Studiu de Caz Comparativ Privind Dimensiunile Si Structura Cheltuielilor Publice In Romania Si Austria

Cuprins:

Cap I.Cadrul conceptual si metodologic

1.1 Conceptul de cheltuiala publica

Notiunea de cheltuiala publica s-a conturat pe fundalul aparitiei si evolutiei consumului de resurse, in forma baneasca, pentru satisfacerea de nevoi publice. Aceasta notiune a fost utilizata cu mai multe acceptiuni dar in principal in sensul juridic si cel economic.

In sens juridic, notiunea de cheltuiala publica semnifica o plata legata de functionarea institutiilor publice si, in general, de infaptuirea activitatilor cu caracter public, inclusiv a intreprinderilor cu capital de stat.In aceasta prima acceptiune, apare in prim plan faptul ca cheltuielile publice se realizeaza printr-un complex de organe si entitati publice ( institutii, intreprinderi etc) cu competente in avizarea si efectuarea operatiunilor de plati pe seama resurselor financiare publice, respective in cheltuirea banului public, potrivit normelor legale.

In sens economic, conceptual de cheltuiala publica exprima o anumita categorie de procese si relatii economice care se manifesta intre autoritatile publice ( de stat), pe de-o parte si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, cu prilejul alocarii ( pe destinatii) si utilizarii resurselor financiare administrate de catre aceste autoritati.

Continutul cheltuielilor publice s-a diversificat continuu, corespunzator mutuatiilor survenite in planul activitatii institutiilor si al rolului statului, ajungandu-se ca sistemul acestora sa inglobeze si unele cheltuieli specifice, menite sa serveasca drept instrumente de influentare asupra evolutiei societatii.

Cheltuielile bugetare sunt acelea inscrise in bugetul public si finantate din fondurile banesti administrate de catre autoritatile publice ( centrale sau locale). Acestea reprezinta principalul subsistem al cheltuielilor publice la nivelul carora se administreaza resursele destinate finantarii acestora, pe urmatoarele categorii: cheltuielile finantate din bugetul administratiei de stat centrale sau federale; cheltuielile finantate din bugetele administratiilor locale sau ale statelor member ale federatiei si cheltuielile finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Cheltuielile extrabugetare sunt acele cheltuieli care se executa din venituri obtinute si utilizate direct de catre institutii publice, in cadru propiei activitati.

Cheltuielile speciale vizeaza realizarea anumitor obiective sau actiuni de interes public si sunt finantate din resurse publice ce se constituie in fonduri speciale, distincte, administrate direct de catre anumite ministere sau alte organe de stat.

Manifestarea cheltuielilor publice este marcata de conditiile economice si sociale, ce au caracterizat evolutia societatii in diferitele etape istoricesti determinate, iar o caracterizare globala a acestora se impune a fi efectuata, atat prin prisma dimensiunilor, cat si a dinamicii, respectiv a structurii lor.

1.2. Clasificarea cheltuielilor publice

Clasificarea cheltuielilor publice dupa diferite criterii face posibila cunoasterea continutului economic si rolului diferitelor categorii de cheltuieli, precum si structura lor in cadrul unor clasificatii bugetare adecvate.

In plan bugetar, in practica financiara a statelor si a organismelor internationale se remarca diferite tipuri de clasificari cunoscute si sub denumirea de clasificatii bugetare si anume: administrativ-departamentala, economica , functionala, financiara, gruparea folosita in organismele ONU s.a.

Avem in vedere clasificatia economica si cea functionala.

Clasificatia economica se bazeaza pe folosirea a doua criteria de grupare: primul are in vedere continutul proceselor de consum exprimate, conform caruia cheltuielile se impart in:cheltuieli curente (de functionare) si cheltuieli de capital ( avand caracter de investitii); al doilea are in vedere natura actiunilor finantate si imparte cheltuielile in: cheltuieli pentru prestarea serviciilor publice si cheltuieli de transfer ( de resurse banesti)

Cheltuielile curente sunt cele care asigura buna functionare si intretinere a institutiilor publice.Ele reprezinta un consum definitive de produs intern brut, iar sumele cheltuite trebuie sa se reinnoiasca annual, avand ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor publice.

Cheltuielile de capital (de investitii) se concretizeaza in achizitionarea de bunuri destinate sferei productie materiale sau dotarii sferei nemateriale (institutiilor publice) cu active fixe, care duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.

Cheltuielile pentru prestarea serviciilor publice cuprind, in general, remunerarea personalului, alte elemente de cost al prestatiilor, inclusive a furniturilor necesare bunei functionari a institutiilor publice sau achizitionarii de mobilier, aparatura si echipamente.

Cheltuielile de transfer se concretizeaza prin operatiuni de transmitere a unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane juridice ( institutii cu activitati autofinantate, intreprinderi productive), sau fizice ( pensionari, someri, student, elevi) respective la bugete ale administratiilor locale.

Clasificatia functionala foloseste drept criterii ( in gruparea cheltuielilor publice) domeniile de activitate, ramurile economiei, etc. spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinatii date acestor resurse, legate de efectuarea unor transferuri intre diferitele niveluri ale administratiei publice, plata dobanzilor la datoria publica sau constituirea de rezerve la dispozitia autoritatii executive.

1.3. Indicatori de apreciere a marimii, dinamicii si stucturii cheltuielilor publice

Pentru a aprecia efectele interventiei statului in viata economico-sociala, este necesara cunoastarea volumului si structurii cheltuielilor publice efectuate de organele centrale si locale ale statului din fondurile publice de resurse financiare. Analiza cheltuielilor publice se realizeaza cu ajutorul indicatorilor privind marimea cheltuielilor ( volumul sau marimea acestora), structura cheltuielilor ( care reflecta destinatia resurselor financiare publice) si dinamica acestora ( care reflecta evolutia in timp a cheltuielilor publice).

A.Analiza nivelului cheltuielilor publice

Analiza din punctul de vedere al nivelului se bazeaza pe urmatorii indicatori:

a) Volumul cheltuielilor publice poate fi exprimat in marimi nominale sau reale. Exprimarea in marime nominala (Cnp) are dezavantajul denaturarii indicatorului (daca se urmareste evolutia in timp), fiind tributara preturilor curente ale perioadei.

Daca evidentele privind nivelul cheltuielilor publice nu sunt efectuate in preturi constante, se poate proceda la transformarea acestora din preturi curente in preturi constante, corectand valoarea cu indicele preturilor:

unde: Crp1 – cheltuielile publice ale perioadei curente exprimate in marime reala          

   Cnp  – cheltuieli publice ale perioadei curente exprimate in marime nominala       

    Ip1/0 – indicele preturilor in perioada curenta fata de perioada de baza

            b) Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (G) este un alt indicator care poate caracteriza nivelul cheltuielilor publice si dinamica acestora intr-o anumita perioada. Se calculeaza pe baza relatiei:

unde: G – ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut;

            Cp – cheltuieli publice totale

            PIB – produsul intern brut

            c) Cheltuielile publice medii pe un locuitor este un indicator de nivel foarte sugestiv, care ne arata cat din cheltuielile publice ale statului revin pe locuitor conform politicii financiare promovata de stat. Pentru a-l calcula folosim urmatoarea formula:

         unde: cp – cheltuieli publice medii pe locuitor

             Cp – cheltuieli publice exprimate in preturi curente ale anului

             N – numarul de locuitori corespunzator anului bugetar

 B. Analiza structurii cheltuielilor publice vizeaza calculul pe care o are fiecare dintre grupele de cheltuieli publice in total in functie de importanta nevoilor sociale. Formula de calcul este:

unde: GS – greutatea specifica (ponderea) cheltuielilor publice din grupa 'i' in totalul cheltuielilor publice

            cpi – nivelul cheltuielilor publice din grupa 'i'

           – cheltuieli publice totale

C.Analiza dinamicii cheltuielilor publice releva modificarile care intervin in cuantumul si structura cheltuielilor publice in decursul unei perioade de timp. Indicatorii de analiza ai dinamicii cheltuielilor publice sunt:

            a) Modificarea absoluta si relativa (in valori nominale sau reale) a cheltuielilor publice.

            Modificarea absoluta exprima cresterea sau descresterea acestora de la o perioada la alta, in marime absoluta si se determina astfel:

                                    ∆Cp(1-0) = Cp1 – Cp0, in care

            ∆Cp(1-0) – modificarea absoluta a cheltuielilor publice, in perioada curenta (1) fata de perioada de baza (0)

Cp1 – cheltuielile publice in perioada curenta

             Cp0 – cheltuielile publice in perioada de baza

            Aceasta formula se refera la modificarea absoluta nominala in preturile curente ale celor doua perioade, astfel se poate calcula modificarea absoluta reala, folosind valorile perioadei curente exprimate in preturi constante:

                                    ∆Cpr(1-0) = Cp1r – Cp0r, in care

            ∆Cpr(1-0) – modificarea absoluta reala a cheltuielilor publice, in perioada curenta (1) fata de perioada de baza (0);

            Cp1r – cheltuielile publice in perioada curenta exprimate in preturile perioadei curenta

            Cp0r – cheltuielile  publice din perioada de baza.

            Indicele modificarii cheltuielilor publice analizeaza modificarea relativa a cheltuielilor publice si se calculeazape baza relatiei:

 , in care: –  indicele modificarii cheltuielilor publice in perioada (1) fata de perioada (0);

              – cheltuielile publice din perioada curenta;

              – cheltuielile publice din perioada de baza.

            Modificarea relativa a cheltuielilor publice rezulta si din raportul dintre modificarea absoluta a cheltuielilor publice in perioada curenta fata de perioada de baza si nivelul acestora in perioada de baza:

Pentru a cuantifica modificãrile survenite în timp se folosesc o serie de indicatori:

creșterea nominală și cea reală a cheltuielilor publice;

schimbarea raportului cheltuielilor publice în PIB;

schimbarea volumului mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor;

schimbarea structurii cheltuielilor publice;

corelația dintre creșterea cheltuielilor publice și creșterea PIB;

elasticitatea cheltuielilor publice raportată la PIB.

Factorii de influență asupra creșterii cheltuielilor publice sunt de natură:

demografică (modificări ce au loc în numărul și structura populației ce ar trebui să determine adaptări corespunzătoare în ponderea cheltuielilor  publice);

economică (ce vizează în mod special funcția statului de redistribuire aresurselor financiare publice după criteriul eficienței și echilibrului);

socială (se referă la funcția de armonizare a veniturilor medii individuale aparținând diferitelor categorii sociale);

legați de urbanizare (favorizează creșterea cheltuielilor publice);

militară (cresc cheltuielile publice în eventualitatea unor conflicte armate);

istorică (perpetuarea în timp a unor probleme ca datoriile publice moștenitede la un regim politic la altul sau ca inflația);

politică (se referă la complexitatea funcțiilor statului);

Cap II.Analiza comparativa a marimii si dinamici cheltuielilor publice in Romania si Austria

Tabelul 1 –Volumul cheltuielilor publice exprimate in milioane euro in Romania si Austria , perioada 2008-2012.

Sursa : http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

Data consultarii : 08.12.2014

Interpretare

Din tabelul de mai sus, deducem faptul ca in Austria , in privinta volumului cheltuielior publice, prezinta valori duble fata de cheltuielile din Romania Diferentele importante de alocare a sumelor de bani sunt date de nevoile publice in cele doua tari analizate si de volumul mai mare a PIB-ului apartinand Austriei care se claseaza pe locul 12 in lume dupa PIB pe cap de locuitor.De aici rezulta si faptul ca Austria este o tara dezvoltata iar Romania o tara in curs de dezvoltare.

In tabelul nr. 1 se observa o crestere economica care a avut loc in Austria in toti cei cinci ani analizati in timp ce in Romania are loc o scadere a economiei din anul 2008 pana in 2010 , dupa o crestere in anul 2011 urmata de o coborare in anul 2012 datorata faptului ca economia a avut de suferit din cauza crizei economice.

Tabelul 2: Cheltuieli publice exprimate ca marime in PIB in Romania si Austria, perioada 2008-2012

Sursa : http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

Data consultarii : 08.12.2014

Interpretare

Tabelul nr.2, in care s-au analizat cheltuielile publice in marime absoluta ca procente din PIB atat in Romania cat si in Austria, reflecta situatia Austriei in care procentele acestei tari au reusit sa se mentina, chiar sa creasca in conditiile in care in anul 2008 a inceput criza economica.De asemenea si in cazul Romaniei , observam o crestere a PIB-ului din anul 2008-2009, urmata mai apoi de o scadere a acesteia din aceleasi considerente.

Tabelul nr.3. Cheltuieli publice in marime abosoluta ( euro pe locuitor) in Romania si Austria pe perioada 2008-2012

Sursa : http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

Data consultarii : 08.12.2014

Interpretare

Privind analiza din tabelul nr.3 putem deduce faptul ca diferentele dintre cele doua tari sunt majore. In 2008, Austria cheltuie aproximativ 16,46 mil euro pe locuitor, in timp ce Romania doar 2,75 euro pe locuitor. Observam faptul ca pana in anul 2012 Austria realizeaza o crestere a acestor cheltuieli pe cap de locuitor, in timp ce Romania prezinta atat o crestere cat si o scadere in cei 5 ani analizati, acest decalaj fiind dat de criza economica care a afectat profund economia tarii.

CAP III Analiza comparativa a structuri economice a cheltuielilor publice in Romania si Austria

3.1 Analiza structurii economice a cheltuielilor publice

Pentru a analiza cheltuielile publice vom lua in calcul sase categorii de cheltuieli:cheltuieli cu bunurile si servicii, cheltuieli cu salarii, cheltuieli pentru subventii, cheltuieli publice cu dobanzile,cheltuieli publice cu asigurarile si asistenta sociala si cheltuieli de capital. Aceste cheltuieli vor fi analizate ca procent din PIB si in milioane euro in perioada celor cinci ani financiari ( 2009, 2010, 2011, 2012, 2013) in Romania si Austria.

Tabelul nr 4. Cheltuieli publice ale Romaniei in milioane euro

Tabelul nr.5 Cheltuieli publice ale Austriei in milioane euro

Tabelul nr. 6 Cheltuieli publice ale Romaniei- PIB

Tabelul nr.7. Cheltuielile publice ale Austriei- PIB

Sursa : http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

Data consultarii : 08.12.2014

Interpretare

Interpretarea va avea loc pe baza tabelului nr.6 si nr. 7 privind cheltuielile publice in PIB in perioada 2009-2013 dintre Romania si Austria.

Privind Austria si Romania din perspectiva cheltuielilor publice analizate ca procente in PIB, observam faptul ca in Romania cea mai mica cheltuiala o reprezinta cheltuielile pentru subventii( 0,7% din PIB in 2009 si coborand in 2013 la 0,3 %) pe cand in Austria , cea mai mica cheltuiala o reprezinta cheltuielile de capital.

Explicatia consta in faptul ca, in cazul Romaniei , datoria publica creste de la an la an( 2009-2013) astfel incat la inceputul anului 2009, datoria publica totala a Romaniei este de 109,7 miliarde lei si reprezenta 21,78% din PIB-ul tari, urmata de anul 2010 in care datoria publica a ajuns la 30,06% din PIB , de astfel, acesta crescand a redus considerabil cheltuielile pentru subventii.In Austria , cheltuielile pentru subventii raman aproximativ constant , deoarece cresterea indatorarii publice a fost infranta, iar politica bugetara isi indeplineste misiunea obtinand un buget echlibrat.

In privinta Austriei, rezumandu-ne la cheltuielile de capital, acestea sunt printre cele mai mici (1,2% in 2009-pana la 1 % in 2013) , deoarece Austria este deja o tara dezvoltata, cu un nivel de trai ridicat, fondurile de capital fiind folosite doar pentru cercetare si dezvoltare in scopul atragerii de noi investii care ar ajuta economia austriaca.Nu putem spune acelasi lucru despre Romania , unde cheltuielile de capital sunt mai ridicate,tara fiind situata in anul 2012 pe penultimul loc in Uniunea Europeana dupa valoarea PIB-ului pe cap de locuitor.Cheltuielile de capital sunt mai ridicate ( in 2009 de 6 %,urmand sa scada in 2013 la 4,5 %) deoarece Romania este o tara in curs de dezvoltare si sunt alocate fonduri pentru a se realiza misiunea de a face ca tara sa prospere.

O apropiere vizibila si de asemenea cele mai mari cheltuieli ale celor doua tari analizate, Romania si Austria, pot fi considerate cheltuielile pentru salarii.In Romania in 2009, cheltuielile pentru salarii sunt de 10,5 % din PIB, coborand la 7,8 % in 2012 si urcand apoi la 8,1 % in 2013.De asemenea si in Austria , cheltuielile pentru salarii in 2009 sunt de 9,8% si scazand pana la 9,4% in 2013.

In privinta cheltuielilor cu bunuri si servicii, cu dobanzile si cu asigurarile si asistenta sociala , cheltuielile publice din aceste doua tari in perioada 2009-2013, nu exista mari diferentieri.

3.2 Analiza structurii functionale a cheltuielilor publice

Tabelul nr.8. Cheltuieli publice ale Austriei in milioane euro

Tabelul nr.9. Cheltuielile publice ale Romaniei in milioane euro

Tabelul nr.10. Cheltuielile publice ale Austriei in PIB

Tabelul nr.11. Cheltuielile publice ale Romaniei in PIB

Sursa : http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

Data consultarii : 08.12.2014

Interpretare

Interpretarea va avea loc pe baza tabelului nr.8 si nr. 9 privind cheltuielile publice in milioane euro in perioada 2008-2012 dintre Romania si Austria.

Privind Austria si Romania din perspectiva cheltuielilor publice in milioane euro observam ca atat in bugetul Romaniei cat si cel in Austriei, un loc primordial il reprezinta cheltuielile publice cu protectia sociala. Diferenta in privinta cheltuielilor cu protectie sociala consta in faptul ca in Romania are loc atat o crestere din anul 2008 cu 17,349.3 mil euro pana in anul 2011 cu 18,549.0 mil euro urmata de o scadere a acestora, in anul 2012 suma fiind de 17,924.3 mil eur, pe cand in Austria are loc doar o crestere a cheltuielilor ( in anul 2008- 56,542.1 pana in anul 2012 de 65,589.7 mil euro). Suma alocata protectiei sociale este cea mai mare din datele prezentate in tabelul nr.8 si nr.9 deoarece securitatea sociala este o component de mare importanta pentru toate tarile in general, cuprinzand actiuni menite sa controleze riscurile generatoare de cheltuieli.Acestea previn, diminueaza sau inlatura consecintele unor evenimente considerate ca riscuri sociale.

Cea mai mica suma alocata cheltuielilor publice este cea din domeniul protectiei mediului.In Romania in anul 2008 suma este de 678,1 mil euro urmand sa urce , in anul 2012 fiind de 1,035.5 milioane euro. In Austria se mentine suma de aproximativ 1,500 milioane euro ( in anul 2008 de 1,251.2 mil euro si in anul 2012 de 1,644.9 mil euro, maxima fiind in anul 2010 de 1,692.0 mil euro).

In privinta cheltuielilor publice cu sanatatea, datele din tabele sugereaza faptul ca exista o diferenta dubla in cele doua tari, in sensul ca in Austria, in anul 2008 s-au cheltuit 21,940.2 milioane euro ajungandu-se pana in anul 2012 la suma de 24,357.9 milioane euro, printr-o crestere succesiva.Sistemul austriac de sanatate este unul dintre cele mai bune din lume, ca urmare a investitiilor masive, dotate cu tehnologie moderna. In Romania , cheltuielile pentru sanatate sunt mai reduse decat cele din Austria, bineinteles in functie de PIB-ul tari.In anul 2008, Romania aloca 4,506.3 mil euro pentru sanatate, avand o crestere pana in anul 2009 de 4,530.0 urmata de o scadere succesiva, ajungandu-se la suma de 4,039.5 milioane euro cu mult mai putin decat in anul 2008.Problemele din sistemul romanesc de sanatate nu pot trece neobservate fiind date de lipsa doctorilor sau a medicamentelor, spitalele inchise, coruptia din unitatile medicale, serviciile medicale proaste, salariile mici ale medicilor si plecarea acestora din tara.

O alta diferenta majora dintre cele doua tari,se poate observa in tabelul nr.8 si nr.9 in privinta cheltuielilor pentru educatie.In Romania , in anul 2008 s-a alocat suma de 6,252.9 mil euro ajungandu-se in anul 2012 la aproape jumatate din suma din anul 2008 si anume 3,963.7. Este de remarcat faptul ca problemele sistemului educational din Romania denota din punerea accentului pe teorie iar nu pe practica. Educatia este vazuta ca o povara , o indatorire si nu o resursa de dezvoltare a Romaniei. Printre probeleme sistemului educational se numara faptul ca universitatile trebuie sa monitorizeze ce se intampla cu studentii lor dupa absolvire, sa ofere informatii despre profilul si activitatea absolventilor iar pe de alta parte , studentii nu sunt interesati de activitatile extracurriculare.Nu acelasi lucru putem spune si despre Austria, unde se poate observa clar in tabelul nr.8 ca suma alocata cheltuielilor pentru educatie este dublu fata de cea a Romaniei. In anul 2008, suma este de 15,189,4 mil euro, urmata de o crestere succesiva, in anul 2012 , suma fiind de 17,087.6. Un avantaj al austriecilor este ca aceasta aplica in educatie, sistemul dual de instruire adica combinatie intre practica si teorie, acest sistem fiind considerat in intreaga Europa un exemplu si reprezinta totodata un factor cheie pentru succesul economic al austriecilor.Particularitatile acestui sistem educational este dat de legatura stransa intre economie si sistemul de instruire, planurile de invatamant fiind adaptate necesitatilor din economie.

Conform tabelului nr.9 , cheltuielile publice de aparare ale Romaniei au scazut din anul 2008-suma fiind de 2,074.3 milioane euro pana in anul 2012 cand s-au cheltuit doar 954.8 milioane euro, aceasta scadere se datoreaza crizei economice.In Austria in perioada 2008 avem suma cea mai mare a cheltuielilor de 2,822.3 mil euro urmand o scadere a acesteia ajungandu-se in anul 2012 la suma alocata de 2,124.2 mil euro, ca urmare a crizei economice.Spre deosebire de Romania, Austria aloca sume mult mai mari decat Romania pentru aparare, acest lucru fiind bine clarificat in tabelul nr.8 si nr.9. De regula, fiecare stat admite ideea ca sporirea cheltuielilor pentru aparare nu au efecte tocmai favorabile in economia oricarei tari, aceasta consumand importante resurse financiare si umane.

In privinta totalului cheltuielilor publice , in Austria cele mai mari sume de cheltuieli sunt inregistrate in anul 2012 de 158,735 mil euro iar in Romania in anul 2008 cu 54.907 mil euro.

IV. Concluzii si propuneri

Pe parcursul celor 5 ani analizati, Austria fiind o tara dezvoltata a avut cheltuielile pentru educatie, sanatate, aparare, protectie sociala mult mai mari fata de cele ale Romaniei care este o tara in curs de dezvoltare.Acest lucru se datoreaza si faptului ca PIB-ul Austriei este cu mult mai mare fata de PIB-ul Romaniei.

Austria este o tara bine dezvoltata, cu o buna functionalitate a cadrului modern pe care il detine.Aceasta are numeroase ramuri industriale care face economia sa prospere si de aici si traiul de viata ridicat.De exemplu, turismul aduce venituri consistente Austriei.Cei mai multi tineri, pasionati de sporturile extreme , vin iarna pentru a face schi si alte sporturi de iarna in statiunile turistice din Alpi,special amenajate in acest scop.In privinta Romaniei, turismul este inca neexploatat suficient.Pentru a putea face ca economia sa prospere , ar trebui ca Romania sa se axeze in special pe turism, avand in vedere fapul ca tara noastra dispune de un mare avantaj, acela ca potentialul natural si cultural este de o mare diversitate si este armonios repartizat in teritoriu, dand posibilitatea practicarii unor forme de turism diferite.

Pentru a diminua efectele saraciei si inegalitatea fata de Austria dar si de alte state membre, Romania trebuie sa investeasca in mod special in educatie, sanatate, protectie sociala.Statul trebuie sa puna accentual pe incurajarea noilor intreprinderi. Un raport al Bancii Mondiale arata ca solutia cresterii economice o constituie interactiunea dintre intreprinderile vechi si cele noi.Noile intreprinderi trebuie lasate sa castige un loc pe piata pentru a absorbi forta de munca provenita din vechile intreprinderi de stat.

Cei care au avut de castigat de pe urma tranzitiei au fost tinerii, cei cu studii superioare, antreprenorii, in special cei care detineau activele statului.

Principalii perdanti ai tranzitiei sunt muncitorii din sectorul public.Multi dintre ei s-au confruntat cu pierderea locului de munca in urma privatizarii si restructurarii intreprinderilor in care lucrau.Ei ii percep pe politiceni si pe antreprenori ca fiind corupti.

V.Bibliografie

Vacarel , I. , “Finante Publice” Editura Bucuresti , 2008

Filip , Gh. , “Finante Publice” Editura Junimea , 2010

Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

Wikipedia

http://www.advantageaustria.org/international/zentral/business-guide-oesterreich/investieren-in-oesterreich/arbeit-und-beruf/ausbildung.ro.html#

Educatia in Romania, incotro?

Sistemul de sănătate din România, un mecanism autodistructiv

Suport curs Finante publice