evoluție în acest sens, se poate observa și cu privire la numărul de contracte încheiate, așa cum vom regăsi în ANEXA și TABEL.

Asigurările facultative, au avut o scădere de la 4.392.647 de contracte încheiate în 2011 până la 2.464.186 de contracte încheiate în anul 2013. Numai în anul 2013 față de anul 2012, s-a inregsitrat o creștere absolută de -860.724 de contracte încheiate. Practic, numărul contractelor a scăzut îngrijorător cu 56.09% față de primul an pentru care s-a făcut raportarea.

Asigurările obligatorii pe de altă parte, în comparație cu cele facultative au înregistrat o creștere față de anii anteriori pornind de la valoarea de 574.229 în 2011 și ajungând la valoarea de 736.318 contracte în 2013, ceea ce reprezintă o creștere absolută de 405.187 de contracte încheiate și o creștere de 28% față de anul 2011, anul față de care s-a început raportarea.

Mai jos, regăsim Figura (4.6) în în care se arată cum au evoluat primele brute obligatorii versus primele brute facultative, în perioada de referință 2011 – 2013 raportat la totalul primelor brute subscrise din Clasa VIII- Asigurări de incendiu și alte calamități naturale.

Figura 4.6. Evoluția primelor brute subscrise aferentă asigurărilor obligatorii versus facultative

Sursa:Reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual ASF

Un alt element care reflectă evoluția asigurărilor în țara noastră, este și gradul de acoperire al asigurărilor asupra fondului locativ. Acesta este reprezintat de toate clădirile în care se poate locui, chiar dacă este vorba despre locuințele populației sau despre cămine de bătrâni, copii, locuințe de serviciu, internate sau alte spații special construite pentru locuit.

Astfel, valoarea gradului de acoperire în asigurare, se calculează cu ajutorul raportului dintre numărul de contracte de asigurare încheiate atât pentru asigurările obligatorii cât și pentru asigurările facultative, și numărul total de locuințe (fondul locativ). Acesta, conform Institulului Național de Statistică, a însumat în anul 2013 aproximativ 8,5 milioane de locuințe. În urma acestui raport, a rezultat că gradul de acoperire în asigurare a fost de 37,65% din totalul locuințelor din România, atât din mediul urban cât și din mediul rural.

4.2.2. DENSITATEA ASIGURĂRILOR DE LOCUINȚE

Densitatea asigurărilor este un indicator foarte important în a putea prezenta situația reală a asigurărilor în raport cu perioada luată ca și interval, adică 2009-2013. Aceasta este calculată raportând numărul primelor brute subscrise, în acest caz primele aparținând numai sectorului asigurărilor de locuințe și numărul de locuitori.

Putem observa în Tabelul (4.4) o creștere pornind de la o valoare de 47,44 de lei pe locuitor din anul 2009 până în anul 2011 când aceasta a ajuns la valoarea de 62,09, iar din anul 2012 această a scăzut ajungând la valoarea de 55,55 lei pe locuitor.

Tabel 4.5. Densitatea asigurărilor de locuințe raportată la numărul de locuitori

Sursa: Date calculate pe baza informațiilor din raportul anual European Insurance

În acest caz, populația a fost stabilită conform informațiilor, în perioada 2008-2011 la data de 1 iulie, dar pentru perioada 2012-2013, Institutul Național de Statistică a stabilită numărul acesteia total la data de 1 ianuarie. Menționez faptul că, așa cum se poate vedea în Tabelul (4.1), din anul 2012 populația a scăzut de la valoarea de 20,096 de mii în anul 2012, ajungând la valoarea de 20,020 de mii în anul 2013, însă tot mai multe persoane au optat pentru o asigurare de locuință, în final ajungându-se în anul 2013 la o valoare de 59,421 lei pe locuitor.

Figura 4.7. Densitatea asigurărilor de locuințe raportată la numărul de locuitori

Sursa:Date calculate și reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual European Insurance

Acest lucru demonstrează că deși ramura asigurărilor s-a extins foarte mult, societățile de asigurare, încă îi conving cu greu pe romani să își încheie o poliță de asigurare pentru a-și proteja bunurile personale în cazul în care are loc unul dintre cele trei evenimente de catastrofă naturală, care sunt destul de frecvente în țara noastră.

Legea legea obligatorie a locuințelor, care a emis prima poliță obligatorie de asigurare pentru locuințe la data de 15 iunie 2010, a avut și aceasta un rol în creșterea ușoară a asigurărilor de imobile, împotriva celor trei riscuri cuprinse în asigurare, cutremurul, inundațiile și alunecările de teren, fiind astfel încheiate mai multe contracte de asigurare.

Însa aceasta nu a avut impactul pe care societățile de asigurare s-au așteptat să îl aibă, un motiv fiind și lipsa educației polulatiei cu privire la domeniul asigurărilor, acesta fiind perceptut ca pe o taxă în plus și nu ca pe o formă de protecție suplimentară pe care o putem lua pentru a ne proteja de aceste riscuri la care țara noastră este expusă atât de des.

Regăsim mai sus în Figură (4.7), densitatea asigurărilor și cum a evoluat acesta de la an la an, în intervalul 2009-2013.

4.2.3. GRADUL DE PENETRARE AL ASIGURĂRILOR DE LOCUINȚE

Pentru a putea calcula gradul de penetrare al asigurărilor, mai întâi trebuie să facem referire la Produsul Intern Brut. Se observă în Tabelul (4.6) evoluția acestuia, mai exact faptul că în perioada analizată 2009-2013, aceasta a avut un trend crescător de la an la an, începând cu valoarea 509.448.399.200 lei din anul 2009, până la valoarea de 613.104.399.000 lei în anul 2013.

Tabel 4.6. Evolutia Produsului Intern Brut exprimat in lei

Sursa: Date preluate din raportul anual European Insurance

Sunt mai multe motive pentru care Produsul Intern Brut a crescut, prin care se număra o evoluție pozitivă a industriei, alocarea de fonduri europene ceea ce a condus la o creștere semnificativă a domeniului agriculturii în special în anul 2011, creșterea exporturilor, și nu în ultimul rând, creșterea investițiilor străine.

De asemenea, unul dintre motivele acestei creșteri a Produsul Intern Brut îl constituie și economia subterană, mai exact persoanele care muncesc la negru, fără carte de muncă, și faptul că aceste venituri nu sunt declarate.

Totodată, România a fost printre primele poziții în Uniunea Europeană cu privire la sumele de bani care s-au trimis în țara de către persoanele care sunt plecate în afara țării să lucreze, cum ar fi Italia sau Spania.

Tabel 4.7. Gradul de penetrare a asigurărilor de locuințe

Sursa: Date calculate pe baza informațiilor din raportul anual European Insurance

Gradul de penetrare al asigurărilor este un indicator care arata care este contribuția sectorului asigurărilor în valoarea totală a Produsului Intern Brut. Acesta se calculează că raport dintre primele brute subscrise ale asigurărilor de locuințe și valoarea Produsului Intern Brut pe fiecare an în parte.

În Figura (4.8) de mai jos, se arata evoluția gradului de penetrare ale asigurărilor de locuințe pentru perioada 2009-2013. Se observă astfel, un trend crescător al acetuia până în anul 2011 de până la 22%, dar începând cu anul 2012, acesta a avut o evoluție în scădere, ajungând în anul 2013 până la ponderea de 0,19%.

Figura 4.8. Gradul de penetrare a asigurărilor de locuințe raportat la Produsul Intern Brut

Sursa:Date calculate și reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual European Insurance

Privind modul în care asigurările generale au evoluat, și prin comparație cu asigurările de locuință, ne putem aștepta în continuare la o tendință de scădere ale acestora și a ieșirii de pe piața în aceste condiții și a unor participanți, societăți de asigurări care merg pe pierdere în loc de profit.

Țara noastră, în prezent se afla pe ultimile locuri din Uniunea Europeană cu privire la segmentul asigurărilor, dar în același timp și alte țări se confruntă cu aceeași situație precum cea a României, însă așa cum spuneam mai sus, acest lucru se datorează situației financiare interne și deopotrivă condițiilor economice ale fiecărei țări în parte.

4.2.4. ANALIZA INDEMNIZAȚIILOR BRUTE PLĂTITE

Despăgubirile acordate de către societățile de asigurări, sunt acele sume de bani care sunt acordate în cuantumul prejudiciului creat, în baza unui contract de asigurare încheiat în momentul în care este produs riscul asigurat. În Tabelul (4.6) este prezentată situația indemnizațiilor brute plătite pentru asigurările generale.

Tabel 4.8. Indemnizațiile brute plătite de societățile de asigurări pentru asigurările generale

Sursa:Date preluate și calculate pe baza informațiilor din raportul anual ASF

Se observă faptul că indemnizațiile plătite de societățile de asigurări în totalul ramurei pentru asigurările generale în perioada 2009-2013 au avut o tendință de scădere, pornind de la valoarea de 5.187.480.620 lei în anul 2009 și ajungând la valoarea de 4.217.170.526 lei în anul 2013. De remarcat și faptul că ramura asigurărilor generale este destul de vastă și cuprinde multe clase de asigurări, ceea ce a condus că despăgubirile pentru această ramură să reprezinte 92.78% din totalul indemnizațiilor plătite în anul 2013.

Tabel 4.9. Situația indemnizațiilor brute plătite de societățile de asigurări pentru asigurările de locuințe

Sursa:Date preluate și calculate pe baza informațiilor din raportul anual ASF și European

Insurance

În comparație cu despăgubirile din cadrul asigurărilor generale, în Tabelul (4.7) se observă o tendință de creștere a indemnizațiilor acordate de către companiile de asigurări pentru asigurările de locuințe, pornind de la o valoare de 254.301.800 lei în anul 2009 și ajungând la o valoare de 301.714.000 lei în anul 2013.

Figura 4.9. Ponderea indemnizațiilor asigurărilor de locuințe versus ponderea asigurărilor generale

Sursa:Date calculate si reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual ASF și European Insurance

În Figură (4.9.) de mai sus, am arătat evoluția indemnizațiilor brute plătite pentru locuințe în raport cu indemnizațiile brute plătite aferente asigurărilor generale pentru perioada 2009-2013. Remarcăm faptul că acestea au avut un trend crescător de la an la an și o valoare destul de mică în totalul despăgubirilor, ajungând de la 4.90% în anul 2009 la o pondere de 7,15% în anul 2013.

4.2.5. ANALIZA PRIMELOR SOCIETĂȚI DE ASIGURĂRI DIN PIAȚĂ

În cursul anului 2014 pe piața de asigurări a existat un număr total de 37 de societăți de asigurare care și-au desfășurat activitatea cu privire la două tipuri de categorii de asigurare. Astfel, un număr de 8 societăți s-au ocupat cu asigurările generale și asigurările de viață, un număr de 20 de societăți s-au ocupat numai de asigurările generale, iar celelalte 9 societăți s-au ocupat numai de asigurările de viață.

Tabel 4.9.Cota de piață a primelor societăți de asigurări generale deținută în anul 2014

Sursa:Date preluate pe baza informațiilor din raportul anual ASF

Figura 4.10. Cota de de piață a primelor cinci societăți de asigurare

Sursa:Reprezentare grafică proprie pe baza informațiilor din raportul anual ASF

Bibliografie

Dumitru G. Badea, Manualul agentului de asigurări, Editura Economică, București, 2008

Paul Tanasescu, Cosmin Șerbănescu, Roxana Ionescu, Mariana Popa, Laura Elly Novac, Asigurări comerciale moderne, Editura C.H.Beck, București, 2007

Paul Tanăsescu, Mihaela Dragotă, Sorin Lăzărescu, Cosmin Șerbănescu, Asigurări moderne de bunuri și persoane, Editura ASE, București, 2003

Cosmin Șerbănescu, Ghid privind optimizarea procesului de asigurare, Editura Tribuna Economică, București, 2002

Iulian Văcărel, Florian Bercea, Asigurări și reasigurări, Editura Expert, București, 2007

Titel Negru, Asigurări ghid practic, Editura C. H. Beck, București, 2006

Gheorghe D. Bistriceanu, Sistemul asigurărilor și reasigurărilor din România, Editura Universitară, București, 2010

Marius Dobrin, Paul Tanăsescu, Teoria și practica asigurărilor, Editura Economică, București, 2003

Gheorghe Mihoc, Teoria matematică în operații financiare, Editura Științifică, București, 1960

Nicolae Mihăilă, Introducere în teoria probabilităților și statistică matematică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1965

Legi

Norma nr. 7/2013 privind forma și clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 521 din 20/08/2013)

Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicata 2013. Lege nr. 260/2008 republicata 2013

Rapoarte

Studiul Ensight Management Consulting, Analiza pieței asigurărilor (ECE și Romania), Executive Summary 27/03/2013

Sinteza Raportului de Audit al Performanței privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în municipiul București realizat de Curtea de Conturi, Bucuresti, 2014

Raport anual al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) , București, iunie 2014

Raportul European Insurance in Figure, Nr 50, Decembrie 2014

Romanian Seismology – Historical, Scientific and Human Landmarks, Florin Rădulescu, National Institute for Earth Physics, Bucharest – Măgurele, 2009

Raportul anual ASF- Evoluția pieței de asigurări-reasigurări în anul 2014

Site-uri

www.asfromania.ro

www.asigurarealocuintelor.ro

www.ro.wikipedia.org

www.ensight.ro

www.wall-street.ro

www.mdrap.ro

www.infp.ro

www.cnrrs.utcb.ro

www.romaniatv.net

www.world-earthquakes.com

www.hotnews.ro

www.paidromania.ro

www.1asig.ro

www.mediafax.ro

Bibliografie

Dumitru G. Badea, Manualul agentului de asigurări, Editura Economică, București, 2008

Paul Tanasescu, Cosmin Șerbănescu, Roxana Ionescu, Mariana Popa, Laura Elly Novac, Asigurări comerciale moderne, Editura C.H.Beck, București, 2007

Paul Tanăsescu, Mihaela Dragotă, Sorin Lăzărescu, Cosmin Șerbănescu, Asigurări moderne de bunuri și persoane, Editura ASE, București, 2003

Cosmin Șerbănescu, Ghid privind optimizarea procesului de asigurare, Editura Tribuna Economică, București, 2002

Iulian Văcărel, Florian Bercea, Asigurări și reasigurări, Editura Expert, București, 2007

Titel Negru, Asigurări ghid practic, Editura C. H. Beck, București, 2006

Gheorghe D. Bistriceanu, Sistemul asigurărilor și reasigurărilor din România, Editura Universitară, București, 2010

Marius Dobrin, Paul Tanăsescu, Teoria și practica asigurărilor, Editura Economică, București, 2003

Gheorghe Mihoc, Teoria matematică în operații financiare, Editura Științifică, București, 1960

Nicolae Mihăilă, Introducere în teoria probabilităților și statistică matematică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1965

Legi

Norma nr. 7/2013 privind forma și clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 521 din 20/08/2013)

Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicata 2013. Lege nr. 260/2008 republicata 2013

Rapoarte

Studiul Ensight Management Consulting, Analiza pieței asigurărilor (ECE și Romania), Executive Summary 27/03/2013

Sinteza Raportului de Audit al Performanței privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în municipiul București realizat de Curtea de Conturi, Bucuresti, 2014

Raport anual al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) , București, iunie 2014

Raportul European Insurance in Figure, Nr 50, Decembrie 2014

Romanian Seismology – Historical, Scientific and Human Landmarks, Florin Rădulescu, National Institute for Earth Physics, Bucharest – Măgurele, 2009

Raportul anual ASF- Evoluția pieței de asigurări-reasigurări în anul 2014

Site-uri

www.asfromania.ro

www.asigurarealocuintelor.ro

www.ro.wikipedia.org

www.ensight.ro

www.wall-street.ro

www.mdrap.ro

www.infp.ro

www.cnrrs.utcb.ro

www.romaniatv.net

www.world-earthquakes.com

www.hotnews.ro

www.paidromania.ro

www.1asig.ro

www.mediafax.ro