Studii Privind Eficienta Productiei de Struguri la S.c. Natura S.r.l

Studii privind eficiența producției de struguri la S.C. NATURA S.R.L

Cuprins

Lista tabelelor

Lista figurilor

Introducere

Viticultura reprezintă o ramură importantă a agriculturii românești, care se ocupă cu studiul culturilor viței de vie. Importanța viticulturii este dată și de faptul că se utilizează și în alimentația omului, înalta valoare a strugurilor putând determina tratarea mai multor boli, dar poate constitui și o sursă de hrană, putând fi consumați fără o pregătire prealabilă.

În momentul de față majoritatea producțiilor de struguri se îndreapta spre industria vinurilor, de aceea contează foarte mult cantitatea, dar și calitatea obținută

Viticultura poate avea si o importantă valoare economică. Amplasarea culturilor viței de vie pe pante și coline, acolo unde terenul este nefavorabil pentru obținerea unor producții din alte culturi agricole, face realizabilă practicare mai rațională și eficientă a acestora. Viticultura poate reprezenta și o sursă de profit, deoarece producția obținută de pe un hectar de viță de vie poate fi echivalentă cu 10 – 15 hectare de culturi cerealiere.

În economia națională strugurii servesc drept materia primă pentru obținerea vinurilor, sucurilor, gemurilor, compoturilor, stafidelor, etc. Strugurii și produsele procesate reprezintă o sursă destinată exportului, de aceea din producția viticolă anuală, România exportă circa 10 %, țara noastră aflându-se printre primele 15 țări exportatoare la nivel mondial.

România face parte din marile țări viticole la nivel mondial, datorită condițiilor favorabile culturilor viței de vie. Pentru producerea unui vin de calitate un element important îl reprezintă soiul de viță de vie folosit, iar țara noastră se mândrește cu soiuri autohtone românești precum Fetească Albă, Fetească regală, Grasă de Cotnari, Galbenă de Odobești și altele.

Țara noastră deține 37 de podgorii reunite în opt centre viticole și anume : Regiunea Podisul Transilvaniei, Dealurile Moldovei (Moldova), Dealurile Munteniei (Muntenia), Dealurile Olteniei (Oltenia), Dealurile Banatului (Banat) ,Dealurile Crisanei si Maramuresului (Crisana-Maramures), Colinele Dobrogei (Dobrogea), Terasele Dunarii,precum si a nisipurilor si alte terenuri favorabile din sudul tarii.

Revin asupra importanței viticulturii din punct de vedere social, adăugând faptul că produsele și subprodusele acesteia poate îmbunătăți regimul alimetar. Nu numai consumul strugurilor proaspeți și a stafidelor imbunătățește regimul alimentar, ci și consumul mustului și vinului, dar consumate cu moderație. Consumul acestora contribuie la hidratarea organismului întrucât în compoziția strugurilor se găsește un procent de 75- 82 % apă, dar și vitamine precum vitamina A, B1, B2 , săruri minerale și acizi organici. De asemeni în alimentația omului, frunzele viței de vie joacă un rol important fiind folosite la prepararea tradiționalelor sarmale.

Analizată din punct de vedere economic, importanța viticulturii este una însemnata. Vița de vie este cultura care ajută la consevarea și protejarea solului împotriva eroziunii. Prin comercializarea produselor vini-viticole se contribuie la bugetul statului și în același timp constituie o importantă sursă de venit și profit pentru fermier.

O altă importanță o reprezintă și faptul că înfrumusețează peisajul natural și participă la curățarea mediului ambiand, purificând atmosfera.

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALĂ A ORGANIZAȚIEI

1.1. Localizarea firmei, obiect de activitate

Crama Natura (Podgoria Panciu ) situată pe Dealul Sârbilor, este un paradis al viței de vie, unde se produc printre cele mai bune și rafinate vinuri albe din Europa de est.

Podgoria Panciu se întinde pe o suprafață de 120 de ha, cultivate cu cele mai îndrăgite soiuri românești de Fetească Albă, Băbească Neagră, Fetescă Regală și Fetească Neagră, dar și soiuri franțuzești precum Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon Blanc și Cabernet Sauvignon.

Denumirea societății : Natura S.R.L, Țifești, Județul Vrancea

Număr de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului : J39/64/2006 ;

Cod unic de identificare: RO18329244

Tipul de activitate: Cultivarea strugurilor

Societatea comerciala NATURA S.R.L a fost înființată în anul 2006. Această societate a luat naștere în urma deciziei luate de către asociatul unic Daniel Guzu, de a renunța la acționariatul companiei Vinexpert.

Deși deținea pachetul majoritar al acțiunilor Vinexpert, a renunțat pentru a-și face propria afacere în zona Paciu unde a și copilărit. Această nouă afacere este o pasiune aparte pentru vinuri moștenită din părinți, bunici, străbunici.

Spațiile administrative, cât și spațiile de producție și depozitare se găsesc într-un singur punct de lucru, unde iși desfășoară societatea activitatea.

Natura S.R.L este o companie românească privată, ce produce vinuri și băuturi alcoolice, a cărei gamă de producție este extrem de generoasă și diversificată, cuprinzând produse de înaltă calitate.

Ce produce NATURA? In principal, NATURA produce vinuri, dar și băuturi alcoolice pe bază de vin, distilate din vin și fructe, oțet, sucuri 100% naturale,dar și gemuri pe care le vinde pe piața internă. NATURA oferă o largă posibilitate de alegere în ceea ce privește vinurile: de la vinuri de consum curent pană la vinuri cu denumire de origine controlată și trepte de calitate (DOCC-CT). Iată câteva dintre cele mai renumite vinuri pe care le produce NATURA: din podgoria PANCIU Chardonnay, Aligote, Șarbă, Cabernet Sauvignon vinificat in alb, Rose (Cabernet Sauvignon), Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Neagră, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Băbească Neagră.

Dacă până acum S.C. NATURA s-a concentrat mai mult pe producția de vinuri, de ceva vreme produce atât sucuri 100% naturale, cât și dulcețuri care se găsesc pe piață sub denumirea de ‘’ ANA ARE‘’

Cum produce NATURA? NATURA își asigură materia primă de pe cele 120 de ha, de vii și 100 de ha de livezi – proprietate privata pe care le exploatează conform tehnologiei și know-howului proprii în baza contractelor de asistență financiară materială și prestări servicii. Pentru a obține vinuri de înaltă calitate, NATURA prelucrează anual 10.000 mii tone de struguri utilizând instalații de înalt nivel tehnologic(.TMCI PADOVAN S.p.a.- Italia, DIEMME- Italia, Favrin- Italia, Jaklic- Slovenia) și aplicând tehnologii de vârf care asigură o procesare rapidă a strugurilor, o excelentă limpezire a musturilor, fermentația fiind controlată și direcționată permanent folosindu-se drojdii și enzime pectolitice. Pentru a se obține vinuri de calitate, specialiștii pun mare accent pe menținerea fructuozității vinurilor și aromelor naturale, acordând mare atenție protecției antioxidante, folosind în acest scop dioxidul de carbon rezultat in urma procesului de vinificare precum și anhidrida sulfuroasă. In acest mod, vinurile respectă reglementările și normele Oficiului Internațional al Viei și Vinului, precum și standardele în vigoare în acest domeniu în Uniunea Europeană.

1.2. Strategiile firmei

În realizarea și fundamentarea activităților societăților, un rol important îl au strategiile elaborate de conducere. Strategia are în vedere atingerea unor scopuri bine puse la punct, redate sub formă de misiune și obiective. Scopul urmărit de cele mai multe ori este de a obține avantaj competititv, punând accent pe calitatea produsului sau costul acestuia.

Stragiile din cadrul firmelor se rezumă la componenetele esențiale țintindu-și atenția asupa evoluțiilor majore ale societății, chiar dacă acestea au suferit sau nu schimbări față de perioada anterioară.

1.2.1. Misiunea firmei

Misiunea firmei este realizată de manager, la început de drum sau pe parcursul existenței acesteia pe piață. Scopul misiunii este de personaliza firma și de a o diferenția de concurență. Dacă la început managerul acestei crame i-a pus bazele îndemnat de pasiune și dragostea de meleagurile copilărie, în momentul de față putem afirma faptul că din pasiunea dumnealui s-a obținut cel mai bun vin spumant din România. Misiunea firmei este de a divesifica produsele, de participa la târguri pentru a le valorifica. La început totul pleacă de la o dorință care se poate îndeplini așa cum s-a întâmplat în cazul S.C NATURA S.R.L (CASA PANCIU ) care în cadrul Târgului Internațional de Vinuri Good Wine 2015 a reușit să se prezinte cu cel mai bun vin spumant al României –Muscat Ottonel.

1.2.2. Obiectivele finale și intermediare ale firmei

Poziția de lider pe care NATURA a câtigat-o in ultimii ani în noul context de afaceri din România, prin imbunătățirea indicatorilor economici și câștigarea de noi piețe, in conditiile înnoirii tehnologiilor existente și achizitionarea de utilaje și instalații noi de nivel tehnologic mondial (unul din principalele obiective ale acestei strategii care a și fost realizat in mare parte deja). Pe termen lung, NATURA iși propune să-și întărească poziția pe piața internatională și să dea o dimensiune globală afacerilor sale. Filozofia NATURA în afaceri promovează relațiile umane și de afaceri bazate pe incredere și corectitudine reciprocă, cooperarea pe termen lung, parteneriatul fiind maniera de a face afaceri, cea mai agreată al S.C. NATURA. De asemenea, comportamentul de afaceri etic și moral reprezintă un obiectiv de la care nu se abate niciodată.

1.3. Structura organizatorică a firmei

Structura organizatorică a firmei se definește ca fiind ansamblul subdiviziunilor organizatorice, persoanelor și relațiilor dintre acestea a căror bună funcționare duce la îndeplinirea obictivelor.

S.C. NATURA S.R.L. utilizează o structură de tip funcțional pentru a se evita eventualele conflicte de competență în cadrul personalului și pentru a se putea adapta cerințele economice de piață.

Structura organizatorică funcțională face referire la reuniunea personalului, compartimentului și relațiilor organizaționale astfel încât acestea să asigure condițiile necesare pentru desfășurarea procesului managerial și al celui de execuție. La nivelul structurii de conducere funcționale se întâlnesc următoarele elemente: postul, funcția, compartimentul, relațiile organizatorice, ponderea ierarhică și nivelul ierarhic.

1.4. Produse și servicii oferite

Comercializarea produselor firmei S.C. NATURA S.R.L (CASA PANCIU) se realizează la nivel național, dar și la nivel regional, în deosebi către marile unități de profil intenționând să atragă cât mai mulți clienți la nivelul întregii țări. Vinurile produse de CASA PANCIU se găsesc pe rafturile magazinelor de specialitate, în hypermakerturile Cora și Auchan, dar și în cadrul HoReCa. Fructele, sucurile, dulcețurile si oțeturile sunt comercializate în Lidl, Penny Market, Real și Metro.

Toate produsele se pot achiziționa și prin intermediul internetului, firma punând la dispoziție un site bine structurat și ușor de accesat.

În tabelele de mai jos voi prezenta produsele vini-viticole din cadrul firmei S.C. NATURA S.R.L – CASA PANCIU în funcție de gama din care fac parte.

Tabel 1.1

Gama Casa Panciu

Gama Casa Panciu cuprinde vinurile cu prețuri între 13,99 și 16,00 lei, din care fac parte următoarele: Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Băbească Rose, Băbească Neagră și Fetească Neagră.

Tabel 1.2

Gama Sagio

Gama Sagio cuprinde doar patru sortimente de vinuri dintre care Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Neagră și Cabernet Sauvignon cu prețurile cuprinse între 30,00 și 35,00 lei.

Tabel 1.3

Gama Casa Panciu – HoReCa

În cadrul HoReCa, Casa Panciu pune la dispoziție Cabernet Sauvignon vinificat în alb, Muscat Ottonel, Chardonnay, Feonnay, Fetească Neagră și Aligote ale căror prețuri variază între 22,00 și 27,00 lei.

Tabelul 1.4

Vin Spumant

Din categoria vinului spumant din cadrul Casa Panciu fac parte următoarele:Domeniile Panciu, Muscat Ottonel, Fetească Regală și Rose, a căror prețuri sunt cuprinse între 22,00 și 45,00 lei.

În tabelele 1.1, 1.2, 1.3 și 1.4 am prezentat gamele de vinuri îmbuteliate în sticlă de 0,75 l, însă Casa Panciu produce și vinuri îmbuteliate în BiB de 3 litri și BiB 10 litri. Prețurile vinurilor îmbuteliate în BiB de 3 litri sunt cuprinse între 25,00 și 27, 00 lei, și cele de 10 litri au prețurile cuprinse între 69,00 lei și 85,00 lei.

Am precizat de la început faptul că S.C NATURA produce pe lângă vinuri și sucuri, oțeturi, dar și dulcețuri 100 % naturale. Sucurile, oțeturile și dulcețurile se găsesc pe piață sub brandul ANA ARE.

Oțetul ANA ARE este obținut fie din procesarea merelor din livada proprie, fie din vin:

Oțet din mere 0,5L ( Obținut din cidru de mere) – 5,90 lei

Oțet din vin 0,5L (Oțet făcut încet, maturat în butoaie de stejar timp de 6 luni ) – 5,90 lei

Oțet balsamic din vin 0,25L ( Maturat în butoaie de stejar minim un an) – 13,50 lei

Oțet balsamic din mere 0,25L ( Maturat în butoaie de stejar) – 13,50 lei

Oțet din vin alb 1L ( Obținut natural prin fermentație acetică ) -3,00 lei

Tot sub denumirea ANA ARE pe rafturile magazinelor se găsesc și sucurile ambalate în cutii de 3L. Sucurile sunt produse 100% natural, iar fructele folosite în compozitia acestora sunt din livada proprie:

Suc de mere 3L – 19,90 lei

Suc de struguri roșii 3L – 21,90 lei

Suc de mere și afine 3L – 21,90 lei

Suc de mere și pere 3L – 21,90 lei

Suc de mere și vișine 3L – 21,90 lei

Nectar de caise 3L – 24,90 lei

Suc de struguri și cătină 3L – 21,90 lei

Suc de struguri și vișini 3L – 21,90 lei

Dulceața ANA ARE nu conține conservanți și nici zahar, conținutul de fruct este de peste 50 % și conservare se face prin pasteurizare. Sortimente de dulceață produse de Natura sunt:

Dulceață de nuci verzi 320g – 27,00 lei

Dulceață de vișine 325 g – 19,00 lei

Gem de mere 325 g – 15,00 lei

Dulceță de afine 320 g – 27,00 lei

Dulceață de cireșe 320 g – 19,00 lei

Dulceță de gutui 350 g – 19,00 lei

1.5. Piața. Parteneri, concurență

Când vorbim despre piața produsului trebuie să luăm în considerare mixul de marketing. Utilizarea mixului de marketing nu face decât să producă un efect pozitiv pentru firmă și să obțină pe piață țintă reacția dorită. Cei 4 P ( produs, preț, promovare și plasament ), constuiesc factorii cheie pentru obținerea unui impact maxim asupra consumatorului.

În viziunea de marketing, produsul reprezintă rezultatul producătorului cu scopul de a satisface nevoile consumatorului. Practic, produsul este ceea ce oferă vânzătorul, clientului în schimbul unei sume de bani. De cele mai multe ori cumpărătorul ține cont de utilitatea produsului, de a-și satisface o necesitate.

Prețul, dintre toate elementele mixului este cel mai puțin controlabil de către societate, întrucât valoarea acestuia este stabilită de piață. De cele mai multe ori din cauza concurenței acerbe prețurile au tendința de scădere pentru a atrage câți mai mulți consumatori. Aici apar cele mai multe probleme, deoarece scăzănd prețul produsului, pe parcurs pot apărea efecte negative precum, creșterea costurilor de producție și incapacitatea de acoperire a acestora, scăderea calității produsului.

Promovarea semnifică sistemul de informare și atragerea potențialilor clienți spre cumpărarea produselor, în vederea satisfacerii cerințelor acestora și totodată creșterea eficienței economice a societății. Promovarea unui produs se face prin spoturi publicitare radio și tv, pliante, prin intermediul internetului ( website, pagină facebook). Scopul promovării este de a stârni interesul potențialilor consumatori și de a-i convinge de faptul că produsele companiei nostre sunt mult mai bune decât cele ale concurenței.

Plasamentul sau distribuția produsului este acel proces prin care societatea pune la dispoziție clienților țintă produsul. Cu alte cuvinte, distribuția semnifică drumul produsului parcurs de la unitatea producătoare la consumator.

Figura 1.1-Mixul de marketing

Un rol important în dezvoltarea economiei României îl are și industria vinurilor datorită faptului că profiturile obținute în urma productie și comercializării vinului sunt într-o creștere continuă.

Comercializarea produselor firmei S.C. NATURA S.R.L (CASA PANCIU) se realizează la nivel național, dar și la nivel regional, în deosebi către marile unități de profil intenționând să atragă cât mai mulți clienți la nivelul întregii țări. Vinurile produse de CASA PANCIU se găsesc pe rafturile magazinelor de specialitate, în hypermakerturile Cora și Auchan, dar și în cadrul HoReCa. Fructele, sucurile, dulcețurile si oțeturile sunt comercializate în Lidl, Penny Market, Real și Metro dar și în buticuri și magazine alimentare.

Toate produsele se pot achiziționa și prin intermediul internetului, firma punând la dispoziție un site bine structurat și ușor de accesat.

Luând în considerare cererile și contractele în derulare, principalii clienți ai S.C. NATURA S.R.L sunt reprezentați în următorul tabel:

Tabelul 1.5

Principalii clienți ai societății

Figura 1.2 Principalii clienți ai societății

Din figura 1.2 se poate observa faptul că cel mai mare procent de cumpărare al produselor NATURA îl deține hypermarketul Auchan întrucât acesta a pătruns de puțin timp pe piața românească și deține mai multe produse care atrag consumatorii si ii fac sa revină de mai multe ori.

Chiar dacă majoritatea contractelor sunt încheiate cu hypermarketurile și supermarketurile din țara, Casa Panciu își vinde produsele și prin intermediul altor firme precum: Natural Expert SRL, Vicoper SRL, Trade SRL, Daniel SRL, Sagio Distribution SRL, Casa Dionisis SRL etc.

DISTRIBUȚIA PRODUSELOR NATURA

Finalizarea activității intreprinderilor producătoare de bunuri este condiționată de deplasarea acestora la consumatori în vederea satisfacerii nevoilor pentru care au fost concepute și produse.

În cele ce urmează voi încerca să prezint diferite puncte de vedere din care poate fi abordată distribuția, cu referire la S.C.NATURA S.R.L.

DISTRIBUȚIA PRIN INTERMEDIARI

În anul 2014, NATURA avea cu aproximativ 40 firme en-gross prin intermediul cărora comercializeaza 70% din producția pentru intern. De asemenea, avea relații directe cu aproximativ 100 de firme en-detail prin care se vindea 30% din productia pentru intern.

DISTRIBUȚIA INTERNĂ PE JUDEȚE

Situația inregistrată in anul 2014

Figura 1.3 Situația vânzărilor pe județe

Din figura de mai sus, rezultă clar faptul că cel mai bun client – județ este Bucureștiul care cumpăra în 2014 un sfert din ceea ce vindea NATURA la intern.

Alături de București, dar cu procente ceva mai mici, stau județele: Neamț, Suceava și Bacău, împreuna achiziționând 40% din vânzările la intern ale firmei NATURA S.R.L.

Doar 35% din vânzări sunt distribuite În celelalte județe.

Piața românească de defacere a vinului este una puternic automatizată din punct de vedere al consumatorului. Există centre viticole consacrate care atrag consumatorii din diferitele zone ale țarii.

Astfel:

în Muntenia: Jidvei, Murfatlar, Grasa de Cotnari;

în Banat: Jidvei,

în Dobrogea: Murfatlar;

Aceste centre creează un model de consum, dar angrosiștii se orientează în funcție de acesta. Comercianții cumpără, de obicei, ceea ce este mai aproape, doar cei mai mari își permit să aducă din alte zone.

Pentru a face mai accesibile produsele sale în toate zonele țarii, NATURA intenționează să direcționeze prețurile spre uniformizarea lor la angrosiști și detailiști (fiecare iși pune un adaos de 30%).

De asemenea, pentru a pătrunde pe piețele din județul Olt și în centrul țării, unde este vinul de Jidvei, NATURA va oferi în acest zone, vinuri bune calitativ la prețuri stimulative.

Voi încerca în cele ce urmează să pun în evidență factorii care pot determina evoluția vânzărilor pe care îi voi expune în tabelul 1.6.

Tabel 1.6

Factori ce influențează vânzarile lunare

Factorii de influență pot fi structurați după cum urmează:

A) Externi :

putere de cumpărare – venituri;

curs valutar – inflație;

B) Inteni :

Sortimentație disponibilă;

modificări de prețuri ale SC NATURA S.R.L;

facilităti de plată;

C) Conjucturali :

sarbători;

produse complementare;

comportamentul consumatorului;

consumul casnic;

modificări de preț ale concurenței.

SC NATURA face tot posibilul să iși onoreze toate comenzile și să satisfacă nevoilor clienților în ceea ce privește consumul de vin, dar și de celelalte produse care se află în cadrul acesteia. Consumatorii de vin sunt din ce în ce mai atenți la ceea ce aleg din raft înainte de a consuma și verifică cu atenție eticheta de la care se așteaptă să primească cat mai multe informații, de aceea părerea lor contează cel mai mult în imbunătățirea imaginii și calității vinurilor .

Principalii concurenți

Denumirea firmei poate fi asociată cu tipul producție, care este unul natural. La vinuri încă se lucrează în ceea ce privește eliminarea tuturor substanțelor chimice care împiedică numirea vinului de 100% natural, însă când vine vorba de sucurile, oțeturile și dulcețurile pe care le produce putem afirma faptul că sunt 100% naturale. Natura este societatea care s-a impus înca de la început pe piața românească prin consecvența în calitatea produselor fabricate și seriozitate deplină.

În prezent CASA PANCIU (SC NATURA SRL ) produce pentru toate vârstele de conumatori. Produce vinuri rafinate pentru toate gusturile consumatorilor exigenți și cele mai bune sucuri și dulcețuri naturale pentru toate vârstele. Principalii concurenți ai firmei sunt:

VINCON VRANCEA S.A cu sediul în București-Str. Valsanești, nr. 1-E, Sector 3, București și în Vrancea -Str. Avantului, nr. 12, Loc. Focșani.

În prezent are o cifră de afaceri de 65.773.148 lei

VINEXPORT TRADE- MARK S.A cu sediul în Str. Antrepozite 7- 9

În prezent are o cifră de afaceri 31.495.483 lei

MERA COM INTERNAȚIONAL cu sediul în Focșani- Str Orhideelor nr.17

În prezent are o cifră de afaceri de 19.452.312 lei

Principalul avantaj competitiv al firmei S.C. NATURA S.R.L îl reprezintă faptul că deține tehnologie avansată în domeniul prelucrării vinului. Utilajele și instalațiile performante au fost achiziționate din Italia și Slovenia. Acestea permițând creșterea productivității muncii, reducrea defectelor, cât și a întreruperilor și întârzierilor în procesul de producție, având efect direct asupra costului produsului și a profitului obținut.

1.6. Materialul și metoda de cercetare

În cadrul lucrării s-a făcut analiza firmei S.C. NATURA S.R.L care are ca obiect de activitate cultivarea strugurilor. Acest studiu a fost efectuat pentru a vedea influența factorilor economici și a eficienței economice în viața firmei. În studiul realizat au fost folosite analize economice, tehnologice, iar documentația folosită constă în consultarea literarurii de specialitate, dar și a altor documente economice și analize contabile din cadrul firmei.

Sursele informaționale folosite în cadrul lucrării de diplomă sunt:

Bilanțul contabil;

Planul anual de producție;

Planurile operative;

Studiul bibliografiei de specialitate.

În analiză au fost utilizate următoarele metode:

Metode de analiză calitativă care cuprind:

Comparația între indicatori și indici în funcție de anumite criterii de comparație (între tehnologii, concurenți, în timp, etc. );

Descompunerea previziunilor strategice sau a rezultatelor;

Gruparea care cuprinde selectarea unor grupuri omogene în funcție de variația caracteristicilor comune;

Evaluarea rezultatelor reprezintă o metodă calitativă de reuniune într-o structură a rezultatelor obținute din studiu;

Metode de analiză cantitativă:

Metoda balanțieră;

Metoda substituirilor în lanț;

Metode matematice ale cercetării operaționale;

Metoda calculului matricial.

Metoda de cercetare constă în:

Analiza indicatorilor principali pe anii 2010- 2014;

Studiul fluxului tehnologic;

Previziunea analitică a cheltuielilor și planificarea costurilor;

Determinarea pragului de rentabilitate la producția de vinuri;

Calculul eficienței economice a producției de struguri si vinuri.

Există o serie de factori care pot influența rezultatele tehnico-economice. Aceștea se clasifică astfel:

În funcție de relația cauzală:

Cantitativi;

Calitativi;

De structură.

În funcție de acțiunea lo asupra fenomenului analizat:

Factori cu acțiune directă;

Factori cu acțiune indirectă.

În funcție de dependența lor:

Factori dependenți de efortul propriu (valoarea adăugată);

Factori independenți de efortul firmei analizate (structura producției).

În funcție de intensitatea acțiunii:

Factori dominanți;

Factori secundari.

PARTEA a II-a

CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 2. PROCESUL DE PRODUCȚIE

2.1 Procesul de producție-concept

Unitățile de producție au ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale, dar și de servicii care se efectuează prin derularea unor procese de producție.Procesul de producție cuprinde atât activitățile propriu-zise de fabricație, cât și de cercetare și asimilare în fabricația unor noi produse.

Conceptul de proces de producție se definește ca fiind totalitatea acțiunilor conștiente ale angajaților unei firme, îndreptate cu ajutorul mașinilor, utilajelor sau instalațiilor asupra materialelor și materiilor prime, sau a altor elemente în scopul transformării acestora în produse sau servicii cu o anumită valoare pe piață.

Ansamblul operațiilor tehnologice înfăptuiește procesul tehnologic prin care se desfășoară procesul sau reperele componente ale acestuia. Prin proces tehnologic se înțelege modificarea formei și a structurii, dar și a compoziției chimice a ddiferitelor materii prime. Procesul de muncă constituie acțiunea factorului uman asupa obiectelor muncii prin utilizare unor mijloace de muncă.

Deci, procesul de producție se poate defini ca fiind totalitatea proceselor de muncă, tehnologice care participă la realizarea produselor, sau la execuția diferitelor lucrări ori servicii.

2.2 Structura soiurilor și producția obținută

S.C. NATURA S.R.L. deține o suprafață de 120 ha plantații de viță de vie cu soiuri românești, dar și soiuri pe care le voi expune în tabelul 2.1

Tabel 2.1

Structura suprafeței

Din tabelul 2.1 putem observa faptul că cea mai mare suprafață din cadrul Podgoriei Panciu este ocupată de Fetească Albă, cu un procent de 17,08% , iar cea mai mică suprafață este cea cultivată cu soiul Băbească Neagră.

Figura 21.-Structura suprafeței

Tabel 2.2

Variația producției medii la hectar

Figura 2.2-Variația producției medii la hectar

2.3 Caracterizarea producției de vinuri

Fetescă Albă

Având rădăcini milenare, Fetesca albă este una dintre cele mai valoroase soiuri românești de struguri. Vinurile obținute în urma procesării acestui soi sunt de o finețe deosebită,cu un gust delicat șiiechilibrat. Având un conținut echilibrat de alcool cu o tărie de 11,5 – 12 % vol. și cu o mare putere de acumulare a zaharurilor se obțin vinuri seci și demiseci, dar și vinuri dulci și demidulci.

''Feteasca albă impresionează mai ales prîn aroma sa specifică, fînă, deosebită de a altor vinuri, prin buchetul său armonios, discret, sugerând ideea de vin afrodisiac.’’ – Prof. Dr. Valeriu D. Cotea.

Fetească Regală

Vinul obținut dîn Feteasca regală îl găsim descris în literarura de specialitate ca având o culoare galben- verzui, care după maturare poate atinge culoarea paiului de grâu. Aroma este cea care îl diferențiază de celelate sortimente, fiînd una puternică, cu note fînaleode.grapefruit si pomelo.

Muscat Ottonel

Particularitățile acestui vin sunt poate asemănătoare cu ale altor vinuri în ceea privește culoarea, faptul că este un vin demidulce, însă se diferențiază prin prezența linalolului. Linalolul este un tip.de alcool.ce conține o aromă.puternică de vanilie. Gustul.este un plăcut, fructos, de gutuie, extrem de aromat.

Fetească Neagră

Cu o culoare roșie, cu tente rubinii Feteasca neagră este un vin sec, demisec și dulce. Gustul vinului devine mult mai rafinat și aromat o data cu trecere timpului. Mirosul foarte specific, este unul discret asemănător mirosului de prune uscate.

Deși este un soi de origine franceză a fost introdus în România în urma invaziei de filoxerei fiind rezistent la ger și ușor de adaptat la orice tip de climat. Este un vin care iși îmbunătățește calitățile prin îmbătrânire. Mirosul acestuia este de stafidă neagră, cu o ușoară tentă de ardei gras verde. Gustul este asemeni coacăzelelor negre, cacao și vanilie, unii degustători au asociat gustul vinului cu cel de citrice sau cu cel de flori de soc.

2.4 Descrierea fluxului tehnologic

Circulația materiei prime printr-un proces tehnologic pâna în momentul obținerii vinului se numește flux tehnologic. În cadrul procesului tehnologic au loc operații care se desfășoară în flux continuu și discontinuu. În urma procesării strugurilor se vor obține atât vinuri albe cât și vinuri roșii a căror linie tehnologică diferă. Pentru obținerea vinurilor albe, mustul se va separa rapid de boștină și se va.fermenta.separat. La linia de vinificație în roșu, separarea lichidului se va face mustuiala a trecut deja printr-un proces de macerare fermentare. Procesul care are loc în obținerea liniei de vinuri roșii se repetă și în cazul obținerii vinurilor roze și a celor aromate.

Ca în momentul vinificație să nu intervină factorii negativi precum temperatura și aerul se recomandă prelucrarea completă și rapidă a strugurilor indifererent de grupa de vinuri care urmează a fi obținută (vinuri roșii, roze, aromate, albe).

În procesul de producție se utilizează scheme tehnologice bazate pe utilaje cu capacitate mare de producție:hzdrobitoare-desciorchinătoare centrifugale, separatoare centrifugale pentru pentru limpezirea și deburbarea mustului, prese orizontale mecanice pentru extracția mustului, recipienți de fermentare ai mustului și de stocare a vinului (cisterne, budane)

Desciorchinarea constă în detașarea ciorchininilor, pentru a evita intrarea în contact a componentelor chimice a acestora, având efecte negative asupra calității vinului.

Fermentația repezintă procesul principal prin care are loc extragerea necesarului de substanțe fenolice, colorante și aromatice din pielița boabelor. Aroma vinului sau buchetul acestuia se formează în timpul fermentației când alcoolul intră în contact cu anumiți acizi formând esteri. Încheierea procesului de fermentație este marcatăde limpezire și apriția unor însușiri spefice vinului.

La sfârșitul fermentației se face pritocirea care constă în tragerea vinului de pe drojdii.

Stabilizarea vinurilor și limpezirea are loc prin diferite tratamente, fizice, fizico- chimice, fizico-mecanice, chimice și biologice. La limpezire pentru a se provoca sedimentarea impurităților pe fundul rezervorului se folosesc anumite substanțe precum: taninul de uz oernologic, gelatina, clei de pește, albușul de ou-ovalbumina, caolina.

Figura 2.3-Fluxul tehnologic de producție a vinurilor

2.5 Tehnologia generală de obținere a vinurilor și echipament tehnologic

2.5.1 Amenjarea și pregătirea cramei

Crama se pregătește cu două, trei zile înainte de începerea campaniei de vinificare prin efectuarea unor acțiuni de igienizare în interior, văruirea pereților, a tavanului și a postamenele vaselor. Pardoseala fie de asfalt, fie de ciment se curăță cu o soluție de carbon de sodiu de 2% și apoi se clătește cu apă. Pentru asigurarea unei bune aerisiri, este verificat sistemul de ventilație în sălile de fermentație. De aseamnea, este verificată și starea de funcționare a utilajului tehnologic. Pe lângă măsurile tehnice, se iau în calcul și cele organizaționale precum:

Aprovizionarea cu materiale ( pastile de sulf, butelii cu bioxid de sulf, carbonat de sodiu ), aparatură pentru analiza termometre pentru măsurarea temperaturii mustului, pâlnii de fermentare;

Asigurarea de personal necesar și instruirea în vederea cunoașterii cu precizie a operațiilor ce trebuiesc executate;

Asigurarea mijloacelor de transport pentru struguri sau vinuri, dar și pentru angajati.

2.5.2 Construcții vinicole

Construcțiile vinicole sunt acele construcții speciale în care se obțin și se păstrează vinurile, dar și celelalte produse vinicole. Aceste construcții a un rol important asupra calității vinurilor, datorită modului lor de amplasare, întreținere și organizare. Dacă luam în considerare funcționalitatea acestora , se pot remarca următoarele tipuri de construcții vinicole: cramă, cramă- pivniță, depozit-pivniță, dar și alte construcții vinicole speciale.

Construcții tip cramă- sunt localurile vinicole în cadrul cărora se prelucrează strugurii, se prepară vinul și eventual se păstrează până în primăvară, sau până la noua recoltă.

La început, crama era formată dintr-o singură încăpere în care aveau loc toate operațiile de prelucrare și păstrare provizorie a vinurilor. După un timp, construcția prevedea două încăperi, una pentru utilajele de prelucrare și alta, recipienții de fermentare și stocare.

Construcția timp cramă-pivniță. Aici are loc vinificarea primară, maturarea, învechirea, condiționarea, dar și îmbutelierea vinurilor. Acest tip de construcție a apărut cu scopul de a putea păstra vinurile pe o perioadă mai lungă de timp, la o temperatură constantă. Odată cu trecerea timpului, acest tip de construcție si-a modificat arhitectura, purtând numele de complexe de vinificație care au o capacitate de prelucrare și depozitare cuprinse între 50.000 și 150.000 hl vin.

Construcții vinicole speciale reprezintă acele localuri vinicole unde se prepară anumite tipuri de vinuri speciale precum vinurile spumante, sau alte băuturi pe bază de must și vin. Acestea trebuie să corespundă cerințelor impuse în ceea ce privește tehnologia de fabricare a vinului, atât sub aspectul dimensional, cât și al posibilităților de executare a parametrilor de flux tehnologic, precum temperatura, aerația, umiditatea atomosferică etc.

Recipienții folosiți pentru vinificație

Vasele constituie cel mai însemnat echipament pentru vinificație. Acestea sunt necesare pentru producerea vinurilor, dar și pentru manipularea, păstrarea și distribuirea lor până la consumator. Recipienții pot fi:

Recipienți folosiți pentru vinificare și conservare;

Recipienți deschisi și închiși;

Recipenți din plastic, lemn, beton, etc.

CAPITOLUL 3. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE

3.1 Conceptul de eficiență

În economie noțiunea de eficiență a pătruns în mod deosebit în secolul nostru, chiar dacă au fost făcute referiri indirecte de W.Petty și economistul Adam Smith care abordează problema maximizării rezultatelor fără să facă vreo referire la minimizarea cheltuielilor.

Economistul Vilfredo Pareto, de origine italiană, este cel care a avut contribuții importante în definirea noțiunii de eficiență economică. Concluziile lui s-au regăsit în secolul trecut cu pozițiile de echilibru ale unei economii de piață cu o concurență perfectă.

Eficiența posedă un caracter complex, analizandu-se atât social, cât și economic, dar și la nivel microeconomic și macroeconomic, pe ramuri economice naționale.

Termenul de eficacitate și cel eficiență se foloseau încă din antichitate. Proveniența lor este din limba latină, eficiența derivând din latinescul efficere, a cărei traducere este de a efectua, pe când eficacitatea se traduce ca fiind efectul dorit și a izvorât din cuvântul eficais. Conceptul de eficiență a cunoscut o largă expansiune în zilele noastre , ajungând sa aibă o aplicabilitate generală în oricce țară, indiferent de dispoziția sa socială.

Prin eficiență se înțelege compararea efectelor unei acțiuni, cu eforturile pentru producerea ei. Putem spune că că este legată de procesul de utilizare a resurselor în economie, a cărei trăsătură esențială fiind raportul de cauzalitate –efect/efort.

3.2 Analiza principalilor indicatori ai firmei Natura

Tabelul 3.1

Analiza indicatorii financiari

(Sursa: prelucrare după date ale Ministerului de Finanțe Publice)

3.2.1 Analiza cifrei de afaceri

Făcând o analiză a datelor de mai sus putem trage următoarele concluzii:

Din câte se poate observa în tabel, cifra de afaceri a avut o evoluție ascendentă:

în anul 2011 fiind de 2.635.778, față de 915.103 în 2010, deci mai mare cu 1.720.675 (188,03 % )

în anul 2012 fiind de 4.543.632, față de anul 2011 care era de 2.635.778, a crescut cu 1.907.854 (72,38 % )

dacă luăm în calcul următorii 3 ani vom observa că cifra de afaceri a crescut cu 6.254.453 (137,65 % ).

În urma rezultatului obținut din calculele efectuate mai sus observăm faptul că societatea își menține poziția pe piață.

Figura 3.1.-Evoluția cifrei de afaceri

Am ilustrat în figura 3.1. creșterea cifrei de afaceri care este destul de vizibilă luând în calcul anii 2010 – 2014.

3.2.2 Activele imobilizate

Active imobilizate sunt resursele controlate de societate care au fost obținute din beneficiile anterioare de la care se așteaptă pe viitor să genereze beneficii economice prin intrări sau ieșiri de numerar.

Analiza făcută pe cei cinci ani arătă faptul că activele imobilizate au crescut progresiv.

Din 2010 până în 2014 acestea au crescut cu 12.261.543 lei ( 48,18 %).

Cea mai mare creștere înregistrându-se în anul 2014, ea fiind de 37,710,108 lei

Figura 3.2 Evoluția activelor imobilizate

3.2.3. Activele circulante

Activele circulate reprezintă bunurile deținute de o societate pe termen scurt care participă la un singur circuit economic. Acestea au o importanță aparte deoarece se utilizează pentru finanțarea curentă a societății.

În anul 2010 activele circulante erau de 5,669,781 lei și 2011 acestea au scăzut cu 2.000.742 lei ajungând la suma de 3,669,039 lei, însă un an mai târziu acestea cresc cu 2.973.571 lei.

Între anii 2012 și 2013 s-au înregistrat creșteri de 264.787, cu un procent de 3,98 %

Raportându-ne la următorii doi ani (2013-2014) se observă o creștere cu 60,65 % adică 4.189.962

Figura 3.3 Variația activelor circulante

3.2.4 Profitul brut

Profitul brut reprezintă acea parte ce rămâne din venitul total după ce se scad cheltuielile din cadrul producției.

Din tabel reiese faptul că profitul brut a crescut din 2010 până în 2011 cu 10.087 lei scăzut în 2012 cu 6.499 lei

Dacă între anii 2010 -2012 profitul brut a fost variabil în următorii doi ani analizați au loc creșteri de 112,42%

Figura 3.4 Evoluția profitului brut în cadrul societății analizate

3.2.5 Profitul net

Profitul net definește ca fiind acea parte din profitul brut ce rămâne în urma deducerii dobânzii la capitalu l propriu al întreprinzătorului, chiria și arenda pentru cladirea și terenul propriu și taxele suportate din profit.

Din datele prezentate în tabel se observă creșterea profitului net în fiecare an. Din 2010 și până în 2014 acesta a crescut cu 109.734 lei.

Analizând anii 2010-2011 observăm o creștere a profitului doar cu 21,83 %, față de creștere ce au loc în următorii ani.

Dacă între 2012 și 2013 profitul net a crescut cu 39. 778, între anii 2013 și 2014 a avut loc o creștere destul de mare în comparație cu anii anteriori, aceasta fiind de 62.437 (123,21 % )

Figura 3.5 Evoluția profitului net în cadrul S.C NATURA

3.2.6 Veniturile toale

Veniturile totale reprezintă totalitatea câștigurilor societății înregistrare într-o perioadă de timp, obținute vânzarea unui volum de produse.

Din datele prezentate în tabelul nr. 1.6. se poate observa că veniturile totale ale S.C. NATURA S.R.L. din 2011 și 2012 față de 2010 au crescut cu 6.372.457 lei.

În 2013 veniturile au scăzut față de anul 2012 cu 513.987, după care a urmat o creștere de 58,95 % în anul 2014.

Figura 3.6 Evoluția veniturilor totale din cadrul societății analizate

3.2.7 Cheltuielile totale

Cheltuielile totale cuprind cheltuielile financiare, extraordinare și de exploatare înregistrate în decursul unei perioade de timp.

Analizând datele din tabelul nr.1.6. obeservăm faptul că până în 2012 cheltuielile totale înregistrează o creștere de 8.247.408, după care scad în 2013 și cresc substanțial în 2014.

Luând în calcul creștere din 2014 obsevăm că aceasta este de 58,55% față de anul 2013.

Figura 3.7 Evoluția cheltuielilor totale

3.2.8. Stocurile

Stocurile se definesc ca fiind bunurile materiale care se află în depozitul unei firme destinate î procesului de producție sau vânzării. Cânde vorbim despre stocuri facem referire la materiile prime și materiile consumabile.

În 2010 și 2011 valoarea stocurilor a crescut doar cu 98.490 lei iar în următorul an a crescut cu 2.320.634 lei.

Luând în calcul anii 2012, 2013 și 2014 observăm că stocurile au crescut cu 269.665 lei.

Figura 3.8. Variația stocurilor

3.2.9 Creanțele

Creanțele reprezintă drepturile intreprinderii asupra unor persoane fizice sau juridice pentru bunurile livrate pe credit, sau pentru sume de bani ce urmează să fie încasate.

În 2010 valoarea creanțelor era de 3,987,359 lei, iar în 2011 și 2012 acestea au scăzut ,urmând o ușoară creștere în 2013 cu 470.212.

Anul 2014 înregistrează cea mai mare valoare a crențelor din cadrul celo 5 ani analizați. Creșterea este una vizibilă dacă luăm în calcul valoarea celor din anii anteriori.

Figura 3.8 Variația creanțelor

3.2.10. Salariații

Salariații sunt acele persoane care prin încheiere unui contract de muncă cu o persoana fizică sau juridică, este obligată să presteze muncă în schimbul unei sume de bani numită salariu.

S.C NATURA crește numărul de salariați, dacă în 2010 numărul de salariați era de 20, în 2011 numărul acestora a crescut, societatea făcând 9 angajări.

În decursul anului 2012 nu a avut loc nici-o angajare chiar dacă cifra de afaceri a continuat să crească.

În 2013 societatea facea noi angajari, ajungând de la 29 de salariați la 40. În următorul an, colectivul se mărește cu încă 6 angajați.

Figura 3.9. Evoluția numărului de salariați din cadrul societății analizate

3.2.11 Datorii totale

Datorii totale sunt formate din două tipuri de datorii : datorii pe termen lung și datorii pe termen scurt, dar și din veniturile în avans.

În 2011 s-au achitat o parte din datoriile totale din anul anterior în valoare de 341,324 lei.

Din 2011 până în 2014 acestea au crescut considerabil, valorea datoriile ajungând în 2014 la suma de 34,112,584 lei.

Figura 3.10. Evoluția datoriilor în cadrul S.C NATURA S.R.L.

3.3. Pragul de rentabilitate

Pragul de rentabilitate reprezintă punctul în care veniturile obținute din producție sunt egale cu cheltuielile totale ale acesteia , mai precis, punctul în care nu se înregistrează nici profit și de asemeni nici pierderi.

Raportul dintre cheltuielile de exploatare și cantitatea obținută de produse, este într-o legătură strânsă atât cu rata profitului, cât și cu marimea costului de producție. Prin realizarea analizei cheltuielilor și costurilor, întreprinzătorul poate obține informații legate de menținerea stării de funcțiune a firmei. Având informații despre pragul de rentabilitate se poate preconiza volumul vânzărilor în vederea realizării profitului scontat.

Precizarea cantitativă a punctului critic

La efectuarea calculului punctului critic se utilizează o relație matematică simplă, dar mai întâi trebuie sa determinăm atât costurile fixe cât și cele variabile.

Relația de calcul este:

Ven = Ch

Ven = Pv * X

Ch = Cv * X+ CF

X (Pv-Cv) = CF

X= CF/Pv – Cv

în care:

Ven –veniturile din valorificarea producției (lei);

Ch– cheltuielile totale înregistrate (lei);

Pv – prețul de vânzare unitar;

Pv – prețul de vânzare unitar;

X – producția medie/ volumul vânzărilor (butelii);

Cv – cheltuielile variabile unitare;

CF – costurile fixe totale.

X – evidențiază dimensiunea producției în momentul în care nu se înregistrează profit și nici pierderi

În cazul nostru, avem:

CF- 283.239 lei

Cv-13.290

Pv-23,27 lei/kg

Se va obține X= 46.281 butelii * 23,27 lei = 1.076.958, 87 lei

Determinarea valorică a punctului critic

Etape:

Estimarea veniturilor din vânzări, a costurilor bunurilor vândute și a cheltuielilor perioadei următoare;

Clasificarea cheltuielilor estimate în cheltuieli fixe și variabile;

Se calculează ponderea cheltuielilor variabile în volumul net al vânzărilor;

Determinarea punctului critic din punct de vedere valoric:

Venitul previzionat – 461.876 lei

Chetuieli fixe – 314.076 lei

Cheltuieli variabile – 147.800 lei

Ponderea cheltuielilor variabile în volumul net al vânzărilor =0,32.

Aceasta înseamnă că 32% din fiecare leu se folosește pentru acoperirea cheltuielilor variabile, iar restul de 68% rămânând o contribuție marginală pentru acoperirea cheltuielilor fixe și pentru profit.

Punctul critic se determină folosind relația:

Pc=CF/CM, unde:

CF – reprezintă costurile fixe totale;

CM – contribuția marginală exprimată în procente de vânzări.

Înlocuind în relație, vom obține Pc=19.848,56 butelii

În acest punct veniturile din vânzări vor acoperi cheltuielile fixe și varibile, neînregistrându-se nici profit și nici pierderi.

Aceasta se verifică astfel:

Vânzări la punctul critic – 461.876 lei

Cheltuieli variabile (32% din vânzări) –147.800 lei

Contribuția marginală –314.076 lei

Cheltuieli fixe – 314.076 lei

Profit /pierdere – 0

CAPITOLUL 4. CALCULUL EFECTELOR ECONOMICE MAXIME ÎN

CAZUL MODERNIZĂRII

4.1. Conceptul de optim

Conceptul de optim este în totdeauna folosit în diferite domenii ale economiei. În agricultură optimul economic reprezintă, pe lângă stabilitatea economică și înfăptuirea unei eficiențe maxim, atât în legătură cu folosirea resurselor materiale, financiare și umane, precum și gradul de mulțumire a cerințelor exploatațiilor. Abordarea optimului în agricultură, implică cunoașterea acestuia la nivel de agricultură (macroeconomic), dar și la nivel de unitate și subunitate agricolă( microeconomic).

4.2. Cerințele generale ale optimizǎrii

Pentru stabilirea unei direcții eficace de utilizare a resurselor, în fiecare situație în parte, luare deciziilor nu se poate desfășoară pe o structură rațională fără a se ține cont de un.criteriu bine definit.

Conceputul de criteriu se definește în așa fel încât să expună unitatea și influența a două laturi care sunt opuse, mai exact efortul economic și efectul realizat. Pentru fundamentarea procesului decizional nu sunt necesare doar cheltuilile(efortul) și rezultatele(efectul), ci și analiza lor concomitent în unitate.

4.3.Metode economico-matematice folosite în optimizarea proceselor de producție

Programarea liniară reprezintă tehnica matematică utilizată în condiționarea alocării optime a rezervelor pentru activități concurențiale. Este necesar să se îndeplinească următoarele cerințe:

Determinarea listei variabilelor și sistematizarea acestora;

Menționarea funcției obiectiv ;

Constatarea diferitelor activități precum resursele de muncă și pământ, producțiile, închirierilor etc;

Determinarea restricțiilor prin recunoașterea și cuantificarea anumitor resurse constante;

Cunoașterea dimensiunii intrărilor și iesirilor.

În ceea ce urmează voi prezenta optimizarea structurii pe soiuri a plantației de viță de vie prin intermediul modelului.

4.3.1Fixarea și codificarea listei variabilelor:

Alegerea soiurilor începe cu analiza acestora aflate în structura plantației , adaptarea lor la condițiile pedoclimatice ale zonei, dacă corespund ca și producție, cererii pieței, etc. Crearea soiurilor noi implică eforturi mari în ceea ce privește cercetarea care implică, genetică, selecție și ameliorare. Chiar dacă la început efortul depus este unul destul de mare, odată ce acesta se adaptează, cheltuielile și consumurile de energie vor scade.

Tabelul 5.1

Soiurile stabilite pentru a intra în cadrul plantației Xj:

4.3.2.Precizarea funcției obiectiv.

Pentru realizarea metodelor de optimizare a structurii plantației de viță de vie pe soiuri se folosesc anumite funcții obiectiv sintetice ( maximizarea profitului brut, a producției totale și a profitului, minimizarea consumuluil de energie, a cheltuielilor de producție etc) ,fiindcă folosirea unor criterii cu sferă restrânsă de acțiune duce la răspunsuri parțiale care nu corespund tuturor cerințelor ce asigură funcționalitatea eficientă a sistemului.

Prin optimizare se dorește obținerea eficienței maxime cu ajutorul minimizării efortului (cheltuielile totale) și al maximizării rezultatului (maximizarea cifrei de afaceri, a veniturilor agricole, dar și a profitului), în acest caz putem defini conceptul de optim ca un program x.R.n. ce minimizează, ori maximizează o funcție obiectiv, și de asemeni îndeplinește toate restricțiile tehnico-economice.

Managerul este cel ce alege unul sau mai multe crtiterii, în funcție de condițiile locale și scopul urmărit.

Funcția de maxim:, în care xi – soiul de viță de vie; pi – profitul la soiul Xj, $/ha.

Funcția de minim: , în care: Ci – reprezintă cheltuielile totale la soiul Xj, $ / ha; ti – Cheltuielile totale de producție la soiul Xj, $ /ha.

4.3.3Determinarea coeficienților tehnci de calcul

Coeficienții modelului cuprind valori cunoscute în condițiile date, cu care să poată completa ecuațiile și inecuațiile. Din punct de vedere al rolului și a poziției în matrice, coeficienții pot aparține unei funcții economice, restricțiilor, resurselor, etc. Modelul economico-matematic de optimizare a soiurilor implică un complex de relații între necunscute care se condiționează reciproc.

În circumstanța optimizării grupării soiurilor plantației de viță de vie, coeficienții tehnici ilustrează mărimile ce conduc variabilele și conținutul lor.

Coeficienții tehnici sunt redați prin producția medie ( kg/ ha ), consumul de forță de muncă ( z.o/ ha), consumurile de forță de tracțiuni mecanice (z.a/ha), doze de îngrășământ (kg s.a/ ha).

Indicatorii enumerați anterior și conținutul acestora îî vom prezenta în tabelul ce urmează.

Tabelul 5.2

Valoarea indicatorilor tehnici

Cu ajutorul coeficienților tehnici și a celor economici prezentați anterior, s-a creat matricea modelului economico- matematic.de.optimizare.a soiurilor.

Tabel 5.3

Valoarea indicatorilor economici

4.3.4.Determinarea restricțiilor.

Pentru realizarea modelului economico-matematic de optimizare a soiurilor de viță de vie, se începe cu cerințele principale pe care trebuie să le îndeplinească soiurile ce urmează a fi plantate:

Gruparea soiurilor de aceeași epocă de coacere în parcele cu caracter diferit, făcând mai ușor procesul organizațional al muncii la recoltat;

Determinarea producției totale propuse;

Limitarea consumului în ceea ce privește resursele în funcție de necesar;

Structurarea productiei pe epoci de coacere.

Este foarte importantă stabilirea priorităților și numărul restricțiilor, deoarece, cu cât numărul restricțiilor este mai mare, cu atât valoarea funcției economice se dimensionează prin micșorarea posibilității de alegere a unei rezolvări optime.

Restricțiile.economico-matematice sunt sub forma unor.relații algebrice liniare sau neliniare de tip.egalități sau inegalități, și reprezintă legăturile.funcționale dintre variabile și limitările.acestora. Limitarea mărimii.restricțiilor se face cu semnul.<” pentru a indica mărimea.maximă și cu semnul „>” pentru a.indica mărimea minimă. Trebuie să evităm enunțarea.de restricții care cer.realizarea unor producții.sau suprafețe cu egal (=) pentru a nu diminua.mobilitatea modelului, luând în.considerare că, dacă mai multe.variabile sunt stabilite în felul.acesta, sfera de optimizare,s-ar referi doar la variabilele care au.rămas libere.

În concluzie, orice necunoscută, prin coeficienții săi, trebuie să se.încadreze în mai multe relații funcționale.care sa-i stabilească limitele.între care pot crește valorile care.le primește din modelul concret.stabilit.

Ca modelul realizat să se plieze pe scopul propus, este necesar ca sistemul de restricții să facă referire.la toate componentele.sistemului de cultură a soiurilor de viță de vie. Restricțiile folosite la optimizarea.structurii pe soiuri.fac referire la :

Restricții legate de suprafața.care fac referire a utilizarea.totală a suprafeței terenului: , în.care – 1, 2, ….n; xi – reprezintă.numărul soiurilor; S – reprezintă suprafața agricolă.totală a fermei.

Restricții de maxim și minim a.suprafețelor de teren prin.ponderea maximă sau minimă pe care o poate.deține un soi în cadrul plantației: ,în care ki – ponderea în suprafața.plantației a altor soiuri. Dimensionarea.diferitelor soiuri.mai poate fi rezolvată și prin.intermediul.suprafețelor impuse.a fi egale sau a unor.cantități de produse.minime sau maxime.

Restricția care face referire la consumul de forță de muncă la hectar, trebuie să fie mai mică sau egală cu totalul de forță de muncă disponibilă la nivelul fermei, ce va fi acoperit de soiuri de viță de vie și pe totalul exprimat ăn zile om , în care: z.o.i – reprezintă.necesarul de zile-om pentru.executarea tuturor.lucrărilor la soiul Xj; F(z.o.) – reprezintă.existentul total de.forță de muncă, exprimat în z.o.

Restricția consumului de zile- agregat care necesită ca numărul de zile- agregat total să fie mai mic sau egal cu diponibilul podgoriei ,în care Qi – reprezintă numărul de zile-agregat necesare (i); QA – cantitatea totală de zile-agregat de care dispune Podgoria Panciu .

Restricții privind producția, acestea presupun ca producțiile totale ce urmează a fi realizate să fie corespunzătoare cu nevoile de consum pentru fiecare soi de viță de vie în parte. Destul de însemnat în cadrul acestei restricții este determinarea nivelului de producție a soiurilor respective față de alte soiuri, din care poate reieși cel mai competitiv în urma soluționării modelului economico-matematic.

Restricțiile care fac referire la indicatorii tehnico- economici care vizează fiecare soi în parte sunt extrase din fișele tehnologice și din venituri și cheltuili.

Restricții privind indicatorii.tehnici și economici pentru fiecare.soi de viță de vie, extrase din fișele.tehnologice și planul de venituri și cheltuieli.

Alături de aceste restricții.specifice modelului dat, se introduc restricții.privind folosirea resurselor, care este.corelat cu nivelul.producțiilor medii la ha.

Construcția modelului economico-matematic este făcut de la cea mai simplă formă, până la cea mai complexă.

La atribuirea variației solului se va lua în considerare și variația altor factori( ex : tehnologia utlizată, categoria de teren, etc) pentru construirea modelului de optimizare se vor parcurge mai multe etape :

1. Stabilirea variabilelor (necunoscutelor):

xjt = suprafața ce se cultivă din soiul j, în condițiile t (tehnologie, categorie de teren etc.).

2. Stabilirea funcției obiectiv, de forma:

n p

f (x) = cjt xjt maxim, sau minim, în care:

j=1 t=1

cjt – coeficienții variabilelor, din funcția de optimizat (profit, cheltuieli, etc.) a soiului j în condițiile t de cultură.

3. Stabilirea restricțiilor:

– suprafața cultivată să fie egală cu suprafața afectată soiuri de viță de vie;

– suprafața cultivată în.condițiile t , nu poate fi mai mare decât.suprafața maximă pe care o ocupă.factorul respectiv;

– realizarea producției.totale planificate;

– eșalonarea producției pe epoci de coacere;

– condițiile de.non-negativitate a variabilelor.

Tabel 5.4

Forma concretă a modelului

Producția obținută: 9,23×1 + 8,4×2 + 7,33×3 +8,5×4 +7,98×5 + 6,85×6 +10,69×7+10,44×8 > 69 tone (69,42 )

Consum de zile om: 72×1 + 110×2 + 87×3 +84 x4 +98 x5 + 102×6 + 111×7+113 x8 < 777 z.o

Consum de zile agregat: 31×1 + 46×2 + 51×3 + 51×4 + 58×5 +58 x6 + 65×7+34 x8 < 394 z.a

Consum de îngrășăminte cu azot: 190×1 +240×2 +290×3 + 300×4 +320×5 +290×6 + 300×7+ 190×8 < 2.120

Consum de îngrășăminte cu fosfor: 95×1 +120 x2 +145 x3 + 150×4 +160 x5 +145 x6 + 150×7+ 95×8 < 1.060

Consum de îngrășăminte cu potasiu: 95×1 +120 x2 +140 x3 + 140×4 +160 x5 +130 x6 + 150 x7+ 95×8 < 1.030

4.3.5.Elaborarea matricelor matematice

Matricile modelelor economico-matematice de optimizare a structurii soiurilor de viță de vie în raport cu celelalte soiuri, rezultă în urma introducerii restricțiilor de consum a resurselor existente dar și criteriile de optimizare.

Pentru a putea rezolva matricile matematice s-a utilizat programul PC-PROG, care are la bază principul că profitul brut la ha se deosebește în funcție de producțiile medii la hectar, cheltuielile materiale la hectar, cunsumul de forță de muncă exprimat în nr. de zile om la hectar, cheltuielile cu forța de muncă și profitul la hectar.

Matricile matematice, pentru elaborarea lor, s-au orientat pe conceperea mai multor structuri alternative și crearea unui număr cât mai mare de variante, deoarece analizând problema stabilirii structurii optime prin prisma mai multor variante, poate apărea posibilitatea de evidențiere a direcțiilor de dezvoltare și manifestare a diferitelor fenomene dar și evidențierea unor concluzii pe baza diverselor structuri concrete pe care le ia fiecare varianta și nu prea baza aprecierilor subiective sau prin antiteză.

4.3.6.Analiza rezultatelor obținute

În contextul rezolvării modelului economico-matematic, se obține una din soluții, după care se pot aplica mai multe variante din care să poată fi aleasă cea care corespunde în mai mare măsură condițiilor concrete din momentul finalizării acesteia.

Variantele de modelare economico-matematică analizate în cadrul studiului au fost următoarele:

V0-în care structura soiurilor.este cea prezentă în.cadrul plantației;

V1- în care se realizează structura.soiurilor preconizate, având ca.funcție obiectiv maximizarea profitului;

V2- în.care.se.realizează.structura.soiurilor.preconizate,.având.ca.funcție.obiectiv

minimizarea cheltuielilor.

Pentru o analiză cât mai clară a diferitelor variante, se vor prezenta indicatorii economici ai variației inițialev (V0) în continuare dar și cei ai rezultatelor obținute prin optimizare (V1 și V2). După stabilirea celor două funcții obiectiv (maximizarea profitului și minimizarea cheltuielilor), prin rezolvarea modelului economico-matematic, au reieșit două soluții.

Tabel 5.5

Principalii indicatori economici în cazul optimizării profitului brut

-V0-varianta inițială

-V1-varianta optimizată, având ca funcție obiectiv – maximizarea profitului.

Pe total suprafață se obține o creștere a profitului brut total de peste 8621,7 lei în varianta V1 comparativ cu varianta V0, având ca funcție obiectiv maximizarea profitului datorită introducerii în structură a unor soiuri a căror producție au producții mai mari și folosesc mult mai eficient resursele alocate.

Rezultatele obținute arată că există posibilități de sporire a eficienței economice, fără eforturi care să necesite cheltuieli suplimentare, prin cunoașterea precisă a potențialului de producție al soiurilor, a coeficienților economici la ha și concordanța fiecărui soi cu anumite resurse.

CONCLUZII

Bibliografie