Studierea Preferintelor Turistilor Bucuresteni Pentru Destinatia Secuime
Cuprins
Pag.
Introducere………………………………………………………………………………….…. 5
Cap. 1. Cercetarea de marketing factor de studiere a performanțelor…………………… 6
Faza preliminară a cercetării…………………………………………………………………. 6
Faza de proiectare a cercetării…………………………………………………………… 11
Faza de realizare a cercetării………………………………………………………………………………….. 14
Observarea personală a comportamentului uman……………………………………………………… 16
Cap.2.Prezentarea zonei turistice…………………………………………………………… 19
2.1.Locație si istoric………………………………………………..……..………………….. 19
2.2.Potențialul turistic…………………………………………………………….………….. 22
2.2.1. Potențialul turistic natural …………………………….……………………………. 22
2.2.2. Potențialul turistic antropic …………………………………………………………..23
2.3.Prezentarea concurențelor………….…………………………………………………….. 25
2.3.1.Așezarea geografică……………………………………………………………….…. 25
2.3.2.Resurse turistice naturale……………………………………………….…………… 25
2.3.3.Resurse turistice antropice…………………………………………..………………. 26
2.4.Prezentarea indicatorilor circulației turistice……………..……………………………….28
Cap.3.Studierea preferințelor turiștilor bucureșteni pentru zona Secuime………….….. 34
3.1.Faza preliminară a cercetării…………………………………………………………….34
3.1.1.Definirea problemei decizionale…………………….…………………….…………. 34
3.1.2.Definirea scopului cercetării…………………………………………………………. 34
3.1.3.Definirea obiectivelor și ipotezelor cercetării…………………..………………… 34
3.2.Faza de proiectare a cercetării…………………………………………………………… 36
3.2.1.Stabilirea metodei de cercetare……………………………………………..……… 36
3.2.2.Definirea colectivității cercetate………………………………………………..….. 36
3.2.3Definirea unității de sondaj……………………………………………………………37
3.2.4.Definirea eșantionului…………………………………………………………….…..37
3.2.5.Definirea variabilelor cercetării…………………………………………….……… 37
3.2.6.Determinarea cadrului temporar și spațial al cercetării………………………… 41
3.2.7.Structura chestionarului……………………………………………………………… 42
3.3.Culegerea, centralizarea și analiza datelor……………………………………………….. 42
Cap.4.Raportul final al cercetării……………………………………………………….… 60
4.1. Confirmarea sau nu a ipotezelor………………………………………………………… 60
4.2. Concluziile cercetării…………………………………………..………………………… 61
4.3. Punctele forte și punctele slabe………………………………………………………….. 62
4.4. Propuneri de îmbunătățire a imaginii Ținutului Secuiesc……………………………….. 62
Bibliografie………………………………………………………………………………….. 63
Anexe
Introducere
Prezenta lucrare, intitulată “Studierea preferințelor turiștilor bucureșteni pentru destinația Secuime” constituie tema de licență pe care am realizat-o în cadrul Facultății de Management Turistic și Comercial din cadrul “Universității Creștine Dimitrie Cantemir”.
M-am oprit asupra acestei teme de studiu, deoarece doresc să-mi îmbunătățesc cunoștințele asupra cercetării de marketing, dar în special pentru a putea puncta evoluția imaginii Ținutului Secuiesc în rândul turiștilor bucureșteni.
Cercetarea de marketing reprezintă o activitate formală prin care, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici de investigare, în mod sistematic se realizează măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea obiectivă a informațiilor destinate fundamentării deciziilor de marketing.
Lucrarea își propune să pună în evidență imaginea Ținutului Secuiesc reprezentând percepția turiștilor bucureșteni asupra regiunii și atributelor sale, puse în valoare de anumite elemente turistice.
În acest sens primul capitol abordează aspectele teoretice cu privire la cercetarea de marketing, fazele unei cercetări de marketing, definirea problemei decizionale, modul de interpretare a datelor dar și aspecte ale raportului final al cercetării. Problema decizională poate fi reprezentată de Existența unor disfuncționalități în desfășurarea activității de turism de opțiunea acesteia pentru cunoașterea mai bună a mediului său extern, a comportamentului turiștilor, a preferințelor acestora, pentru a putea anticipa eventualele modificări care ar putea să apară în obiceiurile de consum.
Problema decizionlă în cadrul unei cercetări de marketing reprezintă o problemă reală pentru decident, o ocazie favorabilă pe care acesta ar dori să o cunoască ma bine în vederea valorificării ei. În cadrul cercetării de față, problema decizionlă fiind:” Existența unor disfuncționalități în desfășurarea activității de turism deoarece turiștii ocolesc Ținutul Secuiesc din cauza drumurilor forestiere care în perioada ploioasă devin impracticabile”
Scopul acestei cercetări îl constiutuie Studierea preferințelor turiștilor bucureșteni pentru zona Secuime”
.
În capitolul II este realizat scurtul istoric al Ținutului Secuiesc din perioada medievală până în prezent, potențialul turistic natural și antropic, prezentarea zonelor concurente, resursele turistice naturale și antropice.
Capitolul al III-lea intitulat „Studierea preferințelor turiștilor bucureșteni pentru zona Secuime” reprezintă substanța principală a lucrării. Aici sunt prezentate definirea problemei decizionale și identificarea scopului cercetării, am elaborat obiectivele pe care le-am urmărit, emițând ipoteze aferente, iar in cel de-al patrulea capitol am incheiat prin prezentarea concluziilor și a propunerilor de âmbunătățire. Colectivitatea cercetată este reprezentată de populația rezidentă din București. Unitatea de observare avută în vedere este individul, iar unitatea de sondaj este stabilită ca fiind persoane peste 20 ani, indiferent de sex sau de categorie socio-profesională. Cercetarea a avut caracter exploratoriu și instrumental, eșantionul cercetat fiind alcătuit din 1067 de respondenți,dar din lipsă de timp și fonduri am continuat doar cu 500 de respondenți selectându-se persoanele care au vizitat măcar odată Regiunea Secuime.
În ultimul capitol denumit „Raportul final al cercetării” am prezentat confirmarea sau nu a ipotezelor plecând de la problema decizională „Existența unor disfuncționalități în desfășurarea activității de turism deoarece turiștii ocolesc Ținutul Secuiesc din cauza drumurilor forestiere care în perioada ploioasă devin impracticabile” și a definirii scopului cercetării constituit de „Studierea preferințelor turiștilor bucureșteni pentru zona Secuime”, am prezentat și concluziile cercetării pe care am avut-o în vedere. În acest capitol am prezentat și puncte forte dar și punctele slabe ale Regiunii Secuime și am propus câteva metode de imbunătățire a imaginii acestei regiuni.
CAPITOLUL 1
CERCETAREA DE MARKETING. FACTOR DE STUDIERE A PERFORMANȚELOR
1.1 Aspecte teoretice:
Philip Kotler, definește cercetările de marketing în cartea sa “Principes of Marketing” ca fiind activitatea de proiectare, culegere, analiză si raportare sistematică a datelor si informațiilor relevante pentru o anumită situație cu care se confruntă firma.
Procesul: Indiferent de tipul de cercetare pe care intenționam sa o desfășurăm, este necesară parcurgerea unei succesiuni de faze si activități, care contribuie la indeplinirea scopului cercetării. Astfel, majoritatea cercetărilor respectă urmatoarele faze si etape:
Faza preliminară a cercetării:
Prima fază a unei cercetări de marketing permite construirea unor conexiuni între subiectul, intrebarea sau informația necesară si cunoștințele anterioare ale persoanelor interesate.Faza preliminară acercetarii oferă posibilitatea de concentrare asupra unui subiect specific si asupra informațiilor necesare. În cadrul acestei faze, cercetătorul desfășoară activitați ce vor duce la răspunderea la anumite întrebari cum ar fi:
Ce problemă sau probleme trebuiesc soluționate?
Care este scopul cercetării?
Care sunt obiectivele cercetării?
De ce informații are nevoie factorul decident?
Este nevoie si de alte informații suplimentare in adoptarea deciziei?
Este justificată cercetarea in raport cu costurile si valoarea informațiilor furnizate?
Astfel, prima fază a cercetarii este alcătuita la randul ei din mai multe etape, după cum urmează:
Definirea problemei decizionale;
Stabilirea scopului cercetarii
Identificarea obiectivelor cercetării;
Elaborarea ipotezelor
Estima prealabilă a valorii informatiilor obținute din cercetare
Definirea problemei decizionale:
Procesul cercetării de marketing incepe cu identificarea temei ce va impune activitatea de cercetare, a problemei decizionale pentru care vor fi căutate informațiile necesare. Problema decizională poate fi o problema cu care incep sa se confrunte factorii de decizie, o oportunitate ivita in cadrul pieței sau o cerințăprivind caracterizarea unei piețe. Identificarea problemei apărute înseamna de fapt descoperirea a ceea ce se indepărtează de la normalitate, a ceea ce este de nedorit pentru întreprindere. Descoperirea problemei, in general a unei teme de cercetare, ca faza inițiala a cercetării, se regaseste de cele mai multe ori într-o formulare ambiguă sau mai puțin precisă, urmând ca, ulterior, aceasta sa fie definite clar si apoi sa se specifice ce anume trebuie cercetat. Se consideră că o problema sau o tema corect definita este o problemă sau o temă rezolvata pe jumătate. Si aceasta, deoarece, numai astfel pot fi stabilite direcțiile de cercetare și obiectivele cercetării.
Procesul definirii problemei de cercetat necesită:
Orientarea obiectivelor cercetării in raport cu cerințele procesului decizional;
Cunoașterea dimensiunii reale a problemei;
Înțelegerea esenței problemei;
În general, apariția unei probleme decizionale este rezultatul următoarelor cauze:
Mutațiile neașteptate din micromediul și macromediul extern al firmei (accentuarea concurenței, modificări in strategiile concurenților, adaptarea unor reglementări care faciliteaza sau restricționeaza un anumit domeniu ect.);
Opțiunea firmei de a cunoaste mai bine mediul extern (dimensiunile, structura și tendințele cererii și ofertei, conjuncture prețurilor, schimbările in comportamentul de cumpărare și consum etc.);
Disfuncționalitățile din activitatea firmei( scăderea vânzărilor, a profitului, a numărului de clienți, imaginea nefavorabilă a firmei, ineficiența campaniilor promoționale desfășurate etc.);
Modificările planificate in obiectivele si politica de marketing a firmei( creșterea cotei de piață, orientarea catre o alta combinatțe produs-piață), mai bună corelare între elementele mixului de marketing etc.);
Ideile noi (apariția unui nou concept de produs, propunerea unor noi variante de ambalaj, noi mesaje publicitare etc.)
Definirea exactă a problemei decizionale este o activitate complexa ce este influențată de numeroși factori. Astfel pentru a putea definii cat mai exact problema decizională, cercetatorul trebuie să identifice in primul rand care sunt principalele cauze care au generat apariția acesteia. Pentru ca cercetatorul sa ințeleaga clar problema decizională, trebuie sa aibă în prealabil un dialog cu decidentul pentru a se stabili originea si natura problemei. Dupăce aceste lucruri au fost stabilite, cercetătorul poate trece la urmatoarea etapă.
Stabilirea scopului cercetarii:
În continuare in faza preliminară, se stabileste scopul cercetarii de marketing. Scopul reflecta problemele studiate si despre care vor fi culese informații care să permită soluționarea problemei decizionale, alegerea unei variante de acțiune. Aceasta raspunde la intrebarea “ Ce ar trebui sa facă decidentul” ?
Identificarea obiectivelor cercetării:
După ce a fost stabilit scopul cercetării următoarea etapăeste cea de elaborare a obiectivelor.Fiecărui scop îi corespunde mai multe obiective.
Formularea obiectivelor constă în precizarea, la nivel operațional a informațiilor necesare pentru alegerea variantei decizionale optime.Numărul obiectivelor cercetării nu trebuie sa fie foarte mare, cu cât numărul este mai mic cu atat fiecare obiectiv se va bucura de o atenție mai mare din partea cercetătorului. Pornind de la definirea clară a temei de cercetat, putem ajunge la stabilirea obiectivelor cercetarii, parcurgând succesiv trei etape, cărora le revin urmatoarele tipuri de activități:
“divizarea” temei de cercetat in aspectele ei de bază, având în vedere cerințele existente din perspectiva de marketing si de management;
formularea întrebărilor cercetătorului in legătură cu aspectele de bază desprinse anterior;
stabilirea obiectivelor cercetării având in vedere fiecare din întrebarile pe care si le pune cercetătorul.
Deseori alături de un obiectiv principal, există si o serie de obiective secundare, cu importanță mai mica, dar a căror realizare contribuie la scopul central al cercetării. Dacă luăm exemplul unui studiu privind consumul unui produs alimentar, un obiectiv central urmărit poate fi cercetarea fluctuației consumului privind produsul investigat; obiectivele secundare, derivate din obiectivul menționat pot fi cercetarea intensității consumului în funcție de venitul populației, de categoria socio-profesională a acesteia, de vărstă, sex, influențele demografice etc.
Elaborarea ipotezelor:
În continuare, procesul cercetării presupune elaborarea ipotezelor. Ipoteza este o propoziție afirmativă sau negativă nedovedită, referitoare la un factor sau un fenomen care prezintă interes pentru cercetător, este o anticipare a răspunsurilor la problema investigată. Ipotezele cercetării se pot concepe ca ipoteze generale, acestea fiind cele care au rolul de a imprima direcțiile de baza ale cercetării și ca ipoteze statistice. Astfel putem spune ca ipoteza statistică reprezintă supoziția care se face cu privire la parametrii unei repartiții ce urmează anumite variabile aleatoare. Procedeul de verificare a unei ipoteze statistice poartă numele de test sau criteriu de semnificație. Ipotezele statistice au două componente: ipoteze nule () și ca ipoteze alternative ( ).
Ipoteza nula este o afirmație despre un status quo. În esență ea este acea afirmație care comunică ideea că orice schimbare de la ceea ce s-a gândit că este adevarat se va datora în întregime erorilor aleatoare.
Ipoteza alternativă este o afirmație care reflectă opusul ipotezei nule. Scopul ipotezei alternative este de fapt acela de a indica o posibilitate de neconfirmare a ipotezei nule.
În procesul cercetării, cu ajutorul metodelor statistice se stabilește dacă ipoteza nula se acceptă sau nu se aceptă.
În final, se va urmări ca toate ipotezele definite sa fie verificate in mod corespunzător.
Formularea ipotezelor se bazează pe:
cunoștințe teoretice;
experiența acumulată de cercetător sau de alți specialiști;
pe rezultatele unor cercetări anterioare;
pe concluziile unor cercetări exploratorii organizate pentru clarificarea domeniului studiat.
Estima prealabilă a valorii informațiilor obținute din cercetare:
Estimarea prealabilă a valorii informației obținute prin cercetare este foarte importantă pentru organizarea unei cercetări de piață. O astfel de estimare permite fundamentarea bugetului cercetării si a eficienței acestuia. Valoarea informației rezultate dintr-o cercetare depinde de o multitudine de factori:
Importanța deciziei, în luarea careia se folosesc rezultatele cercetării;
Gradul de risc și de incertitudine care insoțesc decizia;
Influența asupra deciziei a informației obtinută din cercetare.
Pentru evaluarea contribuției informației la imbunătățirea procesului decizional se folosesc urmatoarele criterii (RADAS):
Relevanța: măsura în care informația este aplicabilă pentru luarea deciziei;
Actualitatea: măsura în care informația este la zi;
Disponibilitatea: măsura în care informația este la îndemână în caz de nevoie;
Acuratețea: măsura în care informația reflectă realitatea;
Suficiența: măsura în care informația este suficientă pentru luarea unei decizii corecte.
Estimarea valorii cercetării va permite să se afle dacă valoarea deciziilor bazate pe rezultatele cercetării sunt superioare celor care folosesc informațiile curente, dacă merită deci sa realizăm cercetarea. În general, pentru a determina valoarea netă a unei cercetări, se consideră că poate fi folosită următoarea relație:
(1.1.)
Unde: = valoarea netă a cercetării de marketing
valoarea deciziei bazate pe informațiile rezultate din cercetare
valoarea deciziei adoptate fără a efectua o cercetare de marketing
costul cercetării
Estimarea valorii unei cercetări de marketing se poate face folosind diferite metode statistic-matematice. Printre metodele care se pot utiliza pentru estimarea valorii informației rezultate dintr-o cercetare de marketing, se pot menționa:
Metoda arborilor de decizie;
Analiza cost-beneficiu;
Metode bazate pe analiza bayesiană.
Faza de proiectare a cercetării:
Faza de proiectare a cercetării include totalitatea activitaților desfașurate de cercetător, pentru a găsi raspuns la întrebările:
De unde vor fi obținute informațiile?
Cum vor fi culese informațiile?
Cum vor fi sistematizate informațiile ce urmează a fi obținute?
Care va fi programul de desfașurare a cercetării?
Proiectarea cercetării se face plecând de la ipotezele și obiectivele cercetării stabilite anterior și necesită desfășurarea unor activități specifice, cum ar fi:
alegerea metodei de cercetare;
stabilirea surselor de obținere a datelor primare și secundare;
alegerea metodologiei de eșantionare și stabilirea mărimii eșantionului;
stabilireavariabilelor ce se vor examina și a modului lor de măsurare;
identificarea metodelor adecvate de prelucrare și de analiză a datelor primare;
determinarea costurilor cercetării (a bugetului) și a perioadei de desfășurare a acesteia.
Alegerea metodei de cercetare:
Pentru cercetările descriptive și cauzale cercetătorul poate opta, în funcție de obiectivele și restricțiile cercetării, pentru o anumita metodă sau tehnică de cercetare sau pentru o anumită combinație a acestora: ancheta, experiment, simulare, observare si date secundare.
Alegerea surselor de informații:
Pentru aceasta se au în vedere o serie de decizii privind: tipul de sursă, natura și forma informațiilor care urmează să fie culese ș.a. Diversitatea surselor de informații necesită utilizarea unor criterii de clasificare: originea sursei în raport cu organizația care solicită informațiile, felul informațiilor furnizate de sursă, identificarea sursei și costul informațiilor furnizate.
Selectarea modalităților de culegere și sistematizare a informațiilor:
Proiectarea cercetării impune, de asemenea, stabilirea variabilelor cercetării și a modalitaților lor de măsurare. În cadrul acestei etape, organizatorii cercetării trebuie sărezolve câteva considerențe de natura tactică, dintre care următoarele au o importanță deosebită:
Definirea conceptuală și operatională a variabilelor cercetate, precum și clasificarea acestora și în variabile dependente și variabile independente
Stabilirea modului de măsurare a variabilelor cu ajutorul unor scale metrice sau nemetrice;
Alegerea metodelor de culegere și sistematizare a informațiilor provenite pe cele patru căi de baza, respectiv prin: investigarea unor surse statistice, metode de cercetare directa, experimente de piată și simularea fenomenelor de piată;
Definirea instrumentelor de culegere a informațiilor
Finalizarea programului de desfășurare a cercetării.
O variabila a cercetării reprezinta orice constructive care poate cunoaste o variație exprimată prin diferite valori numerice sau categoriale. O construcție este expresia unei insușiri, proprietăți, trăsătură, caracteristică, comună unor persoane, obiecte, fenomene etc. În cadrul unei cercetări putem distinge variabile de bază ale cercetării,cum ar fi spre exemplu: motive, preferințe, atitudini, comportamente de cumpărare sau consum, imagine etc, precum și variabile descriptive cum ar fi: vârsta, ocupația, nivelul de pregătire etc.
Variabilele în cadrul unei cercetări de marketing trebuie definite atât conceptual cât și operațional. Definirea conceptuală reprezintă o explicare a ințelesului conceptului, o definire a ceea ce este și a ceea ce nu este conceptul respectiv. Prin aceasta se identifică principalele trăsături care de fapt diferențiază conceptul respectiv de alte concept. Definirea operațională indică cum anume se masoară variabila în cauză, ce tip de scală este cel mai adecvat mod de măsurare.
Stabilirea metodelor de prelucrare a datelor obținute:
Pentru aceasta se ține seama de numărul variabilelor ce urmează a fi analizate simultan, de numărul eșantioanelor și de tipul acestora, de scalele de măsură utilizate pentru măsurarea fiecărei variabile, de rezultatele ce urmează a fi obținute la nivelul eșantionului și la nivelul populației cercetate. Toate aceste aspecte sunt detaliate și luate in considerare când se realizează efectiv faza de prelucrare și analiza statistică a datelor obținute în fazele anterioare.
Stabilirea bugetului și programarea în timp a cercetării:
Faza de realizare a cercetării nu va fi declanșata pana cand nu vor fi puse la punct aspectele referitoare la buget si programarea in timp a cercetării. Costurile generate de fiecare cercetare depind în mod direct de metoda de culegere a informațiilor, la care se apelează. În plus, costurile sunt determinate de coordonatele specifice ale cercetării proiectate, în ceea ce privește:
Aria teritorială vizată;
Nivelul de reprezentativitate și mărimea eșantionului de persoane investigate;
Complexitatea instrumentelor de culegere a informațiilor;
Plata participanților recrutați;
Traducerea simultană în altă limbă, în cazul reuniunilor focalizate de grup;
Numărul, calificarea și durata implicării persoanelor necesare pentru proiectarea si realizarea cercetării;
Aparatura și facilitățile necesare pentru desfășurarea cercetării (de exemplu, camera video, Săli speciale, software etc.);
Elaborarea raportului de cercetare;
Traducerea raportului în altă limbă
Prezentarea raportului etc.
La stabilirea bugetului cercetării vor fi luate în calcul toate costurile care apar în toate fazele cercetării, precum: cele legate de pregătirea cercetării, de desfășurarea activității de teren, de prelucrarea și analiza datelor, de realizarea raportului cercetării, defalcate pe tipul cercetării avute în vedere. Costurile oricărei cercetări sunt diferențiate pe costuri fixe și costuri variabile. Costul total al unei cercetări, difera în funcție de cine realizează cercetarea, de complexitatea cercetării, de metoda de cercetare aleasă, de timpul necesar desfășurarii cercetării etc.
1.1.3.Faza de realizare a cercetării:
În cadrul celei de a treia fază a unei cercetări de marketing se regăsesc activitățile ce răspund la urmatoarele întrebări:
De la cine vor fi obținute informațiile?
Cum vor fi culese datele?
Cum se va desfășura în timp și spațiu cercetării?
Recoltarea informațiilor:
Recoltarea informațiilor este o etapă deosebit de importantă pentru realizarea cercetării, deoarece cercetarea poate eșua dacă activitatea de culegere nu se realizează în mod corect. Etapa de recoltare a informațiilor nu este întotdeauna realizată de persoanele care au proiectat cercetarea. Se apelează la forțe de teren (operatori de interviu) care sunt implicate efectiv în procesul de culegere. Forțele de teren vor acționa fie direct pe teren (la domiciliul clienților, în unitățile comerciale, în punctele de maximă afluență), fie dintr-un birou, de exemplu în cazul anchetei prin telefon sau prin poștă.
Activitațile desfașurate în etapa de recoltare a informațiilor:
Constituirea forțelor de teren:
specificarea sarcinilor pentru operatorii de teren în funcție de metoda de culegere a informațiilor;
stabilirea caracteristicilor pe care trebuie sa le aibă operatorii (capacitate de comunicare, pregătire, aspect etc.)
identificarea persoanelor care ar putea fi considerate în procesul de selecție;
alegerea persoanelor.
Pregătirea forțelor de teren:
furnizarea de informații și recomandări referitoare la urmatoarele aspecte: stabilirea contractului inițial cu respondentul, formularea întrebărilor, înregistrarea răspunsurilor, încheierea interviului.
testarea operatorilor înainte de începerea propriu-zisă a culegerii pe teren, pentru a vedea măsura în care ei respectă cerințele și recomandările organizatorilor cercetării, precum și pentru a stabili gradul de uniformitate a informațiilor culese.
Culegerea informațiilor:
furnizarea de informații fiecărui operator despre zona de unde va culege informațiile, numele persoanelor respondente sau denumirea organizațiilor ce vor fi contactate, perioada de timp disponibilă.
punerea la dispoziția operatorilor a materialelor și instrumentelor necesare: număr de chestionare, formulare de observare, ghid de conversație sau interviu, aparatura necesară, monstre de produse etc.
Controlul activității forțelor de teren:
realizarea pregătirii suplimentare a operatorilor care nu aplică procedeele și tehnicile indicate;
verificarea modului în care operatorii realizează eșantionarea, pentru a evita includerea respondenților în eșantion, în funcție de accesibilitate sau comoditate;
depistarea falsificărilor produse de operator, în datele culese;
reintervievarea unora dintre respondenți, adresarea de întrebări despre lungimea interviului, reacția față de operatori, caracteristici ale respondenților etc.
Evaluarea operațiunilor:
precizarea criteriilor de evaluare: costul, timpul, rata răspunsurilor, calitatea interviului și a datelor culese;
identificarea operatorilor care au desfășurat o activitate corespunzătoare și la care se va putea apela și în viitor.
Prelucarea informațiilor:
După colectarea datelor, se pune problema aducerii acestora într-o forma care să permită redarea cât mai clară a răspunsurilor furnizate de către respondent. Această preocupare implică o activitate de pregătire sau de editare a datelor, pentru a putea fi centralizate. Aceasta se desfășoară sub forma unor operații successive, după cum urmează:
realizarea unei baze inițiale de date, în forma matricială, obținută prin transferul datelor din diferiți suporți în care sunt înregistrate, în urma unei activități de clasificare și de pregătire a datelor;
compilarea datelot;
corectarea erorilor produse în timpul transferului acestora;
evaluarea calității lor din punct de vedere al reprezentativității și al valabilității;
descrierea datelor, folosindu-se indicatori statistici și metode grafice;
realizarea bazei finale de date care va servi pentru analiza detaliată a acestora.
În această fazăun rol important pentru activitatea de analiză revine codificării datelor care permite interpretarea, clasificarea, inregistrarea și stocarea acestora. Toate aceste etape au rolul de a pregătii datele în vederea analizei și interpretării lor.
Analiza și interpretarea lor:
Prin conținutul său, această etapă reprezintăun process complex care se poate realiza apelându-se la un număr însemnat de metode cantitative și calitative. Acestea trebuie alese cu mult discernământ, în funcție de obiectivele cercetării, urmărind valorificarea la maximum a bazei informaționale existente în reducerea la minimum a erorilor care pot conduce la denaturarea rezultatelor. În esență, se urmărește găsirea unui răspuns cu o fundamentare științifică pentru fiecare ipoteză avansată la începutul cercetării.
Raportul final al cercetării:
Etapa finală a procesului cercetării de marketing constă în elaborarea și prezentarea raportului cercetării de marketing. Acesta este unul din cei mai importanți factori de interacțiune între cercetător și factorul decident. Raportul de cercetare este prezentarea orală și/sau documentul scris, prin intermediul căruia sunt comunicate rezultatele cercetării, concluziile, recomandările pe care cercetătorul le prezinta managementului și/sau unei audiențe specifice. În relațiile dintre cercetător și beneficiar, raportul îndeplineste următoarele funcții:
Comunicarea rezultatelor cercetării;
Sprijinirea decidentului în alegerea variantei de acțiune optime, prin concluziile și recomandările incluse în raport;
Specificarea clară a scopului și obiectivelor cercetării de marketing desfășurate, pentru a-i permite utilizatorului să verifice concordanța lor cu scopul și obiectivele prezentate în propunerea de cercetare;
Descrierea metodei cercetării, pentru a face posibilă evaluarea de către decident a măsurii în care poate avea încredere în rezultatele cercetării și poate fundamenta deciziile pe baza lor.
Îndeplinirea rolului de document de referință și sursa de date secundare, în orice moment ulterior prezentării raportului.
1.2.Observarea personală a comportamentului uman:
Observarea comportamentului uman presupune înregistrarea și analiza sistematică a unei serii de reacții nonverbale ale indivizilor față de un produs, serviciu, eveniment, situație etc., precum și comportamentul avut de către acesta în aceste situații.
Astfel, spre exemplu, în cazul cumpărării unor produse se poate observa o serie de activități specifice comportamentului uman cum ar fi: timpul alocat studierii produselor, interesul manifestat de către cumpărător pentru anumite produse, cantitatea cumpărată etc. Totuși acest comportament nonverbal nu exclude însă posibilitatea unei comunicări realizată sub forme specifice cum ar fi, spre exemplu, aprobare sau refuz prin mișcări ale capului, modul în care se zâmbește, mișcarea sprâncenelor, expresiile feței, mișcări ale corpului etc.
Rezultatele obținute prin intermediul unei astfel de cercetări de marketing pot contribuii la o mai bună percepere a realității prin corelarea lor cu alte tipuri de studii atât din categoria cercetărilor calitative cât și cantitative.
În cadrul observărilor directe, observatorul are un rol pasiv înregistrând în detaliu evenimentele și reacțiile în curs de manifestare, neputând controla sau influența aceste situații. Astfel se pot obține informații foarte precise nefiind afectate de către cercetător. Deși metoda observării directe este o metoda ce nu implică interactiunea directă a cercetătorului cu respondenții, totuși și această metodă poate prezenta o serie de erori, datorate în principal:
modul subiectiv în care cel care face observarea poate interpreta unele caracteristici ale celor care fac obiectul observării: vârsta, statutul economic, nivelul general de pregătire, etc.
erorile sistematice de observare cauzate de măsurarea distorsionată de catre observator a unor persoane, obiecte sau evenimente.
obținerea unor date cu un grad redus de acuratețe deoarece observatorul nu înregistreaza detaliile care descriu persoanele, obiectele sau evenimentele, în situațiile date, acuratețea are de suferit. Ca o regula generală se impune ca un observator să înregistreze cat mai multe detalii posbile.
uneori, evoluția rapidă a evenimentelor, memoria observatorului, viteza cu care scrie observatorul și alți factori pot limita înregistrarea tuturor detaliilor.
Comportamentul nonverbal, specific procesului observării, nu exclude însa posibilitatea unei comunicări realizată sub forme specifice cum ar fi, spre exemplu, aprobare sau refuz prin mișcări ale capului, modul în care se zâmbește, mișcarea sprâncenelor, expresiile feței, mișcări ale corpului etc. Observarea modului de comunicare nonverbal reprezinta un aspect deosebit de important pentru cercetătorul de marketing. În cazul unor studii, pe lângă reacțiile nonverbale, sunt importante și reacțiile verbale ale acelor care fac obiectul observării.În cadrul observării comportamentului uman, o mare atenție trebuie acordatăinterpretării aspectelor observate.Sunt situații când expresia feței sau alte elemente ale comunicării nonverbale pot avea mai multe semnificații. S-ar putea ca un zambet sa însemne și altceva decât o stare de bucurie. O observare personală specială este cea denumităcumpărătorul misterios. Acest tip de observare este folosită în general pentru a măsura calitatea serviciilor. “clientul misterios” este o observare personală, disimulată, directă,îin mediul natural, cu un grad mai mare sau mai mic de structurare. Organizația care isi propune să recurgă la aseastă metodă angajează persoane care se vor da drept cumpărători potențiali și vor raporta organizației punctele forte și limitele constatate în privința produselor/serviciilor/personalului propriuși/sau concurenței. Acest tip de observare are o serie de avantaje importante în piața cercetărilor de marketing, printre acestea mai importante fiind faptul că:
măsoară și monitorizează performanta serviciilor de vânzare;
imbunătățește programele de fidelizare a clienților;
întărește legătura dintre angajat și management datoritșă sistemului de recompense utilizat;
identifică nevoia și oportunitatea de educare și specializare a angajaților;
contribuie la creșterea nivelului de integritate al angajaților;
asigura relații pozitive cu cumpărătorii.
Un “client misterios” este persoana care vizitează un magazin, restaurant, o benzinărie și alte asemenea companii pentru a observa și măsura gradul și modul în care sunt serviți clienții obișnuiți, calitatea produselor precum și ambianța generală din stabilament. Clienților misterioși le sunt date detalii, despre observațiile pe care le au de făcut; aceștia urmând ca după vizită să completeze un formular sau chestionar pe hartie sau online. Instruirea clienților misterioși poate include o descriere a comportamentului, întrebari ce urmează a fi adresate, obiecții, măsurători de constatat cum ar fi: ale timpului derulat de la captarea atenției angajatului până la prestarea serviciului respectiv, sau timpul așteptat până la răspunsul primit la întrebări.
Cercetarea de tip “Clientul misterios” presupune parcurgerea unei succesiuni de pași, descrisă mai jos:
Pasul1: Delimitarea scopurilor și obiectivelor;
Pasu 1 2: Construirea programului și chestionarelor;
Pasul 3: Definirea și recrutarea clienților misterioși;
Pasul 4: Culegerea datelor;
Pasul 5: Pregătirea datelor;
Pasul 6: Raportul;
Pasul 7: Evaluarea rezultatelor.
Oricine poate fi client misterios, atâta timp cât profilul lui corespunde profilului clientului real pentru compania studiată (ex: pentru service auto misteriosul trebuie să aibă autoturism) și este specializat în forma de cercetare folosită (prin telefon, prin internet, în persoană etc). O formă specială a observarii personale este și aceea realizată de persoane calificate, aflate intr-o cameră alaturată, prin intermediul unei oglinzi unidirecționale amplasată în zona în care se desfășoară activitatea sau prin intermediul unui sistem de televiziune cu circuit închis. Acest tip de observare se utilizeaza frecvent în cazul reuniunilor de grup(focus group) și are un caracter disimulat.
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA ZONEI TURISTICE
2.1. Locație și istoric:
2.1.1. Locație:
Ținutul Secuiesc este în accepțiunea istorico-etnografică regiunea din partea sud estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar), care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești. Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrative in judetele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita și Mureș.Colocvial, sub denumirea de “Ținutul Secuiesc” se ințelege numai teritoriul format din județele Covasna, Harghita și Mureș.
2.1.2. Istoric:
Perioada antică: În secolul I d. Hr. și la începutul secolulul al II-lea, pe teritoriul actual al Transilvaniei s-a aflat centrul politic al regatului Dacia. Prezența culturii dacice în sud-estul Transilvaniei este marcată prin descoperiri emblematice cum ar fi tezaurul de la Sâncrăieni (jud. Harghita) sau cetățile dacice de la Covasna (Cetatea Zânelor) sau Jigodin (jud. Harghita).Regatul dac condus de Decebal a fost cucerit, după două războaie, în anul 106 d. Hr. de Imperiul Roman sub conducerea împăratului Traian, care a început organizarea noii provincii romane Dacia. Sud-estul Transilvaniei a fost inclus în provinciile Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis și Moesia și fortificat cu numeroase castre cum ar fi cele de la Inlăceni (Praetoria Augusta) și Sânpaul (jud. Harghita), Brețcu (Angustia) și Olteni (jud.Covasna) sau Brâncovenești și Călugăreni (jud.Mureș).
Perioada medievala:Triburile maghiare au intrat în Bazinul Panonic, aflat la vest de interiorul Arcului Carpatic unde este situată Transilvania, spre sfârșitul secolului IX, în anul 896, când s-au stabilit în câmpia Panoniei. La mijlocul secolului al X-lea ei încep cucerirea Transilvaniei unde întâlnesc o puternică rezistență din partea formațiunilor statale conduse de Gelu, Glad și Menumorut.Ștefan I al Ungariei în anul 996 a devenit regele apostolic al Regatului Ungariei, primind coroana din partea Papei Silvestru al II-lea în anul 1000 în orașul Esztergom. Ca rege creștin a înființat Biserica Ungară, a creștinat populația maghiară în religia catolică și a înființat zece episcopii. Astfel a fost înființată în 1009 Arhidieceza de Alba Iulia, care a condus pe plan religios catolicii din Transilvania. Totodată, Ștefan I a împărțit statul regal în comitate (în maghiară vármegye). În Ardeal au existat în total șapte comitate, dintre care Alba a fost cel mai puternic și pe parcurs a căpătat o hegemonie în regiune. Ungaria a devenit regat patrimonial unde majoritatea terenului era împărțit în proprietăți private.Conform cronicarului maghiar Thurocz în 1003 în sud-estul Transilvaniei exista ca formațiune statală ducatul lui Kean, vasal bulgarilor. Regele Ștefan al Ungariei supune acest ducat, autorității maghiare. Kean este alungat și înlocuit cu ruda regelui, Zoltan.Prima mențiune documentară privitoare la existența secuilor pe aceste meleaguri datează din anul 1116, secuii fiind amintiți alături de pecenegi ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare.Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost colonizați în sistemul de prisăci medievale de-a lungul graniței sudest-transilvane nou extinse.Secuii se aflau în serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima mențiune a lor, din anul 1116, îi descrie ca participanți la bătălia de la Olsava, sub comanda regelui Ștefan al II-lea al Ungariei (1116-1131). O altă mențiune a secuilor pare să fie un document al regelui Béla al II-lea (1108 – 1110-1141), datat în jurul anului 1131, care pomenește o slugă însărcinată cu transportul sării, cu numele de Scichul.Câteva decenii mai târziu, în 1146, secuii, alături de aceiași pecenegi, făceau parte din oastea regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1162), fiind implicați în luptele de pe Leitha, împotriva markgraf-ului Heinrich al II-lea de Austria. O altă diplomă din 1217 vorbește despre satul Székelyszáz din Bihor.
Principatul Transilvaniei:Dieta Transilvaniei (maghiară Erdélyi Dieta) a fost organul constituțional și politic pre-parlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice și economice importante. Locul de adunare a stărilor s-a stabilizat într-o oarecare măsură la Alba Iulia numai la sfârșitul secolului al XVI-lea. Până în 1613 în acest sens Târgu Mureșul a ocupat un loc de frunte, fiind al patrulea în ordinea așezărilor gazdă. Orașul a fost locul de întrunire frecventă a stărilor în cele mai tulburi două perioade din istoria Principatului Transilvaniei, adică în epoca de formare a noului stat și în intervalul de criză politică 1658-1661.În prezența principelui Ioan Sigismund Zápolya, la 6 ianuarie 1571 dieta de la Târgu Mureș a hotărât adoptarea libertății conștiinței religioase în Transilvania a celor patru confesiuni: romano-catolic, reformat, evanghelic și unitarian. Principele de religie unitariană dorea însă o promovare deosebită a acesteia din urmă. Acest eveniment a constituit o contribuție de dimensiune europeană la instalarea toleranței religioase, model practicat peste secole în Transilvania.
Masacrul de la Siculeni:Masacrul de la Siculeni (numit și Siculicidium) a fost o execuție în masă organizată în anul 1764 de armata austriacă împotriva secuilor rebeli, care s-au împotrivit încorporării în nou înființatele regimente grănicerești secuiești ale graniței militare.
Scaunele secuiesti si desfiintarea lor in 1876: Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare.Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în maghiară gyepű) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci".În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și sud-estul Transilvaniei.
Scaunele secuiești au fost unitățile de administrare judecătorească ale secuilor din Transilvania, menționate începând cu deceniul al treilea al secolului al XIV-lea. În 1867 autoritățile maghiare de la Budapesta au decis desființarea scaunelor secuiești, iar în locul lor au fost înființate patru comitate (vármegyék).Proiectul de reorganizare a Austro-Ungariei publicat în anul 1906 de Aurel C. Popovici, intitulat Statele Unite ale Austriei Mari, prevedea ca "Scaunele secuiești" să fie una din cele 15 „țări” alcătuitoare ale confederației.Scaunele secuiești, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș; în afara acestei zone, scaunele secuiești cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Secuiesc al Arieșului), trei comune din județul Neamț (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean și Dămuc) și o comună din județul Bacău (Ghimeș-Făget), incluse prin reforma administrativ-teritorială din 1968 în cele două județe moldovene. Scaunele secuiești, inițial șapte la număr, apoi cinci (prin constituirea celor Trei Scaune în unul singur), au fost desființate în anul 1876, odată cu reforma administrativă a Regatului Ungariei, în sensul extinderii organizării comitatelor la nivelul întregii țări.
Teritoriul fostelor scaune secuiești nu are în prezent un statut administrativ deosebit de mulțimea de ținuturi istorice românești, deci are administrație publică de tip județean. Tot în secolul al XIX-lea a fost desființat și județul Săcuieni din Țara Românească, județ al cărui nume se trage de la populația secuiască venită din Ardeal și care s-a amestcat cu românii localnici. Reședința județului s-a aflat inițial la Urlați. Județul Săcuieni a fost desființat la 1 ianuarie 1845[31] și împărțit între județele Prahova (cea mai mare parte) și Buzău (partea de est).
Perioada postbelica, Martie 1990:La data de 10 februarie 1990 la Târgu Mureș aproape 100 000 maghiari au participat la un marș al tăcerii, ținând în mână o carte și o lumânare. Participanții cereau reînființarea Universității Bolyai din Cluj, reorganizarea rețelei de școli cu predare în limba maghiară, dreptul de a folosi liber limba maghiară și retrocedarea imobilelor confiscate de autoritățile comuniste.În martie 1990, a apărut o inscripție în limba maghiară pe o farmacie din Cartierul Tudor și a fost organizată prima comemorare post-comunistă, liberă a Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, cu însemnele comunității și drapele ungare.
Comunitatea maghiară a simțit euforia libertății cauzată de căderea regimului național comunist, în care drepturile colective au fost șterse, și a crezut că a sosit timpul pentru redobândirea drepturilor pierdute. Pe cealaltă parte, comunitatea română din Târgu Mureș erau frustrată de unele schimbările apărute, și de unele revendicări ale etnicilor maghiari. Astfel, evenimentele au degenerat rapid, pe fondul contra-manifestațiilor organizate de români, soldate cu ciocniri de stradă între români și maghiari în 19 și 20 martie. În ambele grupări din Centru, separați de un cordon de polițiști, au existat lideri care au lansat îndemnuri provocatoare.La conflictul izbucnit au participat pe lângă românii din Târgu Mureș, și țărani români din satele de pe Valea Gurghiului, veniți organizate cu autobuzele și înarmați cu bâte și unelte agricole la îndemnarea preoților ortodocși. Pe de altă parte, în conflict au intervenit și localnici maghiari de pe Valea Nirajului, care au incendiat autobuzele cu care veniseră țăranii din Ibănești sau Hodac și țiganii. Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, evenimentele din martie 1990 s-au soldat cu 278 de victime.
2.2. Potentialul turistic:
Din punctul meu de vedere, cea mai atrăgătoare zonă din România este Transilvania, cu perla sa – destinația pe care vi-o recomand cu mare drag – Ținutul Secuiesc.
Pe cât de controversată este regiunea, pe atât de încântătoare este, cu oameni primitori și sentimentul că ai plecat undevain străinătate fără să fi părăsit, efectiv, România. Dincolo de prejudecăți și povești de adormit copiii, o vizită prin Ținutul Secuiesc vă va arăta de ce este atât de dorit acest teritoriu.
2.2.1 Potențialul turistic natural:
Lacul Roșu sau Lacul ucigaș:
Lacul Roșu s-a format in anul 1837 prin desprinderea unei bucăți din Muntele Ghilcos în urma unor furtuni și ploi torențiale. Bucata de munte a blocat paraurile Licas, Valea Oii și Pârâul Roșu. Este un lac vrăjit ale cărui ape au culori nemaiîntalnite, roșiatice. La baza culorii vrăjite a lacului stă Muntele Suhardul, munte ce are o culoare purpurie și se oglindește falnic în lac.
Cu adevărat spectaculoasă este priveliștea ce se revarsă în fața turiștilor, o pădure scufundată în lac din care se mai văd ici colo trunchiurile brazilor ce în trecut formau o pădure. Lacul Roșu este cel mai mare lac de baraj natural format pe teritoriul României.
2.2.2 Potențialul turistic antropic:
* Stațiunea sovata:
Stațiune cu sezon permanent, Sovata a fost menționată pentru prima dată ca loc tămăduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară.Stațiunea este indicată pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită cronică, metrosalpingită cronică, sterilitate) dar și pentru afectiuni degenerative, inflamatorii și reumatismale (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroză, poliartroză, dureri articulare, tendinite, tendimiozită, poliartrită scapulohumerală), stări posttraumatismale (după operații vindecate la articulații, mușchi, oase, dupa luxații și entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze ușoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburari endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceratii, acrocianoză).Stațiunea beneficiază de dotari multiple (pentru băi calde, în cadă sau bazin,cu apă minerală sărată prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice și împachetări cu nămol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; săli de gimnastică medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); condițiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Danubius", "Brădet", "Aluniș", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri și cabane). Posibilitățile de recreere și de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sală pentru jocuri mecanice, sală de lectura, cinematograf, bazine acoperite, discoteci, popicărie, excursii la Dealul Saca și la Varful Cireșelu etc.).
Salina Praid:
Salina Praid este localizată în județul Harghita, la aproximativ 10 km de Stațiunea Sovata, în bazinul Muntilor Gurghiu, fiind una dintre cele mai vizitate mine de sare gema din România. Aceasta reprezintă cea mai importantă atracție turistică din Stațiunea Praid, impresionând prin așezare, dimensiuni și amenajarea interioară. Peisajul este un mic paradis pentru iubitorii de natură.
Accesul în inima muntelui se poate face cu autobuzul, trecând prin tunelul lung de 1500 de metri, la capătul căruia se află calea de intrare în salinăcereprezinta o adevarată comoară pentru economia Transilvaniei. Apoi, după ce se coboară cele 300 de trepte, se deschide în fața ochilor un micuț orășel subteran, aflat la 120 de metri adâncime.
Primul nivel al salinei este amenajat pentru turiști, care pot găsi o adevarată oază de relaxare, prin intermediul locurilor special amenajate pentru distracție, precum cafenele sau billiard. Părinții care doresc să viziteze Salina Praid o pot face cu incredere, aici, spațiile organizate pentru cei mici fiind o adevărată bucurile.
Dotată cu sute de mese, băncuțe din lemn și locuri de joacă pentru copii, salina are singurul parc de aventură din România, amenajat la mare adâncime. La o distanță de aproximativ 200 de metri de intrarea în salină este bazinul cu apă sărată, o altă atracție pentru această zonă.
2.3. Prezentarea concurențelor :
Județul Brașov:
2.3.1. Așezare geografică:
Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, județul Brașov ocupă din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș. Situat între 45°23'13" – 46°12'12" latitudine nordicã și 24°6'11" longitudine esticș. Întins pe o suprafață de 536309 ha, județul Brașov reprezintă 2,3 % din suprafața României. Brașov, capitala județului, cu o populație de 311059 de locuitori, este situată în partea central-estică a României, la poalele vârfului Tampa (967m).
2.3.2. Resurse turistice naturale:
Refieful:
Relieful județului Brașov este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile scunde ale Munților Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului.
Clima:
Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346 mm). Temperatura medie anuală în județ este de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe țară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munților ajung chiar și la 25-30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos.
Fauna:
Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetătii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încaltat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc).
2.3.3. Resurse turistice antropice:
RERERVAȚIA NATURALĂ TÂMPA (singura din lume aflată in centrul unui oraș):
Este un munte care aparține de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaților Orientali (mai precis în Carpații de Curbură) și înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov. Înălțimea: 960m (după unele surse 995m), la aproape 400m deasupra orașului.
Muntele este alcătuit în principal din formațiuni calcaroase, formându-se în urma procesului de încrețire a scoarței terestre. Mare parte a sa (188,20 ha) este declarată rezervație naturală, datorită speciilor de animale (urși, râși, lupi, fluturi – 35% din totalul speciilor din țara noastră, păsări) și plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană) care se găsesc pe acest munte.
Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există cele 25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul silvic al Brașovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetății Brașovia sau drumul pentru mașină de „la iepure”.
* PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI:
Este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situat pe teritoriul administrativ al județelor Argeș (6.967 ha.) și Brașov (7.806 ha). Parcul Național Piatra Craiului reprezintă o zonă cu vârfuri abrupte (Vârful Țimbalul Mare – 2.177 m, Vârful dintre Țimbale – 2.170 m), din rocă metamorfică, stâncării calcaroase de vârstă jurasică, fânețe, pășuni, zone împădurite, grohotișuri, goluri alpine, chei (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de malaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor.
2.4. Prezentarea indicatorilor circulației turistice:
Tabel 2.1.Mureș. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tiputi de tructuri (nr persoane)
Figura 2.7.Mureș. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tiputi de tructuri (nr persoane)
Din tabelul de mai sus se observă cum nr persoanelor cazate în structurile de primire turistică a crescut din anul 2009 până in 2013, numărul acestora aproape dublându-se. Între anii 2010 și 2012 numărul acestora a scăzut drastic, până în anul 2013 când nr acestora a crescut considerabil fată de anii precedenți.
Tabel 2.2.Harghita. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri (nr persoane)
Tabel 2.3.Covasna. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tiputi de tructuri (nr persoane):
Tabel 2.4Mureș. Capacitatea de cazare turistică în funcție de tiputile de primire turistică (nr persoane):
Figura 2.8.Mureș. Capacitatea de cazare turistică în funcție de tiputile de primire turistică (nr persoane)
Capacitatea de cazare din 2009 până în 2013 a crescut s-a dublat, între acești ani aceasta a cunoscut numeroase creșteri și descreșteri a numărului de turisti.
Tabel 2.5.Harghita.Capacitatea de cazare turistică în funcție de tiputile de primire turistică (nr persoane)
Tabel 2.6. Covasna.Capacitatea de cazare turistică în funcție de tiputile de primire turistică (nr persoane)
Tabel 2.7.Harghita.Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri (nr persoane)
Tabel 2.8.Covasna. . Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri
(nr persoane)
Tabel 2.9.Mureș. Înnoptari în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri (nr persoane)
Figura2.8.Mureș. Înnoptari în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri (nr persoane)
Numărul pesoanelor ce înnoptează în structurile de primire turistica a cunoscut o ușoară creștere din 2009 până în 2013, intre acești ani, numărul persoanelor ce înnoptează in structurile de cazare scăzând drastic între anii 2010 și 2012.
CAPITOLUL 3
Studierea preferințelor turiștilor Bucureșteni pentru zona “Secuime”
3.1.Faza preliminară a cercetării
Prima fază a procesului de cercetare constă în ansamblul activităților desfășurate de solicitantul cercetării și de către cercetător, pentru a oferi răspunsul la următoarele întrebări:
Care este problema de marketing care trebuie să fie soluționată?
Care este scopul cercetării care urmează să fie proiectată?
Care sunt informațiile necesare pentru adoptarea unei anumite decizii?
Sunt necesare informații suplimentare, pentru adoptarea deciziei de marketing?
Care este costul maxim acceptabil pentru o anumită cercetare, în raport cu valoarea informațiilor pe care le va oferi?
3.1.1. Definirea problemei decizionale:
Pe zi ce trece turismul are un rol tot mai important în economia fiecărei țări. De aceea trebuie acordată o importanță deosebită serviciilor turistice, trebuie analizate caracteristicile generale ale acestora dar mai ales cele specifice, tipologia lor pentru că în funcție de aceste aspecte prestatorii de servicii turistice (agențiile de turism, personalul hotelier, companiile de transport) să poată oferi servicii turistice care să satisfacă nevoile de consum ale populației. Problema decizională este reprezentată de existența unor disfuncționalități în desfășurarea activității de turism deoarece turiștii ocolesc aceasta zonă din cauza drumurilor forestiere care în perioada ploioasă devin impracticabile.
3.1.2. Definirea scopului cercetării:
Scopul acestei cercetări îl constiutuie “Studierea preferințelor turiștilor Bucureșteni pentru zona Secuime”. Scopul cercetării urmărește îmbunătățirea situației din regiune, ca de exemplu drumurile impracticabile.
3.1.3. Definirea obiectivelor și ipotezelor cercetării:
O.1. Stabilirea gradului de frecventare a “Ținutului Secuiesc” de către turiștii bucureșteni.
I.1. 60% din turiștii bucureșteni vizitează “Ținutul Secuiesc” o dată la doi ani
O.2. Determinarea sejurului mediu.
I.2.Un procent de 42% din persoanele intervievate au declarat că durata sejurului depinde de buget.
O.3. Determinarea perioadei de călătorie.
I.3. Un procent de 33% din persoanele intervievate preferă să călătorească vara.
O.4. Determinarea criteriilor de alegere a destinației turistice de către turiști.
I.4. Peste 30% din respondenți au declarat că alegerea destinației turistice depinde de cadrul natural.
O.5. Determinarea surselor de informare.
I.5. Peste 35% din persoanele intervievate au declarat că obțin informații de la agențiile de turism
O.6. Determinarea importanței criteriilor de alegere a destinației turistice.
I.6. Majoritatea respondenților se declară mulțumiți cu privire la atracțiile din regiunea Secuime.
O.7. Determinarea gradului de apreciere al calității serviciilor frecventate.
I.7. Peste un sfert din persoanele intervievate se declară nemulțumite de curățenia și personalul din structurile de cazare.
O.7.1. Calitatea serviciilor de cazare.
I.7.1. Un procent de 32% din persoanele intervievate spun că în unitățile de cazare nu este suficientă curățenie.
O.7.2. Calitatea serviciilor prestate de personal.
I.7.2. Peste 30% din cei intervievați se declară nemulțumiți de serviciile personalului.
O.8. Determinarea gradului de apreciere al tarifelor frecventate în Regiunea Secuime.
I.8. Un procent de 37% din cei intervievați consideră tarifele practicate în Ținutul Secuiesc acceptabile.
O.9. Determinarea gradului de apreciere al potențialului turistic.
I.9. Peste 70% din persoanele intervievate au o părere favorabilă despre potențialul turistic din regiune.
3.2. Faza de proiectare a cercetării
Faza de proiectare a cercetării de marketing necesită și stabilirea metodelor de prelucrare a datelor obținute . Pentru aceasta se ține seama și de numărul variabilelor ce urmează a fi utilizate simultan, de numărul eșantioanelor și de tipul acestora, de scalele de măsură utilizate pentru măsurarea fiecărei variabile și de rezultatele ce urmează a fi obținute la nivelul eșantionului.
3.2.1. Stabilirea metodei de cercetare
În cercetarea de față am optat pentru o cercetare direct selectivă de tip sondaj, instrumentul de recrutare al datelor fiind chestionarul. Această cercetare este o cercetare în care datele s-au cules pe teren.
3.2.2. Definirea colectivității cercetate
Colectivitatea cercetată este reprezentată de populația rezidentă în București.
Unitatea de observare avută în vedere este individul, iar unitatea de sondaj este stabilită ca fiind persoane peste 20 ani, indiferent de sex sau de categoria socio-profesională
3.2.3. Definirea unității de sondaj
Recoltarea informațiilor se va face prin metoda chestionarului, procesul de completare a chestionarelor se realizează prin intervievarea turiștilor din București.
Prin metoda anchetei costurile directe sunt mai reduse, contactul cu persoana intervievată este mai mare, flexibilitatea este sporită, arealul vizat este mai amplu și pare a fi mai potrivit pentru subiectele delicate.
Membrii eșantionului sunt recrutați prin intervievare personală, gradul de încredere este ridicat. Segmentele speciale și grupurile țintă complexe care nu pot fi găsite doar cu costuri foarte mari sunt mai ușor de contactat cu ajutorul acestei metode.
Recrutarea este simplă pentru că se face din panelul deja existent de peste 50 de persoane fiind aleși cei care se potrivesc cel mai bine criteriilor specifice fiecărui tip de studiu.
3.2.4. Definirea eșantionului
Eșantionarea este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populații întregi, interogând doar câțiva indivizi din aceasta. Cercetarea a avut caracter exploratoriu și instrumental, eșantionul cercetat fiind alcătuit din 1067 de respondenți. Restricțiile de ordin statistic se regăsesc în formula utilizată pentru calculul mărimii eșantionului.
Formula eșantionării:
,unde: (3.1.)
t2- pătratul coeficientului t corespunzător nivelului de încredere
p – estimarea procentului în caz de succes sau a celor care spun “DA”
q – estimarea procentului în caz de insucces sau a celor care spun “NU”
– eroarea limită admisă.
Factori care determină sau influențează mărimea eșantionului:
omogenitatea populației, adică gradul în care indivizii sunt asemănători cu referire la caracteristicile comunității studiate
metoda de eșantionare
timpul, banii și personalul
numărul categoriilor prin care vor fi analizate datele
Din calcule a rezultat:
N= = 1067 persoane.
Pentru garantarea rezultatelor cu o eroare de ±3% și cu probabilitate de 95% chestionarul final trebuie aplicat pe un eșantion de minim 1067 respondenți.
Asigurarea reprezentativității eșantionului
Reprezentativitatea este o calitate esențială pe care eșantionul trebuie să o aibă. Ea constă în capacitatea eșantionului de a produce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din care este extras.
Reprezentativitatea eșantionului este asigurată prin faptul că fiecare persoană are
aceeași șansă ca și celelalte de a fi inclusă în eșantion, elementele subiective ale favorizării
unor persoane în operațiile de selecționare fiind reduse la minimum prin metoda anchetei online.
3.2.5. Definirea variabilelor cercetării
Presupune crearea unei baze de date. Pentru fiecare variabilă am precizat atributele( surse de informare, venit, vârstă, tarif, preferințele turiștilor Bucureșteni asupra imaginii regiunii "Secuime".).
Tabelul 3.1 Definirea conceptuală și operațională a variabilelor
3.2.6. Determinarea cadrului temporal și spațial al cercetării
Această cercetare s-a desfășurat în perioada ianuarie-martie 2015.
3.2.7 Structura chestionarului
Întrebările din chestionar sunt formulate clar, pe înțelesul tuturor, fără a lăsa loc nelămuririlor sau ambiguităților. Întrebările folosite sunt în majoritatea cazurilor închise. În alcătuirea chestionarului am avut în vedere folosirea întrebărilor și a variantelor de răspuns astfel încât datele obținute să fie ușor de sistematizat, de centralizat și de prelucrat utilizând metode statistice și programe informatice.
Îtrebările din chestionar au respectat o succesiune logică și au fost de mai multe tipuri, astfel:
Întrebări de introducere (întrebările) sunt întrebări adresate intervievatului pentru a se familiariza cu tema cercetării.
Întrebări filtru (întrebările) au fost introduse pentru a putea realiza o segmentare a eșantionului în subcolectivități omogene din punct de vedere a caracteristicilor cercetate.
Întrebări de indentficare (întrebările) sunt întrebări cu privire la vârsta, venitul, mediu de reședință și sexul persoanei intervievate.
Întrebările de conținut (întrebările) sunt întrebări cu privire la obiectivele temei
3.3. Culegerea, centralizarea și analiza datelor.
Centralizarea, analiza și interpretarea datelor au fost realizate prin intermediul programelor Word și Excel din pachetul Microsoft Office. Datele au fost centralizate de la un numar de 500 de respondenți. Pentru o reprezentare mai bună a datelor s-au folosit tabele și grafice în cradul cărora au fost prezentate frecvențele absolute și relative, oferindu-se totodată o viziune de ansamblu asupra datelor prezentate
În cele ce urmează vor fi caracterizate și analizate individual fiecare întrebare în parte.
Q.1: Sunteți din București?
Tabelul 3.2.Structura respondentilor dupa orasul stabil.
Prima întrebare a avut drept scop departajarea respondenților din punct de vedere al cunoașterii Ținutului Secuiesc, astfel pentru o analiză am considerat necesar să luăm în calcul doar chestionarele completate de către turiștii care locuiesc în București.
Q.2: Ați vizitat măcar odată Ținutul Secuiesc?
Tabelul 3.3.Structura respondentilor după gradul de cunoaștere al “Ținutului Secuiesc”
Figura 3.1.Gradul de vizitare al Ținutului Secuiesc
Din totalul celor intervievați observăm că 53% dintre respondenți au vizitat Ținutul Secuiesc în timp ce 47% au afirmat că nu au vizitat Regiunea Secuime.
Q.3: Care este frecvența dvs de vizitare a Ținutului Secuiesc?
Tabelul 3.4.Structura respondenților după frecvența de vizitare a Ținutului Secuiesc.
Figura 3.2.Frecvența de vizitare a Tinutului Secuiesc.
Din punctul de vedere al frecvenței de vizitare a Ținutului Secuiesc de către turiștii bucureșteni observăm că majoritatea turistilor, adică 59% vizitează regiunea odată la doi ani, în timp ce 27% merg în fiecare an în Ținutul Secuiesc iar 14 % dintre aceștia vizitează Regiunea Secuime odată la șase luni. Astfel că majoritatea turiștilor bucureșteni vizitează Ținutul Secuiesc odată la doi ani.
Q.4: Care este durata sejurului mediu?
Tabelul 3.5.Structura respondenților după durata sejurului mediu.
Figura 3.3.Durata sejurului mediu.
Din punctul de vedere al sejului mediu reiese că pentru majoritatea respondenților, adică 42% depinde de buget, în timp ce 38% stau în Regiune 1-3 zile, 10% 3-5 zile, 7% o săptămână, iar 3% doua săptămâni. Astfel că majoritatea turiștilor depinde bugetul pentru vizitarea Regiunii Secuime.
Q.5: Care este perioada preferată pentru călătorii?
Tabelul 3.6.Structura respndentilor după sezon.
Figura 3.4.Sezonul preferat pentru călătorii.
Din acest grafic reiese, că perioada preferată de turiști pentru călătorii în proporție de 33% este vara, urmată de primavară cu 26%, iarna cu 19%, de sărbători cu 12%, pe ultimul loc situându-se toamna cu 10%.
Q.6 Care este criteriul dvs în alegerea destinației pentru vacanță?
Tabelul 3.7.Structura respondenților cu privire la preferințe în alegerea destinației turistice.
Figura 3.5.Criterii în alegerea destinației turitice.
Din punctul de vedere al criteriilor turiștilor în alegerea destinației turistice observăm că majoritatea turiștilor se inspiră din cadrul natural în proporție de 32%, urmat de potențialul cultural/istoric în proporție de 20%, 19% alte motive, 16% gastronomia locală, pe ultimul loc situându-se infrastructura de cazare cu 13%.
Q.7 De unde vă inspirați în alegerea destinațiilor de turism?
Tabelul 3.8.Structura respondenților cu privire la sursele de informare în alegerea destinației turistice.
Figura 3.6.Structura respondenților în funcție de alegerea destinațiilor turistice.
Majoritatea turiștilor se inspiră în alegerea destinației turistice în proporție de 37% de la agentul de la firma de turism, urmat de târgurile de turism cu 27%, ziare 17%, alte surse 14, pe ultimul loc situându-se panourile publicitare stradale cu 5%.
Q.8 Pe o scală de la 5 la 1 cât de importante sunt pentru dvs atracțiile provenind din natură?
Tabelul 3.9.Structura respondenților cu privire la atracțiile turistice provenite din natură.
Figura 3.7.Structura respondentilor in functie de importanta atractiilor turistice provenind din natura.
Se poate spune că imaginea atracțiilor turistice provenite din natură este una favorabilă obținand o medie de 3,635, principal caracteristică apreciată de către turiști fiind peisajele, cu o valoare de 3,918, pe locul doi situându-se muzeele, pe locul trei cetățile, pe locul patru arhitectura, pe locul cinci gastronomia, iar pe locul șase obiceiurile.
Q.9 Cât de mulțumit vă declarați în legătură cu?
Q.9.1. Cazarea:
Tabelul 3.10.Structura respondenților în funcție de cazare.
Figura 3.8.Structura respondenților în funcție de cazare.
Din datele analizate reise faptul că turiștii au o imagine favorabilă despre cazarea din Regiunea Secuime, cu o medie de 3.808, pe primul loc situându-se diversitatea cu o medie de 3,97, urmată de locul doi situându-se suficiența cu o valoare de 3,78 iar pe ultimul loc situându-se curățenia cu o valoare de 3,674.
Q.9.2. Personalul:
Tabelul 3.11.Structura respondenților în funcție de personal.
Figura 3.9.Structura respondenților în funcție de personal.
Din tabelul de mai sus reise că turiștii se declară mulțumiți de personal, cu o medie de 3,790, principala caracteristică analizată fiind rapiditatea servirii cu o medie de 3,984, pe locul doi situându-se pregătirea profesională cu o medie de 3,778 iar pe locul tei comunicarea cu o medie de 3,61.
Q.9.3. Tarifele:
Tabelul 3.12.Structura respondenților în funcție de tarifele practicate.
Figura 3.10.Structura respondenților în funcție de tarifele practicate.
Per ansamblu turiștii se declară mulțumiți de tarifele practicate în Ținutul Secuiesc, cu o medie de 3,614. Principala caracteristică apreciată fiind tratamentul cu o medie de 4,046, pe locul doi situându-se structurile de primire turistică cu o medie de 3,85, pe locul trei alimentația cu 3,75, pe locul patru agrementul cu 3,429, pe locul cinci situându-se transportul cu o medie de 2,982.
Q.9.4. Potențialul turistic:
Tabelul 3.13.Structura respondenților în funcție de potențialul turistic.
Figura 3.11.Potențialul turistic.
Din tabelul și graficul de mai sus reise faptul că respondenții au o imagine favorabilă despre potențialul turistic al Ținutului Secuiesc, cu o medie de 3,917. Principala caracteristică analizată fiind peisajele cu o medie de 3,954, urmată de potențialul turistic natural cu o medie de 3,924, pe ultimul loc situându-se potențialul turistic antropic cu o medie de 3,874.
Q.9.5 Alimentația:
Tabelul 3.14.Structura respondenților în funcție de alimentație
Figura 3.12.Alimentația
Din datele observate de la respondenți, centralizate și exemplificate în tabelul și graficul de mai sus, reiese faptul că respondenții au o imagine favorabila cu privire la alimentația din Regiune, cu o medie de 3,930. Principala caracteristică analizată fiind diversitatea cu o medie de 3,972, urmată de autenticitatea rețetelor cu o medie de 3,924, pe ultimul loc situându-se gustul cu o medie de 3,896.
Q.9.6. Obiceiuri:
Tabelul 3.15.Structura respondenților cu privire la obiceiurile practicate .
Figura 3.13.Structura respondenților în funcție de obiceiuri.
Per ansamblu turiștii se declară mulțumiți de obiceiurile din Ținutul Secuiesc, cu o medie de 3,484, principala caracteristică analizată fiind “Jocurile iernii”, urmată de “Festivalul narciselor” cu o medie de 3,532, pe locul trei situându-se “Balul strugurilor” cu o medie de 3,484, iar pe ultimul loc “Festivalul cărbunarilor” cu o medie de 3,316.
Q.10: Pe o scală de la 5 la 1 cum caracterizați condițiile din structurile de cazare ale Regiunii Secuime?
Tabelul 3.16.Structura respondenților în funcție de structurile de cazare din Ținutul Secuiesc.
Figura 3.14.Structura respondenților în funcție de structurile de cazare ale Regiunii Secuime.
Din datele observate de la respondenți, centralizate și exemplificate în tabelul și graficul de mai sus, reiese aprecierea avută de aceștia cu privire la condițiile din structurile de cazare al Ținutului Secuiesc, cu o medie de 3,745. Ierarhizand mediile obținute, observăm că:
Hotelurile sunt pe primul loc, cu o medie de 3,862.
Vilele turistice sunt pe locul II, cu o medie de 3,764.
Pensiunile turistice sunt pe locul III, cu o medie de 3,752.
Pensiunile agroturistice sunt pe locul IV, cu o medie de 3,728.
Motelurile sunt pe locul V, cu o medie de 3,696.
Cabanele turistice sunt pe ultimul loc, înregistrând o medie de 3,672.
Q.11. Cum considerați tarifele practicate în Regiunea Secuime în comparație cu serviciile oferite?
Tabelul 3.17.Structura respondenților în funcție de serviciile oferite din Ținutul Secuiesc
Figura 3.15.Tarifele practicate în Regiunea Secuime.
În proporție de 37% turiștii consideră că tarifele sunt acceptabile, 27% consideră tarifele mici, 19% foarte mici, 11% foarte mari, pe ultimul loc situându-se tarifele mari cu un procent de 6%.
Q.12. Considerați că potențialul turistic al Ținutului Secuiesc este pus suficient în valoare?
Tabelul 3.18.Structura respondenților în funcție de potențialul turistic.
Figura 3.16.Potentialul touristic al Tinutului Secuiesc.
Din tabelul și graficul de mai sus putem observa că 74% dintre persoanele intervievate consideră că potențialul turistic al Regiunii Secuime este pus suficient în valoare, în timp ce un sfert dintre aceștia, 26% au spus ca potențialul turistic al zonei nu este pun suficient în valoare.
Q.13. Sexul dvs este?
Tabelul 3.19.Structura respondenților în funcție de sex
Figura 3.17.Sexul respondenților după sex
Din punctul de vedere al acestui factor de identificare, sexul respondenților, putem observa că structura ponderilor diferă, astfel, observăm că 64% dintre cei ce au răspuns la chestionar au fost barbați, în timp ce mai putin de majoritate, 36 de procente, au fost femei.
Q.14. În ce categorie de vârsta vă încadrați?
Tabelul 3.20.Structura respondenților în funcție de vârstă
Figura 3.18.Vârsta respondenților.
Analizând această caracteristică observăm că majoritatea turiștilor ce vizitează Ținutul Secuiesc sunt persoanele tinere, cei mai numeroși fiind cei cu vârsta cuprinsă între 19-30 de ani, aceștia reprezentând peste 49% din turiștii ce vizitează regiunea, urmați îndeaproape de categoriile de persoane cu vârsta cuprinsă între 31-40 ani cu un procent de 30%, urmați de persoanele cu vărsta între 41-60 ani, cu un procent de 13%. Persoanele peste 60 de ani, reprezintă 3 procente, iar persoanele sub 18 ani, nu depășesc 5%.
Q.15. Ultima școală absolvită ?
Tabelul 3.21.Structura respondenților în funcție de studii
Figura 3.19.Cuoștințele dobândite de respondeți
Din punctul de vedere al nivelului de pregătire al respondenților, reise faptul că 47% dintre aceștia au absolvit gimnaziul, 17% liceul, 13% altele, 12% au terminat o facultate, 8% masterat, un procent ce nu depașește 3 au absolvit și doctoratul.
Q.16. Statutul dvs social este?
Tabelul 3.22.Structura respndenților în funcție de statutul social.
Figura 3.20.Statutul social al respondenților
Cei mai mulți respondenți din cei intervievați, cu un procent de 51% sunt căsătoriți, 25% dintre aceștia nu sunt căsătoriți, 19% sunt divorțați în timp ce 5% dintre aceștia sunt văduvi.
Q.17. Din câte persoane este alcătuită familia dvs?
Tabelul 3.23.Structura respondenților în funcție de membrii familiei
Figura 3.21.Numarul membrilor din familiile respondenților
Din punctul de vedere al membrilor familiei turiștilor ce vizitează Regiunea Secuime reiese faptul că 36% au familii formate din trei membrii, urmată de 31% mai mult de patru persoane, 25% familii din două persoane, pe ultimul loc cu 8 procente, o persoană.
18. Venitul dvs este?
Tabelul 3.24.Structura respondenților în funcție de venitul mediu
Figura 3.22.Venitul mediu al respondenților
Din punctul de vedere al venitului respondenților observăm că 38% dintre aceștia au un venit între 1000-2000lei, pe locul doi situându-se persoanele cu un venit de 2000-3000 lei un procent de 23%, pe locul trei situându-se persoanele cu un venit sub 1000 lei, cu un procent de 21%, pe locul patru, cu un procent de 14% persoanele cu un venit de 3000-4000 lei, iar pe ultimul loc, cu 4 procente persoanele cu venituri peste 4000 lei.
CAPITOLUL 4
Raportul final al cercetării.
4.1. Confirmarea sau nu a ipotezelor:
În cadrul lucrării de licență intitulată Studierea preferințelor turiștilor bucureșteni pentru destinația “Secuime”, a fost cercetată imaginea pe care o au turiștii bucureșteni despre Regiunea secuime.
În cercetarea de față am optat pentru o cercetare directă selectivă de tip sondaj, instrumentu lde recrutare al datelor fiind chestionarul. Recoltarea informațiilor se va face prin metoda chestionarului, procesul de completare a chestionarelor se realizează prin intervievarea turiștilor din București. Cercetarea a avut caracter exploratoriu și instrumental, eșantionul cercetat fiind alcătuit din 1067 de respondenți. Această cercetare s-a desfășurat în perioada ianuarie-martie 2015. Centralizarea, analiza și interpretarea datelor au fost realizate prin intermediul programelor Word și Excel din pachetul Microsoft Office. Datele au fost centralizate de la un numar de 500 de respondenți. Pentru o reprezentare mai bună a datelor s-au folosit tabele și grafice în cradul carora au fost prezentate frecvenșele absolute și relative, oferindu-se totodata o viziune de ansamblu asupra datelor prezentate
În cele ce urmează vor fi caracterizate și analizate individual fiecare întrebare în parte.
Plecând de la problema decizională existența unor disfuncționalități în desfășurarea activității de turism deoarece turiștii ocolesc Ținutul Secuiesc din cauza drumurilor forestiere care în perioada ploioasă devin impracticabile și a definirii scopului cercetării constituit de Studierea preferințelor turiștilor bucureșteni pentru zona Secuime, putem concluziona că ipotezele luate în cadrul acestei cercetări s-au confirmat, astfel:
Majoritatea celor intervievați cunoșteau Ținutul Secuiesc. De asemenea cea mai mare parte a respondenților (59%) au afirmat că vizitează odata la doi ani Regiunea Secuime, în timp ce restul de 41% au declarat că vizitează această zonă anual sau bianual, astfel putem spune că ipoteza nr I.1. 60% din turiștii bucureșteni vizitează “Ținutul Secuiesc” o dată la doi ani, se confirmă.
Din punctul de vedere al sejurului mediu, putem spune bugetul îi afectează pe respondenți în vizitarea zonei, in timp ce 38% dintre aceștia stau în regiune între 1-3 zile, 10% viziteaza această zonă între 3-5 zile, iar restul de 10% stau in Ținutul Secuiesc intre 7-14 zile, astfel putem spune că ipoteza nr I.2. Un procent de 42% din persoanele intervievate au declarat că durata sejurului depinde de buget, se confirmă.
Din punctul de vedere al perioadei de călătorie, 33% din persoanele intervievate au declarat că preferă să călătorească vara, 26% preferă primăvara, 19% au ca perioadă preferată de călătorie iarna, 12% preferă să călătorească de sărbători iar 10% dintre aceștia au ca perioadă preferată toamna, astfel putem spune că ipoteza nr. I.3. Un procent de 33% din persoanele intervievate prefer să călătorească vara, se confirmă.
Din punctul de vedere al criteriilor de alegere al destinației turistice, putem spune ca 32% dintre respondenți prefer cadrul natural ca și criteriu al destinației turistice, 29% preferă gastronomia locală și infrastructura de cazare, 20% potențialul cultural/istoric iar 19% dintre aceștia au alte motive în alegerea criteriilor destinației turistice, astfel putem spune că ipoteza nr. I.4. Peste 30% din respondenți au declarat că alegerea destinației turistice depinde de cadrul natural,se confirmă.
Din punctul de vedere al surselor de informare, putem spune că 37% din respondenți se informează de la agențiile de turism, 31% din ziare și alte surse, 27% preferă târgurile de turism iar 5% se informează din panourile stradale, putem spune că ipoteza nr. I.5. Peste 35% din persoanele intervievate au declarat că obțin informații de la agențiile de turism, se confirmă.
Din punctul de vedere al importanței criteriilor de alegere a destinației turistice, putem spune că o parte din respondenți au o imagine bună despre această zonă, media răspunsurilor acestora fiind 3,635 puncte (pe o scala de la 5 la 1). De asemenea cea mai mare parte a respondenților prefer peisajele din zonă cu o medie de 3,918, pe ultimul loc situându-se obiceiurile din zonă cu o medie de 3,482, putem spune ca ipoteza nr. I.6. Majoritatea respondenților se declară mulțumiți cu privire la atracțiile din Regiunea Secuime, se confirmă.
Opinia respondenților cu privire la curățenia și personalul din structurile de cazare nu este una favorabilă. Peste 30% din persoanele intervievate care se declară nemulțumite de curățenie și de personal sunt femei, adică 179 de respondenți din 500 de persoane intervievate. Putem spune că ipoteza nr. I.7. Peste un sfert din persoanele intervievate se declara nemulțumite de curățenia și personalul din structurile de cazare, se confirmă.
Din punctul de vedere al tarifelor putem spune că peste 30% din respondenți consider prețurile practicate in regiune acceptabile, in timp ce 46% consider ca acestea fiind mici si foarte mici, pe ultimul loc, cu un procent de 17% situându-se respondenții ce caracterizează prețurile ca fiind mari și foarte mari. Putem spune ca ipoteza nr. I.8.Un procent de 37% din cei intervievați consider tarifele practicate în Regiunea Secuime acceptabile, se confirmă.
Din punctul de vedere al potențialului turistic, putem spune că majoritatea respondenților (75%) se declară mulțumiți de promovarea potențialului turistic în timp ce un sfert din persoanele intervievate spun ca potențialul turistc al regiunii nu este valorificat suficient. Putem spune că ipoteza nr. I.9.Un procent de 74% din respondenți au o imagine favorabilă despre potențialul turistic al Ținutului Secuiesc, se confirmă.
4.2. Concluziile cercetării:
Majoritatea turiștilor bucureșteni se informează de la agențiile de turism despre potențialul turistic, antropic și natural al regiunii, vizitând zona o dată la doi ani, sejurul mediu desfășurându-se între 1-3 zile, tarifele practicate fiind considerate acceptabile. Rezultatele cercetării efectuate, împreuna cu măsurile ce se vor lua trebuie să aducă o îmbunătățire a activității de turism, și o întărire a imaginii Ținutului Secuiesc pe piața turistică a României, astfel încât numărul turiștilor ce vizitează regiunea, să crească.
4.3. Puncte forte și puncte slabe:
Stabilirea obiectivelor și definitivarea strategiilor de marketing vor urmări amplificarea punctelor tari, înlăturarea, diminuarea și corectarea efectelor punctelor slabe, valorificareaoportunităților existente și contracararea impactului amenințărilor mediului extern.
Puncte forte
Peisajele de vis
Lacul Sfânta Ana
Lacul Roșu
Cheile Bicazului
Vestitul kurtoș
Băile cu apă termală
Agreement și tratament
Puncte slabe
Drumurile forestiere
Curățenia
Personalul
4.4. Propuneri de îmbunătățire a imaginii Ținutului Secuiesc:
asfaltarea căilor de acces
instruirea personalului in cunoasterea limbii române
instruirea personalului cu privire la curățenie
activitati in aer liber cu turiștii
Obținerea unui atestat pentru limba română
De dezvoltat turismul cu bicicleta
Bibliografie
Drăguț B.- Cercetări de marketing, Editura Prouniversitaria, București, 2013;
American Marketing Association, Committee on Definitions, Marketing Definitions: A Glossary of Marketing Terms. Chicago, 1960;
Andrei T., Stanciu S.- Statistică, Teorie și aplicații, Editura ALL, București, 1995;
Cătoiu, Iacob(coordonator) – Metode și tehnici utilizate în cercetările de marketing.Aplicații, Editura Uranus,București, 1999;
Cătoiu,Iacob(coordonator) – Cercetări de marketing,Editura Uranus, București, 2002;
Cătoiu Iacob, Bălan C., Onete B., Popescu I.- Cercetări de marketing, Probleme și studii decaz, Editura Uranus, 1997;
Spârcu Liliana, Calciu Mihai, Spârcu Tiberiu – Analiza datelor de marketing, Editura ALL, București, 1994;
Coman, Cristina – Relații publice: principii și strategii , Editura Polirom, Iași, 2001;
Ph. Koller – Managementul marketingului, Editura Teodora, București, 2000;
Lefter Constantin – Cercetarea de Marketing. Teorie și practică, Editura Lux Libris, 1998;
Laura Bocali – Promovarea marketingului in managementul românesc, Editura Economică, București, 2000;
Mărginean – Măsurarea în sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București,1992;
Virgil Balaure – Marketing, Editura Uranus, București, 2000;
Marconi Joe – Ghid practic de relații publice, Editura Polirom, Iași, 2007;
Popescu, Ioana Cecilia – Metode cantitative utilizate în cercetările de marketing, Editura ASE, București, 2000.
***http://www.turistinfo.ro/brasov/obiectiv-turistic-rezervatia_naturala_tampa-i2675.html
***http://www.pcrai.ro/lang-ro/6/parcul.html
***http://www.turistderomania.ro/lacuri-si-baraje/lacul-rosu/
***http://www.tourismguide.ro/html/orase/Mures/Sovata/index.php
***http://www.turistinfo.ro/praid/
***www.brasov.ro
***http://www.pcrai.ro/lang-ro/6/parcul.html
***http://statistici.insse.ro/shop/
Anexa 1
Formular Nr…………….
Operator interviu……..
Zona interviului……….
Data interviului………..
Ora interviului………….
Bună ziua! Mă numesc ………………..și vă rog să aveți plăcerea de a-mi răspunde la întrebarile din acest chestionar, referitoare la Ținutul Secuiesc
Chestionar
Sunteti din Bucuresti?
Da
Nu
Ati vizitat macar odata Tinutul Secuiesc?
Da
Nu
Care este frecvența dvs de vizitare a Ținutului Secuiesc?
Odata la sase luni
Odata pe an
Odata la doi ani
Care este durata sejurului mediu?
1-3 zile
3-5 zile
O saptamana
Doua saptamani
Depinde de buget
Care este perioada preferata pentru calatorii?
Primavara
Vara
Toamna
Iarna
De sarbatori ( Paste, Craciun, Revelion).
Care este criteriul dumneavoastra in alegerea destinatiei pentru vacanta?
Cadrul natural
Potentialul cultural/istoric
Gastronomia locala
Infrastructura de cazare
Alte motive
De unde va inspirati in alegerea destinatiilor de turism?
Ziare
Targuri de turism
Agentul de la firma de turism
Panouri publicitare stradale
Alte surse
Pe o scala de la 5 la 1 cat de importante sunt pentru dumneavoastra atractiile turistice provenind din natura?
Cat de multumit va declarati in legatura cu?
Pe o scala de la 5 la 1 cum caracterizati conditiile din structurile de cazare ale Regiunii „Secuime” ?
Cum considerati tarifele practicate in Regiunea „Secuime” in comparatie cu serviciile oferite?
Foarte mari
Mari
Acceptabile
Mici
Foarte mici
Considerati ca potentialul turistic al Tinutului Secuiesc este pus suficient in valoare?
Da
Nu
Sexul dumneavoastra este?
Feminin
Masculin
În ce categorie de varsta va incadrati?
Sub 18 ani
19-30 ani
31-40 ani
41-60 ani
Peste 60 ani
Ultima scoala absolvita?
Gimnaziu
Liceu
Facultate
Masterat
Doctorat
Altele
Statutul dumneavoastra social este?
Necasatorit (a)
Casatorit (a)
Divortat (a)
Vaduv (a)
Din cate persoane este alcatuita familia dumneavoastra?
O persoana
Doua persoane
Trei persoane
d. Mai mult de patru persoane
Venitul dumneavoastra este?
Sub 1000 lei
1000-2000 lei
2000-3000 lei
3000-4000 lei
Peste 4000 lei.
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studierea Preferintelor Turistilor Bucuresteni Pentru Destinatia Secuime (ID: 147332)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.