Studii de Ergonomie In Biblioteca Publica. Analiza Ergonomica a Locurilor de Munca de la Biblioteca Judeteana „stefan Banulescu” Slobozia, Ialomita

ERGONOMIA ÎN STRUCTURILE INFODOCUMENTARE

Titlul lucrării:

STUDII DE ERGONOMIE ÎN BIBLIOTECA PUBLICĂ. ANALIZA ERGONOMICĂ A LOCURILOR DE MUNCĂ DE LA BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „ȘTEFAN BĂNULESCU” SLOBOZIA, IALOMIȚA

CUPRINS

Sumar

Acestă lucrare prezintă rezultatul unui studiu de ergonomie din cadrul Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Ialomița și se constituie într-un studiu de caz, cu scopul de a prezenta un model practic de utilizarea metodologiei de analiză ergonomică a locurilor de muncă din structura unei unități infodocumentare, biblioteca publică. Lucrarea a fost concepută în baza informațiilor furnizate de cursurile universitare de la Facultatea de Litere, Universitatea București, sub îndrumarea prof. univ. dr.. Ionel Enache, documentare și studiu la bibliotecă, cercetare la fața locului, aplicare de chestionare etc.. Analiza ergonomică a locurilor de muncă din cadrul bibliotecii s-a realizat în perioada 2014 – 2015 prin: vizite efective la locurile de muncă, discuții cu titularii locului de muncă, utilizarea chestionarelor dezvoltate special pentru realizarea acestei analize ergonomice.

Rezultatul final al analizei ergonomice: indicele ergonomic al locurilor de muncă din cadrul Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Ialomița ca medie a indicilor ergonomici rezultați pentru fiecare loc de muncă este de …. Acesta arată că locurile de muncă analizate și prezentate din punct de vedere ergonomic …………..

Planul de acțiune pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă trebuie să se axeze pe:

Conceptul locului de muncă – indice ergonomic:

Factor ergonomic – ambianța fizică – indice ergonomic:

Factori psihologici și sociologici – Conținutul muncii – indice ergonomic:

Se poate concluziona că metodologia de analiză ergonomică a locului de muncă prezentată de prof. univ. Ionel Enache în lucrarea Organizarea ergonomică a muncii în birou și aplicată în prezentul studiu este un instrument de lucru util managerilor instituțiilor infodocumentare, a bibliotecilor publice în special, pentru identificarea deficiențelor ergonomice, luarea măsurilor și întreprinderea acțiunilor de remediere.

Spre exemplu, în cadrul Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Ialomița acțiunile practice care trebuie implementate pentru îmbunătățirea indicelui ergonomic al locului de muncă Bibiotecar sunt:

Suprafața de lucru (suprafața biroului) să fie înlocuită cu una mai mare care:

Să permită așezarea confortabilă a tuturor elementelor utilizate în cadrul activității;

Permite reglarea pe înalțime;

Să furnizeze suficent spațiu pentru odihna măinilor și/sau antebrațelor.

Scaunul să fie înlocuit cu un scaun care:

Să permită adoptarea unei poziții stabile și să susțină în întregime spatele;

Să aibă 5 puncte de sprijin pe podea;

Să aibă suprafața de ședere acoperită cu material care să permită respirația;

Să fie reglabil pe înalțime, să aibă spătarul reglabil pe verticală și față-spate și să aibă posibilitatea reglării pe verticală și pe orizontală a mânerelor.

Să se reamplaseze spațiul de lucru (biroul) în așa fel încât:

Să se evite reflexiile produse de corpurile de iluminat și să se evite ca fereastra să fie în fața suprafeței de lucru.

Să se analizeze și să se implementeze un regim de lucru care să permită:

Motivarea suficientă a lucrătorului (exemple: o mai bună utilizare a sistemului de recompense, o mai multă implicare a lucrătorului în identificarea, adoptarea și implementatrea regulilor pe baza cărora se desfășoară activitatea, etc.);

Pauze regulate pentru prevenirea oboselii.

Introducere. Ergonomia – considerente generale

Obiectul de studiu al ergonomiei îl constituie „organizarea activității umane în procesul muncii prin optimizarea relației din sistemul om-mașină-mediu, având drept scop creșterea eficienței tehnico-economice, optimizarea condițiilor satisfacției, motivației și rezultatele muncii, concomitent cu menținerea bunei stări fiziologice și favorizarea dezvoltării personalității” după cum arăta Maurice de Montmollin în cartea sa L’ergonomie, La Decouverte: Paris, 1986, 127 p.

După mai mulți specialiști, din punct de vedere etimologic, termenul de ergonomie are origini în limba greacă prin combinarea celor două cuvinte „ergon”= muncă, putere, forță și „nomos”= știință, teorie, lege sau normă ceea ce înseamnă, într-o transpunere în limbaj direct, „știința muncii”. Prima dată, termenul de ergonomie este folosit în secolul al XIX-lea, mai exact în anul 1857, de către un om de știință, biologul polonez Wojciech Zostryebowski în studiul său „Perspectivele ergonomiei ca știință a muncii”.

Ergonomia, de-a lungul timpului, a cunoscut mai multe definiții, printre care se regăsesc cele ale unor specialiști și cele date de dicționare:

Dicționarul Limbii Române: „Ergonomia – știință interdisciplinară care se ocupă cu studiul relațiilor dintre om, mașină și mediul de muncă, în scopul ameliorării condițiilor de muncă și al creșterii productivității.”

Maurice de Montmollin (profesor francez) definește ergonomia ca fiind: „tehnologia comunicațiilor în sistemele om-mașină”;

Bernard Metz (profesor francez) definește ergonomia ca „un ansamblu integrat de științe susceptibile să ne furnizeze cunoștințe asupra muncii umane, necesare adaptării raționale a omului la mașină și a muncii la om”;

V. Munipov (profesor rus) arată că ergonomia este o „disciplină care a luat naștere din științele tehnice, psihologice, fiziologice și igienă. Ea cercetează posibilitățile omului în procesele de muncă, urmărind să creeze condiții optime de muncă”;

Petre Burloiu (profesor român): „Ergonomia este o știință cu un caracter federativ, care pe baza interdisciplinarității […] integrează aportul tehnicii, fiziologiei, psihologiei, sociologiei, economiei și al altor științe sociale, având ca obiect orientarea creării tehnicii contemporane la nivelul posibilităților psihofiziologice normale ale omului și utilizarea rațională a acestor posibilități în condițiile de mediu, sociale și culturale cele mai favorabile care pot fi asigurate de societate, în vederea realizării reproducției forței de muncă de la o zi la alta”.

Ionel Enache (profesor român): „Ergonomia este o știință complexă care sintetizează anumite principii ale unor științe precum: științele medicale, economice, tehnice, antropometrie, psihologia muncii, sociologia muncii în scopul aplicării acestora la proiectarea echipamentelor, a uneltelor, a mobilierului și la găsirea tuturor măsurilor care să ducă la îmbunătățirea condițiilor de muncă, precum și la formarea executanților. Cu toate acestea, ergonomia nu trebuie confundată cu nici una dintre științele care o compun.”.

În acest sens, putem afirma că nu este atât de importantă definiția ergonomiei, ci cu ce se ocupă această știință și ce rezultate poate aduce o analiză efectuată după criterii științifice cu aplicabilitate practică, prin creșterea siguranței la locul de muncă, scăderea eforturilor fizice, menținerea stării de sănătate fizice și psihice a lucrătorilor și creșterea eficienței în activitatea desfășurată: introducerea automată a datelor, servicii de împrumut, lectură, secretariat etc..

În proiectarea și amenajarea locului de muncă, resursele umane, cele mai importante resurse ale bibliotecilor ce reprezintă adevărate investiții ale instituției, sunt centrul de interes astfel încât situațiile jenante, incomodante sau ineficiente ce pun în pericol sănătatea și securitatea în muncă a lucrătorilor trebuie îndepărtate sau evitate, și trebuie să se țină seama de capacitățile fizice, intelectuale și limitele umane. „Eficacitatea utilizării tuturor celorlalte resurse aflate la dispoziția unei organizații depinde într-o măsură din ce în ce mai mare de eficacitatea folosirii resurselor umane. Din acest punct de vedere, resursele umane sunt nu numai deosebit de valoroase, dar și deosebit de scumpe sau din ce în ce mai costisitoare, ceea ce impune tratarea lor corespunzătoare și utilizarea cât mai eficientă a acestora.”.

O serie de cercetători de la Institutul Politehnic București, au arătat că pe locul de muncă se execută anumite operații de muncă ale ansamblului forță de muncă-mijloace de muncă-obiectul muncii. Locul de muncă ca și componentă a procesului de muncă „este cel mai mic compartiment productiv” […] el constituie veriga de bază a oricărui proces de producție. Sistemul „loc de muncă” este funcțional atunci când își atinge scopurile propuse prin rezultate și eficiență, acordând omului rolul hotărâtor.[…] În cadrul locului de muncă, omul acționează asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de muncă iar activitatea de muncă se desfășoară într-un anumit cadru ambiental fizic și psihosocial. Privite din punct de vedere ergonomic, cele trei elemente menționate se găsesc în interacțiune, comunică unele cu altele și urmăresc un scop comun, deci formează un sistem, denumit „sistemul om – mijloace de muncă – mediu”.

Așa cum precizează prof. univ. dr. Ionel Enache în cartea sa electronică „Organizarea ergonomică a muncii în birou” disponibilă online: „O altă caracteristică a activității desfășurate în birouri și, în același timp, un factor de influență a efortului este poziția de lucru. Aceasta este poziția șezând, care uneori nu se modifică nici în timpul pauzelor, datorită condițiilor de amenajare a locurilor de muncă. Această caracteristică se întâlnește la toate categoriile de personal cu o pondere mai mică sau mai mare, dar cu deosebire la cei implicați în procesul de întocmire și de prelucrare a documentelor. În acest caz studiile de ergonomie trebuie îndreptate spre organizarea rațională a timpului de lucru și spre crearea condițiilor de schimbare a poziției corpului.”

Caracterul muncii într-o bibliotecă, este preponderent intelectual dar există și munca specifică compartimentelor administrative și tehnice care presupun efort fizic deosebit, munca specifică secretarelor, muncitorilor, legătorilor, șoferilor, îngrijitorilor. Munca, fie intelectuală sau fizică fie intelectuală și fizică este influențată de o serie de factori:

Dotările cu echipamente tehnice;

Factorul psihic – solicitări intelectuale pentru personal;

Factorul fizic – activitați care necesită efort fizic din partea personalului

Poziția de lucru – șezând sau în picioare;

Factorii de mediu (zgomotul, temperatura, umiditatea și lumina).

De asemenea, trebuie să se țină seama de factorii de stres și oboseală, influențați de:

Relațiile cu utilizatorii;

Relațiile cu colegii;

Răspunderea morală si financiară;

Varietatea și complexitatea muncii este influențată de:

Programul de lucru;

Fișa postului;

Analiza ergonomică a locului de muncă – prezentarea conceptului

Spre deosebire de conceptul „sistem om – mașină” folosit de inginerul și academicianul român Paul Gh. Dimo în anul 1983, ce avea în vedere doar relația om-mașină în procesul muncii, sintagma „sistemul om – mijloace de muncă – mediu” este folosită anterior de americanul Ernest J. McCormick în lucrarea sa „Human factors engineering” din anul 1970, care definește sistemul om-mașină–mediu „o combinare de unul sau mai mulți oameni și de una sau mai multe componente fizice, care interacționează între ele, prin intrări date și ieșiri dorite, în interiorul unor constrângeri de mediu.”. Pentru eficiența sistemului „om – mijloace de muncă – mediu” și reducerea/eliminarea posibilelor greșeli în procesul muncii concomitent cu reducerea eforturilor și creșterea gradului de mulțumire al resurselor umane este necesară o metodologie pentru analizarea, proiectarea și eventual reproiectarea ergonomică a fiecărui loc de muncă. Ergonomia și studiile de profil fac parte din managementul resurselor umane din societatea contemporană. Studiile și analizele ergonomice sunt efectuate în general de specialiști în domeniu și li se acordă o importanță din ce în ce mai mare în organizațiile din țară și din lume. Cercetările de ergonomie în biblioteci sunt preocupări mai noi, inițiate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea și sunt necesare managerilor în conturarea strategiilor de bibliotecă, în stabilirea misiunii, obiectivelor, opțiunilor în funcție de resursele umane disponibile, având în vedere caracteristicile muncii din aceste structuri infodocumentare. Metodologia trebuie să cuprindă analizarea mediului și condițiilor locului de muncă ținând cont de factorii de evaluare și criteriile de influență. O astfel de metodologie este elaborată de prof.univ.Ionel Enache în studiul său intitulat „Analiza ergonomică a locurilor de muncă în bibliotecă” disponibilă online pe site-ul Universității din București. „Procedeul are ca punct de plecare analiza condițiilor de muncă existente sau proiectate pentru a se realiza în diferite variante” după cum este arătat de Tabelul 1 – “Factori și criterii de evaluare ergonomică a locului de muncă” (după Mathis, Nica și Rusu, 1997) prezintă factorii de evaluare (A-I) și criteriile de influență (1-27), după cum urmează:

Analiza ergonomică a locului de muncă are ca obiective optimizarea proiectării constructive a locurilor de muncă prin îmbunătățirea securității și sănătății în muncă, prin ameliorarea factorilor de ambianță fizică, prin reducerea efectelor negative datorate monotoniei muncii și prin diminuarea solicitărilor fizice și nervoase.

Conform Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă din România, securitatea și sănătatea în muncă înseamnă „ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă.” Legea prevede că angajatorul are obligația să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă iar „elementul principal al managementului sănătății și securității în muncă îl reprezintă evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională.” . Metodologia aleasă pentru evaluarea riscurilor rămâne la latitudinea oricărei organizații, conform standardului internațional OHSAS 18001. Metodologia trebuie să asigure identificarea și evaluarea riscurilor privind sănătatea și securitatea ocupațională, cu condiția ca ea să se elaboreze în funcție de „nevoile proprii, cerințele legale,” […]„specificul activității” structurii infodocumentare, în cazul de față, și urmărește determinarea cantitativă a riscului.

Organizarea ergonomică a muncii în bibliotecă „asigură o muncă continuă și cu înaltă productivitate, ușurând în același timp eforturile fizice și psihice” […]„cu un consum de energie cât mai mic și fără pericol de îmbolnăvire sau de accidente.”

Analiza ergonomică a locului de muncă este o metodă de cercetare cantitativă ce presupune: culegerea și prelucrarea datelor pe bază de chestionar, trasarea și interpretarea profilului locului de muncă, în urma cărora pot fi formulate propuneri.

4.1 Culegerea și prelucrarea datelor

Culegerea și prelucrarea datelor are în vedere caracteristicile tehnice ale locului de muncă supus analizei, condițiile organizatorice existente, condițiile de mediu în care se desfășoară munca. În acest scop se poate folosi următorul chestionar, care poate fi completat sau redus în funcție de obiectivele urmărite (Tabelul 2)

Tabelul 2 – Chestionar de analiză a postului

4.2 Trasarea și interpretarea profilului locului de muncă

Datele obținute în urma completării chestionarului se vor interpreta după cum urmează:

Răspunsurile „Da” se vor cuantifica cu 1

Răspunsurile „Nu” se vor cuantifica cu -1

Răspunsurile „Nu se aplică” se vor cuantifica cu 0

Pe baza acestei cuantificări se poate calcula indicele ergonomic (Ie) al postului de lucru folosind formula:

Ie= [Nr. de răspunsuri tip „Da” x 1 + Nr. de răspunsuri tip „Nu” x (-1)] /Nr. întrebări

Indicele ergonomic poate lua valori cuprinse între -1 și 1 rezultând:

1. – respectarea principiilor și cerințelor ergonomice, satisfacție maximă în muncă și, deci, activitate eficientă;

0. – nerespectarea în totalitatea a cerințelor ergonomice dar activitatea se desfășoară în condiții satisfăcătoare.

-1. – nerespectarea cerințelor ergonomice, satisfacție minimă, activitate ineficientă.

4.3 Propuneri

Pe baza informațiilor obținute anterior, în această ultimă etapă se evidențiază:

Elementele specifice locului de muncă analizat și ponderea acestora în condițiile organizării existente;

Factorii și criteriile apreciate ca fiind necorespunzătoare în organizarea existentă;

Condițiile optime de organizare, în funcție de cerințele ergonomice și de aprecierea stadiului actual de asigurare a condițiilor, în raport cu cerințele;

Modalitățile de acțiune în vederea reproiectării ergonomice a locurilor de muncă;

Proiectarea ergonomică a unor locuri de muncă similare.

5. Concluzii

Rezultatul final al analizei ergonomice: indicele ergonomic al locurilor de muncă din cadrul Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Ialomița ca medie a indicilor ergonomici rezultați pentru fiecare loc de muncă este de …. Acesta arată că locurile de muncă analizate și prezentate din punct de vedere ergonomic………..

Bibliografie

Monografii :

ACADEMIA ROMÂNĂ. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Dicționarul limbii române. Tomul 5, Partea a 7-a și a 8-a, Litera E. București: Editura Academiei Române, 2010, Ediție anastatică după Dicționarul limbii române (DA) și Dicționarul limbii române (DLR), 3352 p.

DIMO, Paul. Ergonomie intelectuală cu modelul rețea. București: Editura Academiei RSR, 1983, 143 p.

ENACHE, Ionel. Managementul structurilor infodocumentare. București: Editura Universității din București, 2008, 213 p.

ENACHE, Ionel. Economia structurilor infodocumentare. București: Editura Universității din București, 2011, 235 p.

MONTMOLLIN, Maurice de. L’ergonomie [Ergonomia]. Paris: La Decouverte, 1986, 127 p.

NICOLESCU, Ovidiu; PLUMB, Ion, et al.. Abordări moderne în managementul și economia organizației. București: Editura Economică, 2003, vol. 2, 575 p.

RANGU, Gheorghe; BOJENESCU, Corneliu, et al.. Inițiere în ergonomie. București: Editura Tehnică, 1984, 379 p.

Monografii electronice:

ENACHE, Ionel. Organizarea ergonomică a muncii în birou. [online]. Universitatea din București. Resurse electronice/E-books-Științe administrative. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/enache/cuvantinainte.htm.

ENACHE, Ionel. Analiza ergonomică a locurilor de muncă în bibliotecă. [online]. Universitatea din București. Resurse electronice/E-books-Științe ale comunicării. [accesat 17.12.2014].Disponibil pe internet: http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/bibliologie/7.htm.

Articole din periodice electronice:

LUPA, Cristian. Sănătatea și securitatea în muncă și standardul OHSAS 18001. În: Revista Certind [online]. 2014, nr. 1, p. 37-38. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://www.certind.ro/revista/wpcontent/uploads/2014/02/ohsas.pdf

Resurse web:

Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă. In: Lege5 [online]. Indaco Systems. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://lege5.ro/Gratuit/ha3tgobt/legea-nr-319-2006-a-securitatii-si-sanatatii-in-munca.