Studiu de Caz Privind Datoriile Si Creantele la Ocolul Silvic Bucsani In Perioada 2014 2015

CUPRINS

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚELE

Conceptul și tipologia creanțelor și datoriilor

Recunoașterea și evaluarea creanțelor și datoriilor

Sfera relațiilor de decontare cu furnizorii și clienții

Documente privind evidența decontărilor cu furnizorii și clienții

CAPITOLUL II. PREZENTARE GENERALĂ A DIRECȚIEI SILVICE DÂMBOVIȚA OCOLUL SILVIC BUCȘANI

Date de identificare

Scurt istoric

Obiect de activitate

Comercializarea produselor specifice Fondului Forestier

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚELE LA OCOLUL SILVIC BUCȘANI ÎN PERIOADA 2014-2015

Operațiuni contabile cu privire la datoriile și creanțele înregistrate de Ocolul Silvic Bucșani în luna februarie 2014

Operațiuni contabile cu privire la datoriile și creanțele înregistrate de Ocolul Silvic Bucșani în luna februarie 2015

Analiza situației economico-financiare și tehnice a Ocolului Silvic Bucșani, prin prisma realizării programului de activitate pe anul 2014

Prognoza principalilor indicatori de program pentru perioada 2016-2017

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚELE

1.1. Conceptul și tipologia creanțelor și datoriilor

În vederea realizării obiectului său de activitate,fiecare entitate intră în relații economice cu persoane fizice sau juridice,denumite în mod generic”terți” , fie în calitate de vânzător,fie în calitate de cumpărător.

Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor entității în relațiile acesteia cu frunizorii,clientii,personalul,asigurarile sociale,bugetul statului ,entitățile afiliate,entitățile asociate și entitățile controlate în comun,asociații sau acționarii,debitorii și creditorii diverși.

Potrivit legii contabilității,contabilitatea clienților și a furnizorilor,a celorlalte creanțe și obligații se ține pe categorii precum și pe fiecare pesoană fizică sau juridică.

Creanța reprezintă contrapartida unei datorii și se concretizează în dreptul de a realiza plata unei anumite sume de bani,livrarea unui bun,prestarea unui serviciu,precum și execuția unei lucrări.În mod generic,titularul unei creanțe poartă numele de creditor.În desfașurarea activității sale,entitatea înregistrează creanțe în relațiile cu clienții,cu debitorii,cu personalul,cu bugetul statului,cu bugetul asigurărilor sociale,precum și în cadrul grupului cu asociații,cu subunitățiile și chiar cu furnizori.

Datoria este obligația contractată față de un terț și constă în achitarea unei sume de bani,livrarea unui bun,prestarea de servicii dar și executarea de lucrări în interesul acestuia.De asemenea,cel care are o datorie ,poate fi numit debitor. Datoriile intervin între relațiile dintre entitate și furnizori ,cu personalul ,cu bugetul statului,cu bugetul asigurărilor sociale,în cadrul grupului,cu asociații,cu creditorii diverși, precum și cu clienții.

În termeni financiari-contabili,datoriile reprezintă surse externe de finanțare puse la dispoziție de către terți pentru care întreprinderea trebuie să asigure o prestație,numerar sau echivalente de numerar,iar creanțele exprimă valorile economice avansate temporar terților pentru care întreprinderea urmează să primească o prestație,numerar sau echivalente de numerar.

În termenii Cadrului contabil general IASB,datoriile reprezintă obligațiile actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute și prin decontarea cărora se așteaptă să rezulte ieșiri de resurse care încorporează beneficii economice viitoare,iar creanțele,ca parte a activelor exprimă resursele controlate de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și prin decontarea cărora se așteaptă să rezulte intrări de resurse care încorporează beneficii economice viitoare.

Diversitatea datoriilor și creanțelor unei întreprinderi a condus la necesitatea grupării lor după diferite criterii:conținutul datoriilor și creanțelor,gradul de lichiditate al activelor obiect al datoriilor și creanțelor,moneda în care se face decontarea,perioada în care se face decontarea.Dintre aceste criterii cele mai reprezentative sunt cele după conținutul datoriilor și creanțelor și după gradul lor de lichidare.

După conținutul lor se disting:

datorii și creanțe comerciale,generate de cumpărări-vânzări de bunuri și servicii;

datorii și creanțe financiare,generate de împrumuturi primite,inclusive dobânzile datorate,respective împrumuturi acordate,inclusive dobânzile cuvenite;

datorii și creanțe fiscale,generate de decontările cu bugetul statului privind impozitele,taxele,fondurile speciale;

datorii și creanțe sociale, generate de decontările cu bugetul asigurărilor și protecției sociale privind contribuțiile specific ale întreprinderii și personalului;

alte datorii și creanțe,generate de relațiile întreprinderii cu personalul,cu entitățile afiliate,cu acționarii sau asociații,cu creditorii și debitorii diverși privind salariile,interesele de participare și dobânzile aferente,dividendele,rezultatele.

După gradul de lichiditate,datoriile și creanțele se impart,potrivit IAS 1 “ Prezentarea situațiilor financiare”,în datorii și creanțe curente și datorii și creanțe pe termen lung.

datoriile curente sunt acelea pentru care se așteaptă ca ele să fie decontate în cursul normal al ciclului de exploatare din cadrul firmei,iar exigibilitatea lor este în termen de 12 luni de la data bilanțului.Toate celelalte datorii care nu se încadrează în una dintre situațiile menționate sunt clasificate ca datorii pe termen lung.

Datoriile din exploatare și alte datorii legate de activitatea curentă a întreprinderii sunt clasificate de IAS 1 ca datorii curente chiar dacă sunt exigibile după mai mult de 12 luni de la data bilanțului.

creanțele curente,ca parte a activelor curente,sunt acelea care se așteaptă să fie realizate în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii în termen de 12 luni de la data bilanțului.Toate celelalte creanțe care nu se încadrează în una dintre situațiile menționate sunt clasificate ca active imobilizate.

Similar datoriilor curente,creanțele din exploatare și alte creanțe legate de activitatea curentă a întreprinderii sunt clasificate de IAS 1 în creanțe curente chiar și atunci când nu se așteaptă să fie realizate în 12 luni de la data bilanțului.

1.2. Recunoașterea și evaluarea creanțelor și datoriilor

Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situațiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț,respectiv bilanțul prescurtat și în contul de profit și pierdere.

În ceea privește recunoașterea elementelor în situațiile financiare ,aceasta se realizează prin intermediul a două criterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ ,respectiv:

plauzibilitatea realizării unui beneficiu economic viitor,respectiv a unei ieșiri de resurse purtătoare de beneficii economice;

evaluarea să se poată realiza în mod credibil.

Astfel,o creanță curentă este recunoscută în bilanț în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate și creanța curentă are o valoare ce poate fi determinată în mod credibil,iar o datorie curentă este recunoscută în bilanț atunci când este probabil că va rezulta o ieșire de resurse,deținătoare de beneficii economice,din achitarea unei obligații prezente și valoarea la care se va realiza această lichidare poate fi stabilită în mod sigur.

Evaluarea trebuie să fie percepută ca procesul prin care se determină valorile la care creanțele și datoriile curente vor fi recunoscute în situațiile financiare.De asemenea,aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.

Evaluarea la inventar a creanțelor și a datoriilor se realizează la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată.Diferențele sesizate în minus între valoarea de inventar determinată la inventariere și valoarea contabiliă a creanțelor se înregistrează în contabilitate pe baza ajustărilor pentru deprecierea creanțelor.În ceea ce privesc creanțele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

Evaluarea la bilanț a creanțelor și a datoriilor exprimate în valută și a celor cu decontare în lei în funcție de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României,valabil la data încheierii exercițiului financiar.În scopul prezentării în bilanț,valoarea creanțelor,astfel evaluate,se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.

În vederea evaluării creanțelor comerciale,se pot utiliza baze de evaluare diverse și combinații ale acestora,precum sunt :costul istoric,costul curent,valoarea realizabilă,valoarea actualizată.

Evaluarea la costul istoric presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea în numerar sau echivalente de numerar,care se așteaptă să fie încasată în momentul vânzării bunurilor sau prestării serviciilor,ori la valoarea justă a sumei încasate în momentul vânzării bunurilor sau prestării serviciilor.

Evaluarea la costul curent presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea în numerar sau echivalente de numerar,care ar trebui să fie încasată dacă vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor s-ar realiza în prezent.

Evaluarea la valoarea actualizată presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea actualizată a intrărilor nete viitoare de numerar ce urmează a fi generate de desfașurarea normală a activității entității.

Evaluarea la valoarea realizabilă presupune înregistrarea creanțelor curente la suma în numerar sau echivalente de numerar care ar fi obținută dacă aceste creanțe s-ar încasa în prezent.

Vânzarea unor bunuri sau servicii în schimbul valutei generează creanțe în devize,care vor fi evaluate prin transformarea acestora în lei la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operațiilor.Atunci când creanța în valută este decontată în decursul aceleași luni în care a survenit,întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună.În continuare,difereța de curs valutar este recunoscută în fiecare lună care intervine până în luna decontării și se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb.Această situație generează diferențe de curs valutar,care vor afecta cheltuielile sau veniturile financiare,după caz.

La sfârșitul fiecărei luni,soldul creanțelor comerciale în valută se evaluează la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României,din ultima zi a lunii.

Diferențele de curs valutar se înregistrează și se recunosc în contabilitate la venituri,respectiv cheltuieli,din diferențele de curs valutar,în funcție de situație.

Evaluarea datoriilor comerciale ale entității se realizează în momentul achiziționării bunurilor sau serviciilor la valoarea nominală,care reprezintă suma înscrisă în documentul ce atestă existența obligației de plată.

În situația achiziționării de bunuri sau servicii în schimul valutei,datoriile față de furnizori vor fi evaluate și înregistrate inițial la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României,de la data efectuării operațiuni.

Atunci când datoria în valută este decontată în decursul aceleași luni în care a survenit,întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună.În continuare ,diferența de curs valutar este recunoscută în fiecare lună care intervine,până în luna decontării,și se determină ținand seama de modificarea cursurilor de schimb.Această situație generează diferențe de curs valutar,care vor afecta cheltuielile sau veniturile după caz.

La sfârșitul fiecărei luni,soldul datoriilor comerciale în valută se evaluează la cursul de schimb al piței valutare comunicat de Banca Națională a României,din ultima zi a lunii.

Pentru elementele de natura datoriilor,diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate,pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.

1.3. Sfera relațiilor de decontare cu furnizorii și clienții

Datoriile și creanțele comerciale reprezintă obligații,respectiv drepturi ale unei închimb valutar comunicat de Banca Națională a României,de la data efectuării operațiuni.

Atunci când datoria în valută este decontată în decursul aceleași luni în care a survenit,întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună.În continuare ,diferența de curs valutar este recunoscută în fiecare lună care intervine,până în luna decontării,și se determină ținand seama de modificarea cursurilor de schimb.Această situație generează diferențe de curs valutar,care vor afecta cheltuielile sau veniturile după caz.

La sfârșitul fiecărei luni,soldul datoriilor comerciale în valută se evaluează la cursul de schimb al piței valutare comunicat de Banca Națională a României,din ultima zi a lunii.

Pentru elementele de natura datoriilor,diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate,pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.

1.3. Sfera relațiilor de decontare cu furnizorii și clienții

Datoriile și creanțele comerciale reprezintă obligații,respectiv drepturi ale unei întreprinderi față de alte întreprinderi generate de relațiile economice al căror conținut îl reprezintă cumpărarea,vânzarea de bunuri și servicii.

Aceste relații,atunci când întreprinderea apare în calitate de vânzător,generează drepturi de creanță față de clienți sau debitori diverși pentru bunurile sau serviciile vândute acestora pe credit,care urmează a fi încasate ulterior.

În același timp,întreprinderea poate să apară și în calitate de cumpărător de bunuri sau servicii de la furnizori,moment în care iau naștere obligațiile,care urmează a fi achitate ulterior.În acest context,obligațiile entității reprezintă suse de finanțare ale acesteia,care trebuie plătite unor persoane juridice sau fizice ,numite în mod generic creditori.

În contabilitatea furnizorilor și clienților se înregistrează operațiunile privind cumpărarile,respectiv livrările de marfuri și produse ,lucrările executate și serviciile prestate,precum și alte operațiuni efectuate.

Atât furnizorii cât și clienții sunt delimitați în contabilitate prin forme specifice conținutului lor și anume:furnizori,efecte de plătit,avansuri acordate respectiv,clienți,efecte de încasat,avansuri încasate.

Efectele comerciale de plătit sunt acele datorii pe termen scurt care apar pe parcursul desfășurării normale a activității fiind reprezentate de cambii.În fapt aceste efecte comerciale pot fi utilizate pentru plata contravalorii unor bunuri și servicii primite de la furnizori,pentru garantarea creditelor bancare și a celor obținute de la alte persoane fizice sau juridice.

Efectele comerciale de încasat sunt acele creanțe pe termen scurt care apar pe parcursul desfășurării normale a activității fiind reprezentate de cambii

Datoriile și creanțele care nu sunt generate de obiectul de activitate al întreprinderii sunt cunoscute sub denumirile de creditori și debitori.

Prin client se întelege acea persoană fizică sau juridică ce se regăsește ca și cumpărator efectiv sau potențial al bunurilor și serviciilor puse la dispoziție de furnizor.

Prin furnizor se întelege acea persoană fizică sau juridică a cărei principală sarcină este acea de a pune la dispoziția altor persoane fizice sau juridice bunuri și/servicii contra plată.

Clientul înregistrează în contabilitate datoriile față de furnizori pentru bunurile sau serviciile achiziționate,dar și pentru avansurile acordate furnizorilor.

Furnizorul înregistrează în contabilitate creanțele față de client pentru bunurile și serviciile livrate,dar și datorii pentru avansurile primite de la clienți.

Contabilitatea analitică a furnizorilor și clienților se ține pe categorii(interni și externi),pe termene de decontare,precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Principalul document de evidență operativă și analitică a clienților și furnizorilor este „Situația încasării-achitării facturilor”

În funcție de momentul decontării,vânzările-cumpărările de bunuri și servicii se pot clasifica astfel:

Vânzări-cumpărări cu decontarea imediată în numerar;

Vânzări –cumpărări pe credit comercial(clasic sau cambial),când decontarea se va face ulterior.

Creditul comercial clasic reprezintă amânarea la plată acordată de către furnizor clientului,când decontarea se face ulterior,folosind instrumente clasice(ordin de plată,cec,chitanță)

Creditul comercial cambial este un credit prevăzut într-un efect comercial(bilet la ordin și cambie),în care se consemnează,printre altele,suma de plată,scadența și banca la care se va face decontarea.

Datoriile către furnizorii de bunuri,respectiv prestatorii de servicii,de la care,până la finele lunii,nu s-au primit facturile se evidențiază distinct în contabilitate,pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor ,respectiv a serviciilor.

Creanțele față de clienții pentru care,până la finele lunii,nu au fost întocmite facturile se evidențiază distinct în contabilitate ,pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor,respectiv prestarea serviciilor.

În conturile de furnizori și clienți se evidențiază distinct datoriile,respectiv creanțele din penalități stabilite conform clauzelor contractuale,despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen și alte elemente de natură similară.

Creanțele se pot clasifica,după mai multe criterii,astfel:

1.După modul de încasare,deosebim:

Creanțe rezultate din vânzări pe credit comercial,având la bază factura;

Creanțe rezultate din vânzări pe credit cambial,având la bază trata,biletul la ordin.

2.După scadență,distingem:

Creanțe exigibile,la care termenul de decontare este indicat în mod expres pe document;

Creanțe neexigibile rezultate din vânzări,care nu sunt însoțite de factură.În această situație,la întocmirea facturii,se va specifica și termenul de încasare.

În vederea realizării obiectului său de activitate,fiecare entitate patrimonială intră în relații cu alte entități,în calitate de cumpărător de bunuri,servicii,care generează datorii comerciale.

Datoriile față de furnizori se pot clasifica,după mau multe criterii,astfel:

1.După modalitatea de plată,deosebim:

Datorii rezultate din cumpărări pe bază de credit comercial,care se plătesc pe baza facturii furnizorului cu ordin de plată,prin bancă;

Datorii rezultate din cumpărări pe bază de credit cambial,care se plătesc prin bancă.

2.După scadență,deosebim:

Datorii exigibile,reprezentate de obligațiile care trebuie plătite la un anumit termen înscris în fabrică;

Datorii neexigibile,reprezentate de obligațiile care nu sunt însoțite de factură.

În practică,există situații în care furnizorii acordă reduceri la prețurile sau tarifele negociate cu cumpărătorii pe baza unor clauze prevăzute în contract.În acest sens,distingem:reduceri comerciale:rabatul,remiza,risturnul și reduceri financiare:scontul comercial,forfetarea.

Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor.Atunci când achiziția de produse și primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună,reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează ,de asemenea,costul de achiziție al bunurilor.

Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate și se practică asupra prețului de vânzare.

Remizele se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferențial.

Risturnele sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate cu același terț,în decursul unei perioade determinate.

OMFP nr.1802/2014 precizează că în conturile de terți se înregistrează distinct operațiunile de scontare,forfetare și alte operațiuni efectuate cu instituții de credit

Scontul comercial reprezintă operațiunea prin care în schimbul unui efect de comerț,instituția de credit pune la dispoziția posesorului creanței valoarea efectului,mai puțin taxa de scont și comisioanele aferente,fără a aștepta scadența efectului respectiv,iar instituția are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.

Forfetarea reprezintă cumpărarea,fără recurs asupra oricărui deținător anterior,a unor creanțe scadente la termen ,ca rezultat al livrărilor de bunuri,ori prestărilor de servicii,contra unei taxe forfetare.

În ceea ce privesc reducerile comerciale,în contabilitate se înregistrează numai valoarea netă a bunurilor vândute ,respective cumpărate,rezultată în urma aplicării procentului de reducere.

În cazul reducerilor financiare,în contabilitate se vor înregistra facturi de reducere,care vor modifica valoarea facturilor inițiale.

1.4. Documente privind evidența decontărilor cu furnizorii și clienții

Datoriile și creanțele comerciale reprezintă obligații,respectiv drepturi ale unei întreprinderi față de alte întrerprinderi generate de realțiile economice al căror conținut îl reprezintă cumpărarea sau vânzarea de bunuri și servicii.

În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operațiunile privind cumpărările de imobilizări, stocuri, lucrări și servicii, precum și alte operațiuni similare efectuate.

Datoriile către furnizorii de bunuri,respectiv prestatorii de servicii,de la care până la finele lunii,nu s-au primit facturile se evidențiază distinct în contabilitate,pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor,respectiv a serviciilor.

În contabilitatea clienților se înregistrează operațiunile privind livrările de mărfuri și produse,lucrările executate și serviciile prestate,precum și alte operațiuni similare efecutate.

Creanțele față de clienții pentru care,până la finele lunii,nu au fost întocmite facturile se evidențiază distinct în contabilitate,pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor,respectiv prestarea serviciilor.

Operațiunile privind vânzările sau cumpărările de bunuri și prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit,după caz.

Documentele primare care reflectă creanțele și datoriile față de terți diferă în funcție de categoria în care se încadrează terții și de natura juridică a relațiilor economice,respectiv datorii sau creanțe.

Tabel nr.1 Documente primare privind creanțele

Sursă: Creație proprie

Tabel nr.2 Documente primare privind datoriile

Sursă: Creație proprie

Decontările cu clienții privind creanțele comerciale efectuate de o entitate se înregistrează în contabilitate având la bază următoarele documente:

Factura,întocmită potrivit prevederilor Codului Fiscal,utilizată pentru înregistrarea creanțelor rezultate din vânzarea bunurilor sau serviciilor către clienți;

Avizul de însoțire a mărfii,utilizat în situația bunurilor livrate,pentru care factura urmează să fie întocmită ulterior;

Lista de inventariere,utilizată pentru determinarea ajustărilor de valoare pentru creanțe

Nota de contabilitate,utilizată pentru înregistrarea în contabilitatea analitică și sintetică a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor.De regulă,nota de contabilitate trebuie sa aibă anexate documentații care să justifice sumele înregistrate.Acestea pot fi listele de inventariere,cum mențiunile referitoare la clienții incerți,care să ateste deprecierea pentru clienții respectivi;

Extrasul de cont al entității comerciale,utilizat pentru comunicarea și solicitarea de la clienți sau debitori a sumelor datorate de aceștia sau neachitate.Acest formular se utilizează și ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind creanțele societății comerciale în relația cu clienții sau debitorii;

Chitanța,utilizată ca document justificativ pentru încasarea de la clienți sau debitori a unei sume în numerar la casierie,alături de factură.

Decontările cu furnizorii privind datoriile comerciale efectuate de o entitate se înregistrează în contabilitate având la bază următoarele documente:

Factura,întocmită potrivit prevederilor Codului Fiscal,utilizată de cumpărători pentru înregistrarea datoriilor rezultate din achiziționarea bunurilor sau serviciilor de la furnizori;

Avizul de însoțire a mărfii,utilizat în situația bunurilor achiziționate,pentru care factura urmează să fie primită ulterior;

Extrasul de cont al entității comerciale se utilizează ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile societății comerciale în relația cu clienții;

Ordinul de plată,utilizat pentru decontarea contravalorii produselor și serviciilor cumpărate,respectiv recepționate;

Biletul la ordin,utilizat ca instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti la o anumită dată,o sumă determinată,beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului.Biletul la ordin poate fi considerat o variantă a cambiei.Spre deosebire de acesta,biletul la ordin implică doar două persoane,fiind emis de debitor și ca urmare,nu mai are nevoie de acceptare;

Cecul,utilizat pentru plata datoriilor către furnizori,rezultatea din cumpărarea de bunuri și servicii.

Cecul reprezintă un instrument de plată prin intermediul căruia,o persoană dă ordin bancii sale de a plăti o sumă de bani determintă unei terțe persoane sau însuși trăgătorului emitent aflat în poziția de beneficiar.

Emiterea,semnarea și punerea în circulație de cecuri este condiționată de existența în contul emitentului la banca plătitoare a unui disponibil,denumit provizion.Posesorul carnetului de cecuri completează formularul,îl semnează și îl predă beneficiarului care,la randul său,îl va prezenta băncii sale pentru încasare.

Cecurile pot fi clasificate după modul de încasare,astfel

a) Cecul nebarat (de casă sau alb) se plătește numerar,la bancă;

b) Cecul barat-trăgătorul sau posesorul uni cec poate face o barare prin înscrierea a două linii paralele orizontale sau oblice pe fața cecului.Pentru încasare sumei înscrise pe cec,beneficiarul este obligat sa recurgă la serviciul unei bănci printr-o unitate bancară aparținând acesteia și care să primească plata în locul său.Bararea poate fi generală,dacă cecul nu prezintă nicio mențiune între cele două linii și specială,dacă între cele două linii este înscrisă denumirea băncii;

c) Cecul de viramen cuprinde ordinul de a transfera suma înscrisă în cec într-un cont deschis la o bancă;

d) Cecul certificat prezintă specificarea expresă a provizionului,adică a disponibilului existent în contul curent al trăgătorului necesar efectuării plății.

e) Cec documentar-trăgătorul condiționează plata sumei în favoarea beneficiarului de prezentarea unor documente care atestă expedierea mărfurilor sau prestarea serviciilor;

f) Cecul de călatorie este emis în sumă fixă de societăți bancare și cumpărat de turiști în vederea achitării diverselor cheltuieli fără a folosi numerar.Aceștia remit filele de cec beneficiarilor în schimbul cumpărării de bunuri și servicii.Beneficiarii filelor încasează sumele de la băncile locale,și acestea recuperează sumele de la banca emitentă;

g) Eurocecurile (cecurile cu legitimație de garanție).Banca emitentă eliberează odată cu carnetul de cecuri și o carte de garanție care cuprinde o serie de date(numarul de cont,numele beneficiarului).Pentru încasarea acestor cecuri,beneficiarul este obligat să se legitimeze cu cartea de garanție

Pe lângă acțiunea de stingere a obligațiilor de plată dintre emitent și beneficiar,cecul poate stinge și alte părți,în cazul în care este angajat în operațiuni de gir.

În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare,orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate , dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Din punct de vedere contabil,efectuarea operațiunii economico-financiare este probată de orice document în care se consemnează aceasta.

CAPITOLUL I I

PREZENTARE GENERALĂ A DIRECȚIEI SILVICE DÂMBOVIȚA OCOLUL SILVIC BUCȘANI

1.1. Date de identificare

Denumire: Regia Națională a Pădurilor Romsilva RA Sucursala Direcția Silvică Dâmbovița, Punct de lucru-Ocol Silvic Buscșani

Sediul: Bucșani

Județul: Dâmbovița

Numar de înregistrare la ORC: J 40/450/1991

Cod unic de înregistrare: RO 1590120

CAEN: 0210-Sivicultură și alte activități forestiere

1.2. Scurt istoric

Începuturile administrației silvice datează de la jumătatea secolului al XIX-lea în Principatele Unite, atunci când au fost înființate primele administrații silvice în cadrul Ministerului Cultelor (1851) sau Ministerului de Finanțe ( 1871).

Ocolul Silvic Bucșani a fost înființat în anul 1976 și este constituit ca subunitate a Direcției Silvice Dâmbovița care administrează fondul forestier proprietate publică a statului și asigură serviciile silvice pentru persoane fizice și juridice,pe baza de contracte în conformitate cu prevederile Legii 46/2008- Codul Silvic și funcționează în baza regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre de Guvern.

Ocolul,acționează pentru apărarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a fondului forestier administrat, precum și pentru gospodărirea fondurilor de vânătoare atribuite conform legii, pentru recoltarea și valorificarea, prin acte și fapte de comerț, a produselor specifice fondului forestier, potrivit prevederilor legale în condții de eficiență economică.

Ocolul Silvic Bucșani prestează servicii de specialitate pentru aplicarea de tratamente silvice și tăieri de ingrijire executând marcări, inventarieri de arborete contra cost.

Paza și gospodarirea pădurilor proprietate privată se va executa pe bază de contracte de prestări servicii silvice cu proprietarii de padure ca urmare a solicitării acestora.

În structura sa, Ocolul Silvic Bucșani are un numar de 3 districte silvice, care au în componența 17 cantoane, o formație de exploatare si Rezervația de zimbri Neagra.Numărul total de salariați este de 38, inginerii silvici fiind în numar de 5.

Din punct de vedere geografic,pădurile administrate de Ocolul Silvic Bucșani sunt situate la zona de interferență dintre Piemontul Cândești și Câmpia Română,între râurile Ialomița și Cricovul Dulce.

Fondul forestier al ocolului silvic este situat în totalitate pe raza județului Dâmbovița pe teritoriul comunelor Bucșani,Finta,Dobra,Mărcești,Mănești,Ion Luca Caragiale ,Dărmănești.

La data de 1 ianuarie 2011 suprafața fondului forestier propietate publică a statului administrată de către Ocolul Silvic Bucșani este de 5185,5 ha și este împărțită în trei unități de producție,respectiv:

Unitatea de producție II Finta- 1431,8 ha;

Unitatea de producție V Zăvoaiele Ialomiței- 93,6 ha;

Unitatea de producție IX Neagra- 3660,1 ha;

La sfârșitul anului 2011,Ocolul Slivic Bucșani,aministrează o suprafață de 4401 ha,fond forestier propietate publică a statului și asigură servicii silvice,pe bază de contract,pe o suprafață de 2931 ha aparținând persoanelor fizice și juridice.

Tabel nr.3

Sursă:Date prelucrate din documentația furnizată de Ocolul Silvic Bucșani

La sfârșitul anului 2014, Ocolul Silvic Bucșani administrează o suprafață de 4399 ha fond forestier proprietate publică a statului și asigură servicii silvice pe bază de contract pentru o suprafață de 1753 ha aparținând persoanelor fizice și juridice.

Pentru următorii opt ani de aplicare a amenajamentului silvic,posibilitatea de recoltă a masei lemnoase va fi de 10814 mc/an.Diminuarea volumului de masă lemnoasă ce va fi recoltat anual,va determina în aceeași măsură diminuarea cifrei de afaceri.

Având în vedere că scopul înființării ocolului a fost unul silvocinegetic,în cadrul Ocolului Silvic Bucșani au fost create două fonduri de vânătoare,gospodărite de către Direcția Silvică Dâmbovița,respectiv fondul de vânătoare 27 Neagra și fondul de vânătoare 28 Finta,speciile principale de vânat fiind reprezentate de căpriorul,mistrețul,iepurele și fazanul.

În cadrul fondului de vânătoare 27 Neagra,în anul 1983 a fost creat un centru pentru creșterea zimbrului prin popularea cu exemplare aduse din Hațeg , Polonia și Bulgaria.Rezervația pentru creșterea zimbrilor Neagra se întinde pe o suprafață de 162,7 ha în arborete variind între 20 și 140 de ani,cu tipul de pădure stejaret, la altitudinea de 248 m.

Crearea rezervației de zimbri a avut ca scop pe de-o parte urmărirea cu caracter experimental a procesului de aclimatizare și dezvoltare a zimbrului în condițiile climatice din zona de câmpie piemontană si dealuri mijlocii,iar pe de altă parte gospodărirea în sistem unitar a speciei de zimbru.

Rezervația de zimbri Neagra este un punct de referință pentru activitatea Ocolului Silvic Bucșani,fiind o datorie de onoare de a îngriji,gospodări și menține această valoroasă specie în fondul cinegetic românesc.

Din punct de vedere economic nu se poate vorbi de un venit programat,iar cheltuielile pentru întreținerea zimbrilor pe parcursul anilor de la înființarea rezervației au fost susținute prin efortul propriu al subunității.

1.3 Obiect de activitate

Scopul Ocolului Silvic Bucșani il reprezintă punerea în aplicarea a inițiativelor a personalului silvic din cadrul acestuia în domeniul de sivicultură și alte activități forestiere în vederea îndeplinirii obiectului de activitate

Obiectul de activitate constă în asigurarea integrității fondului forestier, asigurarea finanțării lucrărilor silvice în vederea gospodăririi raționale a pădurilor,asigurarea pazei pădurilor și starea fitosanitară corespunzătoare,amplasarea și punerea în valoare a masei lemnoase pentru recoltă în conformitate cu posibilitatea pădurilor,protejarea terenurilor degradate,controlul respectări regulilor de exploatarea lemnului,controlul provenienței materialului lemnos și a celorlalte produse specifice fondului forestier și valorificarea în condiții de eficiență a masei lemnoase și a celorlalte produse ale pădurii.

Astfel,acvtivitățile tehnice desfașurate de către Ocolul Silvic Bucșani sunt reprezentate de integritatea fondului forestier,regenerarea pădurilor,conducerea și îngrijirea aboretelor,recoltarea masei lemnoase,protecția pădurilor,paza pădurilor și vânătoarea.

Asigurarea integrității fondului forestier proprietate publică a statului ,va constitui în continuare o preocupare fundamentală în activitățile desfășurate de către Ocolul Silvic Bucșani.Astfel,finalizarea acțiunii de retrocedare a terenurilor forestiere se va realiza printr-un efort conjugat al comisiilor locale și al personalului silvic din cadrul Ocolului, pentru a nu se produce dereglări în administrarea corespunzătoare a fondului forestier,cu respectarea strictă a prevederilor legale.De asemenea, se va avea în vedere: punerea în posesie în termen legal a suprafețelor validate pentru retrocedare, pentru care nu au fost contestate în istanță; corelarea amplasamentelor cuprinse în actele doveditoare cu evidențele amenajistice; formularea de obiecțiuni acolo unde,prin validare se încalcă prevederile legale,în vederea apărării intereselor statului.

Regenerarea pădurilor este una dintre activitățile prioritare ale Ocoluliui Silvic Bucșani,activitate prin care se va urmări extinderea suprafeței ocupate de păduri,prin regenerarea tuturor suprafețelor de padure de pe care s-a recoltat și se va recolta masa lemnoasă ca urmare a aplicării tăierilor de produse principale,împadurirea terenurilor fără vegetație forestieră care nu au alte folosințe atribuite prin amenajament,atât în pădurile proprietatea statului,cât și în pădurile proprietate privată,la solicitarea proprietarilor.Aceste obiective,se vor realiza prin: utilizarea de material bilogic de proveniență locală din surse selecționate certificate,adaptate la condițiile staționale în care sunt folosite în vederea asigurării realizării de arborete stabile,de productivitate superioară; creșterea exigenței la stabilirea compozițiilor de regenerare,urmărindu-se folosirea speciilor valoroase, din ecotipuri locale, apte sa formeze păduri durabile, stabile ecologic, conservând biodiversitatea; aplicarea de tehnologii moderne de pregătire a terenului,a solului si de plantare.

Conducerea și îngrijirea arboretelor reprezintă totalitatea operațiunilor de îngrijire și conducere aplicate unui arboret de la instalare până la începerea lucrărilor de regenerare,efectuate pe baze ecologice,în raport cu țelul de gospodarire urmărit.Scopul esential al lucrărilor,este acela de a realiza sau favoriza formarea structurii optime a arboretelor sub raport ecologic si genetic,în conformitate cu legile de structurare și funcționare a ecosistemelor forestiere,în vederea creșterii eficacității funcționale multiple a pădurilor,atât în ceea ce privește efectele de protecție,cât și producția de masă lemnoasă.În cadrul programului lucrărilor de îngrijire,Ocolul Silvic Bucșani, și-a propus,parcurgerea cu lucrări de îngrijire a urmatoarelor suprafețe:curățiri – 7.5 ha; rărituri – 180 ha.

Totodata,se va urmări extragerea arborilor uscați,prin parcurgerea suprafețelor de fond forestier cu lucrări de igienă.

Recoltarea masei lemnoase constituie una dintre activitățile importante desfășurate de către Ocolul Silvic Bucșani,ținând cont de posibilitățile de exploatare ale Ocolului, de structura masei lemnoase și de necesitatea realizarii unui profit.Acesta va recolta integral masa lemnoasă, actionand în urmatoarele directii: partizile ramase neadjudecate în urma licitațiilor/negocierilor, vor fi autorizate spre exploatare în regie proprie; prin personalul de specialitate, se va urmări ca derularea contractelor de vânzare a masei lemnoase pe picior să se facă conform eșalonărilor și să ia măsuri pentru prevenirea eventualelor întreruperi din activitatea de exploatare în vederea încadrării în termene; manifestarea unui control mai riguros privind regulile silvice de exploatare atât pentru masa lemnoasă exploatată în regie proprie cât și pentru cea exploatată prin diverși agenți economici.

În legatură cu activitatea de protecție a pădurilor ,Ocolul Silvic Bucșani,va avea în vedere următoarele:

Protecția împotriva bolilor și dăunătorilor, se va realiza prin măsuri preventive și de combatere, respectiv urmărirea cu continuitate a stării de vegetație a arboretelor, efectuarea corectă și la timp a lucrărilor de îngrijire a arboretelor, izolarea pădurilor atacate și combaterea imediată a dăunătorilor.

În scopul prevenirii izbucnirii unor incendii de pădure se vor lua următoarele măsuri: întocmirea cu regularitate a planurilor de prevenire și stingere a incediilor, procurarea și verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor și amenajarea locurilor speciale pentru fumat.

Ocolul Silvic Bucsani,va urmări în permanență și va ține evidența arboretelor cu fenomene de uscare și va lua măsuri de gospadarire a acestora.

Acțiunile de prevenire și combatere a faptelor ilegale,în legatură cu recoltarea,transportul ,prelucrarea și comercializarea materialelor lemnoase se realizează prin acțiuni de patrulare și control ale personalului silvic,cu ajutorul organelor de poliție și jandarmi,cu care exista planuri comune.

Din punct de vedere cinegetic,cadrul natural oferit de fondul forestier al Ocolului și ecosistemele limitrofe,este propice dezvoltării vânatului.Animalele salbatice de interes vânătoresc ce se regăsesc în cadrul fondurilor de vânătoare gestionate de Ocolul Silvic Bucsani, fiind bine reprezentate, constituind o resursă regenerabilă de interes național și international. Vânătoarea se va practica în continuare având în vedere păstrarea unui echilibru corect între speciile de vânat,printr-o activitate desfașurată limitat și selectiv.

1.4 . Comercializarea produselor specifice Fondului Forestier

Ocolul Silvic Bucșani va urmări valorificarea integrală a masei lemnoase, pentru satisfacerea unor necesități social-economice,atrăgandu-se în circuitul economic toate resursele fara pierderi sau declanșări și în condițiile conservării fondului forestier.Valorificarea masei lemnoase se va face în condițiile economiei de piata,în scopul realizarii unei eficiențe economice cât mai ridicate si a utilizării superioare a lemnului,corelat cu regulile de gospodărire a pădurilor și protejarea factorilor de mediu.

Vânzarea lemnului pe picior prin licitații și negocieri directe,cu prețul de pornire al partizilor calculat după criterii stabilite prin decizia Comitetului Director conferă Ocolului Silvic Bucșani libertatea pe piața lemnului,însa și o mare responsabilitate.

Achiziția de masă lemnoasă pe picior de către firmele particulare de exploatare, atestate în acest sens,la prețuri ce generează un profit superior celui pe care Ocolul l-ar fi obținut prin valorificarea materialului lemnos exploatat în regie proprie.Astfel, a fost valorificata o cantitate de 12,88 mii mc,cu o valoare de 1.941.609 lei.

Alături de produsele din lemn,o altă sursă de venit pentru Ocolul Silvic Bucșani,o constituie produsele nelemnoase .De asemenea,Ocolul Silvic Bucșani,va urmări recoltarea și comercializarea cât mai completă și mai variată a acestor produse accesorii din fondul forestier,pentru a realiza un venit substanțial și sigur,indiferent de fluctuațiile pieței,care să se reflecte în cererea de produse și respectiv în producția de fructe de pădure,ciuperci,plante medicinale.

Valorificarea acestor produse se va face atât pe plan intern cât și la export, în funcție de contractele ce se vor incheia la nivel de direcție silvică.

Ocolul Silvic Bucșani desfășoară activitatea de exploatare forestieră în regie proprie, având în dotare 6 motofierăstraie, 2 tractoare U650F, utilaje cu care în anul 2014 s-a exploatat un volum de 8.2 mii mc.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚELE LA OCOLUL SILVIC BUCȘANI ÎN PERIOADA 2014-2015

3.1. Operațiuni contabile cu privire la datoriile și creanțele înregistrate de Ocolul Silvic Bucșani în luna februarie 2014

1.Ocolul Silvic Bucșani achiziționează conform facturii,numărul 0001715 din data de 02.02.2014 ulei amestec verde în valoare de 117,90 lei,TVA 24%.

% = 401 Furnizori 146,20 lei

3022 Combustibili 117,90

4426 TVA deductibilă 28,30

2.Ocolul Silvic Bucșani achită datoria către furnizori aferentă achiziției de ulei amestec verde în valoare de 146,20 lei din data de 02.02.2014.

401 Furnizori = 5311 Casa în lei 146,20 lei

3.Ocolul Silvic Bucșani se aprovizionează conform facturii,numărul 0001723 din data de 04.02.2014 cu aparatură birotică în valoare de 2650,24 lei,TVA 24%.

% = 404 Furnizori de imobilizări 3286,30 lei

214 Aparatură birotică 2650,24

4426 TVA deductibilă 636,06

4.În urma aprovizionării cu aparatură birotică din data de 04.02.2014,Ocolul Silvic Bucșani achită datoria către furnizori în valoare de 3286,30 lei.

404 Furnizori de imobilizări = 5311 Casa în lei 3286,30 lei

5.Ocolul Silvic Bucșani vinde masă lemnoasă pe picior conform facturii,numărul 0001742 din data de 07.02.2014 la un preț de vânzare de 6788,30 lei,TVA 24%.

4111 Clienți = % 8417,50 lei

7015 Venituri din vânzarea produselor finite 6788,30

4427 TVA colectată 1629,20

6. Ocolul Silvic Bucșani încasează creanța aferentă vânzării de masă lemnoasă pe picior din data de 07.02.2014 în valoare de 8417,50 lei.

5311 Casa în lei = 4111 Clienți 8417,50 lei

7.Ocolul Silvic Bucșani primește factura de telefon în valoare de 520,45 lei în data de 08.02.2014, TVA 24%.

% = 401 Furnizori 645,36 lei

626 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 520,45

4426 TVA deductibilă 124,91

8.Ocolul Silvic Bucșani vinde 95 kg carne de mistreț conform facturii,numărul 0001765 din data de 15.02.2014 la un preț de vânzare de 8 lei /kg,TVA 24%.

4111 Clineți = % 942,40 lei

708 Venituri din activități diverse 760,00

4427 TVA colectată 182,40

9. Ocolul Silvic Bucșani încasează creanța aferentă vânzării de carne de mistreț din data de 15.02.2014 în valoare de 942,40 lei.

5311 Casa în lei = 4111 Clienți 942,40 lei

În practica contabilă se mai întâlnesc următoarele operațiuni:

10.Ocolul Silvic Bucșani achiziționează conform facturii,numărul 0001822 din data de 16.02.2014 furaje în valoare de 2375,23 lei,TVA 24%.

% = 401 Furnizori 2945,33 lei

3026 Furaje 2375,23

4426 TVA deductibilă 570,10

Ulterior emite furnizorului un bilet la ordin care va fi încasat de acesta după două zile de la data emiterii.

401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 2945,33 lei

11. Ocolul Silvic Bucșani achiziționează conform facturii,numărul 0001830 din data de 17.02.2014 o instalație de lucru în valoare de 1275,66 lei,TVA 24%.

% = 404 Furnizori de imobilizări 1581,82 lei

2131 Instalații de lucru 1275,66

4426 TVA deductibilă 306,16

Se înmânează furnizorului un bilet la ordin care se va încasa după o săptămană conform datelor înscrise în bilet.

404 Furnizori de imobilizări = 405 Efecte de plătit pentru imobilizări 1581,82 lei

12.Ocolul Silvic Bucșani achiziționează în data de 19.02.2014, pe baza avizului motorină în valoare de 750 lei,TVA 24%.

% = 408 Furnizori -facturi nesosite 930 lei

3022 Combustibili 750

4428 TVA neexigibilă 180

În data de 20.02.2014 Ocolul Silvic Bucșani primește factura și achită contravaloarea acesteia printr-un bilet la ordin.

408 Furnizori-facturi nesosite = 401 Furnizori 930 lei

4426 TVA deductibilă = 4428 neexigibilă 180 lei

401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 930 lei

13.Ocolul Silvic Bucșani vinde masă lemnoasă pe picior în data de 22.02.2014,pe baza avizului în valoare de 6590,47 lei,TVA 24%.

418 Clienți- facturi de întocmit = % 8172,18 lei

7015 Venituri din vânzarea produselor finite 6590,47

4428 TVA neexigibilă 1581,71

În data de 23.02.2014,Ocolul Silvic Bucșani întocmește factura și încasează creanța.

4111 Clienți = 418 Clienți- facturi de întocmit 8172,18 lei

4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 1581,71 lei

413 Efecte de primit de la clienți = 4111 Clienți 8172,18 lei

5121 Conturi la bănci în lei = 413 Efecte de primit de la clienți 8172,18 lei

14.Ocolul Silvic Bucșani achiziționează conform facturii,numărul 0001844 din data de 24.02.2014 puieți pentru împăduriri de la Pepiniera Găiești în valoare de 1116,56 lei,TVA 24%.

% = 401 Furnizori 1384,53 lei

3025 Semințe și materiale de plantat 1116.56

4426 TVA deductibilă 267,97

15.Întrucât Ocolul Silvic Bucșani achită datoria aferentă achiziției de puieți din data de 24.02.2014 mai devreme, acesta primște un scont de 10% din valoarea facturii.

401 Furnizori = % 1384,53 lei

5121 Conturi la bancă în lei 1246,077

767 Venituri de sconturi obținute 138,453

16.Ocolul Silvic Bucșani exploatează masa lemnoasă în prorietăți particulare,conform facturii, numărul 0001852 din data de 25.02.2014 în valoare de 1950,20 lei.

4111 Clienți = % 2418,25 lei

704 Venituri din servicii prestate 1950,20

4427 TVA colectată 468,05

17.Ocolul Silvic Bucșani încasează creanța aferentă prestărilor de servicii cu 5 zile înainte de data scadenței,astfel Ocolul oferă clientului un scont de 10 % din valoarea facturii.

% = 4111 Clienți 2418,25 lei

667 Cheltuieli privind sconturile acordate 241,825

5121 Conturi la bancă în lei 2176,425

18.Ocolul Silvic Bucșani achiziționează conform facturii,numărul 0001862 din data de 26.02.2014 lanțuri 18 3/8 în valoare de 116,75 lei,TVA 25%.

% = 401 Furnizori 144,77 lei

3024 Piese de schimb 116,75

4426 TVA deductibilă 28,02

19.Ocolul Silvic Bucșani achită datoria aferentă achiziției de lanțuri în valoare de 144,77 lei din data de 26.02.2014.

401 Furnizori = 5311 Casa în lei 144,77 lei

20.Ocolul Silvic Bucșani achiziționează conform facurii,numărul 0001865 din data de 28.02.2014 antigel în valoare de 70,45 lei.

% = 401 Furnizori 87,36 lei

3022 Combustibili 70,45

4426 TVA deductibilă 16,91

3.2. Operațiuni contabile cu privire la datoriile și creanțele înregistrate de Ocolul Silvic Bucșani în luna februarie 2015

1. Ocolul Silvic Bucșani achiziționează apă distilată 5/l ,conform facturii,numărul 201501065 din data de 02.02.2015 de la SC AUTO CRIS COM SRL în valoare de 8,88 lei,TVA 24%

% = 401 Frunizori 11.01 lei

3022 Combustibili 8,88

4426 TVA deductibilă 2,13

2.Ocolul Silvic Bucșani achită datoria către SC AUTO CRIS COM SRL aferentă achiziției de apă distilată 5/l în valoare de 11,01 lei din data de 02.02.2015.

401 = 5311 11,01 lei

Furnizori Casa în lei

3.Ocolul Silvic Bucșani vinde masă lemnoasă pe picior 36/33 m³ ,conform facturii,numărul 000042 din data de 03.02.2015 către UNIMARKET PROD SRL în valoare de 6798,00 lei,TVA 24%.

4111 Clienți = % 8429,52 lei

7015 Venituri din vânzarea produselor finite 6798,00

4427 TVA colectată 1631,52

4.Ocolul Silvic Bucșani încasează creanța aferentă vânzării de masă lemnoasă pe picior în valoare de 8429,52 lei din data de 03.02.2015.

5311 = 4111 8429,52 lei

Casa în lei Clienți

5.Ocolul Silvic Bucșani achiziționează un tractor U650 F ,conform facturii,numărul 000056 din data de 05.02.2015 în valoare de 13240,00 lei,TVA 24%.

% = 404 Frunizori de imobilizări 16417,60 lei

2131 Utilaje 13240,00

4426 TVA deductibilă 3177,6

6.În urma achiziției din data de 05.02.2015,Ocolul Silvic Bucșani achită datoria în valoare de 16417,60 lei.

404 = 5311 16417,6 lei

Furnizori de imobilizări Casa în lei

7.Ocolul Silvic Bucșani vinde 93 de kg carne de mistreț,conform facturii,numărul 000041 din data de 08.02.2015 în valoare de 600,00 lei la un preț de vânzare 8 lei/kg,TVA 24% către domnul Preda Gheorghe.

4111 Clienți = % 744,00 lei

708 Venituri din activități diverse 600,00

4427 TVA colectată 144,00

8.Ocolul Silvic Bucșani încasează creanța aferentă vânzării de carne de mistreț în valoare de 744,00 lei din data de 08.02.2015.

5311 = 4111 744,00 lei

Casa în lei Clienți

9.Ocolul Silvic Bucșani primește factura de apă în valoare de 654,32 lei în data de 11.02.2015,TVA 24%.

% = 401 Frunizori 811,36 lei

605 Cheltuieli privind energia și apa 654,32

4426 TVA deductibilă 157,04

10.În cadrul Ocolului Silvic,în data de 12.02.2015 au loc analize de laborator elaborate de către Direcția Sanitară,Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,in valoare de 321,00 lei.

628 = 401 321,00 lei

Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori

executate de terți

11.Ocolul Silvic Bucșani achiziționează șină 18”-3/8 de la Taco System Srl ,conform facturii, numărul 6162 din data de 15.02.2015,în valoare de 95,16 lei, TVA 24%.

% = 401 Frunizori 118,00 lei

3024 Piese de schimb 95,16

4426 TVA deductibilă 22,84

12.Ocolul Silvic Bucșani achită datoria către Taco System Srl în urma achiziționării cu șină 18”-3/8 în valoare 118,00 lei din data de 15.02.2015.

401 = 5311 118,00 lei

Furnizori Casa în lei

În practica contabilă pot avea loc și următoarele operațiuni:

13.Ocolul Silvic Bucșani achiziționează porumb boabe,conform facturii,numărul 0001843 din data de 18.02.2015,în valoare de 12374,23 de la SC SUPER EXTRA PAN S.R.L.

% = 401 Furnizori 15344,05 lei

3026 Furaje 12374,23

4426 TVA deductibilă 2969,82

Ulterior,Ocolul emite către SC SUPER EXTRA PAN S.R.L. un bilet la ordin care va fi încasat de acesta după trei zile de la data emiterii.

401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 15344,05 lei

14.Ocolul Silvic Bucșani vinde zimbri în data de 19.02.2015 pe baza avizului în valoare de 55000 lei,TVA 24% către Grădina zoologică Reșița.

418 Clienți- facturi de întocmit = % 68200 lei

708 Venituri din activități diverse 55000

4428 TVA neexigibilă 13200

Ocolul Silvic Bucșani întocmește factura în data de 20.02.2015 și încasează creanța.

4111 = 418 68200 lei

Clienți Clienți-Facturi de întocmit

4428 = 4427 13200 lei

TVA neexigibil TVA colectată

413 = 4111 68200 lei

Efecte de primit de la clienți Clienți

5121 = 413 68200 lei

Conturi la bancă în lei Efecte de primit de la clienți

15. Ocolul Silvic Bucșani achiziționează conform facturii,numărul 0001857 din data de 21.02.2015 mobilier în valoare de 2535,23,TVA 24%.

% = 404 Furnizori de imobilizări 3143,69 lei

214 Mobilier 2535,23

4426 TVA deductibilă 608,46

Se emite furnizorului un bilet la ordin care se va încasa după cinci zile conform datelor înscrise în bilet.

404 = 405 3143,69 lei

Furnizori de imobilizări Efecte de plătit pentru imobilizări

16.Ocolul Silvic Bucșani achiziționează în data de 22.02.2015 pe baza avizului puieți de la Pepiniera Găiești pentru împăduriri în valoare de 1025,30 lei,TVA 24%.

% = 408 Furnizori -facturi nesosite 1271,37 lei

3025 Semințe și materiale de plantat 1025,30

4428 TVA neexigibilă 246,07

În data de 23.02.2015 Ocolul Silvic Bucșani primește factura și achită contravaloarea acesteia printr-un bilet la ordin.

408 = 401 1271,37 lei

Furnizori-facturi nesosite Furnizori

4426 = 4428 246,07 lei

TVA deductibilă TVA neexigibil

401 = 403 1271,37 lei

Furnizori Efecte de plătit

17. Ocolul Silvic Bucșani achiziționează conform facturii,numărul 0000450 din data de 23.02.2015 un aspirator philips în valoare de 306,45 lei ,TVA 24% de la SC BUCȘANI PROD SRL.

% = 401 Furnizori 380,00 lei

303 Materiale de natura obiectelor 306,45

de inventar

4426 TVA deductibilă 73,55

18. Întrucât Ocolul Silvic Bucșani achită datoria aferentă achiziției din data de 23.02.2015 mai devreme către SC BUCȘANI PROD SRL, acesta primște un scont de 10% din valoarea facturii.

401 Furnizori = % 380,00 lei

5121 Conturi la bancă în lei 342,00

767 Venituri de sconturi obținute 38,00

19.Ocolul Silvic Bucșani asigură paza pădurii pe anul 2015 pentru suprafețele de 15 ha(100lei/ha) a proprietarului Ionescu Marin în valoare de 1500,00 lei,TVA24%.

4111 Clienți = % 1860,00 lei

704 Venituri din servicii prestate 1500,00

4427 TVA colectată 360,00

20.Ocolul Silvic Bucșani încasează creanța aferentă prestării de servicii cu șase zile înainte de data scadenței.De asemenea,Ocolul Silvic Bucșani oferă proprietarului Ionescu Marin un scont de 10 % din valoarea facturii.

% = 4111 Clienți 1860,00 lei

667 Cheltuieli privind sconturile acordate 186,00

5121 Conturi la bancă în lei 1674,00

3.3. Analiza situației economico-financiare și tehnice a Ocolului Silvic Bucșani,prin prisma realizării programului de activitate pe anul 2014

Analiza economico-financiară s-a făcut pe baza datelor din balanțele de verificare, întocmite la finele anului 2013 si 2014 de catre Ocolul Silvic Bucsani .

Eficiența economică obținută a fost determinată de:

maximizarea veniturilor prin:

valorificarea superioară a masei lemnoase;

creșterea încasărilor;

raționalizarea cheltuielilor prin:

reducerea cheltuielilor pentru exploatarea masei lemnoase;

calificarea personalului;

organizarea mai buna a muncii.

Efectele economice s-au concretizat în rezultatele economice obținute (profitul brut, cifra de afaceri, cheltuieli, etc)

Tabel nr.4 Evoluția elementelor de venituri:

– mii lei-

Sursă:Date prelucrate din documentația furnizată de Ocolul Silvic Bucșani

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că în cursul anului 2014 veniturile totale au crescut cu 11,9% comparativ cu anul 2013.

Analizând evoluția veniturilor în anul 2014, se constată ca veniturile din exploatare au înregistrat o creștere cu 11,84% comparativ cu anul precedent ponderea principală deținând-o cifra de afaceri care a înregistrat o creștere semnificativă de 14,4%. Obiectivul principal de reducere a stocurilor și de valorificare superioară a masei lemnoase, în anul 2014 s-a concretizat pe langa creșterea cifrei de afaceri și în reducerea la jumatate față de anul anterior a veniturilor din producția stocată. În ceea ce privește veniturile din exploatare, ponderea cea mai însemnată este deținută de cifra de afaceri (87,38 % în anul 2013 si 89,38% în anul 2014), care înregistrează o creștere cu 2% comparativ cu anul precedent. În ceea ce privește veniturile rezultate ca utilizare a fondului de conservare și regenerare acestea au înregistrat scădere față de anul 2013, cu aproximativ 2,22%.

Creșterea veniturilor financiare se datorează în principal, constituirii unui depozit bancar la termen la nivelul Ocolului Silvic Bucșani.

Tabel nr.5 Evoluția elementelor de cheltuieli:

-mii lei-

Sursă: Date prelucrate din documentația furnizată de Ocolul Silvic Bucșani

Cheltuielile în cursul anului 2014 au crescut față de anul 2013 cu 4,19%, fapt determinat de creșterea veniturilor totale cu 11,9%.

Creșterea mai mare a veniturilor (11,9%) față de creșterea cheltuielilor (4,19%) în anul 2014 față de anul 2013, reflectă rezultatele obținute în ceea ce privește creșterea eficienței economice la Ocolul Silvic Bucșani, preocuparea de reducere a costurilor și de creștere a veniturilor.

În cadrul cheltuielilor de exploatare înregistrate de către Ocolul Silvic Bucșani ponderea cea mai mare este deținută de cheltuielile privind salariile 49,33%, cheltuieli materiale 12,4% cheltuielile privind constituirea fondurilor speciale – 17,13%.

Cheltuielile financiare au ramas constante în sensul că sunt foarte mici, nesemnificative, aproape spre valoarea zero.

Grafic,evoluția principalilor indicatori se prezintă astfel

-mii lei-

Figura 1. Principalii indicatori de venituri și cheltuieli

Sursa:realizat pe baza informațiilor din tabele 4 și 5

Conform graficului prezentat se observă o evoluție crescătoare a indicatorilor de venituri,cheltuieli si totodată a o creștere a cifrei de afaceri în perioada 2013-2014,de asemenea și o creștere semnificativă a performanțelor financiare ale Ocolului Silvic Bucșani în anii 2013,2014.

Tabel nr.6 Evoluția prognozata a rezultatelor financiare:

-mii lei –

Sursă: Date prelucrate din documentația furnizată de Ocolul Silvic Bucșani

-mii lei-

Figura 2. Principalii indicatorii de rezultate

Sursă:realizat pe baza tabelului 6

Conform graficului de mai sus constatăm faptul ca profitul brut a înregistrat o creștere, cu 206,8 mii lei în cifre absolute, ceea ce reprezintă 726,67% în cifre relative, față de nivelul atins la 31.12.2013.

Desfașurarea unei activități în condiții de eficiență economică în anul 2014 s-a concretizat în reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri . Astfel acestea au scazut de la 987,4 lei cât au înregistrat în anul 2013 , la 912,5 lei în anul 2014.

Productivitatea muncii (Vexpl/pers) a crescut cu 12204,38 lei /pers, respectiv de la 68220 lei/pers cât a inregistrat în 2013, la 80424,38 lei în anul 2014.

La nivelul anului 2014 Ocolul Silvic Bucșani a realizat integral sarcinile sintetice și producția fizică, după cum urmează:

Tabel nr.7 Sarcini fizice

Sursă: Date prelucrate din documentația furnizată de Ocolul Silvic Bucșani

3.4. Prognoza principalilor indicatori de program pentru perioada 2016-2017

Efectele economice s-au concretizat în rezultatele economice obținute în anii 2013-2014 (profitul obținut, cifra de afaceri, cheltuieli la 1000 lei venituri, productivitatea muncii, etc) .Având ca punct de referință rezultatele obținute,în perioada 2015-2017, Ocolul Silvic Bucșani își propune realizarea următorilor indicatori:

Tabel nr.8

Sursă: Date prelucrate din documentația furnizată de Ocolul Silvic Bucșani

Ocolul Silvic Bucșani își propune o creștere a cifrei de afaceri în perioada 2015- 2017 cu 105 mii lei, ceea ce reprezintă o creștere medie anuală de 2% față de anul 2015.

La indicatorul profit brut am luat în calcul o creștere medie anuală de 1,0%, respectiv o creștere cu 4 mii lei, față de anul 2015.

Folosirea eficientă a resursei umane de care dispune subunitatea, va determina o creștere a productivitătii muncii în anul 2017 cu 4,54% față de anul 2015.

Asigurarea lichidităților se va realiza prin micșorarea perioadei de încasare a clienților, se va avea în vedere creșterea vitezei de rotație a stocurilor.

Cheltuielile la 1000 lei venituri prognozăm să înregistreze o scădere medie anuală de 1,%, față de anul 2015, de la 946 lei în 2015, la 927 lei în 2017.

În acest sens, se vor avea în vedere următoarele masuri :

Creșterea performanțelor pe plan profesional a salariaților,va determina creșterea performanței globale a unitătii, creșterea eficienței economice si a productivitătii muncii ;

Folosirea eficientă a timpului de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite;

Creșterea capacității de a pune în practică cunoștințele dobândite prin studiu;

Conducerea managerială trebuie să constituie un model de comportament și atitudine față de angajații pe care îi conduce .Astfel pe langă cunoștințele profesionale deosebite trebuie să fie capabilă să-și asume responsabilitatea pentru tot ceea ce întreprinde și decide, să aibă inițiativă, să asigure climatul de echipă în realizarea sarcinilor ;

Se va pune accent pe identificarea problemelor care apar, depistarea din timp a acestora prin perfecționarea și cresterea eficienței actului de control intern;

Reducerea elementelor de cheltuieli în condițiile unei bune desfășurări a activității, în special a cheltuielilor materiale și a cheltuielilor privind prestațiile externe;

Se va urmări valorificarea superioară a masei lemnoase și a celorlalte produse ale pădurii;

Se va acorda o atenție deosebită sortării masei lemnoase rezultate, pentru obținerea unor prețuri bune la licitație ;

Reducerea pierderilor în activitatea Rezervației de zimbri Neagra prin atragerea în circuitul turistic a unui număr sporit de vizitatori, precum și cresterea veniturilor din închirierea cabanei Zimbraria Neagra;

Creșterea suprafețelor forestiere retrocedate atrase în administrare;

Întăririrea disciplinei economico – financiare la nivelul ocolului astfel încât cheltuielile programate să se realizeze numai în măsura în care se realizează și veniturile programate.

La nivelul anului 2015 Ocolul Silvic Bucșani își propune să realizeze sarcini sintetice și producția fizică, după cum urmează:

Tabel nr.9 Sarcini sintetice și producția fizică

Sursă: Date prelucrate din documentația furnizată de Ocolul Silvic Bucșani