Studiu de Caz Privind Contabilizarea Veniturilor, Cheltuielilor Si Rezultatului Financiar – Hotel Superski Cavnic

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND VENITURILE , CHELTUIELILE ȘI REZULTATUL FINANCIAR

1.1 Definirea cheltuielilor , veniturilor și a rezultatului financiar

Conform Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de

IASB cheltuielile reprezintă    "diminuări    ale    beneficiilor    economice    înregistrate    pe    parcusul

perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care    se    concretizează    în    reduceri    ale    capitalurilor    proprii,    altele    decât    cele    rezultate    din distribuirea acestora de către acționari". "În categoria cheltuielilor se includ valorile plătite sau de plătit, aferente activităților curente, dar și pierderile din orice alte surse. Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a întreprinderii. Astfel, orice diminuare a capitalurilor proprii, care nu este rezultatul distribuirii către proprietari, și care antrenează o diminuare a avantajelor economice viitoare constituie o cheltuială. Pe măsura recunoașterii și înregistrării cheltuielilor rezultatul exercițiului scade și, implicit, se diminuează și capitalurile proprii (rezultatul execițiului fiind o componentă a capitalurilor proprii) ".   

Conform Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de

IASB veniturile reprezintă    "creșteri    ale    beneficiilor    economice    înregistrate    pe    parcursul

perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale valorii activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuția acționarilor". "În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat, aferente activităților curente, cât și cîștigurile din orice alte surse. Astfel, orice creștere    a    capitalurilor    proprii,    care    nu    este    rezultatul    contribuției    proprietarilor,    și    care antrenează o creștere a avantajelor economice viitoare constituie un venit. Similar cheltuielilor și veniturile sunt definite prin prisma efectelor pe care operațiile derulate de o întreprindere le au asupra activelor, respectiv datoriilor. Astfel, veniturile sunt recunoscute atunci când are loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente intrării sau creșterii valorii unui activ sau scăderii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil".

Rezultatul economico-financiar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile unui exercițiu financiar. Acesta se calculează lunar, cumulat de la începutul exercițiului. Rezultatele economico-financiare se concretizează în:

Profit – în situația în care veniturile exercițiului financiar sunt mai mari decât

cheltuielile

Pierdere – în situația în care veniturile exercițiului financiar sunt mai mici decât

cheltuielile .

Profitul sau pierderea obținută de către o întreprindere este utilizată frecvent ca măsură de apreciere a performanțelor. Informațiile furnizate de către contabilitate despre profitabilitatea și performanțele unei întreprinderi sunt utile managerilor și diverșilor investitori care sunt interesați de capacitatea întreprinderii de a produce profit.1   

1

Ighian Diana Sabina – Bazele contabilității: teorie și practică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007, pag.58

1

1.1.1 Clasificarea cheltuielilor

Obiectivele    principale    ale    clasificării    cheltuielilor    sunt    calcularea    costului    și comparabilitatea cheltuielilor, după natura activității ce le generează, cu veniturile.

Din punct de vedere al organizării informațiilor privind costurile, cheltuielile se clasifică după mai multe criterii astfel:   

a). Cheltuielile    de    producție    se    structurează    pe    articole    de    calculație    în    vederea

calculării costului unitar al produselor astfel:

Materii prime și materiale directe

Deșeuri recuperabile   

Salarii directe

Impozit pe salarii, ajutor de șomaj, contribuția la asigurările sociale Cheltuieli cu întreținerea și funcționarea utilajului

Cheltuieli generale de administrație

Pierderi din rebuturi

Cheltuieli de desfacere

b). După    modul    de    participare    a    cheltuielilor    la    realizarea    obiectivului    firmei,

cheltuielile se împart în:   

Directe – legate direct de un produs sau lucrare putând fi individualizate asupra

acestuia. Din această grupă fac parte: materii prime și materiale directe, salarii directe, impozitul pe salarii și contribuția la asigurările sociale.

Indirecte – legate de realizarea simultană a mai multor produse sau lucrări, ceea

ce face ca aceste cheltuieli să nu pot fi identificate ca aparținând costului unui anumit produs. Dintre acestea fac parte: reparațiile, întreținerile și amortizările utilajelor    consumul    de    energie,    combustibil,    apă,    salariile    personalului    din administrație.

"Din punct de vedere al momentului efectuării și al includerii în costul producției avem:   

Cheltuielile privind perioada curentă sunt efectuate și incluse în costul efectiv al

producției realizate în acea perioadă.

Cheltuielile înregistrate în avans sunt efectuate în perioada curentă, dar vizează

producția perioadelor viitoare de gestiune. Acestea se includ treptat în costuri pe măsura ajungerii lor la scadență.

Cheltuielile    preliminate ,    numite    și    rezerve,    sunt    acele    cheltuieli    care    vor    fi

efectuate în perioadele viitoare de gestiune, dar care trebuie incluse în costurile perioadei curente, evitându-se în modul acesta încărcarea costului produselor cu sumele respective numai în lunile în care s-ar efectua de fapt cheltuiala.

e). Din punct de vedere al dependenței față de mărimea și evoluția volumului fizic al

producției, cheltuielile de producție se împart în :

Cheltuielile    variabile sunt    acelea    a    căror    mărimi    evoluează    proporțional    cu

producția la care se referă. Din acestea fac parte : consumurile de materii prime și materiale auxiliare directe, remunerații directe, energia, combustibilul, etc.

2

Cheltuielile    fixe sunt    acelea    care    au    un    nivel    relativ    constant,    indiferent    de

evoluția volumului de producție. Din acestea fac parte : cheltuielile generale de administrație, o parte din cheltuielile de desfacere, etc".2   

"Recunoașterea cheltuielilor financiare se face în funcție de natura lor, acestea fiind structurate astfel:

cheltuieli de exploatare ,din care fac parte:

cheltuielile privind stocurile, respectiv   

o cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile și materialele de

natura obiectelor de inventar

o costul de achiziție al materialelor nestocate

o contravaloarea energiei și a apei consumate

o valoarea animalelor și a păsărilor vândute sau sacrificate

o costul mîrfurilor și al ambalajelor vândute

cheltuieli cu lucrările și serviciile excutate de terți:

o cheltuieli cu întreținerea și reparațiile

o cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile

o cheltuieli cu primele de asigurare

o cheltuieli cu studiile și cercetările

o cheltuieli cu alte servicii executate de terți

cheltuieli cu personalul:

o cheltuieli cu salariile

o cheltuieli cu asigurările și protecția socială

o alte cheltuieli cu personalul suportate de către întreprindere

alte cheltuieli de exploatare:

o pierderi din creanțe și debitori diverși

o cheltuieli    cu    despăgubirile,    amenzile    și    penalitățile    suportate    de

întreprindere

o donații și alte cheltuieli similare

o cheltuieli privind activele cedate și alte operațiuni de capital

cheltuieli financiare ,din care fac parte:   

cheltuiali reprezentând pierderi din creanțe legate de participații    cheltuieli privind investițiile financiare cedate   

cheltuieli cu diferențele de curs valutar nefavorabile   

cheltuieli cu dobânzile privind exercițiul financiar în curs     

cheltuieli cu sconturile acordate clienților"3     

cheltuieli reprezentând pierderi din creanțe de natură financiară și altele;

"cheltuieli extraordinare (calamități și alte evenimente extraordinare) – reprezentînd

acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a unității și se referă

la:   

operații de gestiune (despăgubiri, amenzi, penalități și lipsuri de inventar, donații și subvenții    acordate,    inclusiv    prelevările    și    donațiile    făcute    în    scopuri    umanitare precum și pentru sprijinirea activităților sociale, culturale și sportive, pierderi din debitori diverși)

Ministerul Finanțelor, Sistemul contabil al agenților economici, Editura Economică, 1994, pag.14.

3

Ighian Diana Sabina – Bazele contabilității: teorie și practică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007, pag.61

3

operații    de    capital    (    valoarea    contabilă    a    imobilizărilor    cedate    și    alte    cheltuieli excepționale) "

"Cheltuielile cu amortizările și provizioanele care se referă la cheltuielile de exploatare

cu amortizările, cheltuielile de exploatare cu provizioanele pentru riscuri și cheltuieli, respectiv cheltuielile de exploatare și financiare cu provizioanele pentru deprecieri și cheltuielile    financiare    referitoare    la    amortizarea    primelor    privind    rambursarea

obligațiunilor.

Cheltuieli    cu    impozitul    pe    profit    și    alte    impozite care    sunt    calculate    potrivit

prevederilor legale și care se referă la impozitul pe profit și alte impozite datorate".4

1.1.2 Sistemul informațional contabil al cheltuielilor

Informația finală privind mărimea cheltuielilor efectuate este rezultatul prelucrării datelor privind    consumurile    și    plățile,    în    cadrul    celor    trei    subsisteme:    subsistemul    de    documente, subsistemul evidenței tehnic – operative și subsistemul conturilor.

Subsistemul    de    documente cuprinde    documentele    întocmite    la    locul    și    în    momentul

efectuării operațiilor și cuprinde: facura, atunci când cheltuiala este generată de o obligație față de terți, documente externe, cum sunt: extrasul de cont, polița de asigurare, chitanța, chitanța fiscală, borderoul bancar, documente interne cum sunt: bon de consum, fișa limită de consum, stat de salarii, decont de cheltuieli, scadențarul cheltuielilor efectuate în avans, situația de calcul a amortismentelor și alte documente.

Subsistemul    evidenței    tehnico-operative cuprinde    o    serie    de    documente:    situații,

borderouri, jurnale și registre, care se întocmesc periodic la nivelul subunităților unității, prin prelucarrea    datelor    din    documentele    primare.    Cu    ajutorul    acestora    se    determină    o    serie    de indicatori necesari conducerii operative a activității curente. Dintre acestea amintim: Jurnalul privind    consumurile    și    alte    ieșiri    de    materiale,    Jurnalul    privind    salariile    și    contribuția    la asigurările sociale de stat, Jurnalul privind repartizarea și decontarea cheltuielilor de producție, Desfășurătorul    indemnizațiilor    plătite    în    contul    asigurărilor    sociale    de    stat,    Situația    privind avansurile spre decontare, Registrul pentru evidența cheltuielilor și altor operații.

Subsistemul conturilor de cheltuieli.

"Pentru reflectarea contabilă a cheltuielilor, în cadrul Planului de conturi general a fost rezervată clasa 6    "Conturi de cheltuieli", care cuprinde mai multe grupe și conturi sintetice de gradul I și II astfel:5   

o Cheltuieli privind stocurile

o Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți.

o Cheltuieli cu alte servicii executate de terți.

o Cheltuieli cu alte impozite , taxe și vărsăminte asimilate.   

o Cheltuieli cu personalul.

o Alte cheltuieli de exploatare.

o Cheltuieli financiare.

o Cheltuieli extraordinare.

Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea 'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 303-304

Octavian Bojian – Contabilitatea întreprinderilor *Contabilitate financiară * Contabilitate de gestiune. Teorie, aplicații și actualizări, Editura Economică, București, 1999, pag. 206-207

4

o Cheltuieli    cu    amortizarile,    provizioanele    si    ajustarile    pentru    depreciere    sau

pierdere de valoare.

o Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite".6   

1.1.3    Clasificarea veniturilor

"Conform    concepției    privind    reflectarea        cheltuielilor    și    veniturilor    din    momentul angajării lor sunt considerate componente ale veniturilor următoarele:

a). încasările    din    vânzările    produselor    fabricate,    mărfurilor,    lucrărilor    executate    și

serviciilor prestate.   

b). Alte    venituri    generate    de    activitatea    de    exploatare    curentă,    din    participarea    la

tranzacții financiare sau din activități excepționale;

c). Diminuări ale provizioanelor create în exercițiul financiar anterior în măsura în care

acestea au rămas fără obiect.

În vederea delimitării exacte a veniturilor pe anumite exerciții financiare, veniturile se clasifică astfel":7   

a). "Venituri curente înregistrate și încorporate în rezultatul exercițiului respectiv;

b). Venituri înregistrate în avans, sunt constatate în exercițiul curent dar încorporate în

exercițiul viitor

c). Venituri    de    realizat,    sunt    venituri    realizate    efectiv    în    cursul    exercițiului    curent   

încorporate    în    rezultatele    aceluiași    exercițiu,    pentru    care    nu    s-au    întocmit    documentele    de înregistrare".

"După natura lor, cheltuielile financiare se grupează astfel:

venituri din exploatare ,din care fac parte:

venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate.    venituri din variația stocurilor, reprezentând variația în plus sau în minus dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și producție în curs de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și producției în curs, neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.

venituri    din    producția    de    imobilizări,    reprezentând    costul    lucrărilor    și    cheltuielile efectuate de unitate pentru ea însăși, care se înregistrează ca active imobilizate corporale și necorporale

venituri    din    subvenții    de    exploatare,    reprezentând    subvențiile    pentru    acoperirea diferențelor de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază unitatea;

alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate și alte venituri din exploatare

b)venituri financiare ,din care fac parte:

venituri din imobilizări financiare

venituri din investiții financiare pe termen scurt

venituri din creanțe imobilizate

http://www.cabinetexpert.ro/2009-12-04/planul-de-conturi-valabil-2010-conform-cu-modificarile-aduse-de-omfp- 3055-2009.html Planul de conturi general

M. Ristea, Noul sistem contabil al agenților economici din România, Ediția a 2-a, Editat de Corpul Experților

Contabili și Contabililor Autorizați din România, București, 1993, pag.144

5

venituri din investiții financiare cedate venituri din diferențe de curs valutar

venituri din dobânzi

venituri din stocuri obținute

alte venituri financiare

venituri extraordinare, reprezentând acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a unității patrimoniale și se referă fie la operații de exploatare fie la operații de capital, cum sunt: despăgubiri și penalități încasate, venituri din cedarea activelor, cotele-părți de subvenții pentru investiții virate la rezultatul exercițiului, alte venituri extraordinare

venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor"8   

1.1.4 Subsistemul informațional contabil al veniturilor

Subsistemul de documente privind veniturile obțiunte cuprinde: factura, atunci când venitul

este generat de o creanță, documente externe cum ar fi: chitanța fiscală, precum și documente interne privind producția stocată și imobilizată, cum este: bonul de predare, procesul verbal de recepție.

Subsistemul evidenței tehnic-operative privind veniturile obținute cuprinde următoarele

documente:    Jurnalul    privind    vânzarea    produselor    și    alte    ieșiri,    Jurnalul    pentru    vânzarea mărfurilor și alte ieșiri, Registrul pentru evidența veniturilor și altele.

Subsistemul conturilor de venituri

"Pentru reflectarea contabilă a veniturilor sunt utilizate conturile din clasa 7 a planului de conturi general "Conturi de venituri", care cuprinde următoarele grupe și conturi sintetice:9   

o Cifra de afaceri.

o Venituri aferente costului producției în curs de execuție.

o Venituri din producția de imobilizări.

o Venituri din subvenții de exploatare.

o Alte venituri din exploatare.

o Venituri financiare.

o Venituri extraordinare.

o Venituri    din    provizioane    și    ajustare    la    pentru    depreciere    sau    pierdere    de

valoare."10   

Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea 'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 341-342

Octavian Bojian – Contabilitatea întreprinderilor *Contabilitate financiară * Contabilitate de gestiune. Teorie, aplicații și actualizări, Editura Economică, București, 1999, pag. 212

10 http://www.cabinetexpert.ro/2009-12-04/planul-de-conturi-valabil-2010-conform-cu-modificarile-aduse-de-omfp-

3055-2009.html Planul de conturi general

6

1.2 Noțiunea de rezultat financiar   

"Rezultatele financiare sintetizează eficiența cu care s-a desfășurat întreaga activitate

economică a întreprinderii. Rezultatul financiar se concretizează în profit sau pierdere. Profitul

sau rezultatul pozitiv reprezintă excedentul veniturilor față de cheltuieli, sau, cu alte cuvinte, reprezintă sursa proprie de finanțare a acivelor create ca excedent al veniturilor față de cheltuieli.

Pierderea sau    rezultatul    negativ    exprimă    mărimea    bunurilor    consumate    în    activitatea

întreprinderii care nu a putut fi acoperită din veniturile proprii. "

Profitul ca formă a rezultatelor financiare exprimă masa venitului net și se determină ca

diferență între veniturile mai mari și cheltuielile unei perioade de timp, un exercițiu financiar. În    mod    concret,    profitul    sau    pierderea    se    determină    lunar,    pin    închiderea,    în    mod provizoriu, a conturilor de cheltuieli și venituri, prin contul de rezultate.

În structura rezultatului    financiar se    cuprind următoarele elemente: rezultatul curent,

rezultatul excepțional, impozitul pe profit și profitul net".

Rezultatul    curent reprezintă    diferența    dintre    veniturile    din    operațiunile    curente,

respectiv diferența dintre veniturile de exploatare plus veniturile financiare și cheltuielile de exploatare plus veniturile financiare.

Rezultatul excepțional reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile excepționale,

obținute ca urmare a unor operațiuni care nu sunt legate de activitatea normală, curentă, a întreprinderii.

Rezultatul    exercițiului    reprezintă    soldul    final    al    contului    de    profit    și    pierdere    supus repartizării.

Repartizarea profitului se face pe destinațiile prevăzute de lege, pentru constituirea

rezervelor, constituirea fondului de participare a salariaților la profit, constituirea fondului de plată a dividendelor    cuvenite asociaților, constituirea altor    fonduri și    vărsăminte la bugetul statului, sub forma venitului net al regiilor autonome.

Pierderile obținute se reportează în anul următor pentru a fi aoperite din profitul acestui

an, sau din rezerve existente, constituite în acest scop, iar în ultimă instanță, din capitalul social.

11

"

"Contabilitatea    rezultatelor    economic-financiare    ale    exercițiului    se    ține    cu    ajutorul următoarelor conturi:

121 Profit și pierdere

129 Repartizarea profitului"12       

11

Octavian Bojian – Contabilitatea întreprinderilor *Contabilitate financiară * Contabilitate de gestiune. Teorie,

aplicații și actualizări, Editura Economică, București, 1999, pag. 214

12 Simona Sabou – Contabilitate financiară. Teorie și practică, Ediția a II-a, Editura Universității de Nord, Baia

Mare,2008, pag.12

7

1.2.1 Conținutul, reglementarea și calculul impozitului pe profit   

Profitul reprezintă    expresia    raționalității    activității    economice,    relevînd    căștigul,

avantajul realizat sub formă bănească dintr-o acțiune, operație sau exercitarea unei activități. "13    "Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele

persoane, denumite în continuare contribuabili:

persoanele juridice române;   

persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;   

persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în

România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;

persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.

persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene".14    "Entitățile economice care obțin profit din activitatea desfășurată, datorează bugetului de

stat un impozit pe profit calculat prin aplicarea unei cote procentuale (16%) asupra profitului

impozabil (fiscal) care se determină ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și

cheltuielile    efectuate    pentru    realizarea    acestora    în    cadrul    unui    an    fiscal,    la    care    se    adaugă cheltuielile nedeductibile fiscal și se scad veniturile neimpozabile.   

Rezultatul contabil brut = Venituri – Cheltuieli

Profitul    contabil    este    profitul    sau    pierderea    dintr+o    perioadă    înainte    de    scăderea cheltuielilor cu impozitul.

Rezultatul impozabil (fiscal) = Rezultatul contabil brut + Cheltuieli nedeductibile fiscal – Venituri neimpozabile – Alte deduceri

Profitul impozabil (pierderea fiscală) este profitul (pierderea) determinat în concordanță cu regulile stabilite de autoritățile fiscale.

Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil x 16%"15

13 Dorel Mateș – Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor între standarde, directive și reglementări fiscale,

Editura Mirton, Timișoara, 2009, pag.255

14 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004

privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare ,ultima actualizare: conform cu hotărârea guvernului nr. 84 din 6 martie 2013

15 Dorel Mateș – Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor între standarde, directive și reglementări fiscale,

Editura Mirton, Timișoara, 2009, pag.256

8

1.2.1.1 Venituri neimpozabile

"În categoria veniturilor neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt cuprinse:

dividendele primite de la o persoană juridică română;

diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare;   

veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice;   

veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.       

veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către

contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de

raportare financiară;

veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară.   

dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa

situată într-un stat membru".16   

1.2.1.2 Cheltuieli deductibile   

"Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai

cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.   

Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri și:

cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor;

cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;   

cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale, potrivit legii, și cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;   

cheltuielile    de    reclamă    și    publicitate    efectuate    în    scopul    popularizării    firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare;

cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate, efectuate pentru salariați și

administratori, precum și pentru alte persoane fizice asimilate acestora;   

16 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436    Legea    571/2003    coroborată    cu    HG    44/2004

privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare ,ultima actualizare: conform cu hotărârea guvernului nr.

84 din 6 martie 2013

9

contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;   

taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, precum și contribuțiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;   

cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat;

cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

cheltuielile    de    cercetare,    precum    și    cheltuielile    de    dezvoltare    care    nu    îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;

cheltuielile    pentru    perfecționarea    managementului,    a    sistemelor    informatice, introducerea,    întreținerea    și    perfecționarea    sistemelor    de    management    al    calității,    obținerea atestării conform cu standardele de calitate;

cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;

taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale;

pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate;

cheltuielile efectuate de operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale care aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, primite în administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituției titulare a dreptului de proprietate;

cheltuielile efectuate de operatorii economici cu înscrierea în cărțile funciare sau cărțile de publicitate imobiliară, după caz, a dreptului de proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale asupra bunurilor publice primite în administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituției titulare a dreptului de proprietate.

cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvențiilor primite, potrivit legii, de la

Guvern, agenții guvernamentale și alte instituții naționale și internaționale;

cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate" 17   

1.2.1.3 Cheltuieli cu deductibilitate limitată

"În categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitată sunt cuprinse:

cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;   

suma cheltuielilor cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în România și în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice;

cheltuielile    sociale,    în    limita    unei    cote    de    până    la    2%,    aplicată    asupra    valorii cheltuielilor cu salariile personalului;

perisabilitățile,    în    limitele    stabilite    de    organele    de    specialitate    ale    administrației centrale;   

cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;   

cheltuielile cu provizioane și rezerve;

17 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436    Legea    571/2003    coroborată    cu    HG    44/2004

privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare ,ultima actualizare: conform cu hotărârea guvernului nr.

84 din 6 martie 2013

10

cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar;   

amortizarea;   

cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

cheltuielile    cu    primele    de    asigurare    voluntară    de    sănătate,    în    limita    unei    sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;   

cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare;   

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal;   

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice".18   

1.2.1.4. Cheltuieli nedeductibile   

"În categoria cheltuielilor care nu sunt deductibile sunt cuprinse:

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele

reprezentând diferențe din anii preceden ți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau

pe venit plătite în străinătate;      

dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale;

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă;   

cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură;

cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;   

cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;   

cheltuielile înregistrate de societățile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosință al terenului agricol adus de membrii asociați, peste cota de distribuție din producția realizată din folosința acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;

alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;

18 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436    Legea    571/2003    coroborată    cu    HG    44/2004

privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare ,ultima actualizare: conform cu hotărârea guvernului nr.

84 din 6 martie 2013

11

cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii,    pentru    care    contribuabilii    nu    pot    justifica    necesitatea    prestării    acestora    în    scopul activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte;   

cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate;

pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, precum și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate;

cheltuielile    de    sponsorizare    și/sau    mecenat    și    cheltuielile    privind    bursele    private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat;   

cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale    care    au    legătură    cu    activitatea    desfășurată    de    contribuabili    și    care    depășesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual.

cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreștere a valorii acestora.

s1) cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale, în cazul în care, ca urmare a

efectuării unei reevaluări de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu

Standardele    interna ționale    de    raportare    financiară,    se    înregistrează    o    descre ștere    a    valorii

acestora;

s2) cheltuielile din reevaluarea mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării

unei    reevaluări    de    către    contribuabilii    care    aplică    reglementările    contabile    conforme    cu

Standardele    interna ționale    de    raportare    financiară,    se    înregistrează    o    descre ștere    a    valorii

acestora;

s3) cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, în cazul în

care,    ca    urmare    a    evaluării    ulterioare    utilizând    modelul    bazat    pe    valoarea    justă    de    către

contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele interna ționale de

raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;

s4) cheltuielile    reprezentând    deprecierea/amortizarea    mijloacelor    fixe,    înregistrate    de

către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele interna ționale

de raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate de ținute în

vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie;

s5) cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării

unei    evaluări    utilizând    modelul    bazat    pe    valoarea    justă    de    către    contribuabilii    care    aplică reglementările    contabile    conforme    cu    Standardele    internaționale    de    raportare    financiară,    se înregistrează o descreștere a valorii acestora;

s6) cheltuielile    cu    dobânzile,    stabilite    în    conformitate    cu    reglementările    contabile

conforme    cu    Standardele    internaționale    de    raportare    financiară,    în    cazul    în    care    mijloacele fixe/imobilizările    necorporale/stocurile    sunt    achiziționate    în    baza    unor    contracte    cu    plată amânată.

50%    din    cheltuielile    aferente    vehiculelor    rutiere    motorizate    care    nu    sunt    utilizate exclusiv    în    scopul    activității    economice,    cu    o    masă    totală    maximă    autorizată    care    să    nu depășească 3.500 kg și    care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul

șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului;

12

cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare

în acțiuni;

cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii".19   

1.3 Abordări internaționale privind cheltuielile și veniturile

1.3.4 Venituri prin prisma "Standardului internațional de raportare

financiară: 18 Venituri"

"Venitul    este    fluxul    brut    de    beneficii    economice    primite    de    o    societate    în    cursul activităților    obișnuite    ale    acesteia    ,    atunci    când    acest    flux    se    materializează    în    creșteri    ale capitalului propriu , altele decât creșterile datorate contribuțiilor din partea participanților la acest capital propriu.

Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau primit de către societate în nume propriu. Sunt excluse din venituri colectate în numele unor terțe părți , cum ar fi taxele pentru bunuri și servicii , TVA , care nu sunt beneficii economice de primire de către întreprindere și nu au ca rezultat creșteri ale capitalului propriu.

Veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit. Suma veniturilor dintr-o tranzacție este determinată de obicei printr-un acord între societate și cumpărătorul sau utilizatorul activului. Ea se evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit , ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale și a oricăror rabaturi cantitative acordate de societate.

Mijlocul    de    plată    este    de    regulă    numerarul    sau    echivalent    de    numerar    ,    iar    suma veniturilor este dată de suma numărului sau echivalentului de numerar primit sau de primit. Valoarea justă a mijlocului de plată va fi determinată prin actualizarea tuturor sumelor de primit în viitor , utilizând în acest scop rata dobânzii aferente perioadei respective. Diferența dintre valoarea    justă    la    data    recunoașterii    venitului    și    suma    nominală    a    mijlocului    de    plată    este recunoscută ca venit din dobânzi.

Criteriile de recunoaștere a veniturilor sunt aplicate de obicei separate pentru fiecare tranzacție , pentru a putea reflecta realitatea economică. Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie să fie făcut în momentul în care sunt satisfăcute următoarele condiții:

întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative ce

decurg din proprietatea asupra bunurilor.

întreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o

în mod normal în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor;

mărimea veniturilor poate fi evaluat în mod rezonabil;   

este    probabil    să    fie    generate    către    întreprindere    beneficii    economice    asortate

tranzacției;

costurile tranzacției pot fi evaluate în mod rezonabil.

Atunci când rezultatul unei tranzacții ce implică presarea de servicii poate fi estimat în mod rezonabil , venitul asociat tranzacției trebuie să fie    recunoscut în funcție de sediul de

19 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436    Legea    571/2003    coroborată    cu    HG    44/2004

privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare ,ultima actualizare: conform cu hotărârea guvernului nr.

84 din 6 martie 2013

13

execuție a contractului la data închiderii bilanțului. Rezultatul unei tranzacții poate fi estimat în mod rezonabil atunci când sunt satisfăcute următoarele condiții:   

suma veniturilor pot fi estimate în mod rezonabil;

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către

societate;

studiul de execuție al contractului la data de închidere a bilanțului poate fi evaluat

în mod rezonabil;

costurile apărute pe parcursul contractului și costurile de finalizare a contractului

pot fi evaluate în mod rezonabil.

Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aferente tranzacțiilor respective nu pot fi evaluate în mod rezonabil , în asemenea cazuri orice mijloc de plată este recunoscut ca datorie. Recunoașterea veniturilor pe măsura execuției contractului , este denumită în mod curent metoda    procentului    de    execuție.    Potrivit    acestei    metode    ,    veniturile    sunt    recunoscute    în perioadele contabile în care sunt prestate serviciile.   

Veniturile din dobânzi trebuie recunoscute periodic, proporțional pe baza randamentului efectiv    al    activului.    Randamentul    efectiv    al    unui    activ    este    rata    dobânzii    necesară    pentru actualizarea fluxurilor viitoarelor intrări de numerar , așteptate pe durata de viața a activului pentru a egala valoarea contabilă inițiala a acestuia. Redevențele trebuie recunoscute pe baza contabilității de angajamente , conform realității economice a contractului".

1.3.5 "Standardul internațional de raportare financiară    1" Prezentarea

situațiilor financiare   

"Standardul    internațonal    de    raportare    financiară    1"    prescrie    baza    pentru    prezentarea situațiilor    financiare    cu    scop    general,    pentru    a    asigura    comparabilitatea    atât    cu    situațiile financiare ale entității pentru perioadele precedente, cât și cu situațiile financiare ale altor entități prevăzând dispoziții generale pentru prezentarea situațiilor financiare, orientări pentru structura acestora și dispoziții minime privind conținutul lor.   

"Standardul    internațonal    de    raportare    financiară    1"    trebuie    aplicat    tuturor    situațiilor financiare cu scop general. Situațiile financiare cu scop general sunt acelea menite să satisfacă nevoile utilizatorilor care nu se află în poziția de a impune entității să întocmească rapoarte adaptate nevoilor lor specifice de informații.   

Un set complet de situații financiare conține:   

situație a poziției financiare (bilanțul contabil);   

situație a modificărilor capitalurilor proprii;   

situație a fluxurilor de trezorerie;   

note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative explicative.   

Situația poziției financiare (bilanțul contabil) .   

O entitate trebuie să prezinte activele curente și imobilizate, precum și datoriile curente și pe termen lung, drept clasificări separate în bilanț, cu excepția cazului în care o prezentare bazată pe lichiditate oferă informații fiabile și mai relevante.   

Entitatea va trebui să indice, pentru fiecare element de activ sau de pasiv cuprinzând

sumele pe care ea se așteaptă să le recupereze sau să le achite înainte sau după 12 luni după data 14

de închidere a exercițiului, care este suma care se așteaptă să o recupereze sau să o achite după

mai mult de 12 luni.

Situația veniturilor și a cheltuielilor (contul de profit și pierdere)

Toate elementele de venit și cheltuială recunoscute într-o perioadă trebuie incluse în profit    sau    în    pierdere,    cu    excepția    cazului    în    care    un    standard    sau    o    interpretare    prevede contrariul.   

În mod normal, toate elementele de venit și cheltuială recunoscute într-o perioadă sunt incluse în profit sau în pierdere. Aceasta include efectele modificărilor estimărilor contabile. Totuși, pot exista circumstanțe când anumite elemente pot fi excluse din profitul sau pierderea perioadei curente.   

Modele de prezentare a rezultatului contabil

Pe plan mondial nu există un model universal de prezentare a “contului de profit și pierdere”. Prezentarea acestuia variază de la o țară la alta în funcție de convențiile naționale, particularitățile economice, juridice și fiscale ale fiecărei țări.   

La baza prezentării contului de profit și pierdere se află următoarele două criterii:   

După forma de prezentare:

sub formă de tablou bilateral sau formă de cont. Se prezintă ca o schemă orizontală

conținând în partea stângă cheltuielile și pierderile, iar în partea dreaptă, veniturile și profiturile;   

sub formă de listă. Reprezintă o schemă verticală care descrie formarea rezultatului.   

Pe plan mondial, cea mai frecvent utilizată formă de prezentare a contului de profit și pierdere, este forma listă.   

După conținutul informațional:

contul de rezultate cu prezentarea cheltuielilor după criteriul destinației. Structurarea se bazează pe funcțiunile sau activitățile entității;   

contul de rezultate cu prezentarea cheltuielilor după natura economică a acestora.

Situația modificărilor în capitaluri proprii

O entitate trebuie să evidențieze în situația propriu-zisă:   

profitul sau pierderea perioadei;   

fiecare element de venit și cheltuială pentru perioadă care, după cum se prevede în alte standarde sau interpretări, este recunoscut direct în capitalurile proprii, precum și totalul acestor elemente;   

totalul veniturilor și al cheltuielilor pentru perioadă [calculat ca sumă dintre (a) și (b)], indicând    separat    sumele    totale    atribuibile    acționarilor    societății-mamă    și    intereselor minoritare; și   

pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, efectul modificărilor politicii contabile și    al    corecțiilor    erorilor    recunoscute    în    conformitate    cu    "Standardul    internațonal    de raportare financiară 8".   

Situația fluxurilor de trezorerie

Informațiile privind fluxurile de trezorerie oferă utilizatorilor de situații financiare o bază pentru evaluarea capacității entității de a genera numerar și echivalente de numerar, precum și a necesităților entității de a utiliza fluxurile de trezorerie respective. "Standardul internațonal de raportare financiară 7" stabilește dispoziții pentru prezentarea situației fluxurilor de trezorerie.

15

Notele la situațiile financiare

Acestea trebuie:   

să prezinte informații despre baza de întocmire a situațiilor financiare și despre politicile contabile specifice utilizate;   

să prezinte informațiile prevăzute de IFRS-uri care nu sunt prezentate în bilanț, în situația veniturilor și a cheltuielilor, în situația modificărilor capitalurilor proprii sau în situația fluxurilor de trezorerie; și   

să ofere informații suplimentare care nu sunt prezentate în bilanț, în situația veniturilor și a cheltuielilor, în situația modificărilor capitalurilor proprii sau în situația fluxurilor de trezorerie, dar care sunt relevante pentru înțelegerea oricărora dintre ele.   

entitate trebuie să prezinte în rezumatul politicilor contabile semnificative:    baza (bazele) de evaluare utilizată (utilizate) la întocmirea situațiilor financiare; și    celelalte politici contabile utilizate care sunt relevante pentru înțelegerea corespunzătoare a situațiilor financiare.   

"În procesul de aplicare a politicilor contabile ale entității, conducerea face mai multe raționamente,    în    afară    de    cele    care    implică    estimări,    care    pot    afecta    semnificativ    sumele

recunoscute în situațiile financiare".20

20

Ștefana Dima – Standardele internaționale de raportare financiară. Suport de curs și aplicații, pag. 31-48

16

CAPITOLUL 2. CONTABILIZAREA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI A REZULTATULUI FINACIAR

2.1 Contabilitatea cheltuielilor   

2.1.1 Obiectivele și factorii organizării contabilității cheltuielilor

Principalele obiective ale organizării cheltuielilor sunt:

Fundamentarea cheltuielilor în bugetul de venituri și cheltuieli pe baza informațiilor din

exercițiul anterior și a obiectivelor perioadei viitoare

Delimitarea    riguroasă    a    cheltuielilor    în    timp,    pentru    a    separa    strict    cheltuielile    care

aparțin exercițiului curent

Încadrarea cheltuielilor, după natura lor economică, pe grupe de cheltuieli și activități

pentru a asigura comparabilitatea acestora cu veniturile obținute și stabilirea rezultatului financiar pe structura activităților care le-au generat

Pentru asigurarea acestor obiective, în organizarea contabilității cheltuielilor trebuie să se aibă în vedere următorii factori:

Criteriile unitare de structurare și clasificare a cheltuielilor și planul general de conturi

Natura cheltuielilor corespunzătoare specificului activității unității   

Regimul juridic și financiar al impozitelor și taxelor care afectează cheltuielile

Corelația cheltuielilor și veniturilor cu contabilitatea de    gestiune în    cadrul    căreia se

calculează costurile și rentabilitatea pe fiecare produs, lucrarea sau serviciu

Metoda de inventar adoptată în contabilizarea stocurilor   

2.1.2 Organizarea documentației primare necesare organizării contabilității

cheltuielilor

Documentele    primare    necesare    pentru    înregistrarea    cheltuielilor    sunt    corespunzătoare naturii    sau    felului    cheltuielilor.    În    ele    se    consemnează    consumul    de    factori    de    producție (materiale, salarii, consumul de imobilizări, etc.) sau modalitatea de plată a obligație față de terți. Dintre documentele în care se consemnează cheltuielile unității patrimoniale fac parte:

Documente privind cheltuielile cu activele imobilizate:

o Situația de calcul și repartizare a amortizării

o Proces verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe de declasare a unor

bunuri materiale

o Facturi și situații de lucrări

Documente privind cheltuielile cu materiile prime, materiale și mărfuri:

o Bon de consum

o Fiță limită de consum

o Lista zilnică de alimente

o Fișa de calcul a uzurii obiectivelor de inventar

o Centralizatorul vânzărilor zilnice (mărfuri)

o Foaia de parcurs

Documente privind cheltuielile cu mijloace bănești și din decontări:

o Chitanța fiscală

17

o Proces verbal de plăți

o Dispoziție de plată – încasare către casierie

o Deconturi de cheltuieli

Documente privind cheltuielile cu salariile și alte drepturi de personal

o Stat de salarii

o Situații de calcul, decontare și repartizare a contribuției la asigurări sociale și la

constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj

o Situații    de    calcul    pentru    constituirea    fondurilor    de    cercetare    a    fondurilor    de

cercetare, a fondului de risc și accidente, etc.

o Decont de cheltuieli (pentru deplasări externe)

o Decont de cheltuieli valutare (transporturi internaționale), etc.21   

2.2 Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor

2.2.1 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

2.2.1.1 Cheltuieli privind stocurile

"Activitatea de exploatare cuprinde acea parte a activității unei întreprinderi care include operațiile realizate, care au legătură directă cu obiectul de activitate al întreprinderii respective și care sunt principalele operații producătoare de venituri".22   

Prin această categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime , materialele consumabile , energie și apa , precum și mărfurile.

Contul 601 "Cheltuieli    cu materiile prime " ține evidența cheltuielilor ocazionate de

consumul de materii prime în activitatea de producție, în scopul obținerii de produse finite și semifabricate.23   

Cheltuielile cu materiile prime sunt formate din :

Prețul de înregistare al materiilor prime date în consum

Prețul de înregistrare al meteriilor prime constatate lipsă la inventariere Diferențele    de    preț    aferente    materiilor    prime    date    în    consum    sau    constatate    lipsă    la inventariere

Înregistrarea cheltuielilor cu materiile prime se face diferit în funcție de metoda utilizată pentru gestiunea stocurilor.

În toate cazurile când se foloseșe metoda inventarului permanent , cheltuielile colectate

în cursul exercițiului se înregistrează prin formula contabilă:24   

601 "Cheltuieli cu materiile prime" =    301 "Materii prime"

21 Mihail Epuran, Dumitru Cotleț, Felicia Ineovan, Ion Pereș – Contabilitatea financiară, Editura de Vest, Timișoara,

1998 , pag.    149-150

1998 , pag.    153

24 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 305-306

18

Materiile prime constatate lipsă la inventariere și pierderile din deprecieri ireversibile se înregistrează prin formula contabilă:25   

601 "Cheltuieli cu materiile prime" =    301 "Materii prime"

Dacă prețurile de înregistrare a materiilor prime date în consum ori constatate lipsă la inventariere sunt altele decât costul de achiziție, diferența dintre aceste prețuri se înregistrează prin formula contabilă:

601 "Cheltuieli cu materiile prime"

    308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"

Dacă se utilizează metoda inventarului intermitent intervin următoarele înregistrări

privind consumul de materii prime:

preluarea la cheltuieli , la deschiderea exercițiului , a stocurilor inițiale de materii

prime , materiale și mărfuri:

601 "Cheltuieli cu materiile prime" =    301 "Materii prime"

înregistrarea cumpărărilor de stocuri în cursul exercițiului:

%

    401 "Furnizori"

601 "Cheltuieli cu materiile prime" 4426 "TVA deductibilă"

preluarea    ca    stocuri    ,    la    închiderea    exercițiului    ,    a    stocurilor    determinate    și

evaluate pe bază de inventar

301 "Materii prime" =    601 "Cheltuieli cu materiile prime"

Contul    602 “ Cheltuieli    cu    materialele    consumabile” ține    evidența    cheltuielilor

ocazionate de consumul de materiale consumabile. Se consideră materiale consumabile acele materiale care se folosesc în procesul de producție alături de materiile prime și care, de regulă, nu se regăsesc în substanța produsului finit. Aceste cheltuieli cuprind:26   

Cheltuieli cu materialele auxiliare   

Cheltuieli privind combustibilul

Cheltuieli privind materialele pentru ambalat   

Cheltuieli privind piesele de schimb   

Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat   

Cheltuieli privind furajele   

25 Simona Sabou – Contabilitate financiară. Teorie și practică, Ediția a II-a, Editura Universității de Nord, Baia

Mare,2008, pag. 134

26 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 306

19

Cheltuieli privind alte materiale consumabile27

Sunt formate din aceleași operații menționate la cheltuielile cu materille prime.

Contul 603 " Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar " ține

evidența cheltuielilor ocazionate cu aceste elemente patrimoniale.   

"Valoarea    la    preț    de    înregistrare    a    obiectelor    de    inventar    incluse    pe    cheltuieli    se înregistrează prin formula contabilă:

603    "Cheltuieli    privind    materialele    de natura obiectelor de inventar"

    303    "Materiale    de    natura    obiectelor    de inventar"

Obiectele    de    inventar    constatate    lipsă    la    inventariere    și    pierderile    din    deprecieri ireversibile se înregistrează prin formula contabilă:

603    "Cheltuieli    privind    materialele    de natura obiectelor de inventar"

    303    "Materiale    de    natura    obiectelor    de inventar"

Diferențele de preț aferente obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, constatate lipsă sau depreciate ireversibil se înregistrează prin formula contabilă":28   

603    "Cheltuieli    privind    materialele    de natura obiectelor de inventar"

    308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"

Contul 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate ". Materialele nestocate sunt acele

materiale consumabile, nestocate de unitatea economica, care nu trec printr-un cont de gestiune (de    stocuri)    și    care    se    înregistrează    pe    măsura    aprovizionării    lor    asupra    cheltuielilor    de exploatare.

Valoarea materialelor nestocate achiziționate de la furnizori se înregistrează prin formula contabilă:

% 604    "Cheltuieli    privind    materialele nestocate"

4426 "TVA deductibilă"

    401 "Furnizori"

Contul 605 "Cheltuieli privind energia și apa " înregistrează pe baza facturilor lunare

consumul de energie electrică, energie termică și apă. Formula contabilă este: 29   

27 http://www.cabinetexpert.ro/2009-12-04/planul-de-conturi-valabil-2010-conform-cu-modificarile-aduse-de-omfp-

3055-2009.html Planul de conturi general

28 Simona Sabou – Contabilitate financiară. Teorie și practică, Ediția a II-a, Editura Universității de Nord, Baia

Mare,2008, pag. 135

29 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo,

Deva,1995 , pag. 309

20

%

    401 "Furnizori"

605 "Cheltuieli privind energia și apa" 4426 "TVA deductibilă"

Contul    606 "Cheltuieli    privind    animalele    și    păsările "    evidențiază    în    debitul    său

valoarea la preț de înregistrare a animalelor, păsărilor ieșite din gestiune prin includerea pe cheltuielile    exercițiului    curent    (prin    vânzări,    inclusiv    prin    magazinele    proprii,    pierderi    din mortalități, minusurile la inventar) în corespondență cu contul 361 “Animale și păsări” precum și diferențe de preț aferente prin creditul contului 368 “Diferenșe de preț la animale și păsări”.30   

Contul 607 "Cheltuieli privind mărfurile " se utilizează diferit în funcție de metoda

utilizată pentru gestiunea lor:

Dacă unitatea ține evidența mărfurilor la preț de vînzare în care este inclus adaosul comercial și TVA neexigibil, cheltuiala cu mărfurile apare, de regulă, la sfârșit de lună, când se descarcă gestiunea de mărfuri, prin formula contabilă:

% 607 "Cheltuieli privind mărfurile" 378 "Diferențe de preț la mărfuri" 4428 "TVA neexigibilă"

    371 "Marfuri "

Dacă unitatea economică ține evidența mărfurilor la preț de cumpărare, cheltuiala cu mărfurile apare tot la descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute și se înregistrează în contabilitate astfel:

607 "Cheltuieli privind mărfurile" =    371 "Mărfuri "

Aceleași înregistrări se fac și în cazul lipsurilor de mărfuri constatate la inventariere sau pierderi din deprecieri ireversibile.31   

Contul 608 "Cheltuieli privind ambalajele"

Cu    ajutorul    acestui    cont    se    ține    evidența    cheltuielilor    privind    ambalajele.    În    debitul contului 608 "Cheltuieli privind ambalajele" se înregistrează:

-valoarea ambalajelor aflate în consignație la terți, pentru care au fost emise documentele de    vânzare (358);

-valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum    și a diferențelor de preț nefavorabile, aferente (381, 388);

-valoarea ambalajelor achiziționate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (401);

-valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, degradate (409); -sume în curs de clarificare (473).

30 Mihail Epuran, Dumitru Cotleț, Felicia Ineovan, Ion Pereș – Contabilitatea financiară, Editura de Vest, Timișoara,

1998 , pag.    155

31 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 311

21

Contul 609 "Reduceri comerciale primite"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența reducerilor comerciale primite ulterior facturarii,    indiferent de perioada la care se referă. În creditul contului 609 "Reduceri comerciale primite" se înregistrează:

-valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii (401).32   

2.2.1.2 Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți

În structura serviciilor generale prestate de terți se cuprind acele lucrări și servicii care sunt nemijlocit ocazionate de desfășurarea activității de ansamblu a unui agent economic cu sunt: întrețineri    și    reparații,    redevențe,    locații    de    gestiune    și    chirii,    prime    de    asigurare,    studii    și

cercetări. "Reflectarea în contabilitate se face cu ajutorul grupelor: 61 "Cheltuieli cu lucrările și

serviciile    executate    de    terți" și 62    "Cheltuieli    cu    alte    servicii    executate    de    terți" prin

înregistrarea pe parcursul lunii a cheltuielilor aferentae în debit, în corespondență cu creditul conturilor care desemnează prestatorul sau echivalentul în mijloace de trezorerie în funcție de modalitatea de plată utilizată.

Pentru evidențierea cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile executate de terți și suportate

de    către    unitățile    patrimoniale    se    folosește contul    611    "Cheltuieli    cu    întreținerea    și

reparațiile", care înregistrează în debit valoarea acestor lucrări aferente exercițiului în curs în

corespondență cu conturile: 401 "Furnizori", 408 "Furnizori – facturi nesosite", 471 "Cheltuieli înregistrate în avans". Înregistrarea în contabilitate a unei facturi de reparații efectuate de către furnizor se realizează prin formula contabilă":33     

% 611    "Cheltuieli    cu    intretinerile    si reparatiile"

4426 "TVA deductibila"

În mod asemănător funcționează și:

    401 "Furnizori"

Contul    612 "Cheltuieli    cu    redevențele,    locațiile    de    gestiune    și    chiriile "    care    ține

evidența acestor cheltuieli datorate pentru preluarea în concesiune a unor imobilizări, exploatarea    pe    bază    de    contracte    de    locație    a    unor    spații    productive    și    imobilizări inchiriate pe perioadă eterminată pentru a fi utilizate în diferite scopuri

Contul 613 "Cheltuieli cu primele de asigurare " ține evidența primelor de asigurare

datorate    diferitelor    societăți    comerciale    pentru    asigurarea    unor    bunuri    ale    unității economice pe bază de contracte de asigurare

Contul 614 " Cheltuieli cu studiile și cercetările " ține evidența cheltuielilor ocazionate

de    procurarea    de    studii,    plata    contractelor    de    cercetare    și    a    contribuției    unităților patrimoniale la constituirea fondului special pentru cercetare dezvoltare și marketing

32 http://auditeam.ro/wp-content/uploads/clasa-6-Cheltuieli.pdf –    Funcțiunea    conturilor    clasa    6    conform    plan    de

conturi ianuarie 2010

33 Mihail Epuran, Dumitru Cotleț, Felicia Ineovan, Ion Pereș – Contabilitatea financiară, Editura de Vest, Timișoara,

1998 , pag.    156

22

În cadrul grupei 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terți " se cuprind acele lucrări și servicii care sunt indirect legate de desfășurarea activității de ansamblu a unui agent economic. Înregistrarea în contabilitate se face cu ajutorul următoarelor conturi:

Contul    621 "Cheltuieli    cu    colaboratorii "    reprezentând    acele    sume    datorate

colaboratorilor externi pentru prestațiile efectuate

Contul      622        "Cheltuieli privind comisioanele și onorariile" cuprind:

Comisioane datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare

imobilizate

Comisioane datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de plasament

Comisioane de intermediere

Onorarii de conciliere

Onorarii de contencios

Expertize de specialitate

Alte cheltuieli similare

Contul    623    "Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate"

Contul 624 "Cheltuieli cu transporul de bunuri și de personal " ce cuprind: transportul

produselor    fabricate,    al    mărfurilor    vândute    sau    altor    bunuri,    precum    și    transporturi colectuve de persoane la și de la locul de muncă

Contul 625    "Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări" ce cuprind:   

Deplasări în interes de serviciu: diurnă, cazare, transport

Detașări pe perioade limitate de timp în interes de serviciu pentru care se

plătesc diurne, cazare, transport

Drepturile cuvenite angajaților și    familiei    acestora transferați sau mutați

împreună cu unitatea în altă localitate

Contul 626 " Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații " cuprind: cheltuieli de poștă,

telefon, interfon, radio, televizor,etc. care se fac în interesul general al unității

Contul    627 " Cheltuilei    cu    serviciile    bancare    și    asimilate "    care    nu    au    caracter    de

cheltuieli financiare, cum sunt: comisioanele bancare. Înregistrarea în contabilitate se face prin formula contabilă:

627"Cheltuilei    cu    serviciile    bancare    și asimilate"

    512 "Conturi curente la banci”

Contul 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți " cuprind acele servicii

efectuate de terți care sunt indirect legate de desfășurarea activității unității ce nu pot fi delimitate pe conturile 621 – 627”34   

34 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 315 – 321

23

2.2.1.3 Cheltuieli cu impozitele , taxele și vărsămintele asimilate

"Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate se realizează cu

ajutorul contului    635    “Cheltuilei    cu    alte    impozite,    taxe    și    vărsăminte    asimilate” și

evidențiază cheltuielile datorate bugetului de stat sau altor organisme publice astfel:35     

impozitul suplimentar datorat , potrivit legii bugetului de stat , pentru depășirea fondului de salarii admisibil :

635 "Cheltuilei cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate"

    444    "Impozitul    pe    venituri    de    natura salariilor"

impozite , taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice sub formă de : prorate din    TVA deductibilă devine nedeductibilă ;    TVA colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit , aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură ; impozitul pe clădiri ,

impozitul pe terenuri ,taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat , alte impozite și taxe.

635 "Cheltuilei cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate"

    4426 "TVA deductibila" 4427 "TVA colectată"

446    "Alte    impozite,    taxe    și    vărsăminte asimilate"

datorii    și    vărsăminte    de    efectuat    la    alte    organisme    publice    ,    destinate    fondurilor speciale , sub formă de contribuții la : fondul special pentru sănătate (excepție 4311 = 447); fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea drumurilor publice";

635 "Cheltuilei cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate"

2.2.1.4 Cheltuieli cu personalul

    447 "Fonduri speciale- taxe si varsaminte asimilate"

Pentru munca prestată de către personalul angajat, unitățile economice datorează acestuia salarii, prime sau sporuri de diferite feluri. Toate datoriile către personal se stabilesc lunar și reprezintă pentru unitățile economice cheltuieli de personal ale exercițiului financiar în curs. Ele

se    înregistrează    în    contabilitate    lunar,    pe    baza    statelor    de    plată    cu    ajutorul contului    641

Cheltuilei cu salariile personalului".36

Înregistrarea în contabilitate presupune evidențierea salariilor brute datorate de entitate personalului prin formula contabilă:

641 "Cheltuilei cu salariile personalului"    =    421 "Personal – salarii detorate"

35 Simona Sabou – Contabilitate financiară. Teorie și practică, Ediția a II-a, Editura Universității de Nord, Baia

Mare,2008, pag. 141

36 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 323

24

Contul 642 "Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor"

Cu ajutorul    acestui cont    se ține evidența cheltuielilor cu tichetele de masă acordate salariaților.În debitul    contului    642 "Cheltuieli    cu tichetele de masă acordate    salariaților" se înregistrează:

-valoarea tichetelor de masă acordate salariaților (532).

Contul 643 "Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu primele reprezentând participarea    personalului la profit, acordate potrivit legii. În debitul contului 643 "Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit" se înregistrează:

valoarea    primelor    reprezentând    participarea    personalului    la    profit,    acordate    acestora

(424).

Contul 644 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu remunerarea în instrumente de    capitaluri proprii. În debitul contului 644 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii" se inregistreaza:

valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaților (106).

Contul 645 "Cheltuieli privind asigurările și protecția socială"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind asigurările și protecția socială. În debitul contului 645 "Cheltuieli privind asigurările și protecția socială" se înregistrează:

sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecția socială (423);

contribuția unității la asigurările sociale și de sănătate (431);

contribuția unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj (437);

contribuția unității la schemele de pensii facultative (438);

contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate (438).37   

Reflectarea în contabilitate a contribuției la asigurările sociale se realizează prin formula contabilă:

6451    "Cheltuilei    privind    contribuția unității la asigurările sociale"

    4311    "Contributia    unitatii    la    asigurarile sociale"

Contribuția la fondul de șomaj se înregistrează astfel:

6452 "Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj"

    4371    "Contributia    unitatii    la    fonsul    de șomaj"

Contribuția la asigurările sociale de sănătate se înregistrează astfel:38   

37 http://auditeam.ro/wp-content/uploads/clasa-6-Cheltuieli.pdf –    Funcțiunea    conturilor    clasa    6    conform    plan    de

conturi ianuarie 2010

38 Dorel Mateș – Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor între standarde, directive    și reglementări    fiscale,

Editura Mirton, Timișoara, 2009, pag.201-220

25

6453    "Cheltuilei    privind    contribuția angajatorului    la    asigurările    sociale    de sănătate"

    4313    "contributia    angajatorului    pentru asigurările sociale de sănătate"

2.2.1.5 Alte cheltuieli de exploatare

Prin intermediul grupei 65 "Alte cheltuieli de exploatare" se înregistrează:   

cheltuielile din pierderile din creanțe suportate de către întreprindere    pierderile din lichidarea dobânzilor și a creanțelor   

valoarea despăgubirilor , amenzilor și penalităților datorate sau plătite    valoarea donațiilor, subvențiilor și sponsorizărilor     

cheltuielile rezultate din operații de capital , cum ar fi valoarea neamortizată a activelor sau valoarea contabilă la intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidență   

Înregistrarea în contabilitate se face utilizând formula :

65 "Alte cheltuieli de exploatare"

    grupa 20 "Imobilizari necorporale" grupa 21 "Imobilizări corporale"

grupa 26 "Imobilizări financiare" 267 "Creanțe imobilizate"

4118 "Clienti incerți sau în litigiu" 451 "Decontari între entitățile afiliate" 461 "Debitori diverși"

501"Actiuni detinute la entitatile afiliate" 505 "Obligațiuni emise și răscumpărate"

2.2.2 Contabilitatea cheltuielilor financiare

Activitatea financiară a agenților economici cuprinde: derularea relațiilor financiare de capital, organizarea și asigurarea circuitului lichidităților și disponibilului în conturile bancare, emiterea, cumpărarea, vânzarea și răscumpărarea hârtiilor de valoarea, angajarea și plasarea titlurilor de împrumuturi și altele.39   

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor financiare se face prin conturile sintetice de

gradul întîi din cadrul grupei 66 "Cheltuieli financiare".

Contul    663 "Pierderi    din    creanțe    legate    de    participații "    cuprinde    pierderile    unei

societății    apărute    din    imposibilitatea    recuperării    în    întergime        sau    parțial    a    unor    ajutoare financiare acordate anterior unei societăți considerate fiică și dobânzile aferente. Reflectarea în contabilitate se realizează prin formula contabilă:

663    "Pierderi    din    creanțe    legate    de participații"

    2671 "Creante legate de participatii"

39 Mihail Epuran, Dumitru Cotleț, Felicia Ineovan, Ion Pereș – Contabilitatea financiară, Editura de Vest, Timișoara,

1998 , pag.    164

26

Prin intermediul contului 664 "Cheltuieli privind investițiile financiare cedate " sunt

reflectate :

imobilizările financiare cedate

664    "Cheltuieli    privind    investițiile financiare cedate"

=

%

261 "Acțiuni deținute la entitățile afiliate" 263 "Interese de participare"

264 "Titluri puse în echivalență" 265 "Alte titluri imobilizate"

diferențele nefavorabile apărute între valoarea contabilă a titlurilor de plasament și prețul de vânzare al acestora

664    "Cheltuieli    privind    investițiile financiare cedate"

=

%

501 "Acțiuni deținute la entitățile afiliate"

505"Obligațiuni emise și răscumpărate" 506 "Obligațiuni"

508 "Alteinvestiții pe termen scurt și creanțe asimilate"

Contul 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar " reflectă pierderile înregistrate în

cazul în care cursul valutar de la data decontării    creanței este mai mic decât cursul valutar de la data efectuării și înregistrării operației de export, diferențe nefavorabile de curs valutar rezultate în urma achitării datoriilor în valută sau după evaluarea disponibilităților bancare în valută și a disponibilităților din casierie în valută.   

Reflectarea în contabilitate se realizează prin formula contabilă:

665    "Cheltuieli    din    diferențe    de    curs

=

valutar"

%

267 "Creanțe imobilizate"

409 "Furnizori – debitori"

411 "Clienți"

…

418 "Clienți – facturi de întocmit"

451 "Decontări în cadrul grupului"

…

456 "Decontări cu asociații privind capitalul"

461 "Debitori diverși"

512 "Conturi curente la bănci"

531 "Casa"

541 "Acreditive"

542 " Avansuri de trezorerie"

27

Contul 666 "Cheltuieli privind dobânzile " reflectă dobânzile aferente împrumuturilor și

datoriilor asimilate. Înregistrarările în contabilitate se fac prin formula contabilă:

666 "Cheltuieli privind dobanzile"

    168 "Dobanzi aferente imprumuturilor si datorii asimilate"

451 "Decontari intre entitatile afiliate" 4551 "Actionari/ asociati conturi curente" 511 "Valori de incasat"

518 "Dobanzi"

5198"Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt"

Mărimea cheltuielilor este determinată de felul dobânzii , mărimea creditului și durata de rambursare.

Contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate"

Cheltuieli privind sconturile acordate în cadrul relațiilor de decontare cu clienții , inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care decontarea lor se face înainte de termen , se contabilizează prin relația :   

667    "Cheltuieli    privind    sconturile acordate"

    4111 "Clienti"

413 "Efecte de primit" 461 "Debitori diversi" 511 "Valori de incasat"

Contul 668 "Alte cheltuieli financiare " cuprine toate naturile de cheltuieli financiare

altele decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă.

Înregistrarea care se face în aceste condiții este de forma :40   

668 "Alte cheltuieli financiare" =    50 "Investitii financiare pe termen scurt"

2.2.3 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

Cheltuielile extraordinare sunt acelea care au caracter accidental și nu sunt legate de activitatea normală, curentă de exploatare sau de activitatea financiară.

Inregistrarea    în    contabilitate    se    face    cu    ajutorul contului    671 "Cheltuieli    privind

calamitățile și alte evenimente extraordinare" astfel:41   

40 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 326-330

41 Simona Sabou – Contabilitate financiară. Teorie și practică, Ediția a II-a, Editura Universității de Nord, Baia

Mare,2008, pag. 146

28

671 "Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare"

=

%

211 "Terenuri și amenajări de terenuri" 212 "Construcții"

213    "Instalații    tehnice,    mijloace    de transport, animale și plantații"

214    "Mobilier,    aparatură    birotică, echipamente    de    protecție    a    valorilor umane    și    materiale    și    alte    active corporale"

301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303    "Materiale    de    natura    obiectelor    de inventar"

341 "Semifabricate" 345 "Produse finite" 361 "Animale și păsări"

Marfuri"

381 "Ambalaje"

2.2.4 Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustarile

pentru depreciere sau pierdere de valoare

"Încadrarea în aceeași grupă de conturi atât a aamortizărilor cât și a provizioanelor se datorează faptului că ambele au funcția de “prerezerve” pentru refacerea imobilizărilor corporale uzate sau pentru acoperirea efectelor unor evenimente mai mult sau mai puțin previzibile. Cheltuielile cu amortizările și provizioanele sunt grupate pe cele trei activități:

Activitatea de exploatare sau curentă

Activitatea financiară

Activitatea extraordinară

Pentru reflectarea în contabilitate se folosesc conturile: 681 și 686"42   

Contul    681 "Cheltuieli    de    exploatare    privind    amortizările,    provizioanele    și

ajustările pentru depreciere" reflectă următoarele tipuri de înregistrări :

Înregistrarea valorii provizioanelor constituite

681    "Cheltuieli    de    exploatare    privind amortizările,    provizioanele    și    ajustările pentru depreciere"

    151 "Provizioane"

Înregistrarea amortizării aferente imobilizărilor necorporale și corporale

42 Mihail Epuran, Dumitru Cotleț, Felicia Ineovan, Ion Pereș – Contabilitatea financiară, Editura de Vest, Timișoara,

1998 , pag.    157

29

681    "Cheltuieli    de    exploatare    privind amortizările,    provizioanele    și    ajustările pentru depreciere"

=

%

280    "Amortizãri    privind    imobilizările necorporale"

281    "Amortizãri    privind    imobilizările corporale"

Înregistrarea valorii ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale și

corporale

681    "Cheltuieli    de    exploatare    privind amortizările,    provizioanele    și    ajustările pentru depreciere"

=

%

290    "Ajustări    pentru    deprecierea imobilizărilor necorporale"

291    "Ajustări    pentru    deprecierea imobilizărilor corporale"

293    "Ajustări    pentru    deprecierea imobilizărilor în curs de execuție"

Înregistrarea valorii ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs

de execuție

681    "Cheltuieli    de    exploatare    privind amortizările,    provizioanele    și    ajustările pentru depreciere"

=

%

grupa 39    (Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție)

Înregistrarea valorii ajustărilor pentru deprecierea creanțelor"

681    "Cheltuieli    de    exploatare    privind amortizările,    provizioanele    și    ajustările pentru depreciere"

=

%

grupa 49 (Ajustări pentru deprecierea creanțelor)

Contul    686    “Cheltuieli    financiare    privind    amortizările    și    ajustările    pentru

pierderea de valoare” reflectă următoarele tipuri de înregistrări:

Înregistrarea valorii primelor de rambursare a obligațiunilor amortizate

686    "Cheltuieli    financiare    privind amortizările și ajustările pentru pierderea de valoare"

    169    "Prime    privind    rambursarea obligațiunilor"

Înregistrarea valorii ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor financiare

686    "Cheltuieli    financiare    privind amortizările și ajustările pentru pierderea de valoare"

    296 "Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare"

30

Înregistrarea valorii ajustărilor pentru deprecierea creanțelor

686    "Cheltuieli    financiare    privind amortizările și ajustările pentru pierderea de valoare"

    495    "Ajustari    pentru    deprecierea creanțelor – decontări în cadrul grupului

și cu acționarii/asociații"

Înregistrarea valorii ajustărilor pentru deprecierea investițiilor pe teremn scurt"43   

686    "Cheltuieli    financiare    privind amortizările și ajustările pentru pierderea de valoare"

=

%

grupa 59 (Ajustãri pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie)

2.2.5 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite

Impozitul    pe    profit    este    o    cheltuială    de    natură    fiscală    necesară    pentru    determinarea profitului net. Cheltuielile cu impozitul pe profit sunt suportate la nivelul întregii activități a

agentului economic și se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 691 "Cheltuieli cu

impozitul pe profit" .    Formula contabilă utilizată este:44   

691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" =    441 "Impozitul pe profit"

Contul 698 "Alte cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în

documentele    de    mai    sus "    se    utilizează    pentru    a    evidenția    aceste    cheltuieli    prin    formula

contabilă:

698 "Alte cheltuieli cu impozitul pe venit și    cu    alte    impozite    care    nu    apar    în documentele de mai sus"

2.3 Contabilitatea veniturilor   

    441 "Impozitul pe profit"

2.3.1 Obiectivele și factorii organizării contabilității veniturilor

Principalele obiective ale organizării veniturilor sunt:

Evidența    și    controlul    îndeplinirii    planului    de    livrări,    pe    produse    și    clienți,    potrivit

condițiilor    stabilite    prin    contractele    economice    ca    premisă    fundamentală    a    realizării veniturilor

43 Simona Sabou – Contabilitate financiară. Teorie și practică, Ediția a II-a, Editura Universității de Nord, Baia

Mare,2008, pag. 146-147

44 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo,

Deva,1995 , pag. 338

31

Fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli pe baza informațiilor din exercițiul

anterior și a programelor exercițiului curent

Urmărirea și controlul executării bugetului de venituri și cheltuieli în scopul realizării

prevederilor acestuia

Delimitarea în timp a veniturilor, astfel încât să se separe riguros elementele care aparțin

strict exercițiului curent conform principiului independenței exercițiilor

Încadrarea    veniturilor    pe    feluri    și    pe    grupe    de    activități    pentru    a    se    asigura

compatibilitatea cu cheltuielile ocazionate pentru obținerea veniturilor și stabilirea pe această bază a rezultatelor financiare pe structura activităților care le-au generat

Determinarea nivelului de realizare a acoperirii din venituri a cheltuielilor de producție și

desfacere

Calculul ciferi de afaceri, prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri,

executarea de lucrări și prestările de servicii și alte venituri din activitatea de exploatare,

mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților

Organizarea contabilității veniturilor este influențată de o serie de factori, și anume:

Natura veniturilor corespunzător specificului activității unitații patrimoniale. În condițiile

economiei de piață sunt considerate venituri generate de activitatea de bază atât veniturile obținute din vânzarea produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate care fac obiectul principal de activitate al unui agent economic, cât și veniturile obținute din diferite activități anexe, legate indirect de profilul principal de activitate. Pe lângă aceste venituri din activitatea de exploatare, unitatea patrimonială mai realizează venituri din activitatea financiară, din operațiuni excepționale și din provizioane

Regimul juridic și financiar al impozitelor și taxelor care afectează veniturile

Criterii unitare de structurare și clasificare a veniturilor adoptate de regulamentul pentru

aplicarea legii contabilității și planul general de conturi

Prețurile și    tarifele penru vânzări și    prestări    de servicii utilizate pentru valorificarea

bunurilor constituie un factor important al organizării, de care depind conturile care evidențiază elementele    din    structura acestuia și    obligațiile ce trebuiesc decontate.    În general, în relațiile dintre unitatea patrimonială producătoare și unitățile beneficiare se practică prețurile de vânzare, care exprimă echivalentul bănesc al sumelor încasate sau de

încasat ca urmare a vânzării bunurilor. "45

2.3.2 Organizarea documentației primare necesare organizării contabilității

veniturilor

Documentele primare utilizate pentru consemnarea operațiilor procesului de desfacere se creează începând cu faza de planificare și continuă cu angajarea livrării, expedierea și încasarea valorii produselor.

Desfășurarea procesului de desfacere a produselor are loc în    conformitate cu planul de desfacere, corelat cu celelalte secșiuni ale planului economic și financiar al unității patrimoniale. Angajarea livrărilor se face prin comenzile beneficiarilor și contractele economice încheiate cu aceștia.    La    termenele    de    livrare,    prin    grija    compartimentului    de    desfacere,    se    întocmește dispoziția de livarre în baza căreia depozitul pregătește expedierea produselor finite la beneficiari

45 Mihail Epuran, Dumitru Cotleț, Felicia Ineovan, Ion Pereș – Contabilitatea financiară, Editura de Vest, Timișoara,

1998 , pag.    200-201

32

și înregistrează cantitățile livrate în fișa de magazie. Avizul de însoțire a mărfii constituie un document însoțitor al transportului în cazul în care factura se întocmește ulterior. Factura este întocmită în 3 exemplare când se emite ulterior și în 4 exemplare când se emite în momentul livrării, având destinațiile: exemplarul 1 constituie documentul de decontare cu beneficiarul, exemplarul 2 este utilizat ca document justificativ al înregistrărilor în contabilitatea analitică și sintetică a produselor livrate, iar exemplarul 3 este utilizat de compartimentul de desfacere pentru    înregistrarea    ăn    evidența    operativă    și    pentru    urmărirea    eventualelor    reclamații    de    la clienți.    De    menționat    că    factura    emisă    se    înregistrează    în    Jurnalul    pentru    vânzări,    pentru stabilirea TVA colectată în perioada respectivă, în Registrul jurnal ca document obligatoriu de înregistarre    cronologică    a    mișcării    elementelor    patrimoniale    și    în    Jurnalul    pentru    vânzarea

produselor (sau mărfurilor) și alte ieșiri. "46

2.4 Reflectarea în contabilitate a veniturilor   

2.4.1 Contabilitatea veniturilor din exploatare

2.4.1.1 Contabilitatea veniturilor cuprinse în cifra de afaceri

Contul 701 "Venituri din vânzarea produselor finite"    

"Veniturile din vânzări de produse finite se compun din prețul de vânzare negociabil al acestora fară TVA. Vânzarea de produse finite se face pe bază de facturi a căror decontare se face    ulterior fie în conturile bancare, fie prin încasare în numerar".   

Înregistrarea în contabilitate se face prin intermediul formulelor contabile:

Vânzare de produse finite cu livrare către clienți pe bază de facturi

411 "Clienți"

=

%

701    "Venituri    din    vânzarea    produselor finite"

4427 "TVA colectată"

Vânzare de produse finite pentru care nu s-au întocmit facturi

418 "Clienți – facturi de întocmit"

=

%

701    "Venituri    din    vânzarea    produselor finite"

4428 "TVAneexigibi"

"În mod asemănator se înregistrează în contabilitate și următoarele conturi:

Contul 702 "Venituri din vânzarea semifabricatelor" . Semifabricatele sunt produse al

căror proces tehnologic a fost terminat într-o fază de fabricație și trec mai departe în procesul tehnologic. Smifabricatele pot fi destinate vînzării către terți generând în acest mod venituri.

Contul 703 "Venituri din vânzarea produselor reziduale ". Produsele reziduale sunt

reprezentate de rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile obținute din procesul de producție. Când acestea se vând vor fi reflectate în contabilitate ca venituri, însă acestea

46 Mihail Epuran, Dumitru Cotleț, Felicia Ineovan, Ion Pereș – Contabilitatea financiară, Editura de Vest, Timișoara,

1998 , pag.    202-203

33

vor fi scutite de TVA.

Contul 704 "Venituri din lucrări executate și servicii prestate" . Lucrările executate și

serviciile prestate pentru terți se consideră venituri ale activității de exploatare. Ele se decontează terților fie pe baza devizelor (cazul lucrărilor executate), fie pe bază de tarife (cazul serviciilor prestate).

Contul 705 "Venituri din studii și cercetări ". În veniturile activității de exploatare se

cuprind și studiile și cercetările efectuate pentru terți pe bază de contracte de cercetare, de    comenzi    sau    prin    alte    modalități    de    decontare.    Pe    măsura    terminării    lor    și recepționării de către terți se decontează cu aceștia, de regulă, pe bază de facturi.

Contul    706 "Venituri    din    redevențe,    locații    de    gestiune    și    chirii " .    Valoarea

redevențelor pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune și a chriilr, pentru care au fost emise facturi către concesionari, locatari sau chirași se înregistrează în debitul contului 461 “Debitor diverși” și creditul conturilor 706 și 442747 .

Contul 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor " Vânzările de mărfuri se întâlnesc la

unitățile cu profil comercial, dar și la alte unități care dispun de depozite de mărfuri cu ridicata sau unități de desfacere cu amănuntul a mărfurilor. Agenții economici care țin evidența stocurilor de mărfuri prin folosirea metodei inventarului permanent trebuie să înregistreze în    contabilitate, alături de realizarea veniturilor, și    descărcarea    gestiunii mărfurilor ieșite.

Contul    708 "Venituri    din    activități    diverse " .    Se    consideră    venituri    din    activitîți

diverse,    ce    intră    în    categoria    veniturilor    din    exploatare    următoarele:    comisioanele primite,    serviciile    prestate    în    interesul    personalului,    punerea    la    dispoziția    terților    a personalului unității contra plată, venituri din valorificarea ambalajelor, precum și alte venituri realizate din relații cu terții. "48   

Contul 709 " Reduceri comerciale acordate" . "Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta

reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii,    indiferent de perioada la care se refera. In debitul contului 709 "Reduceri comerciale acordate" se inregistreaza : valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii (411) "49   

2.4.1.2 Contabilitatea veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse

"Contabilitatea    veniturilor    aferente    costurilor    de    produse        se    realizează    cu    ajutorul

contului 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse"50, care se utilizează pentru a

evidenția costul de producție al producției stocate, precum și variația acestuia. "51   

47http://www.cabinetexpert.ro/2009-12-04/planul-de-conturi-valabil-2010-conform-cu-modificarile-aduse-de-omfp-

3055-2009.html Planul de conturi general

48 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 343-349

49 http://auditeam.ro/wp-content/uploads/clasa-7-Venituri.pdf –    Funcțiunea    conturilor    clasa    7    conform    plan    de

conturi ianuarie 2010

50 http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1690_2012.pdf    – Ordinul ministrului finanțelor publice nr.

1690 din 12 decembrie 2012 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile , publicat în Monitorul Oficial nr.857 din 18 decembrie 2012

51 Simona Sabou – Contabilitate financiară. Teorie și practică, Ediția a II-a, Editura Universității de Nord, Baia

Mare,2008, pag. 152

34

"Tipuri de înregistrări care intervin sunt :

Veniturile din producția stocată, metoda inventarului permanent":

33 "Producția în curs de execuție" =    711    "Venituri    aferente    costurilor

"Înregistrarea se face la costurile de producție , sau la prețul prestabilit ,    după caz. Dacă se face la prețul prestabilit conturilor de stocuri li se asociază la intrarea pe debit conturile de diferențe în roșu , sau în negru , după caz. Dacă s-a adoptat modalitatea înregistrării diferențelor în negru , tipurile de înregistrări sunt :

diferente nefavorabile , costul de productie este mai mare decât pretul prestabilit";

34 "Produse" =    711    "Venituri    aferente    costurilor

348 "Diferența de preț la produse " 36 "Animale"

368    "Diferențe    de    preț    la    animale    și păsări"

stocurilor de produse"

diferente de pret favorabile , costul de productie este mai mic decât pretul prestabilit;

Înregistrările de mai sus se mențin și în condițiile metodei inventarului intermitent , cu deosebirea că este evidențiat numai stocul final constatat și evaluat în cadrul inventarului la cost de producție. Deci , nu intră în rol conturile de difernțe de preț. Totodată , la deschiderea exercițiului financiar pentru stocurile inițiale decontate asupra veniturilor se face înregistrarea :

711    "Venituri    aferente    costurilor stocurilor de produse"

    33 "Productia în curs de executie" 34 "Produse"

36"Animale"

Semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se inregistreaza prin relatia:

obținerea semifabricatelor din producție proprie ;

341 "Semifabricate"

    711    "Venituri    aferente    costurilor stocurilor de produse"

transferarea semifabricatelor în gestiunea de materiale consumabile;

302 "Materiale consumabile"

    341 "Semifabricate" 35

consumul acestora ;

602"Cheltuieli    cu    materialele consumabile"

    302 "Materiale consumabile"

veniturile realizate cu ocazia vânzarii produselor , lucrarilor , prestarilor de servicii si mărfurilor ;

4111 "Clienți"

    70"Cifra    de    afaceri"    (la    pretul    de vânzare)

4427 "TVA colectată"

și concomitent , în cazul metodei inventarului permanent :

pentru costul de producție sau prețul prestabilit privind producția stocată vândută;

711    "Venituri    aferente    costurilor stocurilor de produse"

    34 "Produse" 36 "Animale"

Dacă evidența se ține la preț prestabilit , conturilor de    stocuri li se asociează cele care evidențiează difernțele între costul de producție și prețul prestabilit:

pentru costul de cumpărare al mărfurilor vândute :     

607 "Cheltuieli privind mărfurile"

    371 "Marfuri"

Dacă evidența se ține la preț de vânzare , înregistrarea devine :52   

607 "Cheltuieli privind mărfurile" (costul de cumpărare)

378    "Diferenta    de    preț    la    mărfuri" (rabatul aferent pretului de vanzare)

    371 "Marfuri" (pretul de vânzare)

Contul 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența costului de producție al serviciilor în curs de execuție,    precum și variația acestuia.   

În creditul contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție" se înregistrează:

la sfârșitul perioadei, costul serviciilor în curs de execuție (332);

În debitul contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție" se    înregistrează:

reluarea serviciilor în curs de execuție, la începutul perioadei (332).53   

52 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 350-351

53 http://auditeam.ro/wp-content/uploads/clasa-7-Venituri.pdf –    Funcțiunea    conturilor    clasa    7    conform    plan    de

conturi ianuarie 2010

36

2.4.1.3 Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări

Veniturile din porducția imobilizată sunt formate din:

Costul de producție al imobilizărilor corporale și necorporale relizate în regie proprie și înscrise ca atar în activul imobilizat

Totalul cheltuielilor auxiliare efectuate de întreprindere cu procurarea și punerea în stare de folosință a imobilizărilor corporale și necorporale procurate de la terți, cum ar fi: cheltuielile de transport, de instalare, de montaj, efectuate în regie proprie

În categoria imobilizărilor necorporale sunt cuprinse: lucrări pentru constituirea unității, de cercetre    și    dezvoltare,    concesiuni,    brevete    și    alte    drepturi    și    valori    similare,    programe informatice, etc.

Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 721 "Venituri din

producția de imobilizări necorporale" prin următoarele înregistrări contabile:   

veniturile din producția de imobilizări , înregistrarea la costul de producție:   

201 "Cheltuieli de constituire" =    721    "Venituri    din    productia    de

203 "Cheltuieli de dezvoltare" 205 "Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare" 208 "Alte imobilizări necorporale"

imobilizari necorporale"

În categoria veniturilor din producția de imobilzări corporale se cuprind: Mijloacele fixe obținute din producția proprie

Lucrările de punre în funcțiune a mijloacelor procurate de la terți

Amanajările de terenuri realizate în regie proprie

Contabilitatea    acestor    venituri    se    realizează    cu    ajutorul contului    722 "Venituri    din

producția de imobilizări corporale" prn următoarele înregistrări contabile:

211    "Terenuri și amenajări de terenuri"    =    722    "Venituri    din    productia    de

212 "Construcții" 213    "Instalații    tehnice,    mijloace    de transport, animale și plantații"

214    "Mobilier,    aparaturã    birotică, echipamente    de    protecție    a    valorilor umane    și    materiale    și    alte    active corporale"

231    "Imobilizări    corporale    în    curs    de execuție"

imobilizari corporale"

37

2.4.1.4 Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare

Tot în categoria veniturilor din exploatare sunt cuprinse și subvențiile de care beneficiază societatea din partea statului, a colectivităților publice sau a altor unități patrimoniale. Aceste subvenții    se acordă pentru:

Acoperirea diferențelor de preț la produse fabricate cu cheltuieli mai mari decât prețul de livrare

Acoperirea pierderilor obținute din activitatea economică obținute în anumite perioade de timp

Finanțarea anumitor activități de cercetare

Contabilitatea    subvențiilor    de    exploatare    primite    se    realizează    cu    ajutorul contului    741

Venituri din subvenții de exploatare" prin formula contabilă:

2.4.1.5 Contabilitatea altor venituri din exploatare

Acele venituri din exploatare care nu pot fi nominalizate în conturile distincte de venituri ale acestei activități se reflectă în contabilitatea cu ajutorul următoarelor conturi:

Contul 754 "Venituri din creanțele reactivate privind clienții și debitorii diverși ".

Din diferite motive, unele creanțe ale unității patrimoniale    devin incerte și nu se mai pot încasa. Acestea se trec la cheltuieli influențând nefavorabil rezultatul exercițiului. În situația în care acestea revin la o stare de solvabilitate, ele se reactivează, adică se introduc în activul unității influențând    favorabil    rezultatul    exercițiului,    motiv    pentru    care    se    consideră    venituri    și    se înregistrează în contabilitate astfel:

4111 "Clienți" =    754    "Venituri    din    creanțe    reactivate    și

461 "Debitori diverși" debitori diverși"

Contul 758 "Alte venituri din exploatare " ,    reprezintă sumele neincluse în producția

exercițiului. Acestea pot fi:

    "sume    datorate    de    salariati    pentru    debite    ,    remuneratii    ,    sporuri    necuvenite    si    avansuri nejustificate :

428 "Alte datorii și creanțe în legatură cu personalul"

    758 "Alte venituri din exploatare"

sume datorate de debitori diversi , pentru anumite pagube produse

461 "Debitori diverși" =    758 "Alte venituri din exploatare"

sume încasate care reprezinta venituri din exploatarea curenta"

38

2.4.2 Contabilitatea veniturilor financiare

În categoria veniturilor finanaciare sunt incluse veniturile din : participații , titluri de plasament , imobilizările financiare cedate , creanțele imobilizate , titlurile de plasament cedate , diferențele favorabile de curs valutar , dobânzile    , sconturile obținute și alte venituri financiare.

2.4.2.1 Contabilitatea veniturilor din imobilizări financiare

Participațiile reprezintă deținerea de către un agent economic a unor titluri de participare adică a unor drepturi sub formă de acțiuni sau alte titluri de valoare în capitalul altorsocietăți.

Prin intermediul contului 761 " Venituri din imobilizări financiare " se înregistrează

dividendele aferente titlurilor de participare cuvenite societăților care deșin astfel de titluri prin formula contabilă:

2.4.2.2 Contabilitatea veniturilor din investiții financiare pe termen scurt

Pentru înregistrarea dividendelor aferente titlurilor de plasament se utiliăează contul 762

Venituri din investiții financiare pe termen scurt" . Înregistrarea în contabilitate se face prin

formula contabilă:

2.4.2.3 Contabilitatea veniturilor din creanțe imobilizate

Creanțele imobilizate cuprind creanțele legate de participații, împrumuturi acordate pe termen lung și alte creanțe. Acestea sunt valori date termporar altor societăți cu intenția de a obține venituri financiare sub forma dobânzilor. Dobânzile cuvenite pentru creanțele imobilizate

se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 763 " Venituri din creanțe imobilizate "

prin formula contabilă:   

39

2676 "Dobanda aferenta creanțelor legate de interesele de participare"

5121 "Conturi curente la bănci" 5311 "Casa în lei"

    763 "Venituri din creante imobilizate"   

2.4.2.4 Contabilitatea veniturilor din investiții financiare cedate

Prin    intermediul contului    764      "Venituri    din    investitii    financiare    cedate "    sunt

înregistrate în contabilitate prețul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate și câștigul obținut din vânzarea investițiilor financiare pe termen scurt la un preț mai mare decât valoarea contabilă prin formula contabilă:

2.4.2.5 Contabilitatea veniturilor din diferențe de curs valutar

Prin    intermediul    contului 765 "Venituri    din    diferente    din    curs    valuatar " sunt

înregistrate în contabilitate venituri din diferențe de cur valutar apărute din lichidarea creanțelor și datoriilor în momentul încheierii exercițiului financiar utilizând formula contabilă :

16 "Împrumuturi și datorii asimilate" =    765    "Venituri    din    diferente    din    curs

267 "Creanțe imobilizate" valuatar"

grupa 40 "Furnizori și conturi asimilate"     

2.4.2.6 Contabilitatea veniturilor din dobânzi

Dobânzile obținute din împrumuturi acordate de către agenții economici    sunt considerate venituri    finaciare.    Tot    venituri    financiare    sunt    considerate    și    dobânzile    cuvenite    pentru disponibilitățile din conturile bancare.

Aceste veniturile financiare sunt    înregistrate în contabilitate prin intermediul contului

766 "Venituri din dobanzi" utilizând formula contabilă:

40

2.4.2.7 Contabilitatea veniturilor din sconturi obținute

În momentul în care un agent economic încasează o creanță mai repede decât scadența stabilită, el acordă clientului respectiv un scont, acesta fiind considerat cheltuială financiară. În cazul în care un agentul economic plătește o datorie înainte de termenul stabilit va obține un scont, acesta fiind considerat venit financiar.

Prin intermediul contului 767 "Venituri din sconturi obținute " sunt înregistrate în

contabilitate sconturile obțiunte de la furnizori utilizând formula contabilă:

2.4.2.8 Contabilitatea altor venituri financiare

Se consideră alte venituri financiare acele venituri financiare care nu se pot înregistra la conturile corespunzătoare de mai sus și se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 768

Alte venituri financiare" astfel :

2.4.3 Contabilitatea veniturilor extraordinare

În activitatea agenților economici apar venituri ce nu sunt legate direct nici de activitatea de exploatare și nici de activitatea financiară, care se numesc venituri extraordinare. Veniturile extraordinare pot apărea ca urmare a subvențiilor primite pentru eliminarea efectelor calamităților , pentru reamplasarea activităților productive în zone defavorizate sau pentru    descongestionarea    zonelor    urbane    aglomerate    dar    și    din    despăgubirile    care    însoțesc exproprierea unor active pentru cauză de utilitate publică.

Contabilitatea veniturilor extraordinare se realizează cu ajutorul contului 771 "Venituri

din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare" astfel:54   

54 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 355-372

41

512 "Conturi curente la banci"

    771    "Venituri    din    subventii    pentru evenimente    extraordinare    și    altele similare"

2.4.4 Contabilitatea veniturilor din provizioane si ajustari pentru depreciere

sau pierdere de valoare

"Veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare sunt venituri calculate , determinate de reluarea prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri și a celor reglementate.

Toate veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare se contabilizează , de regulă , la închiderea exercițiului financiar , în cazul ieșirii activelor pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri și în situația anulării parțiale sau totale a unor provizioane rămase fără obiect".   

Contabilitatea acestora se ține prin intermediul contului 78 "Venituri din provizioane si

ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare"utilizând formula contabilă:

15 "Provizioane" =    78 "Venituri din provizioane și ajustări

28 "Amortizări privind imobilizarile" 29    "Ajustări    pentru    deprecierea    sau pierderea de valoare a imobilizării"

39 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție"

49    "Ajustări    pentru    deprecierea creanțelor"

59 "Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie"

pentru    depreciere    sau    pierdere    de valoare"

2.5 Contabilitatea rezultatului financiar

"Pentru determinarea rezultatelor financiare, a profitului sau pierderii se procedează la închiderea    conturilor    de    cheltuieli    și    venituri.    Astfel,    după    scăderea    pe    cale    contabilă    a cheltuielilor    și    veniturilor    care    nu    aparțin    lunii    respective    are    loc    închiderea    conturilor    de cheltuieli și venituri prin contul 121 "Profit și pierdere". "55   

"Potrivit reglementărilor în vigoare, profitul sau pierderea se stabilesc cumulat de la începutul exercițiului financiar, iar închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se efectuează, în general la finalul exercițiului financiar.   

Însă, din necesități de determinare a rezultatului fiscal se optează pentru o închidere lunară a conturilor de venituri și cheltuieli. "56   

55 Octavian Bojian – Contabilitatea întreprinderilor *Contabilitate financiară * Contabilitate de gestiune. Teorie,

aplicații și actualizări, Editura Economică, București, 1999, pag. 215

56Maria    Becali        -    Curs    contabilitate    financiară,    Cap.7.    Contabilitatea    veniturilor    și    cheltuielilor

http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitatea-cheltuielilor-si-veniturilor-24546.html

42

2.5.1 Contabilitatea decontării cheltuielilor

"Pentru închiderea lunară a conturilor de cheltuilei se au în vedere soldurile acestora la sfârșitul fiecărei perioade.   

Închiderea conturilor de cheltuieli se realizează prin preluarea soldului lor în debitul contului 121 "Profit și pierdere"

Colectarea cheltuielilor reprezină debitarea conturilor de cheltuieli, Însă apar și operații ce    presupun rectificarea cheltuielilor colectate.

După diminuarea cheltuielilor cu acele cheltuieli care nu aparțin perioadei curente se procedează la închiderea, la sfârșit de perioadă, a conturilor de cheltuieli. Ea se face în două etape și anume":

În prima etapă se închid conturile de cheltuieli care concură la determinarea

rezultatului financiar brut, ce trebuie avut în vedere la calcularea impozitului pe

profit. Este cazul tuturor conturilor de cheltuieli, mai puțin contul 691 "Cheltuieli

cu impozitul pe profit", pentru care se face formula contabilă

121 "Profit și pierdere"

=

%

"Cheltuieli privind stocurile"

    "Cheltuieli    cu    lucrarile    si    serviciile executate de terți"

"Cheltuieli cu alte servicii executate de terți"

"Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate"

"Cheltuieli cu personalul"

"Alte cheltuieli de exploatare"

"Cheltuieli financiare"

"Cheltuieli extraordinare" 68."Cheltuieli    cu    amortizările, provizioanele    și    ajustările    pentru depreciere sau pierdere de valoare"

În a doua etapă, după determinarea impozitului pe profit și înregistrarea acestuia

ca o cheltuială se închide și contul 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit " prin

formula contabilă:

121 "Profit și pierdere" =    691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit"

La finele perioadei, adică la finele lunii, după închiderea conturilor de cheltuieli, acestea rămân fără sold.57   

57 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo,

Deva,1995 , pag. 338-340

43

2.5.2 Contabilitatea decontării veniturilor

Principiul necompensării impune ca veniturile perioadei să nu poată fi compensate cu cheltuielile perioadei, prin înregistrări contabile de debitare a conturilor de venituri și creditare a conturilor de cheltuieli.   

În consecință, decontarea veniturilor, respectiv închiderea conturilor de venituri, se face numai    în    corespondență    cu    contul    121    "Profit    și    pierdere"    la    sfârșitul    fiecărei    luni    prin înregistrarea contabilă:

%

"Cifra de afaceri neta"

"Venituri aferente costului productiei în curs de execuție"

    "Venituri    din    productia    de imobilizări"

    121 "Profit si pierdere"

"Venituri din subventii de exploatare"     

"După această înregistrare contabilă, la finele lunii, conturile de venituri rămân fără sold.

58

"

"Contul 121 "Profit și pierdere " este un cont bifuncțional care ține evidența profitului sau

pierderii obținute în cursul exercițiului. În credit se înregistrează, la finele perioadei, soldul creditor al conturilor de venituri, iar în debit se înregistrează, la finele perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli.   

Soldul creditor al contului 121 "Profit și pierdere " reprezintă profitul obținut    în cazul în

care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, iar soldul debitor reprezintă pierderea realizată, dacă cheltuielile sunt mai mari decât veniturile".

58 Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ediția a II-a,    Universitatea

'Babeș    –    Bolyai'    Cluj-Napoca,    Facultatea    de    Științe    Economice,    Catedra    de    Contabilitate,    Editura    IntelCredo, Deva,1995 , pag. 372-373

44

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILIZAREA VENITURILOR , CHELTUIELILOR ȘI REZULTATULUI FINANCIAR – HOTEL SUPERSKI CAVNIC

3.1 Prezentarea" Sc Staims Com Srl"    – punct de lucru "Hotel Superski"   

3.1.1 Locație

Între vârfurile Mogoșa, Rotunda și Hika ale munților Gutin se află orașul Cavnic, pe o vale deosebit de pitoreasca pe care își adună apele râul Cavnic.

Orașul este situat în centrul județului Maramureș, la 30 km de municipiul Baia Mare și 40 km de municipiul Sighetu Marmației. Este înconjurat de 5 comune: Șișești la Sud-Vest, Ocna Șugatag la Nord, Budești și Băiuț la Nord-Est, Cernești la Sud.

Datorită regiunii muntoase, verile la Cavnic nu sunt prea călduroase, temperaturile medii nedepășind decât rareori 30 grade Celsius. Iernile însa, sunt în general blânde care însa abundă în precipitații stratul de zăpadă fiind în mod normal de aprox. 1 metru, temperaturile sub -20 grade Celsius fiind excepții de scurtă durată.

Din cele 2359 hectare ale localității, 1458 sunt păduri. În vastele păduri de conifere predomină molidul; păduri de fag pure sau în amestec cu alte foioase se găsesc pe culmile mai puțin înalte. Climatul de aici nu permite practicarea agriculturii, majoritatea terenurilor fiind ocupate cu pășuni naturale care necesită amenajare și tratament pentru îmbunătațirea calității și cantității masei vegetale.

În localitate se află cea mai mare exploatare miniera de minereuri complexe neferoase din România.

În    Cavnic    exista    aproximativ    5495    de    locuitori.    Legătura    cu    celelalte    localități    este asigurată de drumul județean DJ184 si DJ109F:

    DJ184: Baia Sprie – Cavnic (20km)

DJ109F: Sighetu Marmatiei – Cavnic (45km)

DJ109F: Cavnic – Baiut (20km)

Distanta fata de drumul European: 30km.

Distanta fata de drumul national DN18: 20km.

Cea mai apropiata cale ferata se afla în Baia Mare: 35km.

Transportul urban este asigurat de URBIS S.A. Baia Mare iar cel interurban de AZUR S.A.

Cavnicul se afla în zona de acoperire a retelelor de telefonie mobila GSM Vodafone si Orange, Zapp și are instalată o centrală telefonică digitală.

Tărâm al bisericilor de lemn, al picturilor religioase pe sticlă, de o bogație folclorică și mitologică nemaiîntâlnită, Țara Maramureșului    se    găsește la    Nord de    Transilvania în    Nord Vestul României, acoperind o suprafață de peste 3,300 km pătrați. Protejată în mod natural la sud, est și vest de munți maiestuoși, și de meandrele leneșe ale Râului Tisa la nord, această regiune adânc împregnata de mit și istorie a rămas aproape neatinsă de influențele secolului XX. Descendenți direcți ai dacilor liberi, moroșenii au știut să-și păstreze tradițiile și obiceiurile

intacte de-a lungul secolelor. Țăranii încă mai poartă la munca câmpului veșminte țesute în casa,

schimbându-le de sărbători cu straie brodate în culorile tradiționale: alb, roșu și negru. Natura 45

darnică,    oamenii    primitori,    obiceiuri    și    tradiții    ancestrale,    monumente    istorice    și    obiective

turistice unicat în lume, sunt câteva din argumentele unei călătorii fantastice în Maramureș. "59

3.1.2 Scurt istoric

Firma a fost înființată în anul 1996 de către Poenar Paula Ana și Poenar Ioan Cornel cu scopul de a fabrica produse de panificație. La început a fost doar o brutărie de cartier la parterul unui bloc din Baia Mare.

În anul 2000 s-a pus ipoteza extinderii acestei afaceri la nivel județean astfel încat s-a achiziționat o hală de 1000 m pătrați. Mutarea activității în această hală s-a realizat în anul 2002. Acest nou punct de lucru permite o producție de 3 ori mai mare decât în trecut, aducând o serie de avantaje: brutărie la standarde europene, contracte cu firme mari   

(precum Kaufland, Real, Bila, Profi etc).

2004 a fost anul în care s-a realizat diversificarea activității firmei prin realizarea unui domeniu schiabil în Cavnic (domeniul Roata), în prima fază de 2,5km , ajungând în prezent la 6.5km.

În anul 2008 s-a construit un hotel cu restaurant pe baza de autoservire, Hotel Superski la baza pârtiilor Roata din Cavnic.

În anul 2009    s-a achiziționat    un sistem tubbing pe timp de vară , s-a realizat    un teren de tennis, s-a montat    nocturna pe două din pârtiile complexului Roata și s-au achiziționat 2 tunuri pentru producerea zăpezii artificiale.

În anul 2010 s-a realizat o pârtie de schi artificială pe    timp de vară    de 100 m și s-a montat un tubbing de 120 m, transportarea pentru aceste două elemente făcându-se cu ajutorul unei benzi transportatoare. E important de menționat    că pârtia artificială este    prima de acest gen din România, fiind foarte întalnită in Italia.

Totodată    s-a    achiziționat    o    minipiscină    exterioară    cu    acces    gratuit    pentru    clienții hotelului.

În 2011 s-a realizat extinderea hotelului cu o sală de conferințe, saună, jacuzzi și încă 5 camere    triple și cvadruple oferind în plus 20 locuri de cazare.

Din luna iunie a anului 2011 a fost deschis publicului un parc de aventuri prin copaci dotat cu platforme, corzi, cabluri, tiroliene.

În vara anului 2012 se obține aprobarea pentru organizarea de tabere școlare.

3.1.3 Prezentare generală "Hotel Superski"

Hotelul SuperSki*** se află la baza pârtiei Roata 1, pe strada Maramureșului nr 22, Cavnic. Direcția către Cavnic pornind din Baia Mare este pe drumul de Sighetul Marmației. Există    indicatoare rutiere speciale pentru pârtia SuperSki Cavnic în intersecțiile principale și pe drum.

Hotelul SuperSki*** din Cavnic oferă    turiștilor pasionați de sporturile de iarnă confortul dorit chiar la baza partiei. Pe domeniul schiabil Roata pot exersa atât schiorii experimentați cât și novicii.Hotelul vă propune, de asemenea, un depozit pentru echipamentul de schi și un restaurant bufet care vă servește o varietate de mâncăruri românești și internaționale.

59

http://www.superskicavnic.ro/ro/locatie.php

46

În timpul lunilor calde, puteți practica tenis pe terenul hotelului, face plajă în grădină, relaxa în piscina în aer liber sau delecta cu o băutură răcoritoare pe terasă.

Hotel Superski*** este clasificat conform Certificat de clasificare nr. 12622/08.04.2009 în categoria 3 stele.

Structura de cazare

Hotelul    SuperSki***    dispune    de    18        camere    duble,    2    triple    și    4    cvadruple    pentru nefumatori,    dotate    cu    grup    sanitar    propriu,    oferind    în    total    58    locuri    de    cazare.    Camerele

orientate către partie au balcon.

Camerele sunt dotate cu băi spațioase, dispunând de duș și uscător de păr. Fiecare cameră

dispune de TV prin cablu și frigider, iar balconul vă oferă vedere spre pârtiile de schi ".

Tabelul 3.1

Tipul camerelor în cadrul Hotel Superski

Camerele

Tip cameră

Capacitate

Baie

106,201,301,302,303

Camera dublă matrimonială

persoane

Da

Complexul dispune de asemenea de 2 cabane situate la baza partiilor Roata 1 și Roata 3 cu 8, respectiv 10 locuri de cazare.   

Facilitățile hotelului   

Generale   

Bar,   

Recepție 24 de ore, 7 zile pe săptămână ,   

Terasă,

Camere nefumători,

Depozit schiuri și plăci,

Restaurant   

Parcare iluminată și păzită

Activități posibile

Teren de tenis,   

Schi, inclusiv pe pârtie artificială vara de 100 m   

Posibilitate de grătare,

Școală de schi,

Piscină în aer liber   

Zonă de plajă dotată cu șezlonguri și umbrele   

Pistă de tubbing.

Parc de aventuri

Servicii oferite

Săli de conferință și organizare petreceri,

47

Închiriere echipament de schi și snowboard Acces direct la pârtiile de schi   

Internet

Internet wireless în hotel și restaurant

Parcare

Este posibilă parcarea privată, păzită gratuit și iluminată pe timpul nopții

Politicile hotelului

Acestea sunt politicile generale pentru Hotel Superski:

Check-in

Începând cu ora 14:00   

Check-out

Până la ora 11:00   

Anulare / Plată în avans

Anularea rezervării se poate face până la ora 18:00 a zilei dinaintea sosirii.    Pentru rezervare se plătește un avans de minim 50% din valoarea sejurului Camerele rezervate trebuie ocupate pană la maxim ora 16:00. Dacă nu se anunță întârzierea camera se realocă altor clienți.

Copii și paturi suplimentare

Copiii până la 3 ani beneficiază de gratuitate daca sunt folosite paturile existente. Copiii de la 3 la 10 ani plătesc 10 lei pe noapte când sunt folosite paturile existente. Copiii mai mari sau adulții plătesc 55 lei pe noapte pentru paturi suplimentare. Spațiul maxim de paturi suplimentare într-o cameră este unu.

Nu există spațiu pentru pătuțuri în cameră. "

Tarife         

Tabelul 3.2 Tarife cazare

Tip camera    Persoane

Sezon

Extrasezon

În timpul

În weekend    În timpul

În weekend

saptamânii

saptamânii

Mic dejun suplimentar

Copii intre 3 si 10 ani – 10 lei

Copii peste 10 ani – 20 lei

Adulti 20 lei"60

60

http://www.hotelsuperski.ro/ro/preturi.php

48

Tabelul 3.3

Lista de prețuri    Superski Cavnic, Pârtiile Roata

"Pe fiecare instalație se punctează separat

Este interzisa pastrarea cartelelor magnetice lânga telefoanele mobile, existând riscul demagnetizarii. Cartelele demagnetizate sau nefolosite în intregime nu se schimbă.

Reducerea se acorda la minim 3 abonamente (2 adulti si un copil) sau la copii sub 14 ani, studenți până la 25 ani cu carnet de student și pensionari cu cuponul de pensie.

Se recomanda accesul pe Banda magica si Baby-ski doar cu folosirea cartelelor pe ora deoarece au aceeași modalitate de acces ca și pe teleski.

Închirieri echipamente   

Tarifele pentru inchirierea echipamentelor sunt fixe (aceleași), reprezentând intervalul de timp cuprins între 5 minute și 8 ore de la ora primirii până la ora predării echipamentului și sunt valabile doar pentru o singură zi între orele 9-22.

În dotare există aproximativ 240 perechi de schiuri, din care 50 ultima generatie, 100 carvuri, 60 pentru copii și 50 schiuri clasice.

Prețurile diferă în funcție de modelele schiului.

Echipamentul complet clăpari, schiuri, bețe de la 40 – 60 lei / zi , în functie de modelul schiului. Se pot inchiria și separat schiuri, bețe, clăpari, boots, plăci.

Există 22 de plăci    – la prețul de 50 RON cu boots/zi. "61

61

http://www.superskicavnic.ro/ro/preturi-teleschi.php

49

Tabelul 3.4

Tarife ski & tubing sezon vara

TIP UL

ADULTI    COPII

FAMILII    GRUPURI

SCOALA

În vederea diversificării ofertei și a serviciilor, "Hotel Superki" a introdus servicii

adiționale, ale căror tarife sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 3.5

Tarife servicii adiționale

Servicii

Tarife

Teren de tenis

20 lei/ora

50

3.2 Contabilizarea veniturilor și cheltuielilor la Sc Staims Com Srl   

3.2.1 Evoluția veniturilor, cheltuielilor și rezultatului financiar în

perioada 2007 – 2011   

Situația veniturilor, cheltuielilor și a rezultatului financiar pe baza contului de profit și pierdere se prezintă astfel:

Tabelul 3.6

Indicatori din contul de profit și pierdere în perioada 2007 – 2011

Anul Anul 2007    Anul 2008    Anul 2009    Anul 2010    Anul 2011

Cifra de afaceri Venituri totale Cheltuieli totale

1418162 1961573 2236452

1483326 2128568 2356557

1154920 1778552 2331546

1114510

1125303

1358357

1201379

1390607

1430170

Profitul brut al exercițiului

328406

350016

25011

Pierderea brută a exercițiului

233054

39563

Profitul net al exercițiului

327494

348148

14714

Pierderea netă a exerecițiului

237590

39563

500000 0

2007

2008

2009 Venituri totale

2010

2011

Figura 1 Evoluția veniturilor totale în perioada 2007-2011

51

2500000 2331546

2000000 1778552

500000 0

2007

2008

2009

Cheltuieli totale

2010

2011

Figura 2 Evoluția cheltuielilor totale în perioada 2007-2011

Se obsrvă o creștere atât a veniturilor cât și a cheltuielilor în anul 2008 comparativ cu 2007 deoarece acesta este anul inaugurării hotelului Superski.   

200000 100000

14714

0

2007

2008

2009

2010

2011

-300000

Rezultatul financiar net

-237590

Figura 3 Evoluția rezultatului financiar net în perioada 2007-2011

52

Situația veniturilor din restaurant și din cazare în perioada 2009-2012 pe luni se prezintă astfel:

Tabelul 3.7 Structura veniturilor din cazare în perioada 2009-2012

Luna

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Ianuarie

59904,55

33735,93

36348,54

142622,40

160000 140000 120000

Figura 4 Structura veniturilor din cazare în perioada 2009 – 2012

53

Se observă o fluctuație a veniturilor, acestea fiind mai mari în sezon respectiv lunile noiembrie – martie deoarece este vorba de o stațiune montană. Anul cu cele mai mici venituri este    anul    2010,    iar    anul    cu    cele    mai    mari    venituri    este    anul    2012.    Se    observă    o    creștere semnificativă a veniturilor în extrasezon în anul 2012, și anume lunile iulie – august,    datorită organizării de tabere pentru copii în această perioadă.

Tabelul 3.8

Structura veniturilor din restaurant în perioada 2009-2012

Luna

2009

2010

2011

2012

Ianuarie

66122,77

81999,46

84477,03

168770,31

180000 160000 140000 120000

Figura 5 Structura veniturilor din restaurant în perioada 2009 – 2012

54

Structura veniturilor din restaurant variază în același mod ca și cea a veniturilor din cazare, anul cu cele mai mici venituri fiind 2010, iar cu cele mai ridicate 2012. Spre deosebire de veniturile din cazare se observă în extrasezon venituri mai ridicate în lunile iunie – august și în ceilalți ani. Acest fapt se datorează poziționării hotelului într-o zonă frecventată de cei care pornesc în drumeții montane.

3.2.2 Reflectarea în contabilitate a principalelor venituri și cheltuieli

ocazionate în luna ianuarie 2013

Principalii furnizori ai "Sc Staims Com Srl" sunt:

"Sc Metro Cash&Carry Romania Srl" – furnizor de mărfuri diverse "Sc Ferma Zootehnică Srl" – furnizor de produse de origine animală "Sc Intercompany Srl" – furnizor de băuturi carbogazoase

"Sc Top Market Comimpex Srl" – furnizor de băuturi alcoolice

"Sc Philip Morris Trading Srl" – furnizor de țigări

"Sc Grup General ID Srl" – furnizor de produse pentru curațenie și consumabile    "Sc Mol Romania Petroleum S.A" – Furnizor de combustibil

"Sc F.D.F.E.E. Electrica S.A" – furnizor de energie electrică

"Sc E.ON. Gaz Distribution S.A" – furnizor de gaz

"Sc ATP Exodus Srl" – reparații mașini

În continuare vom    reflecta în contabilitate principalele    operațiuni ocazionate în luna ianuarie 2013.

3.2.2.1 Reflectarea în contabilitate a principalelor cheltuieli

Achiziție    marfă de    la    furnizorul    "Sc    Metro    Cash&Carry    Romania    Srl"    în    data    de

1.01.2013 pe baza facturii nr. 7769918.

%

    401 "Furnizori"

475,66

Plata în numerar a furnizorului:

401 "Furnizori"

    53112 "Casa în lei"

475,66

Descărcarea gestiunii:

6071 "Cheltuieli cu mărfurile restaurant"

    3711"Marfa Restaurant"

55

383,60

Achiziție    marfă de    la    furnizorul    "Sc    Metro    Cash&Carry    Romania    Srl"    în    data    de

1.01.2013 pe baza facturii nr. 5817789.

%

    401 "Furnizori"

140,46

Plata în numerar a furnizorului:

401 "Furnizori"

    53112 "Casa în lei"

140,46

Descărcarea gestiunii:

6072 "Cheltuieli cu mărfurile chioșc"

    3712"Marfa chiosc"

113,27

Înregistrarea în contabilitate a facturii de combustibil nr. 299424/3.01.2013 primită de

la furnizorul "Sc Mol Romania Petroleum S.A"

%

    401 "Furnizori"

11109,31

4426"TVA deductibilă" 2150,19

Plata prin bancă a furnizorului:

401 "Furnizori" =    51215 "Banca BRD" 475,66

Achiziție fier de călcat de la furnizorul "Sc Metro Cash&Carry Romania Srl" în data de

4.01.2013 pe baza facturii nr.7742423.

%

    401 "Furnizori"

349,00

Plata în numerar a furnizorului:

401 "Furnizori" =    53112 "Casa în lei" 349,00

Înregistrarea uzurii obiectului de inventar:

6032 "Cheltuieli privnd materialele de natura obiectelor de inventar"

    3032    "Uzura    obiectelor    de inventar"

56

281,45

Înregistrarea chiriei    lunare pentru    banda    transportatoare    pe    baza    facturii

45294/4.01.2013 primită de la furnizorul "Sc Poenar Prod Com Srl"

%

    401 "Furnizori"

4347,74

6122"Cheltuieli cu redevențele și locațiile de gestiune"

3506,24

4426"TVA deductibilă" 841,50

Plata prin bancă a furnizorului:

401 "Furnizori" =    51215 "Banca BRD" 4347,74

Înregistrarea asigurării RCA pe baza bonului 816/4.01.2013 primit de la furnizorul "Sc

Mol Romania Petroleum Srl"

%

    401 "Furnizori"

325,55

Plata în numerar a furnizorului“:

401 "Furnizori" =    53112 "Casa în lei" 325,55

Achiziție marfă de la furnizorul "Sc Top Market Comimpex Srl" în data de 5.01.2013 pe

baza facturii nr. 1299954.

%

    401 "Furnizori"

1160,34

Plata în numerar a furnizorului:

401 "Furnizori"

    53112 "Casa în lei"

1160,34

Descărcarea gestiunii:

6071 "Cheltuieli cu mărfurile restaurant"

    3711"Marfa Restaurant"

935,76

Achiziție produse pentru curățenie de la furnizorul "Sc Grup General ID Srl" în data de

8.01.2013 pe baza facturii nr. 21186.

57

%

    401 "Furnizori"

185,05

6042    "Cheltuieli    privind materialele nestocate"

149,23

4426"TVA deductibilă" 35,82

Plata în numerar a furnizorului:

401 "Furnizori" =    53112 "Casa în lei" 185,05

Înregistrarea    în    contabilitate    a facturii    de    energie    electrică nr.    742836/10.01.2013

primită de la furnizorul "Sc F.D.F.E.E. Electrica S.A"

%

    401 "Furnizori"

11109,31

6052    "Cheltuieli    privind energia și apa"

8959,12

4426"TVA deductibilă" 2150,19

Plata prin bancă a furnizorului:

401 "Furnizori" =    51215 "Banca BRD" 11109,31

Înregistrarea comisionului bancar“:

6272 "Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate"

    51215 "Banca BRD"

4,50

Înregistrarea în contabilitate a facturii de gaz nr. 1145037/14.01.2013 primită de la

furnizorul "Sc E.ON. Gaz Distribution S.A"

%

    401 "Furnizori"

9658,27

6052    "Cheltuieli    privind energia și apa "

7788,93

4426"TVA deductibilă" 1869,34

Plata prin bancă a furnizorului:

401 "Furnizori" =    51215 "Banca BRD" 9658,27

Înregistrarea comisionului bancar:

6272 "Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate"

    51215 "Banca BRD"

58

4,50

Înregistrarea în contabilitate a facturii de cheltuieli poștale nr. 8758473/14.01.2013

primită de la furnizorul "Sc Fan Courier Express Srl"

%

    401 "Furnizori"

148,05

6262 "Cheltuielipoștale și taxe de telecomunicații"

119,40

4426"TVA deductibilă" 28,65

Plata în numerar a furnizorului“:

401 "Furnizori" =    53112 "Casa în lei" 148,05

Înregistrarea    în    contabilitate    a facturii    de    pliante    publicitare nr.    1257/17.01.2013

primită de la furnizorul "Sc Efficient Ideas Srl"

%

    401 "Furnizori"

119,04

6232 "Cheltuieli de reclamă și publicitate"

96,00

4426"TVA deductibilă" 23,04

Plata în numerar a furnizorului:

401 "Furnizori" =    53112 "Casa în lei" 119,04

Înregistrarea în contabilitate a facturii de reparații nr. 112/25.01.2013 primită de la

furnizorul "Sc ATP Exodus Srl"

%

    401 "Furnizori"

28658,90

4426"TVA deductibilă" 5538,82

Plata prin bancă a furnizorului:

401 "Furnizori" =    51215 "Banca BRD" 28658,90

Înregistrarea comisionului bancar:

6272 "Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate"

    51215 "Banca BRD"

59

4,50

Înregistrarea în contabilitate a facturii de tichete de masă     nr. 3008053/30.01.2013

primită de la furnizorul "Sc Cheque Dejeuner Romania Srl"

5328 "Alte valori" =    401 "Furnizori" 3960,00

Înmânarea bonurilor și trecerea acestora pe cheltuieli:

642 "Cheltuieli tichete de masă"

    5328 "Alte valori"

3960,00

Plata prin bancă a furnizorului:

401 "Furnizori" =    51215 "Banca BRD" 3960,00

Înregistrarea comisionului bancar:

6272 "Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate"

    51215 "Banca BRD"

4,50

Înregistrarea în contabilitate a facturii de materiale electrice nr. 408/31.01.2013 primită

de la furnizorul "Sc Orion GDS Electric Srl"

%

    401 "Furnizori"

611,98

6042    "Cheltuieli    privind materialele nestocate"

493,53

4426"TVA deductibilă" 118,45

Plata în numerar a furnizorului:

401 “Furnizori” =    53112 “Casa în lei” 119,04

Înregistrarea în contabilitate    a facturii pentru actualizarea programului contabil nr.

40191/31.01.2013 primită de la furnizorul "Sc Real Info Srl"

%

    401 “Furnizori”

164,00

6282    “Alte    cheltuieli    cu serviciile executate de terți”

132,26

4426”TVA deductibilă” 31,74

Plata în numerar a furnizorului:

401 “Furnizori”

    53112 “Casa în lei”

60

164,00

"Înregistrarea în contabilitate a salariilor datorate personalului :

641 “Cheltuieli cu salariile personalului”

    421 “Personal salarii datorate”

32906,00

Înregistrarea reținerilor din salariile datorate:

contribuția individuală de asigurări sociale este 10,5%

contribuția individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru șomaj este 0,5%

421 “Personal salarii datorate”    =    4372 “Contribuția 164,53

personalului    la    fondul    de

șomaj”

cota pentru impozitul pe salarii este 16%

6451”Contribuția unității la asigurările sociale”

    4311    “Contributia    unitatii    la asigurările sociale

6844,45

contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj datorate de angajator este 0,5%

6452    “Contribuția    unității pentru ajutorul de șomaj”

    4371    “Contributia    unitatii    la fondul de șomaj

61

164,53

contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator este 5,2%

6453 “Contribuția =    4313 “Contribuția 1711,11

angajatorului    pentru asigurările sociale de sănătate”

angajatorului    pentru asigurările sociale de sănătate

contribuția    de    asigurări    pentru    accidente    de    muncă    și    boli    profesionale    datorate    de

angajator este 0,224%

contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate este 0,85%

contribuția datorată la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este 0,25%

Înregistrarea amortizării lunare   

Înregistrarea facturii de cazare pentru deplasări   

%

    401 “Furnizori”

1650,00

6252 “Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări”

1513,76

4426”TVA deductibilă” 136,24

Plata în numerar a furnizorului":

401 “Furnizori”

    53112 “Casa în lei”

62

164,00

3.2.2.2 Reflectarea în contabilitate a principalelor venituri

"Înregistrarea rapoartelor zilnice

Înregistrarea raportului zilnic restaurant nr. 72/1.01.2013

53112”Casa în lei” =    4111 “Clienți” 8015,70

4111 “Clienți”

=

%

7071”Venituri din restaurant” 4427”TVAcolectată”

8015,70

6464,27 1551,43

Înregistrarea raportului zilnic hotel nr. 193/1.01.2013

53112”Casa în lei Cavnic” =    4111 “Clienți” 1590,00

4111 “Clienți”

=

%

7042 “Venituri dincazare” 4427”TVAcolectată”

1590,00

1458,72 131,28

Înregistrarea raportului zilnic pârtie nr. 30/1.01.2013

53112”Casa în lei” =    4111 “Clienți” 9575,00

4111 “Clienți”

=

%

7041”Venituri    din    prestări servicii”

4427”TVAcolectată”

9575,00

7721,77 1853,23

Înregistrarea raportului zilnic chioșc nr. 469/1.01.2013

53112”Casa în lei” =    4111 “Clienți” 1284,00

4111 “Clienți”

=

%

7072”Venituri din chioșc” 4427”TVA colectată”

1284,00

1035,48 248,52

Înregistrarea raportului zilnic închirieri nr. 105/1.01.2013

53112”Casa în lei” =    4111 “Clienți” 517,00

4111 “Clienți”

=

%

7071”Venituri din restaurant” 4427”TVAcolectată”

63

517,00

416,94 100,06

Depunerea în bancă a încasărilor zilnice:

51215”Banca BRD” =    53112”Casa în lei” 20981,70

Întocmire factura cazare nr. 31694/2.01.2013 pentru clientul Sc Samara Srl   

4111 “Clienți”

=

%

7042 “Venituri din cazare” 4427”TVAcolectată”

328,00

300,92 27,08

Achitarea în numerar pe bază de chitanță nr. 21597/2.01.2013:

53112”Casa în lei” =    4111 “Clienți” 328,00

Întocmire factura pt masa servită    nr. 31696/2.01.2013 pentru clientul Sc Exuberant Srl   

4111 “Clienți”

=

%

7042 “Venituri dincazare” 4427”TVA colectată”

157,00

126,61 30,39

Achitarea cu cardul prin POS":

64

3.2.2.3 Determinarea rezultatului financiar

Pentru detreminarea rezultatelor financiare, respectiv a profitului sau pierderii se închid conturile de cheltuieli și venituri. Pe baza datelor din balanța contabilă pe luna ianuarie 2013 structura cheltuielilor se prezintă astfel:

Tabelul 3.9

Structura cheltuielilor în luna ianuarie 2013

CHELTUIELI

Suma

60 Cheltuieli privind stocurile

60222 Cheltuieli privind combustibilul

60242 Cheltuieli privind piesele de schimb

6032 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

6042 Cheltuieli privind materialele nestocate

6052 Cheltuieli privind energia și apa

6072 Cheltuieli cu mărfurile chioșc

61 Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți

6112 Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile

6122    Cheltuieli cu redevențele și locațiile de gestiune

613 Cheltuieli cu primele de asigurare

62 Cheltuieli cu alte servicii executate

6232 Cheltuieli de reclamă și publicitate

6252 Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări

6262 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații

6272 Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate

6282 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

64 Cheltuieli cu personalul

641 Cheltuieli cu salariile personalului

642 Cheltuieli tichete de masă

6451 Contribuția unității la asigurările sociale

6452 Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj

6453 Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

6454 Chelt.contrib.fond.AAMBP

6455 Chelt.contrib.soc.FNAUSS

6456 Chelt.contrib.fd.garantare

66 Cheltuieli financiare

665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar

666 Cheltuieli privind dobânzile

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

TOTAL CHELTUIELI

65

72346,32

17555,73

16573,93

281,45

6653,63

29864,31

1417,27

10314,93

6546,15

3506,24

262,54

14192,25

557

1513,76

1703,3

2026,77

8391,42

45751,77

32906

3690

6844,45

164,53

1711,11

73,71

279,7

82,27

10568,02

1356,72

4193,89

5017,41

153173,29

Închiderea conturilor de cheltuieli

În prima etapă se închid conturile de cheltuieli care determină rezultatul financiar brut, ce trebuie avut în vedere pentru calcularea impozitului pe profit. Aici sunt cuprinse toate conturile

de cheltuieli, mai puțin contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

121 “Profit și =

pierdere”

%

60222 "Cheltuieli privind combustibilul " 60242 "Cheltuieli privind piesele de schimb " 6032    "Cheltuieli    privind    materialele    de    natura    obiectelor    de inventar"

6042 "Cheltuieli privind materialele nestocate " 6052 "Cheltuieli privind energia și apa "

6072 "Cheltuieli cu mărfurile chioșc"

6112 "Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile"

6122    "Cheltuieli cu redevențele și locațiile de gestiune" 613 "Cheltuieli cu primele de asigurare"

6232 "Cheltuieli de reclamă și publicitate" 6252 "Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări" 6262"Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații" 6272 "Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate" 6282 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți" 641 "Cheltuieli cu salariile personalului"

642 "Cheltuieli tichete de masă"

6451 "Contribuția unității la asigurările sociale " 6452 "Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj" 6453    "Contribuția    angajatorului    pentru    asigurările    sociale    de sănătate"

6454 "Chelt.contrib.fond.AAMBP" 6455 "Chelt.contrib.soc.FNAUSS"

6456 "Chelt.contrib.fd.garantare"

665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar" 666 "Cheltuieli privind dobânzile"

153173,29

17555,73

16573,93

281,45 6653,63 29864,31 1417,27 6546,15 3506,24 262,54 557 1513,76 1703,3 2026,77 8391,42 32906 3690

6844,45

164,53

1711,11 73,71 279,7 82,27 1356,72 4193,89

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor"    5017,41

66

Pe baza datelor din balanța contabilă pe luna ianuarie 2013 structura veniturilor se prezintă astfel:

Tabelul 3.10 Structura veniturilor în luna ianuarie 2013

VENITURI

70 Cifra de afaceri

7041 Venituri din prestări servicii

7042 Venituri din cazare

7043 Venituri din închirieri

7072 Venituri din chioșc

76 Venituri financiare

765 Venituri din diferențe de curs valutar

766 Venituri din dobânzi

TOTAL VENITURI

290021,73

176451,63

105328,58

3370,95

4870,57

1082,32

1081

1,32

291104,05

Închiderea conturilor de venituri:

%

=

121 “Profit și pierdere”

291104,05

Din datele prezentate mai sus putem observa ca în luna ianuarie 2013 unitatea realizează profit. Nu sunt cheltuieli nedeductibile, venituri impozabile sau alte deduceri, așadar rezultatul impozabil este același cu rezultatul contabil brut.

Rezultatul contabil brut = Venituri – Cheltuieli“

Rezultatul contabil brut = 291104,05– 153173,29= 137930,8

Rezultatul impozabil (fiscal) = Rezultatul contabil brut + Cheltuieli nedeductibile

fiscal – Venituri neimpozabile – Alte deduceri“

Rezultatul impozabil (fiscal) = 137930,8

Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil x 16%“

Impozitul pe profit = 137930,8 x 16%=22068,92

67

Înregistrarea impozitului pe profit datorat:

Plata impozitului pe profit:

441 “Impozitul pe profit”

    51215”BRD Baia Mare”

68

22068,92

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Este important pentru orice director, asociați / acționari să desfășoare o activitate cât mai profitabilă, să obțină un profit maxim.   

Hotelul Superski este situat în Cavnic la baza pârtiei Roata și beneficiază de o așezare

favorabilă și chiar de un anumit renume. Obiectivul firmei este de a pune la dispoziția clienților o

gamă cât mai largă de produse și servicii, de o calitate cât mai bună.   

Din analiza datelor prezentate se poate observa o îmbunătățire a situației principalilor

indicatori. Se poate observa o creștere a veniturilor în anii analizați, excepție făcând doar

veniturile din cazare care au scăzut în anul 2010. Managementul actual a depus eforturi în direcția stabilirii unor tarife realiste și după așezarea lor pe baze reale (având în vedere costurile).   

În ceea ce privește evoluția cheltuielilor și a veniturilor pe parcursul a celor 5 ani

analizați putem observa o creștere din 2007 până în 2009, societatea realizând profit în această perioadă.    Însă    din    anul    2010    veniturile    societății    au    scazut    de    la    2356557    lei,    valoarea înregistrată în 2009 la 1125303 lei, valoare înregistrată în 2010. Societatea trece pe pierdere

urmând să își revină abia în anul 2012. Începând cu anul 2011 veniturile încep sa crească

ajungand la nivelul maxim în anul 2012. Acest fapt se datorează organizării de tabere școlare pentru copii pe perioada verii, ceea ce a dus renumele hotelului în țara și astfel crescând numărul de turiști și în iarna anul 2012.

Din analiza indicatorilor activității economice, putem face concluzia că entitatea SC

STAIMS COM SRL a înregistrat în anul 2010 și 2011 indicatori mai puțini favorabili decât în

anuii 2007, 2008 și 2009 , totodată, situația economică poate fi caracterizată ca una nefavorabilă activității, iar conducerea entității ar trebui să depună eforturi întru majorarea veniturilor și micșorarea cheltuielilor entității.

Analizând veniturile societății pe categorii putem observa ca valoarea mai mare o au

veniturile    din    restaurant ,    comparativ    cu veniturile    din    cazare .    Acest    fapt    se    datorează

capacitații mici de cazare a hotelului nereușind sa acopere cererea în sezonul de iarnă. În luna ianuarie 2012 veniturile din cazare erau 142622,40 lei, iar veniturile din restaurant 168770,31 lei.

S-a înregistrat o creștere a numărului de turiști în anul 2009, însă au scăzut în anul

2010 datorită scăderii nivelului de trai și a salariilor din România.         

Pentru    a    impulsiona    creșterea    numărului    de    turiști    managementul    firmei    a    hotărât

realizarea mai multor investiții începând cu anul 2009 când s-a achiziționat    un sistem tubbing

pe timp de vară , s-a realizat    un teren de tennis, s-a montat    nocturna pe două din pârtiile

complexului Roata și s-au achiziționat 2 tunuri pentru producerea zăpezii artificiale. În anul 2010

s-a realizat o pârtie de schi artificială pe    timp de vară    de 100 m și s-a montat un tubbing de 120

Totodata s-a achizitionat o minipiscina exterioara cu acces gratuit pentru clientii hotelului.

În 2011 s-a realizat extinderea hotelului cu o sală de conferințe, saună, jacuzzi și încă 5

camere    triple și cvadruple oferind în plus 20 locuri de cazare.

Din luna iunie a anului 2011 a fost deschis publicului un parc de aventuri prin copaci dotat cu platforme, corzi, cabluri, tiroliene.

În vara anului 2012 se obține aprobarea pentru organizarea de tabere școlare.

Deasemeni    se    poate    observa    o    preocupare    de îmbunătățire    a    serviciilor    oferite,    a

meniurilor, a stării generale de curățenie și de diversificare a serviciilor oferite. Managementul manifestă preocupări pentru îmbunătățirea promovării. În acest scop s-au editat pliante și panouri publicitare, începând cu anul 2011 hotelul a participat la târguri de turism organizate în Cluj-

Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Constanța și Nyrethaza (Ungaria).

69

Pentru creșterea satisfacției clienților, și pentru diminuarea riscului pierderii clienților existenți    sau    potențiali    și    pentru    a    avea    o    competitivitate    puternică,    varietatea,    calitatea    și diversitatea sunt mijloace care asigură competitivitatea și eficiența serviciilor prin îmbogățirea conținutului ofertei și creșterea calității acesteia.

Datorită scăderiilor salariale din ultimii ani, a scăzut și cererea pentru serviciile turistice. Oamenii caută servicii de calitate la prețuri reduse, care să corespundă veniturilor lor.

În această situație, Hotel Superski se vede obligat să gasească soluțiile cele mai potrivite pentru a reuși să satisfacă cerințele clienților, oferindu-le cât mai multe facilități și punând accent pe calitatea serviciilor, pentru a-și putea menține clienții.

Printre strategiile pe care trebuie să le adopte Hotel Superski se numără:

strategia de diversificare a serviciilor, ce trebuie să cuprindă:

oferirea unor servicii de calitate, care să poată fi percepute de clienți, care să includă cerințele și nevoile acestora, adică siguranță, liniște, amabilitatea personalului, curățenie, divertisment.   

implicarea tuturor angajaților, , calitatea serviciilor realizându-se doar dacă aceștia sunt pregătiți și motivați corespunzător pentru a crea servicii de calitate

existența unei calități în toată activitatea hotelului pentru ca serviciile să fie la cel mai bun nivel;

permanenta îmbunătățire a calității serviciilor oferite, comparativ cu ale competitorilor de frunte pentru a le putea face față, prin existența unor soluții noi, originale;

mărirea gamei de servicii și oferirea unui raport bun calitate/preț.

strategie de prețuri promoționale , prin oferirea unor tarife mai mici la toate serviciile și

chiar introducerea unor servicii suplimentare în tarif, pentru atragerea clienților și pentru fidelizarea acestora. In perioadele când gradul de ocupare este în scădere, în general în sezonul    estival,    este    necesară    coordonarea    unor    gratuități    și    stimulente    clienților. Propuneri de gratuități ce ar putea fi oferite:

Oferirea unui cadou special sau a unui serviciu gratuit clientului cu numărul 100    sau 500 de la începerea unui sezon;   

Cursuri gratuite pentru practicarea ski-ului pe timp de vară sau asigurarea gratuit a unor instructori   

Transferuri gratuite de la gară sau aeroport;   

Oferirea de excursii gratuite în împrejurimi la un sejur mai mare de 7 zile,    Gratuități pentru copii sub 12 ani, pentru a stimula vacanța în familie în stațiune;    Gratuitate la 20 de persoane plătitoare, pentru a stimula organizarea de grupuri   

strategii puternice de promovare și comunicare   

Programul de promovare va fi axat pe:   

Editarea de pliante, foi volante, afișe și broșuri turistice de prezentare a diferitelor servicii oferite

Anunțuri publicitare în presă;   

Organizarea    unor    călătorii    de    informare    personală    pentru    agențiile    de    voiaj partenere în vederea cunoașterii la fața locului a serviciilor pe care le vând.    Oferirea de tarife speciale pentru clienții fideli     

organizarea și participarea la evenimente speciale, târguri și expoziții de turism    îmbunătățirea paginii web

Este recomandat să se ofere gratuit turiștilor: materiale informative (hărți 70

ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor naturale și culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru excursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, servicii care pot atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști.   

Promovarea prin panouri își dovedește tot mai mult eficiența și este compatibilă cu produsul turistic.   

Îmbunătățirea comunicării consumator-prestator   

Se semnalează două momente importante pentru aprecierea pozitivă a serviciilor, și anume: prima și ultima impresie. Prestatorii de servicii vor avea succes dacă vor ști cum să preîntâmpine și să satisfacă nevoile consumatorilor. Se vor depune eforturi pentru satisfacerea cât mai bună a cerințelor clienților.Pentru evaluarea performantelor obținute se pot realiza chestionare pentru evaluarea calitativă a sejurului turiștilor. "62   

62 Lucrare de licență: Buda Roxana Maria – Managementul serviciilor hoteliere, Universitatea de Nord Baia Mare,

profesor îndrumator: Liliana Zima

71