Studiu Comparat AL Impozitelor Si Taxelor
STUDIU COMPARAT AL IMPOZITELOR ȘI TAXELOR
CUPRINS
INTRODUCERE
1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND CONCEPTELE DE IMPOZIT ȘI TAXĂ
1.1. Abordări conceptuale privind sistemul fiscal
1.2. Delimitarea științifică și normativă a celor două concepte – impozite și taxe
1.3. Principiile impunerii
2. REGLEMENTAREA JURIDICĂ A IMPOZITELOR ȘI TAXELOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Reglementarea impozitelor de stat și locale în legislația R.M
2.2. Reglementarea taxelor de stat și locale în legislația R.M
2.3. Definitivarea facilităților (înlesnirilor) la determinarea impozitului sau taxei
2.4. Reglementarea procedurii de rambursare a TVA și Accize – aspecte comparative
3. ANALIZA COMPARATIVĂ A SISTEMULUI EUROPEAN DE TAXE ȘI IMPOZITE
3.1. Sistemul fiscal în Romania și alte țări membre a U.E. – generalități
3.1.1. Impozitele în România și alte state member a U.E
3.1.2. Taxele în România și alte state membre a U.E
3.2. Tendințe ale evoluției sistemului fiscal al RM potrivit rigorilor integrării europene
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Una dintre cele mai actuale și discutabile probleme la momentul de față în dezvoltarea societății noastre, o constituie rolul impozitelor și taxelor în Republica Moldova.
Acest lucru se explică prin faptul că prin intermediul impozitelor și taxelor, persoanele fizice și juridice care dețin în proprietate bunuri sau realizează venituri, trebuie să contribuie la formarea banului public. Astfel din fondurile bănești centralizate la dispoziția statului se asigură: dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale, apărarea națională, ordinea publică, refacerea bunurilor distruse în urma unor calamități naturale sau accidente, plata persoanelor aflate în incapacitate temporară sau definitivă de muncă, plata pensiilor, dezvoltarea învățământului, etc.
Prin intermediul contribuțiilor bănești sub formă de impozite și taxe se poate realiza o redistribuire a veniturilor în scopul de a asigura satisfacerea de trebuințe tuturor persoanelor, nu numai a celor ce dețin bunuri sau realizează venituri.
Fiind considerate mijloace de reglare și control, impozitele și taxele acționează ca pârghii financiare, ele putând încuraja sau descuraja anumite activități.
Astfel, se poate afirma că rolul impozitelor și taxelor „se manifestă pe plan financiar, economic și social.”
În acest context, problema impozitării, a fost, este și va fi întotdeauna o problemă deschisă studiului, atît pentru juriști, economiști, contabili, cît și pentru personalul organelor reprezentative și executive ale puterii de stat, pentru fiecare antreprenor și cetățean.
Scopul și obiectivele lucrării. Scopul lucrării constă în analiza comparativă a impozitelor și taxelor, atât a sistemului fiscal al Republicii Moldova cât și a sistemului fiscal european. În vederea realizării scopului propus, au fost determinate următoarele obiective ale cercetării: delimitarea celor două concepte de impozit și taxă, identificarea principiilor de impunere, analiza sistemului fiscal al Republicii Moldova și a sistemului fiscal european, precum și identificarea tentințelor ale evoluției sistemului fiscal al Republicii Moldova potrivit rigorilor europene.
Metodologia cercetării. În tratarea tematicii date au fost utilizate următoarele metode: metoda cercetării actelor normative și a literaturii de specialitate, studiind sursele bibliografice în domeniu; concluzionarea a fost posibilă datorită metodei analizei; metoda istorică a permis formarea unei viziuni asupra evoluției sistemului fiscal și a cadrului normativ aferent; utilizînd metoda comparativă s-a făcut studiu comparat al legislației, precum și a situației existente în Republica Moldova cu cea a altor țări.
Importanța teoretică și valoarea aplicativă a tezei. Semnificația teoretică și practică a lucrării constă în determinarea și analiza impozitelor și taxelor; definitivarea și analiza elementelor ce se determină la stabilirea impozitelor și taxelor; analiza comparativă a sistemului fiscal al Republicii Moldova, precum și a sistemul fiscal european, și determinarea tentințelor ale evoluției sistemului fiscal al Republicii Moldova potrivit rigorilor europene. Principalele raționamente și concluzii ale tezei pot contribui atît la perfecționarea legislației fiscale, cît și la dezvoltarea metodelor și procedeelor de activitate în ansamblu a Serviciului Fiscal de Stat. Materialele tezei pot fi utilizate și în mediul științifico-didactic în cazul perfecționării cursului de fiscalitate.
Structura tezei. În conformitate cu obiectivele propuse, structural teza este concepută din introducere, trei capitole, concluzii, recomandări și lista bibliografică.
În Introducere este argumentată actualitatea temei de studiu, sunt definite scopul și sarcinile investigației, este relevată metodologia cercetării, valoarea teoretică și practică a lucrării, precum și sumarul compartimentelor tezei.
Capitolul unu se referă la descrierea conceptului de sistem fiscal; delimitarea științifică și normativă a conceptelor de impozit și taxă și identificarea principiilor impunerii.
Cel de-al doilea capitol include reglementarea juridică a impozitelor și taxelor de stat și locale în legislația Republicii Moldova; definitivarea facilităților la determinarea impozitelor și taxelor și analiza comparativă a procedurii de rambursare a TVA și Accize.
Capitolul trei constă în analiza sistemului fiscal Român și alte țări membre UE și determinarea tendințelor ale evoluției sistemului fiscal al Republicii Moldova potrivit rigorilor integrării europene.
În încheiere s-a făcut o generalizare a rezultatelor studiului efectuat, fiind formulate concluzii și recomandări pe marginea studiului efectuat și asupra problemelor abordate în teză.
Bibliografa cuprinde lista izvoarelor și materialelor utilizate la elaborarea lucrării.
Anexele reprezintă o descriere succintă, sub formă de scheme, a unor aspecte din conținutul tezei.
ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND CONCEPTELE
DE IMPOZIT ȘI TAXĂ
1.1. Abordări conceptuale privind sistemul fiscal
Statul poate fi considerat un stat dezvoltat doar în cazul asigurării membrilor lui a unui nivel de trai decent și al satisfacerii lor materiale. În acest scop el trebuie să asigure o politică economică corespunzătoare, precum și alte măsuri care să susțină traducerea în viață a acestei politici. Pentru realizarea acestor exigențe ale vieții sociale, statul are nevoie de un suport material să acopere cheltuielile iminente. În perioada de tranziție, unica sursă solvabilă și eficientă pentru bugetul de stat o constituie sistemul fiscal.
Sistemul fiscal, pentru Guvern, servește drept o sursă esențială de finanțare a programelor economico – sociale de dezvoltare a țării, pentru agenții economici, acest sistem trebuie să stimuleze creșterea și prosperarea lor economică, iar pentru cetățeni, sistemul fiscal trebuie să servească drept un instrument social important de redistribuire a veniturilor statului. Instrumentul cheie, care stă la baza alimentării părții de venituri a bugetului public național este administrarea fiscală.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, cetățenii au obligația sa contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice. [1, art. 58]
Pentru a descrie conceptul de sistem fiscal, este indiscutabil necesar de definit noțiunile elementelor, care formează cadrul organizatorico-funcțional al activității ce stă la baza alimentării părții de venituri a bugetului, și anume, noțiunea de sistem fiscal și legislație fiscală, noțiunea de contribuabil și de obiect impozabil, de impozit și taxă, etc.
Sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor și taxelor, a principiilor, formelor și metodelor de stabilire, modificare și anulare a acestora, precum și totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor [2, art. 2].
Piatra de temelie a oricărui sistem fiscal îl constituie impozitele și taxele.
Impozitul este o plată, contribuție obligatorie cu titlu gratuit, nerambursabil, datorată, conform legii, bugetului de stat de către persoanele fizice și juridice pentru veniturile pe care le obțin sau bunurile pe care le posedă. Impozitul mai poate fi definit ca o formă de prelevare a unei părți din venitul sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului pentru acoperirea cheltuielilor sale [24, pag. 24].
Conform Codului fiscal al Republicii Moldova, impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ține de efectuarea unor acțiuni determinate și concrete de către organul împuternicit pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată [2, art. 6].
Taxele (de timbru, de înregistrare, de arbitrare, de metrologie, consulare, etc) reprezintă, alături de impozite, cea de a doua categorie principală de venituri de la bugetul de stat. Taxa este plata efectuată de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de instituții publice și prin urmare, taxele sunt reglementate ca obligații bugetare datorate de persoanele fizice sau juridice reprezentând plata neechivalentă a unor servicii, după principiul recompensei speciale [24, pag. 27].
După Codul fiscal al Republicii Moldova, taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit [2, art. 6].
Contribuabil, subiect al impunerii este persoana care, conform legislației, este obligată să calculeze și/sau să achite la buget orice impozite și taxe, penalitățile și amenzile respective; persoana care este obligată să rețină sau să perceapă de la altă persoană și să achite la buget plățile respective [2, art. 5].
Obiectul impunerii reprezintă materia supusă impozitării, adică, după caz, venitul, bunurile imobiliare, averea, importul și/sau livrarea mărfurilor, serviciilor etc [5, pag. 12].
Sistemul fiscal cuprinde trei elemente (componente) de bază: legislația fiscală, aparatul fiscal și administrarea fiscală.
Legislația fiscală poate fi definită ca ansamblul normelor juridice care reglementează modalitățile de atragere și repartizare a fondurilor bănești ale statului și ale instituțiilor publice cu scopul satisfacerii cerințelor și funcțiilor social-economice ale societății [28, pag.17].
În Republica Moldova, legislația fiscală se compune din Codul fiscal și din alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta. Actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul Finanțelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal nu trebuie să contravină prevederilor Codului fiscal sau să depășească limitele acestuia și urmează a fi publicate în modul oficial stabilit [2, art. 3].
Aparatul fiscal cuprinde organele specializate care pun în mișcare mecanismul fiscal în scopul realizării obiectivului final, adică stabilirea, controlul, urmărirea și perceperea veniturilor bugetare.
Aparatul fiscal reprezintă cadrul instituțional, adică organele de stat în atribuția cărora este administrarea raporturilor fiscale, controlul respectării legislației fiscale, a calculării și achitării complete și la timp în buget a obligațiilor fiscale.
Administrarea fiscală, conform Codului fiscal, reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite și responsabile de asigurarea colectării depline și la termen a impozitelor și taxelor, a penalităților și amenzilor în bugetele de toate nivelurile, precum și de efectuarea acțiunilor de urmărire penală în caz de existență a unor circumstanțe ce atestă comiterea infracțiunilor fiscale [2, art. 9].
Administrarea fiscală cuprinde totalitatea procedeelor tehnice și metodelor prin care se realizează acțiunea de urmărire și percepere a impozitelor și taxelor.
Altfel spus, administrarea fiscală presupune utilizarea de metode de impunere: tehnici și instrumente specifice, privind formarea veniturilor fiscale ale statului. Impunerea, ca ansamblu de operațiuni prin care se stabilesc obligațiile plătitorilor de impozite către stat, constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice și juridice ce dețin sau realizează un anumit obiect impozabil, evaluarea bazigațiilor fiscale.
Administrarea fiscală, conform Codului fiscal, reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite și responsabile de asigurarea colectării depline și la termen a impozitelor și taxelor, a penalităților și amenzilor în bugetele de toate nivelurile, precum și de efectuarea acțiunilor de urmărire penală în caz de existență a unor circumstanțe ce atestă comiterea infracțiunilor fiscale [2, art. 9].
Administrarea fiscală cuprinde totalitatea procedeelor tehnice și metodelor prin care se realizează acțiunea de urmărire și percepere a impozitelor și taxelor.
Altfel spus, administrarea fiscală presupune utilizarea de metode de impunere: tehnici și instrumente specifice, privind formarea veniturilor fiscale ale statului. Impunerea, ca ansamblu de operațiuni prin care se stabilesc obligațiile plătitorilor de impozite către stat, constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice și juridice ce dețin sau realizează un anumit obiect impozabil, evaluarea bazei de calcul și cuantumul acestuia.
Având în vedere elementele sistemului fiscal, urmează în paragraful următor ale acestui Capitol a descrie și a analiza delimitarea celor două concepte – impozite și taxe și principiile impunerii.
1.2. Delimitarea științifică și normativă a celor două concepte – impozite și taxe.
Pentru ca statul să poată să-și îndeplinească funcțiile și atribuțiile pentru satisfacerea cerințelor generale ale societății este necesară mobilizarea unei părți din produsul național brut sub formă bănească. Apare, în acest fel, necesitatea existenței finanțelor. Dintre formele concrete de manifestare a finanțelor, impozitele și taxele ocupă un loc primordial. Numărul și felul impozitelor și taxelor este stabilit prin politica financiară, în așa fel încât să fie alimentate fondurile la dispoziția statului.
Impozitul reprezintă „o formă de prelevare silită la dispoziția statului, fără contraprestație directă și cu titlu nerestituibil, a unei părți din veniturile sau averea persoanelor fizice și/sau juridice, în vederea acoperirii unor necesități publice”[21, p. 137]
Taxele reprezintă „plățile efectuate de persoanele fizice și juridice, de regulă, pentru serviciile prestate acestora de către stat”. [22, p. 238]
Potrivit Codului fiscal al Republicii Moldova: [2, art. 6]
Impozitul – este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ține de efectuarea unor acțiuni determinate și concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcții de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată.
Taxa – este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.
Având în vedere că fiecare impozit și taxă este prevăzut prin lege, acestea trebuie să conțină următoarele elemente tehnice: [21, p. 2-3]
Denumirea impozitului sau taxei – reflectă natura economică a impozitului sau taxei respective;
Plătitorul impozitului sau taxei – reprezintă persoana fizică sau juridică obligată prin lege să plătească impozitul sau taxa respectivă;
Suportatorul impozitului sau al taxei – reprezintă persoana care practic suportă impozitul sau taxa.
Obiectul impozitului – este reprezentat de materia impozabilă, respectiv de baza de calcul în stabilirea impozitului sau taxei. De exemplu: pentru impozitul pe profit se consideră obiect al impozitului diferența dintre veniturile și cheltuielile obținute de societate, pentru impozitul pe salarii se consideră ca și bază de calcul salariul impozabil realizat în luna respectivă.
Sursa impozitului – reprezintă mijloacele din care se plătește impozitul sau taxa respectivă. De exemplu: impozitul pe profit se plătește din încasările realizate.
Modul de impunere și percepere – reprezintă măsurile stabilite de către organele financiare pentru stabilirea, constatarea, evaluarea materiei impozabile, determinarea cuantumului impozitului și încasarea;
Unitatea de impozitare – este unitatea de măsură în care se evaluează obiectul impozabil (în condițiile actuale se utilizează forma bănească);
Cota de impunere – reprezintă o sumă sau un procent ce se aplică asupra bazei de impozitare;
Termenul de plată – arată când și cum trebuie plătit impozitul sau taxa.
Facilități fiscale – fac parte din măsurile de politică economică, financiară și socială și cuprind scutirile de plată, eșalonări ale plăților, amânări de plată.
Pornindu-se de la definiția impozitului ca fiind „ plata bănească obligatorie, generală și definitivă, efectuată de persoane fizice și juridice în favoarea bugetului statului, în cuantumul și la termenele precis stabilite de lege, fără obligația din partea statului de a presta plătitorului un echivalent direct și imediat ”, pot fi precizate principalele caracteristici ale impozitelor și taxelor: [23, p. 298]
impozitul este obligația contribuabilului de a plăti o sumă de bani (îmbracă formă bănească);
impozitul este o obligație generală, în sensul că se referă la toate persoanele fizice și juridice suspuse impozitării;
impozitul este o obligație definitivă, în sensul că persoanele fizice și juridice au obligația să suporte impozitul sau taxa prevăzută în legile fiscale;
impozitul este o prelevare cu titlu nerambursabil, în sensul că odată plătită,contribuabilul nu trebuie să aștepte o contraprestație directă și imediată din partea statului;
impozitul se datorează numai în situația în care persoanele fizice sau juridice dețin anumite bunuri sau realizează anumite venituri;
impozitele și taxele sunt obligații fiscale prevăzute de lege, deci există obligația contribuabilului de a vărsa aceste datorii în contul bugetului de stat, la termenele prevăzute de lege.
Necesitatea clasificării impozitelor și taxelor derivă din faptul că aceasta constituie un procedeu de cunoaștere științifică pentru surprinderea unor caracteristici științifice ale acestora.
Datorită diversității impozitelor și taxelor, în orice sistem fiscal se consideră necesară gruparea acestora după mai multe criterii. [25, p. 158-161]
Se poate realiza următoarea clasificare a impozitelor și taxelor:
După forma în care statul le percepe, impozitele și taxele pot fi:
impozite în natură – au fost întâlnite sub forma unor dări sau a unor prestații în natură;
impozite în bani – se întâlnesc sub forma de obligații de plată bănești.
După obiectul impunerii, pot fi întâlnite următoarele categorii de impozite și taxe:
impozite și taxe pe avere – sunt cele care se stabilesc direct asupra bunului deținut în proprietate, de exemplu: impozitul pe bunurile imobiliare, impozitul privat etc.
impozite și taxe pe venit – sunt cele care se stabilesc asupra veniturilor obținute de contribuabil; de exemplu: impozitul pe venit, etc.
impozite sau taxe pe cheltuieli – sunt cele ce se stabilesc în condițiile în care se depășesc anumite plafoane de cheltuieli; de exemplu: impozitul suplimentar pentru depășirea fondului de salarii etc.
După scopul urmărit, se disting următoarele categorii de impozite și taxe:
impozite financiare– sunt cele percepute de către stat în vederea obținerii veniturilor bugetare; de exemplu: impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată etc.
impozite de ordine – sunt cel prevăzute de către stat în vederea stimulării sau restrângerii anumitor activități; de exemplu: taxa pe tutun și alcool;
După frecvența de realizare, impozitele și taxele pot fi grupate în:
impozite și taxe permanente – sunt stabilite cu o anumită periodicitate (lunar, trimestrial sau anual). De exemplu: impozitul pe salarii se stabilește lunar asupra salariului realizat.
impozite și taxe întâmplătoare – sunt stabilite ocazional și sunt percepute o singură dată.
După nivelul la care se administrează, se întâlnesc următoarele categorii de impozite și taxe:
impozite și taxe ale statului – sunt cele care se fac venituri la bugetul de stat; de exemplu: impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accize etc.
impozite și taxe locale – sunt cele care se fac venituri la bugetele locale; de exemplu: impozitul pe bunurile imobiliare, taxele pentru resursele naturale,etc.
Clasificarea multicriterială presupune împărțirea impozitelor și taxelor în două mari categorii, și anume:
a) impozite și taxe directe – sunt acele prelevări percepute atât de la persoanele fizice cât și de la persoanele juridice pentru veniturile realizate de către aceștia sau pentru bunurile deținute.
b) impozite și taxe indirecte – sunt acele prelevări ce se stabilesc asupra vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii. Aceste impozite sunt suportate de către consumatorii finali, datorită faptului că ele sunt incluse în prețul de vânzare.
Impozitele și taxele directe pot fi la rândul lor împărțite în următoarele categorii:
impozite reale – sunt cele stabilite asupra unor obiecte materiale deținute de către contribuabili; de exemplu: impozitul pe bunurile imobiliare, taxele rutiere etc.;
impozite personale – sunt cele stabilite de regulă asupra veniturilor sau averii contribuabilului; de exemplu: impozitul pe venit, etc.
Impozitele și taxele indirecte pot fi grupate în următoarele categorii:
impozite sau taxe de consumație – sunt cele stabilite prin adăugarea lor la prețul de vânzare al anumitor bunuri și servicii; de exemplu: taxa pe valoare adăugată, accizele, etc.
monopoluri fiscale – sunt percepute direct asupra producerii anumitor categorii de bunuri. De exemplu: taxa pentru producerea de băuturi alcoolice.
taxe vamale – sunt stabilite asupra mărfurilor ce fac obiectul importurilor, exporturilor sau tranzitului pe teritoriul unui stat.
alte impozite sau taxe – de exemplu: taxa de timbru, taxele de înregistrare,etc. [25, p. 158-161]
Criteriile ce stau la baza acestei clasificări sunt următoarele: [ 26, p. 107-110]
criteriul economic – presupune faptul că impozitul are o incidență economică. Aceasta are anumite limite, de cele mai multe ori în condițiile în care se impune contribuabilului să utilizeze un anumit preț pe piață;
criteriul științific – se referă la capacitatea contributivă individuală. Impozitele directe personale și impozitele indirecte au în vedere capacitatea contributivă individuală, iar impozitele directe reale nu țin seama de această capacitate;
criteriul tehnic – se referă la periodicitatea impozitelor și taxelor. Nu toate impozitele și taxele directe pot fi percepute periodic, deoarece există situații în care acestea depind de periodicitatea faptelor economice;
criteriul administrativ – se referă la unitățile administrative ce gestionează impozitele și taxele;
criteriul juridic – se bazează pe existența sau nu a rolurilor nominative, documente cu putere executorie, stabilite de către administrație, pentru încasarea impozitului. Perceperea impozitelor directe se realizează de cele mai multe ori pe baza rolului nominativ.
Un rol deosebit de important în ceea ce privește gruparea impozitelor și taxelor, ținând cont de natura materiei impozabile sau de faptul generator al obligațiilor fiscale, revine clasificării F.M.I. [ 26, p. 110-115]
Astfel, impozitele și taxele sunt grupate în următoarele categorii:
Impozite pe venit, beneficii și câștiguri din capital – se referă la impozitarea venitului obținut atât de persoane fizice cât și de persoane juridice, precum și la impozitarea câștigurilor din vânzări de active.
Impozite pe salarii și pe mâna de lucru – se referă la impozitarea câștigului sub formă de salariu.
Impozite asupra patrimoniului – se referă la impozitarea bunurilor mobile sau imobile aflate în patrimoniu. Astfel, sunt percepute: impozite periodice pe proprietatea imobiliară, impozite periodice pe valoarea patrimoniului net, impozite pe succesiuni și donații, impozite pe tranzacții mobiliare și imobiliare etc.
Impozite interioare pe bunuri și servicii – se referă la impozitarea activităților creatoare de bunuri și servicii. Astfel, sunt incluse în această categorie, impozitele pe cifra de afaceri, taxa pe valoare adăugată, accizele etc.
Impozite pe comerț exterior și tranzacții internaționale – se referă la impozitele și taxele percepute ca urmare a activității de import, export sau alte operații de schimb internațional.
Alte încasări fiscale – se referă la taxele de timbru, impozite de tip capitație și la alte impozite și taxe și la alte impozite și taxe ce nu pot fi incluse în alte categorii.
În cele mai multe state europene, ca și în SUA, nu este folosit conceptul de impozit . Cu aceeași semnificație și același rezultat este folosit conceptul de taxe .
Cu toate acestea, în reglementarea actuală din țara noastră, între impozite și taxe există unele deosebiri, printre care:
a) în cazul impozitului lipsește total obligația prestării unui serviciu direct și imediat din partea statului, situația fiind inversă în ce privește taxele;
b) cuantumul lor se determină diferit, la impozit – în principal în funcție de baza impozitată, pe când mărimea taxei este influențată, în general, de natura serviciului prestat;
c) termenele de plată sunt stabilite la date fixe pentru impozite, iar la taxe în momentul solicitării sau după efectuarea prestației serviciilor.
Spre deosebire de impozite, taxele sunt plăți efectuate bugetului de către contribuabilii persoane fizice și juridice, cu ocazia și în legătură cu prestarea unui serviciu public.
Astfel, în acest context putem formula concluzia că impozitele și taxele sunt variate, în dependenă de natura obiectului impunerii, în dependență de scopul urmărit, frecvența de realizare, și nivelul la care se administrează.
Totodată, ținem să menționăm că la stabilirea impozitelor și taxelor, un sistem fiscal rațional, urmează să îndeplinească niște cerințe pe care le putem definitiva ca principiile impunerii.
Având în vedere concepul de sistem fiscal, precum și delimitarea celor două concepte de impozit și taxă, urmează în paragraful următor ale acestui Capitol a descrie și a analiza principiile impunerii.
1.3. Principiile impunerii
Impunerea reprezintă operația fiscală care constă în stabilirea persoanei (plătitorului), a termenului de plată și a sumei ce urmează a fi plătită statului/autorității publice locale ca impozit.
Principiile impunerii trebuie înțelese ca totalitatea legilor și a noțiunilor de bază ale științei economice, după care se decide cum se vor obține veniturile bugetare și se vor utiliza acestea.
Deci, principiile impunerii reprezintă cerințe pe care trebuie să le îndeplinească un sistem fiscal rațional.
Economistul englez Adam Smith a formulat pentru prima dată principiile fundamentale ale impunerii, respectiv: [ 27, p. 242-244] [ 29, p. 141]
maxima de justiție – cetățenii unei țări trebuie să contribuie la constituirea banului public atât cât le permit veniturile obținute.
maxima de certitudine – legile ce prevăd impozite și taxe trebuie să fie clare, concise și cunoscute cu anticipație de către contribuabili.
maxima comodității – modalitățile de plată a impozitelor și taxelor trebuie să fie cât mai convenabile pentru contribuabili.
maxima economiei și randamentului – presupune cote mici pentru impozitare,deci sarcini fiscale mici pentru toți contribuabilii, dar încasarea în totalitate a obligațiilor fiscale.
Alte categorii de principii au fost formulate de francezul Maurice Allais laureat al premiului Nobel pentru economie. În concepția lui Maurice Allais, principiile impunerii sunt următoarele: [ 30, p. 136]
individualitatea – presupune că prin intermediul fiscalității trebuie să se dezvolte personalitatea fiecărui cetățean;
nediscriminarea – presupune că odată stabilite impozitele și taxele. Acestea nu dau naștere la discriminări în rândul contribuabililor;
impersonalitatea – presupune că sunt preferabile impozitele asupra fiecărui bun sau operațiune în parte, decât impozitele sintetice;
neutralitatea – presupune că utilizarea sistemului de impozite și taxe să favorizeze dezvoltarea economiei;
legitimitatea – presupune că fiscalitatea trebuie să facă distincție între veniturile legale și cele ilegale;
lipsa arbitrariului – presupune existența unui cadru legislativ clar, concis,concret și care să nu dea naștere vreunui arbitrariu;
“Maximele lui Adam Smith ca și principiile lui Maurice Allais se regăsesc în principiile cristalizate în știința finanțelor publice ca: principii de echitate fiscală, principii de politică financiară, principii de politică economică și principii social-politice.” [29, p. 143]
a) Principiile de echitate fiscală presupun necesitatea impunerii diferențiate a veniturilor și a averilor, ținându-se cont de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
– stabilirea unui minim neimpozabil, adică legiferarea scutirii de impozit a unui venit minim și a unei averi – care permit satisfacerea nevoilor stricte de trai. Această condiție este aplicată doar pentru impozitele directe, întrucat în cazul impozitelor indirecte calitatea de suportator revine tuturor consumatorilor de bunuri sau servicii aflate sub incidența respectivelor impozite.
– sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită în funcție de puterea sa contributivă, ce este dependentă de mărimea veniturilor și averilor impozabile, precum și de situația sa personală (apt sau inapt de muncă, număr de persoane în întreținere).
– la o anumită putere contributivă, sarcina fiscală a unei persoane sau categorii sociale să fie stabilită în comparație cu sarcina fiscală a altei persoane sau categorii sociale.
– impunerea sa fie generală, adică să cuprindă toți subiecții care realizează venituri dintr-o anumită sursă sau care dețin un anumit gen de avere.
Măsura respectării acestor principii rezultă din felul în care se realizează impunerea, care se poate efectua în sume fixe și cu cote procentuale.
Atâta timp cât ponderea în totalul impozitelor încasate de stat o dețin impozitele indirecte, sistemul fiscal este departe de a fi echitabil.
b) Principiile de politică financiară cuprind cerințele ce trebuie îndeplinite de orice impozit nou întrodus în practică, cu referire la un randament fiscal ridicat, la o stabilitate și elasticitate acceptabile.
Randamentul. Un impozit, pentru a fi rentabil, trebuie să aducă statului maximum de venituri cu cheltuieli minime. Astfel, condițiile ce trebuie îndeplinite de un imozit pentru a avea un randament fiscal ridicat sunt urmatoarele:
– impozitul să aibă un caracter universal, adică toți contribuabilii care dețin aceași masă monetară vor plati impozitul.
– să nu permită evaziunea și repercursiunea impozitului.
– așezarea și recoltarea impozitului/impozitelor să se facă cu cheltuieli minim posibile.
Stabilitatea impozitelor vizează respectarea cerinței de a menține constant randamentul impozitelor, adică să nu crească odată cu sporirea volumului producției și a veniturilor în perioadele favorabile ale ciclului economic, dar nici să scadă în perioadele de recesiune sau de criză ale economiei.
Elasticitatea impozitelor presupune adaptarea permanentă a încasărilor provenite din acestea, prin majorarea sau micșorarea lor după nevoile bugetului. Realitatea fiscală din majoritatea țărilor lumii evidențiază că, în cele mai multe cazuri, elasticitatea s-a manifestat prin majorarea impozitelor percepute de la contribuabili.
c) Principiile de politică economică, conform cărora, impozitele nu sunt numai un mijloc de alimentare a bugetelor, ci și o pârghie de influență asupra:
– dezvoltării sau restrângerii unor domenii, ramuri, regiuni economice. De exemplu, statul reduce sau scutește de impozite indirecte circulația unor produse, dacă are ca scop creșterea producției și a consumului din produsele respective. Statul poate acorda facilități la plata impozitelor agenților economici; la cererea acestora, statul poate admite amortizarea accelerată a capitalului imobilizat în active corporale.
– consumul anumitor bunuri sau servicii este influențat prin reducerea sau suprimarea impozitelor indirecte care le grevează – atunci când se dorește stimularea consumului și, pe aceasta bază, a activității din domeniile în care se produc bunurile sau se prestează serviciile respective. Invers, pentru restrângerea consumului, statele recurg la majorarea cotelor folosite pentru calculul impozitelor indirecte aferente.
– extinderea relațiilor comerciale externe – se face prin restituirea parțială sau integrală a impozitelor indirecte aferente mărfurilor exportate, reducerea taxelor vamale de import pentru mărfurile necesare producerii unor bunuri destinate apoi exportului, scutiri de taxe vamale în cazul importului unor produse sau pentru mărfurile din anumite țări.
– restrângerea comerțului exterior se realizează prin practicarea unor taxe vamale cu caracter protecționist la import, prin limitarea accesului în țară a anumitor mărfuri prin stabilirea unor contingente calitative, precum și prin aplicarea de taxe vamale la export.
– limitarea și combaterea inflației – prin majorarea taxelor de consumație, prin introducerea de noi impozite precum impozitul suplimentar pe salariu.
d) Principiile social-politice ale impunerii se referă la faptul că, prin politica lor fiscală, statele contemporane urmăresc și realizarea unor obiective de ordin social-politic:
– sunt promovate o serie de facilități fiscale pentru contribuabilii cu venituri reduse, care au în întreținere mai multe persoane fără venituri proprii, sau cu greutăți materiale.
– prin metode specifice de impunere, se intervine în limitarea efectelor negative provocate asupra sanătății oamenilor datorită consumului de țigări și băuturi alcoolice (accize mari).
– redistribuirea veniturilor prin impozitare, între diferite categorii sociale, prin aplicarea de accize ridicate asupra bunurilor de lux, cote mari de taxare în cazul transmiterii proprietății pe calea succesiunii, etc.
– influențarea comportamentului demografic al indivizilor și familiilor.
Este de reținut că principiile impunerii formează un sistem unitar, astfel că cele patru categorii de principii se influențează și se condiționează în mod reciproc.
Dacă facem o analiză a legislației fiscale a Republicii Moldova, constatăm că Codul fiscal stabilește și definește principiile generale ale impozitării.
Astfel, impozitarea în Republica Moldova, se bazează pe următoarele principii: [2, art.6 ]
a) neutralitatea impunerii – asigurarea prin legislația fiscală a condițiilor egale investitorilor, capitalului autohton și străin;
b) certitudinea impunerii – existența de norme juridice clare, care exclud interpretările arbitrare, claritate și precizie a termenelor, modalităților și sumelor de plată pentru fiecare contribuabil, permițînd acestuia o analiză ușoară a influenței deciziilor sale de management financiar asupra sarcinii lui fiscale;
c) echitatea fiscală – tratare egală a persoanelor fizice și juridice, care activează în condiții similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale;
d) stabilitatea fiscală – efectuare a oricăror modificări și completări ale prevederilor legislației fiscale nemijlocit prin modificarea și completarea Codului fiscal;
e) randamentul impozitelor – perceperea impozitelor și taxelor cu minimum de cheltuieli, cît mai acceptabile pentru contribuabili.
Astfel, avînd în vedere neutralitatea impunerii și echitatea fiscală – putem comunica că legislația fiscală a Republicii Moldova la etapa actuală asigură egalitatea în fața impozitelor.
Adică, impunerea se face în același mod pentru toate persoanele fizice sau juridice, indiferent de locul unde domiciliază sau își au sediul, deci nu există deosebiri de tratament fiscal de la o zona la alta a republicii. Totodată impunerea se face în același mod pentru toate activitățile economice, indiferent de forma de proprietate sau forma juridică în care sunt organizate și funcționează, ca de exemplu, impozitarea veniturilor persoanelor juridice, TVA, taxe vamale, accize, etc.
Totodată, legislația fiscală a Republicii Moldova presupune diferențierea sarcinii fiscale de la o persoană la alta în funcție de: mărimea absolută a materiei impozabile, natura și proveniența veniturilor și altele. Deci, egalitatea prin impozit presupune un tratament diferit al celor neavuți față de cei avuți, al celor căsătoriți și cu copii față de ceilalți. Se folosește la impozitarea veniturilor persoanelor fizice.
În partea ce ține de certitudinea impunerii comunică că Codul fiscal al Republicii Moldova stabilește norme juridice clare, care exclud interpretările arbitrare, claritate și precizie a termenelor, modalităților și sumelor de plată pentru fiecare contribuabil și categorie de impozit și taxă.
Referitor la stabilitate fiscală, comunicăm că la capitoul dat constatăm rezerve, și anume prin stabilitatea fiscală am putea înțelege că un impozit nu se modifică, adică nu crește în raport de sporirea producției și nu scade în fazele de criză, când se reduce materia impozabilă. În realitate, de regulă, încasările din impozite nu prezintă stabilitate, datorită acțiunii de oscilante a legilor economice, care fac ca evoluția sinuoasă (nestatornică) a producției și desfacerilor să imprime aceeași dinamică și venitului național, ca și încasărilor din impozite.
Luând în considerație că am definitivat conceptul de sistem fiscal, precum și conceptele de impozit și taxe, și am menționat principiile impunerii, în Capitolul următor vom consemna reglementarea juridică a impozitelor și taxelor în Republica Moldova.
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A IMPOZTELOR ȘI TAXELOR
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Reglementarea impozitelor de stat și locale în legislația Republicii Moldova.
Legislația fiscală se compune din Codul fiscal și din alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta, potrivit cărora în Republica Moldova se percep impozite de stat și locale. [2, art.3, art.6]
Impozitele de stat sunt acelea care se fac venituri la bugetul de stat, de exemplu: impozitul pe venit și impozitul privat.
Reieșind din denumirea de impozit pe venit putem dinstinge natura economică a impozitului, și anume că acesta este o parte din veniturile persoanelor fizice și/sau juridice.
Conform Codului fiscal al Republicii Moldova perioada fiscală pentru impozitul pe venit este anul calendaristic, la încheierea căruia se determină venitul impozabil și se calculează suma impozitului care trebuie achitată [2, art. 121].
Totodată, Codului fiscal stabilește subiecți ai impunerii, care sunt persoane fizice sau juridice obligate să plătească impozitului pe venit, după cum urmeză:
a) persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfășoară activitate de întreprinzător, precum și persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale, obțin venit surse interne și externe;
b) persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse interne și externe pentru activitatea lor în Republica Moldova;
c) persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și obțin venit din investiții și financiar din orice surse externe;
d) persoanele fizice rezidente cetățeni străini și apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova și obțin venit din orice surse interne și externe pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții și financiar din orice surse externe;
e) persoanele fizice nerezidente care nu desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri.[2, art.13]
După cum știm obiect al impuneri – este materia impozabilă, baza de calcul în stabilirea impozitului, care în cazul impozitului pe venit îl constituie venitul perfoanei fizice și/sau juridice. [2, art.14]
Astfel, constatăm că impozitul pe venit cuprinde un spectru larg, și este plătit atât de persoane fizice cât și juridice, de rezidenți și de nerezidenți, pentru orce venit obținut ce face obiectul impunerii.
Prin urmare sursele de venit impozabile, sunt:
a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activități similare;
b) venitul de la activitatea societăților obținut de către membrii societăților și venitul obținut de către acționarii fondurilor de investiții;
c) plățile pentru munca efectuată și serviciile prestate (inclusiv salariile), facilitățile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele și alte retribuții similare;
d) venitul din chirie (arendă);
e) creșterea de capital definită de Codul fiscal
f) venitul aferent provizioanelor neutilizate conform Codul fiscal;
f1) suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active și la angajamente condiționale în urma îmbunătățirii calității acestora pe parcursul anului fiscal;
f2) suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce țin de nerestituirea împrumuturilor și a dobînzilor aferente în urma îmbunătățirii calității și/sau rambursării acestora pe parcursul anului fiscal;
g) venitul obținut sub formă de dobîndă;
h) royalty (redevențe);
i) anuitățile, inclusiv primite în baza tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte; sumele și despăgubirile de asigurare primite în baza contractelor de asigurare și coasigurare și neutilizate;
j) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepția cazurilor cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilității contribuabilului;
k) dotațiile de stat, primele și premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăți;
l) sumele obținute de pe urma acordului (convenției) de neangajare în activitatea de concurență;
n) veniturile obținute, conform legislației, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, precum și ca urmare a reținerii arvunei sau restituirii arvunei;
o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menționate.[2, art.18]
Mărimea impozitului este apreciată prin cota impozitului, care la rândul său poate fi cotă fixă sau procentuală. Cota fixă este o sumă absolută, invariabilă pe unitatea de măsură iar cota procentuală este un procent de impozit asupra bazei de calcul. Cota procentuală la fel poate fi: proporțională, progresivă și regresivă.
La stabilirea impozitului pe venit în Republica Moldova se aplică cota procentuală și progresivă, iar conform prevederilor Codului fiscal în vigoare pentru anul 2015, sunt următoarele:
a) pentru persoane fizice și întreprinzători individuali, în mărime de:
– 7% din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 29640 lei;
– 18% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 29640 lei;
b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;
c) pentru gospodăriile țărănești (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;
d) pentru agenții economici al căror venit a fost estimat– prin metode și surse indirecte în conformitate cu art. 225 și 2251 al Codului fiscal, în mărime de 15% din depășirea venitului estimat față de venitul brut înregistrat în evidența contabilă de agentul economic.[2, art.15]
Totodată, Codul fiscal pe lângă particularitățile generale de aplicare a impozitului pe venit, totodată, stabilește reguli speciale de aplicare a impozitului pe venit, pentru anumite categorii de contribuabili, după cum urmează, pentru: agenții economici rezidenți ai zonelor economice libere; activitatea de asigurare/reasigurare; autoritățile publice și instituțiile publice scutite de impozit; instituțiile medico-sanitare publice și private; administrația zonei economice libere; instituțiile de învățămînt; organizațiile necomerciale; întreprinderile create de societățile orbilor, surzilor și invalizilor; asociațiile de economii și împrumut; organizațiile sindicale și patronale; organizațiile statelor străine, organizațiile internaționale și personalul acestora. [2,art. 49-54].
Concomitent, ținând cont de categoria subiecților impuneii, Codul fiscal stabilește următoarele regimuri de impozitare: regimul fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii; regimul fiscal în cazul organizării, lichidării și reorganizării agenților economici; reguli cu privire la societăți și fonduri de investiții; impozitarea fondurilor nestatale de pensii; impozitarea notarilor publici; impozitarea nerezidenților, prevederi speciale pentru tratatele internaționale; regimul fiscal pentru dividente.
Pe lângă cele menționate, comunicăm că în dependență de fregvența de realizare a impozitării, luând în considerație că unele venituri sunt ocazionale, Codul fiscal reglementează reținerea finală a impozitului pe venit din unele tipuri de venit, ce presupune că beneficiarul veniturilor este scutit de la includerea lor în componența venitului brut, precum și de la declararea acestora.
Referitor la impozitul privat comunicăm că analizând, divizarea impozitelor în impozite de stat și impozite locale, se constată că impozitul privat revine ambelor categorii, deci poate fi și impozit de stat și impozit local, în dependență de apartenența obiectului impunerii.
Prin urmare, impozitul privat se virează la bugetul de stat sau la bugetul unității administrativ-teritoriale, în funcție de apartenența bunului [2, art.6]
Reieșind din noțiunea de impozit privat, dinstinge natura economică a impozitului, și anume că acesta este stabilit pentru persoane fizice și juridice, cărora le revin în proprietate privată bunuri.
Deci, impozitul privat reprezintă o plată unică ce se percepe la efectuarea tranzacțiilor cu bunuri proprietate publică în procesul privatizării, indiferent de tipul mijloacelor folosite. [9,art.11]
Conform legislașiei fiscale subiecți ai impunerii cu impozitul privat sînt persoanele juridice și persoanele fizice din Republica Moldova, precum și persoanele juridice și persoanele fizice străine, cărora, în procesul privatizării, li se dau în proprietate privată bunuri proprietate publică. Prin urmare obiecte ale impunerii cu impozitul privat sînt bunurile proprietate publică, inclusiv acțiunile.[9, art. 11]
Totodată, comunicăm că cota impozitului este cotă procentuală și se stabileste la 1% din valoarea de achiziție a bunurilor proprietate publică supuse privatizării, inclusiv din valoarea acțiunilor supuse privatizării. [9, art. 11]
Prin urmare, constatăm că impozitul privat este un impozit ocazional și este perceput o singură dată, până la semnarea contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor proprietate publică.
Impozitele locale sunt acelea care se fac venit la bugetele locale, ca de exemplu: impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul privat.
Impozitul pe bunurile imobiliare mai este numit și impozitul funciar, care pân în anul 2000 când a fost aprobat Titlui VI al Codului fiscal Impozitul pe bunurile imobiliare, a fost reglementat prin Legea nr. 1245 din 22 decembrie 1992 privind impozitul funciar și modul de impozitare.
Din noțiunea impozitului percepem natura economică a acestuia, și anume că este o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. [2, art. 276]
Prin urmare, subiecți ai impunerii sînt persoanele juridice și persoanele fizice rezidenți și nerezidenți ai Republicii Moldova, proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova și/sau deținătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune și/sau de folosință) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și arendașii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel.
Pentru bunurile imobiliare ale autorităților publice și ale instituțiilor finanțate de la bugetele de toate nivelurile, transmise în arendă sau locațiune, subiecți ai impunerii sînt arendașii sau locatarii [2, art. 277].
Conform Codului fiscal, obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinație agricolă, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor și terenurile cu alte destinații speciale) din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcțiile, casele de locuit individuale, apartamentele și alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcției de 50% și mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcție.
Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri, iar evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul și în termenele stabilite de legislație. [2, art. 278] [2, art. 279]
Cota de impozitare este o cotă procentuală, care conform Codului fiscal, este stabilită pentru fiecare tip de bunuri imobiliare, după cum urmează:
a) pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă (apartamente și case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii și orașe, inclusiv din localitățile aflate în componența acestora, cu excepția satelor (comunelor) ce nu se află în componența municipiilor Chișinău și Bălți; pentru garajele și terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile întovărășirilor pomicole cu sau fără construcții amplasate pe ele:
– cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;
– cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
a1) pentru terenurile agricole cu construcții amplasate pe ele:
– cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;
– cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinație decît cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptînd garajele și terenurile pe care acestea sînt amplasate și loturile întovărășirilor pomicole cu sau fără construcții amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
Luân în considerație că impozitul pe bunuri imobiliare se face venit la bugetele locale, comunicăm că cotele concrete se stabilesc anual de către autoritățile reprezentative a administrațiilor publice locale. [2, art. 280]
Deci, referitor la acest impozit constatăm, că acesta este variabil de la o localitate la alta, și în dependență de tipul și caracteristicile bunului, iar contribuabilii sunt mai puțin informați de mărimea acestuia.
La finele acestui paragraf facem concluzia că impozitul pe venit este cea mai mare și cea mai sigură sursă de venit la bugetul de stat, iar cota acestuia este o cotă procentuală stabilită pentru fiecare categorie de contribuabili, prin diferențierea sarcinii fiscale de la o persoană la alta în funcție de: mărimea absolută a materiei impozabile, natura și proveniența veniturilor.
Totodată, la bugetele locale cea mai importantă sursă de venit se face impozitul pe bunurile imobiliare, iar cota acestuia este stabilită anual în dependență de tipul și caracteristicele bunului imobiliar.
Astfel, luând în considerație că am consemnat și am analizat reglementarea impozitele de stat și locale în legislația Republicii Moldova în paragraful următor al acestui capitol vom consemna Reglementarea taxelor de stat și locale în legislația Republicii Moldova.
2.2. Reglementarea taxelor de stat și locale în legislația Republicii Moldova.
Pe lângă impozite conform legislației în vigoare în Republica Moldova se percep taxe de stat și locale. [2, art. 6]
Taxele de stat sunt plăți neechivalente pentru servicii solicitate de persoane fizice sau juridice unor instituții de stat după principiul recompensei speciale, care se fac venituri la bugetul de stat, de exemplu: taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxa vamală și taxele rutiere.
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect care este inclus în prețul produselor. Reieșind din cotele sale, această taxă de consumație poate mări considerabil prețul.
Reieșind, din prevederile Codului fiscal taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova. [2, art. 93]
Totodată, potrivit Codului fiscal subiecți ai impunerii, care sunt persoane fizice sau juridice obligate să plătească taxa pe valoare adăugată, după cum urmeză:
a) persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanței permanente, care sînt înregistrați sau trebuie să fie înregistrați în calitate de plătitori de T.V.A.;
b) persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanței permanente, care importă mărfuri, cu excepția persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare;
c) persoanele juridice și fizice, nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanței permanente, care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistrați în calitate de plătitori de T.V.A. [2, art. 94]
Obiecte impozabile, conform Codului fiscal constituie:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor, în Republica Moldova, cu excepția mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare, importate de către persoanele fizice.
c) importul serviciilor în Republica Moldova. [2, art. 95]
La stabilirea T.V.A. în Republica Moldova se aplică cota procentuală, iar conform prevederilor Codului fiscal în vigoare pentru anul 2015, sunt următoarele cote ale T.V.A.:
a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor și serviciilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cote reduse în mărime de:
– 8% – la pîinea și produsele de panificație, la laptele și produsele lactate, livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu excepția produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A.;
– 8% – la medicamentele indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît și autorizate de Ministerul Sănătății, importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și medicamentele preparate în farmacii conform prescripțiilor magistrale, cu conținut de ingrediente (substanțe medicamentoase) autorizate;
– 8% – la mărfurile, importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la pozițiile tarifare stabilite de Codul fiscal;
– 8% – la gazele naturale și gazele lichefiate, atît la cele importate, cît și la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
– 8% – la producția din fitotehnie și horticultură în formă naturală și producția din zootehnie în formă naturală, masă vie și sacrificată, produsă, importată și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;
c) cota zero – la mărfurile și serviciile livrate în conformitate cu art.104 al Codului fiscal. [2, art. 96]
Astfel, după cum observăm cotele reduse de impozitare sunt aplicate în mare parte la produsele de strictă necesitate și larg consum, fapt ce generează micșorarea prețului în favoarea persoanelor cu venituri mici.
O altă taxă de stat, reprezintă Accizele, care analogic taxei pe valoare adăugată este un impozit indirect, care este inclus în prețul produselor. Reieșind din cotele sale, această taxă de consumație poate mări considerabil prețul.
Deci, conform Codului fiscal, Accizele sunt un impozit de stat stabilit de stat pentru anumite produse de consum, iar subiecți ai impunerii sunt persoanele juridice și persoanele fizice care prelucrează și/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova, precum și celea care importă mărfuri supuse accizelor. [2, art. 119-120]
Obiectele impunerii reprezintă mărfurile supuse accizelor, care conform Codului fiscal sunt, ca de exemplu: icre, bere, vermunturi, băuturi fermentate, alcool etilic, băuturi alcoolice, țigări, benzoli, carburanți, combustibil, păcură, gaz, uleiuri, parfumuri, articule din bijuterie, îmbrăcăminte din blană, audio și video aparatura, autoturismele și altele. [2, art. 121]
Astfel, baza impozabilă constituie volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii, valoarea mărfurilor, fără a ține cont de accize și T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor și valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislației vamale, precum și impozitele și taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ține cont de accize și T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor. [2, art. 121]
Cotele accizelor, conform Codului fiscal, se stabilesc:
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ține cont de accize și T.V.A., sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele și taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ține cont de accize și T.V.A. [2, art. 122]
Prin urmare, comunicăm că Accizele reprezintă taxe de consumație de produs, iar în Republica Moldova sunt supuse Accizului o gamă largă de produse și mărfuri.
Totodată, precizăm faptul că lipsa cotelor procentuale aplicate produselor accizabile nu permite simulări ale impactului modificării cotelor asupra consumului.
În partea ce ține de taxele vamale, analogic ca și analizele anterioare, mai întâi de toate, atragem atenția la denumirea taxei, reieșind din care constatăm că această taxă este o plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea sau la scoaterea mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Deci, taxa vamală este administrată de Serviciul Vamal, și este reglemntată de legislația vamală care este constituită din Codul Vamal, din Legea cu privire la tariful vamal, din alte acte normative și acorduri internaționale în domeniul vamal la care Republica Moldova este parte.
Conform Codului Vamal, taxa vamală este impozitul încasat de organul vamal conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor. [3, art. 1]
Baza de calcul a taxei vamale o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în condițiile legii. [3, art. 122]
Prin urmare, subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice sau juridice ce importă sau exportă mărfuri de pe teritoriul Republicii Moldova.
Conform Legii cu privire la tariful vamal, în Republica Moldova se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
1) ad valorem, calculată în procente față de valoarea în vamă a mărfii;
2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de mărfă;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) și 2);
4) excepțională, care, la rîndul ei, se divizează în:
a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producție străină în cantități și în condiții care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la prețuri mai mici decît valoarea lor în țara exportatoare la momentul importului, dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în țară a producției de mărfuri identice sau similare;
c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenții, dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în țară a producției de mărfuri identice sau similare.[4, art. 3]
La analiza taxelor rutiere, pornind de la denumirean impozitului, putem concluziona că taxele rutiere sînt taxe percepute pentru folosirea drumurilor.
Deci potrivit Codului fiscal, sînt taxe percepute pentru folosirea drumurilor și/sau a zonelor de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților [2, art.335].
Taxele rutiere în Republica Moldova, sunt integrate într-un sistem, sistemul taxelor rutiere, care include:
a) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova;
b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, cu excepția celor clasificate la poziția tarifară 8703 și a remorcilor atașate la acestea, clasificate la poziția tarifară 8716;
c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depășesc limitele admise;
d) taxa pentru folosirea zonei de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților pentru efectuarea lucrărilor de construcție și montaj;
e) taxa pentru folosirea zonei de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților pentru amplasarea publicității exterioare;
f) taxa pentru folosirea zonei de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere;
g) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, clasificate la poziția tarifară 8703, și de către remorcile atașate la acestea, clasificate la poziția tarifară 8716 (vinieta). [2, art.335].
Atfel, reieșind din denumirea taxelor enumerate mai sus distingem clar care sunt subiecți ai impunerii și obiectele impunerii.
Cotele impunerii sunt prevăzute de Codul fiscal, și sunt stabilite în cota fixă care este o sumă absolută, invariabilă pe unitatea de măsură.
Taxele enumerate sunt stabilite în lei, cu excepția taxelor pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova care sunt stabilite în euro.
Taxele locale sunt acelea care se fac venit la bugetele locale, iar potrivit Codului fiscal taxa locală este plată obigatorie efectată la bugetul unității administrativ-teritoriale.
Prin urmare, ținem să menționăm că Codul fiscal, analogic ca și la taxele rutiere definește taxele locale întru sistem – sistemul taxelor locale, care inlcude:
a) taxa pentru amenajarea teritoriului;
b) taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale;
c) taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei);
d) taxa de aplicare a simbolicii locale;
e) taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii;
f) taxa de piață;
g) taxa pentru cazare;
h) taxa balneară;
i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, orașelor și satelor (comunelor);
j) taxa pentru parcare;
k) taxa de la posesorii de cîini;
l) taxa pentru parcaj;
m) taxa pentru salubrizare;
p) taxa pentru dispozitivele publicitare[2, art. 289].
Asemănător ca și la sistemul taxelor rutiere, reieșind din denumirea taxelor locale enumerate mai sus distingem clar care sunt subiecți ai impunerii și obiectele impunerii, cu excepția taxei pentru amenajarea teritoriului a cărui subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice sau juridice înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă, iar obiect al impunerii sunt salariații și/sau fondatorii întreprinderilor care sunt incluși în efectivul trimestrial de salariați.
Analogic ca și impozitele locale, Codul fiscal stabilește cotele maxime a taxelor locale, iar autoritățile administrației publice stabilesc cotele concrete în funcție de caracteristicile obiectelor impunerii.
Cotele taxelor locale sunt stabilite și în cote fixe – sumă absolută, invariabilă pe unitatea de măsură și în cote procentuale – un procent de impozit asupra bazei de calcul.
La finele acestui paragraf, putem formula concluzia că taxele reprezintă alături de impozite cea de-a doua mare categorie de resurse fiscale.
Spre deosebire de impozite, taxele sunt plăți efectuate bugetului de către contribuabilii persoane fizice și juridice, cu ocazia și în legătură cu prestarea unui serviciu public .
Din totalitatea taxelor percepute în Republica Moldova, taxa pe valoare adăugată și Accizele sunt impozite indirecte care sunt incluse în prețul produselor. Reieșind din cotele sale, aceste taxe de consumație pot mări considerabil prețul. Aceste impozite sunt suportate de către consumatorii finali, datorită faptului că ele sunt incluse în prețul de vânzare.
Aceste impozite, nu afectează veniturile nominale, ci numai pe cele reale, ceea ce înseamnă că ele micșorează puterea de cumpărarea.
Astfel, în continuare vom definitiva facilitățile (înlesnirile) la determinarea impozitului sau taxei și vom analiza procedura de rambursare a TVA și Accize.
2.3. Definitivarea facilităților (înlesnirilor) la determinarea impozitului sau taxei.
Prin facilități sau înlesniri în sensul prezentei lucrări putem înțelege acțiunea de a ușura ceva, de a ajuta pe cineva, a ușura cuiva o muncă, o acțiune pentru a-și îmbunătăți situația materială.
Astfel, la stabilirea impozitului sau taxei, unul din elementele ce se determină sunt facilitățile (înlesnirile) fiscale, care potrivit Codului fiscal sunt elemente de care se ține seama la estimarea obiectului impozabil, la determinarea cuantumului impozitului sau taxei, precum și la încasarea acestuia, sub formă de: [2, art. 6]
– scutire parțială sau totală de impozit sau taxă;
– scutire parțială sau totală de plata impozitelor sau taxelor;
– cote reduse ale impozitelor sau taxelor;
– reducerea obiectului impozabil;
– amînări ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;
– eșalonări ale obligației fiscale.
Astfel, înlesnirile acordate la plata impozitelor și taxelor fac parte din măsurile și politica economică, financiară și socială adoptate în Republica Moldova. De regulă, înlesnirile prevăzute de legislația în vigoare cuprind: scutiri, deduceri, amînări, eșalonări la plata impozitelor și taxelor.
Aceste înlesniri au ca scop stimularea valorificării anumitor resurse materiale, a producției unor mărfuri, sporirea rentabilității sau sprijinirea familiei, favorizării persoanelor în vîrstă sau cu capacitate redusă de muncă etc.
La determinarea impozitului pe venit, în Republica Moldova, legislația fiscală stabilește facilități precum surse de venit neimpozabile, deci în venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit ca de exemplu: despăguri, idemnizații, compensații, burse, pensii, ajutore materiale, donații, moșteniri, și altele. [2, art. 20].
Pentru persoanle fizice, care obțin venit din salariu, legislația fiscală, prevede scutiri personale, scutiri acordate soților și pentru persoanele întreținute, precum și facilități acordate de patron. [2, art. 9][2, art.33- art.35]
Pentru agenții conomici, sunt prevăzute facilități sub formă de deduceri, totodată, pentru fiecare categorie de contribuabil, în dependență de activitate desfășurată prevede facilități sub formă de scutiri parțiale sau totale, cote reduse ale impozitelor și altele.
La stabilirea TVA și Accize, constatăm facilități sub formă de scutiri de la plata TVA și Accize, cote reduse de impozitare, precum și înlesniri la plata acestora. [2, art.103 – art.104] [2, art. 123- art.124][19, art.1].
Deci, putem comunica că facilitățile au ca scop stimularea valorificării anumitor resurse materiale, a producției unor mărfuri.
Ca de exemplu luând în considerație situația economică a Republicii Moldova, și anume, embargourile impuse de Rusia la vinurile moldovenești, în anul 2014, Parlamenentul adoptă Legea privind scutirea de la plata Accizelor la distilatele obținute pe bază de vin, ceea ce a motivat considerabil producătorii autohtoni.[11, art. 61] [12, art. 1]
Pentru a beneficia de scutirea de la de la plata Accizelor la distilatele obținute pe bază de vin, contribuabilul depune cere la organul fiscal cu anexarea documentelor de rigoare (vezi Anexa A) și în cazul în care îndeplinește cerințele stabilite, i se eliberează Autorizația de utilizator final (vezi Anexa B), ce atestă dreptul la scutire de la plata Accizelor la distilatele obținute pe bază de vin. [11, art. 62] [12, art. 2-3, art. 6]
La stabilirea impozitelor pe bunurile imobiliare, taxele locale, taxele pentru resursele naturale și taxele rutiere, la fel constatăm facilități sub formă de scutire de la plata impozitelor sau a taxelor, în dependență de categoria contribuabilului.
Deci, după cum observăm facilitățile fiscale, la fel sunt un instrument de dirijare, ce au drept scop de a încuraja sau descuraja unele activități, de a susține, sprijini sau a favoriza anumite categorii de contribuabili, persoane fizice și juridice.
În continuare vom analiza procedura de rambursare a TVA și accize, reglementată de legislația Republicii Moldova.
2.4. Reglementarea procedurii de rambursare a TVA și Accize – aspecte comparative.
Deci, după cum am menționat TVA și Accize, sunt impozite indirecte care sunt incluse în prețul produselor. Reieșind din cotele sale, aceste taxe de consumație pot mări considerabil prețul. Aceste impozite sunt suportate de către consumatorii finali, datorită faptului că ele sunt incluse în prețul de vânzare.
Potrivit, legislației fiscale, subiecții impozabili plătitori TVA sau Accize, pot beneficia de restituirea TVA și Accize.
Procedura de rambursare a TVA și Accize în Republica Moldova, este reglementată de Codul fiscal și alte acte normative adoptate în condormitate cu acestea, cum ar fi pentru TVA – Hotărârea Guvernului nr. 93 din 01 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, și pentru Acciz – Hotărârea Guvernului nr. 1123 din 28 septembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea accizelor.[7, art. 1 anexa][8, anexa]
Atât, la restituirea TVA cât și restituirea Accizelor, persoanele solicitante, urmează să îndeplinească anumite condiții, impuse de Lege.
Astfel, potrivit legislației Republicii Moldova atât restituirea TVA cât și restituire Accizelor se efectuiază în baza unei cereri scrise la organul fiscal (vezi Anexele C și D), într-un termen ce nu va depăși 45 de zile din data depunerii cererii, 37 de zile din termenul dat sînt destinate efectuării controlului fiscal, luării deciziei de restituire și perfectării documentelor de plată pentru a fi transmise de Stat, iar celelalte 8 zile sînt destinate efectuării restituirii efective. [7, pct. 19][8, pct. 7]
Pentru a beneficia de restituire TVA și/sau Accize, contribuabilii prezintă organelor Serviciului Fiscal de Stat un șir de documente justificative ce confirmă dreptul la restituire, în baza cărora organele fiscale inițiază și efectuaează un control fiscal, în urma căruie se întocmește actul de control fiscal, în care se consemnează rezultatele controlului, și pe marginea căruia se emite Decizia privind restituirea (vezi Anexa E) sau Decizia privind refuzul. [7, art. 1][8, art. 1]
Luând în considerație că Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, în ultima perioadă pune un accent deosebit pe conformarea contribuabililor, pentru unele categorii de contribuabili ”contribuabilii onești” – ce nu cad sub incidența riscurilor de neconformare, și respectă unele cerințe, a fost stabilit procedura de restituire a TVA și Accize, fără efectuarea controalelor fiscale și numai în baza cererilor de restituire. [7, pct. 13][8, pct. 72][13, pct. 51]
Restituirea TVA și Accizelor de regulă se efectuează în contul stingerii datoriilor agenților economici (sau ale creditorilor lor) față de bugetul public național, iar în lipsa datoriilor, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligații ale acestora față de bugetul public național sau la contul bancar al agentului economic. [2, art. 1011-1013, art. 125]
Prin urmare la finele acestui paragraf, putem formula concluzia că contribuabilii care respectă legislația în vigoare pot beneficia de restituirea TVA și Accize, și totodată, contribuabilii onești ce se conformează, respectă unele cerințe impuse de lege și nu sunt incluși în grupul de risc de neconformare, sunt facilitați cu o procedură simplă și rapidă de restituire a TVA și Accize.
Astfel, luând în considerație că am examinat reglementarea juridică a impozitelor și taxelor în Republica Moldova, am definitivat facilitățile fiscale și am consemnat procedura de rambursare a TVA și Accize în Republica Moldova, în capitolul următor vom efectua analiza comparativă a sistemului european de impozite și taxe.
3. ANALIZA COMPARATIVĂ A SISTEMULUI EUROPEAN DE IMPOZITE ȘI TAXE
3.1. Sistemul fiscal în România și alte state membre a U.E. – generalități.
În prezent, la nivelul Uniunii Europene, nu există un sistem fiscal european integrat, ci o joncțiune de sisteme fiscale naționale diferite. O atare diversitate a făcut ca sistemele fiscale naționale să devină, uneori, generatoare de concurență fiscală. În contextul diferențelor între regimurile de impozitare și nivelul cotelor de impunere, obiectivul principal al politicii fiscale în cadrul U.E., a fost acela de a evita distorsionarea concurenței pe piața unică europeană.
Sistemul fiscal, ca ansamblu de principii, reguli și mod de organizare, se materializează în legi sau acte normative cu putere de lege. În România, sarcina creării unui sistem fiscal și a unei strategii fiscale revine legislativului (Parlamentului) și executivului (Guvernului).
Deci, Sistemul fiscal constituit în România a fost conceput și organizat pe trei componente independente:
a. Impozite, taxe și contribuții ca venituri ale statului
b. Mecanismul fiscal
c. Aparatul fiscal
a) Impozitele, taxele si contributiile, reprezintă resurse financiare publice ce se constituie și se gestionează printr-un sistem unitar de bugete și anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului și bugetele altor instituții publice cu caracter autonom (Parlamentul, Presedinția Romaniei, Guvernul, ministerele ș.a.) în condițiile asigurării echilibrului financiar. Bugetul de stat, prezentat sub forma unei balanțe economice prevede și autorizează veniturile (sau încasările) și cheltuielile anuale ale statului. Ca document de sinteză, bugetul de stat este un act autorizat de catre Parlament și reflectă marile categorii de resurse și cheltuieli ale statului, constituind forma principală de manifestare a politicii sale financiare.
b) Mecanismul fiscal presupune utilizarea de metode de impunere: tehnici și instrumente specifice, privind formarea veniturilor fiscale ale statului. Impunerea, ca ansamblu de operațiuni prin care se stabilesc obligațiile plătitorilor de impozite către stat, constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice si juridice ce dețin sau realizează un anumit obiect impozabil, evaluarea bazei de calcul și cuantumul acestuia.
Obligațiile cetățenilor decurg din însăși Constituția țării "Cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice. Sistemul legal de impunere trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale". Impozitele, taxele și alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc doar prin lege. Aceasta presupune că întreaga activitate de impunere, de urmărire și de percepere a impozitelor și taxelor constă de fapt în aplicarea și respectarea întocmai a unor prevederi legale. Orice abatere, voiță sau nu, înseamnă încălcare a legii și trebuie sancționată.
c) Aparatul fiscal. Eficienta de ansamblu a economiei este dependentă de modul în care funcționează aparatul fiscal. Statul își îndeplinește rolul său prin sistemul legislativ și executiv.
Aparatul fiscal este format din Administrațiile Finanțelor Publice, Direcția de Inspecție Fiscală din Agenției Naționale de Administrare Fiscală, împreună cu direcțiile județene de inspecție fiscală și direcția de inspecție fiscală din cadrul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili.
Legislația în materie de impozite și taxe, în România cuprinde:
Codul Fiscal;
Codul de Procedură Fiscală;
Normele Metodologice și ordine ale ministrului finanțelor publice elaborate și aprobate în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, actele normative ale organelor administrației publice locale adoptate în conformitate cu prevederile Codului Fiscal și tratatele la care România este parte.
Acestea stabilesc cadrul legal pentru impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii, care constituie venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj și fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, precizează contribuabilii care au obligația să plătească aceste impozite, taxe și contribuții sociale, precum și modul de calcul și de plată al acestora.[15, art. 1][16, art. 1]
Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal al Romăniei sunt următoarele: impozitul pe profit; impozitul pe venit; impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți; impozitul pe reprezentanțe; taxa pe valoarea adăugată; accizele; impozitele și taxele locale; impozitul pe construcții.[15, art.2]
Ținem să comunicăm că în Republica Moldova, contribuțiile asigurărilor sociale de stat și primele de asigurări obligatorii de asistență medicală, care potrivit Codului fiscal nu fac parte din sistemul fiscal, dar sunt reglementate de legi organice aparte, conform art. 35 din Legea „Privind sistemul public de asigurări sociale” și art. 17 din Legea „Cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală”, plățile nominalizate sunt administrate de organele Serviciului Fiscal de Stat.[5, art. 35, ] [6, art. 17]
Pe când, în România legislația fiscală, reglementează și contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, care fac parte din sistemul fiscal, după cum urmează:[15, art.2]
b) contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
d) contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj;
e) contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;
f) contribuția de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator.
3.1.1. Impozitele în România și alte state membre a U.E.
După cum am menționat anterior în Romania se percem următoarele impozite: impozitul pe profit; impozitul pe venit; impozitul pe venitul microîntreprinderilor; impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți; impozitul pe reprezentanțe; impozitele locale și impozitul pe construcții.
Deci după cum observăm în România, impozitele pentru veniturile realizate sunt înpârțite în mai multe categorii, pentru care sunt stabilite anumite principii de impozitare, pe când în Republica Moldova este stabilită o categorie de impozit ”impozitul pe venit” pentru care sunt stabilite diferite principii de impozitare în dependență de tipul obiectului impozabil, de categoria și tipul subiectului impozabil, etc.
În partea ce ține impozitul pe profit, se aplică următoarelor categorii:[15, art. 13]
persoanelelor juridice române;
persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;
persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;
persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.
persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este o cotă procentuală și este de 16%. Prin profit impozabil se înțelege diferența între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor. În codul fiscal sunt explicate în amănunt toate aceste venituri și cheltuieli precum și excepții.[15, art. 17, art. 19]
De reținut impozitul pe profit este plătit de către persoanele juridice (firme, instituții, organizații,etc) nu de către indivizi (persoane fizice).
Dacă e să facem o comparație cu alte țări membre UE, atunci constatăm următoarele cote de impozitare a impozitului pe profit: Ungaria – din 2010 cota constituie 19%, cu excepție cota de 10% aplicabilă pentru baza de impozitare mai mică de 500 mil HUF, întreprinderile mici pot alege regimul simplificat de impozitare al profitului cu o cotă totală de 37% din cifra de afaceri; Danemarca – 25%; Marea Britanie – cota standart 24% și cota redusă 20%; Franța – cota standart 33,33%, cota redusă – 20%, cota suplimentară – 3,3%, rata esfectivă – 34,43%; Germania – cota este 15,83% și împreună cu impozitul comercial local cota generală constituie – 30%, impozitul reținut de la sursa finală 25%.[20, p. 4-9]
Astfel, constatăm că cota de impozit în România este considerabil mai mică comparativ cu alte țări membre UE, și este o cotă fixă și nu progresivă.
Referitor la impozitul pe venit acesta este un impozit ce trebuie plătit de orice individ (persoană fizică). Cota de impozit este de 16% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activități independente; salarii; cedarea folosinței bunurilor; investiții; pensii; activități agricole; premii și alte surse.[15, art. 39-41, art. 43]
Astfel, analogic dacă facem o comparație cu alte țări membre UE, atunci constatăm următoarele cote de impozitare: Ungaria – cota unică 16%; Danemarca – contribuabilii persoane fizice plătesc 8% din câștig salarial brut înaintea oricărei deduceri, cota medie a impozitului pe venit local – 25,7%, pentru veniturile din dividende, precum și pentru câștigurile din titluri de
valoare se utilizează două cote: una de 27% și una de 42% în funcție de nivelul acestora; Marea Britanie – cotele impozitului pe venit sunt de 20% și respectiv 40%, o cotă mai mare 45% se aplică veniturilor anuale peste 150.000 GBP, cotele impozitului veniturilor din capital sunt de 18% și 28% în funcție de venitul total, o cotă de 10% se aplică pentru câștigurile din activități antreprenoriale, pentru dividente se aplică cote: 10% cota inițială, 32,5% cota superioară și 42,5% o cotă dițională; Franța – se percepe anual, pe un sistem de cote progresive, în 2012 cea mai mare cotă a constituit 41%, veniturile din investiții și câștigurile din capital sunt impozitate cu o rată fixă de 19%; Germania – începând cu anul 2007, o cotă maximă de 45% se aplică veniturilor de peste 250.000 €, pe lângă impozitul pe venit se percepe o suprataxă de solidaritate de 5,5%, iar de la 1 ianuarie intrat în vigoare opțiunea de evaluare a veniturilor din investiții private și câștiguri de capital, acestea fiind impozitate la sursă, de 25% (plus taxa suplimentarăde solidaritate), de la 1 ianuarie 2010, cotele de impozitare cresc progresiv de la cota de bazăde 14% la 42%. [20, p. 4-9]
Deci, similar ca și la impozitul pe profit constatăm că cota impozitului pe venit în Romania, este considerabil mai mică comparativ cu alte țări membre UE, este o cotă fixă și nu progresivă, și fără alte cote suplimentare.
Cu referire la impozitul pe venitul microîntreprinderilor pentru început o să vă dăm definiția microîntreprinderii, conform codului fiscal.
O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât: activități în domeniul bancar; activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;desfășoară activități în domeniile jocurilor de noroc, consultanței și managementului;au capitalul social deținut de un acționar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajați.
a1) realizează venituri altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei al 65.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și autoritățile locale;
e) nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii. [15, art. 1121]
Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3% și se aplică asupra veniturilor din orice sursă, cu următoarele excepții: veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție; veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale; veniturile din subvenții de exploatare; veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare; veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ; veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.[15, art. 1125, art. 1127]
Bine de știut – în cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii. [15, art 1127]
Acest impozit se aplică asupra veniturilor brute impozabile obținute din România. Veniturile impozabile obținute în România cuprind printre altele: dividende, dobânzi, redevențe, comisioane de la un rezident, venituri din premii, etc. Acestea se regăsesc în codul fiscal explicate în amănunt.
Referitor la impozitul pe veniturile obținute din românia de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în românia comunicăm că impozitul datorat de nerezidenți pentru veniturile impozabile obținute din România, se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:[15, art. 115-116]
– 1% pentru veniturile obținute din jocuri de noroc;
– 50% pentru vebiturile din dividende, dobânzi, redevențe, comisioane, venituri din servicii prestate și venituri din profesii independente desfășurate în România;
-16% în cazul oricăror altor venituri impozabile obținute din România.
Deci, constatăm că în România, pentru nerezidenția este stabilit un impozit aparte, cu cote diferențiate în dependență de sursele de venit.
În parte ace ține de impozitele locale aceste impozite sunt strânse de către autoritățile locale, comune, orașe, județe. Fiecare autoritate locală stabilește impozitele proprii, pe baza hotărârilor consililor locale, cu respectarea hotărârilor, ordonanțelor și legilor emise de Guvernul României sau Parlament (impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, impozitul pe spectacole).[15, art. 248]
După cum observăm cotele de impozitare aplicate asupra veniturilor în alte state membre U.E. sunt considerabil majore comparativ cu cotele aplicate în România și în Republica Moldova.
Luând în considerație că am determinat și am analizat impozitele în România și alte state membre a U.E., în continuare rămâne să determinăm și să analizăm taxele în România și alte state membre a U.E..
3.1.2. Taxele în România și alte state membre a U.E.
Pe lângă impozite în România se percep următoarele taxe: taxa pe valoare adăugată; accizele și taxele locale.
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenții economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat. Cu alte cuvinte impozitul acesta indirect se obține ca din diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare a unui produs.[15, art. 125, art. 137]
În România sunt în vigoare 2 cote de TVA: cota standard – 24% și cote reduse – 9% și 5%.[15, art. 140]
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe,
livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității;
livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare;
livrarea de produse ortopedice;
livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. [15, art. 140]
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. [15, art. 140]
În parte ce ține de accize și alte taxe speciale cele mai răspândite sunt accizele "armonizate". Ele se aplică pentru următoarele produse provenite din producția internă sau din import: bere; vinuri; bauturi fermentate, altele decat bere și vinuri; produse intermediare; alcool etilic; tutun prelucrat; produse energetice; gaz natural; cărbune, cocs și lignit și energie electrică. [15, art. 176-177]
Deci, Codul fiscal prevede toate informațiile și descrie caracteristicele fiecărei categorii de produse supuse accizelor. Totodată, comunicăm că cota de impozitare cu Accize, analogic ca și în Republica Moldova, este stabilită în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii.
Dacă facem o analiză a cotelor TVA și Accize, aplicate în alte state membre U.E., atunci constatăm următoarele: [20, p. 4-9]
În Ungaria cota standart TVA constituie 27% și cota redusă de 18% se aplică pentru lapte, produsele din lapte, pâine, produsele de panificație, serviciile de cazare, cota TVA pentru serviciile de încălzire a fost redusă considerabil la 5% în anul 2010, cotă care se mai aplică și la medicamente, cărți, ziare.
În 2009 și 2010, au crescut accizele la tutun, alcool și combustibil. Creșterea suplimentară în accizelor pentru produsele din tutun este în conformitate cu Directiva 2008/118/CE. Accizele la alcool, combustibili și tutun (aceasta din urmă în două etape, în februarie și în iulie) au crescut și în anul 2012.
În Danemarca, cota standard este 25%, doar ziarele sunt fiind impozitate cu cota zero. Ca parte a finanțării reformei fiscale din 2009, taxele pe energie, exceptând benzina și motorina, sunt crescute cu 15% , iar afacerile și industria vor plăti taxa pe energie în viitor la o cotă de 15 DKK/GJ. Taxa pe energie a fost indexată cu inflația din 2008 și reforma fiscală prevede continuarea indexării începând cu 2016.
În Marea Britanie, din 2011 cota standard a TVA-ului a crescut de la 17,5% la 20%. O cotăredusă de 5% se aplică, de exemplu pentru combustibil și energie. Cota zero este folosită pe scară largă și se aplică la unele produse alimentare, cărți, construcții noi, transport de pasageri, unele acțiuni de caritate și pentru îmbrăcăminte de copii și încălțăminte.
Cotele accizelor la băuturile alcoolice au fost crescute cu 2% peste nivelul inflației. În vederea îmbunătățirii sănătății publice, au fost crescute cotele accizelor la tutun cu 2% peste nivelul inflației.
În Franța, cota standard TVA este de 21,2%. Două cote reduse se aplică 5,5% asupra mărfurilor de bază și 7% asupra sectorului imobiliar, serviciilor de cazare și restaurantelor. O cotă e 2,1% se aplică la ziare, spectacole de teatru și medicamente.
În Germania, cota standard de TVA a crescut de la 16% la 19% începând cu 1 ianuarie 2007. Se aplică o cotă redusă de 7% la anumite produse alimentare, transport public, cărți, hoteluri și pensiuni. Scutiri de TVA sunt acordate pentru puține servicii, cum ar fi servicii de închirieri și servicii medicale.
În partea ce ține de taxele locale, aceste taxe sunt strânse de către autoritățile locale, comune, orașe, județe. Fiecare autoritate locală stabilește taxele proprii, pe baza hotărârilor consililor locale, cu respectarea hotărârilor, ordonanțelor și legilor emise de Guvernul României sau Parlament (taxa pe clădiri, taxa pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate, taxa hotelieră, taxe speciale, alte taxe locale).[15, art. 248]
La finele acestui paragraf putem definitiva concluzia că, atât impozitele cât și taxele în Romania și alte state membre U.E. variază în dependență de diferite criterii cum ar fi: natura obiectului impunerii, natura materiei impozabile sau de faptul generator al obligațiilor fiscale, în dependență de scopul urmărit, frecvența de realizare, și nivelul la care se administrează.
Totodată, constatăm că cotele stabilite atât pentru impozite cât și pentru taxe, sunt variabile de la țară la țară, dar care în mare parte sunt considerabil majore față de cotele de impozitare stabilite în Republica Moldova, cu excepția cotelor TVA stabilite în Germania, Franța și Marea Britanie.
Prin urmare putem concluziona că acest factor este strâns legat de nivelul de dezvoltare economică a statelor membre a U.E., și luând în considerație că sunt considerate mijloace de reglare și control, impozitele și taxele acționează ca pârghii financiare, ele putând încuraja sau descuraja anumite activități.
Concluzionând, se poate afirma că rolul impozitelor și taxelor se manifestă pe plan financiar, economic și social.
Prin urmare, în continuare vom identifica tendințele ale evoluției sistemului fiscal al Republicii Moldova potrivit rigorilor integrării europene.
3.2. Tendințe ale evoluției sistemului fiscal al Republicii Moldova potrivit rigorilor integrării europene.
Luând în considerație ratificarea Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la 27 iunie 2014, adoptat Legea Republicii Moldova nr. 112 din 2 iulie 2014, în sarcina Guvernului Republicii Moldova i se pune întreprinderea măsurile necesare pentru realizarea prevederilor acordului menționat, care la rândul său prin Hotarârea Guvernului nr. 808 din 07.10.2014 a aprobat Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. [10, art.2] [17, art.1]
Astfel, conform Acordului menționat în partea ce ține de fiscalitate, părțile urmează să întreprindă următoarele acțiuni:
Părțile vor coopera pentru a consolida buna guvernanță în domeniul fiscal, în vederea îmbunătățirii în continuare a relațiilor economice, a comerțului, a investițiilor și a concurenței loiale.[10, art.52].
În ceea ce privește articolul 52 din acord, părțile recunosc și se angajează să pună în aplicare principiile bunei guvernanțe în domeniul fiscal, și anume, principiul transparenței, al schimbului de informații și al concurenței loiale în domeniul fiscal, la care au aderat statele membre la nivelul UE. În acest sens, fără a aduce atingere competențelor UE și ale statelor membre, părțile îmbunătățesc cooperarea internațională în domeniul fiscal, facilitează colectarea veniturilor fiscale legale și elaborează măsuri în vederea punerii în aplicare eficace a principiilor menționate anterior.[10,art.53][18, pct.1]
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea care urmărește îmbunătățirea și dezvoltarea regimului fiscal și a administrației fiscale din Republica Moldova, inclusiv consolidarea capacității de colectare și control, cu un accent deosebit pe procedurile de rambursare a taxei pe valoarea adăugată (TVA), pentru a evita acumularea arieratelor, pentru a asigura colectarea eficace a impozitelor și pentru a consolida combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale. Părțile depun eforturi pentru a consolida cooperarea și schimburile de experiență în combaterea fraudei fiscale, în special a fraudei de tip carusel.[10, art.54] [18, pct. 1-5]
Părțile își dezvoltă cooperarea și își armonizează politicile în ceea ce privește contracararea și combaterea fraudei și a contrabandei cu produse supuse accizelor. Cooperarea include, printre altele, aproprierea treptată a ratelor accizelor la produse din tutun, în măsura posibilului, ținând seama de constrângerile contextului regional, inclusiv printr-un dialog la nivel regional și în conformitate cu Convenția-cadru pentru controlul tutunului a Organizației Mondiale a Sănătății din 2003 (CCCT a OMS). În acest scop, părțile depun eforturi să își consolideze cooperarea în context regional.[10, art.55][18, pct.8]
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de capitol (Fiscalitatea). [10, art.56] [18, pct. 8]
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale U.E. și de instrumentele internaționale menționate în anexa VI la acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.[10, art.57]
Astfel, conform Directivelor U.E de către Grupul Coodonator CBTM din cadrul Ministerului Finanțelor în Republica Moldova au fost stabilite obiectivele politicii fiscale și vamale pe termen mediu 2015 – 2017. [14, anexa nr. 1]
Deci, pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică fiscală pe principalele tipuri de impozite, precum urmează. [14, anexa nr. 1]
Pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice în anul 2015 se prevede:
a) menținerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor cetățenilor, concomitent cu majorarea tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute la rata inflației prognozată pentru 2015 – 2017. Măsura dată are drept scop susținerea persoanelor fizice cu venituri mici și transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populației cu venituri medii și mai sus de medii.
b) examinarea posibilității introducerii cotei unice a impozitului pe venit concomitent cu majorarea scutirilor anuale personale, personale majore și pentru persoane întreținute;
c) extinderea pînă în anul facilității fiscale acordate persoanelor fizice rezidente pentru veniturile obținute din dobînzile de la depozite bancare, valori mobiliare corporative, precum și de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociațiile de economii și împrumut amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.
d) acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilității fiscale privind scutirea de impozitul pe veniturile obținute din dobînzile aferente valorilor mobiliare de stat.
Pentru Impozitul pe venitul persoanelor juridice, în anul 2015 se prevede:
a) introducerea conceptului privind prețurile de transfer;
b) acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilității fiscale privind scutirea de impozitul pe veniturile obținute din dobînzile aferente valorilor mobiliare de stat;
c) anularea facilităților fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obținute din dobînzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depășește 3 ani și valorile mobiliare corporative sub formă de obligațiuni emise pe un termen ce depășește 3 ani;
d) anularea scutirii de impozitul pe veniturile obținute din creditele și împrumuturile acordate pe un termen de peste 3 ani și în proporție de 50% – pe venitul obținut din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani către băncilor comerciale și organizațiile de microfinanțare;
e) introducerea unui sistem revăzut de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale;
f) introducerea unui sistem revăzut de deducere a reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale în scopuri fiscale;
g) reexaminarea sistemului de impozitare a veniturilor fondurilor nestatale de pensii și a sistemului de deducere a contribuțiilor către acestea;
h) reexaminarea sistemului de impozitare a veniturilor societăților civile.
Pentru contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, în anii 2015 – 2017 se prevede menținerea cotelor generale ale contribuțiilor de asigurări sociale (29%) și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Pentru taxa pe valoarea adăugată, în anul 2015 se prevede:
a) introducerea taxării inverse în unele sectoare ale economiei naționale;
b) revederea sistemului de impozitare a autoturismelor prin aplicarea TVA;
c) reexaminarea sistemului de impozitare a livrărilor efectuate de societățile civile;
d) examinarea introducerii conceptului de antrepozit TVA.
Totodată, în anul 2015 – 2017 se prevede armonizarea în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, a cadrului legal privind TVA cu actele legislative ale Uniunii Europene, și anume cu:
– Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată; [17, pct. 57]
– Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe; [17, pct. 57]
– A treisprezecea directivă a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității (86/560/CEE). [17, pct. 57]
Pentru accize în anii 2015 – 2017 se prevede ajustarea la rata inflației prognozată pentru anii respectivi a cotelor accizelor stabilite în sume fixe, cu excepția combustibililor (benzina, motorina și derivații acestora, păcura, gazele lichefiate) pentru care cota accizului se indexează la coeficientul de creștere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul respectiv față de anul precedent. În vederea ajustării graduale a cotelor accizelor la produsele din tutun la nivelul țărilor din regiune, cît și la practica europeană, în anii 2015 – 2017 se prevede modificarea mărimii cotei accizului pentru țigarete cu filtru și fără filtru, de la 75 lei și 50 lei în 2014, până la 120 lei în 2017.
Totodată, în anul 2015 – 2017 se prevede armonizarea în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, a cadrului legal privind accizele cu actele legislative ale Uniunii Europene, și anume cu:
– Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat; [17, pct. 57]
– Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 de armonizare a structurilor accizelor asupra alcoolului și băuturilor alcoolice; [17, pct. 57]
– Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității; [17, pct. 57]
– Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CE; [17, pct. 57]
– A treisprezecea directivă a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității (86/560/CEE). [17, pct. 57]
Pentru impozitul pe bunurile imobiliare în anul 2015 se prevede:
a) reexaminarea sistemului de evaluare și reevaluare a bunurilor imobiliare (clădiri și terenuri), în vederea continuării implementării următoarelor etape ale noului sistem de impozitare a diferitelor categorii de bunuri imobiliare la valoarea de piață.
Pentru taxele locale în anul 2015 se prevede extinderea bazei impozabile a taxei pentru dispozitivele publicitare prin taxarea persoanelor care utilizează în scopuri proprii panouri pentru reclamă sau publicitate în locul în care acestea desfășoară activitate economică sau oricare alt loc, în vederea consolidării autonomiei locale.
Pentru taxele rutiere în anul 2015 se prevede:
a) majorarea cotelor taxelor rutiere pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova;
b) examinarea sistemului de taxe rutiere în vederea eliminării taxelor rutiere ce nu corespund noțiunii de impozit și taxă;
Pentru alte impozite și taxe în anul 2016 se prevede finalizarea sistematizării legislației fiscale, prin implementarea Titlului X al Codului fiscal "Alte impozite și taxe", care va reglementa impozitul privat și patenta de întreprinzător.
În anul 2017 se prevede implementarea noului Cod fiscal în baza noilor concepții cu privire la sistemul fiscal.
Prin urmare, comunicăm că din obiectivele politicii fiscale stabilite de Ministerul Finanțelor pentru anul 2015, la etapa actuală nu au fost realizate.
În acest context, comunicăm că Republica Moldova, are o cale lungă în dezvoltarea sistemului fiscal potrivit Directivelor U.E., în acest scop aceasta urmează să studieze practica fiscală statelor membre UE, să colaboreze cu statele membre U.E. să preia practicele bune și să inițieze procesul de modificare a legislației fiscale.
ÎNCHEIERE
Ca urmare a studiului comparat al impozitelor și taxelor în Republica Moldova și statele membre a Uniunii Europene, și ținând cont de specificul subiectului abordat, de practicile internaționale și de tendințele actuale de armonizare a sistemului fiscal autohton la exigențele integrării europene, formulăm principalele concluzii.
În perioada de tranziție, unica sursă solvabilă și eficientă pentru bugetul de stat o constituie sistemul fiscal, iar piatra de temelie a oricărui sistem fiscal îl constituie impozitele și taxele.
Fiind considerate mijloace de reglare și control, impozitele și taxele acționează ca pârghii financiare, ele putând încuraja sau descuraja anumite activități.
O problemă deosebită se ridică în cazul cotelor de impozitare. De exemplu, în cazul impozitului pe venitul, sistemul fiscal trebuie să se bazeze pe impunerea diferențiată bazată pe ,,principiul capacității de plată". Potrivit acestui principiu, fiecare persoană trebuie să plătească un impozit diferențiat în funcție de veniturile sale, de capacitatea sa de plată sau, mai corect, de capacitatea de plată a familiei. Cu cât venitul este mai mare, cu atât mai mare trebuie să fie și impozitul (impunerea diferențiată).
Astăzi, țările dezvoltate se bazează, tot mai mult, pe impozitele progresive pe venituri, având în vedere mărimea venitului realizat de contribuabilul impus, implicit capacitatea de plată/contributivă.
Despre “stabilitatea impozitului” se poate vorbi numai în țările cu economie stabilă, cu un sistem fiscal clar, precis și stabil în timp și cu un grad ridicat de informatizare a societății.
Pentru un stat, este foarte important să cunoască legătura de dependență ce există între nivelul și evoluția PIB, și nivelul și evoluția volumului încasărilor din impozite.
Elasticitatea impozitului presupune ca acesta să poată fi adaptat în permanență necesităților de venituri ale statului.
Atât înainte, cât și după introducerea unui impozit, acesta trebuie foarte bine gândit și din punctul de vedere al eficienței: ce venituri se vor obține și cu ce cheltuieli; care va fi evoluția veniturilor și cheltuielilor generate de aplicarea sa. Conform ,,principiului eficienței", impozitele trebuie percepute cu minimum de cheltuieli și prin obținerea unui volum cât mai mare de venituri bugetare.
Luând în considerație, clasificarea impozitelor în două mari categorii, impozite directe și impozite indirecte, constatăm că, impozitele directe se stabilesc și se percep nemijlocit de la persoanele fizice sau juridice pentru veniturile sau bunurile prevăzute de lege, în funcție de veniturile sale, de capacitatea sa de plată (cu cât venitul este mai mare, cu atât mai mare trebuie să fie și impozitul), pe când impozitele indirecte sînt instituite de stat aspura vânzărilor și prestărilor de servicii, iar cotele utilizate pentru calcularea acestor impozite nu sunt diferențiate în funcție de venitul, averea sau situația personală a celor care cumpără mărfuri sau apelează la servicii ce fac obiectul impozitelor indirecte.
Drept urmare, impozitele indirecte lasă impresia că afectează, în aceeși măsură, veniturile tuturor categoriilor sociale. În realitate ele afectează în mod deosebit pe cei cu venituri mici, deoarece impozitele indirecte se percep, de regulă, la vânzarea bunurilor de larg consum.
În perioadele de avânt economic, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, iar în perioadele de criză și depresiune, încasările la buget pe această cale înregistrează aceeași tendință.
Prin impactul impozitelor indirecte asupra prețurilor (în sensul creșterii prețurilor) are loc o accentuare a fenomenului inflaționist în economie. Această inflație este de tipul inflației prin costuri, deoarece prețurile cresc nu datorită acțiunii cererii, ci datorită acțiunii ofertei.
Scăderea veniturilor bugetare este determinată de scăderea volumului impozitelor și taxelor colectate. Creșterea încasărilor din impozite și taxe se poate realiza numai în condițiile creșterii bazei de impozitare (creștere care se poate realiza numai pe baza unei creșteri economice reale și solide, concomitent cu reducerea fiscalității, precum și prin îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare).
Totodată, luând în considerație că impozitele sunt o pârghie de influență, statul reduce sau scutește de impozite indirecte circulația unor produse, dacă are ca scop creșterea producției și a consumului din produsele respective, iar pentru a restrânge consumul procedează în sens invers, adică majorează cotele impozitelor respective, ca de exemplu în limitarea efectelor negative provocate asupra sănătății oamenilor datorită consumului de țigări și băuturi alcoolice.
În urma studiului sistemelor de impozitare în Uniunea Europeană, s-a constat că statele cu cea mai mare pondere a veniturilor în PIB sunt statele care se bazează pe impozitarea directă.
Totodată, o dată cu declanșarea crizei se observă o volatilitate ridicată a ponderii veniturilor în PIB pentru țările care au la bază impozitarea indirectă.
În context, comunicăm că un sistem fiscal lucrativ, nu trebuie înțeles ca unul ce include o multitudine de impozite și taxe diverse, ci dimpotrivă, ca un sistem cu mai puține tipuri de impozite și taxe, care trebuie să fie bine determinat și implementat.
În baza concluziilor formulate și a cercetărilor efectuate, propunem unele recomandări:
Implementarea noului Cod fiscal în baza noilor concepții cu privire la sistemul fiscal – ce va asigura o stabilitate pe termen lung a sistemului de impozite și taxe, iar plătitorii de impozite și taxe vor putea urmări și ințelege sarcina fiscală ce le revine și importanța ei pentru dezvoltarea socială. Transparența Codului Fiscal va permite sistemului de administrare a impozitelor și taxelor introducerea pe scară largă a utilizării sistemului informatic adaptat standardelor Uniunii Europene;
Examinarea oportunității elaborării proiectului Codului de procedură fiscală;
Armonizarea treptată a cotelor accizelor la produsele din tutun, prevăzute în Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, cu structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat prevăzute în Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat;
Revizuirea și elaborarea acordurilor de colaborare cu statele membre UE în partea ce ține de schimbul de informație referitor la patrimoniul și veniturile atît ale contribuabililor rezidenți, cît și ale celor nerezidenți;
Îmbunătățirea structurii impozitelor prin creșterea rolului (ponderii) impozitelor indirecte, în principal, prin creșterea rolului accizelor, taxei pe valoarea adăugată și taxelor vamale;
Revizuirea sistemului de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale;
Includerea în sistemul fiscal a contribuțiilor asigurărilor sociale de stat și primele de asigurări obligatorii de asistență medicală.
BIBLIOGRAFIE
Izvoare normative
1. Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311496
2. Codul fiscal, Legea Nr. 1163-XIII din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 62/522 din 18.09.1997, republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 08.02.2007, ediție specială.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326971
3. Codul vamal, Legea Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 160-162/1201 din 23.12.2000, republicat în Monitorul Oficial din 01.01.2007, ediție specială.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319745
4. Legea „Cu privire la tariful vamal”, Nr. 1380-XIII din 20.11.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 40-41/286 din 07.05.1998, republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 01.01.2007, ediție specială.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319952
5. Legea „Privind sistemul public de asigurări sociale”, Nr. 489-XIV din 08.07.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-4/2 din 06.01.2000.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id= 311675
6. Legea „Cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorii de asistență medicală”, Nr. 1593-XV din 26.12.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 18-19/57 din 08.02.2003.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312789
7. Hotărârea Guvernului nr. 93 din 01 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346650
8. Hotărârea Guvernului nr. 1123 din 28 septembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea accizelor.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317456
9. Legea „Bugetului de stat pe anul , Nr. 339 din 23.12.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 14-16/34 din 21.01.2014.
http://lex.justice.md/md/351191/
10. Legea pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova,
pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a
Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, nr. 112 din 02.07.2014, În Monitorul Oficial Nr. 185-199/442 din 18.07.2014
http://lex.justice.md/md/353829/
11. Leagea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054 din 16.06.200. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313282
12. Hotărîrea Guvernului „pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de beneficiere
de scutirea de accize a distilatelor obținute pe bază de vin (distilatul
pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri,
distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă) și
modul de evidență a acestordistilate expediate (transportate) din
încăperea de acciz pentru utilizare în calitate de materie primă
la producerea altor mărfuri”, Nr. 874 din 21.10.2014.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355241
13. Hotărîrea Guvernului „Cu privire la aprobarea Planului de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-, Nr. 1141 din 16.12.2010. În: Monitorul Oficial nr. 247-251/1256 din 17.12.2010.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337031
14. Procesul-verbal al ședinței Grupului Coordonator CBTM nr. 2 din 25 martie 2014 http://www.mf.gov.md/files/files/CBTM/CBTM%2020152017/sedinta%2025%20mart/PV%20.pdf
15. Codul fiscal al României
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm
16. Codul de procedură fiscală a României
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme_2015.htm
17. Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 07 octombrie 2014 cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=354939
18. Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat „Privind aprobarea Planul de acțiuni al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-, nr.1618 din 14.11.2014 (de uz intern).
19. Hotărârea Guvernului nr. 145 din 26.02.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 și art.28 lit.q2) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire latariful vamal
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=351883
20. Studiu Ministerului Finanțelor Publice a România, Direcția generală de analiză macroeconomică și politici financiare ”Sisteme de impozitare în Uniunea Europeană”.
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/sisteme_imp_UE_directe_indir_contributii.pdf
Monografii și articole de specialitate
21. Ioan Talpoș, „Finanțele României”, vol. I, Editura Sedona, Timișoara, 1997,p. 2-3, p.137,
22. Bistriceanu Gh. , Adochiței M., Negrea E. „Finanțele agenților economici”, Editura Didactică și Pedagogică București 1995, p.238
23. Bistriceanu Gh., Negerea E., Pătrășcoiu I., Finanțe și credit în industrie, construcții șitransporturi” Editura Didactică și Pedagogică, București 1977, p.298
24. Bostan I. Drept financiar comunitar. Iași: Universitas, 2004. 261 p.
25. Condor Ioan, „Drept fiscal și financiar”, Editura Tribuna Economică București, 1996, p.158-161
26. Carmen Corduneanu „Sistemul Fiscal în știința finanțelor”, Editura Codecs, București, 1998, p.76, p. 107-115
27. Adam Smith „Avuția Națiunilor”, vol. II, Editura Academiei române, București 1965, p.242-244
28. Corj M. O nouă etapă în procesul codificării legislației fiscale. În Legea și viața, Nr.11, 2005, p. 9-10.
29. Ioan Talpos – “Finantele Romaniei”, vol. I, Ed. Sedona, Timisoara, 1995, p. 141-143
30. Ioan Dan Morar – “Finante publice”, Ed. Universitatii din Oradea, 2006, p. 136
Site Internet
31. Pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova.
http://www.fisc.md/Legislatia_fiscala.aspx.
32. Pagina oficială a Agenției Nașionale de Administrare Fiscală a României.
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm
33. Pagina oficială Monitorul oficial FISC.MD Poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat a RM.
http://monitorul.fisc.md/section/analysis_and_statistics/ .
34. Pagina ogicială a Ministerului Finanțelor în Republica Moldova
http://www.mf.gov.md/
35. Pagina oficială a Ministerului Finanțelor Publice în România
http://www.mfinante.ro/acasa.html
ANEXE
Anexa A
Anexa nr.1
privind procedura de beneficiere de scutirea
de accize a distilatelor obținute pe bază de vin (distilatul
pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri,
distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă)
și modul de evidență a acestor distilate expediate (transportate)
din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate
de materie primă la producerea altor mărfuri
CERERE
de acordare a autorizației de utilizator final
Anexa B
Anexa nr.3
privind procedura de beneficiere de scutirea
de accize a distilatelor obținute pe bază de vin (distilatul
pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri,
distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă)
și modul de evidență a acestor distilate expediate (transportate)
din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate
de materie primă la producerea altor mărfuri
AUTORIZAȚIE DE UTILIZATOR FINAL
Eliberată ___________________________________________________________ ,
(denumirea agentului economic, IDNO)
în vederea confirmării statutului de utilizator final al mărfurilor în regim de scutire de accize.
Prezenta autorizație certifică dreptul de achiziționare/primire a distilatelor obținute pe bază de vin (distilatul pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri, distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă), produse în Republica Moldova, pentru utilizare în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri în cantitățile specificate mai jos:
Termenul de valabilitate: ____________________ ______________________
(de la) (pînă la)
Data eliberării _________________________________________________________
Șeful IFS_____________________________________________________________
(numele și prenumele)
Semnătura și ștampila___________________________________________________
Anexa C
Anexa nr.1
privind restituirea
taxei pe valoarea adăugată
CERERE DE RESTITUIRE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Заявление на возмещение налога на добавленную стоимость
|M.F.|
CERERE DE RESTITUIRE
Заявление о возмещении
CODUL FISCAL
Фискальный код ____________________________
DENUMIREA SUBIECTULUI IMPOZABIL ______________________________
Наименование налогоплательщика
Sediul, ______________________ str.____________________ nr.____
Адрес_____________________________________ул.____________№
Solicit restituirea sumei de _________, în baza (legii, articolului) ________
Требую возмещения суммы _________(на основании закона, статьи)
conform datelor din declarația/declarațiile TVA aferente lunii/lunilor ___, anul ___
по данным декларации НДС/деклараций НДС за месяц/месяцы ___________год
După acceptarea sumelor TVA, supuse restituirii, va fi prezentată cererea privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor
После утверждения сумм НДС, подлежащих возмещению, дополнительно будет представлено заявление о погашении налогового обязательства путем компенсации и/или возмещения средств.
Data____________________________________
Дата
Semnătura /funcția/ ______________________
Подпись /должность/
Anexa D
Anexă
privind
restituirea accizelor
Primit ________________
Получено Data primirii
Дата получения
Inspector__________________
Инспектор
IFS_______________________
__________________________________
denumirea subiectului impunerii
наименование субъекта налогообложения
___________________________________________________________
cod fiscal
фискальный код
CERERE DE RESTITUIRE A ACCIZELOR
ЗАЯВЛЕНИЕ О ВОЗМЕЩЕНИИ СУММ АКЦИЗОВ
Solicit restituirea sumei de …………………………..lei
Прошу возмещение суммы
în baza (Legea; articolul)____________________________________________
на основании (закон;статья)
aferente lunii /lunilor …………………, anul ……………………………………………………….
за месяц/месяцы год
După acceptarea sumelor accizelor spre restituire, va fi prezentată suplimentar repartizarea sumelor acceptate.
После утверждения сумм акцизов, подлежащих возмещению, дополнительно будет представлено распределение утвержденных сумм.
Șef________________
Начальник
Contabil-șef___________________ L.Ș.
Главный бухгалтер МП
Anexa E
BIBLIOGRAFIE
Izvoare normative
1. Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311496
2. Codul fiscal, Legea Nr. 1163-XIII din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 62/522 din 18.09.1997, republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 08.02.2007, ediție specială.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326971
3. Codul vamal, Legea Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 160-162/1201 din 23.12.2000, republicat în Monitorul Oficial din 01.01.2007, ediție specială.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319745
4. Legea „Cu privire la tariful vamal”, Nr. 1380-XIII din 20.11.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 40-41/286 din 07.05.1998, republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 01.01.2007, ediție specială.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319952
5. Legea „Privind sistemul public de asigurări sociale”, Nr. 489-XIV din 08.07.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-4/2 din 06.01.2000.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id= 311675
6. Legea „Cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorii de asistență medicală”, Nr. 1593-XV din 26.12.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 18-19/57 din 08.02.2003.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312789
7. Hotărârea Guvernului nr. 93 din 01 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346650
8. Hotărârea Guvernului nr. 1123 din 28 septembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea accizelor.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317456
9. Legea „Bugetului de stat pe anul , Nr. 339 din 23.12.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 14-16/34 din 21.01.2014.
http://lex.justice.md/md/351191/
10. Legea pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova,
pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a
Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, nr. 112 din 02.07.2014, În Monitorul Oficial Nr. 185-199/442 din 18.07.2014
http://lex.justice.md/md/353829/
11. Leagea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054 din 16.06.200. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313282
12. Hotărîrea Guvernului „pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de beneficiere
de scutirea de accize a distilatelor obținute pe bază de vin (distilatul
pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri,
distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă) și
modul de evidență a acestordistilate expediate (transportate) din
încăperea de acciz pentru utilizare în calitate de materie primă
la producerea altor mărfuri”, Nr. 874 din 21.10.2014.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355241
13. Hotărîrea Guvernului „Cu privire la aprobarea Planului de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-, Nr. 1141 din 16.12.2010. În: Monitorul Oficial nr. 247-251/1256 din 17.12.2010.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337031
14. Procesul-verbal al ședinței Grupului Coordonator CBTM nr. 2 din 25 martie 2014 http://www.mf.gov.md/files/files/CBTM/CBTM%2020152017/sedinta%2025%20mart/PV%20.pdf
15. Codul fiscal al României
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm
16. Codul de procedură fiscală a României
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme_2015.htm
17. Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 07 octombrie 2014 cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=354939
18. Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat „Privind aprobarea Planul de acțiuni al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-, nr.1618 din 14.11.2014 (de uz intern).
19. Hotărârea Guvernului nr. 145 din 26.02.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 și art.28 lit.q2) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire latariful vamal
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=351883
20. Studiu Ministerului Finanțelor Publice a România, Direcția generală de analiză macroeconomică și politici financiare ”Sisteme de impozitare în Uniunea Europeană”.
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/sisteme_imp_UE_directe_indir_contributii.pdf
Monografii și articole de specialitate
21. Ioan Talpoș, „Finanțele României”, vol. I, Editura Sedona, Timișoara, 1997,p. 2-3, p.137,
22. Bistriceanu Gh. , Adochiței M., Negrea E. „Finanțele agenților economici”, Editura Didactică și Pedagogică București 1995, p.238
23. Bistriceanu Gh., Negerea E., Pătrășcoiu I., Finanțe și credit în industrie, construcții șitransporturi” Editura Didactică și Pedagogică, București 1977, p.298
24. Bostan I. Drept financiar comunitar. Iași: Universitas, 2004. 261 p.
25. Condor Ioan, „Drept fiscal și financiar”, Editura Tribuna Economică București, 1996, p.158-161
26. Carmen Corduneanu „Sistemul Fiscal în știința finanțelor”, Editura Codecs, București, 1998, p.76, p. 107-115
27. Adam Smith „Avuția Națiunilor”, vol. II, Editura Academiei române, București 1965, p.242-244
28. Corj M. O nouă etapă în procesul codificării legislației fiscale. În Legea și viața, Nr.11, 2005, p. 9-10.
29. Ioan Talpos – “Finantele Romaniei”, vol. I, Ed. Sedona, Timisoara, 1995, p. 141-143
30. Ioan Dan Morar – “Finante publice”, Ed. Universitatii din Oradea, 2006, p. 136
Site Internet
31. Pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova.
http://www.fisc.md/Legislatia_fiscala.aspx.
32. Pagina oficială a Agenției Nașionale de Administrare Fiscală a României.
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm
33. Pagina oficială Monitorul oficial FISC.MD Poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat a RM.
http://monitorul.fisc.md/section/analysis_and_statistics/ .
34. Pagina ogicială a Ministerului Finanțelor în Republica Moldova
http://www.mf.gov.md/
35. Pagina oficială a Ministerului Finanțelor Publice în România
http://www.mfinante.ro/acasa.html
ANEXE
Anexa A
Anexa nr.1
privind procedura de beneficiere de scutirea
de accize a distilatelor obținute pe bază de vin (distilatul
pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri,
distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă)
și modul de evidență a acestor distilate expediate (transportate)
din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate
de materie primă la producerea altor mărfuri
CERERE
de acordare a autorizației de utilizator final
Anexa B
Anexa nr.3
privind procedura de beneficiere de scutirea
de accize a distilatelor obținute pe bază de vin (distilatul
pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri,
distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă)
și modul de evidență a acestor distilate expediate (transportate)
din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate
de materie primă la producerea altor mărfuri
AUTORIZAȚIE DE UTILIZATOR FINAL
Eliberată ___________________________________________________________ ,
(denumirea agentului economic, IDNO)
în vederea confirmării statutului de utilizator final al mărfurilor în regim de scutire de accize.
Prezenta autorizație certifică dreptul de achiziționare/primire a distilatelor obținute pe bază de vin (distilatul pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri, distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă), produse în Republica Moldova, pentru utilizare în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri în cantitățile specificate mai jos:
Termenul de valabilitate: ____________________ ______________________
(de la) (pînă la)
Data eliberării _________________________________________________________
Șeful IFS_____________________________________________________________
(numele și prenumele)
Semnătura și ștampila___________________________________________________
Anexa C
Anexa nr.1
privind restituirea
taxei pe valoarea adăugată
CERERE DE RESTITUIRE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Заявление на возмещение налога на добавленную стоимость
|M.F.|
CERERE DE RESTITUIRE
Заявление о возмещении
CODUL FISCAL
Фискальный код ____________________________
DENUMIREA SUBIECTULUI IMPOZABIL ______________________________
Наименование налогоплательщика
Sediul, ______________________ str.____________________ nr.____
Адрес_____________________________________ул.____________№
Solicit restituirea sumei de _________, în baza (legii, articolului) ________
Требую возмещения суммы _________(на основании закона, статьи)
conform datelor din declarația/declarațiile TVA aferente lunii/lunilor ___, anul ___
по данным декларации НДС/деклараций НДС за месяц/месяцы ___________год
După acceptarea sumelor TVA, supuse restituirii, va fi prezentată cererea privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor
После утверждения сумм НДС, подлежащих возмещению, дополнительно будет представлено заявление о погашении налогового обязательства путем компенсации и/или возмещения средств.
Data____________________________________
Дата
Semnătura /funcția/ ______________________
Подпись /должность/
Anexa D
Anexă
privind
restituirea accizelor
Primit ________________
Получено Data primirii
Дата получения
Inspector__________________
Инспектор
IFS_______________________
__________________________________
denumirea subiectului impunerii
наименование субъекта налогообложения
___________________________________________________________
cod fiscal
фискальный код
CERERE DE RESTITUIRE A ACCIZELOR
ЗАЯВЛЕНИЕ О ВОЗМЕЩЕНИИ СУММ АКЦИЗОВ
Solicit restituirea sumei de …………………………..lei
Прошу возмещение суммы
în baza (Legea; articolul)____________________________________________
на основании (закон;статья)
aferente lunii /lunilor …………………, anul ……………………………………………………….
за месяц/месяцы год
După acceptarea sumelor accizelor spre restituire, va fi prezentată suplimentar repartizarea sumelor acceptate.
После утверждения сумм акцизов, подлежащих возмещению, дополнительно будет представлено распределение утвержденных сумм.
Șef________________
Начальник
Contabil-șef___________________ L.Ș.
Главный бухгалтер МП
Anexa E
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Comparat AL Impozitelor Si Taxelor (ID: 147378)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.