Studiu Privind Agroturismul In Zona Sancraiu

Cuprins

I.

INTRODUCERE

Proiectul meu se numește POTENȚIAL TURISTIC ȘI VALORIFICARE ÎN ZONA SÂNCRAIU și vă pune la dispoziție un conținut de 54 de pagini unde vă voi prezenta elementele naturale, antropice, infrastructura turistică și circulația turistică. Toate acestea vă pot ajuta să vizitați o zonă frumoasă bine organizată și plină cu tradiții.

Elementele naturale prezentate sunt relieful, clima, hidrogafia și fauna a zonei Sâncraiu.

Elementele antropice prezentate sunt evoluția populației, stuctura populației, ocupația populației, habitatul, resuresele umane. În cadrul acesta voi vorbi de elemente de arhitectură populară, portul tradițional, manifestări tradiționale, precum și despre locuitorii acestei zone fiind renumiți pentru ospitalitatea de care dau dovadă ca vizitatorii să se simtă bine la ei acasă.

Am ales să prezint această zonă geografică importantă din județul Cluj, deoarece am vizitat-o acum trei ani și mi-a lăsat o impresie bună despre frumusețile naturii, creațiile omului, evenimentele tradiționale și organizarea turismului în această parte a județului Cluj și unde m-am simțit ”ca acasă”.

Varietatea peisajului din zonă – chei, peșteri, cascade și păduri, reprezintă ocazia unor plimbări sau ascensiuni de neuitat. Cele șapte lacuri artificiale își așteaptă pescarii, pe cei ce practică scufundările sau sporturile nautice. De aici puteți face excursii de o zi la barajul și lacul Fântănele – Beliș, la Piertrele Albe, un impresionant abrupt de calcar, la cascada Răchițele, ruinele castelului de la Bologa sau la arborii de Sequoia de pe Dealul Domnului, în vecinătatea satului Săcuieu.

Alte obiective: biserica reformată cu clopot din 1481, biserica ortodoxă, copacul și monumentul poetului maghiar, Ady Endre, prieten cu Octavian Goga.

Ocupațiile de bază ale acestor oameni sunt ca și până acum: agricultura, agroturismul, meșteșugul în ateliere tradiționale – dulgheri, fierari, tâmplari, cojocari, zidari.

Comuna a primit indicatorul de sat european pentru proiecte de salubrizare, tradiții și infrastructură. De menționat este interesul populației de modernizarea zonei prin asfaltarea drumurilor și existența canalizării, instalarea unei centrale telefonice digitale de rețea internațională, realizarea unui laborator de informatică cu acces la internet și a unui centru de informare comunitară, hărți și trasee turistice, realizarea unui program de colectare și de transport al deșeurilor menajere și organizarea unei tabere de creație. Modernizarea școlii, construirea unui internat cu cantină proprie.

Sâncraiu (în maghiară Kalotaszentkirály) s-a format prin unirea satului cu acest nume (atestat documentar din 1337 sub numele de Senkral) cu un alt sat aflat pe cealaltă parte a pârâului Călata (sat atestat din 1288). Cele două sate s-au unit la mijlocul secolului al XX-lea .

Conform recensamântului din anul 2011, satul Sâncraiu are o populație de aproximativ 1060 de locuitori din care circa 78,44% sunt maghiari, 20,33% fiind români, alte naționalități 1,23%. Numărul locuințelor fiind de aproximativ 451. Comuna Sâncraiu are populația de 1633 și aproximativ 1020 de case.

Cele mai mari centre urbane ale zonei Sâncraiu sunt Huedin și Cluj-Napoca.

II.1. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI LUCRĂRII

1.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

În vestul județului Cluj, într-o zonă depresionară înconjurată de dealuri submontane înalte, se întinde comuna Sâncraiu. (fig.1.1.)

Centrul comunei se află la 46°83`44,9„ – latitudine nordică și 22°98,9`30,1„ – longitudine estică.

Comuna Sâncraiu este situată între rama cristalină a Apusenilor reprezentată de dealuri cum ar fi Vârful lui Bogdan 1151 m, Horaița 1078 m, Dealul Dulului 917 m și Măgura 754 m.

Spre Depresiunea Huedinului limita o formează lanțul dealurilor așezate pe cumpăna de ape dintre râurile Crișul Repede și Valea Călatei.

– sat Sâncraiu – reședință de comună (așezat în centru),

– Alunișu așezat în partea de vest la 8 km de centru,

– Domoșu în direcția est-nord-est la 4 km,

– Brăișoru înspre nord-vest la 6 km,

– Horlacea în direcția est la 5 km de centru.

Comuna Sâncraiu, având o suprafață totală de 56,83 km², se găsește la o altitudine medie de 600 m, la 105 km de Oradea, la 56 km de municipiul Cluj-Napoca (centru de județ) și la 5 km de primul oraș, Huedin. Este practic, poarta nordică de intrare în Munții Apuseni. Comuna este străbătută pe o lungime de 6 km de o cale ferată cu ecartament standard ce leagă localitățile Huedin – Călățele.

Drumurile care străbat comuna sunt DJ 108 Huedin – Beliș – Albac, DJ 103 Sâncraiu – Alunișu – 8 km, DC 126 Sâncraiu – Brăișoru 6,2 km și DC 124 Huedin – Horlacea 5,25 km.

Fig.1.1. – Așezare geografică în județul Cluj

1.2. ACCESIBILITATE

Pentru a ajunge în comuna Sâncraiu cu mașina vom folosi Drumul National 1 (E60) Bucuresti – Oradea cu abatere spre sud în localitatea Huedin spre Sâncraiu. (fig.1.2.)

Accesul rutier în localitate este asigurat de Drumul Național, Drumul Județean 108, Huedin – Beliș – Albac, Drumul Județean 103, Sâncraiu – Alunișu, și de drumurile comunale 126 și 124, Huedin – Horlacea. Căile de acces în mare parte sunt bune, asfaltate, dinspre Cluj spre Huedin există ruta și cu autobuzul.

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, A3, pe ruta București – Brasov – Cluj-Napoca – Oradea – Budapesta, care va prelua o mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene

Județul este traversat de 259 km de cale ferată (122 km de linie electrificată), care asigură conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din România. Fig.1.2. – Traseu parcurs cu mașina

Principalele magistrale feroviare sunt Episcopia Bihorului – Oradea – Cluj-Napoca – Apahida și alta de la Satu Mare – Baia Mare – București. În orașul Cluj – Napoca există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj – Napoca – Budapesta.

Prin intermediul trenului ajungem prin gara Huedin aflată pe linia magistrală nr. 3 (București – Brasov – Oradea).

Municipiul Cluj-Napoca dispune de un aeroport internațional – Someșeni care asigură legături aeriene prin curse interne și internaționale. Aeroportul atinge anual un trafic de aproximativ 350 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaționale.

Cele mai apropiate aeroporturi sunt cel din Cluj Napoca și cel din Oradea, de aici va trebui să apelăm la alte tipuri de transport pentru a ajunge în Sâncraiu. Ca mijloc de transport vom folosi autoturismul sau transport în comun autobuzul și trenul pe rutele menționate mai sus.

1.3. ISTORIC

Localitatea Sâncraiu apare menționată ca atare pentru prima dată în lucrarea “Despre comunele zonei Kalotaszeg cu locuitori maghiari, despre bisericile din Evul Mediu și câteva date istorice referitoare la protopopiatul “Kolozs – Kalota”, având drept autor preotul reformat din Văleni, Mihaltz Elek. Lucrarea a fost publicată în “Protestáns Közlöny” – Cluj în nr. 31 din 30 iulie 1896. În aceeași lucrare se specifică faptul că în 1288 Sâncraiu era proprietatea fiilor Mikola din Mănăstireni, fiind reședință a numeroși nobili maghiari, în timp ce Zamul era locuit în exclusivitate de țărani. Cu toate acestea, deoarece foloseau o biserică comună, parohiile Sâncraiu și Zam s-au asociat chiar din acele vremuri.

Așezarea satelor nu era pe actuala vatră a Sâncraiului, ci pe locul numit în prezent “Fântâna Gâștelor”, la circa 2,5 km de actuala locație în timp ce Zamul se găsea la 2-3 km în direcția nord, pe drumul ce leagă astăzi Huedinul de Sâncraiu.

În “Dicționarul istoric al localităților din Transilvania” redactat de Suciu Coriolan la pag. 125 se arată că Sâncraiu apare în documente din anul 1337 sub numele de “Sacerdos de villa Sencrai”, iar apoi la distanță de 100 ani, în timpul Răscoalei de la Bobâlna este menționată ca posesiunea Zenthkiral. Abia în 1854 este menționată forma Kalota–Szent–Király sau Zam–Sân–Craiu.

A doua localitate ca vechime de pe raza comunei Sâncraiu apare menționată în 1393 (conform lucrării mai sus amintite) sub numele de possessio regalis Jacotelke alio nomine Horthlaka, iar din 1405 sub numele de Jakolthelke–Horlacea, nume de altfel întâlnit și la 1854.

Localitatea Domoșu, conform aceleiași lucrări, apare în documente în anul 1408 sub numele de Villa Damus, iar din 1451 sub denumirea Possessio Damos.

Localitatea Alunișu este menționată pentru prima dată în documente la 1437 sub numele de possession MogyoroKerek, având apoi diferite denumiri până la 1854 când este întâlnită sub numele de Mogyorokereke–Alunișu.

Această toponimie semnifică prezența în aceste locuri a arbuștilor de alun care se mai păstrează și astăzi, totodată zona se constituie într-o regiune pomicolă importantă pentru această parte.

A cincea localitate este Brăișoru care până în 1963 a aparținut comunei vecine Morlaca. Brăișoru apare menționat în documente mai târziu, așa cum reiese din lucrarea lui Suciu Coriolan, și anume în 1519, sub numele de Possessio Malomzseg ceea ce certifică prezența morilor a căror urme arhitecturale se mai pot vedea și în prezent.

2. POTENȚIAL TURISTIC

2.1. POTENȚIAL TURISTIC NATURAL

Dezvoltarea și promovarea turismului presupune existența unui potențial turistic care prin atractivitatea sa are menirea să incite și să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocație turistică în circuitele turistice interne și internaționale și care să permită accesul turiștilor prin amenajările corespunzătoare. În literatura de specialitate noțiunea de potențial turistic este redată și prin expresiile de ”fond turistic” și ”patrimoniu turistic” (în sensul de ”Bun, moștenire comună a unei colectivități, a unui grup uman”), însă potențialul turistic are un sens mai larg, el incluzând și dotările tehnico – edilitare, serviciile turistice și structura tehnică generală.

Printre componentele potențialului turistic trebuie menționate în primul rând resursele naturale. Într-un sens determinant, valorile naturale (așa numita ofertă primară) constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone, considerată ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice. Resursele naturale sunt completate de resursele antropice, așa numita ofertă turistică secundară, menită să îmbogățească și să faciliteze valorificarea rațională a potențialului turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potențiale într-o ofertă turistică efectivă.

2.1.1. RELIEF

Județul Cluj include în spațiul său trei unități naturale reprezentative: Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. Relieful este predominant deluros (2/3 din suprafață) și muntos, iar câmpia lipsește cu desăvârșire, acestea fiind suplinită de luncile râurilor Someș Arieș și Crișul Repede. Altitudinile maxime sunt înregistrate în masivul Vlădeasa (1842 m) și în Muntele Mare (1826 m), iar altitudinea minimă este de 227 m, la ieșirea Someșului din județ.

Din punct de vedere morfologic regiunea este alcătuită din dealuri cu coame domoale sau plane ce se constituie în martori ai eroziunii manifestate de-a lungul timpului, dealuri ale căror înălțimi oscilează între 1000 – 600 m.

Între văile principale ale acestor dealuri eroziunea a relevat structura suprafețelor ușor înclinate în direcția NV. În partea de NE, pe teritoriul satului Domoș și Horlacea, dealurile au forma unor piramide trunchiate (Dealul Turdeanul).

Atât aici cât și înspre nord dealurile prezintă o extindere mai mare sub forma unor suprafețe structurale care se întind spre Huedin.

Munții Apuseni își impun frumusețea cadrului natural luat în ansamblu, remarcabil pentru frumusețea peisajelor sale. Sub acest aspect cea mai interesantă este zona carstică a munților Bihor care reprezintă cea mai spectaculoasă, interesantă și originală zonă carstică din țara noastră, similară sau superioară unor zone carstice din Europa.

Deși pe raza comunei nu există obiective turistice deosebite, așezarea comunei în apropierea Munților Apuseni oferă admiratorilor peisajelor montane și turiștilor cazați la pensiunile agroturistice existente pe teritoriul comunei ocazia să se bucure de numeroasele obiective din apropiere – Muntele Vlădeasa, Complexul turistic Beliș – Fântânele sau Zona Padiș.

Baza Munților Vlădeasa este alcătuită din roci cristaline vechi formate în proterozoicul superior (cca. 550 milioane de ani în urmă). Pe alocuri, datorită eroziunii, acestea se pot găsi și la suprafață. Rocile dominante din masiv sunt însă rocile magmatice. Activitatea vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se găsesc la vest de Răchițele (Pietrele Albe, 1100 – 1300 m) și la sud de Remeți, în Valea Iadului. Relieful, în ciuda fragmentării accentuate, are un caracter masiv, greoi. Astfel, înălțimile mai mari sunt dominate de culmi largi, creste lungi și vârfuri rotunjite, care se datorează structurii geologice omogene și a proceselor de eroziune desfășurate de-a lungul timpului. În decursul erelor geologice s-au format trei suprafețe de nivelare, ale căror resturi se pot observa și astăzi. Nivelul de eroziune superior se regăsește pe vârfurile Vlădeasa, Buteasa, Vârfurașu (1688 m) și Poieni (1627 m). Celelalte două suprafețe de eroziune se găsesc la altitudinile de 700 – 800 m (suprafața Traniș) respectiv 600 – 700 m (nivelul Feneș-Deva).

Culmea Hențului (Runcu Bogdanu) se desfășoară pe o distanță de aproximativ 15 km în partea estică a Munților Vlădesei, la contactul acestora cu Depresiunea Huedin, între Munții Bihorului, la sud, valea Crișului Repede, la nord și valea Hențului, la vest. Este intens disecată de văi și organisme torențiale foarte dezvoltate, culmea are un aspect rotunjit și o direcție foarte sinuoasă, fiind întreruptă frecvent de numeroase șei. Valea Mărgăuței o străpunge total, împărțind-o în două segmente diferite ca aspect. Versantul dinspre Depresiunea Huedinului este în general mai puțin înclinat și are aspect de pediment. La contactul cu depresiunea se dezvoltă suprafețe structurale foarte bine evidențiate în relief datorită rezistenței calcarelor eocene.

Este constituită din roci magmatice formate în ciclul eruptiv laramic (dacite, andezite) la care se adaugă în partea sud-estică mică șisturile și paragnaisele din Seria de Someș. În sud, spre Valea Mărgăului apare un mic petic de sedimentar tortonian, iar spre est, se dezvoltă sedimentul paleogen al Depresiunii Huedin. Eroziunea torențială, exercitată prin organisme lungi de 3–4 km, este cel mai activ proces, alături de care o contribuție mai mică o au procesele de deplasare în masă. Torențialitatea este favorizată de nivelul de bază coborât și foarte apropiat, ca și de intervenția antropică.

Podișul Huedinului situat în partea sudică a Podișului Someșan constituie o unitate de tranziție către Munții Apuseni. Este o unitate deluroasă, însă puțin unitară din punct de vedere morfologic.

Structura orografică este eterogenă și nu se distinge o anumită dominanță a liniilor principale de relief. În latura de vest relieful coboară spre nord, interfluviile scăzând în altitudine dinspre contactul cu munții spre sectorul cel mai jos, Huedin – Brătișoru, în rest se impun aliniamentul culmii principale Hagău – Vârfu – Dl. Batori, flancată de cele două culoare de vale ale Căpușului și a Nadășului, aproape paralele cu marginea munților.

Podișul Huedinului este modelat pe formațiuni paleogene, mai vechi spre munte și din ce în ce mai noi spre nord. Se remarcă alternanța depozitelor argiloase cu calcare și gipsuri. Pe alocuri calcarele dau un micro relief carstic caracteristic (doline, mici chei). Căderea stratelor spre nord determină apariția unui relief structural de cueste și suprafețe structurale. Cu cuestele principale sunt orientate către sud: cuesta – pe alocuri dedublată – a văii Căpușului, cuesta de pe dreapta Crișului Repede. Podișul Huedinului se împarte în două subunități: o unitate vestică, cu evidente trăsături depresionare: depresiunea Huedinului-, alta, în centru și est, tipic deluroasă.

Depresiunea Huedinului, reprezintă compartimentul vestic al Podișului Huedinului, flancat la vest de abruptul munceilor Hențului și trecând spre sud, mai puțin tranșat, spre Munții Gilăului. La marginile depresiunii altitudinile trec frecvent de 800 m, dealul Țiglău 841 m. Depresiunea este modelată pe formațiuni paleocene – eocene, ce înclină dinspre sud-sud-vest spre nord-nord-est, generând un relief structural cu platouri, delimitate spre sud de cueste. Doar în marginea nordică este înscrisă pe roci oligocene. Fragmente din suprafețele de nivelare s-au păstrat pe culmile prelungite dinspre rama muntoasă. Aici se pun în evidență mai cu seamă resturile suprafeței de 500 – 550 m. Pe stânga Crișului Repede apare bine dezvoltată terasă de 10–12 m. Procesele de eroziune torențială, alunecările și prăbușirile apar doar la marginea depresiunii legate de utilizarea necorespunzătoare a versanților. În cea mai mare parte a depresiunii procesele actuale sunt de intensitate redusă.

2.1.2. CLIMĂ

Clima este un alt element de atracție turistică ce reprezintă particularitățile climatului deoarece favorizează desfășurarea de activități turistice pe parcursul întregului an.

Zona Sâncraiului are un climat continental moderat cu particularități determinate de poziția sa, fiind sub directa influență a maselor de aer umed și răcoros dinspre vest peste care se suprapun influențe sudice și sud–vestice care aduc în tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicală. Apar și influențe climatice nordice și nord–estice purtătoare a unor mase de aer rece, de origine polară și arctică.

În acest cadru Depresiunea Huedinului, are temperatura medie anuală de 6-7ºC.

În funcție de regimul termic se constată:

Zile de iarnă – temperatura maximă sub 0ºC, în depresiuni, în intervalul noiembrie – martie (35 zile) și octombrie – aprilie (70 zile), în zona înalta a Munților Vlădeasa;

Zile cu îngheț se produc în intervalul septembrie – aprilie pe văile râurilor, uneori și în august – iulie, la mare altitudine;

Zile de vară cu temperatura maximă de 25ºC apar numai în bazinele inferioare ale râurilor în perioada martie – septembrie (80 zile). Numărul lor scade odată cu altitudinea, până la o zi sau deloc (peste 1599m). Datorită influenței circulației vestice umezeala aerului are valori medii de 75-85%.

Nebulozitatea cea mai accentuată (7 zecimi) se înregistrează în munții Vlădeasa și munții Gilău corespunzător umezelii de 85%. În zona înaltă zonele cu cer acoperit sunt mai numeroase, în timp ce zilele cu cer senin se remarcă mai ales spre estul teritoriului.

Precipitațiile sunt abundente în zona munților Apuseni, variînd de la 1400 mm, în vest, pe culmile înalte ale Bihorului și muntele Mare până la circa 1100 mm, la Arieșeni – 800 mm și Avram Iancu – 650 mm și mai puțin de 800 mm spre vest.

Maximul pluviometric se înregistrează în lunile mai, iunie și iulie, iar cele mai mari cantități de precipitații cad în februarie și martie.

Ninsorile cad timp de 50-60 zile în munți și de 20-30 zile în depresiuni și văi. Stratul de zăpadă durează 150 zile pe an în zona Montană înaltă și 30-50 zile în vale. În zona de munte stratul de zăpadă este stabil din luna decembrie până în martie. Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarnă sunt înălțimile de peste 900 metri, stratul de zăpadă atinge 30 – 40 cm.

Vântul este adaptat liniilor mari ale reliefului, astfel în zona Montană predomină circulația vestică, la Câmpeni, direcțiile dominante sunt cele de sud-vest, vest și nord-est.

Particularitățile climatului creează ambianța pentru activitatea de turism, dar constituie în același timp și un important factor natural de cură (climatoterapie).

Se disting trei tipuri de bioclimat:

Excitant – solicitant de câmpie;

Sedative – indiferent de deal și podiș;

Tonic – stimulent de munte.

Unele din aceste trei tipuri se constituie în factori indispensabili practicării turismului (zăpada pentru practicarea sporturilor de iarnă) reprezentând în același timp și un important potențial turistic, interesând activitatea turistică atât în sezon, cât și în extrasezon.

Clima nu influențează direct turismul din zona Sâncraiu, de exemplu iarna când este zăpadă turistul nu vine să schieze, deoarece în sat nu este pârtie de schi, cea mai apropiată pârtie de schi ar fi în Vlădeasa. Majoritatea turiștilor nu se cazează în Sâncraiu doar pentru pârtiile din Vlădeasa, ei vin pentru sărbătorile de iarnă și recreere. Pârtia din Vlădeasa este o oportunitate turiștilor.

2.1.3. HIDGROGRAFIE

Elementele hidrografice se constituie ca resurse naturale de importanță turistică ridicată, impunându-se prin elementele estetice pe care le introduce în peisaj prin aspectele științifice complexe ce le prezintă sau prin posibilitățile oferite pentru practicarea de activități de recreere și de agrement nautic.

Principalul curs de apă este râul Călata ce izvorăște din masivul cristalin Boroleasa și din Măgura Călățelei, afluent al râului Crișul Repede, având o direcție de la sud-est spre nord-vest, în traversarea satelor Sâncraiu și Brăișoru.

Rețeaua hidrografică este relativ bine dezvoltată și se datorează în primul rând precipitațiilor, mai ales în zonele mai înalte de pe teritoriul comunei. Datorită povârnișurilor abrupte și a geologiei bazinelor văilor formate în special din roci impermeabile, argile și marne, scurgerea apelor provenite din ploi sau topirea zăpezii se face rapid, cu debite mari care accentuează procesul de eroziune .

Din punct de vedere hidrologic comuna nu este foarte diversificată. Găsim în apropiere câteva atracții turistice: 7 lacuri artificiale unde se practică pescuitul, lacul de acumulare Beliș – Fântânele și cascada de la Răchițele.

Zona lacului Fântânele este situată în vestul județului Cluj în partea nordică a munților Apuseni, la o altitudine de 990 m, cu suprafața de 9,8 km² și lungimea de 13 km, la confluenta dintre munții Gilăului situați la est, munții Vlădeasa situați la vest și Muntele Mare situat în sud. Pe malul acestui lac, se află stațiunea turistică Beliș Fântânele (fig.2.1.1.).

Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei este situată pe Valea Stanciului, în arealul localității Răchițele. Impresionanța cădere de apă de peste 50 de metrii taie răsuflarea celor care poposesc la baza acestuia. Cascada este o priveliște extraordinară și pe timp de iarnă atunci când peretele stâncos îngheață. Totodată pe timp de iarnă este un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport. Se spune că numele de Vălul Miresei vine de la faptul că demult o mireasă a căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada iar voalul ei a ramas agățat pe stânci. Acolo nuntașii s-au oprit și au început să plângă astfel formându–se cascada. În realitate numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamănă cu un voal (fig.2.1.2.).

Figura 2.1.1. – Lacul Beliș – Fântânele Figura 2.1.2. – Cascada Răchițele

2.1.4. VEGETAȚIA ȘI FAUNA

Datorită particularităților reliefului, vegetația este variată și urmărește treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul județului se identifică trei etape, diferențiate în funcție de climat și de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde în general culmile înalte de peste 1550 m din masivele Vlădeasa și Muntele Mare, cu ierni lungi și veri scurte. Pajiștile sunt acoperite cu diferite elemente floristice: iarba stâncilor, iarba vântului, etc. Etajul forestier este reprezentat de păduri de foioase și rășinoase (molidul în amestec cu bradul și cu fagul). Făgetele, a căror limita superioară se ridică până la 1000 m, sunt constituite din păduri de amestec – fag și molid. Se întâlnesc mai rar: ulmul, frasinul și carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, având ca limită superioară altitudinea de 550 – 600 m.

Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul etc.

Terenurile agricole se întind la baza etajului forestier, ocupând cea mai mare parte a județului.

Complexitatea reliefului și a vegetației favorizează prezența unei faune bogate ca număr și specii. Astfel, în etajul subalpin se întâlnesc rozătoare, păsări, reptile cum ar fi: vipera comună, șopârla de munte și altele. Etajul pădurilor este populat cu mamifere precum: ursul brun, mistrețul, căpriorul, lupul, râsul, viezurele, mai rar veverița. În regiunile calcaroase este răspândit jderul de pădure și iepurele.

Pădurile adăpostesc o varietate largă de specii de păsări cum ar fi: cocoșul de munte, mierla și acvila de munte ce reprezintă o raritate a naturii. În cazul faunei acvatice, sunt reprezentative următoarele specii: păstrăvul – ce populează râurile și pârâurile de munte, cleanul, mreana – în râurile din deal, crapul, știuca, bibanul – în râurile și lacurile din Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei.

Din punct de vedere turistic fauna prezintă importanță mai mult prin valoarea sa cinegetică. Fauna de mare interes vânătoresc se concentrează în unitățile montane: urs, mistreț, cocoș de munte, cerb, etc., dar și în pădurile de deal și câmpie: căpriorul.

În zona Sâncraiu nu este nici o rezervație, dar prin apropierea sa față de Munții Apuseni ar fi de amintit.

Peștera Vârfurașul din bazinul Stanciului, rezervație geo-speologică zona carstică a Văii Seci, este situată în sectorul Sudic al Masivului Vlădeasa (fig. 2.1.3.).

Date Geologice: Fundamentul regiunii este constituit din roci metamorfice reprezentate prin filite, micașisturi și amfibolite, străpunse de roci magmatice eruptive, andezite și dacite Laramice. Peste cristalin, s-au depus în continuare formațiuni sedimentare reprezentate mai ales prin roci carbonatice Mesozoice cât și o serie vulcano – sedimentară Senoniană ce acoperă în mare măsură întreaga succesiune. Rocile carstificabile (în special calcare Jurasic superiopare) sunt înconjurate de roci eruptive sau metamorfice. Datorită intruziunilor Laramice, stratificația a fost deranjată, determinând și modoficări textural – structurale în masa calcarelor ce a condus la o recristalizare parțială–o slabă metamorfozare, ce le conferă un aspect zaharoid.

Importanța peșterii : ca fenomen endocarstic, această peșteră are o valoare științifică deosebită prin morfologia ei, fiind una din puținele peșteri de divagare laterală formată într-un carst parțial acoperit. Contextul geologic și tectonic în care s-a format această peșteră, de asemenea este deosebit, calcarele slab metamorfozate cu aspect zaharoid, conferind particularități morfogenetice și mineralogice deosebite. Fauna cavernicolă este reprezentată prin chiroptere, care în perioada iernii hibernează în mare număr atât pe galeriile fosile cât și cea activă. Calitatea și puritatea apei subterane care se drenează prin acest sistem hidrocarstic de asemenea este deosebită, analizele efectuate până în prezent relevând aspecte particulare caracteristice doar acestei regiuni. Ceea – ce se poate reține din investigațiile științifice de până acum, este echilibrul (ecologic și climatic) stabil, care însă foarte ușor se poate deteriora, mai ales prin acces necontrolat și haotic.

Aspectul labirintic al peșterii, cu galerii și porțiuni uneori deosebit de periculoase de asemenea pot pune în pericol viața vizitatorilor neavizați. Din această cauză, galeria de acces în peșteră a fost închisă cu o poartă metalică, iar lucrările de explorare și cartare se efectuează cu un program riguros stabilit, nefiind permise decât un număr limitat de intrări în subteran. Acestea au loc la intervale mari (lunar/bilunar) cu un număr mic de speologi, care sunt obligați să respecte regulamentul peșterii și al protecției mediului subteran stabilit de comisia pentru protecția peșterilor din cadrul Federației Române de Speologie, respectiv Societatea Carstologică Română și Institutul Speologic “Emil Racoviță”.

Figura 2.1.3. – Interiorul peșterii Vârfurașul

Pietrele Albe reprezintă un abrupt calcaros impresionant în arealul localităților Răchițele și Săcuieu din sudul masivului Vlădeasa pe versantul stâng al Văii Stanciului. Acest abrupt calcaros vizibil de la mari depărtări este presărat cu o mulțime de peșteri, avene și pereți verticali. Este de altfel un loc de cățărare intens folosit de cei care practică acest sport iar mai nou se zboară și cu parapanta în zona Pietrele Albe (fig. 2.1.4.).

Figura 2.1.4. – Pietrele Albe

O altă rezervație naturală este arborele Sequoia de pe dealul Domnului. Arborii giganți de sequoia sunt printre cele mai înalte creații de pe Pământ în prezent. Numele "sequoia" este dat în cinstea liderului indienilor cherokee Sequoyah (1776–1842), cel care a inventat un alfabet unic, învățând-și poporul să citească și să scrie. Una din primele cărți în limba cherokee a fost Biblia (1825). În mod obișnuit, această specie gigantică de arbori crește în pădurile din Munții Sierra Nevada, din California, la o altitudine de peste două mii de metri. Cel mai impunător arbore din Munții Apuseni a poposit acum mai bine de un secol la poalele Masivului Vlădeasa. Rezervația forestieră Arborele de Sequoia este situată pe Dealul Domnului, între comuna Săcuieu și satul Rogojel. Gal Silvestru, un baron ungur căruia îi plăcea să studieze pomii, a plantat mai multe specii rare în zonă, precum: sequoia, pinul negru(Pinus Nigra) și Zada (coniferul cu frunze căzătoare, cunoscută și sub numele de Larice sau Larix Decidua). Cei doi uriași, privesc cu nostalgie spre vărful înzăpezit al Vlădesei visând la ținuturile nord – americane de unde au fost aduși.

2.2. POTENȚIAL TURISTIC ANTROPIC

Reprezentând creația umană, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale și economice, cât și elementele spirituale și tradiționale ale oamenilor din zona Sâncraiu de-a lungul timpului într-o îmbinare armonioasă cu natura.

Biserica reformată – construcție din piatră datând din secolul al XIII-lea, fiind restaurată de mai multe ori de-a lungul anilor (fig. 2.2.1.). În urma incendiului din 1848 bolta bisericii nu a mai fost readusă la condiția anterioară ci a fost doar acoperită cu var. În 1994, cu ajutorul Fundației Illyes a fost restaurat tavanul cu casete (fig. 2.2.2.). Au fost create 220 de casete folosindu-se motive tradiționale din zona Călatei, fiecare dintre acestea fiind decorată diferit.

Turnul a fost construit în 1762 și conține trei clopote dintre care cel mai vechi datează din 1800. În biserică se află, nefolosit, un clopot de pe vremea lui Matei Corvin datând din anul 1481. Orga bisericii a fost realizată în 1876 de către Kolonics István. Coroana a fost dăruită bisericii de către groful Bánffy Miklós, iar banca preotesei de către doamna Josika Sámuelné.

Figura 2.2.1. – Biserica Reformată Figura 2.2.2. – Tavanul casetat, din interiorul bisericii

Teiul lui Ady Endre și monumentul Ady – pe ramura maternă Ady Endre a avut rude în Sâncrai în familia Viski și Kiszeli. Poetul a vizitat satul prima dată la 6 iunie 1914 în compania lui Boncza Berta venind în vizită la rude. Stând sub teiul din curtea familiei Kiszely a fost inspirat de imaginea plină de culoare a femeilor și bărbaților ce se întorceau de la biserică. Atunci a fost scrisă poezia “Pe malul Călatei”. În anii ce au urmat, poetul a vizitat de mai multe ori satul.

Figura 2.2.3. – Monumentul Ady

Monumentul dedicat lui Ady Endre ce stă lângă tei a fost construit în anul 1994 (fig. 2.2.3).

Obiecte tradiționale aflate într-o cameră de locuit din zona Sâncraiului:

pereți și cuiere împodobite cu vase și farfurii;

picturi reprezentând pe Rákoczi Ferenc;

patul;

masă, bănci sau lăzi, scaune;

dulap cu sertare cu oglinzi deasupra;

dulap cu haine.

Mobila este înfrumusețată cu motive specifice zonei, în culori maro și galben sau cu motive florale viu colorate.

Renumele satului a fost răspândit nu numai de biserica din vremea lui Árpád, dar și de bogăția tradițiilor și de portul popular plin de culoare. Localnicii păstrează tradițiile și obiceiurile locale nu doar ca pe o moștenire de la strămoși, dar și ca un bun prețios ce trebuie lăsat generațiilor următoare pentru ca și ei la rândul lor să aibă obiecte tradiționale și să facă turism din acesta.

Portul popular este caracterizat de puritatea dată de simplitate și bogăția culorilor. Aceste caracteristici deosebesc portul din Sâncrai de cel al altor sate. Accesoriile de înfrumusețare nu sunt purtate în fiecare zi, ele contribuie doar la înfrumusețarea zilelor de sărbătoare.

Scule și unelte tradiționale aflate la mai multe pensiuni din zona Sâncraiului:

scule pentru prelucrarea fierului (caocie) ciocan, nicovală, clești de mai multe dimensiuni;

scule pentru prelucarea lemnului (dulgherie) banc de lucru, ciocan, dălți de mai multe dimensiuni și forme;

țesătorie: război, fusceii, ițe, spată, vătală, sulul de țesătură, călcătorii, scripeți, lopățică, slobozitorul;

brutării: cuptor, lopată din lemn, oale pentru cenușă, lighean.

La unele pensiuni au amenajat camerele ca și un mic muzeu, muzeu particular atracția este foarte mare pentru turiști, mulți nu au mai văzut așa ceva. De exemplu acest muzeu îl regăsim la casa numărul 40, la Pensiunea tanti Iluș. La alte pensiuni unde au avut mai mult spațiu au deschis un mic atelier ca să vadă turistul cum funcționează de exemplu atelierul pentru prelucrare fierului.

2.2.1. POPULAȚIA

Evidențierea principaleleor caracteristici geodemografice al comunei Sâncraiu solicită, pentru a avea o privire de ansamblu asupra acestei probleme, urmărirea evoluției numărului de locuitori și calitatea (structurile) acesteia, cea din urmă fiind exprimată, prin categoriile de structură: sexe, grupe de vârstă, etni, religie, medii habitaționale și activități.

Tabel 2.2.1.

Evoluția populaței

Sursa: Suport de curs conf.univ.dr.Aurel Maier, Facultatea Dimitrie Cantemir

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_S%C3%A2ncraiu,_Cluj#cite_note-e2002-8

Tabel 2.2.2.

Evoluția populației prezentat grafic

După recensământul actual din 2011 evoluția populației este într-un ușor declin față de 2009 când numărul populației era de 1695, în prezent este de 1633. Tot din datele din 2011 în satul Sâncraiu sunt 1060 locuitori.

Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populația stabilă a comunei Sâncraiu constituia 1695 persoane, 14.93% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populației în limitele comunei este de 25.2 locuitori/km².

La recensământul din anul 2011, populația comunei alcătuia 1633 locuitori, 47.52% bărbați și 52.48% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 15.03% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 33.19% din populația totală. În 2011 densitatea populației la nivelul comunei era de 27.6 locuitori/km².

Mai jos prezint structura populației pe sexe și vârstă, după limba maternă, precum și după etnie și confesiune în comună conform recensământului din 2002.

Tabel 2.2.3.

Populația pe sexe și vârstă

Sursa: Recensământul populației și al locuințelor 2002.

Tabel 2.2.4.

Structura etnică a populației

Sursa: Baza de date – Structura etno-demografică a României (anul 2002).

Tabel 2.2.5.

Structura confesională

Sursa: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.(2002)

Populația activă a Sâncraiului este în jur de 52%, din acest procentaj în jur de 15-16% lucrează direct în turism, cazare, alimentație, transport, operatori turistici.

Populația pasivă este în jur de 48% cu vârsta de peste 60 ani, în prag de pensionare sau pensionari. Din populația pasivă 15% sunt copii sub 15 ani, care sunt încă elevi.

2.2.2. HABITATUL ȘI ACTIVITĂȚILE

Sâncraiu a fost atestat documentar pentru întâia oară într-un document datând din 1288, biserica sa fiind construită în secolul XIII.

Satul este renumit datorită meșteșugarilor deosebit de pricepuți – dulgheri, fierari, tâmplari, cojocari, zidari.

Clasificarea satului Sâncraiu:

După funcție eu îl plasez ca și un sat cu funcții agricole și de servicii (comert, transport, turism). Practicarea turismului rural a luat o amploare deosebită pentru că s-au menținut tradițiile, dansurile și porturile tradiționale și că este o regiune bine plasată, montană și este aproape de un oraș mare (Cluj – Napoca);

După numărul de locuitori este un sat mare cu peste 1500 de locuitori;

După modul de distribuire a gospodăriilor vom vedea că este un sat adunat, casele sunt aproape unul de celălalt, terenurile agricole aflânduse în afara satului.

Peisajul rural este expresia vizibilă a intervenției țăranului asupra cadrului natural: câmpurile cultivate, fermele, satele, dotările agricole. Într-un cadru impus de natură, fiecare civilizație a adus soluții originale pentru organizarea și valorificarea spațiului: unelte, arhitectura rurală, tehnici de amenajare. Rezultă o mare varietate a peisajelor rurale, varietate accentuată și de diferențele de populare și de dezvoltare economică, precum și de diversitatea factorilor naturali.

Comuna Sâncraiu, ruptă parcă dintr-un cu totul alt peisaj, lipsită de orice semn care ar putea trăda acea sărăcie tipică pentru comunitățile românești din mediul rural. Încă de la intrare suntem avertizați că am ajuns în "comuna europeană Sâncraiu"

Un cadru natural de invidat, indicatoare cochete la fiecare pas, drumuri curate și îngrijite, cu marcaje vizibile, glastre de flori la fiecare fereastră, gospodării bogate, frumos întreținute și oameni politicoși sunt doar câteva dintre elementele care te fac să crezi că ai nimerit într-un loc de poveste.

Din informațiile primite de la primărie am aflat că din 451 de locuințe 49 sunt pensiuni, toate fiind clasificate de către Ministerul Turismului la diferite standarde.

În proporție de 75% casele sunt tradiționale, se vede că au fost reînnoite dar au rămas la aceeași stil tradițional.

Împrejmuirea caselor sunt amenajate cu bun gust, iarba arată bine, unele pensiuni au și filigorii, leagăne, loc de prăjit grătare și deși sunt racordați la apă și canalizare la unele case regăsim fântâna.

De exemplu la “Pensiunea Kutas ház” în traducere Casa cu Fântâna, nu au la gospodărie animale, fântâna este doar de decor sau dacă turiștii chiar vor, pot să bea apă de la fântână (fig. 2.2.4.).

Figura 2.2.4. – Pensiunea Kutas Ház (Pensiunea Casei cu Fântână)

Activitățile principale a acestor locuitori este agroturismul și creșterea animalelor.

În baza de date la primărie există 46 de firme cu diferite profile, iată câteva:

Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale;

Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor);

Activități auxiliare pentru creșterea animalelor;

Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat;

Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare;

Lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri;

Întreținerea și repararea autovehiculelor;

Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții;

Activități ale agențiilor turistice;

Alte servicii de cazare.

2.2.3. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

RESURSA – „totalitatea elementelor materiale și umane, reale și monetare, ce pot fi atrase și utilizate în producția de bunuri economice în scopul satisfacerii nevoilor sociale” (Niță Dobrotă).

În cazul specific al resursei umane:

ca urmare a importanței caracterului general;

diferitele ipostaze (niveluri de antrenare în activități) au denumiri diferite:

ca factor – ca nivel de utilizare – munca

ca resursă – resursa umană ~ forța de muncă

ca rezervă – populația umană – potențialul demografic, populația activă (aptă de muncă și în vârstă de muncă dintr-o anumită zonă și nu numai).

Comuna are 3 biserici, biserica reformată, ortodoxă și baptistă.

Din punct de vedere turistic cel mai vizitat este biserica reformată.

Vizitabil: Luni – Duminică, număr de telefon 0040-264-257-592. Punctele forte o constituie vechimea bisericii, din secolul al XIII și tavanul casetat, care a fost montată în 1994, 200 la număr.

Din datele păstrate în parohie reiese că românii din Sâncraiu, au avut biserica din lemn în anul 1829 în cimitirul ortodox.

Probabil ca Biserica să fie mai veche, dar nu s-au păstrat documente deoarece au ars în anul 1848 odată cu Biserica. În locul ei s-a strămutat în anul 1850 biserica veche de lemn din Parohia Buteni,care a servit pentru slujbele divine până la 30 septembrie 1930, când s-a ridicat Biserica actuală, preot paroh fiind Ioan Cobârzan.

Biserica a fost restaurată de mai multe ori, iar din 1970, ea este electrificată. Preoții parohi care au slujit în acest sfânt lăcaș sunt: Pr. Ioan Cobârzan, Pr. Ioan Ungur, Pr. Ioan Puris, Pr. Mihai Capușan și actualul preot paroh fiind Pr. Dănuț Călătean.

Între cultele existente în parohie există relații bune, de stimă și ajutor reciproc.

Întemeierea bisericii baptiste din Sâncraiu se datează din 1898. În zonă și în localitate credința baptistă a pătruns prin activitatea misionarilor Boros Imre și Papp Károly. Pe lângă ei slujba și viața puritană de comuniune cu Domnul a multor credincioși din sat, a contribuit la dezvoltarea credinței baptiste din zona Călatei.

Până la construirea bisericii baptiste actuale în 1911, evenimentele bisericești se țineau la familii, unde se întâlneau credincioși de naționalitate română și maghiară, având un caracter bilingv. De atunci conviețuiesc într-o bună înțelegere în cadrul bisericii români și maghiari.

Noțiunea de resursă umană (la nivel macro) se referă la persoană, la însăși omul (oameni) ce pot desfășura activitățile respective prin creativitate, capacitate de inițiativă, mentalități, tradiții, deprinderi etc.

Programe turistice în Sâncraiu și Zona Călata aduc anual mulți vizitatori și bani locuitorilor.

De obicei dacă un grup de 15-20 persoane își manifestă dorința pentru anumite programe ele sunt organizate.

Rețeaua agroturistică este coordonată de agenția de turism DAVINCZE TOURS.

Cazarea are loc în pensiunile agroturistice, casele de vacanță atestate de Ministerul Turismului, cu o capacitate totală de 330 locuri. Pentru elevi este recomandat internatul școlii cu 50 de locuri de cazare. În orice sezon al anului se asigură servicii cu demipensiune sau cu pensiune completă. Se pot degusta specialitățile culinare ale zonei, cu specific maghiar. Masa se servește la gazde, iar în funcție de solicitări se poate organiza și mese comune cu muzică tradițională din zonă, cu participarea formației de dansuri populare din sat.

Iată progaramele organizate la cererea turistilor:

Pomana porcului

Pomana porcului, masă comună cu muzică tradițonală, prezentarea portului popular și program de dansuri populare (fig.2.2.5.).

Ziua 1.

– sosirea oaspeților după masă, primire cu pălincă de prune, cazare

– cină comună.

Ziua 2.

Figura 2.2.5. – Pomana porcului

– mic dejun la gazde

– participare la tăierea tradițională a porcului, degustare de pălincă de prune și sânge închegat cu ceapă

– excursie pe valea Someșului Cald, la barajul și lacul de acumulare Beliș Fântânele; Mărișel: crucea lui Avram Iancu

– prânz comun

– plimbare cu sania cu zurgălăi sau cu căruța în jurul satului (în funcție de condițiile meteorologice), degustare de vin fiert

– pomana porcului, masă comună cu muzică tradițonală maghiară, prezentarea portului popular, program de dansuri populare.

Ziua 3.

– mic dejun la gazde

– excursie prin cheile Văii Stanciului, la cascada Vălul Miresei

– plecare.

Preț: – cazare, masă – 52 Eur/pers,

– regim single: + 10 Eur/pers

– servicii de ghid (2 zile) – 120 Eur

– plimbare cu sania, căruță – 40 Eur/sanie, căruță ( max 6 pers/sanie, căruță )

– program tradițional cu muzică, dans – 150 Eur

Observații:

– număr minim de turiști: 20 de persoane

– oferta este asigurată la poalele Munților Apuseni, în comuna Sâncraiu, jud. Cluj. Satul este situat la 5 km de orașul Huedin, fiind locuit de o comunitate maghiară.

– cazarea se face în pensiunii agroturistice, în camere cu 2 – 3 paturi, la 2 camere aparținând o baie

– în caz de timp nefavorabil programul se poate modifica

– deplasarea turiștilor în timpul excursiilor se face cu autoturisme proprii; la cerere se pot închiria microbuze sau autoturisme de teren

– cascada Vălul Miresei , dus – întors, de satul Răchițele, distanță ce poate fi parcursă pe jos cu echipament corespunzător, sau cu autoturisme.

Programe pentru sărbătorile de paște

Programul este organizat într-un cerc mai restrâns la proprietarii pensiunilor, unde turistii au ocazia să vadă vopsirea ouălor și să audă povestea mersului la udat în sat (fig. 2.2.6.). Prînzul și cina este servită la gazde unde se prepară mâncăruri tradiționale de paști. Duminică, adunare în fața bisericii reformate; asistare la intrarea în biserică a fetelor, femeilor îmbrăcate în port popular – slujbă religioasă la biserica reformată sau program liber. Figura 2.2.6. – Ouă tradiționale

Revelionul Ardelenesc

La fel și această sărbătoare este organizat de către gazdă la cerința turiștilor, se consumă băuturi și mâncăruri tradiționale (țuică, cârnați de porc).

Alte oferte

prezentarea portului popular;

prepararea și degustarea cozonacului ”kürtös kalács”;

– vizită la stâna, preparare de urdă și caș;

degusare de lapte de bivoliță;

prezentarea și învățarea unori meșteșuguri vechi: sculptura în lemn, confecționarea cusăturilor, țesutul.

Acestea au fost progarmele organizate la cererea turistilor. Iată calendarul evenimentelor fixe care se organizează în fiecare an.

Calendarul evenimentelor

Sărbători și evenimente în sat:

·        5 – 8 aprilie: Paștele Reformat

–       15 – 17 mai : Weekend la cules de muguri de brad

–        24 – 27 mai : Rusalii

–        2 – 9 august : Tabăra internațională de muzică și dansuri populare din   zona Călata

·        22 – 23 august : Zilele satului Săncraiu

·        23. august : Festivalul folcloric Sf. Ștefan

·        10. octombrie : Balul  strugurilor

·        23 – 25.  octombrie : Festivalul măceșelor

–        25 – 28 decembrie: Crăciun

Alte evenimente de interes turistic din zonă:

      –       30. ianuarie – 1 februarie: Bal mascat la Stana

      –       7 – 8 februarie: Campionat Național de escaladă pe gheață la Răchițele

      –        24 – 26 aprilie: Măsurișul oilor – Luna de sus

      –        2. mai– Festivalul tineretului pe muntele Riseg –  Izvorul Crișului

·        11 – 14 iunie : Târgul coaselor – Negreni 

·        8 – 11 octombrie : Târgul de toamnă  – Negreni 

2 august – 9 august 2015 : Tabăra internațională de muzică și dansuri populare din zona Călata.

Cei mai mulți vizitatori vin cu prilejul Festivalului de cântece și dansuri populare. Acest eveniment se organizează în fiecare an, în prima săptămână din luna august (fig 2.2.7.). Anul trecut, la cea de-a XIV-a ediție, au fost într-un număr impresionant de vizitatori. Numai în pensiuni au fost găzduite

Figura 2.2.7. – Cântece populare

300 de persoane. Apoi trebuie amintiți și tinerii din țară și

din străinătate care vin, de regulă, cu corturile. Timp de o săptămână, comuna Sâncraiu se umple de turiști, de spectacole și voie bună.

22-23 august 2015 : Zilele satului Sâncraiu

Se organizează anual în al treilea weekend a lunii august.

Programul începe sămbătă, când au loc programe pentru copii: concurs de desen pe asfalt, concurs pe biciclete, tenis de masă, handbal, fotbal, etc. (fig. 2.2.8.).

Duminică dimineața are loc o slujbă religioasă la biserica reformată, urmată de depunerea de coroane la statuia poetului Ady Endre.

După masă pe scena montată pe terenul de fotbal al școlii se desfășoară diferite programe distractive cu participarea Figura 2.2.8. – Dansuri populare diferitelor grupuri de dansuri populare, artiști

amatori și profesioniști din țară și din străinâtate, etc.

Seara la ora 9 are loc un concert de muzică rock cu participarea mai multori formații. După concert urmează un „bal pe stradă”, care este întrerupt la ora 12 de jocul de artificii, uluind locuitorii satului.

23. august 2015 : Festivalul folcloric Sf. Ștefan

În fiecare an în zilele premergătoare datei de 20 august la Sâncrai se întâlnesc ansamblurile folclorice ale minorităților din 8-10 țări, în cinstea zile Sfântului Ștefan. Conform tradiției festivalul derulează în Cluj și în satele Țării Călatei, dar de fiecare dată se încheie cu spectacolul de gală din Sâncraiu (fig. 2.2.9.). Figura 2.2.9. – Obiceiuri de Sf. Ștefan

10. octombrie 2015 : Balul strugurilor

Anual, la sfârșitul celei de-a doua săptămâni din octombrie, sâmbăta, se organizează balul strugurilor, deși în satul Sâncraiu nu se cultivă vița de vie decât pe lângă casă (fig 2.2.10.). Evenimentul începe la ora 13.00 debutând cu o paradă pornind de la căminul cultural. Băieții călare iar fetele într-o căruță împodobită cu cetină de brad, îmbrăcați în costum tradițional, parcurg cântând fiecare stradă a satului. Alaiul este însoțit de un tânăr, călare pe un măgar, îmbrăcat în zdrențe, care se oprește la fiecare colț de stradă și invită oamenii la bal. Balul începe la ora 21.00 la căminul cultural, al cărui tavan este înpodobit cu cetină de brad și ciorchini de struguri. Băieții și fetele păzesc tavanul până la ora 24.00. În această perioadă, dacă cineva vrea să fure struguri și este prins, trebuie să plătească. După miezul nopții este permis furtul și distracția continuă până dimineața.

Figura 2.2.10. – Tineretul la balul strugurilor

23-25. octombrie 2015 : Festivalul măceșelor devenit un brand al zonei Călata

Măceșul este planta caracteristică a zonelor deluroase aflate la poalele Munțiilor Vlădeasa (fig. 2.2.11.). Fructul acestei plante se poate folosi la prepararea ceaiului medicinal, sau a gemului de măceșe după căderea brumei. La concurs participă mai multe echipe, fiind stabilite diferite criterii de Figura 2.2.11. – Clacă la măcieșe

întrecere. Ca turiști puteți urmării fazele preparării gemului,

iar la sfărșit puteți degusta produsul finit și să asistați la decernarea premiilor.

 Alte evenimente de interes turistic din zonă :

02. mai 2015 : Festivalul tineretului (sat Izvorul Crișului)

Pe muntele Riseg înflorește primăvara planta denumită Daphne cneorum, care cu mirosul ei specific apoape că îmbată turiștii care trec prin zonă. Aici are loc întălnirea tradițională a tineretului din ținutul Călata. Cu aceasta ocazie se organizează: întreceri sportive, concurs de cântece populare, diferite spectacole, etc.

11-14. iunie 2015 : Târgul coaselor ( sat Negreni )

"Târgul coaselor" (marchează începutul cositului) reprezintă cele mai spectaculoase evenimente cu aspect comercial de peste an (fig.2.2.12.). Pe lângă manifestările folclorice, tradiționalele evenimente atrag comercianți din toate zonele țării și turiști

Figura 2.2.12. – Târgul coaselor

interesați de diferite articole de port popular,

artizanat, articole de mobilier vechi etc.

08-11 octombrie 2015 : Târgul de toamnă ( sat Negreni )

Târgul cu o tradiție de câteva secole se organizează în toamna fiecărui an, în al doilea sfârșit de săptămănă a lunii octombrie, pe malul Crișului Repede, în localitatea Negreni (fig. 2.2.13.). Satul este așezat pe drumul european E60, la 10 km de Piatra Craiului, spre Cluj.

Târgul este asemănător cu Târgul Coaselor din luna iunie, dar se intinde pe o suprafață mult mai mare, având și un sortiment mult mai bogat de obiecte. Acesta are două părți, una în care se vând obiecte

Figura 2.2.13. – Vânzare în aer liber

noi de uz general, haine, încălțăminte. O importanță mai mare are cealaltă parte unde se pot găsi diferite vechituri, de exemplu: port popular, cusături, farfurii pictate, cărți, mobilier, scule, picturi, etc. Cei interesați pot petrece mai multe zile plimbânduse între aceste obiecte. Târgul se bucură de

o popularitate foarte mare având oaspeți din Ungaria,

Europa de Vest, chiar și din America.

Alte evenimente ce întrunește populația din Sâncraiu și nu numai este sportul, fotbalul.

Mândria comunei, a localnicilor și a primarului deopotrivă, este echipa de fotbal Voința Sâncraiu, care a câștigat Cupa Călata, cea mai importană competiție de profil la nivel de județ.

Administrația locală a demarat lucrările pentru realizarea unui stadion cu pistă de atletism și nocturnă, care va dispune de 160 de locuri. În anul 2012 va fi dat în folosință.

3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Infrastructura se definește ca fiind sistemul de facilitǎți, echipamente și servicii necesare operǎrii unei organizații. Acest cuvânt provine din francezul “infrastructure” care înseamnǎ elemente ale bazei tehnico – materiale (sistemul de comunicații și telecomunicații, căi ferate, șosele).

Din punct de vedere turistic, infrastructura se referǎ în primul rând la cǎile de comunicație: rețeaua rutierǎ, cǎi ferate, linii aeriene, cǎi de conicație fluviale și maritime, iar în al doilea rând la infrastructura tehnicǎ specificǎ.

Infrastructura tehnicǎ specialǎ specificǎ activitǎții de turism se referǎ la: cǎile de acces la obiectivele turistice de bazǎ materialǎ (hoteluri, vile, cabane, pensiuni etc.), complexe și stațiuni turistice.

Infrastructura turistică nu este variată, nu există hoteluri sau moteluri. Cele mai des întâlnite în sat sunt pensiunile turistice și pensiunile agroturistice.

Satul semnifică dimensiunea umană, intimitatea socială, animația locală. Satele turistice sunt așezări rurale pitorești bine constituite, situate într-un mediu nepoluat, păstrător de tradiții și cu un bogat trecut istoric, care în afara funcțiilor politico-administrative, sociale, economice și culturale proprii, îndeplinesc sezonier sau în tot timpul anului și funcția de primire și de găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedefinită.

Spațiul reprezintă întregirea activității de cazare la fermă și a vieții satului în slujba turismului rural; el este simbolul libertății, respirației, apei pure, verdeții, florilor, culorilor; el invită la contemplația peisajelor dar și la activități fizice în plină natură, acestea cosntituind un criteriu important în alegerea petrecerii vacanțelor la țară. Dintre structurile turismului rural care se pot dezvolta în spatiul rural fac parte: pensiunuile turistice, motelurile, campunguri, tabere școlare, tabere de creație artistică, sate de vacanță, tabere pentru activități ecologice și alte forme organizatorice create în scopul dezvoltării turismului rural.

Iată ordinul dat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice. Din acest ordin aflăm diferențele dintre pensiunile turistice și cele agroturistice și ce trebuie să îndeplinească pensiunile cu 1 sau 2 margarete. În cazul de față în satul Sâncraiu toate pensiunile sunt de 2 margarete.

ORDIN Nr.1296 din 15 aprilie 2010

Pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare de tip pensiune turistică și pensiune agroturistică ANEXA nr. 1.5.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 60 locuri de cazare, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condiții de pregătire și de servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei, precum și posibilitatea participării la activități gospodărești, sau meșteșugărești.

În pensiunile agroturistice, turiștilor li se oferă masa preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizați de pe plan local iar gazdele se ocupă direct de primirea turiștilor și de programul acestora pe tot parcursul sejurului, pe care îl petrec la pensiune.

În cadrul pensiunilor agroturistice se desfășoară cel puțin o activitate legată de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se desfășoară o activitate meșteșugărească, cu un atelier de lucru, din care rezultă diferite articole de artizanat. Activitățile în cauză trebuie să se desfășoare în mod continuu sau, în funcție de specific și

sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.

Amplasarea pensiunilor turistice trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare și de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viața turiștilor.

Dotările din camerele și din grupurile sanitare destinate turiștilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziția acestora. În interiorul spațiilor de cazare nu se admit lucruri personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiștii).

În cazul în care spațiile pentru prepararea și servirea mesei sunt destinate și pentru consumatori din afară iar numărul locurilor la mese este mai mare decât al celor de cazare, dar nu mai mic de 40 de locuri la mese, spațiile în cauză se clasifică drept unități de alimentație publică, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, conform anexei nr.2.

Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor și rulotelor criteriile privind echiparea sanitară și dimensiunea parcelelor, potrivit anexei nr. 1.6.

Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinată de îndeplinirea criteriilor prevăzute în prezenta anexă și de realizarea punctajului minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute în anexa 1.5.1. la prezentele norme metodologice (tabel 3.1.).

Tabel 3.1.

Criterii pentru pensiunile 1-5 margarete

Sursa: Ordin_1296_2010 Anexa 1.5.1. la prezentele norme metodologice

Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este următorul:

– de 5 stele /flori 160 puncte

– de 4 stele/flori 130 puncte

– de 3 stele/flori 90 puncte

– de 2 stele /flori 50 puncte

Tabel 3.2.

Tabel pentru definirea margaretelor

Sursa: Ordin_1296_2010 Anexa 1.5.1. la prezentele norme metodologice

Toate pensiunile din comuna Sâncraiu după tabelul de mai sus au peste 50 de puncte și se încadrează la 2 margarete.

Ideea dezvoltării agroturismului în zonă a apărut în 1991, când la Sâncraiu s-a organizat pentru prima oară Tabăra Internațională de Muzică și Dansuri Populare. ”La început au venit doar vreo 100 de persoane. Însă fiind vorba de singura tabără de acest gen din Ardeal ni s-a dus vestea. În anii următori ne-am trezit cu 700 de turiști”, arată Attila Németh, organizatorul taberei.

Problema cazării a fost rezolvată de localnici prin amenajarea unor camere de oaspeți în casele lor tradiționale. ”Deja ne-am obișnuit cu turiștii și ne bucurăm că ni s-a dus vestea în lume. Vin mulți turiști, avem camerele mai mereu ocupate. În tabăra de dans vin de câțiva ani și japonezi, care se dau în vânt după kürtös kalács”, spune Gere Anna.

Cei care ajung la Sâncraiu spun că prețurile sunt acceptabile. O noapte de cazare și două mese pe zi costă 17euro. ”Cei care și-au amenajat camere de oaspeți nu cer mult. Mesele sunt copioase, la noi nu există porții. Fiecare servește cât dorește”, explică Enikő Varga, reprezentanta Davincze Tours, agenția care coordonează pensiunile din sat.

În 2005, satul a primit certificat de la Delegația Comisiei Europene prin care a câștigat titlul de ”sat european". ”A contat în alegerea făcută de membrii delegației faptul că noi avem apă curentă în sat, avem canalizare, am rezolvat și problema iluminatului public, iar șoselele sunt toate asfaltate", spune primarul, Poka György.  Întreprinzători din fire, dar și cu un puternic simț al conservării tradiției, sâncrăienii au amenajat, pe lângă camerele de oaspeți, și mici muzee în care au expus obiecte tradiționale vechi de două – trei secole. ”Fiecare mic muzeu are o cameră curată – sau de oaspeți – în care mobila este aranjată după anumite reguli. Astfel, toate camerele curate din casele Sâncraiului au un pat de oaspeți, pe care se pun pernele cusute cu motive de Călata și care reprezintă zestrea fetelor de măritat. Tot aici, deasupra dulapului cu căni și farfurii, trebuie neapărat să fie o oglindă mare, iar pe doi dintre pereți, două tablouri cu principele transilvan Rákoczi Ferenc. De asemenea, nu poate lipsi din niciun cămin păpușa de Călata – îmbrăcată de gospodinele casei în port popular”, explică Enikő Varga, de la agenția Davincze Tours.

Pensiuni în Sâncraiu (tabel 3.3.).

Tabel 3.3.

Enumerarea pensiunilor

Din tabelul de mai sus observăm capacitatea celor a 49 de pensiuni care este de 144 de camere și care poate găzdui maximum 332 de turiști.

Pentru a face o imagine mai bună despre unitățile de cazare iată și câteva poze cu pensiuni moderne și/sau tradiționale pensiuni din zonă:

Figura 3.1. – Curtea Pensiunii Püspök

Figura 3.2. – Șura Pensiunii Püspök

Figura 3.3. – Pensiunea Kismi – Lovász Erzsébet

Figura 3.4. – Pensiunea Malom (Pensiunea Morii)

Figura 3.5. – Pensiunea Ibi

Figura 3.6. – Pensiunea Nefelejcs (Pensiunea Nu mă uita)

Figura 3.7. – Pensiunea Gólyafészek (Pensiunea Cuibul de Barză)

Figura 3.8. – Pensiunea Virágméz (Pensiunea Miere de floare)

Figura 3.9. – Toaleta pensiunii Virágméz (Miere de floare)

Figura 3.10. – Pensiunea Park

Pensiunea care mi-a plăcut cel mai mult este pensiunea Tip – Top. Aceată pensiune va fi prezentată în mai multe imagini (fig. 3.11. – 3.14.)

Figura 3.11. – Terasa de la etaj al pensiunii Tip – Top

Figura 3.12. – Curtea pensiunii

Figura 3.13. – Camera

Figura 3.14. – Baia

Figura 3.15. – Casa de vacanță a Bisericii Reformate cu cele mai multe locuri de cazare

III. ORGANIZAREA CERCETĂRII

1. CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Circulația turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate și nivelul de valorificare a potențialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător de creșterea și diversificarea bazei de cazare, de mărimea și modernizarea bazei de tratament și de intensificarea bazei de agrement.

Circulația turistică include totalitatea tranzacțiilor comerciale cu servicii și mărfuri care premerg, însoșesc și decurg din călătoriile turistice.

Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de trai (veniturile disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilitățile de călătorie (timpul disponibil pentru concediu, timpul disponibil pentru călătorie, distanța parcursă, mijloacele de transport, fracționarea vacanțelor, etc).

1.1. METODE DE MĂSURARE A CIRCULAȚIEI TURISTICE

Există o serie de dificultăți în măsurarea circulației turistice, iar metodele de măsurare sunt, așa cum se știe imperfecte. În general instrumentele specifice utilizate în măsurarea circulației turistice sunt recensământul și sondajele. În general informațiile care sunt necesare de la turiști, fac referire la: profilul socio-profesional, nivelului de satisfacere a turistilor, strutura cheltuielilor:

a)metoda care solicită înregistrări în spațiile de cazare

Orice persoană care se cazează, trebuie să aibă înregistrat în unitatea de cazare anumite date minim obligatorii: nume, prenume, anul nașterii, cetățenie, domiciliu, act de id, ziua sosirii. Această metodă permite evaluarea numărului de înnoptări, adică nr. de nopți petrecute în cadrul unit de cazare.

Dezavantaje: turiștii în circuit sunt înregistrați de fiecare dată când schimbă hotelul, în al 2-lea rând, în unitățile mici, aceste înregistrări lipsesc, în al 3-lea rând, persoanele aflate în găzduire la rude și prieteni (deci într-un spatiu neomologat) scapă de înregistrări.

b)metoda de înregistrare la frontieră,

Se înregistrează toate persoanele care trec frontiera, indiferent de mijloace de transport folosit. Metoda este adecvată doar pentru evaluarea turiștilor străini.

Dezavantaje: sunt înregistrate și persoanele care practică micul trafic de frontieră și care în realitate sunt vizitatori de mai puțin de o zi. În tarile UE, nu se mai fac acest gen de înregistrări.

c)metoda anchetelor și sondajelor în rândul turistilor

Este folosită pentru cercetarea pe baza unor eșantioane a aspectelor legate preferitele turiștilor, calitatea servită, cuprinzând date de identificare a turistilor.

d)metoda bugetelor familiei

Este o metodă care oferă informații cu privire la cheltuielile pentru turism, pondera acestora în consumul și veniturile totale, periodicitatea călătoriilor, frecvența lor, destinații, etc.

1.2. INDICATORII CIRCULAȚIEI TURISTICE

Măsurarea fenomenului turistic și a particularităților lui se realizează cu ajutorul unor indicatori ce cuprind:

a)Nr. Turiștilor (Nt)- este un indicator cantitativ de cuantificare a persoanelor care realizează activități turistice.

b)Nr. mediu zilnic al turiștilor (Ntmed=Nt/Nz) – acest indicator exprimă intensitatea activităților turiștilor în anumite perioade.

c)Durata medie a sejurului (Dsmed=Nzt/Nt) – este un indicator calitativ cu privire la amploarea activităților turistice și disponibilitatea turiștilor de a rămâne o anumită perioada într-o anumită zonă sau țară.

d)Densitatea circulatiei turistice (Dt=Nt/Np ) – este un raport între numărul turiștilor și numărul populației rezidente sau între numărul de zile turistice și numărul populației rezidente (Nzt/Np). Acest indicator exprimă legătura dintre fluxul turiștilor și populația rezidentă a unei zone.

e)Gradul de ocupare – Gradul de ocupare se poate calcula în momente diferite la aceeasi unitate de primire sau în același moment pentru doua sau mai multe unități situate în regiuni diferite, iar prin comparatie se desprind concluzii privind diferentele în activitatea de primire.

Gradul de ocupare=Numarul de înnoptari x 100 / Numar de locuri x Numar de zile ai ofertei

f)Preferința relativă a turiștilor:

I. (Nr. turiștilor din zona A sosiți în zona B)/(Nr. populației rezidente a zonei A),

II. (Nr. turiștilor din zona A sosiți în B)/(Nr. turiștilor în zona A) – acest indicator oferă informații cu privire la orientarea geografică a fluxurilor turistice și conformarea politicii turistice în raport cu cererea.

Alți indicatori:

Turism intern: numarul de turiști la odihnă și tratament și participanți la circuitele itinerante interne, numărul de turiști în stațiunile balneo climaterice, numărul de zile turist încasări din turismul intern, numărul persoanelor cazate și a înnoptărilor, pe forme de cazare.

a) Număr turiști sosiți (Nt)

Tabel 4.2.1.

Număr turiști sosiți pe ani

Din analiza tabelului nr. 4.2.1. se remarcă evoluția descrescătoare a numărul de turiști sosiți în structurile de primire turistică atât pe total, cât și pe tipuri de structuri, acest lucru se datorează reducerii constante, de la an la an a numărului de turiști sosiți.

b) Nr mediu zilnic al turiștilor (Ntmed=Nt/Nz )

Este un indicator al circulației turistice și arată numărul mediu de zile, de ședere a turiștilor într-o anumită zonă sau unitate de cazare.

Anul 2011 ca și referință, din 3653 scădem turiști cazati in corturi 395, vom rămâne cu 3258 cazați efectiv in unități. Nt3258/Nz365=9 zile turistice în mediu într-un an.

c) Durata medie a sejurului (Dsmed=Nzt/Nt)

Nzt=8400/Nt3653=2.3 zile mediu/sejur

d)Densitatea circulației turistice(Dt=Nt/Np )

Tabel 4.2.2.

Densitate în raport cu populație

Tabel 4.2.3.

Densitate în raport cu suprafața

1.3. TIPURI DE TURISM PRACTICAT

Tipul de turism definește esența fenomenului și apare ca o sumă de însușiri fundamentale ce se intercondiționează pe un anumit spațiu, pe o perioadă de timp determinată. Încercarea de diferențiere a activităților turistice și clasificarea lor în tipuri și forme este diferită în literatura de specialitate.

Pe același spațiu geografic se pot practica mai multe tipuri de turism în funcție de resursele de care dispune spațiul respectiv. Aceasta este o tendință a turismului actual.

În prezent se disting mai multe tipuri de turism:

– Turism de recreere și agrement – este la îndemâna tuturor turiștilor proveniți din medii sociale diferite. În special populația urbană este atrasă de natură, în timp ce populația rurală participă mai puțin. Este un tip de turism practicat de toate grupele de vârstă, dar mai ales de populația de vârstă matură și de tineri. Durata este variabilă predominând turismul de durată scurtă (week-end) sau medie, se efectuează la distanțe diferite în funcție de posibilitățile materiale ale turiștilor. Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului, care se poate considera și atunci când evadezi dintr-o natură în alta.

Iată câteva programe, oferte pentru recreere:

Weekend la Sâncraiu

1. Vineri:

– sosirea oaspeților după masă

 – cazare și cină la gazde

2. Sâmbătă:

– mic dejun la gazde

– excursie: – Cheile Văii Stanciului

        – Cascada Vălul Miresei

         – Pietrele Albe

– prânz la pachet

       – Beliș: baraj și lac de acumulare

  – Mărișel: crucea lui Avram Iancu

– cină la gazde

3. Duminică:

– mic dejun la gazde

– plimbare cu căruța la lacul Horaița prin satul Alunișu

– program facultativ – escaladarea vârfului Horaița ( 1130 m)

– picnic în aer liber – grătar, slănină, telemea

 – după masă plecare

 Preț:  – cazare, demipensiune, prânz la pachet – 52 Eur/pers

– regim single – + 10 Eur/pers

– servicii de ghid – 65 Eur/zi

– plimbare cu căruța – 40 Eur/căruța( max 6 pers/căruța )

Observații: 

– număr minim de turiști: 15 pers.

 – oferta este asigurată la poalele Munților Apuseni, în comuna Sâncraiu, jud. Cluj. Satul este situat la 5 km de orașul Huedin, fiind locuit de o comunitate maghiară.

 – cazarea se face în pensiunii agroturistice, în camere cu 2 – 3 paturi, la 2 camere aparținând o baie

 – deplasarea turiștilor în timpul excursiilor se face cu autoturisme proprii, la cerere se pot închiria microbuze sau autoturisme de teren

 – în caz de timp nefavorabil programul se poate modifica

 – cascada se află la 12 km , dus – întors, de satul Răchițele, distanță ce poate fi parcursă pe jos cu echipament corespunzător sau cu autoturisme.

Ofertă specială pentru grupurile de tranzit.

 Program:

– primire într-o șură specifică zonei – degustare de pălincă de prune, cafea, ceai, pogăcele

– prezentarea portului popular și a unei case tradiționale

– vizită în sat: – biserica reformată cu tavan casetat – sec. XIII

– grup min. 15 persoane

Preț: 3 Eur/pers

Turism de aventură

Pentru acest program se asigură un ghid cu multă experiență, care a câștigat mai multe concursuri internaționale. Török János a obținut rezultate remarcabile la schi fond, concursuri de schi extrem, escaladare, alpinism. El a căștigat mai multe locuri I pe țară. În anul 2006 el a escaladat vârful Nanga Parbat de 8125 m, din Munții Himalaia, cota atinsă fiind de 7200 m.

Tracking, escaladare: M-ții Vlădeasa, M-ții Retezat, M-ții Făgăraș

Inițiere în alpinism și cățărare pe stâncă (începători și avansați): Cheile Turzii, Defileul Aiudului, Chelile Bicazului, etc

Ture mountain – bike: Munții Apuseni – zona Vlădeasa

Schifond și schi alpin : M-ții Vlădeasa, M-ții Harghita, M-ții Retezat, M-ții Făgăraș

Observații: – număr maxim de turiști 8 – 10 peroane

– pentru alpininsm se asigură echipament

– pentru schi fond, schi alpin și ture mountain – bike se folosesc echipamente proprii

Tarif: 65 Eur/zi ( servicii de ghid ) 

Ture de descoperire a naturii

Ghidul acestor ture este soția lui Török János, Annamária, ecologistă.

Programe propuse: observarea plantelor și a păsărilor, colectarea plantelor medicinale și a ciupercilor.

Pentru grupuri de elevi recomandăm: confecționarea de adăposturi pentru păsări, orientarea în munți (folosirea hărților), ture de noapte

1. Tura arnică de munte (cu mașina 1 zi) – cunoașterea plantelor ocrotite din zonă

Perioada: sfărșitul lunii iunie – începutul lunii iulie

2. Ture pentru observarea unei turbării montane

Perioada: iunie – august

3. Tura plantelor medicinale: cunoașterea diferitor plante medicinale, noțiuni de medicină populară

Perioada: iulie – august

4. Ture de noapte: observații astronomice, ascultarea glasului păduri noaptea, observarea animalelor sălbatice, etc

Perioada: tot timpul anului(perioada ideală august – septembrie)

Tarif: 65 Eur/zi ( servicii de ghid )

Turism ecvestru în Stana

Stana: un sat mic așezat pe dealurile din vecinătatea Munțiilor Vlădeasa. Peisajul este alcătuit din: pășuni, păduri și sate răsfirate pe vâlcele. Acest peisaj oferă condiții optime pentru călărit.

Călare pe cai sau așezați confortabil în căruțe, într-o plimbare putem admira frumusețile naturii sau obiectivele turistice din zonă. Aici locuiește proprietarul hergheliei, De Martin Ludovico, un tânăr medic veterinar, care crește cai de rasă huțul. După terminarea facultății el s-a mutat aici de la Cluj, împreună cu familia. El introduce cu dibăcie turiștii în tainele echitației sau îi și însoțește la o tură de călărit. Momentan în herghelie sunt 25 de cai, din care aproximativ o treime sunt huțul.

În cazul familiilor cu copii, soția lui Ludovico, Mihaela, are grijă de ei. Ei se pot juca împreună cu cei doi copii ai familiei, în grădina spațioasă din jurul casei.

De câțiva ani, un grup de tineri din satele apropiate, înpreună cu stăpânul casei exersează lupte de cavalerie ușoară (sec. VIII – X ). La cerere aceștia prezintă și spectacole.

La herghelie se poate ajunge cu trenul de la Huedin sau cu autoturisme de teren din satul Izvorul Crișului. În caz de timp favorabil se poate circula și cu autoturisme.

Ofertă de program

Inițiere în călărie

Ture de o zi cu întoarcere la locul de pornire :

A. – Stana – Varjúvár – muntele Riseg – Șaula – Nearsova – Horlacea – Domoșu – Săncraiu ( 6 ore)

B. – Stana – Petrinzel – cetatea Almașului – Stana ( ~ 8 ore )

Ture de mai multe zile în Zona Călata

Plimbare cu căruța (maxim. 7 pers/căruță)

Spectacol – lupte de cavalerie ușoară

Tarif:

– călărie: 7 Eur/pers/oră

– inițiere în călărie: 88 Eur/grup ( ~ 1 oră )

– ture de mai multe zile: 34 Eur/pers/zi

– plimbare cu căruța: 7 Eur/pers ( ~ 1,5 oră )

– spectacol: 132 Eur/grup

Echitație în Stana

1. Vineri:

– sosirea oaspeților după masă, cazare și cină la gazde

2. Sâmbătă: Figura 4.3.1. – Cursuri de călărie

– mic dejun la gazde

– excursie cu trenul la herghelia din Stana, cu plecare din gara Huedin

– program: – inițiere în călărie, tir cu arcul

– spectacol: lupte de cavalerie ușoară în costume și cu arme specifice

– călărie sau plimbare cu căruța pe un traseu prestabilit în jurul hergheliei

– prânz: gulaș la ceaun, servit în vase ceramice, reconstituiri fidele ale unor obiecte de lut aparținănd culturii nomade avare și maghiare (sec. VII – IX),

– timp de odihnă; plimbare în pădure; vizitarea unei iurte, cort specific folosit de popoarele nomade

– reîntoarcere cu trenul la Huedin

– program la Sâncraiu:

– primire într-o șură specifică zonei, degustare de pălincă de prune și "kürtös kalács”

– vizitarea unui mic muzeu etnografic, și a bisericii reformate cu tavan casetat – sec. XIII

– cină festivă: muzică tradițională, prezentarea portului popular, programul ansamblului de dansuri populare

3. Duminică – mic dejun la gazde

– excursie în Munții Apuseni: – cheile văii Stanciului, cascada Vălul Miresei

sau

– barajul și lacul de acumulare Beliș,

– Mărișel: crucea lui Avram Iancu

– plecare după masă

Tarife: – cazare, demipensiune : 42 Eur/pers

– cameră single: + 8 Eur/pers

– program de călărie: 17 Eur/pers

– program artistic (cină festivă): 110 Eur

– servicii de ghid: 65 Eur/zi

Observații: grup min.15 pers

– programul ecvestru se desfășoară la Stana, la herghelia lui DeMartin Ludovico

– cazarea este asigurată la poalele Munților Apuseni, în comuna Sâncraiu, jud. Cluj, în pensiunii agroturistice, în camere cu 2 – 3 paturi, la 2 camere aparținând o baie.

– în caz de timp nefavorabil programul se poate modifica

– deplasarea turiștilor în timpul excursiilor se face cu autoturisme proprii, la cerere se pot închiria microbuze sau autoturisme de teren

– cascada se află la 12 km , dus – întors, de satul Răchițele, distanță ce poate fi parcursă pe jos cu echipament corespunzător, sau cu autoturisme.

Trasee turisitce

Trasee turistice pentru autoturisme de teren

La cerere se pot închiria autoturisme de teren.

1. Sâncraiu – Alunișu –Săcuieu – P. Vișagu – Cabana Vlădeasa – Sâncraiu – 50 km

2. Sâncraiu – Valea Drăganului – Floroiu – Ciripa – cascada Moara Dracului – Stâna de Vale – valea Iadului – Lacul Leșu – Bucea – Sâncraiu – 170 km

3. Sâncraiu – Bucea – Piatra Craiului – Borod – Beiuși – Peșterea Urșilor – Stâna de Vale – valea Iadului – Bucea – Sâncraiu – 300 km

4. Sâncraiu – Răchițele – pasul Prislop – Doda Pilii – cabana Padiș–Sâncraiu – 130 km

5. Sâncraiu – Răchițele – Ic Ponor – cheile Someșului Cald – Sâncraiu – 100 Km

6. Sâncraiu – Scrind – Răchițele – Săcuieu – Bologa – Sâncraiu – 90 km

7. Sâncraiu – Gilău – Someșu Rece – Răcătău – Mărișel – Coada lacului Tarnița – Lăpuștești – Dealu Mare – Râșca – Mănăstireni – Sâncraiu

8. Sâncraiu – Huedin – Căpușu Mare – Agârbiciu – Dângău – Mărcești – Râșca – Dealu Negru – Beliș – Sâncraiu – 90 Km

9. Sâncraiu – Căpușu Mic – Valea Căpușului – Bedeciu – Mănăstireni – Văleni – Sâncraiu – 75 Km

10. Sâncraiu – Huedin – Beliș – Poiana Horea – Călineasa – Doda Pilii – Răchițele – Sâncraiu

11. Sâncraiu – Beliș – Poiana Horea – Albac – Câmpeni – Roșia Montană – Câmpeni – Rimetea – Gilău – Sâncraiu – 330 Km

Trasee turistice pentru bicicliști, drumeții

A. Trasee pentru bicicliști

1. Aceleași trasee ca și pentru automobiliști

2. Sâncraiu – Beliș – Bălcești – Dealu Botii – Doda Pilii – Padiș – Sâncraiu

3. Traversarea Muntelui Vlădeasa

– Sâncraiu – Alunișu – Săcuieu – spre Vișag pe drumul forestier până la cabana Vlădeasa, vârful Vlădeasa – coborâre spre valea Drăganului

– cabana Vlădeasa – Piertrele Albe – Valea Stanciului

– cabana Vlădeasa – Piatra Tâlharului – Padiș ( drum de creastă )

– Săcuieu – Rogojel – cabana Vlădeasa – Piatra Bănișorului ( coborâre ) – Vișagu

B. Trasee marcate pentru drumeții

I. Trasse de access pre cabana Vlădeasa

1. Banda albastră – Bologa – cabana Vlădeasa : 18 km/900 m, ~ 6 ore

2. Cruce albastră – Bologa – V. Dubușeștilor – cabana Vlădeasa: 19km/1050m, ~ 4,5 ore

3. Triunghi roșu: – Podul Ordăngușa – Săciueu – cabana Vlădeasa : 13 km/800 m, ~ 3 ore

II. Circuite la cabana Vlădeasa

4. Punct roșu: – circuit Vlădeasa : 14 km/450 m, ~ 4 ore

5. Punct albastru: – circuit Răchițele : 35 km/1200 m, ~ 11 ore

III. Alte trasee turistice

6. Triunghi albastru: – circuit: Răchițele – cascada Vălul Miresei – Răchițele: 13 km/400 m, ~ 4 ore

7. Bandă albastră : – circuit: Răchițele – V. Agastău – D. Țiclăului – Răchițele: 7,5 km/350 m , ~ 3 ore

În zona Padiș există trasee de vizitare a tuturor obiectivelor de interes turistic.

Observații:

– traseele recomandate se pot parcurge într-o zi ( 10-12 ore )

– traseele se pot modifica în funcție de preferințele turiștilor și pot fi parcurse organizat cu grupuri mari sau mici

– la cerere putem asigura ghizi

– Turismul de îngrijire a sănătății (balnear sau curativ) – își are originile în timpurile antice, când oamenii cunoșteau și exploatau proprietățile curative ale apelor minerale și termale, ale curei heliomarine, nămolurilor. Este considerat cel mai vechi tip de turism, la care participă mai mult persoanele în vârstă. Prin amenajările corespunzătoare, are avantajul că se practică tot timpul anului și poate fi organizat corespunzător capacităților de cazare. Se desfășoară pe distanțe medii si lungi, în strânsă legătură cu durata concediului de odihnă și eficacitatea tratamentului curativ. Are nevoie de o infrastructură specializată și de dotări speciale (săli de proceduri, de gimnastică medicală, saune, băi, nămoluri, etc.) precum și de un personal calificat, ceea ce ridică costul serviciilor. În zona Sâncraiu nu sunt băi termale, pentru îngrijirea sanatății avem aerul proaspat.

– Turismul cultural – cuprinde persoanele care vizitează obiective turistice aparținând patrimoniului cultural. Se adresează anumitor categorii de populație (elevi, studenți, intelectuali); atrage populația urbană și rurală; durata este limitată la un timp scurt sau mediu. Acest tip de turism este practicat frecvent de turiștii aflați în tranzit, care nu utilizează prea mult infrastructură turistică. Fluxurile de turiști amatori de turism cultural se îndreaptă spre orașele mari ale lumii recunoscute prin arhitectura veche a clădirilor, prin muzee sau prin concentrări de obiective turistice variate.

– Turism educațional – cuprinde activitățile turistice organizate în scopuri educative, în general pentru grupa de vârstă tânără.

– Turismul social – reflectă stratificarea socială (veniturile diferite ale populației), pentru populația cu venituri mici (sau cu handicap) anumite organisme (sindicate, case de ajutor) sociale oferă înlesniri pentru a putea fi cuprinși în activitatea turistică. Dezvoltarea acestui tip de turism a fost posibilă datorită democratizării turismului (apariției turismului de masă organizat).

– Turismul de tip complex – rezultă din asocierea pe același teritoriu a celorlalte tipuri. Este cel mai realist întâlnit în practică, cuprinzând un mare număr de turiști de toate vârstele și profesiile, fiind practicat în special în perioada vacanțelor și concediilor. Acest tip are nevoie de o ofertă foarte largă, de o infrastructură și servicii diversificate.

Un element major al atractivității îl constituie specificul gastronomic al unei regiuni. Sunt cunoscute expozițiile și festivalurile generate de sărbătoarea vinului, a berii și a altor băuturi, precum și a unor sortimente culinare. Producția de vinuri constituie pentru anumite țări o atracție turistică de sine stătătoare (Franța, Spania, Italia). Particularitățile locale ale sortimentelor de vinuri renumite oferite turiștilor în pivnițe de degustare și vânzare, creează fluxuri turistice continue.

– Turismul pentru cumpărături (Shopping) – se practică în special în regiunile turistice renumite, în marele orașe cu galerii și centre comerciale, în magazine mici sau piețe renumite pentru anumite produse. (sat Negreni)

Turismul se desfășoară în mai multe forme, în funcție de: aria de proveniență a turiștilor, distanța, durata șederii, tipul de transport utilizat, vârsta turiștilor, modul de organizare, modul de desfășurare, prețul plătit, particularitățile regiunii de destinație, interacțiunea turiștilor cu locul de destinație, numărul turiștilor, etc.

IV. CONCLUZII

Una dintre orientările fundamentale ale economiei moderne este dezvoltarea și diversificarea serviciilor. În cadrul acestora agroturismul trebuie privit ca o activitate economică, aducătoare de venituri complementare pentru gospodăriile rurale, în sensul valorificării potențialului economic al acestora, prin activitățile de găzduire și de valorificare a produselor proprii și locale.

Agroturismul trebuie considerat un element economic, generator de locuri de muncă și factor dinamizator al așezărilor rurale, respectiv determină creșterea economică.

Dezvoltarea agroturismului ca o afacere socio – economică și de mediu, pare a fi un mijloc de adaptare la cerințele de restructurare ale Uniunii Europene (Garcia-Ramon, 1995), în timp ce, pe de altă parte, prin funcțiunile pe care le îndeplinește (economică, de mediu, culturală și recreativă), reprezintă și o provocare pentru viitorul mediului rural.

Din studiile efectuate până în prezent, puține ca număr și modeste în conținut, nu rezultă dacă turismul rural poate constitui în mod cert un sâmbure de dezvoltare și trebuie inclus ca strategie în dezvoltarea economică. De asemenea, întrucât se practică la scară mică (în majoritate aparține gospodăriilor țărănești), marii investitori, inclusiv statul, sunt sceptici în a-și plasa capitalul pentru dezvoltarea acestei forme de turism. Pe de altă parte, din informațiile care provin din zonele agroturistice, rezultă că această formă este în mod cert aducătoare de profit. Mai mult chiar, unele studii atestă faptul că în cazul stabilimentelor turistice, inclusiv cele agroturistice, raportul beneficiu – cost este mai favorabil decât în cazul celor neturistice.

Agroturismul reprezintă o măsură care asigură locuri de muncă pentru populația rurală, contribuind astfel la stoparea exodului către urban, respectiv la stoparea depopulării unor zone rurale. Există însă păreri contradictorii în legătură cu dezvoltarea agroturismului. Așa, spre exemplu, la argumentul că agroturismul se practică în zone nepopulate, se contraargumentează că prin extinderea lui va avea loc poluarea mediului; la argumentul că agroturismul necesită investiții mici, se contraargumentează că și veniturile sunt mici în comparație cu cele obținute în unități de mari dimensiuni, bazate pe investiții mari; la argumentul că agroturismul este generator de locuri de muncă, se contraargumentează că angajarea este sezonieră, incertă etc.

Având în vedere cele de mai sus, putem afirma că aspectele respective reprezintă tot atâtea cauze care determină pe marii investitori să manifeste rețineri în această activitate. În general, în lume, agroturismul se practică din inițiativa micilor fermieri agricoli și numai în zona care îndeplinește condițiile necesare.

Un argument suprem în practicarea turismului rural, inclusiv a extinderii lui, îl reprezintă faptul că spațiul rural se restrânge tot mai mult ca urmare a dezvoltării activităților neagricole, iar citadinii manifestă tot mai mult dorința (necesitatea) de a petrece timpul liber într-un mediu nepoluant.

Turismul rural și agroturismul sunt activități economice complexe, cu o largă sferă de cuprindere, care pun în evidență, printr-un mecanism propriu, circulația turistică rurală. Căutarea mediului rural pentru odihnă și recreere este o tendință generală în practica mondială a turismului. Venind în întâmpinarea acestei tendințe, numeroase organizații de turism, lucrative sau obștești, din diverse țări europene se preocupă, de mai mulți ani, de organizarea și instituționalizarea turismului în spațiul rural.

Dezvoltarea turismului rural apare ca o consecință a restrângerii mediului natural în condițiile urbanizării planetei, a poluării, a aglomerației umane, a stresului fizic și psihic specifice unei existențe moderne. Astfel, turismul rural poate fi considerat ca o terapie necesară pentru relaxarea și ”reîncărcarea bateriilor“ omului modern, într-un spațiu adecvat și plăcut și la un preț rezonabil.

Crearea unei infrastructuri turistice este poate elementul cel mai costisitor, dar se poate realiza fără exagerări, fiind de folosință îndelungată, cu efecte și în sensul evitării altor categorii de investiții, mai scumpe și mai periculoase pentru mediul înconjurător. Totodată turismul rural poate fi impulsul dezvoltării unei adevărate mici industrii adiacente cum ar fi: meșteșuguri, artizanat, ce valorifică superior resursele locale, încărcându-le cu valoare adăugată. Pot renaște meserii aproape uitate, se dezvoltă ateliere locale, deci se creează noi locuri de muncă pentru oameni care cel mai adesea sunt și artizani și agricultori, ceea ce este liniștitor. Turismul rural și turismul în general reprezintă un fenomen caracteristic civilizației actuale, una din componentele majore ale vieții economice și sociale. Turismul rural are ca obiect o producție șu un consum de bunuri și servicii, care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor. Cuprinde o serie de activități cum ar fi: furnizarea de informații utile, comercializarea de vacanțe, efectuarea unor prestații: transport, cazare, alimentație, agrement, tratament, etc. Turismul are efecte benefice și asupra nivelului de calificare și instruire a forței de muncă. Lucrătorul din turism, fie cel din cadrul unei agenții, hotel sau pensiune agroturistică trebuie să aibă un orizont turistic, cultural, științific larg, să cunoască o limbă străină, să știe să recomande un produs turistic, să știe să alimenteze cererea, să se impună ca un tip plăcut societății din care face parte.

Toate cele expuse ilustrează poziția importantă a turismului rural în structura necesităților economice și rolul său activ în procesul de dezvoltare și modernizare a economiei locale și naționale.

V. BIBLIOGRAFIE

Badea, L., Buza, M., Niculescu, Gh., Sandu Maria, Schreiber W., Șerban Mihaela, Kadar, A. – Munții Apuseni și Podișul Transilvaniei, Editura Ars Docendi, București, 2006

Buciuman, E. – Economie rurală, Editura SSA, Alba Iulia, 1999

Cocean, P.: – Chei și defilee în Munții Apuseni, Editura Academiei Române, București, 1988

Cocean, P.: – Tipuri genetice de peșteri și avene în carstul din Munții Apuseni. Studia Univ. Babeș-Bolyai, ser. geografie, Cluj-Napoca, 1990

Fleșeriu C. A. – Metode și tehnici de turism și comerț, Editura Argonaut, Cluj–Napoca, 2004

Gavrilescu, D. – Economii rurale locale – dimensiuni și perspective, Editura AGRIS, București, 1998

Grigor, P. Pop: – Județul Cluj, Editura Academiei Române, București, 2007

Kömüves, E.: – Peștera cu 6 intrări, Avenul Valea Podurilor. Bull. CSER, nr. 3, p. 75, București, 1974

Maier A., Lazăr Daniela, Boțan C. – Secțiunea geografie, Articolul Evoluția și dinamica populației din dealurile Huedinului și Pănicenilor, Analele, Ed. Dimitrie Cantemir, Tîrgu-Mureș, 2002

Maier A. – secțiunea geografie

Mitrache, Șt. – Dezvoltare durabilă rurală, Editura Planeta, București, 2000

Octavia Șuta – Economia comerțului, turismului și serviciilor

Suciu, Coriolan: – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol.I-II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967 – 1968

http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SANCRAIU/52201/

http://www.davincze.ro/sancraiu

www.sancraiu.ro

www.wikipedia.org