Studiu DE Caz Privind Contabilitatea, Declararea ȘI Plata Taxei PE Valoarea Adăugată ÎN Cazul Unei Sc Care Efectuează Operațiuni Intracomunitare

CUPRINS

INTRODUCERE

Desființarea barierelor vamale dintre România și statele membre ale Uniunii Europene și-a pus amprenta asupra tranzacțiilor comerciale internaționale care, de la 1 ianuarie 2007, nu mai cuprind operațiile desfășurate în spațiul comunitar.

Astfel, au dispărut noțiunile de export și import, în relația dintre statele membre, acestea fiind înlocuite de noțiuni noi precum achiziția intracomunitară (în locul importului) și livrarea intracomunitară (în locul exportului).

Având în vedere complexitatea tranzacțiilor comerciale intracomunitare și implicit a fiscalității acestora, în cele ce urmează vom aborda comerțul intracomunitar cu bunuri, făcând referire la tratamentele fiscale specifice livrărilor și achizițiilor intracomunitare de bunuri.

Pentru a stabili care este persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată, aferentă tranzacțiilor comerciale intracomunitare, trebuie să clarificăm mai întâi aspectele de ordin fiscal privind respectivele operații.

În acest sens, vom lua în considerare mai multe situații concrete care intervin în relațiile comerciale dintre statele membre ale Uniunii Europene, exemple care ne vor permite să desprindem o serie de concluzii referitoare la aspectele de ordin fiscal apărute în relațiile comerciale intracomunitare.

CAPITOLUL 1 NOȚIUNII INTRODUCTIVE DESPRE TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.

Obiectul taxei pe valoarea adaugată îl reprezintă livrările de mărfuri către terți și pentru consumul propriu, achiziție de bunuri, prestațiile de servicii, bunurile importate.

Din punct de vedere economic valoarea adaugată este un indicator care permite măsurarea valorii nou create de întreprindere în urma activității sale.

Impozitele indirecte sunt așezate asupra vânzărilor de mărfuri și prestărilor de servicii, ceea ce conferă acestora caracterul de impozit pe cheltuieli sau de impozit pe consum. Această ultimă formulare decurge din faptul că suportatorul impozitelor indirecte este consumatorul final. Toți ceilalți agenți economici, inclusiv investitorii, care folosesc un bun sau serviciu includ cheltuielile de achiziție a acestora în costul produsului/serviciului pe care ei îl fabrică și îl oferă spre vânzare pe piață. Ei transferă impozitul indirect (inclus în prețul de achiziție) asupra prețului de vânzare a propriului produs/serviciu, astfel încât nu mai suportă acest impozit. Impozitele indirecte, fiind incluse în prețul de achiziție a unui bun/serviciu, nu pot fi așezate, în general, ținând seama de situația personală a contribuabilului de factor, adică a cumpărătorului/consumatorului. Dacă raportăm acest lucru la veniturile consumatorilor, extrem de variate, rezultă că impozitele indirecte au caracter regresiv și răspund în mică măsură cerințelor principiilor de echitate fiscală.

Dintr-o experiență de peste 20 de ani în practica fiscală a unuia din cele mai răspândite impozite indirecte, am numit taxa pe valoare adăugată, au rezultat unele posibilități de a lua în considerare elemente de echitate fiscală, mai ales prin diversificarea cotei de taxare pentru produsele de strictă necesitate. Deoarece acestea au o pondere mare în cheltuielile de consum ale categoriilor sociale cu venit mic, se reduce implicit și prelevarea de venit pe care statul o practică prin impunerea consumului.

În România, de exemplu, această taxă s-a introdus la 1 iulie 1993 cu o cotă de 15%, modificată de la 1 ianuarie 1998 pe trei nivele: 0% (pentru exporturile efectuate de agenții economici cu sediu în România), 11% (cota redusă, pentru carne, pește și produse din pește, pâine, făină, medicamente de uz uman și veterinar, uniforme școlare pentru copiii din învâțământul pregimnazial și alte câteva) și 22% (cota normală). Începând cu anul 2000 se practică o cotă unică de 19%, iar de la 1 iulie 2010, TVA-ul a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%.

Pentru comparație menționăm că Uniunea Europeană recomandă țărilor membre o cotă redusă între 4 și 9% și o cotă standard (normală) de 14-20%.

T.V.A. – se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit:

– fie asupra valorii adăugate în fiecare stadiu, pe care îl parcurge marfă de la producător la cumpărător ;

– fie asupra prețului de vânzare din stadiu respectiv, obținându-se astfel taxa asupra prețului de vânzare, din care se deduce taxa aferentă prețului de vânzare din stadiul anterior.

Diferența rezultată este taxa pe valoarea adaugată aferentă stadiului respectiv. În practică, se utilizează cu precădere a doua variantă de calcul. Baza de calcul a TVA o reprezintă prețul de vânzare al diferitelor mărfuri sau valoarea serviciilor prestate. Pentru calcularea taxei se stabilește volumul total al vânzărilor sau prestărilor de servicii (cifra de afaceri/pe perioada de impunere (luna, trimestru), la care se aplică cota de impozit.

TVA este vărsată la buget de către fiecare întreprindere (care apare în calitate de vânzător) și se suportă de consumatorii mărfurilor sau servciiilor respective o dată cu cumpărarea lor.

Numărul și nivelul cotelor TVA în UE, diferă de la o țară la altă, iar în aceeași țară pot diferi de la o perioadă la alta.

Economiștii de factură liberală, ca de pildă Milton Friedman, laureat al premiului Nobel pentru economie, recomandă utilizarea impozitelor indirecte și eliminarea/diminuarea forte a celor directe, deoarece în acest fel se formează pentru ofertă/cerere prețuri de piață ce reflectă ansamblul mediului de tranzacții, fără a mai fi necesară corectarea rezultatelor financiare finale ale operațiunilor economice cu impactul pe care îl are impozitarea veniturilor și a averii. Un alt argument se referă la faptul că evaziunea fiscală în cazul acestor impozite este mult mai greu de realizat, astfel încât sporește randamentul fiscal. Această opinie teoretică nu este reflectată în practica fiscală a multor țări (dezvoltate sau mai puțin dezvoltate) în care, în ultimii circa 15 ani, ponderea impozitelor indirecte în total

venituri fiscale s-a menținut, cu mici oscilații, relativ constantă.

Potrivit opiniei lui Iulian Văcărel, membru al Academiei Române, preferința autorităților fiscale pentru impozite indirecte, manifestă de altfel și în România, este rezultatul a ceea ce, cu un singur cuvânt, putem numi comoditate.

Reputatul nostru economist formulează, în acest sens, următoarele caracteristici ale impozitelor indirecte: interval scurt între momentul deciziei de instituire și momentul când devin operaționale; cheltuieli modice de așezare, percepere și urmărire; voalează imaginea statului ca inițiator și beneficiar, lăsând impresia că cel ce comercializează este beneficiar și inițiator.

Impozitele indirecte au în principal trei forme: taxele de consum, taxele vamale și taxele generale. În afara acestora, în unele țări, există și monopoluri fiscale, adică o concentrare totală sau parțială în mâna statului a activităților de producție și comerț (cu ridicata și/sau cu amănuntul) referitoare la anumite produse, cum sunt: tutunul, sarea, alcoolul, cărțile de joc ș.a. Dacă monopolul fiscal vizeză și producția, și comerțul (în ansamblul lui), atunci se numește deplin; dacă vizează producția și una din fomele de comerț (fie cu ridicata, fie cu amănuntul), atunci se numște parțial.

Taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect stabilit și perceput asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al producției și al distribuției bunurilor economice, oricare ar fi proveniența lor, din producție indigenă sau din import. Prin stabilirea valorii adăugate se evită înregistrările repetate ale consumurilor externe. Fiind un impozit de consum, cel care suportă această sarcină fiscală este consumatorul final, intreprinderea având rolul de a colecta și vărsa la bugetul statului taxa pe valoarea adăugată. TVA are un caracter universal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât și din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor disponibile. TVA reprezintă un impozit neutru și unic, deoarece se aplică asupra tuturor activităților economice, iar nivelul ei este independent de intinderea circuitului economic. Plata TVA este fracționată, deoarece ea se calculează pentru fiecare stadiu care intervine în producerea și comercializarea bunului economic. Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a TVA se împart, din punct de vedere al regulilor de impozitare, astfel:

a) operațiuni impozabile obligatoriu, la care se aplică cota legală de TVA asupra sumelor obținute din vânzari de bunuri și prestări de servicii, la fiecare stadiu al ciclului economic, până la consumatorul final inclusiv. Din taxa facturată corespunzator sumelor reprezentând contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate se scade taxa aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate realizării operațiunilor impozabile.

b) operațiuni la care se aplică cota zero: în acest caz furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a TVA aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate realizării operațiunilor impozabile

c) operațiuni scutite de plata TVA: sunt operații prevăzute în mod expres de lege pentru care furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dreptul la deducerea taxei aferentă intrărilor destinate realizării produselor sau serviciilor scutite de taxă

d) operațiuni impozabile prin opțiune: agenții economici, precum și unitățile economice din cadrul altor persoane juridice care efectuează operațiuni exonerate de TVA pot opta pentru plata acestei taxe, pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. O serie de operații nu intra în sfera de aplicare a TVA. Este vorba despre livrarile de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuată de:

– asociațiile fără scop lucrativ, pentru activitățile având caracter social-filantropic.

– organizațiile care desfașoară activități de natura religioasă, politică sau civică

– organizațiile sindicale, pentru activități legate direct de apararea colectivă a intereselor materiale și morale ale membrilor lor

– instituțiile publice, pentru activitățile lor administrative, sociale, educative, de apaărare, ordine publică, siguranța statului, culturale și sportive.

Pentru operațiunile efectuate în mod sistematic, direct sau prin unități subordonate, în scopul obținerii de profit, persoanele juridice enunțate anterior sunt supuse TVA. Faptul generator și exigibiliatea TVA iau naștere, de regula, în momentul efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietății bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor. Mărimea absolută a TVA depinde de baza de calcul și de cotele de impozitare. Elementele care compun baza de calcul (de impozitare) sunt diferite, în funcție de situația dată, cum ar fi: prețurile și tarifele negociate, inclusiv accizele stabilite de lege, prețurile de piața ,costurile bunurilor executate de agenții economici pentru folosința proprie ori predate altor persoane etc.

CAPITOLUL 2 OPERAȚIUNI INTRACOMUNITARE

2.1 DEFINIREA ȘI TERITORIUL TVA

O achiziție intracomunitară de bunuri reprezintă obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri transportate de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană în numele unuia dintre aceștia, către un stat membru UE, altul decât cel de plecare a transportului bunurilor. În principiu, achiziția intracomunitară taxabilă este operațiunea în oglindă a livrării intracomunitare scutite efectuate de furnizorul din alt Stat Membru. Orice operațiune a achiziției intracomunitare care este asemănată, în celălalt Stat Membru, ar fi tratată drept transfer, conform legislației României. Persoana impozabilă nestabilită care realizează o achiziție intracomunitară asimilată în România trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în România și să declare achiziția intracomunitară îPITOLUL 2 OPERAȚIUNI INTRACOMUNITARE

2.1 DEFINIREA ȘI TERITORIUL TVA

O achiziție intracomunitară de bunuri reprezintă obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri transportate de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană în numele unuia dintre aceștia, către un stat membru UE, altul decât cel de plecare a transportului bunurilor. În principiu, achiziția intracomunitară taxabilă este operațiunea în oglindă a livrării intracomunitare scutite efectuate de furnizorul din alt Stat Membru. Orice operațiune a achiziției intracomunitare care este asemănată, în celălalt Stat Membru, ar fi tratată drept transfer, conform legislației României. Persoana impozabilă nestabilită care realizează o achiziție intracomunitară asimilată în România trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în România și să declare achiziția intracomunitară în România, conform regurilor expuse mai jos.

Exemple de achiziții intracomunitare asimilate:
– o companie din Ungaria transportă bunuri în România pentru a constitui un stoc pe care urmează să-l vândă în România, către diverși cumpărători;
– o companie din Austria transportă materie primă în România pentru prelucrare, dar, ulterior, bunurile prelucrate nu sunt transportate în Austria, ci rămân în România sau sunt transportate în alt Stat Membru.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este o taxă generală de consum aplicată activităților comerciale care implică producția și distribuția de bunuri și prestarea de servicii. Această Directivă a TVA codifică dispozițiile care reglementează introducerea sistemului comun privind TVA în Uniunea Europeană (UE).

Sistemul comun privind TVA se aplică bunurilor și serviciilor achiziționate și comercializate în vederea consumului pe teritoriul UE. Această taxa se calculează pe baza valorii adăugate bunurilor și serviciilor la fiecare etapă din procesul de producție și de distribuție. Taxa are caracter neutru indiferent de numărul operațiunilor, deoarece se colectează prin intermediul unui sisem de plăți parțiale care le permite persoanelor impozabile sau firmelor identificate în scopuri de TVA să își deducă din conturile de TVA valoarea taxei pe care au plătit-o altor personale impozabile la achizițiile făcute în scopuri comerciale în etapa anterioară.

În cele din urmă, TVA este suportată de consumatorul final sub forma unui procent adăugat la prețul final al bunurilor sau serviciilor. Acest preț final reprezintă totalul valorii adăugate la fiecare etapă din procesul de producție și distribuție. Furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii (persoana impozabilă) plătește TVA achitată pentru bunurile sau serviciile în cauză administrației fiscale naționale după ce deduce TVA pe care a plătit-o la rândul său furnizorilor săi.

Teritoriul de aplicare – operațiunile efectuate cu titlu oneros pe teritoriul unui stat membru UE de către o persoană impozabilă care acționează ca atare sunt supuse TVA. Importurile realizate de orice persoană sunt de asemenea supuse TVA.

Operațiunile impozabile includ:

livrarea de bunuri de către o persoană impozabilă;

achizițiile intracomunitare pe teritoriul unui stat membru de bunuri provenite din alt stat membru;

prestarea de servicii realizată de o persoană impozabilă;

importurile de bunuri din afara UE (un teritoriu terț  sau o țară terță).

O achiziție intracomunitară de bunuri are loc numai în cazul în care bunurile sunt transportate dintr-un stat membru în altul. Aceasta are loc atunci când bunurile comercializate de către o persoană impozabilă în statul membru de plecare sunt achiziționate în alt stat membru (de sosire) de către o persoană impozabilă care acționează în acea calitate sau de către o persoană juridică neimpozabilă. De asemenea, achiziția intracomunitară are loc în cazul mijloacelor de transport noi  și al produselor supuse accizelor  cumpărate de alte persoane.

Personale juridice neimpozabile și alte categorii de persoane impozabile scutite trebuie să strângă valoarea totală a achizițiilor intracomunitare de bunuri de minim 10 000 euro anul, în caz contrar aceste achiziții sunt supuse taxei pe valoare adăugată doar în cazul în care cumpărătorul respective hotărăște să se înregistreze în scopuri de TVA.

Achizițiile intracomunitare de bunuri second-hand, obiecte de artă, obiecte de colecție și antichități nu sunt supuse TVA atunci când vânzătorul este un comerciant impozabil sau un organizator de vânzări prin licitație publică care a plătit taxa pe bunurile în cauză în cadrul regimului special de taxare a marjei de profit.

Sferă de aplicare teritorială

TVA intracomunitară nu se aplică următoarelor teritorii terțe:

Insula Heligoland, teritoriul Büsingen, Ceuta, Melilla, Livigno, Campione d’Italia și apele italiene ale Lacului Lugano (teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii);

Muntele Athos, Insulele Canare, teritoriile franceze de peste mări, Insulele Åland și Insulele anglo-normande (teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Uniunii).

Conform Tratatului, TVA nu se aplică nici în Gibraltar sau în acea parte din teritoriul Ciprului care nu se află sub controlul efectiv al guvernului Republicii Cipru. Aceste regiuni sunt considerate teritorii terțe.

Deoarece Principatul Monaco, Insula Man și zonele Akrotiri și Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit nu sunt considerate țări terțe, TVA se aplică pe aceste teritorii.

2.2 OPERAȚIUNI IMPOZABILE

Din punct de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

operațiunii care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri au o prestare de servicii, în sfera taxei efectuate cu plată;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, actionând ca atare;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din numite activități economice;

este, deasemnea, considerată operațiune impozabilă și importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este tot în țară;

o achiziție intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de derogarea, care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acționează ca atare și care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru;

o achiziție intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;

o achiziție intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acționează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități ecomonice indiferent de scopul si rezultatul acestei activități. În sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

O persoană impozabilă este aceea care, în mod independent, desfășoară în orice loc orice activitate economică, indiferent de scopul sau de rezultatele activității respective. Activitatea economică include orice activitate a producătorilor, comercianților sau persoanelor care prestează servicii, inclusiv activitățile miniere și agricole și activitățile prestate în cadrul profesiunilor liberale. În măsura în care sunt legate de un angajator printr-un contract de muncă sau prin orice alte legături juridice care dau naștere relației angajator-angajat, activitățile salariaților și ale altor persoane nu sunt considerate ca fiind realizate în mod independent.

Orice persoană care livrează, în mod ocazional, un mijloc de transport nou, transportat în alt stat membru, este de asemenea considerată persoană impozabilă.

Un stat membru poate, de asemenea, considera ca persoană impozabilă orice persoană care efectuează, în mod ocazional, o operațiune legată de o activitate economică și, în special, livrarea unei clădiri sau a unor părți ale unei clădiri și a terenului pe care se află aceasta, înaintea primei ocupări, sau livrarea de terenuri construibile.

Statele, autoritățile regionale și locale și alte organisme de drept public nu sunt considerate persoane impozabile pentru activitățile sau operațiunile în care se angajează ca autorități publice, mai puțin în cazul în care calitatea lor de persoane neimpozabile determină denaturări semnificative ale concurenței. Atunci când efectuează anumite tranzacții comerciale, aceste organisme sunt totuși considerate persoane impozabile.

Locul operațiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei

Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar. Se consideră că o persoană impozabilă, care acționează în nume propriu, dar în contul altei persoane, în calitate de intermediar, într-o livrare de bunuri, a achiziționat și livrat bunurile respective ea însăși, în condițiile stabilite prin norme.

Sunt considerate livrări de bunuri următoarele operațiuni:

predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sume scadente, cu excepția contractelor de leasing;

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;

trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;

preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial;

preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziție altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial.

Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociații sau acționarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile, constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial. În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă bunul este transportat direct beneficiarului final. Transferul tuturor activelor sau al unei părți a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, după caz, și de pasive, indiferent dacă este realizat ca urmare a vânzării sau ca urmare a unor operațiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport în natură la capitalul unei societăți, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă. Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce privește ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege.

Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora. Este asimilat cu livrearea intracomunitară cu plată trasferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparținând activităților sale economice din România într-un alt stat membru.

Nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau altă persoană în contul său, pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operațiuni:

livrarea bunului respectiv realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat;

livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat;

livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunității;

livrarea de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunității sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem, livrarea de electricitate, livrarea de energie termică sau agent frigorific prin intermediul rețelelor de încălzire ori de răcire;

prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implică evaluarea bunurilor mobile corporale sau lucrări asupra bunurilor mobile corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea ori transportul bunului, cu condiția ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate inițial;

utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinație, de către persoana impozabilă stabilită în România;

utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depășește 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în condițiile în care importul aceluiași bun dintr-un stat terț, în vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu scutire integrală de drepturi de import.

Prestarea de servicii este considerată orice operașiune care nu constituie livrarea de bunuri. Atunci când o persoană impozabilă care acționează în nume propiu, dar în contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se consideră că a primit și a prestat ea însăți serviciile respective.

Prestările de servicii curpind operațiuni cum sunt:

închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în cadrul unui contract de leasing;

cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul și/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;

angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acțiune ori o situație;

prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice sau potrivit legii;

servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Schimbul de bunuri sau servicii în cazul unei operațiuni care implică o livrare de bunuri și sau o prestare de servicii ăn schimbul unei livrări de bunuri și sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri și sau o prestare de servicii cu plată.

LOCUL OPERAȚIUNII

Locul unei livrări de bunuri este:

locul unde se găsesc bunurile la momentul la care este efectuată livrarea (în cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate);

locul unde se găsesc bunurile la momentul la care începe expedierea sau transportul către client (în cazul în care bunurile sunt expediate sau transportate);

punctul de plecare al transportului de călători (în cazul în care bunurile sunt comercializate la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor);

locul în care se găsește clientul (în cazul livrării de gaz printr-un sistem de distribuție a gazelor naturale de pe teritoriul UE sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem, al livrării de electricitate sau al livrării de energie pentru încălzire sau pentru răcire prin rețele de termoficare sau de răcire).

Locul unei achiziții intracomunitare de bunuri este considerat a fi locul unde se încheie, transportul bunurilor către persoana care le achiziționează.

Locul prestării de servicii către persoane impozabile se consideră a fi locul unde clientul și-a stabilit sediul activității sale economice sau, dacă serviciul este prestat la un sediu comercial fix pe care clientul îl are în altă parte, locul unde se află acel sediu comercial fix sau, în absența oricărui sediu comercial, locul unde clientul își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită. Locul prestării de servicii către o persoană neimpozabilă se consideră a fi locul unde prestatorul și-a stabilit sediul activității sale economice sau, dacă serviciul este prestat de la un sediu comercial fix pe care prestatorul îl are în altă parte, locul unde se află acel sediu comercial fix sau, în absența oricărui sediu comercial, locul unde prestatorul își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.

Există, totuși, niște excepții de la aceste reguli generale. Serviciile în cauză le includ pe cele legate de bunurile imobile, transportul de pasageri și transportul de mărfuri, cele legate de activitățile culturale, artistice, sportive, științifice, educative și de divertisment, cele legate de restaurante și serviciile de catering și cele legate de închirierea pe termen scurt a mijloacelor de transport. Principalul obiectiv al acestor excepții este să asigure impozitarea serviciului la locul unde acesta este consumat.

În relațiile cu țările terțe, pentru a evita dubla impozitare, neimpozitarea sau denaturarea concurenței, statele membre pot considera:

locul prestării anumitor servicii situat pe teritoriul lor ca fiind situat în afara UE, atunci când utilizarea și exploatarea efective au loc în afara UE;

locul prestării anumitor servicii situat în afara UE ca fiind situat pe teritoriul lor, atunci când utilizarea și exploatarea efective au loc pe teritoriul lor.

2.3. TVA PENTRU ACHIZIȚIILE DE IMPORT-EXPORT

Operațiunea exportul de bunuri este definit drept expedierea de bunuri de pe teritoriul României în afara teritoriului comunitar. Sunt considerate operațiuni scutite cu drept de deducere a TVA acele situați când responsabilitatea transportului revine furnizorului din România, deoarece urmează regimul fiscal al operațiunii de export.

Documentele aferente scutirii expediției de export sunt următoarele:

factura sau documentul specific de transport, care îndeplineste condițiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal;

contractul încheiat cu exportatorul, cu beneficiarul exportului sau cu casa de expediție;

documentele specifice de transport sau, după caz, copii de pe aceste documente, în funcție de tipul transportului. 

Operațiunea importul de bunuri este definit în Codul civil art. 131 lit. a) drept "intrarea pe teritoriul Comunităților de bunuri care nu se află în libera circulație în ințelesul art.24 din Tratatul de înființare a Comunității Europene”.

Se consideră a fi o operațiune neimpozabilă pentru segmentul de transport efectuat până la vama, serviciul de transport a bunurilor de pe teritoriul unui stat terț sau a unui stat membru. Valoarea transportului intra în baza de impozitare a TVA în vama și suma TVA astfel determinată se achita de către importator. 

Documentele aferente scutirii expediției de import sunt următoarele:

contractul încheiat cu:

importatorul sau casa de expediție;

furnizorul din străinătate.

Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe sosele (CMR);

copie de pe carnetul TIR;

copie de pe documentul de tranzit vamal comunitar.

Reglementările Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 143, alin.2,3 numit "Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare, pentru livrări intracomunitare și pentru transportul internațional și intracomunitar", sunt scutite de taxă următoarele operațiuni: 

prestările de servicii, inclusiv transportul și serviciile accesorii transportului legate direct de exportul de bunuri (art. 143 alin. 1 lit. c);

prestările de servicii, inclusiv transportul și serviciile accesorii transportului dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri si valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate (art. 143 alin. (1) lit. d);

Acest tratament fiscal este practicat în cazul în care beneficiarul serviciului de transport efectuat de către o casă de expediție stabilită pe teritoriul României este exportatorul sau importatorul. În această situație, se poate spune ca operațiunea de transport este legată de operațiunea de export sau de import fiindcă participante la tranzacție sunt două persoane impozabile din România (transportatorul și beneficiarul) obligate să aplice prevederile Codului fiscal. Există deasemenea și situații în care transportul bunurilor exportate nu reprezintă o responsabilitatea pentru furnizorului din România, ci răspunderea cade pe umeri cumparatorului stabilit pe teritoriul unui stat terț. Este posibil ca acest cumpărător să comande efectuarea transportului unei case de expediție stabilită pe teritoriul comunitar. Astfel casa de expediție realizează comanda transportului unei case de  expediție din România. În această situație, serviciul prestat de casa de expediție din România către casa de expediție dintr-un stat membru este operațiune neimpozabilă în România prin aplicarea regulii generale de taxare reglementată prin articolul 133 alineatul 2.
Prestarea serviciilor neimpozabile în România, oferă casei de expediție următoarele obligații fiscal și contabile, dupa cum urmeaza: 

să emită factura în valută, la data prestării serviciului, completată cu toate informațiile impuse prin art. 155 alin. (5) din Codul fiscal;

să nu colecteze TVA;

să înregistreze factura în jurnalul de vânzări;

să înregistreze factura în evidența contabilă șa cursul valutar din data emiterii;

să raporteze operațiunea în declarația cod 390, cu simbolul P. 

2.4 FAPT GENERATOR ȘI EXIGIBILITATEA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ

"Fapt generator" înseamnă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru ca TVA să devină exigibilă. TVA devine "exigibilă" atunci când autoritatea fiscală dobândește în temeiul legii, la un moment dat, dreptul de a solicita taxa de la persoană obligată la plata acesteia, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată.

Faptul generator intervine și TVA devine exigibilă atunci când sunt livrate bunurile sau sunt prestate serviciile. Atunci când determină decontări sau plăți succesive, livrarea de bunuri, alta decât cea constând în închirierea de bunuri pe o anumită perioadă de timp sau vânzarea de bunuri cu plată în rate și prestarea de servicii sunt considerate efectuate la expirarea perioadelor la care se referă decontările sau plățile respective.

Statele membre pot prevedea că, în anumite cazuri, livrarea continuă de bunuri sau prestarea continuă de servicii pe o anumită perioadă de timp se consideră efectuată la intervale de cel puțin un an.

În cazul în care plata este făcută înainte de livrarea bunurilor sau prestarea de servicii, TVA devine exigibilă la încasarea plății și la suma încasată.

Articolul 67. (1) Atunci când, în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 138, bunurile expediate sau transportate într-un alt stat membru decât cel în care începe expedierea sau transportul bunurilor sunt livrate în regim de scutire de TVA sau atunci când bunurile sunt transferate în regim de scutire de TVA într-un alt stat membru de către o persoană impozabilă în scopul desfășurării activității sale economice, TVA devine exigibilă în cea de a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care intervine faptul generator.

(2) Prin derogare de la alineatul (1), TVA devine exigibilă la emiterea facturii prevăzute la articolul 220, în cazul în care factura este emisă înainte de cea de a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care intervine faptul generator.

În cazul achiziției intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine atunci când este efectuată achiziția și TVA devine exigibilă în cea de a cincisprezecea zi a lunii următoare celei de achiziție. Cu toate acestea, în cazul în care factura este emisă înaintea acestei date, TVA devine exigibilă de la data la care este emisă factura. Faptul generator intervine și TVA devine exigibilă atunci când bunurile sunt importate.

Atunci când, la introducerea în Comunitate, bunurile sunt plasate într-unul dintre regimurile sau sub regimuri de admitere temporară cu scutire totală de drepturi de import sau sub regimuri de tranzit extern, faptul generator intervine și TVA devine exigibilă doar în momentul în care bunurile nu mai intră sub incidența regimurilor sau situațiilor respective. Cu toate acestea, atunci când bunurile importate sunt supuse drepturi vamale, prelevărilor agricole sau unor taxe similarestabilite în cadrul unei politici comune, faptul generator intervine și TVA devine exigibilă în momentul în care intervine faptul generator privind taxele respective, iar drepturile respective devin exigibile.

Atunci când bunurile importate nu sunt supuse nici uneia dintre drepturile prevăzute mai sus, statele membre aplică, în ceea ce privește faptul generator și momentul la care TVA devine exigibilă, dispozițiile în vigoare care reglementează drepturile vamale.

2.5 BAZA DE IMPOZITARE PENTRU LIVRĂRI DE BUNURI ȘI PRESTĂRI DE SERVICII

Potrivit art. 137 alin. (1) din Codul fiscal, pentru livrările de bunuri și prestări servicii, baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni.

Valoarea de piață pentru stabilirea bazei de impozitare.

Reglementările din Codul fiscal în contextul privitor la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului, baza de impozitare este considerată valoarea de piață în următoarele situații:
– atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piață, iar beneficiarul livrării sau al prestării nu are drept complet de deducere în conformitate;

– atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piață, iar furnizorul sau prestatorul nu are un drept complet de deducere și livrarea sau prestarea este scutită;

– atunci când contrapartida este mai mare decât valoarea de piață, iar furnizorul sau prestatorul nu are drept complet de deducere în conformitate.
În sensul și în contextul dat, valoare de piață înseamnă suma totală pe care, pentru obținerea bunurilor ori serviciilor în cauză la momentul respectiv, un client aflat în aceeași etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui să o plătească în condiții de concurență loială unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului membru în care livrarea sau prestarea este supusă taxei. Atunci când nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabilă, valoare de piață înseamnă:
– pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică decât prețul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare ori, în absența unui preț de cumpărare, prețul de cost, stabilit la momentul livrării;

– pentru servicii, o sumă care nu este mai mică decât costurile complete ale persoanei impozabile pentru prestarea serviciului. O dispoziție introdusă în Codul fiscal prin OG nr. 8/2013, cu aplicare de la 1 februarie 2013, prevede că, în cazul plății în natură, data plății este data la care intervine faptul generator de taxă pentru livrare/prestarea care reprezintă contrapartidă pentru achiziția de bunuri/servicii efectuată.

Baza de impozitare cuprinde:

impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede astfel, cu excepția taxei pe valore adăugată;

cheltuielile accesorii, cum sunt, comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului.

Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, car fac obiectul unui contract separat și care sunt legate e livrările de bunuri sau prestările de servicii în cauză, se considerp cheltuieli accesorii.

Baza de impozitare nu cuprinde:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;

sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate;

dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;

valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare;

sumele achitate de o persoană impozabilă în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuși bunul care face obiectul unui contract de leasing și refacturează locatarului costul exact al asigurării, astfel cum s-a pronunțat Curtea Europeană de Justiție în Cauza C-224/11 BGZ Leasing sp. z o.o., precum și sumele încasate de o persoană impozabilă în numele și în contul unei alte persoane.

Ajustarea bazei de impozitare

Potrivit art. 138 din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce în următoarele situații:
a) în cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans (în forma actuală, reglementarea fiind în vigoare de la 1 ianuarie 2014, prin efectul modificărilor aduce de OUG nr. 102/2013);
b) în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și în cazul desființării totale ori parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părți sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sau în urma unui arbitraj (dispoziție în vigoare în aceleași condiții ca mai sus);
c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii insolvenței, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă;

e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.
În aceleași condiții se ajustează și baza de impozitare la achizițiile intracomunitare de bunuri.

Baza de impozitare pentru achizițiile intracomunitare

Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabilește pe baza acelorași elemente utilizate conform articolului 137 pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în interiorul țării. În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, baza de impozitare se determină în conformitate cu prevederile art. 137.

Baza de impozitare cuprinde și accizele datorate sau achitate în România de persoana care efectuează achiziția intracomunitară a unui produs supus accizelor. Atunci când după efectuarea achiziției intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziționat bunurile obține o rambursare a accizelor achitate în statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a achiziției intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzător.

Baza de impozitare pentru import

Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte taxe datorate în afara României, precum și cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.

Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită, precum și cele care decurg din transportul către alt loc de destinație din Comunitate, în cazul în care locul respectiv este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator. Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația indicată în documentul de transport sau în orice alt document în baza căruia bunurile sunt importate în România ori, în absența unei astfel de mențiuni, primul loc de descărcare a bunurilor în România.

2.6 OPERAȚIUNI SCUTITE DE TVA

Următoarele operațiuni de interes general sunt scutite de taxă:

spitalizarea îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate e unități autorizate pentru astfel de activități, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatori, cenru de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete ș laboratoare medicale, cenru de îngrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, stații de salvare și alte unităși autorizate să desfășoare astfel de activități;

prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicieni dentari;

prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie;

transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entități autorizate în acest sens;

livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;

activitatea de învățământ prevăzută în Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formarea profesională a adulților, precum și prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de aceste activități, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități autorizate;

meditațiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învățământului școlar, preuniversitar și universitar;

prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența și/sau protecția socială, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;

prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social;

prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;

prestările de servicii culturale și/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituțiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii și Cultelor;

activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decât activitățile de natură comercială;

serviciile publice poștale, precum și livrarea de bunuri aferentă acestora;

prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror operațiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităților acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părți de cheltuieli comune, în limitele și în condițiile stabilite prin norme și în condițiile în care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurențiale;

Următoarele operațiuni sunt, deasemnea, scutite de taxă:

prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară:

acordarea și negocierea de credite, precum și administrarea creditelor de către persoana care le acordă;

negocierea garanțiilor de credit ori a altor garanții sau orice operațiuni cu astfel de garanții, precum și administrarea garanțiilor de credit de către persoana care acordă creditul;

tranzacții, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăți, viramente, creanțe, cecuri și alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanțelor;

tranzacții, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele și monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepția obiectelor de colecție, și anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic;

tranzacții, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranță, cu acțiuni, părți sociale în societăți comerciale sau asociații, obligațiuni garantate și alte instrumente financiare, cu excepția documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;

administrarea de fonduri speciale de investiții;

operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare, precum și prestările de servicii în legătură cu operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operațiuni;

pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, să desfășoare astfel de activități;

livrarea la valoarea nominală de timbre poștale utilizabile pentru serviciile poștale, de timbre fiscale și alte timbre similare;

arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct și superficia, cu plată, pe o anumită perioadă. Fac excepție următoarele operațiuni:

operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor;

închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;

închirierea seifurilor.

livrarea de construcții/părți de construcții și a terenurilor pe care sunt construite, precum și a oricăror altor terenuri. Prin excepție, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcții noi, de părți de construcții noi sau de terenuri construibile. În sensul prezentului articol, se definesc următoarele:

teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcții, conform legislației în vigoare;

construcție înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ;

 livrarea unei construcții noi sau a unei părți din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcției sau a unei părți a acesteia, după caz, în urma transformării;

o construcție nouă cuprinde și orice construcție transformată sau  parte transformată a unei construcții, dacă costul transformării, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piață a construcției sau a părții din construcție, astfel cum aceasta este stabilită printr-un raport de expertiză, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării;

Scutiri pentru exporturi sau alte operațini similare, pentru livrări intracomunitare și pentru transportul intracomuniatre și pentru transportul internațional și intracomunitar

Sunt scutite de taxă:

a)livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunității de către furnizor sau de altă persoană în contul său;

b)livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunității de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepția bunurilor transportate de cumpărătorul însuși și care sunt folosite la echiparea ori alimentarea ambarcațiunilor și a avioanelor de agrement sau a oricărui alt mijloc de transport de uz privat. Este scutită, de asemenea, și livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul personal al călătorilor care nu sunt stabiliți în Comunitate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

călătorul nu este stabilit în Comunitate, respectiv adresa sau domiciliul permanent nu este în interiorul Comunității. Adresa sau domiciliul permanent înseamnă locul specificat astfel în pașaport, carte de identitate sau în alt document recunoscut ca document de identitate de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

bunurile sunt transportate în afara Comunității înainte de sfârșitul celei de-a treia luni ce urmează lunii în care are loc livrarea;

valoarea totală a livrării, plus TVA, este mai mare decât echivalentul în lei a 175 euro, stabilit anual prin aplicarea cursului de schimb obținut în prima zi lucrătoare din luna octombrie și valabil de la data de 1 ianuarie a anului următor;

dovada exportului se va face prin factură sau alt document care ține locul acesteia, purtând avizul biroului vamal la ieșirea din Comunitate;

c) prestările de servicii, inclusiv transportul și serviciile accesorii transportului;

d) prestările de servicii, inclusiv transportul și serviciile accesorii transportului, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri și valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art.139; 

e) prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziționate sau importate în vederea prelucrării în România și care ulterior sunt transportate în afara Comunității de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceștia;

f) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din și în insulele care formează regiunile autonome Azore și Madeira, precum și serviciile accesorii acestuia;

g) transportul internațional de persoane;

h) în cazul navelor atribuite navigației în largul mării și care sunt utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activități comerciale, industriale sau de pescuit, precum și în cazul navelor utilizate pentru salvare ori asistență pe mare sau pentru pescuitul de coastă, următoarele operațiuni:

livrarea, modificarea, repararea, întreținerea, navlosirea, leasingul și închirierea de nave, precum și livrarea, leasingul, închirierea, repararea și întreținerea de echipamente ;încorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;

livrarea de carburanți și provizii destinate a fi utilizate pe nave, inclusiv pentru navele de război încadrate în Nomenclatura Combinată (NC) cod 8906 10 00 care părăsesc țara și se îndreaptă spre porturi străine unde vor fi ancorate, cu excepția proviziilor în cazul navelor folosite pentru pescuitul de coastă;

prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1, efectuate pentru nevoile directe ale navelor și/sau pentru încărcătura acestora;

în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internațional de persoane și/sau de bunuri cu plată, următoarele operațiuni:

livrarea, modificarea, repararea, întreținerea, leasingul și închirierea aeronavelor, precum și livrarea, leasingul, închirierea, repararea și întreținerea echipamentelor încorporate sau utilizate pe aeronave;

livrarea de carburanți și provizii destinate utilizării pe aeronave;

livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, a personalului acestora, precum și a cetățenilor străini cu statut diplomatic sau consular în România ori într-un alt stat membru, în condiții de reciprocitate;

livrările de bunuri și prestările de servicii către Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții sau către organismele cărora li se aplică Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, în limitele și în condițiile stabilite de protocolul respectiv și de acordurile de punere în aplicare ale respectivului protocol sau de acordurile de sediu, în măsura în care nu conduc la denaturarea concurenței;

livrările de bunuri netransportate în afara României și/sau prestările de servicii efectuate în România, destinate fie forțelor armate ale celorlalte state membre NATO  pentru utilizarea de către forțele în cauză ori de către personalul civil care le însoțește, fie pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor acestora atunci când forțele respective participă la o acțiune comună de apărare;

livrările de bunuri și/sau prestările de servicii către un alt stat membru decât România, destinate forțelor armate ale unui stat membru NATO, altul decât statul membru de destinație, pentru utilizarea de către forțele în cauză ori de către personalul civil care le însoțește sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor lor atunci când forțele respective participă la o acțiune comună de apărare; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor către forțele armate ale Regatului Unit staționate în insula Cipru ca urmare a Tratatului de înființare a Republicii Cipru, datat 16 august 1960, care sunt destinate utilizării de către aceste forțe sau personalului civil care le însoțește ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor;

livrările de aur către Banca Națională a României;

livrările de bunuri către organismele recunoscute care transportă sau expediază aceste bunuri în afara Comunității, ca parte a activităților umanitare, caritabile sau de instruire; scutirea se acordă prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Scutute de taxă mai sunt și următoarele:

livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru, cu excepția livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi și livrările intracomunitare care au fost supuse regimului specila pentru bunurile second-hand, opere de ară, obiecte de colecție și antichități

livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA

livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o persoană juridică neimpozabilă care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care transportul de bunuri este efectuat conform art. 7 alin. (4) și (5) sau art. 16 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992, privind regimul general, depozitarea, circulația și controlul produselor supuse accizelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 76 din 23 martie 1992, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția: livrărilor intracomunitare efectuate e o întreprindere mică și livrările intracomunitare supuse reginului special privind bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități.

2.7 CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA PRIVIND TVA

Înregistrarea personaleor impozabile în scopuri TVA. Persoana impozabilă care are sediul activității economice în România și realizează sau intenționează să realizeze o activitate economică ce implică operațiuni taxabile, scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere sau operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România conform art. 145 alin. (2) lit. b) și d), trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după cum urmează:

dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;

dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depășește plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii în care a atins sau a depășit acest plafon;

dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

dacă efectuează operațiuni scutite de taxă și optează pentru taxarea acestora.

Persoana impozabilă care este stabilită în România printr-un sediu fix, dar care are sediul activităților economice în afara României, este obligată să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în România astfel:

înaintea primirii serviciilor, în situația în care urmează să primească pentru sediul fix din România servicii petru care este obligată la plata taxei în România;

înainte de prestarea serviciilor, în situația în care urmează să primească serviciile de la sediul fix din România pentru un beneficiar persoană impozabilă stabilită în alt stat membrucare are obligația de a plătiTVA în alt stat membru, conform echivalentului din legislația statului membru respective;

înainte de realizarea activităților economice de la respectivul sediu fix, care implică: livrări de bunuri taxabilesau scutite de drept de deducere, inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA, prestări de serviciitaxabile sau scutite de tax ape valoare adăugată cu drept de deducere, achiziții intracomunitare de bunuri taxabile.

O persoană impozabilă care nu este stabilită în România și nici înregistrată pentru plata TVA-ului, va solicita înregistrarea în scopuri TVA la organelle competente pentru operațiuni realizate pe teritoriul României care dau drept de deducere a taxei, altele decât serviciile de transport și serviciile auziliare acestora.

Prin urmare o personă care nu este din România dar este stabilită în Comunitate, este nevoită să se înregistreze în scopuri de TVA în România, îndeplinindu-și această activitate prin desemnarea unui reprezentat fiscal.

Agenția Națională de Administrare Fiscală(ANAF) stabilește criteriile pentru condiționarea înregistării în scopuri de TVA a societăților cu sediul activităților economice în România, înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată cu modificările și completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerțului. Organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, dacă persoana impozabilă justifică intenția și are capacitatea de a desfășura activitate economică, pentru a fi înregistrată în scopuri de TVA. Prin excepție de la prevederile alin. (7), organele fiscale competente nu vor înregistra în scopuri de TVA persoanele impozabile care nu îndeplinesc criteriile stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

ANAF are în atribuții și organizarea Registrului persoanelor impozabile înregistrate în scopuri TVA și Registrul persoanelo impozabile a căror înregistrare ăn scopuri de TVA a fost anulată.  Registrele sunt publice și se afișează pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Înregistrarea în scopuri de TVA a altor persoane care efectuează achiziții intracomunitare sau pentru servicii. Are obligația să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol:

a) persoana impozabilă care are sediul activității economice în România și persoana juridică neimpozabilă stabilită în România, neînregistrate și care nu au obligația să se înregistreze conform art. 153 și care nu sunt deja înregistrate conform lit. b) sau c) sau alin. (2), care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă în România, înainte de efectuarea achiziției intracomunitare, dacă valoarea achiziției intracomunitare respective depășește plafonul pentru achiziții intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achiziția intracomunitară;

b) persoana impozabilă care are sediul activității economice în România, neînregistrată și care nu are obligația să se înregistreze conform art. 153 și care nu este deja înregistrată conform lit. a) sau c) sau a alin. (2), dacă prestează servicii care au locul în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului din legislația altui stat membru al art. 150 alin. (2), înainte de prestarea serviciului;

c) persoana impozabilă care își are stabilit sediul activității economice în România, care nu este înregistrată și nu are obligația să se înregistreze conform art. 153 și care nu este deja înregistrată conform lit. a) sau b) sau a alin. (2), dacă primește de la un prestator, persoană impozabilă stabilită în alt stat membru, servicii pentru care este obligată la plata taxei în România conform art. 150 alin. (2), înaintea primirii serviciilor respective.

Organele competente fiscale vor înregistra în scopuri de TVA, orice persoană care solictă înregistrarea, însă exisă și persoane obligate să se înregistreze în scopuri TVA, dar nu solicită această înregistrare, iar aici intervin organele foscale competente care vor înregistra persoana respectivă la oficiu. Pesoana înregistrată poate solicita anularea înregistrării sale oricând, după expirarea anului calendaristic următor celui în care a fost înregistrată, dacă valoare achizițiilor sale intracomunitaatre nu a depășit plafonul de achiziții în anul în care face solicitarea sau în anul calendaristiv anterior.

În consecință se vor anula înregistrările TVA, din oficiu sau după caz la cerere, în următoarele situații:

a) persoana respectivă este înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153;

b) persoana respectivă are dreptul la anularea înregistrării în scopuri de TVA, conform prezentului articol, și solicită anularea;

c) persoana respectivă își încetează activitatea economică.

Înregistrarea în scopuri de TVA conform prezentului articol nu conferă persoanei impozabile calitatea de persoană înregistrată normal în scopuri de TVA, acest cod fiind utilizat numai pentru achiziții intracomunitare sau pentru serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2), primite de la persoane impozabile stabilite în alt stat membru sau prestate către persoane impozabile stabilite în alt stat membru.

Reglementările generale referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform  art. 153 și 153(1), are prefixul “RO”, conform Standardului internațional ISO 3166.

Persoanele înregistrate:

a) conform  art. 153 vor comunica codul de înregistrare în scopuri de TVA tuturor furnizorilor/prestatorilor sau clienților;

b) conform art. 153(1) vor comunica codul de înregistrare în scopuri de TVA: furnizorului/prestatorului, atunci când au obligația plății taxei conform art. 150 alin. (2) – (6) și art. 150(1) și beneficiarului, persoană impozabilă din alt stat membru, către care prestează servicii pentru care acesta este obligat la plata taxei conform echivalentului din alt stat membru al art. 150 alin. (2). 

Sarcinile contabilității TVA si conturile utilizate

Ca disciplină științifică, pe baza cercetărilor proprii, contabilității îi revin sarcini generale,cum ar fi :definirea cu exactitate a obiectului de studiu și a sferei de cuprindere; precizarea metodei de cercetare, a obiectului și a procedeelor ei de lucru, urmărind definirea de norme și principii generale,bazate pe o terminologie precisă,identică pentru toți utilizatorii informației contabile; stabilirea rolului și a locului pe care îl are în cadrul științelor și a evidenței economice;elaborarea mijloacelor pentru aplicarea în practică a contabilității (modelele formularelor pentru situații financiare, documente, registre etc.).

Agenții economici, pe baza documentelor -facturi fiscale, deconturi- calculează, încaseaza și decontează TVA, organele fiscale având doar atribuții de evidență, verificare și control. Ca urmare, la organizarea contabilității TVA, obiectivele se cer orientate spre asigurarea aplicării întocmai a normelor legale care reglementează regimul TVA. Principalele obiective sunt: proiectarea unui flux informațional adecvat administrării TVA;determinarea și înregistrarea TVA aferentă bunurilor achiziționate și serviciilor primate;determinarea și înregistrarea TVA aferentă vânzărilor (transferului) de bunuri și servicii prestate; regularizarea și decontarea TVA cu Bugetul Statului;furnizarea și stocarea informațiilor necesare organelor de control fiscal și financiar cu privire la TVA.

Contabilizarea operațiunilor economice, presupune utilizarea contului 442 -„Taxa pe valoarea adaugată". Cu ajutorul acestui cont se șine evidența decontarilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adaugată. În cadrul acestui cont se disting următoarele conturi sintetice de gradul II:

4423 – „TVA de plata"; acest cont prezintă funcție contabilă de pasiv; se creditează cu diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată (mai mare) și taxa pe valoarea adaugată deductibilă (mai mică); se debitează cu plățile efectuate către buget și cu taxa pe valoarea adaugată de recuperat, compensate;

4424 – „TVA de recuperat"; acest cont prezintă funcție contabilă de activ; se debitează cu diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adaugată deductibilă (mai mare) și taxa pe valoarea adăugată colectată (mai mică); se creditează cu sumele încasate de la buget, în baza cererii de rambursare și cu taxa pe valoarea adaugată de recuperat, compensata în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adaugată de plată;

4426 – “TVA deductibilă” ; are funcție contabilă de activ; se debitează cu sumele ce reprezintă taxa pe valoarea adaugată, evidențiate în facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile și lucrările achiziționate de societate sau aferentă mijloacelor fixe; se creditează cu sumele deductibile din TVA colectată, cu sumele ce reprezintă TVA deductibilă ce depășesc valoarea TVA colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului 4427 – “TVA colectata”; are funcția contabilă de pasiv; se creditează cu taxa pe valoarea adaugata înscrisă în facturile emise către clienți reprezentând livrări de produse, executari de lucrări sau prestări de servicii, cu taxa pe valoarea adaugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie, aferentă lipsurilor imputate etc.; se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adaugată datorată bugetului de stat, taxa pe valoarea adaugată deductibilă, precum si taxa pe valoarea adaugată corespunzatoare clienților scoși din activul patrimonial;

4428 – „TVA neexigibilă"; este un cont bifuncțional, care evidențiază sumele aferente TVA deductibilă și TVA colectată pentru achiziții/livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări pentru care nu s-au întocmit sau nu au sosit facturile; totodata, în acest cont sunt evidențiate și sumele reprezentând TVA în situația în care există decalaje între faptul generator de TVA și exigibilitatea sa;

Operații economice și documente justificative privind evidența TVA

Agenții economici sunt obligați sa tina in mod regulat evidenta contabila potrivit legii, care să le permită să determine baza de impozitare și TVA facturată pentru livrările și prestările de servicii efectuate, precum și cea deductibilă aferentă intrărilor. Agenții economici plătitori de TVA sunt obligați să solicite de la furnizori sau prestatori facturi sau documente legale aprobate pentru toate bunurile si serviciile achiziționate și să verifice întocmirea corectă a acestora. Documentele justificative care nu sunt procurate pe căile stabilite prin norme legale și nu sunt corect întocmite nu pot fi înregistrate în contabilitate, iar bunurile ce fac obiectul tranzacțiilor respective vor fi considerate fără documente legale de proveniență și se sancționează potrivit Legii evaziunii fiscale.

Fiecare unitate patrimonială care realizează operații impozabile supuse TVA trebuie sa întocmească:

Jurnalul de vânzări, în vederea stabilirii în fiecare lună a TVA colectată;(vezi Anexa nr. 1 Jurnalul de vânzări)

Jurnalul pentru cumpărări, necesar determinarii TVA deductibilă.(vezi Anexa nr. 2 Jurnalul pentru cumpărături)

Aceste doua jurnale se întocmesc pe baza documentelor justificative care atestă efectuarea celor două tipuri de operații impozabile (vânzări – cumpărări) cum sunt:

factur fiscală; declarația vamală.

copia ordinului de plată sau alte documente prin care s-a dispus plata TVA.

documentele emise pentru bunurile și serviciile realizate și folosite pentru activitatea proprie; dispozitie de livrare; avizul de însoțire a mărfii; borderoul de vânzare(încasare)

Factura fiscală este un formular cu regim special. Se întocmeste în 2 exemplare și serveste ca :document pe baza căruia se întocmeste instrumental de decontare a produselor și mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau a serviciilor prestate; document de însoțire a mărfurilor pe timpul transportului ; document de încarcare în gestiune a patrimoniului; document justificativ în gestiunea patrimoniului; document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și cumpărătorului. Se întocmește de compartimentul desfacere sau de alt compartiment, pe baza dispoziției de livrare, avizului de însoțire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrării sau prestarea serviciului. În cazul în care factura nu se poate întocmi în momentul livrării mărfurilor respective, acestea sunt însoțite de avizul de însoțire a mărfii, al cărui numar se trece ulterior pe factura. Dispoziția de livrare este un document care circulă numai la furnizor. Servește ca document pentru eliberarea valorilor materiale din gestiune în vederea vânzării și ca document pe baza căruia se întocmeăte avizul de însoțire a mărfii și factura. În cursul unei luni sunt prevăzute și documente pentru centralizarea operațiilor efectuate de agenții economici plătitori de TVA.

Jurnalul pentru vânzări, servește ca: registru-jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii; document de stabilire lunară a TVA colestata; document de control al unor operații înregistrate în contabilitate. Jurnalul pentru vânzări se întocmește într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic elementele necesare determinării corecte a TVA colectată datorată. Se completează pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente înlocuitoare, privind vânzările de valori materiale și prestări de servicii).Unitățile scutite de obligația emiterii unei facturi au responsabilitatea să utilizeze documentul.

Borderoul de vânzare (încasare), servește ca : ca document de centralizare zilnică a vânzărilor (încasărilor) realizate de unitate, la înregistrarea acestora în Jurnalul pentru vânzări și stabilirea TVA colectată. Se întocmește pe baza monetarelor sau borderourilor de vânzare, notelor de plata, borderourilor de decontare a prestațiilor, centralizatorului vânzărilor cu plata în rate, întocmite de fiecare unitate.

Jurnalul pentru cumpărări servește ca: registru-jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărăturilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii; document de stabilire lunară a TVA deductibilă; document de control al unor operații înregistrate în contabilitate. Baza de înregistrare o reprezintă documentele tipizate privind cumpărările de valori materiale sau prestări de servicii. Jurnalul pentru cumpărări se întocmește într-un singur exemplar, în care se înregistrează zilnic elementele necesare stabilirii corecte a TVA deductibilă. Dreptul de deducere TVA înscrisă în documentul pentru cumpărări se determină în funcție de data facturarii, sau a altui document legal înlocuitor dacă acestea s-au primit până la data întocmirii declarației. Documentele primite după data întocmirii declarației aferente lunii în care bunurile au fost recepționate, se include în declarațiile întocmite pentru lunile următoare. Necuprinderea sumelor în baza de impozitare la furnizori sau la prestatorii de servicii atrage pierderea dreptului de deducere la beneficiar. În acest caz, beneficiarilor le revin următoarele obligații:

să înregistreze în jurnalul pentru cumpărări valoarea facturilor și TVA, corelate cu reducerile acordate de furnizor și respectiv cu influențele rezultate din refuzurile făcute;

să solicite și să urmărească de la furnizori a facturilor corectate.

În cazul refuzurilor făcute furnizorului, valorile înscrise în jurnalul pentru cumpărări vor fi corectate la nivelul valorilor acceptate înscrise în documente de compartimentul care vizează plata. Corectarea taxei facturate în mod eronat de către un agent economic se va efectua prin emiterea unei noi facturi în rosu pentru sumele care urmează a fi scăzute și în negru pentru sumele de adăugat. Noile facturi se înregistrează în jurnale și se reflectă în declarațiile întocmite de furnizor și beneficiar pentru luna în care a avut loc corectarea. În acest scop, au dreptul să ceară plătitorilor să prezinte evidențele și documentele aferente sau orice alte elemente ce pot avea legătura cu verificarea. În situația în care, în urma verificării efectuate, rezultă erori sau abateri de la normele legale, organele fiscale au obligația de a stabili cuantumul TVA deductibilă și facturată și de a proceda la urmărirea diferenței de plata sau la restituirea sumelor încasate în plus, după caz.

Principalele operații economice și documente justificative pentru evidența T.V.A. se refera la:

1)Recepție stocuri cu factură fiscală:

3xx A+ D % = 401

4426 A+D 3xx

401 P+C 4426

2.a) Vânzări stocuri cu aviz de expediție:

7XX P+C 418= %

4428 P+C 7xx

418 A+D 4428

b) se emite factură

418 A-C 411=418 concomitent se înreg. exigib.TVA 4428 P-D 4428 = 4427

411 A+D 4427 P+C

3.a) Pe baza comenzii se primesc stocuri însoțiite de AE :

3XX A+D % = 408

4428 A+D 3XX

408 P+C 4428

b) Se primește factura Concomitent se înregistrează exigibilitatea TVA

408 P-D 408 = 401 4428 A-C 4426 = 4428

401 P+C 4426 A+D

4.a )Recepție mărfuri cu aviz de expediție 371 A+D % = 408

4428 A+D 371

408 P+C 4428

b) Înregistrare adaos comercial + TVA (evidenta se tine la preț cu amănuntul)

371 A+D 371 = %

378 P+C 371

428 P+C 4428

c) Primire factură

408 P-D 408=401 concomitent se înreg. Exigib. TVA 4428 A-C 4426 = 4428

401 P+C 4426 A+D

5. Vânzare mărfuri pe numerar

5311 A+D 5311 = %

707 P+C 707

4427 P+C 4427

6. Vânzare mărfuri fără factură

418 A+D 418 = %

707 P+C 707

4428 P+C 4428

7. Scoatere din gestiune a mărfuri vândute

371 A-C %=371

378 P-D 378

4428 P-D 4428

607 A+D 607

8. Plata facturii de telefon

5311 A-C %=5311

626 A+D 626

4426 A+D 4426

9. Emiterea facturii pentru lucrări executate

411.1 A+D 411.1=%

707 P+C 707

4427 P+C 4427

10. Regularizare T.V.A.

-cand 4426>4427 – cand 4426< 4427

4426 A-C %=4426 4426 A-C 4427=%

4427 P-D 4427 4423 P+C 4426

4424 A + D 4424 4427 P- D 4423

2.8 DESCRIEREA OPERAȚIUNILOR DE IMPORT – DOCUMENTE, PROCEDURI

Importul reprezintă operațiunea comercială de cumpărare din străinătate a unor bunuri materiale și/sau servicii contra unei cantități de monedă convenită, implicând trecerea de către acestea a frontierei vamale a importatorului. Importul poate fi: direct sau indirect – de bunuri materiale și/sau de servicii – propriu-zis sau de completare – temporar sau permanent – cu plata imediată sau cu plata amânată.

Dintre condițiile de livrare a mărfii ( INCOTEMS 2000) putem aminti: EXW (Ex works), FCA (Free Carrier), FAS (Free Alonside Ship), FOB (Free on bord), CPT (Carriage Paid To), CIP (Carriage and Inssurance Paid), CFR (Cost and Freight), CIF (Cost, Insurance & Freight), DAP (Delivered at Place), DDP (Delivered Duty Paid), DAT (Delivered at Terminal).

Dacă sunt importate în UE (România sau alte State Membre UE) materii prime, componente sau accesorii în vederea prelucrării și re-exportului ulterior al produselor finite în afara UE, scutirea de taxe vamale se poate realiza prin regimul de perfecționare activă. Procesarea cuprinde întregul proces de asamblare și fabricare. În acest regim, importatorii pot opta fie pentru un sistem de suspendare a taxelor vamale (nu se datorează drepturi de import), fie pentru un sistem de restituire a taxelor vamale (drepturile de import sunt platite la data importului materiilor prime, dar se pot rambursa la exportul produselor finite).

În prezentarea actuală este vorba de controlul documentelor, controlul fizic, controlul financiar astfel încât marfa să fie declarată liberă de vamă. Marfa ajunsă la importator se recepționează și se întocmește o notă de intrare receptie (NIR) în baza declarației vamale. Declarația vamală de import (DVI) este documentul întocmit de către comisionarul vamal (în cazul de față) prin care se prezintă documentele necesare vămuirii. Este însoțită de un desfășurător D.V.I. unde sunt prezentate detaliat bunurile importate, valoarea transportului pentru aceste bunuri separate, valoarea vamală a mărfurilor și valoarea TVA. Pe lângă declarația vamală, importatorul trebuie sa depună la organele vamale și o serie de alte documente :

factura comercială;

certificatul de origine;

certificatul de calitate și conformitate;

packing list;

certificatul de înmatriculare și codul fiscal ale importatorului;

declarația privind valoarea în vamă.

Pentru a înțelege mai bine, am realizat o schemă ce reprezintă documentele necesare la import.

Figura nr. 1 Documente import Sursa: http://www.anmb.ro

Factura comercială reprezintă documentul de sinteză emis de către exportator, în baza căruia se pot evidenția mărfurile vândute, este documentul comercial de plată ce curpinde condiția de livrare și termenul de plată și deasemenea servește la efectuarea formalităților vamale.

În ceea ce privește conținutul facturii, aceasta are un antet ce cuprinde numele și adresa vânzătorului, date pentru identificarea și cunoașterea vânzătorului vânzătorului (forma juridică, tipul de activitate, numărul de telefon, fax, numărul de înmatriculare în registrul comerțului), numele și adresa cumpărătorului, data și numărul facturii, precum și numărul comenzii in baza căreia s-a făcut factura și un conținut cu următoarele rubrici:

denumirea comercială a mărfii;

valoarea tranzacției, precizându-se prețul unitar pe articole și valoarea totală;

mijlocul și modalitățile de plată;

greutățile brute și nete ale mărfurilor ce fac obiectul tranzacției.

Certificatul de calitate este documentul unde se menționează se menționează că exportatorul a fost verificat și atestat pentru fabricarea produsului respectiv în regim de asigurare a calității conform standardului de calitate ISO 9002, precum și faptul că produsele care fac obiectul facturii și expediate către importatori sunt în conformitate cu normele internaționale de calitate în vigoare.

Certificatul de conformitate reprezintă documentul ce atestă că marfa care face obiectul exportului a fost produsă în concordanță cu specificațiile tehnice stipulate în contract. Se eliberează de către firma producătoare.

Certificatul de origine specifică țara de origine a produselor. Acest certificate permite obșinerea unor facilitățo vamale de către importator. Astfel, în cazul în care intră țările partenere există acorduri ce prevăd taxe preferențiale. Importatorul va trebui să dovedească cu certificatul de origine dreptul său la o taxă vamală mai redusă sau la o scutire de taxe vamale. El asigură respectarea măsurilor de politică comercială din țara importatoare.

Packing list-ul este actul în care se specific modul de ambalare pentru transport și numărul de colete, numărul paleților, dimensiunea lor, modul în care produsele sunt distribuite pe acel palet, greutata pe unitatea pe ambalare, greutatea netă, totală produselor pe de acel palet. Se mai speficică greutatea netă și brută a mărfurilor traportate, precum și valoarea lor.

Copia documentului de transport. Documentele de transport cunoscute în tranzacțiile internaționale sunt: conosamentul fluvial, scrisoarea de trasură ferovială, scrisoarea de trăsură rutiera, scrisoarea de transport aerian.

3.Operațiunea de descărcare / Transbord indirect, după ce declarantul vamal a depus toate actele în vamă și se efectuează toate formalitățile vamale, operatorul portuar poate sa înceapă operațiunea de descărcare.

4. Reexpedirea mărfii pe C.F.R. După ce marfa a fost transbordată și depozitată marfa va fi re-expediată pe CFR cu destinația Târgoviște. Pentru că marfa va fi re-expediata pe CFR se va completa o scrisoare de trasură de către expeditorul mărfii.

Scrisoarea de trasură este un document eliberat de expeditor, care însoțește marfa. Acesta servește ca document doveditor despre convenție și conținutul contractului de încărcătură și ca certificat de recepție, când a fost preluată marfa la expeditor și când s-a livrat la destinatar. Scrisoarea de trasură este prevăzută cu stampila stației de predare ceea ce constituie dovada încheierii contractului de transport.

În figura de mai jos sunt prezentate principalele componente ale unei scrisori de trăsură pe grupuri de vagoane. Scrisoare de trasură pe grupuri de vagoane conține în principal stația de expedire, destinația și denumirea mărfii.

Figura nr. 3 Elemente minimale ale scrisorii de trăsură Sursa: http://www.anmb.ro

2.9 DESCRIEREA OPERAȚIUNILOR DE EXPORT – DOCUMENTE, PROCEDURI

Exportul reprezintă operațiunea comercială de vânzare a unor bunuri materiale și, sau servicii către persoane fizice sau juridice dintr-o altă țară în schimbul unei sume dintr-o valută convenită. Cuprinde exportul de mărfuri (bunuri corporale, stabile) și exportul invizibil (de servicii). Exportul poate fi și de capital, reprezentând investiții directe și plasarea de titluri de valoare în alte țări.

Factura externă se întocmește pe baza prețurilor convenite cu beneficiarul produselor de export la începutul sezonului și se completează cu eventualele complexități apărute la produse pe parcurs și acceptate de beneficiar. După întocmirea facturii de export, aceasta, împreună cu alte documente (CMR, DIV) se depun la Romtrans și apoi la vamă și se obține ca document final declarația vamală de export. Factura externă este apoi valorificată la cursul valutar din ziua respectivă și se întocmește factura internă și dispoziția de livrare a produselor. Tot în cadrul Biroului de Desfacere-Export se mai execută și o altă serie de lucrări strict legate de activitatea de export, cum ar fi:

evidența declarațiilor vamale de import;

decontarea taxelor vamale de export pentru fiecare livrare și fiecare poziție tarifară în parte;

deschiderea fișelor pentru declarațiile de import pentru fiecare firmă în parte ;

calculul taxelor vamale și a drepturilor vamale de import pe poziții tarifare;

evidența cuantumului taxelor vamale pe fiecare firmă în parte;

la fiecare import se înregistrează comenzile și cantitățile solicitate de beneficiar, care apoi se scad la plecarea produselor finite și se stabilește în orice moment restul de livrat;

evidența importurilor temporare de mostre și tipare, care, la sfârșitul sezonului sau după executarea modelelor se restituie la firmele externe;

evidența importurilor temporare de utilaje care ulterior se restituie la firmele care le-au trimis sau se efectuează importul definitiv și se achită utilajul și taxele vamale aferente;

evidența scrisorilor de garanție pentru utilaje și mostre;

evidența facturilor externe și a facturilor interne;

În cadrul compartimentului de Desfacere-Export se folosesc o serie de documente tipizate, cum ar fi:

Factura externă și factura internă;

Avizul de expediere;

Dispoziția de livrare;

Declarația vamală pentru operațiuni temporare (DVOT);

Declarația vamală de export (DVE);

Declarația de încasare valutară (DVI);

Convenția internațională de transport de mărfuri (CMR);

Cerere de recuperare a drepturilor vamale la import;

Document de justificare pe bază de normă de consum de materiale pe produs finit pentru fiecare livrare în parte;

Nota de recepție și constatare diferente.

Documente utilizate la export:

Figura nr. 4 Documente necesare la export Sursa: http://www.anmb.ro

⃰ se completeaza în cel puțin 3 exemplare în original – nu se calculează TVA la export;

Certificarea mărfurilor la export, pentru a beneficia de un tratament tarifar preferențial, autoritățile din țara importatoare solicită, de regula, un certificat de origine. Acesta este completat în mod uzual de exportator sau producător, deoarece reprezintă persoana cea mai calificată să cunoască originea mărfurilor. Aceste documente sunt :

Certificat tip EUR 1 – eliberate numai de biroul vamal. Aceste certificate de origine sunt necesare exportatorilor pentru exportul în țările UE și CEFTA. În cazul în care autoritățile din țara importatoare nu cer în mod expres acest document eliberat de biroul vamal al țării exportatoare, el poate fii înlocuit cu certificatul de origine eliberat de camera de comerț.

Certificat tip "formulare roz", eliberate de camera de comerț. Aceste certificate sunt necesare exportatorilor pentru exportul in țările SGPC, Moldova, Turcia și în toate țările cu care România a încheiat acorduri internaționale.

Actele necesare eliberării certificatelor de origine: copie după factura externă, declarație pe propria răspundere (formular care se obține de la camera de comerț) set de formulare de certificat de origine (4-5 formulare), completat de către exportator (nu se admit greșeli sau corecturi pe certificatul de origine). Un exemplar este semnat și stampilat de firma exportatoare și este păstrat de camera de comerț și sunt necesare apoi la biroul vamal în vederea efectuării exportului.

CAPITOLUL 3 – MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND TVA LA S.C. EDIL STAR FERRAMENTA S.R.L.

CAPITOLUL 3.1. PREZENTAREA UNITĂȚII

S.C. EDIL STAR FERRAMENTA S.R.L s-a înființat în anul 2005, având nr. de înmatriculare în Registrul Comerțului/anul: J10/580/2005 din 16 .07.2005, și codul fiscal: RO 1754850, dar și-a început activitatea din iulie 2006. Sediul social al societatii comerciale este în Maracineni str. Noua nr.48 Jud. Buzău. Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia națională – CAEN, domeniul principal de activitate este: Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare.

Este o companie de distribuție materiale pentru finisari în construcții și termosisteme, ce dispune de un număr de 3 centre logistice, în București, Ploiești și Focșani, a cărei activități se desfașoară în cadrul a două departamente: departamentul de vânzări pentru piața de retail și departamentul de vânzări în piața de "business to business" (clienți finali, firme de construcții).

Furnizorii principali sunt mărci de renume ca Henkel Bautechnnik, Dufa Profi, Dufa Profi, Akzo Nobel , Dufa, Vila Deco, iar principalii sunt persoane fizice și firme importante din Jud. Prahova și din țară.

Administratorul societății are și calitatea de director general, calitate care îi atribuie următoarele răspunderi:

coordonează activitatea societății;

asigură reprezentarea ei în raporturile cu terții;

angajează personal calificat în limitele prevăzute de lege și de Actul constitutiv;

are drept de semnatură în bancă;

are răspundere nelimitată dar și solidară.

Personalul societății – schema de organizare și de personal se aprobă de Adunarea Generală a Asociaților. Angajarea personalului se face de către directorul general pe baza contractelor individuale de munca și a altor acte juridice prevăzute de lege. Contul societatii este in lei. Alimentarea conturilor se face din aportul de capital social subscris, din încasările societății, din împrumuturi, credite, precum și din alte surse potrivit legii. Evidența contabilă a societății, inclusiv bilanțul contabil și contul de profit și pierdere, se vor realiza în lei și în limba româna. Orice operațiune patrimonială se consemnează ăn momentul efectuarii ei, înscrisuri care vor sta la baza înregistrarilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de documente justificative. Evidența contabilă se organizează și se conduce potrivit legii și normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor. Bilanțul contabil, contul de profit și pierderi precum și raportul de gestiune se vor întocmi în mod obligatoriu anual, precum și în situația lichidării societății, acestea sunt supuse Adunării Generale.

Calcularea și repartizarea profitului – Adunarea Generală poate stabili cota-parte din profit pentru constituirea de fonduri pentru dezvoltare, investiții, reparații capitale și alte fonduri prevăzute de lege. Profitul rezultat constituie baza de calcul pentru stabilirea impozitului datorat bugetului de stat. După deducerea impozitului legal datorat bugetului de stat, profitul realizat se stabileste pe cote-părți, sub forma dividendelor ce se plătesc asociatului. În cazul în care societatea înregistrează pierderi, asociatul este obligat să analizeze cauzele și să ia măsurile ce se impun.

CAPITOLUL 3.2. MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND TVA LA S.C. EDIL STAR FERRAMENTA S.R.L.

1. Conform facturii nr. 1356/06.06.2015 se recepționează mărfuri

Mortar adeziv CT 85 500 saci x 25 lei = 12500

Tencuială de asanare CR 62 400 saci x 10 lei = 4000

Vopsea lavabilă siliconică de interior Emex 10 bid( 15 litri) = 150 litri x 5 lei = 750

Se achită cu OP nr. 679/06.06.2015

a) recepție

371 A+D 17250 % = 401 20527,5

4426 A+D 3277,5 371 17250

401 P+C 20527,5 4426 3277,5

b) plata furnizorului

401 P-D 20527,5

5121 A-C 20527,5 401 = 5121 20527,5

2. Se înregistrează adaos comercial și TVA aferent mărfurilor intrate

371 A+D 9435,7 371 = % 9435,7

378 P+C 5175 378 5175

4428 P+C 4260,7 4428 4260,7

3. Conform Avizului de expeditie nr.807/06.06.2015 se vinde mortar adeziv CT 85 la saci de 25 kg 300 saci x 38,6 lei = 11580, tva 24%, se emite factura și se încasează prin bancă.

a) vânzare

418 A+D 14359,2 418 = % 14359,2

707 P+C 11580 707 11580

4428 P+C 2779,2 4428 2779,2

b) emitere factura

418 A-C 14359,2

4111 A+D 14359,2 4111 = 418 14359,2

4428 P-D 2779,2

4427 P+C 2779,2 4428 = 4427 2779,2

c) încasare prin banca

4111 A-C 14359,2

5121 A+D 14359,2 5121 = 4111 14359,2

4. Cu Aviz de expediție nr. 320/10.06.2015 se recepționeaza plasa de sarma cu stratii 1500 kg x 20 lei = 30000, tva 24%.

408 P+C 37200 % = 408 37200

371 A+D 30000 371 30000

4428 A+D 7200 4428 7200

5. După 7 zile se primește factura nr. 1120/17.06.2015 și se plătește cu OP 825/17.06.2015

a) primire factura

408 P-D 37200

401 P+C 37200 408 = 401 37200

4428 A-C 7200

4426 A+D 7200 4426 = 4428 7200

b) plata furnizorului

401 P-D 37200

5121 A-C 37200 401 = 5121 37200

6. Se înregistrează adaos comercial și tva aferent mărfurilor intrate

371 A+D 16410 371 = % 16410

378 P+C 9000 378 9000

4428 P+C 7410 4428 7410

7.Cu OP 681/ 17.06.2015 se acordă un avans unui furnizor în valoare de 10000 lei.

409 A+D 10000

5121 A-C 10000 409 = 5121 10000

8.. Cu aviz de expediție nr. 456/17.06.2011 se receptionează adeziv de polistriren 600 saci x 15 ron = 9000, tva 24%

408 P+C 11160 % = 408 11160

371 A+D 9000 371 9000

4428 A+D 2160 4428 2160

Se inregistează adaos comercial și tva aferent mărfurilor intrate

371 A+D 4923 371 = % 4923

378 P+C 2700 378 2700

4428 P+C 2223 4428 2223

10. Se primeste factura, se decontează avansul plătit și diferența se plăteste prin banca

a) primire factura

408 P-D 10710

401 P+C 10710 408 = 401 10710

4428 A-C 1710

4446 A+D 1710 4426 = 4428 1710

b) plata furnizorului

401 P-D 10710 401 = % 10710

409 A-C 10000 409 10000

5121 A-C 710 5121 710

11. Se plăteste dobânda anuala pentru un credit primit și se rambursează suma datorată bancii. (credit pe 2 ani, dobanda 25%)

a) plata dobânzii

666 A+D 250

1682 P+C 250 666 = 1682 250

1682 P-D 250

5121 A-C 250 1682 = 5121 250

b) rambursare credit

1621 P-D 1000

5121 A-C 1000 1621 = 5121 1000

12. Cu Aviz de expediție nr 808/17.06.2015 se vinde

Ciment 200 saci x 38,6 ron = 7720

Adeziv de polistiren 50 saci x 15,4 ron = 770

Plasa sarma 150 kg x 30,9 ron = 4635 tva 24%

418 A+D 16275 418 = % 16275

707 P+C 13125 707 13125

4428 P+C 3150 4428 3150

13. Se emite factura nr 1257/18.06.2015 pentru mărfurile vândute și se încasează prin bancă

a) emitere factura

418 A-C 16275

4111 A+D 16275 4111 = 418 16275

4428 P-D 3150

4427 P+C 3150 4428 = 4427 3150

b) încasare prin banca

4111 A-C 16275

5121 A+D 16275 5121 = 4111 16275

14. În data de 18.06.2011 se ridică numerar de la banca 7600 lei, pe baza CEC-ului

581 A+D 7600

5121 A-C 7600 581 = 5121 7600

581 A-C 7600

5311 A+D 7600 5311 = 581 7600

15. Se plătesc salariile aferente lunii Mai în suma de 7600 lei

421 P-D 7600

5311 A-C 7600 421 = 5311 7600

16. Se plăteste factura Vodafone din data 18.06.2015 în valoare de 500 lei,tva 24%

401 P+C 620 % = 401 620

626 A+D 500 626 500

4426 A+D 120 4426 120

401 P-D 620

5311 A-C 620 401 = 5311 620

17. Societatea achiziționează o autoutilitara pe baza facturii nr 1300/18.06.2015, în valoare de 50000 lei, tva 24%, plata cu OP

a) achiziție autoutilitara

404 P+C 62000 % = 404 62000

2133 A+D 50000 2133 50000

+D 12000 4426 12000

b)plata furnizorului

404 P-D 62000

5121 A-C 62000 404 = 5121 62000

18. Se cumpară motorina în valoare de 150 lei

401 P+C 186 % = 401 186

6022 A+D 150 6022 150

4426 A+D 36 4426 36

401 P-D 186

5311 A-C 186 401 = 5311 186

19. Se receptionează cu factura nr 789/18.06.2015 ciment 400 saci x 25 lei = 10000, tva 24%, plata cu OP

a) achiziție mărfuri

401 P+C 12400 % = 401 12400

371 A+D 10000 371 10000

4426 A+D 2400 4426 2400

b) plata furnizorului

401 P-D 12400

5121 A-C 12400 401 = 5121 12400

20. Se înregistrează adaos comercial și tva aferent mărfurilor intrate

371 A+D 5470 371 = % 5470

378 P+C 3000 378 3000

4428 P+C 2470 4428 2470

21.Cu factura nr 809/17.06.2011 se vinde, Tva 24%, încasate prin bancă

Plasa sarmă 200 kg x 30,9 = 6180

Ciment 300saci x 38,6 = 11580

a) vânzare mărfuri

4111 A+D 22022,4 4111 = % 22022,4

707 P+C 17760 707 17760

4427 P+C 4262,4 4427 4262,4

b) încasare factură

4111 A-C 22022,4

5121 A+D 22022,4 5121 = 4111 22022,4

22. Se cumpară documente cu regim special pentru consumul curent în valoare de 100 ron.

401 P+C 124 % = 401 124

601 A+D 100 601 100

4426 A+D 24 4426 24

401 P-D 124

5311 A-C 124 401 = 5311 124

23. Se înregistrează consumul de energie și apă, în valoare de 150 lei, plata se face prin casierie.

a) înregistrare consum

401 P+C 186 % = 401 186

605 A+D 150 605 150

4426 A+D 36 4426 36

b) plată

401 P-D 186

5311 A-C 186 401 = 5311 186

24. Se plătește chiria pentru clădire în valoare de 2500 lei. Se ridică numerar de la banca conform CEC-ului de numerar.

a) ridicare numerar

5121 A-C 2500

581 A+D 2500 581 = 5121 2500

581 A-C 2500

5311 A+D 2500 5311 = 581 2500

b) plata chiriei

5311 A-C 3100 % = 5311 3100

612 A+D 2500 612 2500

4426 A+D 600 4426 600

25. Se scot din gestiune marfurile vandute

(50533,3 x 24)/124 = 8068,3 si (50533,3 – 8068,3) x 0,2212 = 9393

607 707-378 = 42465 – 9393 = 33072

371 A-C 50533,3 % = 371 50533,3

378 P-D 9393 378 9393

4428 P-D 8068,3 4428 8068,3

607 A+D 33072 607 33072

26. Virare venituri și cheltuieli la rezultat

a) virare cheltuieli

121 P-D 36722 121 = % 36722

666 A-C 250 666 250

626 A-C 500 626 500

6022 A-C 150 6022 150

601 A-C 100 601 100

605 A-C 150 605 150

612 A-C 2500 612 2500

607 A-C 33072 607 33072

b) virare venituri

121 P+C 42465

707 P-D 42465 707 = 121 42465

27. Regularizare TVA

4426>4427

4426 A-C 22733, 5 % = 4426 22733,5

4427 P-D 8068,3 4427 8068,3

4424 A+D 14665,2 4424 14665,2

Evidența sistematică în cartea mare

25

Balanț final la 30.06.2015

.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În finalul acestei lucrări de licență putem afirma ca taxa pe valoare adăugată reprezintă cel mai important impozit indirect, deținând poderea cea mai mare din totalul impozitelor indirecte. Este des discutată și îî se atribuie o atenție deosebita, taxei pe valoare adăugată deoarece reprezintă o importantă sursa de venituri publice la bugetul statului. Acest impozit indirect poate aduce prejudicii celor cu venituri mai mici, deoare TVA-ul se percepe, de regulă, la vânzarea bunurilor de larg consum. Din această afirmație deducem că taxa pe valoare adăugată este suportată de consumatorii finali, aceasta fiind inclusă în prețul de vânzare al mărfurilor.

În cadrul acestui impozit din considerente sociale sau administrative, unele activități sunt scutite de taxa pe valoare adăugată, cu drept de deducere pentru exportul de bunuri, transporturi și prstărișe de servicii legate direct de exportul de bunuri, având loc detaxaea bunurilor exportate.

Țările dezvoltate din punct de vedere economic au o pondere a impozitelor indirecte ce o devansează pe cea a impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale.

România nu își asigură deocamdată suficiente venituri bugetare, în ciuda faptului că atât PIB-ul cât și cadrul legislativ au cunoscut evoluții pozitive.

Pentru rezolvarea acestei dileme propunem luarea următoarelor măsuri:

Tratarea nediscriminatorie a ofertantilor de materii prime și bunuri de capital;

Tratarea nediscriminatorie a importatorilor de bunuri;

Neacordarea de amânări de la plata taxei pe valoarea adăugată ;

Impunerea de penalități severe pentru solicitarile frauduloase;

Asigurarea stabilității legislației și evitarea “legilor speciale” pentru a evita confuziile ce pot apărea în rândul contribuabililor;

Plata promta a rambursarilor de taxa pe valoarea adaugată.

Creșterea eficienței în colectarea taxei pe valoarea adaugată.

BIBLIOGRAFIE

Dan Armeanu, Radu Stroe, Finanțe, Ediția a II-a, București;

Popa, A.F., Popa, N- Impozitele și taxele reglementate de codul fiscal, Editura Contaplus, Ploiești, 2008;

Popescu, N. – Tranzacții comerciale, Editura Economică, București, 2008;

Legea 571/2003 corobotată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare. Ultima actualizare Legea nr. 367 din 27 mai 2015

Legea nr. 72 /2013 privind masurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plata a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între acestia și autorități contractante

Note de curs, Finanțe publice, Rodica Gherghina

Planul B al Guvernului – Cresterea TVA la 24%, 28 Iunie 2010, Wall-street.ro

Tratamente fiscale specific tranzacțiilor comerciale intracomunitare – achiziții și livrări intracomunitare de bunuri –Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2009

http://www.comunicatedepresa.ro/

http://codfiscal.net/768/anaf-achizitia-intracomunitara-de-bunuri-ue-ro

http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31057_ro.htm

http://www.contabilii.ro/

http://www.anmb.ro

http://www.ccib.ro/ro/CCIB/4/48/118/operatiuni+vamale+si+comert+international.html,

http://www.e-intrastat.ro/incoterms.php#CIP

ANEXE

Anexa nr. 1 Jurnalul de vânzări

Sursa: http://www.finantearad.ro/soft/form_tva.htm

Anexa nr. 2 Jurnalul de cumpărături

Sursa: http://facturis.ro/blog/legislatie-facturare-si-stocuri/jurnal-de-cumparari/

BIBLIOGRAFIE

Dan Armeanu, Radu Stroe, Finanțe, Ediția a II-a, București;

Popa, A.F., Popa, N- Impozitele și taxele reglementate de codul fiscal, Editura Contaplus, Ploiești, 2008;

Popescu, N. – Tranzacții comerciale, Editura Economică, București, 2008;

Legea 571/2003 corobotată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare. Ultima actualizare Legea nr. 367 din 27 mai 2015

Legea nr. 72 /2013 privind masurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plata a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între acestia și autorități contractante

Note de curs, Finanțe publice, Rodica Gherghina

Planul B al Guvernului – Cresterea TVA la 24%, 28 Iunie 2010, Wall-street.ro

Tratamente fiscale specific tranzacțiilor comerciale intracomunitare – achiziții și livrări intracomunitare de bunuri –Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2009