Studiu de Fezabilitate Privind Infiintarea de Spatii Verzi In Cartierul Marceni Centru, Orasul Bicaz

Cuprins

INTRODUCERE………………………………………………………………………………4

CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND STUDIILE DE FEZABILITATE………………………………………………………………….……………5

1.1 Modul de organizare al studiului de fezabilitate…………………………………………5

1.2 Cuprinsul unui studiu de fezabilitate……………………………………………………..6

1.2.1 Date generale……………………………………………………………………………..6

1.2.2 Date tehnice………………………………………………………………………………6

1.3 Costul estimativ al investiṭiei……………………………………………………………………………………6

1.4 Analiza socio-economică și financiară…………………………………………………….7

1.5 Sursele de finanțare sau cofinanțare a proiectului de investiții………………………….9

1.6 Concluzii și propuneri……………………………………………………………………..9

CAPITOLUL II. STUDIU DE FEZABILITATE ÎNFIINȚAREA DE SPAȚII VERZI CARTIER MĂRCENI ȘI CENTRU,ORAȘ BICAZ……………………………………………………….……….…………………………..11

2.1. Prezentarea proiectului pe specialități…………………………………………………………………….11

2.2. Amenajare spații verzi……………………………………………………………………………..12

2.3. Irigații………………………………………………………………………………………………15

2.4. Dotări mobilier urban……………………………………………………………………………….19

2.5. Structuri……………………………………………………………………………………………21

2.6. Durata de realizare și etapele principale; Graficul de realizare al investitiei…………..23

Capitolul III. CONCLUZII………………………………………………………………………….…24

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………..26

ANEXE

Introducere

Tema proiectului meu se numește ‘’Studiu de fezabilitate privind înființarea de spații verzi în cartier Mărceni-Centru,oraș Bicaz”,iar motivul alegerii acestei teme apare din dorința de documentare.

Primăria orașului Bicaz își propune ca în cartierul Mărceni prin alocarea unor resurse financiare să se amenajeze spații verzi care să ducă la modernizarea orașului.În acest fel este nevoie de un studiu de fezabilitate care să facă posibil creearea de spații verzi.

Studiul de fezabilitate este analiza unei idei durabile.Ideile prezentate și analizate în acest studiu sunt amenajarea de spații verzi.

Prezenta lucrare propune demonstrarea necesității de amenajare de spații verzi în cartierul Mărceni.

În capitolele ce vor urma,vom avea în vedere modul de organizare al studiului de fezabilitate cu tot ceea ce cuprinde acesta:date generale,date tehnice,costurile estimative,analizele socio-economice și financiare și sursele de finanțare.

Cea de a doua parte a proiectului cuprinde descrierea generală a lucrărilor.

Capitolul 1.Noțiuni teoretice privind studiul de fezabilitate

1.1 Modul de organizare al studiului de fezabilitate

Studiul de fezabilitate reprezintă analiza complexă asupra unor aspecte economice,tehnice,dar și a factorilor implicați precum de timp,de risc. Chiar și un studiu de prefezabilitate, care nu intra in detalieri amănunțite,insă respectă structura și domeniile de analiză ale studiului de fezabilitate ar putea fi soluția corectă deoarece determină argumentele „pro” și „contra” ideii respective de proiect investițional, alternativele de implementare ale proiectului,evaluează riscurile asociate, aspectele financiare, tehnologice ale proiectului Un studiu calitativ de fezabilitate nu vine neapărat cu o apreciere complet pozitivă sau absolut negativă a ideii, dar cu investigarea alternativelor și evaluarea rezultatelor scontate in funcție de opțiunea implementării. Evident, decizia radicală și finală privind viabilitatea proiectului, dar și aprecierea dacă efectul indreptățește riscurile asumate – ii aparțin finalmente deținătorului ideii de proiect.

Studiile de fezabilitate urmăresc in mod obiectiv și rațional scopul de a descoperi punctele forte și punctele slabe ale proiectului, oportunitățile și amenințările (analiza SWOT) și in cele din urmă expun perspectivele de succes. Mai mult ca atat, un studio bine conceput de fezabilitate ar trebui să ofere și un fundal istoric al proiectului, detalii cu privire la management, operațiunile principale și calitatea gestionării proiectului, cercetări și politici existente in sectorul de referință.

1.2 Cuprinsul unui studiu de fezabilitate

Reieșind din considerentul ca Studiul de Fezabilitate trebuie să fundamenteze toate elementele de bază ale proiectului investițional, structura acestuia in mod logic va fi racordată necesității de expunere a tuturor elementelor care sunt specifice proiectului dat. Deci, structura recomandată, dar care poate fi ajustată in dependentă de specificul proiectului poate fi următoarea:

1.2.1 Date generale

Compartimentul respectiv foarte succint face trimitere la:

-denumirea obiectului investiției;

-elaboratorul studiului de fezabilitate;

– deținătorul ideii de proiect sau Ordonatorul principal;

– Autoritatea contractantă,

-amplasamentul (localitatea,strada),

– Descrierea investiției se efectuează minuțios, cu referire la starea actuală și la rezultatele

preconizate.

1.2.2 Date tehnice

Compartimentul respectiv este impărțit in paragrafe, care descriu situația juridică

privind :

1. apartenența și amplasarea / aria terenului care urmează a fi ocupat de obiectivul de investiție, incadrarea in planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului, caracteristicile geo – fizice ale terenului. Cerințele față de complexitatea expunerii acestui compartiment variază in dependență de specificul proiectului, in special in cazul in care se prevăd construcții capitale: studiu geotehnic, studii topografice, rezistența la cutremure și alunecările de teren; trasabilitatea, nivelul apelor freatice, dacă este relevant – date climatice. Se descriu rețele tehnologice de incintă: utilitățile disponibile și corespunderea capacitații acestora necesitaților obiectivului investiției, se detaliază și alți parametri meniți să asigure respectarea tuturor cerințelor și condițiilor obligatorii

pentru construcție; planul situațional, planul general.

2. obiectivele investiției, sunt descrise separat: clădirea, rețelele, echipamentul .

3. Compartimentul Date Tehnice include in sine neapărat descrierea ipotezelor de lucru și evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei multicriteriale, adică se iau in considerare toate aspectele relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu, legalitate, riscuri.

1.3 Costul estimativ al investiției

Sunt indicate cheltuielile per total necesare realizării investiției conformitate cu evaluarea efectuata și separat pe fiecare Componentă, grupată conform etapelor majore ale proiectului, cheltuielile de proiectare, asistență tehnică și supervizare, pe parcursul execuției, publicitate și mediatizare in caz de necesitate, inclusiv și cele suportate cu ocazia procedurilor de achiziții publice.

1.4 Analiza socio-economică și financiară

Analiza financiară are rolul de a furniza informații pentru monitorizarea și evaluarea

performanței financiare și poziționării comparative a investiției supuse analizei și este bazată pe ratele financiare și rapoartele sau previziunile cu privire la fluxurile de intrări și ieșiri, prețurile acestora și structura veniturilor și cheltuielilor de-a lungul intregii perioade de orizont.

Metodele de evaluare financiară a investițiilor pot fi teoretic impărțite in 2 grupuri:

1. metode care nu iau in calcul valoarea banilor in timp (de ex. termenul de recuperare a investiției, rata de rentabilitate contabilă etc.)

2. metode, care iau in considerare valoarea banilor in timp (valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate etc.).

Pornind de la simpla ințelegere a faptului că suma venitului obținut peste o anumită perioadă de timp valorează mai puțin decat aceeași sumă pe care o avem la dispoziție astăzi, pentru analiză se utilizează metode ce țin cont de actualizarea valorii fluxurilor de bani.

Pentru o analiză financiară amplă a proiectelor investiționale se aplică un șir de variabile de lucru, precum ar fi:

 Orizontul de timp;

 Factori de actualizare;

 Rata inflației;

 Cursul de schimb valutar;

 Costul investiției;

 Valoarea reziduală.

Prin orizontul de timp se ințelege numărul maxim de ani pentru care se fac prognoze.Diverse tipuri de actualizare pot fi aplicate in analiza proiectelor de exemplu se poate face preferință folosirii prețurilor constante, care sunt prețuri ajustate ținand cont de inflație și fixate la un an de bază. Pe de altă parte, in analiza fluxurilor financiare,prețurile curente sunt de preferat. Prețurile curente sunt prețuri nominale, la valorile observate in fiecare an. Folosirea prețurilor curente este recomandată deoarece efectulinflației poate influența calculul rentabilității financiare a investiției.

Cursul de schimb valutar poate fi considerat o variabilă de lucru deoarece proiectele ar putea fi evaluate atat in moneda țării unde se realizează acestea cat și intr-o monedă de referință – euro sau dolar. Pentru a avea o imagine corectă a rezultatelor financiare ale proiectului pentru orizontul de timp luat in calcul trebuie să se ia in considerare și raportul de schimb intre moneda autohtonă și moneda de referință.

Costul investiției: Valoarea costului unui proiect este dată de suma costurilor de investiție:teren, construcții, echipament, costuri speciale de intreținere, licențe, brevete, autorizații.

Criteriile minime de evaluare a fezabilității unui proiect investițional sunt:

valoarea netă actualizată VNA (NPV-Net Present Value)

rata internă de rentabilitate financiară RIRF (FIRR- Financial Internal Rate of Return)

coeficientul Beneficiu/Cost

termenul de recuperare a investiției.

La efectuarea analizei, indicatorii financiari se calculează aplicand formulele electronice

in programele computerizate, și Broșura respectivă nici nu și-a propus ca scop să redea aceste particularități specifice.

Pentru analiza financiară amplă, se recomandă de a lua in considerare două abordări:

analiza financiară pentru recuperarea intregii investiții (fără a ține cont de maniera și sursele de finanțare);

analiza financiară pentru recuperarea capitalului investit (ține cont de structura finanțării).

Un alt criteriu il constituie Analiza de senzitivitate care poate fi aplicată ca o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor variabile asupra rentabilității proiectului investițional.

Tipurile de riscuri identificate pot fi clasificate și conform altor criterii – de exemplu după timpul apariției acestora, adică riscurile care apar la etapa implementării proiectului, exploatării obiectivului etc. Important este, indiferent de sistematizarea logică, ca in Studiul de Fezabilitate să se prezente o analiza obiectivă a riscurilor, care să fie atotcuprinzătoare și să nu neglijeze circumstanțele care pot periclita buna implementare a proiectului. Mai mult ca atat, identificarea căilor eficiente de abordare a riscurilor este unul din accentele supra cărora atrag atenția investitorii.

Rezultatele analizei financiare trebuie să identifice dacă, din punct de vedere financiar

proiectul este viabil și sustenabil, adică indicatorii de performanță luați in calcul depășesc valorile critice, care sunt deseori racordate la indicatorii caracteristici proiectelor in dependență de domeniile de investire.

Prezența in compartimentul de Analiză Financiară a calculelor și interpretării clare a

respectivilor indicatori poate servi pentru concluzionarea generală privind amplitudinea

și nivelul calității analizei efectuate.

Analiza socio-economică este necesară pentru evaluarea corectă a proiectului deoarece nu intotdeauna analiza financiară poate releva corect și complet utilitatea și beneficiile reale ale acestuia. Analiza economică este efectuată in numele intregii societăți (regiune sau țară), ceea ce o face diferită față de analiza financiară care consider doar interesele proprietarului. Ea furnizează o vedere de ansamblu asupra costurilor și beneficiilor pentru economia localității / regiunii. Abordarea socio-economică analizează externalitățile, definind și redefinind costurile și beneficiile in fiecare etapă a proiectului.

1.5 Sursele de finanțare sau cofinanțare a proiectului de investiții

Se indică valoarea totală a investițiilor și ponderea contribuțiilor din diferite surse- existente sau solicitate, de exemplu – investiții private, credite bancare, surse din bugetul de stat sau bugetele locale, fonduri speciale, granturi sau credite străine etc. Se specifică toate condițiile de acordare a sursei, de exemplu, in cazul utilizării creditelor ca sursă de co-finanțare a proiectului investițional – rata dobanzii, perioada de grație,perioada de scadență, costurile aferente etc. In cazul fondurilor – precondițiile de cofinanțare, ratele și termenii de returnare a investiției etc.

1.6 Concluzii și propuneri

Include concluziile generale privind necesitatea și oportunitatea economică, posibilitățile financiare de investiție in construcția obiectului dat, ținand cont de securitatea lui economică și de exploatare; prezintă analiza generalizatoare a indicatorilor tehnico-economici și financiari principali ai obiectului investițiilor; vine cu recomandări privind modul proiectării ulterioare construcției (cumulare a construcției cu proiectarea, construcție pe tranșe) și exploatare a obiectului, alte măsuri ce ar asigura investitorului obținerea unui profit maxim și stabil in timp, atingerea unor rezultate sociale pozitive și a altor scopuri.

Capitolul 2. STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND ÎNFIINȚAREA DE SPAȚII VERZI CARTIER MĂRCENI ȘI CENTRU,ORAȘ BICAZ

2.1. PREZENTAREA PROIECTULUI PE SPECIALITĂȚI

Proiectul tehnic și detaliile de execuție fac obiectul unei singure documentații. Acesta se compune dintr-un volum de piese scrise care cuprinde:

-memoriile

-listele de cantități

-devizele pe categorii de lucrări

-deviz pe obiect

-deviz general

-extrase de resurse materiale, manopera, utilaje, transport

-listă dotări

Trasările se vor efectua conform planurilor de trasare. Trasarea proiectului se realizează prin pichetarea planimetrică si altimetrică, prin care se transpune pe teren atât desenul în plan al proiectului cât și cotele viitoarei amenajări.

Ca primă etapă se delimitează pe teren zonele care vor fi amenajate, transpunând planul de amenajare în etape, conform eșalonării lucrărilor de execuție, începând cu fixarea locului liniilor importante ale desenului: axele principale și schema generală și terminănd cu detaliile.

Proiectul propune realizarea amenajării de spații verzi în două cartiere din orașul Bicaz, totalizând 18765 mp: pe 14751mp în cartierul Merceni și pe 4014 mp în cartierul Centru , cuprinzând următoarele categorii de lucrări:

– amenajări spații verzi instalare material dendro floricol: 206 arbori, arbuști 1539 buc și 1470 mp gazon ;

-realizare iluminat funcțional cu panouri fotovoltaice = 27 stâlpi cu panouri solare ;

-realizare instalații de irigat automatizată

-montarea de mobilier urban: bănci 40 buc, mese și banchte sah 7buc, coșuri de gunoi 16 buc,

-realizarea a două spații de joacă pentru copii, dotate cu diferite echipamente pentru joacă copiilor de diferite vârste și zonă de odihnă totalizând 792 mp.

-realizare alei ecologice totalizand 1846 mp

-dotarea cu toalete ecologice 2 buc, conform listelor de cantitati.

2.2 AMENAJARE SPAȚII VERZI

Proiectul tehnic “ÎNFIINȚARE SPAȚII VERZI CARTIER MĂRCENI ȘI CENTRU” presupune:

înființarea de noi spații verzi care actualmente sunt neamenajate cu vegetație și mărirea suprafeței de spații verzi în orașul Bicaz;

realizarea unui sistem automatizat de irigații pe spațiile verzi înființate;

dotarea cu mobilier urban, în vederea îmbunatățirii și reabilitării infrastructurii publice urbane;

Elaborarea documentației în faza P.T. + D.D.E a proiectului “ÎNFIINȚARE SPAȚII VERZI CARTIER MĂRCENI ȘI CENTRU” s-a făcut pe baza temei de proiectare elaborată de beneficiar, a studiului de fezabilitate și a legislației în vigoare cu privire la intervențiile de specialitate în domeniul spațiilor verzi :

– Ordinul nr.863/2008 pentru aprobarea „Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea conținutului -cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții”.

– Hotărârea privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, hotărâre nr.321/2005, republicata în 2008;

– Hotărâre privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, hotărâre nr.1408/2007;

– Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane;

– OUG nr. 15/2009 pntru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului.

Acest proiect își propune să aibă un impact pozitiv asupra calității vieții pentru locuitori și să contribuie la creșterea biodiversității din zonă.

Prin acest proiect se urmărește crearea unor spații optim rezolvate funcțional și estetic, cu impact pozitiv deosebit asupra mediului natural și social, mărirea confortului urban și îmbunătățirea calității mediului în concordanță cu obiectivele generale ale Programului de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități.

SITUAȚIA PROPUSĂ

Prin intervenții complexe, adecvate, aceste terenuri cu suprafața de aproape 2 ha public, cu dotări ce se vor adresa tuturor vârstelor, îmbunătățind climatul urban atât la nivel de calitate a aerului cât și la nivel social: oferind prilejuri de întâlnire și petrecere a timpului liber în exterior populației . Aceste deziderate se vor realiza prin construirea de alei ecologice, realizarea de locuri de joacă și de spații de odihnă într-un cadru plantat, propice pentru promenadă , joacă și relaxare .

Amenajările prevăzute cuprind la nivelul spațiilor verzi plantari de arbori, arbuști, gard viu și gazon pentru îmbunătățirea calității mediului, pentru imbunatatairea solului degradat.

Lucrările necesare cuprind:

Pregătirea terenului curățarea solului de deșeuri și selectarea acestora:

-incarcarea deșeurilor biodegradabile și transportul acestora la groapa de gunoi

-reciclarea deșeurilor care se pretează la acest proces

Plantarea de material dendrologic de calitate – arbori și arbuști din specii de foioși și rășinoși care îndeplinesc cerințele funcționale și estetice ale zonei. Alegerea acestora s-a făcut pe criterii de adecvare la condițiile de mediu și crearea unei ambianțe plăcute, atractive. În vederea plantarilor se vă îmbunătății substratul pentru plantare prin aport de pământ vegetal

Plantarea de garduri vii din arbuști foioși.

Gazonarea suprafețelor verzi neplantate cu arbori ,arbuști sau gard viu

Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu

Protecția calității apelor:

Materialul vegetal propus pentru amenajare are rezistența bună la dăunători și la condițiile de mediu, astfel încât tratamentele fitosanitare necesare menținerii sale sunt minime (ca și riscurile de poluare cu pesticide).

Protecția aerului:

În proiect se prevede plantarea de arbori, arbuști precum și gazonarea peluzelor. Acestea vor contribui la ameliorarea calității aerului în zonă și în localitate.

Nu se vor incinera deșeuri de orice natură în perimetrul spatiilor verzi.

Protecția împotriva radiațiilor:

În zonele verzi nu se vor utiliza materiale radioactive

Protecția solului și a subsolului:

Solul degradat se decopertează și se degajează amplasamentul în perimetrul noii amenajări urmând a fi așternut un substrat din pământ fertil.

S-au prevăzut circulații pietonale permeabile.

Protecția ecosistemelor terestre și acvatice:

Suprafața de spațiu verde va fi slab fragmentata în contextul utilității propuse. Plantarea arbuști, arbori și gazon va contribui la sporirea masei verzi în localitate.

Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public:

Zonele rezidențiale vor beneficia de asemenea de constituirea noilor spații verzi prin asigurarea funcțiunilor loisir și jocuri de copii în apropiere.

Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament:

Colectarea și evacuarea deșeurilor din zonele verzi amenajate se va realiza cu ajutorul coșurilor de gunoi fixe ce vor fi golite zilnic.

Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase:

Tratamentele fitosanitare se vor face respectând normativele în vigoare, cu substanțe din grupele III și IV de toxicitate, doar sub supravegherea specialiștilor.

Implicații asupra mediului înconjurător

Prin amenajarea spatiilor verzi la o calitate superioară se urmărește ridicarea calității mediului prin:

reducerea poluării prin absorbția de CO2

creșterea confortului ambiental și termic la nivelul zonei.

Condiții generale de recepție

În cadrul recepției se va verifica aspectul estetic și funcțional al lucrărilor prevăzute. Procesul verbal de recepție va cuprinde: data efectuării recepției amenajării, funcția, calitatea și numele persoanei care a efectuat verificarea datelor din teren, defectele observate la elementele supuse verificării, observații privind înlăturarea defectelor constatate.

Asistență tehnică

Pe parcursul derulării lucrărilor de realizare a zonei verzi se va efectua asistența tehnică și verificarea din partea proiectantului și a beneficiarului, prin personal calificat pentru fiecare etapă de execuție, inclusiv în cazurile de apariție a unor neconcordanțe de aplicare a proiectului. Urmărirea în timp

Beneficiarul are obligația de a urmări comportarea în timp a lucrărilor sub exploatare. În acest sens, observațiile periodice se vor face conform prescripțiilor tehnice în vigoare pentru fiecare categorie de lucrări în parte.

Conform P 130/97 – Normativ pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor, lucrările la spații verzi se încadrează în categoria „urmărire curentă” .

2.3. IRIGAȚII

DATE GENERALE

Prin prezentul proiect s-a realizat un sistem de irigație automatizat pentru spațiul verde aferent proiectului ÎNFIINȚARE SPAȚII VERZI CARTIER MĂRCENI ȘI CENTRU din orașul Bicaz.

Sistemul de irigații va fi ulterior utilizat și administrat de către Beneficiar, urmând să asigure irigarea automatizată în regim permanent a spațiilor verzi prevăzute a fi nou înființate în proiectul ÎNFIINȚARE SPAȚII VERZI CARTIER MĂRCENI ȘI CENTRU aflate în administrarea Beneficiarului .

În conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importantă a lucrării: "C" normală.

SITUAȚIA EXISTENTĂ

Terenul pe care se amenajează proiectul nu prezintă nici o amenajare.

SITUAȚIA PROIECTATĂ

Suprafața totală de spații verzi ce urmează a fi amenajata, măsurată conform planului de situație este de 18765 mp și constă din zone verzi cu plantații de arbori, arbuști și gazon.

Pentru alimentarea sistemului de irigații va fi necesară alimentarea cu apă din rețea sau prin forarea unor puțuri.

La calcularea timpilor de udare și a cantităților de apă, s-a considerat o normă de 5mm/zi (5 l/mp) pentru toate suprafețele considerate, urmând ca pentru zonele mai umbrite să se ajusteze timpii de udare corespunzător în faza de exploatare.

Volumul de apă necesar estimat pentru asigurarea acestei norme de precipitații, în condiții de lipsa totală a precipitațiilor naturale va fi de:

(21.900m2 x 5 l)/1000 + 10% = 120 m3/ ciclu de irigație

Durata maximă zilnică alocată irigației este de 8h (intervalul orar 24:00 – 06:00), dimensionarea rețelei de alimentare cu apă și a numărului de zone cu funcționare simultană ținând cont de acest factor.

Stropirea suprafețelor de spațiu verde se va realiza cu aspersoare telescopice instalate subteran,amplasate corespunzător pentru realizarea unei irigații uniforme pe întreaga suprafață propusă.

Fiecare zonă de irigație este alimentată din conductă principală prin intermediul unei vane cu deschidere/închidere comandată electric. Electrovanele se montează îngropat în cămine de vizitare din polietilena ranforsată cu fibră de sticlă.

Comanda electrică de închidere/deschidere a electrovanelor este dată de un dispozitiv de comandă cu alimentare cu baterii, ce se montează de asemenea în căminele de irigații pentru electrovane.

Modulele de comandă pot comanda 1 sau 2 electrovane în măsura în care acestea se montează într-un cămin cu 1 sau 2 electrovane grupate.

Conexiunea electrică între modulul de comandă și solenoidul electrovanei se realizează în căminul de vizitare folosind conectori rezistenți la apă și umezeala, iar modulele de comandă au gradul de protecție electrică IP68.

S-a întocmit proiectul de amplasare a aspersoarelor telescopice pentru întreaga suprafață propusă

(Scara 1:1000) , apoi în baza acestuia s-a realizat proiectul tehnic pentru sistemului de irigații, cu împărțirea în zone de udare și indicarea tuturor elementelor de instalații ce urmează a fi executate subteran.

În baza proiectului tehnic de irigație s-a determinat numărul exact de aspersoare din fiecare tip, necesare pentru realizarea proiectului. De asemenea, în baza proiectului tehnic se face împărțirea în zona de irigație respectiv electrovane, considerând numărul maxim de aspersoare a căror funcționare simultană este asigurată de debitul necesar la sursa de apă.

Considerând numărul, consumul orar de apă și durata de funcționare pentru fiecare tip de aspersor, s-a calculat consumul zilnic total de apă pentru stropirea spațiilor verzi propuse, cu aplicarea unei norme de udare de 5mm/zi.

În baza proiectelor realizate s-au întocmit Listele cu cantități de lucrări, Devizele estimate de materiale, Lista de echipamente și Caietul de Sarcini pentru execuție.

DESCRIEREA SOLUȚIEI PROPUSE

Sistemul de irigații automatizat este o instalație compusă din tubulatura de apă, electrovane,componente electrice și aspersoare, destinat să aducă aportul zilnic de apă necesar supraviețuirii și dezvoltării corespunzătoare a plantelor, în condițiile climatice locale. La alegerea soluției și realizarea proiectului s-a ținut seama de următoarele elemente:

– Să se asigure apa la debitul și presiunea necesară funcționării corespunzătoare a aspersoarelor amplasate în orice punct al terenului, conform proiectului de stropire.

– Parametrii de pierderi de presiune dinamică și viteza apei pentru a nu provoca suprasolicitarea tubulaturii și echipamentelor de irigații, peste parametrii garantați de producător.

– Să distribuie apa prin metoda aspersiei pe toată suprafața propusă a funcționa ca spațiu verde, și fără a uda spațiile unde nu este necesară irigația, cu un înalt grad de uniformitate pentru a reduce la minim consumul de apă și energie.

– Să asigure irigarea tuturor suprafețelor proiectate, conform cerințelor de mai sus, în timpul maxim alocat (maxim 8h pe perioada de noapte);

– Sistemul să poată opri automat irigația în caz de precipitații naturale cu o intensitate mai mare de 5mm.

– Irigarea toturor spațiilor verzi să poată fi programată unitar de către utilizator de la un

programator portabil ce va transmite programul stabilit fiecărui modul de comandă din

teren. Este necesar ca programele stocate în modulele de comandă să nu poată fi modificate în mod neautorizat.

– Sistemul de control să fie modular și să funcționeze cu alimentare cu baterii, având în vedere distanțele mari între electrovane, iar transmiterea programelor către modulele de comandă amplasate teren să poată fi făcută de la distanță prin radio (ex. din mașină ce rulează de-a lungul amplasamentului).

Componentele principale ale sistemului automatizat de irigatii:

a) Coloana de alimentare – in sistem inelar, executata din conducta PEID cu De63mm, care transporta apa de la sursa de apa catre toate suprafetele de teren ce vor fi irrigate din acea zona. Din coloana principala de alimentare se realizeaza bransamente laterale catre fiecare zona de spatiu verde ce urmeaza a fi udata automat, prin intermediul unei electrovane.

b) Electrovana Master – se monteaza la fiecare din cele 2 foraje de alimentare, in cabina capului de foraj sau in apropiere in camin separat, si are rolul de a opri sistemul de irigatie in caz de ploaie, primind comanda de la un senzor.

c) Electrovanele – fac legatura intre coloana de alimentare si grupurile de aspersoare ce sunt proiectate a functiona simultan. Electrovana este prevazuta cu un dispozitiv de deschidere/inchidere cu actionare prin impuls electric 9V c.c.

d) Modulele de comanda – dispozitive electronice cu alimentare cu baterii ce receptioneaza si stocheaza programe si genereaza impulsuri electrice de deschidere/inchidere pentru electrovane, in functie de programul rulat. Acestea se monteaza impreuna cu electrovanele in camine speciale pentru irigatii, conexiunile electrice facundu-se in acelasi camin.

e) Aspersoare – dispozitive care imprastie apa pe o suprafata prin aspersie, si sunt conectate in grupuri la o conducta de alimentare ce este alimentata la randul ei din coloana principala de alimentare printr-o electrovana.

NOTA: Ansamblul format dintr-un grup de aspersoare, tubulatura la care sunt conectate si electrovana care le alimenteaza se numeste ZONA DE UDARE sau STATIE.

f) Sistemul de Control al irigatiei poate fi programat, stocheaza programul si genereaza impulsuri de deschidere si inchidere a electrovanelor conform programului memorat.

Sistemul propus pentru acest proiect este modular, special conceput pentru spatiile verzi pe domeniul public unde spatiile largi si vandalismul constituie o problema.

Programul de irigatie consta din stabilirea orei de pornire, duratei de functionare si a perioadei de succesiune pentru fiecare electrovana din sistemul de irigatie.

Programul propriuzis se realizeaza pe o unitate de programare cu interfata grafica LCD si dupa stabilirea tuturor parametrilor se poate memora sau transmite catre modulele de comanda instalate in teren.

Transmiterea programelor de la unitatea de programare la modulele de comanda serealizeaza de la distanta prin radio. In acest sens modulele de comanda instalate in teren sunt prevazute cu o interfata radio care permite comunicare unitatii de programare cu modulul de comanda si in acelasi timp are asociat un cod unic ce nu permite transmiterea programului catre alt modul decat cel caruia ii este destinat, avand in vedere ca toate modulele functioneaza in aceeasi zona.

Fiecare modul de comanda instalat in caminele pentru electrovane, stocheaza programul de irigatie care i-a fost transmis si transmite la randul sau prin cablu electric impulsuri de pornire/oprire pentru fiecare electrovana la care este conectat, in conformitate cu orarulprogramat. Atat modulul de comanda cat si interfata de comunicare radio sunt alimentate cu baterii de 9V alkaline, garantate de producator sa asigure functionarea sistemului pentru o perioada de minim un sezon (Martie – Noiembrie).

Modulele de comanda folosite in acest proiect pot gestiona 1 sau 2 electrovane. Avand invedere lungimile mari de trasee pentru care se realizeaza irigatia in acest proiect, numarul maxim de electrovane care este eficient a fi grupate in acelasi camin este de doua, iar incazurile in care gruparea nu a fost posibila, electrovanele se amplaseaza individual intr-un camin.

Schema logică de functionare si comunicare a sistemului automatizat de udare tip TBOS Radio cuprinde Modul de Comanda /Interfata Radio Electrovane Unitate de Programare si Aspersoare .

2.4 DOTĂRI ȘI MOBILIER URBAN

Pe terenul amenajat s-a prevăzut montarea a 28 buc de bănci realizate din lemn și structură metalică. Deasemenea se vor monta 30 buc coșuri pentru gunoi realizate din structură metalică și lemn, 4buc mese picnik și banchete din lemn, 2 buc wc. ecologice, 28 buc de stâlpi de iluminat cu panouri fotovoltaice cu o înălțime de 4m. Echipamentele pentru locurile de joacă destinate copiilor de diferite vârste sunt :2 buc balansoare, 2 buc leagăne duble,1 buc leagăn pentru vârste sub 3 ani, 1 buc tobogan, 2 buc nisipar. Toate acestea sunt detaliate în planșele de detalii.

Mobilierul urban propus pentru această amenajare respectă în totalitate normele europene în vigoare.

Montarea se va face după amenajarea terenului, conform planului de situație.

Calitatea mobilierului propus este foarte importantă pentru imaginea globală a amenajării, acesta zona urmând să devină un loc reprezentativ la nivel local.

BĂNCI ODIHNĂ

Băncile pentru odihna sunt din lemn pe structură metalică, cu dimensiunile 2,00/0,76/0,73m conform plansei de detaliu. Aceste bănci se vor amplasa conform planului de situație propusă aferent proiectului și plansei de dotări și mobilier urban.

Băncile se vor prinde la sol, în fundații de beton conform detaliilor de execuție.

Succesiunea tehnologică a montării băncilor este următoarea:

-Decaparea stratului fertil de sol și depozitarea acestuia

-Saparea gropilor pentru montarea băncilor

-Montarea ansamblurilor conform detaliilor de execuție

-Finisarea terenului.

COȘURI DE GUNOI

Coșurile de gunoi metal/lemn, vor fi tratate special anticoroziune . Coșurile pentru colectarea gunoiului se montează în fundații de beton, conform detaliului de de xecutie.

Succesiunea tehnologică a montării coșurilor pentru gunoi:

-Decaparea stratului fertil de sol și depozitarea acestuia;

-Saparea gropilor pentru turnarea betonului;

-Montarea coșurilor de gunoi în beton conform detaliilor de execuție;

-Finisarea terenului;

MESE ȘI BANCHETE PENTRU ȘAH

Confctionate din lemn tratat pentru exterior, acestea vor fi amplasate în zonele de odihnă conform planului de situației propusă.

TOALETE ECOLOGICE vor fi amplasate în vecinătatea acceselor în zonele verzi, conform planului de situație propusă.

LOCURILE DE JOACĂ PENTRU COPII

Locurile de joacă pentru copii de diferite vârste, se vor raliza conform planului de situație propusă și planselor de detalii tehnice, fiind echipate cu modulele pentru joacă enumerate mai sus. Echipamentele vor fi amplasate cu respectarea ariilor de siguranță prevăzute petru fiecare echipament-modul în parte.

Suprafața de amortizare va fi realizată prin așternerea unui strat de nisip cu grosimea stratului de 0,3m, delimitata de borduri înguste de beton.

Succesiunea tehnologică a realizării locurilor de joacă este următoarea:

-Decaparea stratului fertil de sol și depozitarea acestuia

-Montarea bordurilor înguste de beton

-Saparea gropilor pentru realizarea fundațiilor echipamentelor pentru joacă

-Montarea modulelor conform detaliilor de execuție

-Asternerea suprafeței de nisip grosime 0,3m

-Finisarea terenului.

IMPLICAȚII ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Lucrările proiectate nu au efecte negative suplimentare față de situația existentă asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafață sau din punct de vedere al zgomotului și peisajului.

Nu sunt afectate obiective de interes cultural său istoric.Prin executarea lucrărilor proiectate se va rezolva favorabil atât impactul asupra factorilor de mediu, cât și din punct de vedere economic și social.Influențe asupra factorilor de mediu datorate realizării unor condiții superioare celor actuale:

-Va scădea gradul de poluare al aerului;

-Se va reduce volumul de praf;

-Se va mări protecția fonică pentru blocurile – locuințe colective – adiacente.

-Influențe socio-economice:

-Crearea de noi locuri de muncă pe perioada execuției lucrărilor;

-Îmbunătățirea climatului social prin crearea unui ambient curat și civilizat;

-Creșterea siguranței circulației și a confortului optic pentru conducătorii auto.

-Pe ansamblu se poate aprecia că din punct de vedere al mediului ambient, lucrările proiectate nu introduc disfuncționalități suplimentare față de situația actuală, ci dimpotrivă au un efect pozitiv.

2.5. STRUCTURI

Proiectul cuprinde documentația tehnică pentru structurile de rezistență ale dotărilor și mobilierului urban din proiectul “ÎNFIINȚARE SPAȚII VERZI CARTIER MĂRCENI ȘI CENTRU”.

Piesele de mobilier urban și dotări prinse în cadrul proiectului de rezistență sunt următoarele: bănci realizate din lemn și structură metalică, coșuri pentru gunoi realizate din structură metalică și lemn, mese șah și banchete din lemn, stâlpi de iluminat cu panouri fotovoltaice cu o înălțime de 4m, echipamente pentru locurile de joacă destinate copiilor de diferite vârste: balansoar, leagăn,ansamblu, rotativă.

DATE TEHNICE PRIVIND INVESTIȚIA

Proiectul cuprinde documentația de avizare fază P.T. pentru structurile de rezistență din proiectul “ÎNFIINȚARE SPAȚII VERZI CARTIER MĂRCENI ȘI CENTRU”.

7buc mese șah și banchete din lemn, 27 buc de stâlpi de iluminat cu panouri fotovoltaice cu o înălțime de 4m, bănci odihna 40 buc, coșuri pt gunoi 16 buc.

Echipamentele pentru locurile de joacă destinate copiilor de diferite vârste sunt :2 buc balansoare, 2 buc leagăne duble, 1buc rotativă, 1 buc echipament pe arc, 2 buc complexe de joacă. Toate acestea sunt detaliate în plansele de detalii.

Banca

Fundații din beton simplu clasa C8/10.

Coș de gunoi

Fundații din beton simplu clasa C8/10.

Masa și bancheta șah

Fundații din beton simplu clasa C8/10.

Balansoar

Are o fundație dintr-un singur bloc din beton armat de clasa C12/15 armat cu plasa SPPB Φ8/10/10.

Rotativă

Are o fundație dintr-un singur bloc din beton armat de clasa C12/15 armat cu plasa SPPB Φ8/10/10.

Leagăn

Fundarea leagănului se face pe patru blocuri din beton simplu clasa C12/15.

Stâlp de iluminat

Are o fundație dintr-un singur bloc din beton armat de clasa C12/15 armat cu plasa SPPB Φ8/10/10.

Echipament pe arc

Are fundații din beton simplu clasa C8/10.

Prinderea tuturor elementelor de mobilier urban se vor încastra de blocurile de fundații conform specificațiilor producătorului.

MATERIALE

La elaborarea proiectului s-a avut în vedere folosirea următoarelor materiale:

beton clasa C8/10 în blocurile de beton simplu din fundații

beton clasa C12/15 în betonul armat

armaturi SPPB Φ8/10/10

2.6. DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPELE PRINCIPALE ; GRAFICUL DE REALIZARE AL INVESTIȚIEI

GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI:

Durata de realizare a lucrărilor cuprinse în proiect este de 5 luni ( durata de execuție efectivă fiind de 3 luni+conform graficelor)

Capitolul III. CONCLUZII

Realizarea unui studiu de fezabilitate devine criteriul bunelor practici. Prin intocmirea

Studiului de fezabilitate se poate investiga o serie de alternative in organizarea proiectului. Este un document care poartă caracter explicativ, care ghidează in alegerea diferitor căi de implementare a ideii de proiect. Și chiar daca analiza inițială a adus la o apreciere negativa a rezultatului, nu inseamnă că neapărat că idea trebuie să fie abandonată, ci posibil reorganizată conform sugestiilor studiului sau schimbării circumstanțelor de piață, locație, timp. Cu alte cuvinte barierele sau punctele slabe identificate prin efectuarea acestuia pot fi corectate.

Motivele pro – studiu de fezabilitate:

scoate in evidenta aspectele valoroase ale proiectului și evidențiază alternativele;

limitează numărul alternativelor;

identifică noi oportunități pe parcursul studiului;

motivează acțiunea de a abandona proiectul în cazul identificării barierelor

serioase în implementare;

asigura informații corecte pentru luarea deciziilor;

ajuta la creșterea investițiilor în companie;

produce documentație care demonstrează ca proiectul a fost investigat în

amănunt;

ajuta la asigurarea fondurilor de către instituții de prestigiu.

Studiul de fezabilitate evaluează potențialul proiectului de a atinge succes.

Obiectivitatea perceputa in aceasta evaluare este un factor important pentru credibilitatea

lui in fața investitorilor sau a creditorilor, dar este in primul rand important pentru deținătorul ideii de proiect, care are nevoie de informații reale și obiective. Din aceste motive, in majoritatea cazurilor, studiile sunt realizate de consultanți exteriori.

In cazul in care compania are sau plănuiește să realizeze un parteneriat strategic,

Studiul de fezabilitate vine sa analizeze situația din perspectiva beneficiilor oferite, precum și din perspectiva obligațiilor și drepturilor reciproce. Programele de finanțare reprezintă o oportunitate demna de luat in considerare, insă trebuie să se țină cont de faptul că realizarea unui proiect cere capacități de urmărire strictă a programului riguros de implementare. Un aspect crucial al programelor de finanțare rezidă și in consultanța calificată și susținerea obținuta impreuna cu finanțarea propriu-zisă.

Bibliografie:

„Elaborarea Studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri” Coordonator dr. Cristian

Bișa București BMP Printing House 2005

„Analiza Cost Beneficii Concepte și Practică” Antonz Boardman, David Greenberg,

Aidan Vining, David Weimer EdituraArc

„Oxford Finance and Banking from international to pesonal finance” Clays

“Risc și afaceri”, Ed. ChBeck, București, 2006-Elena Druica

Matei A.-„Economie publică – analiza economică a deciziilor publice”, Ed. Economică, București, 2003

Hotărârea Guvernului nr.28/2008

OUG nr. 15/2009

Balașa, Maria – Riscuri de natură legislativă în domeniul investițional, Tribuna Economică, nr. 19/1996

Mărăcine, Virginia, Decizii manageriale. Îmbunătățirea performanțelor decizionale ale firmei, Ed. Economică, București, 1998

Danu, Marcela, Economia riscului – pledoarie pentru o abordare lucidă, Tribuna Economică