Studiu de Geografie Umana. Comuna Berzovia

Introducere……………………………………………………………………………………………………………….

Așezarea geografică………………………………………………………………………..

Poziția geografică………………………………………………………………………

Localizarea geografică…………………………………………………………………

Referințe bibliografice

Cadrul natural

Considerații geoistorice

Populația (MAI AM MULT DE LUCRU )

Evoluția numărului de locuitori

Dinamica populației REZOLVAT

Dinamica naturală

Natalitatea

Mortalitatea

Bilanțul demografic natural

Dinamica migratorie

Sosiți

Plecați

Bilanțul demografic migratoriu

Bilanțul demografic general

Structura populației

Structura demografică

Structura pe sexe

Structura pe grupe de vârstă

Structura matrimonială

Structura pe familii și gospodării

Structura socială

Structura etnică

Structura confesională

Structura lingvistică

Structura după nivelul de instruire

Structura profesională

Structura economică

Populația activă și inactivă

Structura populației pe sectoare economice

Prognoza demografică

Morfostructura localității

Dezvoltarea economică

Sectorul primar

Sectorul secundar

Sectorul terțiar

Obiceiuri, tradiții și meșteșuguri populare

Perspectivele de dezvoltare

Bibliografie

INTRODUCERE

Am ales lucrarea „Comuna Berzovia – studiu de geografie umană” pentru a putea studia, mai în detaliu, aspectele legate de popularea Berzoviei, de importanța acestei comune în stabilirea cadrului adecvat viețuirii și trăiniciei așezărilor umane.

Pe drept cuvânt, mărturie stau nenumăratele descoperiri arheologice care atestă permanenta locuire a acestui teritoriu încă din cele mai vechi timpuri,Începând cu influențele condițiilor naturale în stabilirea așezărilor umane și continuând cu aspectele legate de specificul oferit de interpătrunderile etnice în conturarea dezvoltării economico-sociale a așezărilor

Lucrarea este structurată pe 9 mari capitole pe parcursul cărora am încercat să analizez problematica componentelor fizico geografice și potențialului uman.

Primele 4 capitole abordează aspectele fizico geografice și istorice ale Comunei Berzovia,capitolul al-5-lea ne prezintă structura populatiei comunei sub diferite aspecte(Lingvistice,etnice,confesionale etc) capitul 6 aborzeaza tot aspectele fizico geografice ale comunei .

Capitolele 7 si 9 ne prezinta aspectele economice si perspective de dezvoltare ale comunei Berzovia.

Fiind o asezare rurala Berzovia s-a impus si prind obiceiurile si traditiile sale lucru oglindit in capitolul al 8-lea

În general alcătuirea unei monografii presupune multă documentare și muncă, de obicei o asemenea lucrare fiind alcătuită de un colectiv de autori.

1.AȘEZARE GEOGRAFICĂ

1.1 Poziționare Geografică

Unitate este componentă a ținutului carpato-danubiano-pontic aparține de județul Caraș-Severin se află în partea de sud a Banatului, acolo unde lanțul Carptiilor se îndreaptă spre Dunăre, plecându-și treptat fruntiile înalte.

În acest spațiu geografic se întâlnesc fericit îmbinate toate cele trei trepte clasice ale pământului românesc. Deși relieful județului este în primul rând muntos, între puținele localități de câmpie se numără și comună Berzovia.

Deși relieful județului este în primul rând unul muntos, între puținele localități de câmpie se alfa și comună Berzovia. Nici orașele nu sunt la distante deosebit de mari. Cel mai îndepărtat oraș este Timișoara, situat la 77 km., iar cel mai apropiat este Bocșa, la numai 6 km. Orașul reședintă de judet, municipiul Reșita este situat la o distantă de 33 km, aceasta ar fi pozitia geografică a localitătii Berzovia

1.2 Localizare Geografică

Comună Berzovia este situată în partea de vest a județului Caraș-Severin, Situată aproape de hotarul cu județul timiș, pe drumul ce leagă Timișoara de Reșița, la 15 km de orașul Bocșa și 64 de km de Timișoara.Berzovia se desfășoară pe malul stâng al răului Bârzava, la intrarea în câmpia Moravitei.

Prin așezarea la răscrucea drumurilor, Berzovia constituie un nod de cale ferată dar și de șosele. Astfel, la 3 km. spre Timișoara este satul Ghertenis, la 9 km. spre Oravița întâlnim satul Fizes, la 4 km. spre Lugoj este așezată comună Ramna și la 12 km. spre Buziaș este comună Vermes. Din acest punct de vedere, Berzovia este o adevărată placă turnantă a comunicațiilor din zona.

Localitatea Berzovia are următoarele coordonate geografice : 45’ 25’’ latitudine nordică și 21’ 38’’ longitudine estică

2.REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Părerile privind străvechiul Berzobis sunt controversate.Astfel unele păreri susțin ideea că străvechiul Berzovis datează din timpurile invaziei românilor în Dacia,iar altele sunt de părere că acesta datează din timpurile dacice.Istoricii unguri l-au situate când pe cursul superior al răului Bârzava când la hotarul Carasovei sau chiar jos la Sasca.

Arheologii și istoricii români sunt mai reci în constatări,ei au identificat și investigat
O așezare de tipul cotofeni la est de Berzovia,pe înălțimea Gruniul cetății,deal situat pe valea pârâului Smidă.La Berzovia au fost descoperite șanțurile castrului și urmele întăriturilor care se întindeau până sub satele vecine.Sau descoperit vatra orașului,coridoare,bolți,scări,ape ducte,temple și vile precum și numeroase vase de pământ.

Studiul din 1974 în care sunt menționate pe cuprinsul banatului localitatiile daciceAcmonia,Arcidava,Dierna,Tibiscum,Zilidava,Berzobis etc . este extreme de concludentă în studiul acestei localități. Textul rămas de pe vremea celui de-al doilea război daco-român atestă existent unei cai de comunicație importantă,în cadrul imperiului român:drumul Lederata-TIBISCUM pe acest drum figurează și localitatea Berzovia,dintre multiplele urme de cultură materială din mediul român care sau conservat până în zilele noastre pe teritoriul localităților dacice,monedele dețin un rol foarte important astfel denarii republicani care au avut rol foarte important în relațiile negustorești ale dacilor ,,bănățeni’’ sunt prezenți în număr foarte mare și în perimetrul comunei Berzovia.Urme materiale semnificative în atestarea orașului civil Berzovia sunt și cărămizile găsite la Berzobis care aveau marca ,,legio-paturoman Flavia Felix’’.

Acest lucru ne dovedește că legiunea a statonat în cadrul castrului român și era condusă de Caius Iulius Quandratus Bassus, Secolul al XIV lea în anul 1366 apare amintită localitatea importantă jidovini cu ocazia întocmirii unei diplome la Semlac de regale Ludovic cel Mare prin care localitatea respectivă este donate lui Benedeck Heem.De asemenea jidoviniul este amintit între anii 1690-1711 în notițele lui Marsigli că făcând parte din districtul Bocșei

În conscripția din 1717 satul se numea Schidovina avea 57 de case și aparținea districtului Varsetului ;în primul deceniu al sec XIX trece în districtul Ciacovei.De asemenea în anul 1796 satul stârnește guvernului de la Viena care dispune regularizarea acestuia,sistematizare .Guvernul Austriac înțelegea prin această regularizare un mijloc coercitiv aplicat cu predilecție românilor bănățeni.Datorită opoziției Berzovenilor,regularizarea începe abia în anul 1803.Cele mai vechi famili care au locuit pe aceste locuri erau Almajan și Mureșan .

La 1848,înainte de revoluție comună a fost notată că având locuitori certăreți.acest fapt se explică prin aceea că alegerile de primar din septembrie 1848,impusă de administrația austrică care propune un candidat promiu,iar obsea comunei se opune acestui fapt.Din partea comitetului Caraș este trimis delegatul Ioan Paul pentru a organiza noi alegeri.El cere deplasarea a 12 cetățeni numiți de el la Bocșa pentru a alege un nou primar.

După Marea Unire ,Berzovia nu mai iese în evidență cu fapte deosebite,excepție face scandalul provocat cu ocazia alegerilor nastuite din 1946,scandal ce generat un adevărat război,înăbușit de autoritățile comuniste.La 23 1955 se infinteaza iar în anul 1956 a luat ființă SMA(Stațiunea de mecanizare a agriculturii),I.A.S a luat ființă în 1961 iar în 1972 a luat naștere AEIBO(asociația pentru îngrășarea tineretului bovin și ovin) ISCIPUL să înfințat în anul 1976 iar în 1779 a luat naștere Asociația Inter Cooperativă viticolă de la Fizes și baza de receptive ROMCEREAL. Fabrică de nutrețuri combinate a fost create în anul 1981.Multe dintre acestea sau restrâns sau și-au încheiat activitatea după anul 1990,există Asociația Agricolă fratiacu aproximativ 100 de asociații

3.CADRUL NATURAL

3.1.Geologia ( structura rocilor )

Depresiunea Panonică”, acoperită cu aluviuni și depozite cuaternare. răspândite pe cea mai mare parte a Câmpiei înalte a Bârzavei, sunt reprezentate prin acumulările aluvionare ale terasei joase, acumulări constituite din pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri cu grosimi de 5-8 m. precum și din aluviunile recente ale luncilor, reprezentate prin pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase

3. 2 Relieful

Aspectul de câmpie, unde este așezată Berzovia, este tipic pentru toată Câmpia înaltă a Bârzavei. Câmpia înaltă a Bârzavei corespunde zonei de contact cu dealurile vestice dar și cu Munții Dognecei la est si continuă cu treapta mai joasă a Câmpie Gătaiei spre vest.

Limita sud-estică este formată la contactul cu Munții Dognecei și Dealurile Tirolului. In Limita nord-vestică se dezvoltă cele două bazinehidrografice : Pogănișul, la nord și Bârzava la sud.

Limita vestică este mai evidentă datorită unor diferente mici de altitudine ( in jur de 40-50m.),existente între Câmpia înaltă a Bârzavei, la est și Câmpia Tabulară a Gătaiei la vest,Altitudinea medie a reliefului pe care este așezată localitatea, este de 140m. Limita nord-estica este constituita de contactul cu zona deluroasă Dealurile Silagiului și piemonturile Muntiilor Arenișului, masiv fragmentat de văi adânci. Piemonturile Munțiilor Areniș ajung până în dreptul localițății Bocșa Montană

3.3.Clima

Datorită așezării județului Caraș-Severin în partea sud-vestică a țării, nu foarte departe de Marea Adriatică și la adăpostul Carpațiilor, teritoriul se încadrează climatului temperat-continental moderat,cu noanțe usor submediteraneene.

Potrivit datelor înregistrate în stația meteo de referință (stația Timișoara), temperatura medie anuală este de 10,60C, iar valoarea medie anuală a precipitațiilor este 631,0 mm. În arealul comunei temperaturile sunt puțin mai scăzute (media anuală situându-se între 10,4-10,50C), iar precipitațiile mai mari (700,0 mm). Iernile sunt, în general, mai blânde și mai scurte, primăverile sunt relativ timpurii, scurte, cu însemnate variații termice, verile sunt dominate de mase de aer tropical, cu deficit de umiditate, iar toamnele sunt mai lungi, cu temperaturi mai constante

3.4.Apele

Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Bârzava și pârâul Fizeș, ale căror cursuri prezintă un potențial semnificativ de inundabilitate în anii bogați în precipitații și de o serie de văi cu debit intermitent, precum Agriș, Corniș, Gorovei, Vâna Satului, ogașele Bagrin și Stuparilor, ca și o serie de văi adânci de eroziune care în perioadele abundente în precipitații se transformă în văi torențiale

Apele din zonă se încadrează în două marii categorii:ape curgătoare permanente și ape curgătoare temporare. Colectorul principal al apelor curgătoare din zona este râul Bârzava, care aparține de sistemului hidrografic Timiș- Bega.

Cursul inferior este amplasat în câmpie iar în aval de Bocșa, are panta sub 1 km. și de aceea meandrează puternic sip e parcurs suferă despletiri iar în aval de Șoșdea intră in zona județului Timiș.Afluenții Bârzavei de la Berzovia sunt mici : Fizeșul, cu o suprafață a bazinului hidrografic de 111 km. pătrați și o lungime de 40 km dar și afluentul care poartă numele de Vornicul

Pe cuprinsul acestei zone există numeroase văi intermitente, care poartă apa numai temporar, în perioadele ploioase și după topirea zăpezilor, ca de exemplu :Valea Corniș, Ogașul Mare, Vâna Neagră, etc.

După studiile hidrologilor, sub teritoriul comunei există o mare pânză freatică, exploatată intens de stațiile hidrotehnice din zona Bocșa- Berzovia

3.5.Vegetația

Covorul vegetal care îmbracă solul Câmpiei înalte a Bârzavei se încadrează în zona stejaretelor, subzonă pădurilor de cer și garniță. În zona se disting trei feluri de vegetație :

Vegetația de pădure reprezentată de următoarele specii : cerul, garnita, stejarul și mai rar frasinul, jugastrul,carpenul și teiul.

Vegetația pajistilor naturale este limitată în prezent la suprafețe restrânse, păstrându-se pe terenurile improprii agriculturii, precum și pe pajiști și fânețe. Se întâlnesc diverse ierburi, îndeosebi trifoiul alb, trifoi roșu, ghizdei, trifoi mărunt, pirul gras, pătlagină, coadă șoricelului, păpădia și mușețelul.

Vegetația de lunca. În lungul văilor se dezvoltă o vegetație de tipul zăvoiului, cu specii lemnoase edificatoare : salcia, plopul, arinul negru, frasin,și singer. În flora ierboasă predomină plantele hidrofile cu specii de rogoz, papură, pipirig, trestie, etc

3.6 Fauna

Berzovia, prin așezarea ei în zona de câmpie colinară și pe valea Bârzavei, are o faună specifică pădurilor de foioase precum și silvostepei.In aceasta zona se regasesc animale precum mistrețul, iepurele, viezurele, veverița,vulpea, hârciogul, precum și păsări ca : mierla, rața sălbatică, buha, fazanul, etc. Mreana, cleanul, scobarul reprezintă speciile de pești ce se întâlnesc în râurile din zonă

Solurile 3.7

În condițiile in care in aceasta zona este un climat temperat și relativ umed, pe substratul argilos sau lutos și sub o vegetație de strejar , s-au format soluri de diferite tipuri podzolite și pseudo-gleziate. În funcție de factorii de formare ( climă, vegetație, rocă, timp), au fost delimitate următoarele unițati de soluri: soluri podzolice, argilo-aluvionare, luvisolul albic tipic, solurile brune podzolite și solurile aluvionare.

1. Soluri brune argiloiluviale

2. Soluri brune luvice;

3. Luvisoluri albice

4. Soluri brune eumezobazice

5. Soluri gleice și pseudogleice

6. Vertisoluri

7. Erodisoluri și soluri erodat

8. Soluri aluviale și aluviuni recente

9. Coluvisoluri

10. Soluri desfundate și protosoluri antropice

11. Asociații de soluri brune argiloiluviale, erodisoluri, soluri brune luvice (tipice, pseudogleizate, vertice) și ogașe și ravene

3.8 Rezervații naturale

În zona nu există nici o rezervație că atare în afară de Pădurea Berzoviei. Este totuși de amintit că în apropierecu satul Iersig se găsește o importantă crescătorie de fazani, cunoscută aproape în tot județul.

4.CONSIDERAȚII GEOISTORICE

Arheologii și istoricii sunt mai exacți în constatări. Astfel, se afirmă că faza a ÎI-a a culturii,Tisa e atestată și în Banat, iar în straturile de cultură materială de neolitic tardiv s-au descoperit o serie de forme ceramice deosebite de ceea ce se cunoștea din alte așezări. Astfel, numeroasele stațiuni arheologice bogate în urme – printre care este amintită și Berzovia -, sunt mărturii ce dovedesc că „ Sfârșitul neoliticului nu s-a produs în condițiile dispariției populației de pe teritoriul în care a evoluat cultură Vinca – Turdas

O așezare de tipul Cotofeni, la est de Berzovia, pe înălțimea Gruniul Cetății, deal situat pe valea pârâului Smidă. S-au descoperit aici obiecte de ceramică, unelte din piatră și os,toate aceste dovezi atestă continuitatea populației daco-getice pe pământul Berzoviei

Într-un studiu din 1974 sunt menționate pe cuprinsul Banatului localitățile dacice Acmonia, Aizizis, Arcidava, Bacanca, BERZOBIS, Canoniu, Dierna, Gaganae, Lederata, Potula, Tibiscum, Ziridava și Zurobara

Din al doilea război daco-roman ( 105- 106 d. Hr.) Trupele române merg spre nord până la Vărădia de astăzi ( Arcidava ), după care se întorc spre est, trecând prin Berzobis, cu destinația finală Tibiscum.La Tibiscum se realizează joncțiunea cu armatele pornite de la Dierna ( Orșova).

În urma săpăturilor arheologice de la Berzovia a fost descoperit castrul Legiunii IV Flavia Felix, din perioada traianică, situat pe un platou din stânga Bârzavei, în intravilan spunea arheologul Alexandru Fluture, este vorba despre” primul mare castru ridicat de armata romană, în primul război de cucerire a Daciei”

Castrul roman Bersobis se află în vatra satului Berzovia, județul Caraș-Severin, pe malul din stânga Bârzavei, și a constituit pentru o vreme garnizoana legiunii a IV-a Flavia Felix.Castrul este realizat din pământ și are două faze de construcție. În vecinătatea castrului s-a dezvoltat o așezare civilă care se dezvoltă până în secolul al IV-lea.În anul 1998 s-au început săpăturile pentru cercetarea clădirii comandantului, principia

Odată cu retragerea romană de după anul 271 d.Hr. Berzovia intră într-o zonă de anonimat pentru o perioadă ce durează mai mult de un mileniu. În secolul al XIV-lea este amintită localitatea Jidovini, cu ocazia întocmirii unei diplome, redactată la Semlac de regele Ludovic cel Mare, la 1366, diplomă prin care regele donează cetatea Jidovini lui Benedek Neem.

Sub influență mișcărilor revoluționarilor din data de noiembrie 1918, populația săracă din Berzovia a trecut la impărttirea bunurilor ce le dețineau moșierii din localitate. Revoltă a fost învinsă cu forță armată, iar pentru a speria populația, țăranul Stîngu Achim a fost împușcat în față primăriei, în prezența localnicilor comunei, adunați cu forță. În secolul XX, plin de convulsii sociale, este cunoscută activitatea preotului Alexandru Ogarlaci, care a fost întemnițat de de autoritățile austro-ungare între 1914-1918, fiind deportat și internat în lagăr în anii primului război mondial După Marea Unire, Berzovia nu mai iese în evidență cu fapte deosebite, excepție făcând scandalul provocat cu ocazia alegerilor măsluite din 1946, scandal ce a degenerat într-un adevărat război cu împușcături, până au intervenit autoritățile comuniste și au învins revoltă.

5.POPULATIA

5.1.Evoluția numărului de locuitori

Cei mai multi dintre locuitorii comunei Berzovia au fost, din cele mai vechi timpuri au fost români.In anul 1776 se amintesc 294 de case locuite,1910 localitatea avea 1787 locuitori, iar în 1920 un număr de 1708 locuitori iar în urma recensământului din 1927 pentru Berzovia rezulta un număr de 1710. erau grupati după nationalitate astfel : români 1274, geremani 15, unguri 34, evrei 1, slovaci 251,anul 1930 populatia Berzoviei era de 1700 de locuitori, iar în 1948 de 1832 de locuitori.

În anul 1956 populatia era de 1942 de locuitori, care erau grupati după natonalitate astfel: 1399 români, 29 maghiari, 90 germani, 129 slovaci, 210 tigani, și 15 de alte nationalitati. Tot din statisticile comunei rezultă că în anul 1962 Berzovia avea 1954 locuitori, în 1966 avea 2152 locuitori, iar în anul 1976 erau 2289 locuitori.

În urma recensământului din anul 1992 a rezultat următoarea situatie statistică : 2351 locuitori, din care 1190 bărbati și 1161 femei. Din acești locuitori doar 2319 sunt stabili în comună, adică 1170 bărbati și 1149 femei. În urma recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.165 de locuitori.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berzovia se ridică la 3.891 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002