Studiu de Caz Privind Calculul Si Inregistrarea Taxei pe Valoarea Adaugata la S.c. Rozeta Prest S.r.l
INTRODUCERE
Dintotdeauna măsurile de politică au jucat un rol important în programele economice ale fiecărei țări. Apariția reformelor sistemului de impozite în diferite țări au dus la creșterea economică, prin stimulare de investiții și de economii. Cu timpul, din ce în ce mai multe țări ale lumii își asigură finanțarea cheltuielilor publice pe seama resurselor fiscale. Țările mai dezvoltate preferă să își finanțeze cheltuielile publice din impozitele directe, cum ar fi impozitul pe avere și pe venit, iar țări slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare vor opta pentru finanțarea cheltuielilor publice din impozitele indirecte, precum: taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.), accizele și taxele vamale.
Impozitele indirecte prezintă anumite avantaje, dintre care amintim: universalitatea, flexibilitatea, posibilitatea limitată de evaziune fiscală, simplicitatea și costul scăzut al consimțirii. Însă, prin aplicarea acestor impozite, se poate ajunge la efectul inflaționist și la distorsionarea preferințelor consumatorilor.
În Franța 1954, la inițiativa lui Maurice Laure, impactul taxei pe valoarea adăugată asupra economiilor a fost realizat pentru prima dată. După 10 ani de la semnarea Tratatului de la Roma, în anul 1967, la nivelul Comunității Economice Europene s-a adoptat o serie de directive, care au pus bazele legislative ale acestui impozit indirect. În România, taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă, începând cu 1 iulie 1993, dorind să ia locul Impozitului pe circulația mărfurilor (I.C.M.). Această realizare reprezintă una din măsurile fundamentale pentru dezvoltarea și perfecționarea sistemului fiscal românesc.
În România, taxa pe valoarea adăugată este reglementată prin Legea nr. 571/2003 coroborată cu H.G. nr. 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare, împreună cu modificările aduse ulterior.
Lucrarea denumită „Taxa pe valoarea adăugată. Tratament contabil și fiscal. Studiu de caz la S.C. “Rozeta Prest” S.R.L.” a fost elaborată pe parcursul anului universitar 2014/2015, în vederea susținerii examenului de licență la Facultatea de științe economice din cadrul Universității din Oradea. Am ales această temă din dorința de a studia în profunzime modul de aplicare a taxei pe valoarea adăugată în România, dar și de a pune în evidență importanța acestui impozit indirect, din punct de vedere al finanțării cheltuielilor publice.
Lucrarea este structurată pe patru capitole, și anume:
Primul capitol denumit „Noțiuni teoretice privind Taxa pe valoarea adăugată” debutează cu un scurt istoric referitor la taxa pe valoarea adăugată, continuând cu informații teoretice referitoare la T.V.A.: definirea următoarelor noțiuni – Taxa pe valoarea adăugată, valoarea adăugată și persoanele impozabile – , caracteristicile specifice T.V.A.-ului, plătitorii, exigibilitatea, sistemul de conturi și cotele specifice, baza de impozitare, calculul T.V.A.-ului, finalizând capitolul cu principalele coordonate a taxei pe valoarea adăugată (sfera de aplicare, regimurile de impozitare, teritorialitatea, regimul de deducere a acestuia). Acest capitol deține întinderea cea mai mare în lucrarea de licență, deoarece informațiile prezentate ajută la modul de aplicare a T.V.A-ului, cât mai corect în practică.
Capitolul II intitulat “Documente justificative și reflectarea în contabilitate a „Taxei pe valoarea adăugată” cuprinde principalele documente folosite pentru evidența T.V.A.-ului și înregistrările contabile cu privire la T.V.A. La sfârșitul capitolului am prezentat procedura de rambursare a T.V.A., după încadrarea Decontului de T.V.A. în una din cele trei categorii de riscuri.
În al III-lea capitol denumit “Studiu de caz privind calculul și înregistrarea T.V.A. la S.C. “Rozeta Prest” S.R.L. Oradea”, am realizat o prezentare generală a societății analizate (sediul, forma juridică, capitalul social, obiectul de activitate, conducerea, organizarea și activitatea contabilă), urmată de principalele înregistrări contabile efectuate la societatea respectivă. La sfârșitul capitolului am realizat o comparație între T.V.A. deductibilă și T.V.A. colectată pe luna decembrie 2014, pentru a stabili dacă firma are T.V.A. de plată sau de recuperat de la bugetul de stat.
Al IV-lea capitol cuprinde concluziile ce se desprind din întreaga lucrare, precum și propunerile privind îmbunătățirea situației economico-financiare la societatea analizată.
Proiectul se încheie cu Bibliografia care conține sursele de informații ale lucrării (cărți, texte legislative, adrese de internet etc.) și cu Anexele folosite la studiul de caz.
„Niciodată să nu spui că un contabil aduce credit profesiei sale; un contabil bun aduce debite profesiei sale”.
Charles J.C. Ryall
CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND „TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ”
Scurt istoric privind „Taxa pe valoarea adăugată”
Despre conceptul de „Taxă pe valoarea adăugată” se vorbește pentru prima dată în Franța, legea care introduce denumirea de taxă pe valoarea adăugată, fiind adoptată la data de 10 aprilie 1954. La data de 11 aprilie 1967, în Uniunea Europeană sunt emise două directive europene, care specificau faptul că diferite impozite asupra cifrei de afaceri sunt înlocuite cu sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată. Principalul motiv care a stat la baza implementării acestui nou tip de sistem a fost „necesitatea asigurării unei neutralități fiscale în cadrul schimburilor economice dintre statele membre”.
În 17 mai 1977, s-a adoptat „Directiva a 6-a privind Taxa pe valoarea adăugată”, care va armoniza sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată în cadrul Comunității Europene. De la începutul anului 1993, în momentul în care se formează piața unică, se va trece la un sistem tranzitoriu a taxei pe valoarea adăugată. Potrivit acestui sistem, o primă regulă generală era „ca impozitarea să se facă la locul unde își are sediul furnizorul bunului sau serviciului”.
Până în 31 decembrie 1992, în România era folosit „Impozitul pe Circulația Mărfurilor (I.C.M.)”, care de la 1 ianuarie 1993 a fost înlocuit cu „Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) ”. Motivul trecerii de la I.C.M. la T.V.A. a fost trecerea României la economia de piață. Acest moment important a fost însoțit de un prim pas realizat în reforma fiscală din România, ajutând la perfecționarea sistemului fiscal în această țară. Înainte de a se implementa T.V.A.-ul, s-a încercat o extindere a câmpului de aplicare a I.C.M. la anumite produse și prestări de servicii, printre care se numără activitățile de telecomunicații și de poștă, produse agricole, transport de călători și de mărfuri. Odată cu implementarea T.V.A.-ului, s-a considerat necesară cunoașterea mecanismului de funcționare, prin pregătirea și instruirea cadrelor, pentru a putea asigura o bună inițiere a operatorilor economici și a personalului din economie, și nu în ultimul rând modul de calcul și formularistica necesară pentru a evidenția colectarea și plata T.V.A.-ului la bugetul de stat.
Taxa pe valoarea adăugată este introdusă în România la 1 ianuarie 1993, fiind reglementată în prezent prin Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, titlul VI. Acest impozit a fost introdus: din necesitatea de a înlocui formula anacronică a I.C.M.-ului, cu scopul creșterii resurselor statului și din rațiuni de compatibilitate cu celelalte sisteme fiscale din țările europene.
Concepte și caracteristici privind „Taxa pe valoarea adăugată”
1.2.1. Concepte referitoare la „Taxa pe valoarea adăugată, valoarea adăugată și persoanele
impozabile”
De la apariția T.V.A.-ului în anului 1954 în Franța, din ce în ce mai multe state au simțit necesitatea introducerii „Taxei pe valoare adăugată” în sistemul fiscal propriu al fiecărui stat, fapt ceea ce s-a și realizat în cadrul sistemelor fiscale ale acestora.
Așadar, „Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect, cu caracter general, care se datorează bugetului de stat, aria de aplicare fiind operațiunile de bunuri și prestări de servicii”.
Din punct de vedere fiscal, taxa pe valoarea adăugată reflectă un impozit de consum, care este suportat de către consumatorul final. Astfel, „taxa pe valoarea adăugată” se va aplica în asupra operațiilor realizate de entitate cu clienții săi.
T.V.A.-ul este denumit impropriu taxă, pentru că impozitul reflectă o „prelevare obligatorie și fără contraprestație”, pe când taxa presupune o „contraprestație de servicii de către stat sau instituții ale statului.” În acest cont, NU se va evidenția „taxa pe valoarea adăugată” care este aferentă achizițiilor de bunuri ori serviciilor realizate din alte state și „taxa pe valoarea adăugată” care este datorată în cadrul teritoriului unui alt stat pentru livrare de bunuri sau prestare de servicii realizate pe teritoriul acelor state, conform prevederilor legale.
„Până la data de 25 a lunii următoare”, contribuabili trebuie să întocmească „deconturile lunare”, unde se consemnează diferența de taxă care poate fi în plus sau în minus. Pe baza deconturilor, diferența de taxă se regularizează. „Taxa pe valoarea adăugată” nu va afecta conturile de cheltuieli și nici conturile de venituri. Această taxă este calculată la valoarea facturilor de achiziție și de vânzare, fapt pentru care vor fi afectate doar conturile de terți.
valoarea adăugată reprezintă „diferența dintre încasările realizate din vânzarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor și plățile efectuate pentru bunurile și serviciile achiziționate sau executate în unități proprii destinate realizării de operațiuni impozabile”.
Aceasta reflectă diferența dintre vânzări și cumpărări specifice aceluiași stadiu dintr-un circuit economic:
Din punct de vedere fiscal, valoarea adăugată prezintă o importanță deosebită deoarece ea reprezintă baza determinării valorii T.V.A.-ului. De aici se rezultă că taxa pe valoare adăugată este un impozit așezat pe valoarea adăugată obținută de entitate.
Din punct de vedere economic, valoarea adăugată este un „indicator care permite măsurarea valorii nou create de întreprindere în urma activității desfășurate”.
Valoarea adăugată este „sursa de acumulări bănești”, pe care entitatea poate să o utilizeze pentru a-și remunera:
personalul (prin salariu și alte cheltuieli care sunt aferente acestora),
statul (prin taxe și impozite),
capitalul împrumutat (prin dobânzi),
capital propriu (prin dividende pentru acționari).
Din punct de vedere contabil, valoarea adăugată poate fi definită ca o diferență între marja comercială cu producția exercițiului și consumurile provenite de la terți.
Marja comercială reprezintă diferența dintre veniturile obținute din vânzarea mărfurilor și cheltuielile privind mărfurile. Producția exercițiului este dată de suma între producția vândută, producția stocată și producția imobilizată. Consumurile intermediare (care provin de la terți) reprezintă suma totală a cheltuielilor materiale și a prestațiilor externe.
„Persoana impozabilă reprezintă orice persoană, care indiferent de statutul său juridic, efectuează de o manieră independentă diverse activități economice.” Nu vor acționa de o manieră independentă: angajatul/orice persoană care este legată de angajator printr-un „contract individual de muncă sau prin alt instrument juridic care să stabilească relația angajator-angajat în privința condițiilor de muncă, a remunerării și a responsabilităților”.
Astfel, va fi considerată ca fiind persoană impozabilă, orice entitate economică care are personalitate juridică, care efectuează independent demersuri economice (indiferent de scopul sau rezultatul acestora), care includ activitatea de producător, comerciant, sau prestator de servicii, inclusiv activitatea extractivă, agricolă și activitatea profesiilor libere/asimilate acestora. De asemenea, reprezintă o activitate economică care este supusă T.V.A.-ului, exploatarea de bunuri corporale sau bunuri necorporale, cu scopul de a obține venituri, cu caracter de continuitate.
Activitățile care sunt în sfera de aplicare a „taxei pe valoarea adăugată” sunt: livrări de bunuri, prestările de servicii, achizițiile intracomunitară de bunuri și importul de bunuri.
1.2.2. Caracteristici specifice „Taxei pe valoarea adăugată”
În România, „taxa pe valoarea adăugată” reprezintă principalul impozit indirect, din punct al sferei de aplicare, precum și al volumului încasărilor la bugetul de stat. Este de fapt o taxă pe consumație, are un caracter general și se va aplica o singură dată la valoarea produselor.
Taxa pe valoarea adăugată dobândește anumite avantaje, față de alte impozite:
nu reprezintă un impozit cumulativ, în cascadă. Mărimea T.V.A.-ului „va fi influențată de cuantumul valorii nou create și nu de numărul verigilor organizatorice prin intermediul cărora se produce sau se comercializează bunul respectiv”;
„este o taxă suportată de către consumatorul final, influențată nu de calitatea persoanei impozabile, ci de natura activității desfășurate, a materiei impozabile”;
este neutră față de preț, pentru că entitatea este obligată „prin dispozițiile Planului contabil general”, să realizeze înregistrări de achiziții și vânzări, la o valoarea neutră, fără să înglobeze valorile T.V.A.-ului.
Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei proporționale asupra prețului de vânzare din stadiul respectiv. Astfel se obține taxa asupra prețului de vânzare, din care se va deduce taxa care este aferentă prețului de vânzare din stadiul anterior.
„Taxa pe valoarea adăugată” se calculează prin aplicarea cotei proporționale și se va aplică asupra prețului de vânzare al mărfurilor sau tarifelor lucrărilor executate și serviciilor prestate. Pentru a calcula „taxa pe valoarea adăugată”, în fiecare lună sau trimestru se va determina volumul vânzărilor de bunuri, respectiv la prestărilor de servicii, adică cifra de afaceri, asupra căreia se aplică cota de impozit.
Sumele care sunt vărsate anterior la bugetul statului ca taxă pe valoarea adăugată se deduc cu scopul de a evita impunerea repetată a aceleiași valori. Din acest punct de vedere, taxa pe valoarea adăugată este prevăzută separat în fiecare factură de livrare, cumpărare sau prestare de serviciu.
„Taxa pe valoarea adăugată” are următoarele caracteristici:
reprezintă un impozit indirect cu caracter general;
este un impozit pe cifra de afaceri netă;
este un impozit neutru față de prețuri. T.V.A. nu permite nici un fel de discriminare, deoarece apare sub forma unei cote, aplicându-se tuturor activităților economice;
are caracter universal, pentru că se aplică asupra tuturor bunurilor și serviciilor din economie;
este transparent, deoarece fiecărui patron sau cetățean i se permite să cunoască valoarea impozitului și respectiv mărimea obligației de plată căreia îi revine;
prin prezența T.V.A.-ului sunt create condiții egale de concurență;
este unic, „adică indiferent de circuitul pe care-l parcurge materia primă până la produsul finit respectiv, pe la câți operatori economici trece până se obține o anumită marfă, taxa este aceeași ca mărime, ceea ce înseamnă că nu mai depinde de mărimea (fazele) circuitului economic și că evită cumulul impozitării.”
Pentru a obliga plătitorii de T.V.A. să țină o evidență clară și corectă a operațiunilor de vânzări și de achiziții, organele fiscale pot să efectueze control asupra calculului și a plății T.V.A.-ului.
Dacă afacerile din mediul economic prosperă din ce în ce mai mult, valorile „T.V.A. colectată” și „T.V.A. de plată” vor fi mai mari, ceea ce înseamnă ca încasările statului vor fi ridicate. Dar dacă vânzările vor stagna, și cuantumul T.V.A.-ului va fi mai scăzut, ceea ce va duce la încasări reduse ale statului. T.V.A.-ul afectează mai mult persoanele care obțin venituri mici și persoanele care își repartizează cea mai mare parte a veniturilor pentru cheltuielile de consum, în cele mai multe situații independente de voința lor, deoarece este vorba de cheltuielile de strictă necesitate. Acest lucru ne indică faptul că T.V.A.-ul are un randament fiscal ridicat.
1.2.3. Plătitorii „Taxei pe valoarea adăugată”
Persoanele fizice și juridice care realizează operațiuni impozabile reprezintă plătitorii de T.V.A. în astfel de situații, taxa pe valoarea adăugată se a aplica asupra operațiunilor de plată, și a celor care sunt asimilate acestora, și anume: livrarea de bunuri și prestare de servicii desfășurate în cadrul activităților profesionale; transferul de proprietate a bunurilor dintre operatorii economici; importul de bunuri și servicii.
Pentru operațiunile cu privire la vânzările de bunuri și prestările de servicii care rezultă din activitatea efectuată de: organizațiile religioase și politice, asociațiile fără scop lucrativ, instituțiile publice care realizează activități în calitate de autoritate publică, organizațiile sindicale și Regia autonomă “Administrația Națională a Drumurilor din România”, NU se va aplica T.V.A. Însă instituțiile publice pot fi plătitoare de T.V.A. pentru activități precum: telecomunicațiile, transportul bunurilor și persoanelor, furnizarea de apă, energie termică și electrică, serviciile realizate în aeroporturi și porturi, activitățile de târguri și de expoziții comerciale, activități ale organismelor care se ocupă cu publicitatea comercială și ale agențiilor de călătorie, activitatea de depozitare, activități ale magazinelor pentru salariați, restaurante, cantine, activitatea posturilor publice de televiziune și radio.
1.2.4. Exigibilitatea „Taxei pe valoarea adăugată”
Faptul generator reflectă „situația prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei”.
Exigibilitatea plății taxei pe valoarea adăugată reprezintă data limită pentru persoana care are obligația de a achita T.V.A. către bugetul de stat. Este data de la care organul fiscal are dreptul de a pretinde plătitorului să efectueze plata către buget. Dacă T.V.A.-ul nu este plătit până la această dată, se vor calcula majorări de întârziere.
Faptul generator va interveni la data livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii. Excepție de la această regulă reprezintă următoarele activități:
Contracte de consignație sau asimilate, stocuri la dispoziția clientului;
Livrare de bunuri imobile;
Prestări de servicii (ca de exemplu: servicii de construcții-montaj, cercetare, consultanță, expertiză), decontate pe baza situațiilor de lucrări;
Livrare de bunuri sau prestare de serviciu care se realizează continuu, precum: livrări de apă, de gaze naturale, servicii de telefonie, livrări de energie electrică;
Operațiuni de închiriere, de leasing sau concesionare.
„Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată va interveni la data la care are loc faptul generator (caz general)”.
Exigibilitatea plății T.V.A. este corespunzătoare cu scadența plății T.V.A.-ului către bugetul de stat. Stabilirea scadenței se va face în funcție de perioada impozabilă care este aferentă fiecărei persoane.
Baza de impozitare a „Taxei pe valoarea adăugată”
Definirea bazei de impozitare
Baza de impozitare a T.V.A.-ului reprezintă prețul de achiziție sau costul care este determinat în momentul livrării de bunuri sau prestării de servicii.
Sfera de aplicare a bazei de impozitare
În baza de impozitare sunt cuprinse:
taxe și impozite, în situația în care legea nu prevede altfel, cu excepția T.V.A.-ului;
cheltuieli de accesorii (comisioane, cheltuieli de ambalare, asigurare, transport, accize, taxe
vamale).
Nu sunt cuprinse în baza de impozitare următoarele:
rabaturi, remize, sconturi, risturnuri, sconturi, precum și alte reduceri ale prețului, care sunt
acordate direct cumpărătorilor, de către furnizori;
penalizări și alte sume care reprezintă daune-interese, hotărâte printr-o hotărâre
judecătorească definitivă, solicitate în situațiile de neîndeplinire totală/parțială a obligațiilor contractuale;
dobânzi care sunt percepute în situația plăților cu întârziere;
ambalaje care circulă prin schimb, fără facturare, între furnizor și client;
sumele plătite de către o „persoană impozabilă în numele și în contul altei persoane și care
apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuși bunul care face obiectul unui contract de leasing și refacturează locatarului costul exact al asigurării, precum și sumele încasate de o persoană impozabilă în numele și în contul unei alte persoane”.
Modalitate de calcul a bazei de impozitare
Conform Codului Fiscal, baza de impozitare a T.V.A.-ului în situația livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii este formată „din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni, exclusiv T.V.A”.
Elementele facturii supuse T.V.A.-ului, care se includ în baza de impozitare sunt următoarele:
prețul de vânzare;
cheltuieli de accesorii la vânzare, ca și: accize, taxe vamale pentru bunuri din import, etc,;
cheltuieli cu primirea și punerea în funcțiune a mijloacelor fixe.
Baza de impozitare este stabilită în totalitate în situații, precum: livrări de bunuri, prestare de servicii și operațiuni de intermediere cu ocazia întocmirii facturilor, fiind diferențiat pe categorii de operațiuni, în următorul mod:
Tabel nr. 2: Mod de calcul a bazei de impozitare pentru diferite situații
Prelucrare după: Mariana Farcaș, Contabilitate Financiară, Editura Universității din Oradea, 2005, pag. 296-297
În situația achizițiilor intracomunitare, baza de impozitare este stabilită pe baza „acelorași elemente de calcul uzitate în scopul determinării bazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în interiorul țării.” Dacă entitatea din România cumpără bunuri din statele membre, baza de impozitare este alcătuită și din suma accizelor care trebuiesc plătite sau datorate de către entitatea din România care cumpără din acele state membre. Dacă valoarea accizelor vor fi rambursate societății care realizează achiziția intracomunitară, valoarea achiziției intracomunitare realizate în România se va diminua corespunzător.
Baza de impozitare în situația importului reprezintă prețul bunurilor în vamă, la care se adună impozitele, taxele, comisioanele și alte taxe care pot fi datorate atât în interiorul, cât și în afara României, fără T.V.A.-ul, care urmează să fie perceput. Valoarea bunurilor în vamă poate fi alcătuită din:
contravaloarea bunurilor livrate;
cheltuielile de pe parcursul extern, în care nu a fost introdus prețul de livrare al mărfurilor de către furnizor (comisioanele, cheltuieli cu ambalarea, cu transportul, precum și cu asigurarea, cheltuieli de încărcare, cheltuieli de descărcare și manipulare, conexe ale transportului, costul asigurării).
Dobânzile care sunt stabilite prin acorduri de finanțare încheiate de un cumpărător cu un furnizor/alte firme, NU se vor introduce în valoarea în vamă a mărfurilor care sunt importate.
Ajustarea bazei impozabile
Baza impozabilă poate fi diminuată în anumite situații:
în momentul în care se emite factura, înainte de livrarea de marfă sau prestarea de servicii, operațiunea este anulată total/ parțial;
în situația în care cumpărătorul refuză parțial sau total marfa din cauza: calității, cantității, a prețurilor bunurilor livrate ori a valorii serviciilor prestate;
rabaturi, risturnuri, remize, sconturi sau alte reduceri de preț, după livrările de bunuri sau prestările de servicii, care se acordă clienților;
din pricina falimentului beneficiarului, contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se mai poate încasa;
în situația ambalajelor care circulă prin facturare, când cumpărătorul va returna ambalajele în care s-a expediat marfa.
Cotele specifice „Taxei pe valoarea adăugată”
Figura nr. 4: Cotele reduse de T.V.A (9% și 5%).
Sursa: Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind codul fiscal cu normele metodologice de aplicare, titlul VI, capitolul 4, articolul 140, accesat la data 5 ianuarie 2015 și Ordonanță de urgență Nr. 6 din 7 aprilie 2015 cu privire la modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pag. 4
În situația achiziției intracomunitare de bunuri, cota T.V.A. aplicată va fi cea care este utilizată pe teritoriul României destinate livrării aceluiași bun, care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei. Pentru importul de bunuri, cota care se va aplica este cea utilizată pe teritoriul României destinate livrării aceluiași bun.
Cota zero se va aplica în principal pentru: servicii executate de intermediari în cazul operațiilor de export, construcția lăcașurilor de cult religios, construcția locuințelor, extinderea, consolidarea și reabilitarea locuințelor existente.
1.5. Calculul „Taxei pe valoarea adăugată”
Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin înmulțirea bazei de impozitare cu cota standard (24%) sau cota redusă (9% sau 5%).
Pentru a obține „T.V.A. inclus în prețul de vânzare cu amănuntul se va determina cota T.V.A. recalculată care se aplică asupra prețului de vânzare cu amănuntul.” Cota recalculată se va determina în următorul mod:
De exemplu, cota recalculată standard (24%) va fi:
Sau nivelul cotei reduse (9%) recalculate este:
La finalul fiecărei perioade fiscale, fiind considerată luna calendaristică, se va totaliza T.V.A. deductibilă din Jurnalul pentru cumpărări și T.V.A. colectată din Jurnalul pentru vânzări.
1.6. Sistemul de conturi utilizat
Pentru a reflecta toate situațiile în care apare „Taxa pe valoarea adăugată”, în „Planul general de conturi” se utilizează contul 442 „Taxa pe valoarea adăugată”, care face parte din grupa 44 denumită „Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate”. Este un cont bifuncțional. Pentru a se ține o evidență mai transparentă și clară, conform „O.M.F.P. nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate” se vor utiliza conturi sintetice de gr. II, astfel:
Prin acest cont se vor evidenția decontările cu bugetul de stat în legătură cu operațiunile efectuate pe teritoriul României privind „Taxa pe valoarea adăugată”.
În România NU se va ține evidența TVA-ului:
care este aferent achizițiilor de bunuri sau prestărilor de servicii efectuate din alte state;
care se datorează pe un teritoriu a altui stat în situația livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii care sunt realizate în interiorul acelor state, conform cu prevederile legale în vigoare.
Cele cinci tipuri de T.V.A. folosite în România sunt prezentate în următorul tabel:
Cele cinci tipuri de T.V.A. se vor debita și credita în următoarele situații:
Contul 4428 „T.V.A. neexigibilă” prezintă sold la sfârșitul perioadei. Soldul contului poate fi: creditor, exprimând datoriile neexigibile privind T.V.A. și debitor, pentru a evidenția creanțele neexigibile privind T.V.A.
O.M.F.P. nr. 1802 din 2014 pentru „aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate” nu aduce modificări cu privire la funcțiunea contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată” față de O.M.F.P. nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru „aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene”.
În scopul regularizării TVA, periodic, de regulă lunar, se va compara „T.V.A. colectată” cu „T.V.A. deductibilă”, pentru a stabili diferența de T.V.A. de plătit sau de recuperat de la bugetul statutului. Din punct de vedere contabil se va compara soldul creditor al contului 4427 cu soldul debitor al contului 4426 și sumele centralizate pentru T.V.A. din Jurnalele pentru cumpărări și Jurnalele pentru vânzări. Se pot determina următoarele situații:
1.7. Principalele coordonate ale „Taxei pe valoarea adăugată”
Doar în contextul unui pachet normativ în care se definesc coordonatele, regulile generate în situațiile de excepție ale implementării și a funcționării unui sistem de impozitare, aplicațiile „taxei pe valoare adăugată” pot fi realizate în mod realistic.
1.7.1. Sfera de aplicare a „Taxei pe valoarea adăugată”
Pentru a se determina aplicabilitatea „taxei pe valoarea adăugată”, trebuie să se stabilească locul unde are loc operațiunea. Dacă locul operațiunii se află pe teritoriul României, se va aplica „taxa pe valoarea adăugată”, în conformitate cu legislația din România. Dacă locul operațiunii este într-un alt stat membru al Uniunii Europene (în afară de România, se va aplica „taxa pe valoarea adăugată”, în conformitate cu legislația din acel stat membru.
În sensul sferei de aplicare T.V.A., activitățile economice reprezintă acele activități desfășurată de producător, prestator de serviciu, comerciant, acele activități ale profesiunilor libere sau asimilate, precum și exploatarea de bunuri corporale sau necorporale, cu scopul de a realiza venituri.
În sfera de aplicare a T.V.A.-ului se vor regăsi următoarele operațiuni economico-financiare:
livrarea de bunuri, care reprezintă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor care sunt obținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care achiziționează în numele acestora;
Prestările de servicii;
Schimbul de bunuri sau de servicii, care reprezintă o operațiune, în care se realizează un schimb între o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii cu o altă livrare de bunuri și/sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă participantă la operațiune se va considera că a desfășurat „o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii cu plată”.
Achizițiile intracomunitare de bunuri;
Importul de bunuri.
1.7.2. Regimurile de impozitare
Din punct de vedere al regimului de impozitare, operațiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, se clasifică astfel:
Operațiunile care sunt cuprinse în sfera de aplicare a T.V.A-ului, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
să constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
locul în care se va desfășura livrarea de bunuri sau prestarea de servicii este considerat a fi pe teritoriul României.
livrarea de bunuri sau prestarea de servicii să fie realizată de o persoană impozabilă;
livrarea de bunuri sau prestarea de servicii să rezulte dintr-o activitate economică, cum sunt: activitatea producătorului, a comerciantului, prestatorului de serviciu, inclusiv activitatea extractivă, agricole sau cele a profesiunilor libere.
De asemenea sunt considerate operațiuni impozabile:
importul de bunuri care este realizat pe teritoriul României de orice persoană, cu condiția ca locul importului de bunuri să fie în România;
achizițiile intracomunitare cu privire la mijloacele de transport noi, realizate de orice persoană;
achiziții intracomunitare cu produse accizabile, efectuate de către o persoană impozabilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;
achiziții intracomunitare, altele decât produsele accizabile sau mijloacele de transport noi sau produse accizabile, care nu îndeplinesc cele două condiții pentru a fi scutite de la plata T.V.A.-ului. Cele două condiții sunt: achizițiile sunt efectuate de către o persoană impozabilă care realizează numai livrare de bunuri sau prestare servicii pentru care T.V.A. nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă și valoarea totală a achizițiilor intracomunitare „să nu depășească pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul celui anterior plafonul de 10.000 de euro”.
Operațiuni scutite cu drept de deducere reprezintă operațiunile pentru care nu se va datora taxa pe valoarea adăugată, dar este permisă deducerea T.V.A.-ului datorat sau plătit pentru bunurile sau serviciile achiziționate. Acestea sunt:
operațiunile de export, care reprezintă livrările de bunuri care se realizează cu entități din afara Uniunii Europene;
livrările intracomunitare, care reprezintă livrările de bunuri, expediate sau transportate de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea, dintr-un stat membru în alt stat membru al Uniunii Europene.
Operațiuni scutite fără drept de deducere sunt operațiuni pentru care nu se va datora taxa pe valoarea adăugată, și nici nu va fi permisă deducerea T.V.A.-ului datorat sau plătit pentru bunurile sau serviciile achiziționate. Principalele operațiuni sunt:
activitatea de spitalizare, îngrijiri medicale și operațiuni care sunt strâns legate de acestea, desfășurate de: spitale, sanatorii, centre de îngrijire medicală, centre de sănătate rurale sau urbane, cabinete și laboratoare medicale, băi de tratament și recuperare, stații de salvare;
prestări de servicii efectuate de către stomatologi și tehnicieni dentari;
livrările de proteze dentare efectuate de stomatologi și tehnicieni dentari;
transport cu vehicule amenajate special pentru bolnavi și persoane accidentate;
prestări de îngrijire și supraveghere desfășurate de personalul medical și paramedical;
livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;
activitatea de învățământ;
meditații acordate în particular de către cadrele didactice din domeniul învățământului școlar, preuniversitar și universitar;
prestări de servicii care sunt legate de practicarea sportului sau a educației fizice;
serviciile publice poștale;
activități specifice posturilor publice de radio și televiziune, cu excepția activităților de natură comercială;
prestarea anumitor servicii financiar-bancare, cum ar fi: acordarea și negocierea de credite, tranzacții, administrarea de fonduri speciale de investiții etc.
operațiuni de asigurare și reasigurare;
jocurile de noroc, organizate de persoane autorizate etc.
Regimuri speciale de scutire se aplică doar pentru: întreprinderile mici, agențiile de turism, bunurile second-hand, obiectele de colecție, opere de artă și antichități, aurul de investiții, serviciile electronice, telecomunicații, radiodifuziune sau televiziune prestate de „către persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană”.
1.7.3. Teritorialitatea „Taxei pe valoarea adăugată”
Din data de 1 ianuarie 2007, Comunitatea reflectă un teritoriul pe care se va aplica „taxa pe valoarea adăugată”.
Pentru a putea determina dacă o operațiune este supusă T.V.A.-ului, este important să cunoaștem locul în care se efectuează operațiunea respectivă. Activități precum: livrare de bunuri, prestare de servicii, achiziție intracomunitară sau import trebuie să fie efectuate pe teritoriul României pentru a fi supuse T.V.A.-ului din țara noastră.
Locul principalelor operațiuni din sfera de aplicare este următoarea:
Locul livrării de bunuri este locul în care se află bunurile la momentul începerii transportului:
În cazul livrărilor de bunuri efectuate de un importator, urmare a unui import, locul operațiunii reprezintă statul membru prin care se face importul de bunuri;
În cazul livrărilor de bunuri care necesită instalare sau asamblare, locul operațiunii reprezintă locul în care bunurile sunt instalate/asamblate, dacă aceste operațiuni sunt realizate de furnizor sau de altă persoană în contul său;
În cazul livrărilor de bunuri fără transport, locul livrării este locul în care se află bunurile în momentul în care sunt puse la dispoziția clientului;
În cazul livrărilor la bordul aeronavelor, navelor și trenurilor, pe parcursul efectuării unui transport de pasageri în Comunitate, locul operațiunii va fi locul de plecare a transportului de pasageri;
În cazul livrărilor de gaze naturale, prin rețeaua de distribuție, precum și livrarea de electricitate către un comerciant impozabil, locul livrării este locul în care este stabilit intermediarul impozabil.
Locul achiziției intracomunitare de bunuri se va considera locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.
Locul prestării de servicii este considerat locul unde prestatorul este stabilit sau sediul fix de la care sunt efectuate serviciile. Persoana obligată la plata T.V.A.-ului este prestatorul. Excepții de la această regulă sunt următoarele:
în cazul serviciilor legate de bunuri imobile, locul prestării este locul unde este situat bunul imobil;
în cazul prestărilor de servicii cu transportul persoane, locul prestării se consideră locul unde se realizează transportul, în funcție de distanțele parcurse;
în cazul serviciilor de transport intracomunitar de bunuri prestate către persoane neimpozabile, locul prestării este considerat locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri (locul de plecare și locul de sosire a bunurilor se află teritoriile a două state membre diferite).
În cazul locului importului de bunuri, locul prestării se va considera pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul comunitar.
1.7.4. Regimul de deducere a taxei pe valoarea adăugată
Din momentul în care Taxa pe valoarea adăugată deductibilă va deveni exigibilă, ia naștere dreptul de deducere. O persoană impozabilă are dreptul de a reduce T.V.A.-ul atât pentru operațiuni impozabile, cum sunt livrările de bunuri ori prestări de servicii, cât și pentru operațiuni scutite care au drept de deducere a T.V.A.
Prin calcularea pro-ratei se va determina dreptul de deducere, și anume:
Datorită aplicării pro-ratei, asupra Taxei pe valoarea adăugată deductibile care este aferentă cumpărărilor de bunuri ori prestare de servicii, se va putea determina T.V.A.-ul de dedus al firmei respective.
Pro-rata poate fi exprimată în două moduri:
pro-rata definitivă, care se va determina anual, pe baza formulei prezentate anterior. Rezultatul obținut va fi exprimat procentual, rotunjindu-se până la cifra unităților care urmează imediat. La decontul de taxă se va atașa documentul, prin care se arată metoda de calcul folosită pentru pro-rata definitivă.”
pro-rata provizorie care este „aplicată provizoriu pentru un an poate fi pro-rata definitivă”, care se calculează pentru anul precedent, sau pro-rata care este „estimată pe baza operațiunilor care se doresc a fi realizate în anul calendaristic curent” în situația în care persoana impozabilă desfășoară operațiuni cu drept de deducere care se modifică de la un an la altul în totalul operațiunilor. Aceste persoane trebuie să comunice obligatoriu, atât pro-rata provizorie care se va aplica în anul respectiv, cât și modul în care se determină aceasta. Comunicarea se va face în intervalul 1 ianuarie până în 25 ianuarie inclusiv, în fiecare an.
Dreptul de deducere al T.V.A. trebuie să fie justificat prin unul din documentele în original, și anume: factura fiscală, declarația vamală de import ori un act constatator care este emis de unitățile fiscale (în cazul importului de bunuri), bonul fiscal ștampilat, factura fiscală sau alte documente legale, transportul sau cazarea angajaților, care sunt emise pe numele acestora aflați în deplasare în interes de serviciu, împreună cu decontul de deplasare.
CAPITOLUL II. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE ȘI REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A „TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ”
2.1. Documentele justificative privind „Taxa pe valoarea adăugată”
Principalele documentele justificative pe baza cărora se poate înregistra taxa pe valoarea adăugată în contabilitatea unei societăți comerciale sunt:
Avizul de însoțire a mărfii;
Factură fiscală;
Factură simplificată;
Autofacturile;
Chitanță;
Bon fiscal;
Declarație vamală de import.
Pentru evidența taxei pe valoare adăugată se folosesc următoare documente:
Borderoul de vânzări zilnice;
Jurnalul pentru vânzări;
Jurnalul pentru cumpărări;
Cerere de rambursare a T.V.A.;
Decontul de T.V.A. (Declarația 300).
Avizului de însoțire a mărfii
Avizului de însoțire a mărfii se va întocmi pe baza documentului denumit Dispoziție de livrare, ambele având ca prim scop momentul eliberării bunurilor materiale din magazine, în vederea vânzării lor, trimiterii spre prelucrare la terți sau păstrării lor în custodie. În situația în care bunurile sunt transferate între gestiunile aceleiași unități, sau a bunurilor care sunt cedate cu titlu gratuit (mostrele, bunurile expediate în scopul stimulării vânzării sau a testării la locul de desfacere, premiile, materialele promoționale etc.), transportul acestora se va evidenția pe baza documentului avizul de însoțire a mărfii cu mențiunea „Fără factură”, după caz. În cazul bunurilor trimise spre prelucrare la terți, pe avizul de însoțire a mărfii se va face precizarea „Pentru prelucrare la terți”.
Utilizarea acestui document
Societățile care nu au posibilitatea de a întocmi factură în momentul livrării de produse, mărfuri sau alte valori materiale, dar și în alte situații care sunt determinate prin proceduri proprii ale entității, documentul care va sta la baza acestora va fi Avizul de însoțire a mărfii.
Circuitul acestui document se prezintă astfel:
Structura documentului
Aviz de însoțire a mărfii trebuie să conțină următoarele informații minime cuprinse în modelul:
Factura fiscală
Reprezintă un document cu regim special, fiind acceptat atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic. Pe baza dispoziției de livrare și a avizului de însoțire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea de lucrări și prestarea de servicii, factura se întocmește, în general de către compartimentul “desfacere” sau alt compartiment, la livrarea de mărfuri, executarea de lucrări și prestarea de servicii.
Factura se emite pentru: livrări de bunuri/prestări de servicii executate, pentru fiecare vânzare la distanță, pentru livrări de bunuri intracomunitare și pentru orice avans încasat. Dacă în momentul livrării, din cauza unor condiții obiective și cu totul excepționale, factura nu se poate întocmi, mărfurile și produsele livrate sunt însoțite pe timpul transportului de către avizul de însoțire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare, numărul și data avizului de însoțire a mărfii se precizează în formularul de factură.
Se poate emite factură simplificată în situația în care valoarea facturii, incluzându-se și T.V.A.-ul, nu este mai mare de 100 de euro sau în cazul documentelor sau mesajelor care sunt tratate drept factură. Se vor aplica măsuri de simplificare a T.V.A. următoarelor bunuri: deșeuri, materii prime și materiale secundare, terenuri, clădiri, material lemnos. În baza facturilor emise de furnizori, pentru livrările bunurilor enumerate, aceștia sunt obligați să înscrie mențiunea „taxare inversă”. În cazul unei operațiuni supuse măsurilor de simplificare nu se va face plata T.V.A. între beneficiar și furnizor. În contabilitate, beneficiarul va înregistra: 4426=4427. Pentru a se aplica măsurile de simplificare, condiția obligatorie este ambii participanți la tranzacție, furnizorul și beneficiarul, să fie înregistrați în scopuri de T.V.A.
Sumele exprimate într-o factura fiscală pot să apară în orice monedă, cu condiția ca “T.V.A. colectată” să fie exprimată în lei, iar dacă este exprimat în altă monedă decât în lei, se va converti la ultimul curs de schimb, comunicat de Banca Națională a României sau publicat de Banca Europeană Centrală, ori cursul de schimb folosit de banca prin care se efectuează operațiunile.
Utilizarea acestui document
Orice entitate are obligația să emită factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a luat naștere faptul generator al taxei, excepție făcând cazul în care factura a fost deja emisă.
În situația livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii se folosesc următoarele reguli pentru facturare:
Circuitul acestui document se prezintă astfel:
Structura documentului
Factura fiscală trebuie să conțină următoarele informații minime cuprinse în următorul model:
Autofacturarea
Autofacturarea reprezintă un documentul, întocmit într-un singur exemplar, emis de cumpărătorul de bunuri sau de către beneficiarul prestărilor de servicii, inclusiv pentru avansuri achitate în legătură cu livrările/prestările de servicii realizate de un partener stabilit într-un stat membru sau într-un stat terț. În situația importului de bunuri, autofactura nu se va emite. Facturile fiscale emise prin autofacturare au un regim fiscal special. Ele nu generează venituri în contabilitatea persoanei emitente. Factura fiscală se va emite numai dacă operațiunile sunt taxabile și numai în scopul T.V.A.
Conform Codului Fiscal, autofacturarea se va efectua de către persoanele impozabile sau persoanele neimpozabile obligate la plata T.V.A., până cel târziu în a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei, în situația în care acea persoană nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator.
În momentul primirii facturii de la furnizor, persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare, iar pe autofactură, o referire la factură.
În cazul depășirii plafoanelor care sunt stabilite pentru cheltuielile de protocol, sponsorizare sau mecenat, persoanele impozabile în scopuri de T.V.A. au obligația să întocmească autofactura numai în scopuri de T.V.A. În loc de denumirea și descrierea bunurilor care sunt livrate sau a serviciilor care sunt prestate, pe autofactură se poate menționa, după caz: depășire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat.
Chitanță fiscală
Chitanța reprezintă tot un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscală teritorială, precum avizul de însoțire a mărfii și factura fiscală. Este întocmit de unitățile care prestează servicii clienților.
Utilizarea acestui document
În condițiile în care sumele înscrise pe chitanță sunt aferente livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii scutite fără drept de deducere, formularul de chitanță reprezintă document justificativ ce stă la baza înregistrării veniturilor în contabilitate.
Aceasta se va întocmi de către casierul unității pentru fiecare sumă încasată, în două exemplare, chitanța fiind semnată de către acesta pentru primirea sumei respective.
Circuitul acestui document se prezintă astfel:
Structura documentului
Chitanța fiscală trebuie să conțină următoarele informații minime cuprinse în următorul model:
Bonul fiscal
Bonul fiscal reprezintă un document, pe suport de hârtie sau suport electronic, care este emis doar de aparatul de marcat în cazul livrării de bunuri sau prestării de servicii.
Dacă persoana impozabilă este scutită de obligația emiterii facturii, cu excepția cazului în care beneficiarul solicită factura, aceasta este obligată să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale și să emită bon fiscal în cazul livrării de bunuri prin magazin de comerț cu amănuntul sau prestării de servicii către populație.
Societățile își procură aparatul de marcat electronic fiscal de la distribuitori autorizați în acest sens. Un distribuitor autorizat poate fi producătorul, importatorul sau o persoană juridică română care achiziționează aparate de marcat electronice fiscale din statele membre ale Uniunii Europene. Distribuitorii autorizați pot să livreze entităților aparate de marcat dacă le-a fost eliberată autorizația de distribuție. Aceștia au obligația de a asigura service-ul, fie direct, fie prin intermediul operatorilor economici prevăzuți în autorizație.
Dacă la aparatul de marcat se constată o defecțiune, în acel moment utilizatorul este obligat să anunțe distribuitorul autorizat care a livrat aparatul sau, după caz, unitatea acreditată pentru service a acestui distribuitor autorizat. Până în momentul repunerii în funcțiune a aparatului de marcat, operatorul economic este obligat să înregistreze într-un registru special, toate operațiunile efectuate și să emită chitanțe pentru respectivele operațiuni și facturi, în cazul în care clientul va cere acest lucru. Această obligație de a înregistra într-un registru special, nu se va aplica operatorilor economici care realizează activitate de transport în regim de taxi.
În situația în care operatorii economici nu vor înmâna bonul fiscal clientului sau vor înmâna un alt document decât bonul fiscal, cu excepția cazului în care apare o defecțiune la aparatul de marcat care să împiedice emiterea bonului fiscal, clientul este obligat să solicite operatorului economic înmânarea bonului fiscal. Potrivit legii, orice operatorul economic este obligat să afișeze într-un loc vizibil un anunț detaliat de atenționare a clienților cu privire la obligația de a solicita bonul fiscal.
Circuitul acestui document se prezintă astfel:
Declarația vamală de import
Declarația vamală de import este un document emis de către autoritățile vamale pentru bunurile importate din afara țărilor care nu aparțin Uniunii Europene, de agenții economici din România. În cazul importurilor de bunuri, pentru plata T.V.A. răspund individual și în solidar toate persoanele participante la realizarea operațiunii (persoana ce reprezintă importatorul, persoana ce depune "Declarația vamală pentru bunurile importate", proprietarul bunurilor ).
Procedura vamală reprezintă suma formalităților necesare pentru vămuirea mărfurilor:
pregătirea mărfii pentru vămuire
întocmirea declarației vamale
stabilirea regimului vamal,
efectuarea controlului vamal
plata taxelor vamale (și implicit acordarea liberului de vamă).
Conform reglementărilor în vigoare, la îndeplinirea formalităților vamale trebuie să participe cel puțin doi factori:
declarantul vamal (care de obicei este un comisionar vamal), care întocmește declarația vamală și o prezintă, împreună cu marfa organelor vamale.
organul vamal, care în urma confruntării între marfă și documentul primit perfectează declarația vamală.
Declarația vamală se întocmește în minimum 3 exemplare din care:
primul exemplar pentru vamă;
exemplarul 2, pentru Centrul de calcul al Ministerului Comerțului si Turismului;
exemplarul 3, pentru agentul economic.
Declarantul vamal înscrie în declarația vamală de import poziția din tariful vamal de import, nivelul taxei vamale si cuantumul taxei vamale calculat prin aplicarea nivelului taxei la valoarea în vamă.
Declarația vamală este completată și depusă la numai după verificarea admisibilității ei. Cu ocazia acestei verificări, organele vamale constată dacă „declarația vamală este corect întocmită, dacă a fost depusă împreună cu toate documentele prevăzute de normele legale și dacă există concordanță între datele din declarație și documentele prezentate. În cazul importului, din momentul înregistrării, taxele vamale de import sunt datorate statului”.
Borderoul de vânzări zilnice
Borderoul de vânzări zilnice reprezintă un document de centralizare zilnică a sumelor încasate din vânzarea de mărfuri, care sunt realizate de entități care nu au obligația, să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, conform legii. Acest document de va întocmi într-un singur exemplar de către compartimentul financiar-contabil, prezentat sub formă de carnete a câte 100 de file, tipărit pe ambele fețe, formatul fiind A4. Documentul va circulă la persoana din entitate care întocmește jurnalul pentru vânzări. Acesta se va arhiva la compartimentul financiar-contabil.
Utilizarea acestui document
Structura documentului
Borderoul vânzărilor zilnice trebuie să conțină următoarele informații minime cuprinse în următorul model:
Jurnalul pentru vânzări
Jurnalul pentru vânzări reprezintă un document care servește în principal la stabilirea lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată, folosit pentru evidența operativă a T.V.A. Jurnalul pentru vânzări se va completa utilizând facturile fiscale sau alte documente legal aprobate din activitatea de vânzare, precizându-se: valoarea bunurilor la preț de vânzare, T.V.A colectată aferentă bunurilor și valoarea totală a facturii. Acest jurnal se va întocmi într-un singur exemplar în care se va înregistrează zilnic, fără spații libere și ștersături, elemente necesare pentru determinarea corectă a T.V.A.-ului colectată, aferentă vânzării bunurilor sau prestării de servicii. Se va completa fără spații libere și ștersături, fiind tipărit pe ambele fețe, în format A4, în carnete a câte 100 de file.
Utilizarea acestui document
Circuitul acestui document se prezintă astfel:
În situația în care locul livrării bunurilor, respectiv a prestării de servicii NU se află în România, fiind efectuate de către persoanele impozabile care sunt înregistrate ca plătitori de T.V.A., jurnalul de vânzări se va completa pe baza facturilor emise.
În cazul operațiunilor la care se va aplica reguli speciale, se vor ține jurnale de vânzări, separat de operațiunile pentru care se aplica regim normal de T.V.A., în care se evidențiază numai totalul documentului de vânzare inclusiv taxa pe valoarea adăugată.
Importatorii care au obținut certificate de exonerare de la plata T.V.A. în vamă, vor evidenția baza de impozitare și taxa aferentă importului în jurnalele pentru vânzări pe baza declarației vamale de import, sau, după caz, a actului constatator emis de autoritatea vamală.
Structura documentului
Unitatea………………………..
JURNAL PENTRU VÂNZĂRI
Perioada 01.12.2014 – 31.12.2014
Jurnalul pentru cumpărări
Jurnalul pentru cumpărări reprezintă un document care servește în principal la stabilirea lunară sau trimestrială a taxei pe valoarea adăugată deductibilă, folosit pentru evidența operativă a T.V.A. În completarea acestui jurnal se ia în considerare achizițiile de bunuri sau a prestărilor de servicii.
Jurnalul pentru cumpărări se va completa utilizând facturile fiscale precizându-se: preț de cumpărare a bunurilor, T.V.A deductibilă aferentă bunurilor și valoarea totală a facturii. Fiind un jurnal auxiliar al registrului jurnal, se va întocmi într-un singur exemplar, tipărit pe ambele fețe în format A4, în carnete a câte 100 de file.
Utilizarea acestui document
Circuitul acestui document se prezintă astfel:
Plătitorii de T.V.A. cu regim mixt vor întocmi jurnale separate pentru:
achiziții de bunuri sau prestări de servicii având ca scop realizarea de operațiuni care dau drept de deducere a T.V.A.;
achiziții de bunuri sau prestări de servicii destinate realizării de operațiuni care nu dau drept de deducere a T.V.A.;
achiziții de bunuri sau prestări de servicii având ca scop atât realizarea operațiunilor care dau drept de deducere, cât și celor care nu dau drept de deducere a T.V.A.
Cumpărările destinate realizării de operațiuni cu reguli speciale se vor evidenția în jurnale de cumpărări separate de operațiunile cu regimul normal a taxa pe valoarea adăugată.
Importatorii care au obținut certificate de exonerare de la plata T.V.A. în vama, vor recunoaște taxa aferentă importului în jurnalul pentru cumpărări pe baza declarației vamale de import, sau, a actului constatator emis de autoritatea vamală, după caz.
Persoanele impozabile care sunt înregistrate ca fiind plătitori de T.V.A. pentru care perioada fiscală este trimestrul, aceștia vor totaliza informații evidențiate în jurnalul de cumpărări doar la finele trimestrului.
Structura documentului
Unitatea S.C. ROZETA PREST S.R.L.
JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI
Perioada 01.12.2014 – 31.12.2014
Cerere de rambursare a T.V.A.
Cerere de rambursare a T.V.A. reprezintă un document care se întocmește în situația în care contribuabilul are dreptul de a i se restitui T.V.A. de la bugetul de stat. Documentul este completat de către persoanele impozabile care sunt stabilite în România, cu scopul rambursării T.V.A. aferentă importurilor și achizițiilor de bunuri/servicii realizate în alt stat membru al Uniunii Europene. Cererea poate fi depusă până cel târziu la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare. Cererea se va completa doar în format electronic și se va înainta, pe cale electronică, organului fiscal competent din România, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziție de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Decontul de T.V.A. (Declarația 300)
Decontul T.V.A. reprezintă un document care se întocmește pe baza totalurilor preluate din jurnalul pentru vânzări și jurnalul pentru cumpărări, fiind depus, în final, la organul fiscal. Acest document stabilește modul de decontare a T.V.A. cu bugetul statului. În decontul de T.V.A. va fi evidențiată suma impozabilă și taxa exigibilă. Agenții economici care sunt înregistrați ca plătitori de T.V.A., sunt obligați să depună deconturile, indiferent dacă au realizat sau nu operațiuni ori dacă suma de plată sau de rambursat este 0.
NU se vor înscrie în "Decontul de T.V.A.":
T.V.A. din facturile de executare silită, de către persoana abilitată prin lege să efectueze vânzarea bunurilor care sunt supuse executării silite;
T.V.A. pentru care se află în derulare o înlesnire la plată.
Termenele în care va fi depus Declarația 300 "Decontul de T.V.A." sunt diferite de la o situație la alta:
! Perioada semestrială și anuală de depunere a "Decontului de T.V.A." folosită de către persoanele impozabile trebuie aprobată de către organul fiscal competent.
Structura documentului
La finalul fiecărei perioade fiscale, fiind considerată sfârșitul lunii sau trimestrului, se va totaliza „T.V.A. deductibilă” din Jurnalul pentru cumpărări și „T.V.A. colectată” din Jurnalul pentru vânzări.
2.2.Principalele înregistrări contabile cu privire la „Taxa pe valoarea adăugată”
T.V.A. deductibilă se va calcula și se va înregistra ca o creanță asupra bugetului de stat în cadrul următoarelor operații privind intrările:
„Taxa pe valoarea adăugată” înscrisă în facturile furnizorilor de imobilizări:
% = 404 „Furnizori de imobilizări”
cls. a 2-a „Conturi de imobilizări”
4426 „T.V.A. deductibilă”
„Taxa pe valoarea adăugată” care este înscrisă în facturile furnizorilor pentru activitatea de exploatare:
% = 401 „Furnizori”
cls. a 3-a „Conturi de stocuri și
producție în curs de execuție”
cls. a 6-a „Conturi de cheltuieli”
4426 „T.V.A. deductibilă”
„Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie:
4426 „T.V.A. deductibilă” = 4427 „T.V.A. colectată”
„Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” compensată prin „Taxa pe valoarea adăugată colectată”:
4427 „T.V.A. colectată” = 4426 „T.V.A. deductibilă”
Valoarea de T.V.A. ce trebuie încasată de la bugetul de stat:
4424 „T.V.A. de recuperat” = 4426 „T.V.A. deductibilă”
prorata „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” devenită nedeductibilă:
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4426 „T.V.A. deductibilă”
taxe și vărsăminte asimilate”
T.V.A. colectată se va calcula și se va înregistra ca o datorie față de bugetul de statu în cadrul următoarelor operații privind ieșirile:
„Taxa pe valoarea adăugată colectată” care va fi înscrisă în facturile emise:
% = %
41 „Clienți și conturi asimilate” cls. a 7-a „Conturi de venituri”
461 „Debitori diverși” 4427 „T.V.A. colectată”
53 „Casa”
„Taxa pe valoarea adăugată colectată” aferentă lipsurilor imputate:
% = %
428 „Alte creanțe și datorii în 758 „Alte venituri din exploatare”
legătură cu personalul” 4427 „T.V.A. colectată”
461 „Debitori diverși”
T.V.A. neexigibilă devine T.V.A. exigibilă:
4428 „T.V.A. neexigibilă” = 4427 „T.V.A. colectată”
„Taxa pe valoarea adăugată colectată” care este aferentă lipsurilor peste normele legale imputabile, bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură:
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4427 „T.V.A. colectată”
taxe și vărsăminte asimilate”
„Taxa pe valoarea adăugată colectată” aferentă clienților insolvabili scoși din activ:
4427 „T.V.A. colectată” = 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”
T.V.A. de plată care se datorează bugetului de stat:
„T.V.A. colectată” = 4423 „T.V.A. de plată”
T.V.A. neexigibilă apare în situațiile în care în cadrul operațiunilor de vânzare-cumpărare nu s-a întocmit documente de facturare până la închiderea exercițiului, pentru livrare de bunuri și prestare de servicii cu plata în rate, precum și cea inclusă în prețul de vânzare cu amănuntul:
T.V.A. aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii cu plata în rate:
4111„Clienți” = %
70 „Cifra de afaceri netă”
4428 „T.V.A. neexigibilă”
„Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii pentru care nu s-au întocmit facturi:
418 „Clienți – facturi de întocmit” = 4428 „T.V.A. neexigibilă”
„Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” aferentă stocurilor de mărfuri din unități cu amănuntul:
371 “Mărfuri” = 4428 „T.V.A. neexigibilă”
„Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” aferentă facturilor nesosite:
4428 „T.V.A. neexigibilă” = 408 „Furnizori – facturi nesosite”
„Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” aferentă vânzărilor de mărfuri cu amănuntul:
4428 „T.V.A. neexigibilă” = 371 „Mărfuri”
„Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” aferentă vânzărilor cu plata în rate:
4428 „T.V.A. neexigibilă” = 4427 „T.V.A. colectată”
„Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” aferentă cumpărărilor cu plata în rate și cea aferentă facturilor sosite:
4426 „T.V.A. deductibilă” = 4428 „T.V.A. neexigibilă”
„Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” devenită exigibilă aferentă facturilor întocmite:
4428 „T.V.A. neexigibilă” = 4427 „T.V.A. colectată”
Regularizarea T.V.A.-ului se poate înregistra în două moduri:
Dacă valoarea „T.V.A.deductibilă” este mai mare decât valoarea „T.V.A. colectată”:
4424 „T.V.A. de recuperat ” = 4426 „T.V.A. deductibilă”
Dacă decât valoarea „T.V.A. colectată” este mai mare decât valoarea „T.V.A.deductibilă”
4427 „T.V.A. colectată” = 4423 „T.V.A. de plată”
2.3.Cererea de rambursare a „Taxei pe valoarea adăugată”
În cazul în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă rezultată din valoarea cumpărărilor de bunuri efectuate de persoana impozabilă care este „înregistrată în scopuri de TVA”, va fi mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată pentru operațiunile taxabile, se va determina „un excedent în perioada de raportare”, care se numește „sumă negativă a taxei”(T.V.A. de recuperat).
Dacă o persoană impozabilă, se află în această situație, aceasta poate să solicite rambursarea „soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare”, prin a bifa o casetă corespunzătoare din Declarația 300 (Decontul de taxă). Acest decont reprezintă și o cerere de rambursare a T.V.A.-ului. Valoarea taxei pe valoarea adăugată de recuperat ce poate fi rambursat de către bugetul de stat trebuie să fie mai mare de 5000 lei, în acea perioadă de rapoarte, în caz contrar valoarea taxei se va reporta în mod obligatoriu în decontul din perioada fiscală care va urma.
Organul fiscal trebuie să proceseze cererea de rambursare în perioada de 45 de zile din momentul depunerii acesteia. Dacă nu se respectă acest termen, persoana impozabilă, are dreptul de a solicita plata unor dobânzi, în cazul în care nu se depistează erori în completarea Decontului de T.V.A. Compartimentul de specialitate (de analiză și risc) analizează cererile de rambursare în mod cronologic, adică în ordinea în care au fost depuse la organul fiscal. În vederea soluționării, deconturile sunt analizate și apoi încadrate în categoria de risc corespunzătoare fiecărei persoane impozabile care solicită rambursarea T.V.A,-ului. Categoriile de risc se prezintă astfel:
Deconturile de T.V.A. încadrate în categoria cu risc fiscal mic, se vor soluționa prin emiterea Deciziei de rambursare a taxei pe valoarea adăugată;
Deconturile de T.V.A. încadrate în categoria cu risc fiscal mediu, se vor soluționa prin analiză documentară;
Deconturile de T.V.A. încadrate în categoria cu risc fiscal mare, se vor soluționa prin inspecție fiscală anticipată.
În situația deconturilor de taxă cu risc mic, Decizia de rambursare se va verifica de către șeful de compartiment de specialitate, pentru ca apoi să se înainteze pentru aprobare conducătorului unității fiscale. În cazul deconturilor de taxă cu risc mediu, organul fiscal va înainta proceduri de efectuare a analizei contabile, și anume, se va adresa în scris persoanei impozabile, comunicându-i ce fel de documente trebuiesc prezentate, data, locul și ora întâlnirii, dar și numele și prenumele persoanei care se ocupă de analiza respectivă din cadrul compartimentului de analiză și risc. Dacă persoana impozabilă nu prezintă documentele solicitate de organul fiscal, pentru a se putea efectua analiza documentară, acesta va atrage încadrarea decontului de taxă în categoria de risc mare, și se va efectua inspecția fiscală anticipată. Termenul de prezentare documentelor se poate prelungi doar din motive bine justificate. Dacă după efectuarea analizei documentelor s-au putut justifica sumele solicitate la rambursare, se va aproba și emite în continuare Decizia de rambursare a T.V.A. În situația deconturilor de taxă încadrate în categoria de risc mare, compartimentul care are atribuții în acest domenii va întocmi un raport de inspecție fiscală. Dacă în urma inspecției fiscale se vor stabili diferențe între suma solicitată la rambursare și suma rezultată din documentele verificate în urma inspecției, se va întocmi Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, iar dacă nu se găsesc diferențe față de suma solicitată la rambursare se va întocmi Decizie privind nemodificarea bazei de impunere, urmând ca în continuare să se emită Decizia de rambursare a T.V.A. către compartimentul de specialitate.
În cazul deconturilor de taxă cu risc mic și mediu, controlul realizate de către inspecția fiscală se va efectua ulterior. Principalele documente ce trebuiesc pregătite sunt următoarele:
„Balanțele analitice din lunile/luna din care provine suma de TVA solicitata la rambursare;
Jurnalele de cumpărări și vânzări din perioada aferentă T.V.A. solicitat la rambursare;
Balanța și decontul de TVA din perioada imediat următoare depunerii decontului cu opțiunea de rambursare din care sa rezulte faptul ca nu ați preluat în acest decont suma solicitată la rambursare;
Contracte valabile sau alte documente din care să rezulte modul corect de emitere a facturilor și implicit modul și perioada corectă de colectare a TVA”.
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL ȘI ÎNREGISTRAREA Taxei pe valoarea ad LA S.C. “Rozeta prest” S.R.L. ORADEA
3.1. Considerații generale privind S.C. “Rozeta Prest” S.R.L.
Societatea comercială „ROZETA PREST” S.R.L. a fost înființată la data de 19.12.1994, prin asocierea celor doi parteneri: Istvan Bela și Lorincz Laura. S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. este o persoană juridică română, având forma juridică de societate cu răspundere limitată. Durata de activitate a S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. este nelimitată, din data în care a fost înregistrată la „Registrul Comerțului din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a județului Bihor. ”
Sediul societății se află pe teritoriul României, municipiul Oradea, județul Bihor, str.
Constantin Noica, nr. 18, ap. 1. În prezent societatea deține un magazin pe strada Constantin Noica, nr.18, Oradea și un depozit situat în mun. Oradea, str. Eforiei, nr. 18.
Capitalul social al societății este de 2500 lei, acesta fiind divizat în 100 părți sociale, fiecare având o valoare nominală de 25 lei, fiecare asociat deținând 50% din valoare capitalului.
În baza legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și a noilor reglementări în vigoare, este constituită S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. având următoarele date de identificare:
nr. de înmatriculare în Registrul Comerțului J 05/4835/1994;
codul fiscal – C.U.I. 6618680.
În anul 2012, Pop Laura devine unicul asociat al societății S.C. „ROZETA PREST” S.R.L., prin urmarea faptului că Istvan Bela renunță la partea lui, în urma unor înțelegeri între cei doi asociați.
Societatea S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. deține conturi deschise la următoarele bănci:
Banca Comercială Română Oradea – Cod IBAN: RO94RNCB0032046458740001;
Banca Transilvania Oradea – Cod IBAN: RO62BTRL00501202E88390XX.
Principala activitate a firmei este „comerțul cu ridicata și cu amănuntul cu instalații sanitare de toate felurile, reparații în construcții civile și industriale, finisări interioare și exterioare”, desfășurate în magazinul și în depozitul său. Potrivit C.A.E.N. („codificarea și clasificarea activităților din economia națională”), obiectul principal al firmei este: – „Comerț cu amănuntul, în magazine specializate, al altor produse, n.c.a. ” – Cod C.A.E.N. : 5248. Obiectul secundar de activitate îl reprezintă: „Comerțul cu ridicata al altor produse, n.c.a. ” – Cod C.A.E.N. : 5170.
„Adunărea Generală a Asociaților” este organul de conducere al societății, care funcționează potrivit actului constitutiv al firmei. S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. poate fi schimbată într-o altă formă de societate doar prin hotărârea „Adunării Generale a Asociaților” și numai cu respectarea condițiilor impuse de lege.
Personalul societății este alcătuit din 5 angajați: un gestionar, un vânzător, un șofer (la depozitul en gross și la magazinul de desfacere cu amănuntul) și în biroul de contabilitate care e situat în incinta magazinului: un șef-contabil, un contabil. Fiecare dintre angajați, dar si participanții la activitatea firmei trebuie să îndeplinească anumite atribuții:
Structura organizatorică se prezintă sub următoarea formă:
Societatea Rozeta Prest S.r.l. își desfășoară întreaga activitate, în conformitate cu:
Legea Contabilității Nr. 82 din 24 decembrie 1991 republicată;
Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice
de aplicare;
OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru „aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate”;
OMFP nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile;
Ordonanța de urgență nr. 91/2014, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
În prezent, societatea S.C. Rozeta Prest S.R.L., nu este o microîntreprindere deoarece, începând cu anul 2008, realizează venituri care depășesc echivalentul în lei a 65.000 Euro. Această societate este încadrată în categoria întreprinderilor mici, fiind plătitoare de impozit pe profit.
Societatea are obligația să conducă și să își organizeze contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit Legii contabilității 82/1991 republicată, și contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activității. Contabilitatea se ține în partidă dublă, în limba română și în moneda națională. Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se vor ține atât în valută, cât și în moneda națională. Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. Organizarea tuturor documentelor se va face în mod cronologic, pentru a oferi o imagine cât mai fidelă și în conformitate cu realitatea a poziției și performanței financiare.
Forma de înregistrare contabilă utilizată la S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. este forma de contabilitate cu echipamente de calcul electronic, care presupune utilizarea calculatorului, întocmirea documentelor justificative (Registrul-jurnal; Cartea Mare; balanța de verificare; Registrul-inventar; bilanțul) și lucrează cu suporți tehnici de stocare a informațiilor.
Societatea depune declarațiile fiscale la Administrația Financiară Oradea. Societatea nu a optat pentru a depune online declarațiile fiscale, deoarece a întâmpinat dificultăți în modul de trimitere a acestor declarații. Declarația 300 (Decontul de taxă) trebuie depus de către firmă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare (perioada fiscală fiind luna calendaristică). Firma va depune lunar acest decont de taxă deoarece deține o cifră de afaceri ce depășește plafonul de 100.000 Euro/an.
3.2. Înregistrări financiar-contabile realizate la S.C. Rozeta Prest S.R.L. și reflectarea acestora în documentele specifice de evidența T.V.A.
În cursul lunii decembrie 2014 la S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea au avut loc următoarele operații economico-financiare:
1) În data de 02.12.2014, conform Facturii nr. 3745/02.12.2014, S.C. “Rozeta Prest” S.R.L., societate de comerț cu amănuntul, achiziționează 5 bucăți baterii duș Teka de la S.C. “MELINDA-IMPEX INSTAL” S.A. Oradea la costul de achiziție de 68,49 lei/buc., TVA 24%, adaos comercial practicat 30% din costul de achiziție. Ulterior mărfurile se vând în numerar.
a) Achiziția bateriilor de duș Teka:
% = 401 “Furnizori” 424,64
371 “Mărfuri” 342,45
4426 “TVA deductibilă” 82,19
Conform: Factura nr. 3745/02.12.2014
b) Înregistrarea adaosului comercial și T.V.A.-ului aferent mărfurilor intrate:
Cost de achiziție = 342,45 lei
Adaosul comercial 30% = 30% x 342,45 = 102,74 lei
T.V.A. neexigibil 24% = (342,45 + 102,74) x 24% = 106,85 lei
Preț vânzare cu amănuntul: = 552,03 lei
371 “Mărfuri” = % 209,59
378 “Diferențe de preț la mărfuri” 102,74
4428 “TVA neexigibilă” 106,85
Conform: Notă de recepție și constatare de diferențe nr. 4750/02.12.2014
c) Vânzarea bateriilor duș Teka către populație:
(342,45+102,74=445,19)
5311 “Casa în lei” = % 552,04
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 445,19
4427 “TVA colectată” 106,85 Conform: Bonului fiscal nr. 491/03.12.2014
d) Descărcarea din gestiune pentru mărfurile:
% = 371 “Mărfuri” 552,04
607 “Cheltuieli privind mărfurile” 342,45
378 “ Diferențe de preț la mărfuri” 102,74 4428 “TVA neexigibilă” 106,85
Conform: Notă de contabilitate nr.466/03.12.2014
2) În data de 04.12.2014, conform Chitanței fiscale nr. 3842/04.12.2014, se achită în numerar furnizorului – S.C. “MELINDA-IMPEX INSTAL” S.A. Oradea suma de 424,64 lei, pe baza Facturii nr. 3745/02.12.2014 .
401 “Furnizori” = 5311 “Casa în lei” 424,64
Conform: Chitanței fiscale nr. 3842/04.12.2014
3) Conform Avizului de însoțire a mărfii nr. 261/10.12.2014, societatea S.C. “ROZETA PREST” S.R.L livrează 6 cabine duș 80×80 cm Gobe la S.C. “COMALIMENT” S.A. Oradea, la prețul de vânzare de 520lei/buc, T.V.A. 24%.
418 “Clienți-facturi de întocmit” = % 3868,8
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 3.120
4428 “TVA neexigibilă” 748,8 Conform: Aviz de însoțire a mărfii nr. 261/10.12.2014
4) În data de 12.12.2014 pe baza Avizului de însoțire a mărfii nr. 261/10.12.2014 se întocmește Factura nr. 3982/12.12.2014 și se înregistrează trecerea T.V.A. neexigibilă la T.V.A. colectată.
a) Întocmirea facturii nr. 3982/12.12.2014:
4111 “Clienți” = 418 “Clienți-facturi de întocmit” 3868,8
Conform: Factura nr. 3982/12.12.2014
b) Trecerea T.V.A. neexigibilă la T.V.A. colectată:
4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 748,8 Conform: Nota de contabilitate nr. 467/12.12.2014
5) Conform Bonului fiscal nr. 527/13.12.2014, societatea S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. vinde 15 teuri Redus Cupru 22x15x22 către populație la prețul de 4,20 lei/buc, T.V.A. 24%.
5311 “Casa în lei” = % 78,12
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 63
4427 “TVA colectată” 15,12 Conform: Bonului fiscal nr. 527/19.12.2014
6) În data de 26.12.2014, conform Facturii nr.655 /26.12.2014, societatea S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea achiziționează de la S.C. Adriano S.R.L. 7 bucăți salopete în valoare de 100lei/bucată și 7 căști de protecție în valoare de 50lei/bucată , T.V.A. 24%. Echipamentul complet (cască+salopetă) care suportă 50% din valoarea lui, sumă ce se reține din veniturile salariale acordate angajaților în raport cu munca prestată, diferența de 50% din valoarea echipamentului fiind suportată de S.C. “ROZETA PREST” S.R.L.
a) Recepție echipament de lucru achiziționat conform Facturii nr.655 /26.12.2014,
% = 401 “Furnizori” 1.302
303“Materiale de natura obiectelor de inventar” 1.050
4426 “T.V.A. deductibilă” 252
Conform: Factura nr. 655 /26.12.2014
Notă de recepție și constatare de diferente nr. 5444/26.12.2014.
b) Distribuirea echipamentelor de lucru către proprii angajați:
603 “ Cheltuieli cu = 303 “Materiale de natura 1.050
obiectele de inventar” obiectelor de inventar”
Conform: Bon de consum nr. 32/26.12.2014
c) Partea de 50% a echipamentului este suportată de personalul angajat conform Angajamentului de plată nr.1/26.12.2015:
4282 “Alte creanțe = % 651 în legătură cu personalul” 708 “Venituri din activități 525
diverse”
4427 “TVA colectată” 126
Conform: Proces verbal de inventariere nr. /26.12.2015
Decizie de imputare nr. /26.12.2015
Angajament de plată nr.1/26.12.2015
d) Înregistrarea reținerii salariale ale angajaților a cotei de 50% suportată de către aceștia:
(1.302 x 50% = 651)
421 “Personal-salarii datorate” = 4282 “Alte creanțe 651
în legătură cu personalul”
Conform: Notă contabilă nr. 470/26.12.2014
e)Ajustare de T.V.A.
635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 4426 “T.V.A. deductibilă” 126
taxe și vărsăminte ”
Conform: Notă contabilă nr. 471/26.12.2014
7) Conform Facturii nr. 3365/29.12.2014, S.C. Rozeta Prest S.R.L. cumpără un cazan 19 KW Celsius Plussz la costul de achiziție 93.046,30 HUF, și 2 cazane 24 KW la cost de achiziție 113.884,8 HUF/buc, un cazan de 27 KW la prețul de 123.723,5 HUF, un cazan Celsius de 32 KW cu prețul de 131.386,5 HUF și un cazan Celsius BE-55/75 cu 483.908,8 HUF, de la societatea Celsius Plussz KFT, din Ungaria. Cursul valutar este 100HUF=1,41 lei.
a) Achiziția cazanelor din Ungaria:
371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 1.059.834,70 (HUF)
14.943,66 (lei)
Conform: Factura nr. 3070/29.12.2014
Notă de recepție și constatare de diferențe nr. 5445/29.12.2014.
b) Înregistrare taxare inversă:
4426 “T.V.A. deductibilă” = 4427“T.V.A. colectată” 3.586,48
Conform: Notă contabilă nr. 472/29.12.2014
8)Conform Facturii nr. 6532/27.12.2014, S.C. Rozeta Prest S.R.L. cumpără 5 buc baterii cadă Lebădă la prețul de 80 lei, TVA 24%, de la societatea S.C. Plastor Trading S.R.L., societate care a optat pentru T.V.A. la încasare.
a) Achiziție baterii cadă Lebădă:
% = 401 “Furnizori” 496
371 “Mărfuri” 400
4428.P.“TVA neexigibilă” 96
Conform: Factura nr. 6532/27.12.2014
Notă de recepție și constatare de diferențe nr. 5446/27.12.2014
b) Plata societății S.C. Rozeta Prest S.R.L. către S.C. Plastor Trading S.R.L.:
401 “Furnizori” = 5311 “Casa în lei” 496
Conform: Chitanței fiscale nr. 6555/27.12.2014
4426 “T.V.A. deductibilă” = 4428.P“T.V.A. neexigibilă” 96
Conform: Notă contabilă nr. 473/27.12.2014
9) Regularizare T.V.A. la sfârșitul lunii decembrie 2014:
Soldul contului 4426 = 3095,56lei
Soldul contului 4427 = 3788,14 lei
4427“T.V.A. colectată” = % 3788,14
4426 “T.V.A. deductibilă” 3095,56
4423 “T.V.A. de plată” 692,58
Conform: Notă contabilă nr. 474/27.12.2014
Decont de T.V.A.
3.3.Stabilirea rulajului conturilor specifice pentru evidența T.V.A și regularizarea acestora
În vederea efectuării analizei economico-financiare a taxei pe valoarea adăugată pe luna martie 2009 la S.C. “WOREN EXIM” S.R.L. Oradea am folosit ca surse de informații următoarele documente:
Jurnalul pentru vânzări din luna martie 2009, folosit ca document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată;
Jurnalul pentru cumpărări din luna martie 2009, folosit ca document la stabilirea lunară a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
Decont privind T.V.A., întocmit și depus lunar la organul fiscal până la data de 25 a lunii următoare.
Pentru înregistrarea T.V.A. s-au folosit documentele cu regim special: “Factura” și “Chitanța”.
Analiza economico-financiară privind T.V.A. cuprinde trei etape:
1. Calculul T.V.A. colectată pe luna martie 2009;
2. Calculul T.V.A. deductibilă pe luna martie 2009;
3. Regularizarea T.V.A. pe luna respectivă.
1. Calculul T.V.A. colectată
Pentru a putea calcula T.V.A. colectată determinăm totalitatea veniturilor realizate din vânzări pe luna martie 2009 de către societatea analizată și apoi aplicăm cota de T.V.A. la volumul vânzărilor. Aceste operațiuni le vom analiza în următorul tabel:
Nr.
crt. Denumirea indicatorilor Valoare T.V.A. colectată
(col 3* 19% )
(1) (2) (3) (4)
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 4.920 934,8
Total vânzări 4.920 934,8
Din tabel rezultă că totalul vânzărilor de bunuri și a prestărilor de servicii a avut o valoare de 4.920 lei pe luna martie 2009 la S.C. “WOREN EXIM” S.R.L. Oradea, T.V.A. colectată este de 934,8 lei, obținându-se prin aplicarea cotei de 19% asupra valorii vânzărilor.
Obținerea acestor venituri se datorează mai multor factori:
Folosirea de mijloace publicitare cu scopul cunoașterii facilităților acordate de societate;
Seriozitate și implicare în desfășurarea activității;
Calitate în serviciile oferite;
Practicarea unor prețuri accesibile clienților.
2. Calculul T.V.A. deductibilă
Se folosește următorul tabel:
Nr.
crt. Denumirea indicatorilor Valoare TVA deductibilă
(col 3* 19% )
(1) (2) (3) (4)
1. Cumpărări de materii prime 2.000 380
2. Primirea facturii de energie electrică 1.500 285
3. Primirea facturii de telefon 489 92,91
Total cumpărări 3.989 757,91
Din tabelul de mai sus rezultă că pe total, cumpărările de bunuri si prestările de servicii au avut o valoare de 3.989 lei, pe luna martie 2009 la S.C. “WOREN EXIM” S.R.L. Oradea. Aplicând cota de 19% asupra acestei valori, s-a obținut o T.V.A. deductibilă de 757,91 lei.
Mai mulți factori au acționat asupra obținerii acestor valori, dintre care amintim:
S-a cumpărat pe baza unei singure facturi bunuri în valoare de 2.000 lei, ceea ce demonstrează faptul ca firma dispune de resurse financiare;
Cheltuielile societății cu convorbirile telefonice sunt destul de scăzute față de alte luni, ceea ce dovedește prudența personalului societății.
În urma calculării totalului veniturilor și cheltuielilor, se remarcă eficiența activității S.C. “WOREN EXIM” S.R.L. Oradea pe luna martie 2009, deoarece societatea a obținut venituri mai mari decât cheltuielile.
3. Regularizarea T.V.A.
Prin regularizarea T.V.A. se compară T.V.A. deductibilă cu T.V.A. colectată astfel:
• dacă este mai mare T.V.A. deductibilă, rezultă T.V.A. de recuperat de la bugetul statului;
• dacă este mai mare T.V.A. colectată, rezultă T.V.A. de plată.
În cazul S.C. “WOREN EXIM” S.R.L. Oradea, diferența dintre T.V.A. colectată și T.V.A. deductibilă o reprezintă T.V.A. de plată. Situația se prezintă în următorul tabel:
Nr.
crt. Denumirea indicatorilor Valoare T.V.A.
1. TOTAL VÂNZĂRI 4.920 934,8
2. TOTAL CUMPĂRĂRI 3.989 757,91
3. VÂNZĂRI – CUMPĂRĂRI 931 –
4. TVA DE PLATĂ – 176,89
Deci S.C. “WOREN EXIM” S.R.L., ca orice operator economic care obține profit are obligația de a plăti T.V.A. de plată până în ziua de 25 a lunii aprilie, când contabilul șef depune și Decontul de T.V.A.
Societatea a plătit T.V.A. la timp, deci este unul dintre operatorii economici care nu plătesc penalități pentru neplata T.V.A.
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Înlocuirea Taxei pe circulația mărfurilor cu Taxa pe valoarea adăugată a constituit un prim pas fundamental a României la aderarea Uniunii Europene. Această implementare a taxei pe valoarea adăugată a dus la creșterea dezvoltării relațiilor din punct de vedere economic, dintre România și țările membre ale Uniunii Europene, prin faptul că s-au făcut pași importanți, în ceea ce privește liberalizarea circulației de bunuri și servicii, prin integrarea pieței românești în cele europene.
Pe viitor se impun următoarele măsuri care să ducă la îmbunătățirea activității societății:
perfecționarea activității de aprovizionare prin permanentizarea unor contracte de colaborare cu furnizorii;
procurarea de materii prime, materiale consumabile cu cele mai mici prețuri, punerea la dispoziția populației de sortimente noi, variate, de bună calitate;
practicarea unui adaos comercial, acceptabil față de alte unități cu activitatea similară, ceea ce pernite desfacerea mărfurilor către consumatori și care să înlăture crearea de stocuri nevandabile;
operatorul economic folosește mijloace de transport proprii cu ajutorul cărora mărfurile sunt transportate la domiciliul sau sediul clientului, ducând la creșterea vânzărilor și a vitezei de circulație a mărfurilor;
deoarece mărfurile sunt de bună calitate, societatea nu are stocuri nevandabile sau cu vânzare lentă;
pentru reducerea consumului de apă se impune luarea următoarelor măsuri: raționalizarea consumului de apă, adică folosirea ei numai în cazurile necesare, care să aibă efecte pozitive asupra calității activității societății; reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitate de produs, prin creșterea mai rapidă a productivității față de salarii; scăderea cheltuielilor administrative; adaptarea continuă a produselor fabricate la cerințele pieței.
Aceste măsuri implică eforturi multiple în toate dimensiunile societății, conducând la o activitate și mai eficientă a societății.
S.C. “WOREN EXIM” S.R.L. Oradea ca și orice operator economic trebuie, totdeauna, să aibă în vedere creșterea cifrei de afaceri, plata în bune condiții și la timp a furnizorilor, încasarea vânzărilor de la clienți, la scadență și reducerea cheltuielilor de circulație, financiare, ceea ce va duce la un profit.
Bibliografie
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu de Caz Privind Calculul Si Inregistrarea Taxei pe Valoarea Adaugata la S.c. Rozeta Prest S.r.l (ID: 147460)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.