Strategii de Dezvoltare a Orasului Pitesti

Cuprins

Introducere

Contextul științific

Metodologia cercetării

Istoricul așezării orașului Pitești

Istoricul profilului economic

Istoricul profilului economic înainte de 1990

Istoricul profilului economic dupa 1990

Istoricul profilului economic în prezent

Caracteristicile profilului antreprenorial

Platformele industriale Pitești, dezvoltare și extindere

5.1.1. Platforma de Est

5.1.2. Platforma de Sud

5.1.3. Platforma de Nord

Schimbări structurale în profilul antreprenorial

Schimbări în structura firmelor

Schimbări în structura numărului de salariați

Schimbări în structura cifrei de afaceri

Schimbări în structura profitului

Analiza SWOT

Strategii de dezvoltare

Zona metropolitană a orașului Pitești

Concluzii

Bibliografie

Capitolul 1. Introducere

Tranziția către economie a fost întodeauna un proces atipic caracteristic pentru toate orașele aflate în curs de dezvoltare sau care tind să prezinte o dinamică rapidă a economiei de piață axată pe sectoarele principale de interes atât local, național cât și internațional. Lucrarea de față își propune să analizeze toate schimbările structurale în profilul antreprenorial al orașului Pitești, care au avut loc încă de la începutul anilor comunismului, până în zilele actuale.

Am ales să redactez această lucrare de licență, având ca principal scop analiza tuturor modificărilor de ordin economic, ce au influențat într-un mod pozitiv evoluția pieței, creșterea competitivității, precum și a profitului.

Motivația principală ce a stat la baza acestei lucrări a fost faptul că mereu am fost interesată de modul cum a evoluat orașul din punct de vedere economic, cum s-a dezvoltat și cum a ajuns la stadiul în care se află în prezent.

Pitești este un oraș recunoscut din punct de vedere al ramurilor industriale, fiind cel care are în imediata apropiere Fabrica de Autoturisme Dacia Mioveni, principalul producător de autoturisme al României, Combinatul Petrochimic, precum și Institutul de Cercetări Nucleare, acestea fiind unele din exemple care argumentează statutul de mare pol de dezvoltare industrială. Este un centru urban, ce a cunoscut diferite etape de dezvoltare, începând cu anii comunismului, când se vorbea despre cel mai mare centru de tranziție comercială. În cea de a doua etapă, cea a anului 1990, resursele de subsol au devenit principala sursă de venit, prin deschiderea numeroaselor fabrici, ce au susținut economia locală și au oferit șansa de reușită a acestui Municipiu, până în prezent. La momentul actual, se poate vorbi de un oraș în care deși criza economică mondială a afectat inclusiv economia Piteștiului, acesta a reușit să se mențină la standardele Uniunii Europene, construind în continuare un viitor ce se vrea a fi real, palpabil și sustenabil.

Un alt motiv pentru care am ales să susțin acest subiect a fost posibilitatea de extindere a spațiului piteștean, către ariile limitrofe, lucru demonstrat prin strategiile de dezvoltare elaborate, precum și șansa pe care o oferă acest oraș de a intra în rândul ariilor metropolitane. Aceste lucruri sunt probabil obiective prea mari pentru a reuși să fie atinse, însă implicarea oamenilor, precum și a Primăriei Pitești pot duce la îndeplinirea pe cât posibil a acestor scopuri. Susținerea lucrării de față a avut ca suport date statistice, date susținute de Proiectul UB 1354. Informațiile și graficele utilizate au ca scop înțelegerea tuturor mijloacelor ce pot fi folosite pentru a scoate în evidență potențialul economic existent la nivel local, aspect care poate fi relevat în urma acestui studiu de caz.

Evoluția și extinderea spațiului de influență a orașului Pitești cunoaște o importanță deosebită, inclusiv la nivel național, fiind principalul furnzior de forță de muncă superior calificată din spațiul Munteniei și principalul motor de funcționare pentru sectorul secundar și terțiar.

Pitești este orașul care a adus la nivel regional surse ridicate de venit, mărind rata cifrei de afaceri prin relațiile comerciale pe care le întreține cu zonele adiacente, prin numeroasele exporturi ce au crescut profitul pe termen mediu și lung și prin deschiderea numeroaselor întreprinderi ce au susținut forța de muncă.

Cercetările pe care le-am efectuat în redactarea lucrării de licență sunt reprezentate prin date care susțin ideea de dezvoltare a orașului Pitești și a potențialului ridicat pe care acesta îl deține. Ca o părere critică, aș putea spune că mare parte din strategiile de dezvoltare pe care le-am scris în această lucrare de licență, precum și schimbările structurale care au avut loc de-a lungul timpului au adus un aport benefic economiei locale. Deși există numeroase proiecte ce implică schimbări, există încă în orașul Pitești o serie de probleme ce trebuie rezolvate, probleme ce le voi prezenta prin exprimarea unei opinii personale la finalul acestei lucrări.

În încheiere, pot spune că orașul Pitești este un pol de dezvoltare cu importanță economică deosebită, ce cuprinde toate sectoarele dominante, având procentaje ridicate în sectorul industrial, sector de tradiție pentru orașul Pitești. Fiind Municipiul din România în care a fost construită prima Autostradă pe ruta Pitești-București, îi conferă acestuia, statutul de important centru comercial.

Capitolul 2. Contextul științific

Obiectivele lucrării de licență sunt susținute cu argumente teoretice în diferite cărți de specialitate ce propun abordări dintre cele mai diverse pentru subiectul ales : Schimbări structurale în profilul antreprenorial al orașului Pitești. Conceptul pe care l-am avut în vedere a fost reprezentat de Sistemul Adaptiv Complex ( Complex Adaptiv System – CAS ), sistem prezent în piețe, trafic, organizații, adică peste tot în jurul nostru.

Unul dintre oamenii de știință ce a avut în vedere analiza sistemelor complexe adaptive a fost K. Dooley care susține că acestea se bazează pe trei principii “ordinul și controlul în astfel de sisteme sunt proprietăti emergente și nu predeterminate, istoria lor este ireversibilă, viitorul în sisteme este incert.” Aceste principii au aplicabilitate și pentru orașul Pitești, ultimul aspect menționat fiind important în analiza evoluției economice bazate pe profit, firme, cifre de afaceri, toate acestea făcând parte dintr-un sistem greu de controlat.

O altă abordare a definiției sistemelor complexe adaptive au avut-o și Plsek, Lindeberg și Zimmerman ( 1997), definiție ce se aplică pentru piața de capital, întreprinderi, afaceri și organizații umane. Această definiție spune că: “ un sistem adaptiv complex este un sistem compus din agenți individuali, care au libertatea de a acționa în moduri care sunt total predictibile și ale căror acțiuni sunt interconectate astfel încât acțiunile unui agent schimbă contextul pentru alți agenți.”

Dacă luăm în considerare subiectul licenței și analizăm economia din punct de vedere local, ne dăm seama că aceasta se încadrează într-un sistem complex adaptiv, pentru că economia este un domeniu ce evoluează, se adaptează și interacționează.

Economia este un domeniu incert, variabil, în care diferitele soluții, pot avea un impact pozitiv, sau pot avea un impact negativ, așa cum sugerează și Nicolis și Prigogine: “Doar șansa va decide, prin dinamica fluctuațiilor. Sistemul va încerca să aleagă calea și va face mai multe încercări, unele fără succes la început, pentru a se stabiliza. Apoi o fluctuație particulară va avea loc. Prin stabilizare, sistemul devine un obiect istoric, în sensul că evoluția lui ulterioară depinde de alegerea în punctul critic.” ( Nicolis și Prigogine, 1989).

O abordare a economiei poate fi susținuta și de Chris Langton care prin sintagma “limita haosului”, sintetizează principalele caracteristici ale unui sistem adaptiv complex. Astfel, economia este un domeniu impredictibil, imprevizibil, variabil, auto-organizator și neliniar, mici modificări, în sistem, putând conduce la schimbări majore.

Conform Kauffman “a încerca ceva nou în domeniul molecular, morfologic, comportamental, tehnologic și organizațional se face prin explorarea posibilului adiacent.” Ori aceste schimbări în economie pot fi sustenabile, sau pot face tranziția “la o fază care face o populație nesustenabilă”( Kauffman 2000, p.22)

O caracteristică importantă pentru sistemele complexe adaptive îl reprezintă feedback-ul, acesta poate fii atât pozitiv cât și negativ. Poate funcționa departe-de-echilibru, moment în care un sistem devine “extrem de senzitiv la influențele externe. Mici intrări determină efecte mari, uneori distructive, ceea ce duce la reorganizarea întregului sistem.” În cazul sistemelor sociale, condițiile de funcționare departe-de-echilibru, au loc atunci când un sistem este perturbat suficient cât să determine atingerea unei limite din care ulterior va rezulta dezorganizarea.

Spre exemplu, putem lua acest studiu și aplica în cazul întreprinderilor precum Petrochimia, o companie importantă din punct de vedere economic pentru orașul Pitești. Eforturile de a îmbunătăți situația și performanțele pe piață au eșuat în mod repetat, iar creșterile profitului au devenit nesustenabile, firma a încercat să aducă intervenții majore de restructurare, intervenții ce au eșuat însă, ajungându-se într-un ciclu constant de restructurări ineficiente. Unul dintre motivele pentru care acest eșec s-a produs poate fi “supraestimarea efectelor mecanismelor adiacente.”

W.B.Arthur aduce un plus definiției economiei locale clasice, bazându-se pe faptul că “economia este dominată de bucle de feedback negative, ceea ce conduce la dominanța unei concepții a legii profitului descrescător, care, la rândul ei, conduce la convingerea că în economie este posibilă obținerea unui echilibru economic stabil. Aceasta deoarece buclele de feedback negative au un efect stabilizator și implică un singur punct de echilibru în care economia va reveni după orice schimbare majoră pe care a suferit-o.”

W.B.Arthur a avut argument creșterea prețului petrolului în anii 70, care a încurajat creșterea numărului de exploatări petroliere, economisirea energiei, lucru ce a influențat automat creșterea profitului în anii 80.

Aplicabilitatea în studiul de caz pe orașul Pitești o are chiar definiția pe care acesta a dat-o și anume “buclele feedback pozitive măresc (amplifică) efectele micilor schimbări economice și cresc profiturile, făcând posibilă apariția mai multor puncte de echilibru.”

Unul dintre cei care au urmărit evoluția pieței de capital și importanța acesteia a fost Alfred Marshall care pornește de la ideea că “se poate determina o legătură deterministă sau probabilistica între cauză și efect și că această legătura poate fi previzibilă.” “Când o piața este supusă unui șoc exogen, cum ar fi, noutățile privind evoluția economiei”, piața poate să suporte acest șoc și să își revină, după un anumit timp, la o stare de echilibru.

Eficiența pieței susține faptul că orice investitor trebuie să își asume riscuri pentru a avea profit, în condițiile în care schimbările de preț apar datorită informațiilor noi, informații ce nu sunt predictibile pe piața de capital. Acest lucru duce la concluzia că, economia, se bazează pe fluctuații și este aleatoare, investitorii fiind cei care pot să prelucreze și anticipeze prețurile, cu scopul de a-și mări câștigurile.

Fluctuațiile sunt cele care determină schimbări în piața de capital dacă ne raportam la următorul exemplu: un investitor sau un grup de investitori, profită de o acțiune neasteptată ce aduce un profit considerabil, aducându-le caștiguri de două ori mai mari decât cele medii. Aceste acțiuni pe care le achiziționează le vor aduce o perioadă de stabilitate economică, însă absența oricăror rezultate benefice, îi vor face pe aceștia să se orienteze spre noi strategii de creștere a profitului. Acest exemplu stă la baza teoriilor lui Markowitz, Sharpe.

Sistemele adaptive complexe au la bază auto-organizarea și emergența. In concepția britanicului W.Ross, auto-organizarea eststitorii fiind cei care pot să prelucreze și anticipeze prețurile, cu scopul de a-și mări câștigurile.

Fluctuațiile sunt cele care determină schimbări în piața de capital dacă ne raportam la următorul exemplu: un investitor sau un grup de investitori, profită de o acțiune neasteptată ce aduce un profit considerabil, aducându-le caștiguri de două ori mai mari decât cele medii. Aceste acțiuni pe care le achiziționează le vor aduce o perioadă de stabilitate economică, însă absența oricăror rezultate benefice, îi vor face pe aceștia să se orienteze spre noi strategii de creștere a profitului. Acest exemplu stă la baza teoriilor lui Markowitz, Sharpe.

Sistemele adaptive complexe au la bază auto-organizarea și emergența. In concepția britanicului W.Ross, auto-organizarea este “un sistem dinamic, indiferent de structura acestuia, tinde întodeauna să evolueze către o stare de echilibru, pe care astăzi o denumim atractor. Echilibrul care rezultă, poate fi, atunci, interpretat ca o stare a sistemului în care diferitele părți componente ale acestuia ( agenți, subsisteme) sunt reciproc adaptate.”

Într-un sistem economic se presupune că există un agent intern sau extern care coordonează, controlează sau ordonează sistemul. Acesta poate fi un președinte, un organism investit cu funcția de control, toate acestea făcând parte dintr-un sistem bine organizat, menit să ajute la desfașurarea funcțiilor unei întreprinderi.

O referința de bază la nivelul economiilor locale și nu numai o reprezintă neliniaritatea. De exemplu, în cadrul unei firme prin combinarea factorilor interni cum ar fi munca, producțiile, cunoștiințele tehnologice și capacitatea de producție se obține în final o anumită cantitate de produse. În condițiile creșterii resurselor utilizate, se spune că ipotetic și productivitatea ar crește. Însă acest lucru nu este valabil și pentru economia locală, întrucât, dacă produsele se obțin la scară redusă, crește volumul producției realizate având “o economie de scară crescătoare”, în schimb dacă produsele se obțin la scară mare, creșterea factorilor de producție, duce în final la o scădere a volumului de produse, având astfel “ o economie de scară descrescătoare”.

O altă abordare ce poate fi benefică în susținerea lucrării de față o reprezintă cea a sistemelor teritoriale. „ Realitatea teritorială este tot mai complexă și se află într-un permanent proces de restructurare spațială, dar și calitativă. Pentru a o cunoaște mai bine și pentru a o gestiona ca atare, este necesară decuparea ei în ansambluri funcționale, respective sisteme teritoriale, constituite din elemente și relații, care au ca finalitate atingerea unor țeluri comune.”

Voi evidenția doar importanța sistemelor teritoriale din punct de vedere al macrosistemului social-economic. Activitățile economice sunt cele care influențează într-o proporție ridicată atât comunitățile locale, cât și produsele finite pe care acestea le oferă, mediul economic dispunând de resurse, ceea ce duce la productivitatea zonei de influență, dar și la inovație și dezvoltare.

În general, orice sistem teritorial este un “sistem termodinamic și informațional optimal deschis și are o structură disipativă.” Piteștiul se prezintă ca un sistem rezistent, nu toate schimbările care au avut loc de-a lungul timpului au și influențat ceea ce exista deja în acest Municipiu, acesta rămânând constant chiar și noilor inovații externe. Acest lucru a fost influențat și de prezența ridicată a gradului de antropizare, Piteștiul fiind recunoscut pentru diferitele schimbări de amenajare și schimbare teritorială.

Cele mai importante principii ce au stat la baza alegerii acestor sisteme teritoriale cu aplicabilitate pentru studiul de față sunt : integralitatea, funcționalitatea, unicitatea, echilibrul dinamic, cauzalitatea, coerența, autoreglarea, autocontrolul și sinergismul. Toate aceste principii au fost elaborate de Ioan Ioaneș în lucrarea sa „Sisteme teritoriale”. Atât integralitatea, cât și unicitatea sunt principii ce deosebesc Piteștiul de alte zone, pentru că “ pot exista sisteme teritoriale asemanătoare, dar nu identice.”

Autoreglarea și autocontrolul sunt cele care au ca punct de sprijin feed-back-urile, care asigură un control și atenuează dezintegrarea unui sistem teritorial.

Echilibrul dinamic stă la baza oricărui sistem economic, implicit al orașului Pitești. Schimbările structurale și funcționale sunt cele care se produc într-un ritm alert, acestea putând duce la echilibre și dezechilibre, deci nu se poate vorbi despre un echilibru total, ci doar de o constantă optimă a schimbărilor apărute.

Înțelegerea acestor procese ale sistemelor adaptive complexe, precum și ale sistemelor teritoriale și ale caracteristicilor acestora este importantă în analiza studiului de caz.

Ianoș Ioan ( Sisteme Teritoriale O abordare geografică, p.9) considera aceasta analiză importantă, deoarece: “ Realitatea contemporană se complică în fiecare secundă, legile fundamentale, cunoscute, ale organizării spațiului par a fi bulversate, iar în ciuda exploziei supertehnologice colectarea, prelucrarea și interpretarea informației despre această realitate par a fi depășite.”

Capitolul 3. Metodologia cercetării

Acest capitol are ca scop principal detalierea tuturor metodelor de cercetare folosite pentru studiul de caz, având ca temă centrală: Schimbări structurale în profilul antreprenorial al orașului Pitești.

Fiind o lucrare ce se bazează majoritar pe mediul economic, pe schimbările ce s-au produs o dată cu dezvoltarea sectoarelor de activitate al Muncipiului și pe analiza principalilor factori ce au contribuit la evoluția în viitor, au fost folosite o serie de date statistice și analize informatice de pe site-urile oficiale ale Primăriei Pitești.

Primul pas efectuat în redactare a fost consultarea tuturor documentelor științifice și istorice ale Piteștiului la sediul central din orașul Pitești al Bibliotecii Județene Dinicu Golescu. S-au consultat cărți de specialitate ce conțin date istorice care au folosit la redactarea capitolului III :Istoricul așezării orașului Pitești. În plus, am apelat la cărțile de profil din cadrul Bibliotecii Central Universitare București, care au ajutat la finalizarea capitolului teoretic.

Economia orașului Pitești, precum și dezvoltarea industrială pe durata anilor, au fost sintetizate tot din cărțile de la Biblioteca Județeană Argeș. Cele de dată recentă le-am procurat la începutul lunii mai, când a fost lansată ultima carte revizuită „ Argeșul și Muscelul, spații istorice ale românismului” ce l-a avut drept coordonator pe Teodor Mavrodin.

Contextul științific a fost redactat cu ajutorul articolelor de specialitate, folosindu-se termeni precum: sisteme teritoriale, sisteme complexe adaptive, feedback. Aceste concepte au fost adaptate la contextul lucrării de licență arătând importanța economiei într-un domeniu ce poate influența schimbările care intervin atât la nivel local, național cât și internațional.

Partea teoretică a fost susținută de numeroase cărți de specialitate, însă erau necesare date și pentru a fi ilustrate grafice aplicabile la nivelul orașului Pitești. În acest sens, au fost folosite date statistice de la Institutul de Statistică Argeș și cele mai importante au fost cele furnizate prin Proiectul UB 1365.

Pentru a arăta economia orașului Pitești este nevoie de o listă a firmelor ce ocupă principalele sectoare de dezvoltare, cifra de afaceri ce influențează într-o proporție ridicată profitul și nu în ultimul rând numărul salariaților ce reprezintă forța de muncă brută folosită în toate domeniile de activitate.

Primul pas a fost elaborarea unei situații pe anii 2000-2012, pentru a arăta exact, când a fost înregistrată cea mai mare creștere și totodată perioada în care a fost înregistrată criza economică ce a adus schimbări negative și orașului Pitești. Firmele care activează în orașul Pitești sunt destul de numeroase, însă pentru lucrarea de față a fost necesar să ilustrez doar situația sectoarelor ce prezintă importanță pentru economia actuală. Pentru acest lucru, am ales anul 2012, 2012 fiind un an în care dezvoltarea sectorului secundar și terțiar au cunoscut reale valențe economice. Acestea au influențat cu precădere procentajele, numeroase firme fiind închise și preluate de investitori, altele s-au aflat în faliment, iar unele dintre ele au cunoscut o dezvoltare foarte mare, reușind să atingă un profit ridicat și o cifră de afaceri încurajatoare.

Cifra de afaceri, este predominant arătată tot prin aceeași metodă a graficelor, reliefând în mod cert importanța pe care o prezintă industria prelucrătoare din sectorul secundar, precum și comerțul ce a ocupat încă din cele mai vechi timpuri un loc important pentru sectorul terțiar.

Profitul, precum și numărul salariaților, au arătat aceeași situație economică pentru orașul Pitești, această metodă fiind singura care a oferit date palpabile și sustenabile. Toate aceste grafice, au fost ulterior comentate, cu ajutorul lor fiind posibilă realizarea unei retrospective a tuturor influențelor de interes local și a tuturor modificărilor ce au intervenit și susținut economia piteșteană.

Pentru a ilustra un aspect important al lucrării de față și anume evoluția economică de la începutul anilor ’90, după anii ’90, prezent și viitor, am ales să utilizez hărți care să ilustreze într-un mod practic și abordabil din toate punctele de vedere situația profilului antreprenorial. Au fost realizate hărți în GIS, care constituie o bază pentru susținerea și importanță economică pe care o are încă Municipiul Pitești, un aspect notabil fiind reprezentat de strategiile de dezvoltare ce vor crea o nouă arie metropolitană, arie ce va cuprinde exact așa cum reliefează și ultima hartă principalele arii limitrofe din jurul orașului.

Important pentru trecutul Piteștiului, dar și pentru prezent a fost industria. Aceasta a ocupat un rol hotărâtor pentru dezvoltarea fără precedent din anii comunismului a Municipiului, fiind încă un domeniu de activitate ce aduce un real profit, iar acest lucru l-am evidențiat, pe lângă partea teoretică, tot cu ajutorul unei hărți realizate în GIS.

Datele de ordin informatic au fost sintetizate de pe site-ul oficial al Primăriei Pitești, date ce au întregit acest profil economic. Totodată am utilizat pentru a realiza analiza SWOT, chestionarele întreprinse de Primărie în rândul cetățenilor reieșind ulterior schimbările pe care și le doresc în economie și necesitatea dobândirii unui nivel de viață mult mai ridicat.

Așadar, cu ajutorul tuturor surselor, am putut să redactez în câteva linii ceea ce pentru orașul Pitești este cu adevărat important și anume creșterea economică și competitivă, în condițiile în care aici nu este dezvoltat turismul și nu se poate vorbi de un oraș cu reale valențe antropice care ar putea atrage un număr ridicat de turiști. Viitoarea arie metropolitană este considerată a fi avântul pe care acest oraș l-ar putea lua odată cu implementarea tuturor strategiilor de dezvoltare. Prin toate metodele de analiză economică, am încercat să arăt cum aceaste schimbări structurale au modificat într-o măsură mare sau mai mică profilul antreprenorial al orașului Pitești.

Capitolul 4. Istoricul așezării orașului Pitești

Orașul Pitești a împlinit de curând 626 de ani de la prima atestare documentară, ziua de 20 mai 1388, fiind ziua în care domnitorul Mircea cel Bătrân a introdus acest oraș în sistemul economiilor feudale.

“Invocarea unui moș pentru Pitești ar trebui orientate către numele lui Pita,Pitea, Pitu și derivatele lor: Pitas,Pitau,Pites,Pitis”, denumirea aceasta fiind asociată cu pita, denumire populară folosită pentru pâine. Radicalul pit se consideră a fii foarte vechi, de vreme ce i s-a pierdut sensul, iar adăugarea sufixului “ești” arată ,cu precădere, o epocă străveche. Localizarea Piteștiului pe colinele și văile versantului estic al Paltformei Cotmeana, într-o zonă acoperită cu zăvoaie și păduri seculare, poziție mai greu de observat , e posibil să fi generat denumirea de Pitești, de la loc acoperit, ascuns, ferit, pitit. “Menționăm că actuala localitate Pitești este singura unitate administrativ- teritorială urbană din țară care poartă acest nume.”

De altfel, într-o operă apărută în 1936, autorul Vlad Furtună spunea că: “Existența orașului după hrisoavele găsite, o putem stabili cam după timpul lui Vlad Țepeș, pe atunci Piteștiul ființa ca târg modest. Abia tocmai în anul 1600, Piteștiul reușește să aibe o existență serioasă, ceea ce îndreptățește să credem că de aceasta dată, putem conta pe originea lui.”

“ Pe drumurile care amintesc despre voievozii Țării Românești și legendarul meșter Manole se revarsă o animație nouă care umple cu iureșul sau ținutul străvechi. Acolo pe unde înainte nu trecea decât rareori câte o limuzină a vreunui moșier în drum spre conac, astăzi străbat zeci de camioane, se construiesc căi ferate forestiere, drumuri, se înalță importante centre economice, se construiesc școli, cămine, locuințe muncitorești.”

În Evul Mediu, orașul Pitești a fost temporar folosit ca reședintă domnească, cu o înfloritoare economie, bazată pe cultivarea pământului, pe comerț și pe creșterea numărului mare de locuitori care veneau către aceasta zonă prosperă creata de Mircea cel Bătrân.

Mai târziu, epoca modernă, a însemnat un avânt pentru acest oraș, datorită creșterii economiei de tranzit, al relațiilor pe care le avea cu Brașovul și Sibiul, relații ce au ajutat la afirmarea acestui municipiu și la progresul economico-social, dar și cultural. După socotelile Brașovului, valoarea schimbului comercial cu Pitești “se ridică la 1.915.960 de aspri sau 38.319 florini ( galbeni ungurești).” Relații de schimb comercial le-a avut și cu Sibiul, relații strânse asemănătoare cu Brașovul “registrul vigesimal al Sibiului privitor la anii 1500-1509 vorbind despre taxele plătite de la persoane.”

În anii socialismului, orașul Pitești a cunoscut o dezvoltare fără precedent a sectorului industrial, a urbanizării, Nicoale Ceaușescu fiind cel care a ajutat la formarea acestei structuri. Astfel, acesta a construit întreprinderi, a mărit numărul locurilor de muncă, implicit numărul persoanelor ajutate care aveau o condiție dificilă din punct de vedere financiar.

Ca o imagine a avântului ce a cuprins întreaga țară, se înalță și în Pitești mii de construcții. Viticultura, pomicultura, producția de cereale a gospodăriilor au căutat să țină pasul cu dezvoltarea industrială a regiunii. “ Cu fiecare zi, pe Argeș în sus venea tot mai mulți muncitori petroliști. Încetul cu încetul oamenii s-au apropiat unii de alții.”

Citându-l pe Ion Pilat în poezia sa: “Acolo unde-N Argeș se varsă Râul Doamnei”, orașul Pitești a fost un oraș ce a devenit datorită bogăției și prosperității sale, un oraș de seamă al țării noastre.

Perioada 1965-1988, numită “pe drept cuvânt Epoca lui Nicolae Ceaușescu”a fost perioada de maxim interes pentru istoria acestui municipiu, pentru că s-au creat premisele construirii unui oraș puternic din punct de vedere economic.

Anii 1990 și perioada următoare au însemnat pentru orașul Pitești un nou avânt adus tocmai de perioada ceaușistă. Creșterea importanței acestui mic oraș s-a remarcat datorită întreprinderilor chimice, interesului arătat de locuitori pentru dezvoltare și implicarea din ce în ce mai mare a forței de muncă înalt calificată. Relațiile comerciale cu ariile limitrofe orașului Pitești au ajutat la progresul economic și politic, știindu-se faptul că Municipiul a fost mereu un oraș târg specializat pe comerț.

Capitolul 4.1. Istoricul profilului economic

Capitolul 4.1.1. Istoricul profilului economic înainte de 1990

În lunga existență a municipiului Pitești, perioada 1965 – 1988, adunând 23 de ani, reprezintă cea mai importantă perioadă, “așezarea aflată la confluența râului Doamnei cu Argeșul a devenit un adevărat reper al României contemporane.”

În perioada interbelică, în Pitești, s-au dezvoltat cu precădere industria alimentară și ușoară, s-au modernizat arterele de circulație și s-a diversificat viața culturală. “În anii revoluției și construcției socialiste, orașul Pitești a devenit un mare centru economic.”

Înscrierea municipiului Pitești ca fiind unul dintre cele mai mari centre economice ale României, a fost posibilă datorită unor capacități productive. Între anii 1966 – 1988, au fost investite pentru dezvoltarea industriei în Pitești “peste 40 de miliarde de lei, precum și alte însemnate fonduri repartizate, special, dotărilor arhitectonice, social – culturale, științifice.”

Ritmul mediu de creștere globală din Pitești a fost înregistrat anual cu un procent de aproape 20%, cel mai mare profit fiind realizat din domeniile chimiei și a construcțiilor de mașini. “ În cele 130 de unități economice de stat sau cooperatiste, existente în 1988, lucrează aproximativ 130.000 de salariați, majoritatea, proveniți din mediul rural.”

Între anii 1966 – 1970, au fost inaugurate cele mai mari întreprinderi industriale din Pitești, unde un loc important îl ocupau: Întreprinderea de Motoare Electrice ( 20 octombrie 1967), Întreprinderea de Autoturisme Dacia din Colibași ( 20 augusut 1968) , Combinatul Petrochimic ( 21 iulie 1969), etc.

Ca o laudă adusă tuturor oameniilor muncii ce au făcut posibil succesul acestor noi obiective industriale, în iunie 1972, la un miting ce a avut loc în piața centrală a municipiului, secretarul general al partidului spunea că: “Piteștiul a devenit astăzi unul din marile centre industriale ale României, iar în 1975 va fi unul dintre centrele petrochimice cele mai puternice ale țării. Iată ce înseamnă politica partidului comunist de industrializare a țării, de dezvoltare a tuturor localităților și regiunilor patriei noastre.”

Potențialul hidroenergetic al orașului Pitești este reprezentat de râul Argeș, râu ce a fost valorificat prin amenajarea lacurilor de acumulare de la Budeasa, Bascov, Prundu și Golești.

Importanța mare pe care o are în istorie, a făcut ca orașul Pitești, să devină municipiul județului Argeș prin “Legea Nr.2 de reorganizare administrativă.” De menționat este faptul că după anul 1978, Pitești a elaborat o serie de acțiuni și procese pentru a mări eficientizarea activităților la întreprinderi, lucru solicitat datorită creșterii cerințelor pentru autoturisme, țiței, materiale și competiției pieței economice mondiale.

Pe cele trei mari platforme industriale, Pitești – Sud, Pitești – Nord si Pitești – Est, se realizează pentru anul 1988 “ un volum al producției de peste 35 de ori mai mare față de 1965, iar nivelul din 1950 este obținut în mai puțin de două zile.”

Anii 1965-1988 au reprezentat recondiționarea în întregime a așezării tradiționale Pitești, ridicându-se o serie de apartamente. Tot în acest an, se concretizează orașul satelit Mioveni – Colibași, precum și epicentrul comunelor Ștefănești, Bascov și Mărăcineni. De mare importanță, pentru anii 1971-1975, a fost construirea primei autostrăzi din România, Autostrada Pitești – București.

Marile platforme industriale și așezările au fost “edificate prin activitatea stăruitoare a Trusturilor de Construcții Civile, Industriale, Hidrotehnice”, lucru care a antrenat forța de muncă calificată, precum și specializarea acestora.

“Prin tot ce s-a realizat în perioada 1965-1988, municipiul Pitești întrunește condițiile unui mare centru industrial și urban al României contemporane, cu ample deschideri pe plan internațional, ceea ce reprezintă adevărate atribute ale unei localități prospere.”

Așadar, se poate spune că o caracteristică de bază a municipiului, este diversitatea rețelei industriale, de asemenea, “ la Pitești se află, la o anumită scară, chintesența industriei românești contemporane. Puține centre economice ale țării oferă o asemenea imagine.”

Creșterea importanței orașului Pitești este reliefată și de următoarele aspecte: vizitele oficiale în Pitești a diferitelor delegații străine, creșterea activității turistice, precum și realizarea legăturilor directe, de prietenie, între municipiu și alte așezări urban-continentale. Astfel, Pitești,datorită sporirii potențialului general, a reușit să valorifice relații internaționale, lucru ce a dus la exportul în aproape 40 de state din Europa, Asia, Africa a materiilor prime, precum și la derularea unui comerț exterior activ.

Volumul producției industriale a crescut în anul 1988, față de anul 1965, de aproximativ 37 de ori, iar producția pentru anul 1950 se realiza în mai puțin de două zile. În cadrul acestui număr, producția cea mai mare o realiza construcția de masini, prin Întreprinderea de Autoturisme Dacia. Începând cu anul 1971, un număr impresionant de autoturisme Dacia au fost exportate în țări precum Asia, Africa, America de Sud și Europa.

Ca urmare a acestor relații internaționale, la apariția și dezvoltarea unităților industriale din Pitești au colaborat firme din Franța, Italia, Germania, Japonia, U.R.S.S.

În perioada 1966-1988, industria chimică a cunoscut în orașul Pitești un avânt considerabil, cu o dezvoltare foarte rapidă, de la Fabrica de Tananți, la apariția “uneia dintre cele mai mari platforme petrochimice ale țării”. “Din întregul volum al producției industriale a Piteștilor, circa 60% este realizat în industria chimică.”

În ceea ce privește extinderea Municipiului Pitești un rol important l-au avut stadiile diferite de evoluție istorică ce au dat diferite elemente de originalitate și specificitate. Deci se vorbește de o perioadă ce corespunde epocilor medievală și modernă ce s-au desfășurat de-a lungul unor căi de legatură cu orientare spre centrul Munteniei.

Așa cum relevă harta, după anul 1970 o consecință ce a dus la evoluția orașului a fost reprezentată de urbanizarea unor orașe cu caracter rural din imediata apropiere ( Bascov, Ștefanești, Mărăcineni).

Fig.1. Municipiul Pitești și zona sa de influență ( după criteriul distanței) sursa proprie

Capitolul 4.1.2. Istoricul profilului economic dupa 1990

După anul 1990, economia Piteștiului a înregistrat o serie de modificări, modificări ce nu au influențat profilul sau structura, cât au influențat forma de proprietate. “Municipiul Pitești se menține printre primele cinci mari centre industriale ale României, cu un procent mic al ratei șomajului (circa 3800 de persoane, din 185 000 de locuitori), fără închideri spectaculoase de fabrici sau secții, fiind unul dintre componentele de bază ale nodului trei Muntenia, conturat încă din 1975.”

Astăzi, în Pitești, se obține, aproximativ “55 % din producția industrială a județului Argeș”, producție realizată de industria chimică, petrochimică, mașini și aparate electrice.

Majoritatea unităților economice din Pitești, mici și mijlocii, s-au privatizat după metoda Mebo, deși metoda este relativ bună, nu se pot realiza performanțele unor noi investiții, iar retehnologizarea se lasă așteptată. Dintre exemplele ce au aplicat această metodă sunt SC Alprom, Fabrica de Bere, Fabrica de Încălțăminte.

Perioada 1998-2008 a cunoscut schimbări majore. “După publicarea în Monitorul Oficial Nr. 98, a Legii Nr.15, din 8 august 1990, s-au aplicat, în ritm alert, prinicipiile privatizării în masă, fiind transformate, în Societăți pe Acțiuni” : Combinatul de Prelucrare a Lemnului (Alprom), Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc, devenit Rolast, Fabrica de Bere (Pitber), Întreprinderea Poligrafică ( Tiparg).

După o perioadă, cu precădere anii 1998-2008, acestea și-au schimbat parametrii economici, proprietarii, forța de muncă. Rolast, este un exemplu de astfel de întreprindere, ce și-a încetat activitatea în 2007.

Un alt exemplu este reprezentat de Fabrica de Bere ( Pitber), care a funcționat numai șase ani, devenind, apoi, proprietatea unor investitori străini.

Un succes notabil l-a avut Platforma Industrială Pitești-Nord, cu întreprinderea SC Subansamble SA, ce s-a dezvoltat după 1996 și s-a transformat “într-o corporație cu inițiative continentale”. Această întreprindere are în subordine 25 de firme, principala producție fiind cea de automobile, dar și în domeniul pieței de capital, turismului și alte servicii.

Platforma Industrială Pitești – Sud, este o platforma specializată pe prelucrarea țițeiului care aparține din anul 2008, unei sucursale din vest, cu sediul în Viena.

Un alt exemplu de privatizare este Întreprinderea Textilă, ce nu a făcut față provocărilor impuse de libera circulație a capitalului, fapt pentru care în 2008 a devenit proprietatea unei firme din Franța, având ca ocupație principală, fabricarea mijloacelor de transport.

Platforma Industrială Pitești – Est a fost cea care s-a adaptat la economia de piață. Prin urmare, Întreprinderea de Autoturisme Dacia, polul de concentrare al orașului Mioveni, a fost integrată, în anul 2000 firmei franceze Renault. Modernizarea fabricației a dus la selectarea numărului de salariați, această firmă fiind cea care aduce renumele României pe toate continentele, din punct de vedere al competitivității autoturismelor.

O întreprindere ce a rămas sustenabilă, a fost Întreprinderea de Motoare Electrice, ce face parte din privatizarea inițiala din anul 2008 și care a reușit să își mențină o cifra de afaceri bună, contrar creșterii prețurilor la combustibili, serviciilor și a utilităților.

De menționat pentru orașul Pitești, pe lângă numeroasele unități industriale, sunt și activitățile din domeniul telecomunicațiilor și transporturilor, ce au cunoscut importante dezvoltări. Capacitatea de transport pe liniile de cale ferată Pitești – București, Pitești – Curtea-de-Argeș, Pitești- Craiova au îmbunătățit considerabil tranzitul de mărfuri și călători, iar în stația Pitești- Sud au apărut noi instalații de conducere a circulației feroviare.

Căile de transport rutier, au cunoscut o dezvoltare considerabilă deopotrivă, prin modernizarea și sistematizarea bulevardului care traversa orașul de la sud la nord, pe o distanța de 15 km, apărut sub denumirile de Bulevardul Republicii, Bulevardul Petrochimiștilor și Bulevardul Nicolae Bălcescu.

Cea mai importantă realizare în domeniul transporturilor, a fost reprezentată de construirea primei autostrăzi din România, în perioada 1967-1972, între Pitești – București în lungime de 96 de km. “Costul total al lucrării a fost de 441 milioane de lei, revenind 4,5 milioane lei/km.”

Impresionanta producție industrială a sporit cantitativ în perioada 1966-1988 ca urmare a îmbunătățirii sistemului economic al Municipiului Pitești

Capitolul 4.1.3. Istoricul profilului economic în prezent

Anul 2008, este pentru Pitești, un an deosebit de activ, din punct de vedere al serviciilor bancare. Pe lângă Filialele Băncii Naționale, au apărut diverse sedii bancare importante precum: Banca Comercială, Raiffasen Bank, Banca Transilvania. Acest lucru denotă pentru Pitești: cifre de afaceri considerabile și o concurență în domeniul public și comercial, public sau privat, concurență ce aduce venituri atât din activitățile întreprinse în Argeș-Muscel, cât și în statele Uniunii Europene, unde au plecat numeroși studenți, șomeri și tineri intelectuali.

Orașul Pitești este în prezent, un oraș puternic industrializat, ce face parte din categoria orașelor urbane puternic dezvoltate, sub aspect economic de rang național, opinia multor oameni de afaceri stând sub premisa că “sectorul economic stă la baza dezvoltării întregii societăți”

Beneficiile acestei dezvoltări economice la nivel local stau la baza întreprinderilor și a comunității, aducând numeroase avantaje precum: mijloace de promovare, mediu de afaceri sustenabil, flux mare de informații, întărirea concurențială de pe piața în continuă creștere, precum și maximizarea profitului.

La nivelul comunității, această dezvoltare locală, influențează apariția locurilor de muncă, creșterea veniturilor obținute din taxe și a nivelului de trai, puterea de cumpărare fiind mult mai mare, astfel reducându-se considerabil și procentajul oamenilor ce migrează în căutarea unui loc de muncă în orașe precum: București, Brașov, Sibiu, Iași.

Municipiul Pitești prezintă o serie de caracterisitici ce îi conferă statutul de oraș puternic dezvoltat, printre care: numărul mare de IMM – uri active, volum ridicat de investiții, forță de muncă superior calificată, fiind o comunitate puternic motivată.

Harta ilustrează importanța pe care o are Municipiul Pitești în raport cu ariile limitrofe, fiind o zonă de influență economică pentru Bascov, Mărăcineni, Ștefănești, Mioveni, dar și pentru reședința de județ Curtea-de-Argeș.

După Ianoș. I.( citat în Strategie de Dezvoltare locală a Municipiului Craiova, 2006, p.10) „Structura internă a zonei de legătura relevă legături foarte strânse între toate așezările rurale și urbane, care se ierarhizează în sisteme proprii, la nivelul superior aflându-se orașul coordonator. Aceasta înseamnă că zona de influență se constituie într-un element fundamental în individualizarea principalelor sisteme de localități, fiind foarte utilă în depistarea celor mai semnificative relații teritoriale.”

Fig.2. Zona de influență a Municipiului Pitești ( Strategie de dezvoltare locală a Municipiului Pitești, 2008, vol. II) sursa proprie

Capitolul 5.1. Platformele industriale Pitești, dezvoltare și extindere

Municipiul Pitești este astăzi un centru modern și cel mai important oraș din punct de vedere economic și urbanistic din Județul Argeș. Atenția pentru acest oraș a fost reprezentată de creearea noilor obiective industriale, obiective precum: Rafinăria de Țiței, Combinatul Petrochimic din Pitești. Pentru această dezvoltare, în perioada 1966- 1986, s-au investit peste 40 de miliarde de lei, ceea ce a dus la o creștere vertiginoasă, într-un ritm alert, în toate domeniile.

Cea mai mare pondere a acestor investiții a fost destinată dezvoltării industriale. Platformele industriale au fost modernizate, importante restructurări au avut loc în petrochimie, electrotehnică, energia nucleară, construcția de mașini și chimică. Așadar, o caracteristică de bază a municipiului, în ceea ce privește dezvoltarea economică a avut-o diversitatea rețelei industriale.

În Pitești s-au dezvoltat în prezent trei mari platforme economice: Platforma Pitești Sud, specializată în industria chimică, petrochimică și a combustibililor, Platforma Pitești Est, specializată în industria constructoare de mașini și electrotehnică și Platforma Pitești Nord, specializată în industria ușoară, de prelucrare a lemnului și alimentară.

Obiectivul acestui capitol este reprezentat de 0analiza principalelor areale ce-au avut o importanță deosebită pentru dezvoltarea Municipiului Pitești, precum și schimbările structurale ce au influențat profilul antreprenorial al acestui oraș.

Capitolul 5.1. Platforma de Est

În primul rând, un loc de seamă este ocupat de Platforma Pitești Est, cu principala industrie a Piteștiului, cea constructoare de mașini, ce realizează aproximativ 20% din totalul producției industriale. Este reprezentată, în primul rând, de Întreprinderea de Autoturisme Dacia Mioveni, cel mai mare producător de automobile român, care aparține din anul 1999 firmei franceze Renault. Încă din anul 1971, Dacia exporta autoturisme către Europa, Asia, Africa și America de Sud, iar în prezent, această întreprindere a ajuns la cifra de peste 24 de milioane de autoturisme, ce sunt realizate la un nivel tehnic înalt, care în cea mai mare măsura sunt exportate în Italia și Turcia.

Foto 1. Uzina de Automobile Dacia Mioveni, sursa proprie

Pentru orașul Pitești această uzină de autoturisme, reprezintă pe lângă cifra de afaceri în continuă creștere și principala emblemă, aducând numeroase avantaje pe piața internațională. O statistică de pe site-ul oficial al Uzinei Dacia, estima faptul că venitul net în 2009 a ajuns la cifra de 54 de milioane de euro.

Vânzările anului 2009 au fost orientate către Germania, cu un număr de 84.708 unități, Franța cu 65.956 de unități, România 41.862 de unități, modelul Dacia Logan fiind produs și în Maroc, în uzina Somaca.

Recent un articol de presă a Ziarului Financiar, a arătat importanța majoră pe care o are Uzina Dacia Mioveni pentru România. „ Automobile Dacia SA a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 18,4 miliarde de lei ( 4,16 mld.euro), în creștere cu 45% față de anul anterior, cel mai bun rezultat din istorie pentru fabrica de autoturisme de la Mioveni, care a ajuns în 2013 la o producție record de 342.000 de mașini.”

În urma acestor rezultate, Dacia Mioveni a depășit prima oară în istoria Uzinei, OMV Petrom SA, lucru deosebit de important, deoarece până în anul 2013 nicio altă companie nu a reușit să se ridice la standardele Petrom, Petrom fiind unul dintre cei mai importanți și mari jucători din economie.

Volumul cifrei de afaceri al Uzinei Dacia Mioveni „ clasează uzina pe locul cinci în topul celor mai mari uzine din Europa, cu o producție de 423.718 unități ( autoturisme și colecții CKD) în 2013, potrivit unui clasament realizat de firma de cercetare în domeniul auto Inovev.”

Pentru că Uzina Dacia era o întreprindere foarte dezvoltată, Franța, a decis construirea Grupului IATSA Pitești, service ce corespundea cerințelor concepției moderne de prestări de servicii. Unitatea IATSA, deținea în anul 1989, 14 filiale cu 1500 de stații service, ce aduna un număr de peste 9500 de salariați. IATSA a fabricat, chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp, un prototip derivat din autoturismul Dacia 1300 Berlina și anume Dacia Sport 1410. Acest proiect ambițios a mers și mai departe, în secție fiind aduse și autoturisme străine din gama Renault. În anul 1996 această întreprindere a devenit S.C. Gupul IATSA S.A. Pitești. Capitalul Social întregistrat la Oficiul Comerțului pentru anul 2003 se ridica la 152.500.000 mii de lei. Grupul IATSA S.A. Pitești este, în prezent, o societate cu capital integral privat.

O altă întreprindere cuprinsă în Platforma Pitești Est a fost Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, ce a fost înființată în anul 1967 ca fabrică ce avea ca scop producția de motoare electrice pentru aplicații casnice și folosință industrială. Din anul 1957, societatea a exportat pentru prima dată, iar seriozitatea, calitatea și încrederea câștigată a păstrat până astăzi produsele IMEP pe piața externă. Tot în anul 1957, „marca IMEP a fost înregistrată la Oficiul Internațional pentru Mărci de la Geneva”.

Astăzi, exportul se concentrează pe piața interna S.C. ANA IMEP deținând primul loc în producția de motoare electrice.

Principalul beneficiar al acestor tipuri de motoare este S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A., care în anul 1999 a fost privatizată. Revenind firmei franceze Renault, aceștia au urmărit restructurarea strategiei pentru fabricarea motoarelor, pentru a mări deschiderea pe piețele ce aparțin Uniunii Europene. Principala piață de desfacere a produselor S.C ANA IMEP S.A., aduce o pondere de 80 % din volumul vânzărilor și este reprezentată de Italia, Marea Britanie, Spania.

Dezvoltată pe această Platforma de Est a Piteștiului a fost și Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești. Această fabrică a luat ființă în Pitești în anul 1971, având principal obiectiv dezvoltarea tehnologiilor pentru energie nucleară.

Importanța acestei fabrici rezultă din siguranța în care se desfașoară producerea gamei de reactori nucleari de tip TRIGA, siguranță care se păstrează și astăzi. „ În anul 1994, Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești Colibași a fost autorizată de Consorțiul Canadiano- Italian AAC ( format din AECL – Atomic Energy of Canada Ltd. și ANSALDO) ca producător de combustibil nuclear de tip CANDU 6, fiind singura unitate din afara granițelor Canadei care a dobândit o astfel de cetificare.”

Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești lucrează, în prezent, la un proiect de dublare a capacității de producție pentru a putea asigura în viitor, combustibilul necesar pentru Unitatea 2 Cernavodă.

Privind analizele economice și strategice ale energiei nucleare, ne dăm seama de faptul că aceasta prezintă o importanță ridicată. Unul dintre motivele pentru care această sursă de energie este importanta, este reprezentat de costuri, energia electrică produsă fiind mult mai ieftină decât cea produsă prin arderea cărbunelui, petrolului sau gazului natural. Astfel, într-un oraș, cum este și Piteștiul, cu o perioadă de criză economică, energia nucleară este un factor de stabilitate și de creștere. Pe de altă parte, unul dintre factorii pozitivi, este chiar combaterea șomajului.

Un punct important îl reprezintă impactul asupra mediului. „Se estimează ca rezervele mondiale de țiței se vor termina în circa 50 de ani, iar cele de cărbune și uraniu în câteva secole. Totuși rezervele de de uraniu pot fi multiplicate de circa 50 de ori prin dezvoltarea reactorilor cu neutroni rapizi.”

Important pentru acest studiu de caz, este faptul că în România, prima activitate de cercetare organizată a avut loc in 1971, prin înființarea Institutului pentru Tehnologii Nucelare Pitești Colibași, în 1998 devenind „SUCURSALA DE CERCETĂRI NUCLEARE PITEȘTI COLIBAȘI”, componentă a Regiei Naționale pentru Activități Nucleare ( RAN).

Sucursala de Cercetări Nucleare Pitești este partener în cadrul a trei contracte NATO, rmărind alături de institute precum Lawrence Berkeley National Laboratory din SUA, DBE Peine și GRS Braunschweig din Germania, evaluarea securității în depozitare a deșeurilor radioactive.

O altă importantă zonă de influență la nivelul orașului Pitești este constituită de prezența Centrului de piese de schimb auto Dacia (CPS). Aceasta este situată pe Autrostrada Pitești- București. Prezintă o reală importanță datorită exporturilor, ce realizează cea mai importantă parte a cifrei de afaceri, unele dintre cele trei țări către care aceștia exportă fiind Franța, Turcia și Rusia.

Foto 2. Centru de piese de schimb Dacia, sursa proprie

Prezintă importanță datorită inovării, stimulării apariției noilor locuri de muncă pe orizontală. Acest lucru influențează chiar dezvoltarea și puterea pe care o exercită asupra orașului Pitești pentru că Municipiul oferă forța de muncă înalt calificată pregătită în universitățile din Pitești. Accesibilitatea transportului pieselor auto se face datorită amplasării pe autostradă, lucru ce influențează într-un mod pozitiv investițiile realizate de străini, mărind competitivitatea și concurența

Capitolul 5.1.2 Platforma de Sud

A doua platformă ce aduce câștiguri orașului Pitești și care a stat la baza dezvoltării a fost Platforma Pitești Sud. Această regiune de influență are ca obiect de dezvoltare industria chimică, petrochimică și electrotehnică.

Industria chimică din Pitești a cunoscut o dezvoltare foarte mare și deosebit de rapidă, prin saltul de la modesta Fabrica de Tananți la una dintre cele mai mari și spectaculoase platforme petrochimice ale țării, dar și prin existența unui Combinat de Articole Tehnice din Cauciuc. „Din întregul volum al producției industriale a Piteștilor, circa 60% este realizat în industria chimică.”

Existența platformei sudice chimice și petrochimice, se datorează, unor cantități impresionante de petrol și gaze. Un punct forte, de importanță majoră în cadrul Combinatului Petrochimic Pitești, a fost reprezentat de puterea mare de prelucrare în condiții foarte bune a unei cantități mari de petrol aduse din import. Platforma industriala își are începuturile în anul 1996, când a început să funcționeze Uzina de negru de Fum, care a adus aproape 800.000 de tone de negru de fum. Oficial, Combinatul Petrochimic Pitești a fost inaugurat la data de 21 iulie 1969.

Sucursala PETROM Pitești a devenit in 1997 componentă a S.N.P. Petrom București, cu rol în gestionarea, descoperirea și exploatarea zăcămintelor de țiței și gaze naturale, lucrări de intervenție, extracția gazelor naturale și valorificarea superioară.

În cadrul acestei sucursale, producția cea mai mare de țiței se realizează în cadrul Schelei Petrol Pitești, într – o proporție de aproximativ 48%. Este principalul producător de etan din țară, dar și din cadrul societății naționale a petrolului S.A. București, acesta realizând 40% din producția totală. Piața lor de desfacere este o piață sigură, având rafinării ce aparțin de S.N.P Petrom București, dar și altor rafinării din țară, fiind astfel și o piață internă.

Sucursala Pitești are o experiență de 50 de ani, ce deține un personal înalt calificat, aducând aproape 10% din producția totală, lucru ce conferă un loc deosebit de important pentru structura economică a orașului.

În ceea ce privește sectorul de prelucrare a țițeiului si petrochimiei, un avantaj al orașului Pitești este constituit de existența Sucursalei Arpechim S.A. Pitești.

Marele complex petrochimic s-a înființat în anul 1966, fiind amplasat în partea Sud Vestica, cu o suprafață de 550 ha, 468 de ha fiind folosite pentru instalațiile de producție.

Din anul 1997 aceasta face parte din Societatea Națională a Petrolului S.A. București, o societate modernă, puternică și integrată puternic.

“Sucursala Arpechim Pitești se numără printre cele mai cunoscute companii de prelucrare a țițeiului și de petrochimie din țară și nu numai.”

Este o unitate omogenă, principala preocupare fiind prelucrarea avansată a țițeiului, precum și realizarea celor mai moderne produse petrochimice ce urmează a fi exportate. Este principalul furnizor de produse petrochimice și întreține relații de afaceri cu firme din străinătate, importând echipamente, materiale pentru activitatea desfășurată și exportând produsele sale.

Fiind unic pentru anumite produse, Arpechim Pitești este principala unitate ce susține cu materiile prime, ca furnizor, subramuri industriale din economia națională precum energetica, transportul auto și de cale ferată.

Pentru orașul Pitești, Arpechim, are o influență economică importantă, datorată volumului cifrei de afaceri realizată, dar și prin locurile de muncă, contribuind totodată și la formarea veniturilor bugetului local, de stat, fondurilor sociale, prin impozitele și taxele pe care această sucursală le plătește. De asemenea, este singura sucursala din România ce deține atât petrochimie, cât și rafinărie, dar și una dintre singurele care dețin relații de afaceri cu toate unitățiile de pe teritoriul județului, livrându-le materialele necesare desfășurării activității în condiții de calitate superioară.

Foto 3. Combinatul Petrochimic Pitesti, sursa proprie

Totuși în anul 2005, pachetul a fost cumpărat de OMV, firmă austriacă ce a preluat de la statul român și o mare parte din forța de muncă specializată. Prin acest contract de privatizare, s-a dorit o creștere pe piața internațională.

Foto 4. Combinatul Petrochimic Pitești, sursa proprie

Capitolul 5.1.3. Platforma de Nord

Ultima platformă de dezvoltare industrială, este platforma Pitești Nord. Aceasta cuprinde rețeaua feroviară, de prelucrare a lemnului și industria ușoară.

Cea mai reprezentativă, în domeniul prelucrării lemnului este și în prezent, Societatea Comercială ALPROM S.A. Pitești.

“Ca urmare a investițiilor efectuate pe platform Combinatului timp de 12 ani, la finele anului 1975 avem de-a face cu o unitate industrială total integrată, materia primă ( masa lemnoasă) având un grad de utilizare de peste 96%.”

În anul 1995, această societate s-a privatizat prin metoda MEBO și a fost cumpărată de Asociația PAS, în prezent, având statutul de societate juridică cu capital integral privat.

Principalul obiectiv al sucursalei, amplasată în zona industrială Nord, este comercializarea și producerea produselor din lemn, mobilierul fiind principalul produs de fabricație prioritară. „ În topul primelor 500 de companii din economie, ordonate după cifra de afaceri, S.C. ALPROM S.A. Pitești ocupă locul 132, iar după volumul exportului locul 102, iar în domeniul „Producția de mobilier” ocupă locul 3 pe țară.”

În ceea ce privește industria ușoară, aceasta cuprinde trei importante unități și anume Întreprinderea Textilă, Întreprinderea de stofe “Argeșeană”, Întreprinderea de încălțăminte Pitești. Această ramură a industriei aduce pentru orașul Pitești aproximativ 9% din totalul industriei municipiului.

O altă companie importantă ce se află în perimetrul de dezvoltare nord a municipiului Pitești este Rolast S.A. Pitești. Această întreprindere este cea care a suferit cel mai mult în urma crizei economice din România, principala ocupație fiind producerea de cauciuc și mase plastice.

Statisticele spun că în anul 2005, Rolast a pierdut aproximativ 4 milioane de euro, lucru ce a influențat producția locală. Faptul că firma a renunțat la numeroase contracte ce nu aduceau profit pe termen lung, decizia Dacia Renault de a trece de la Solenza la Logan, deprecierea euro față de leu, precum și creșterea tarifelor pentru materii prime, au dus la pierderi uriașe și scăderea productivității firmei.

S- au întocmit numeroase proiecte de refinanțare și restructurare pe termen mediu și lung pentru această sucursală, însă eforturile sunt mai mari decât profitul, momentan criza se menține, iar încercările de reabilitare continuă.

În urma analizei realizate pe scurt, putem spune că orașul Pitești este un oraș cu o industrie diversificată, însă criza economică mondială nu a întârziat să apară și să influențeze într-o proporție ridicată și sectoarele industriei piteștene.

Într- o privire de ansamblu, cea mai dezvoltată platformă este cea sudică, datorită industriei chimice și petrochimice, ce a adus aproape 80% din fondurile și profitul Piteștiului. Perioada de referința arată restructurarea și sistarea multora dintre companiile românești, ce au fost preluate de firme franceze sau austriace, în vederea îmbunătățirii cadrului economic al municipiului.

În concluzie, Piteștiul este oraș cu potențial foarte ridicat, însă factorii externi, au dus la colapsul a ceea ce a însemnat perioada comunismului, însa Petrochimia Pitești rămâne o emblemă și nu în ultimul rând Uzina Dacia Mioveni, care încă produce o cifră de afaceri sustenabilă.

Fig.3. Platforme industriale Pitești, sursa proprie

Capitolul 5.2. Schimbări structurale în profilul antreprenorial

Mediul economic al orașului Pitești este reprezentat într-o proporție ridicată de firmele din comerț, unde lucrează aproximativ 50% din firmele piteștene și firmele mici de servicii, 30% din economia locală fiind ocupată în sectorul serviciilor.

Predominant pentru sectorul economic al orașului Pitești o reprezintă activitatea industrială, ce ocupă o proporție de aproximativ 80%, urmată de industria auto, dezvoltarea susținută și dezvoltarea unor platforme industriale cu potențial economic ridicat.

În ceea ce privește sectorul industrial, ramurile care ocupă cea mai mare pondere sunt: petrochimia, constructoare de mașini, energia electrică și termică, electrotehnica și electronică.

“Spiritul antreprenorial, reformele structurale și cele care vizează funcționarea unităților economice, precum și aplicarea mecanismelor de piață au condus la dezvoltarea rapida și foarte puternică a sectorului privat în Pitești”

Pitești, oraș caracterizat de o tradiție industrială foarte bine consolidată cu începuturi încă din anii 1960-1970, când s-au înființat “întreprinderi de importanță istorică”, apare astăzi ca un oraș cu o evoluție pozitivă. Densitatea întreprinderilor “ peste 63/1000 de locuitori”, poziționează orașul Pitești pe locul “5 între cei 13 poli de dezvoltare urbană identificați prin HGR nr. 998/2008”, valoare ce ridică orașul peste media națională și regională.

Profiul antreprenorial al orașului Pitești este unul bazat pe sectorul secundar-terțiar, din analiza domeniilor pe care le ocupă firmele piteștene, predomină sectorul serviciilor, urmat de sectorul industrial și construcțiile.

Această creștere a sectorului industrial, a fost determinată, în principal, de apropierea marilor întreprinderi, localizate în apropierea orașului Pitești, întreprinderi precum: SC Arpechim SA, Uzina de Automobile Dacia- Renault și sucursala Petrom. Aceste întreprinderi industriale au reprezentat pentru orașul Pitești “ un element de identitate al Piteștiului, dar și un actor cheie al

Sursa Proiect UB 1365

economiei locale, conducând la dezvoltarea unei mulțimi de întreprinderi active în filiera industriei automobilului.”

Capitolul 6.1. Schimbări în structura firmelor

În ceea ce privește sectorul primar, cuprins din agricultura, sivicultura, pescuit, industrie extractivă și industria electrică, se constată o creștere a numărului de firme pentru anii 2007-2012. Anul 2011 înregistrează cea mai ridicată valoare, cu un număr de 117 firme, fiind un an influențat de dezvoltarea tot mai mare a sectorului industrial, de implicarea investitorilor cu capital străin și de creșterea numărului de IMM-uri.

Sursa Proiect UB 1365

Construcțiile au fost cele care au totalizat pentru anul 2003-2008 un dinamism ridicat, cu o tendință pozitivă: numărul de firme active înregistrând pentru anul 2003 o valoare de 353, ajungând în anul 2008 la o valoare de 908.

Sursa Proiect UB 1365

Sursa Proiect UB 1365

Important pentru sectorul terțiar este comerțul. Numărul firmelor active din subsectorul comercial înregistrează cel mai mare volum în anul 2008 cu un număr de 4039 de firme, urmat de o scădere pentru anii 2009-2012, când cea mai mica valoare, apare la cifra de 3590 de firme active. Acest lucru a fost influențat de criza actuală și de închiderea unui număr mare de întreprinderi aflate în pragul falimentului sau al dizolvării.

Sectorul bancar este foarte bine reprezentat în municipiul Pitești, fiind active aproximativ “30 de bănci”, ce asigură o concurența ridicată pe piața muncii, cu o gamă amplă de firme ce oferă consultanță pentru afaceri. Orașul se află mult sub media regională, chiar dacă nu înregistrează valori ridicate peste media națională, în ceea ce privește sectorul serviciilor de sprijin ce se bazează pe KIBS, o importanță deosebită pentru municipiul Pitești, acest indicator fiind recunoscut la nivel internațional.

În ceea ce privește turismul, acesta este slab dezvoltat pentru orașul Pitești, domeniul prinicipal fiind cel business, deși există o serie de strategii de dezvoltare integrată ce au în vedere dezvoltarea patrimoniului cultural existent în orașul Pitești.

În ceea ce privește analiza numărului de salariați, Pitești este un oraș în care regenerarea economică este încă în curs de dezvoltare, principala sursă de forță de muncă fiind asigurată de sectorul serviciilor. Sectoarele tradiționale, cu precădere industria prelucrătoare, și sectorul agricol au înregistrat o continuă scădere a forței de muncă în perioada 2006-2012, când numărul mediu de salariați a scăzut de la 471 de persoane în anul 2006, la 324 de persoane în 2010.

Sursa Proiect UB 1365

Sursa Proiect UB 1365

În ceea ce privește sectorul secundar, numărul salariaților a crescut în anii 2003-2009 când înregistrau un număr de 35.811 de persoane pentru anul 2008. Ulterior datorită numărului mare de întreprinderi lichidate de criza actuală ce ocupau un loc pe piața de muncă, a dus la scăderea din anul 2010 până în prezent a efectivului de angajați, ajungând la o valoare de 25.116 persoane.

. Sursa Proiect UB 1365

Pe de altă parte, numărul salariaților a crescut în sectorul serviciilor, înregistrând o rată peste medie în anul 2004 cu o valoare de 42.756 de persoane, forță de muncă ce ocupă o pondere ridicată în domeniul bancar și al administrației publice. Sectorul construcțiilor este cel care a înregistrat un dinamism accentuat, cu o valoare de 10.403 salariați în anul 2008, ce îi asigură un “procentaj de 22%”.

Profitul județului Argeș este adus în mod cert de orașul Pitești, ce contribuie decisiv la creșterea și dezvoltarea economiei locale. “PIB-ul județean a crescut între 2003 și 2007 cu 93%, depășind rata de creștere atât la nivel național cât și regional.” Deși efectul crizei mondiale a afectat și județul Argeș, “prognozele oficiale până în 2012 poziționează județul Argeș pe locul al doilea în Regiunea Sud-Muntenia din punct de vedere a dinamismului economiei. Datele privind PIB-ul pe cap de locuitor ( 2007) reflectă poziția de lider la nivel regional al județului Argeș, care depășește media națională cu 14%.”

Sursa Proiect UB 1365

În ceea ce privește repartiția pe sectoare de activitate a profitului, se constată o creștere pentru sectorul primar în anul 2008, când cifra s-a ridicat la valoarea de 1.677.573 milioane de euro. Această dinamică economică a fost caracterizată de un trend pozitiv, cu un surplus comercial de 854.760.2 milioane de euro pentru anul 2010. Această valoare s-a datorat în principal exporturilor, Pitești fiind un oraș cu potențial ridicat în ceea ce privește ponderea resurselor de subsol, precum și datorită investițiilor în industria extractivă.

Deși Piteștiul deține poziția de lider din totalul Județului Argeș, criza economică, precum și tendința de terțializare, a dus la scăderea profitului pentru anul 2012.

Sursa Proiect UB 1365

Aceasta a influențat și dezvoltarea economică precară și disponibilizarea numărului de salariați din marile întreprinderi ce aduceau o rată a profitului ridicată.

Pentru sectorul secundar cea mai mare valoare a fost înregistrată în anii 2006-2009, cea mai mare valoare fiind de 43.361.235 milioane de euro atinsă în anul 2007. Acest an caracterizează într-o proporție mare aproximativ toate sectoarele de activitate economică, 2007 fiind anul care a adus Piteștiului cele mai multe investiții de capital străin și fix, dezvoltarea cu precădere a industriei prelucrătoare, precum și a construcțiilor.

Suprafața mare folosită pentru noi întreprinderi a fost premiza de la care s-a plecat pentru crearea strategiilor de dezvoltare și de îmbunătățire a ratei profitului. Ca și sectorul primar, sectorul secundar a înregistrat o scădere pentru anul 2012, lucru datorat în principal crizei economice mondiale așa cum am menționat anterior și slabei organizări administrative.

Sectorul terțiar a cunoscut cea mai mare dezvoltare dintre toate sectoarele de activitate, fiind susținut din ce în ce mai mult comerțul. Spre deosebire de cel secundar, acesta a păstrat valori relativ constante, pentru anul 2012, profitul ridicându-se la valoarea de 65.933.028 milioane de euro.

Sursa Proiect UB 1365

Fiind un oraș bazat pe export, relații comerciale, infrastructura a fost cea care a dus la dezvoltarea și dinamismul economic ridicat pentru orașul Pitești, contribuind la creșterea profitului și a dezvoltării durabile.

Productivitatea populației și calitatea infrastructurii orașului Pitești au fost încurajate de creșterea investițiilor străine, acestea crescând în perioada 2000-2008 de 14 ori față de anii precedenți, fiind concentrate pe modernizarea infrastructurii rutiere și amenajare urbană. Investițiile publice străine au contribuit la sporirea atractivității, în prezent în orașul Pitești investițiile străine “reprezintă 5,53% din totalul întreprinderilor active, capitalul investit ridicându-se la 161 de milioane de lei, prinicipalii investitori provenind din statele membre UE.”

Infrastructura business, în momentul de fața, reprezintă pentru orașul Pitești, încă un element ce poate fi îmbunătățit. În Pitești lucrează operatori de consultanță pentru întreprinderile mari cum ar fi: Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Județul Argeș, Asociația Oamenilor de Afaceri din Pitești.

Municipiul Pitești se caracterizează printr-un număr relativ restrâns de investitori străini importanți. Aceștia sunt activi predominant în sectorul industrial, acest sector fiind cheia economiei locale, având cel mai important rol din punct de vedere al numărului de angajați, sau al cifrei de afaceri produse. Cifra de afaceri a fost influențată în cea mai mare proporție de sectorul industrial pentru perioada 2006-2012 și având în vedere scăderea constantă a numărului de salariați, aceasta s-a menținut ridicată, evidențiind o dinamică a productivității.

. Sursa Proiect UB 1365

Din punct de vedere al cifrei de afaceri produse, sectorul primar este cel care influențează creșterea PIB-ului, creșterea numărului de salariți și creșterea numărului de IMM-uri active. Pentru anul 2012 s-a înregistrat cea mai mare valoare, valoare ce s-a ridicat la 96.498.911 milioane de euro.

. Sursa Proiect UB 1365

În ceea ce privește sectorul terțiar acesta cunoaște o creștere semnificativă pentru anii 2007-2008 când comerțul devine principala activitate economică a orașului Pitești. Acest lucru a fost influențat de implicarea Primăriei Pitești care a abordat numeroase strategii de dezvoltare, strategii ce au vizat intensificarea traficului rutier prin construirea și modernizarea rețelelor de infrastructură. Interesul pentru extinderea întreprinderilor mici și mijlocii a dus la implicarea din ce în ce mai activă a investitorilor străini ce au mărit considerabil cifra de afaceri pentru sectorul terțiar. Se observă faptul că această creștere a fost constantă și nu a înregistrat scăderi nici pentru anul 2012, an ce încă este influențat de criza economică mondială.

Profilul antreprenorial al orașului Pitești este unul bogat, prezența întreprinderilor mari și mici fiind într-un număr ridicat, însă marea majoritate sunt întreprinderi ce sunt active în domeniul “mijloacelor de transport” ca subfurnizori, ceea ce le face vulnerabile atunci când economia trece printr-o stare de criză.

Un avânt important din punct de vedere al infrastructurii și al economiei, a fost reprezentat de construcția centurii ocolitoare a Piteștiului. Câteva date referitoare la aceasta, va arăta cât s- a investit, ce influență a avut și cât este de indispensabilă pentru un oraș, cu premize mari de dezoltare.

Așadar, centura ocolitoare a Piteștiului este un proiect ce a fost inițiat de Adrian Năstase și sprijinit de Nicoale Văcăroiu, precum și de autoritățile locale. Această construcție este cea mai importantă realizată la nivelul Județului Argeș, după revoluție, importantă atât în ceea ce privește costurile ce au fost implicate pentru realizarea acesteia, cât și ca anvergură.

În anul 2004, s- au început lucrările efective pentru acest proiect, fiind asigurate toate cheltuielile necesare. La data de 19 noiembrie 2007 a fost dată în folosință. Astăzi, traficul de transit al Piteștiului este preluat de aceasta nouă arteră de circulație, ce măsoară aproximativ 15, 2 km.

„Privită de sus, centura ocolitoare a Piteștiului pare un șarpe imens ce se încolăcește lent, de parcă s- ar întinde la soare în jurul laturii estice a orașului, iar uneori se ridică brusc, agil, ca și cum ar avea să se repeadă asupra unei victime, numai de el văzută, din păpurișul râului Argeș.”

Proiectul a fost fiinanțat de Administrația Națională a Drumurilor, având constructor firma JW Astaldi Ital-Strade. Șoseaua dispune de doua pasaje și nouă poduri, unind Coridorul 4 Pan-European ce face legătura cu București, Râmnicu-Vâlcea și Vama Nădlac spre Europa de Vest. Costurile acestei lucrări s-au ridicat la peste 120 de milioane de euro, bani veniți de la BERD, restul fiind sponsorizați efectiv de statul român.

De ce este important aceast proiect pentru Pitești? Pentru că asigură fluidizarea traficului rutier și decongestionează pe raza municipiului Pitești tranzitul, devenit infernal o dată cu dezvoltarea acestuia.

Pentru viitor se dorește construirea autostrăzii ce va lega Piteștiul de Sibiu și Constanța.

Capitolul 6. Analiza SWOT

Venind de la cuvintele englezești Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats, analiza SWOT este o metodă de analiză, ce se utilizează în majoritatea studiilor de fezabilitate și de dată mai recentă în studiul sistemelor teritoriale. Încă de când aceasta a apărut, prin posibilitatea de a sesiza eventualele disfuncționalități, a devenit una dintre cele mai importante metode ale managementului strategic.

Aceasta poate fi efectuată ori de câte ori apar schimbări la nivel local, național sau internațional. Economia este un domeniu dinamic în care se dorește permanent o evaluare a fluctuațiilor, de aceea analiza SWOT poate favoriza sau poate împiedica realizarea obiectivelor.

Tranziția Piteștiului de la o economie centralizată la o economie concurențială de piață, cu numeroase schimbări ce au fost rareori prevăzute, a dus la adoptarea unor strategii de dezvoltare, pe o perioadă de 8, respectiv 10 ani. Acest lucru a dus la analiza SWOT pentru a putea diminua timpul de viabilitate a unor strategii. Managementul orașului industrial a putut fi îmbunătățit datorită acestor analize repetate.

Acest capitol al studiului de caz pentru orașul Pitești, a fost realizat în urma analizei efectuate cu privire la situația economică a Municipiului, ca urmare a elaborării strategiilor de dezvoltare ce au în vedere evoluția polului de influență al Județului Argeș.

În ceea ce privește punctele tari, acestea sunt cele care ridică orașul Pitești la standardele unui oraș dezvoltat datorită resurselor și capacităților pe care acesta le deține. Punctele tari sunt constituite de prezența mare a resurselor de subsol, Pitești fiind cunoscut ca important centru industrial și de premise oportune de dezvoltare economică pe termen lung. Orașul se bucură de poziție geografică favorabilă în raport cu unitățile limitrofe, fiind un important pol de extracție. Numărul întreprinderilor este încă la un nivel ridicat, susținând cifra de afaceri și profitul.

Punctele slabe sunt cele care arată acele resurse ce nu sunt suficient valorificate, dar și instabilitatea Municipiului Pitești în ceea ce privește infrastructura. Dezvoltarea economică și creșterea rapidă a numărului de locuitori constituie o problemă actuală, traficul rutier fiind îngreunat. O parte din mijloacele de transport aferente circulației sunt slabe și nu sunt conforme cu standardele Uniunii Europene.

Oportunitățile sunt cele care oferă posibilitatea orașului Pitești să ajungă la standardele impuse de Uniunea Europeană. Acestea sunt create cu ajutorul Primăriei Pitești, dar și cu ajutorul localnicilor ce susțin dezvoltarea economică. Crearea locurilor de muncă prin sprijinirea investițiilor cu capital străin și fix și prin crearea de suprafețe care fac posibilă deschiderea întreprinderilor mari, sunt obiective ce pot fi atinse pentru un trai mai bun de viață.

Amenințările sunt cele care pot afecta într-un mod negativ dezvoltarea și evoluția economică a orașului Pitești și pot îmbrăca diverse forme. Aceste amenințări ar putea interveni în condițiile unui colaps bancar sau al IMM-urilor, ce ocupă un loc destul de activ pentru economia locală a orașului Pitești.

Tab.1. Analiza SWOT a orașului Pitești, sursa proprie

Această analiza SWOT prezintă o parte din problemele cu care se confruntă orașul Pitești, detaliate aceastea ar putea fi extreme de utile în elaborarea unor coduri de legi, a unor strategii de dezvoltare, strategii ce vor fi prezentate ulterior în următorul capitol. Analiza poate de asemenea să pună mai bine în valoare potențialul ridicat de care dispune orașul Pitești, să accelereze gradul de restructurare urbană și să îmbunătășească relațiile economice cu investitori străini, internaționali.

Pe de altă parte, orașul Pitești este unul dintre cele mai dezvoltate orașe din Nordul Munteniei, fiind furnizor de activități economice pentru zonele limitrofe și totodată aici se realizează din cele mai vechi timpuri schimburi comerciale, fiind oraș de tranzit.

Tranziția Piteștiului de la centralism la economie de piață, cu numeroase schimbări frecvente și destul de rapide, duce la elaborarea unor strategii care să nu aibă o perioadă mai mare de 8 sau 10 ani pentru implementare.

O structurare atentă a spațiului urban al orașului Pitești ar putea duce la o dezvoltare adecvată, la o calitate mai bună a vieții, la o sistematizare a principalelor rute de transport precum și la crearea unui model particular de organizare administrativ-teritorial la standarde ridicate.

Capitolul 7. Strategii de dezvoltare economică pentru orașul Pitești

Datorită dezvoltării orașului Pitești, a intervenit necesitatea adoptării unor obiective strategice capabile să ridice standardele economice actuale. Strategiile de dezvoltare sunt prioritar axate pe mediul economic, acest lucru fiind fezabil și studiului de caz, schimbările intervenite în profilul antreprenorial al Municipiului, fiind cele care pot influența în cea mai mare măsură caracteristicile de restructurare și dezvoltare.

Așadar, în urma statisticilor efectuate de Primăria Pitești, există anumite direcții strategice capabile să ofere o imagine de ansamblu a ceea ce va fi implementat în economia locală pentru a susține în final cel mai mare obiectiv și anume creearea ariei metropolitane Pitești. Data la care se va creea această arie metropolitană nu este specificată, deoarece toate proiectele ce vor fii dezvoltate și implementate sunt în curs de demarare și au termeni permanenți, anuali, iar unele dintre acestea sunt deja realizate.

Evoluția constantă a profilului antreprenorial prin încurajarea investițiilor străine într-un mediu dinamic și competitiv

Creearea unei economii durabile, ecologice și performante, concurență asigurată de un management strategic eficient

Principalul scop al acestor direcții strategice este reprezentat de dorința păstrării unui echilibru economic, acest lucru fiind realizat prin valorificarea potențialului industriilor, ce ar putea oferi atât cetățenilor, cât și agențiilor economici un mediu propice de dezvoltare durabilă. Profilul antreprenorial trebuie susținut prin calitatea vieții, inițative locale pentru întreprinderi, îmbunătățirea infrastructurii urbane.

Pentru sustenabilitatea profilului antreprenorial obiectivele strategice sunt următoarele:

Diminuarea diferenței dintre cerere și ofertă, ce sunt prezente în ramuri economice slab dezvoltate, dar care prezintă condiții optime de evoluție pe viitor: serviciile turistice, industria alimentară, domeniul IT.

Creșterea competitivității pe termen lung a economiei locale, a fost o strategie luată în considerare datorită potențialului mare de dezvoltare a Municipiului Pitești atât din punct de vedere regional și național, cât și internațional. Acest lucru poate fi realizat prin creșterea productivității IMM-urilor, creșterea invetițiilor străine în sectoarele economice cheie și creșterea zonei de influență în raport cu zonele limitrofe.

Creearea unor programe care să susțină anumite facilități fiscale și financiare pentru agenții economici din cadrul IMM-urilor. Această strategie se pretează firmelor ce dovedesc o transparență în raport cu unitățile publice și comunitățile locale și care lucrează în domenii de perspectivă economică

Dezvoltarea pentru produse a unor branduri internaționale, lucru ce se realizează prin forța de muncă calificată cerută de firmele ce au nevoie de susținere pe piața de capital internațională, menținerea, stabilirea parteneriatelor și o preocupare permanenta asupra calității

Implementarea unor ramuri economice complementare economiei Bucureștiului, lucru favorizat de distanța mică dintre Pitești și București, ce poate aduce profit, datorită milioanelor de potențiali clienți, precum și a investitorilor străini

Dezvoltarea industriilor noi, inovatoare și moderne care pot duce la folosirea resurselor energetice într-un mod eficient și ecologic prin introducerea unui nou sistem de management performant

Strategii pentru atragerea investitorilor străini cu capital fix care să introducă conceptul de economie adiacentă

Dezvoltarea sectorului serviciilor, ce poate îmbunătății economia locală datorită investitiilor locale, prin creșterea locurilor de muncă și susținerea personalului superior calificat ce a fost disponibilizat o dată cu închiderea numeroaselor întreprinderi cu activitate tradițională

Accesibilitate la fondurile europene, mai mult decât este posibil în prezent, prin fructificarea relațiilor naționale și regionale

Vechile magazine ce nu se mai încadrează standardelor europene trebuie să fie îmbunătățite prin asmiliarea unor noi forme de comerț, printr-o strategie modernă de diversificare

Reducerea diferențelor dintre sectorul privat și sectorul de stat prin realizarea de parteneriate între oamenii mediului de afaceri ai orașului Pitești și administrația locală. Acest lucru duce la ameliorarea profilului social al orașului

Posibilități de valorificare a resurselor tradiționale și încurajarea producătorilor locali

Aprobarea reducerii taxelor și impozitelor locale, mărirea spațiilor destinate investițiilor de capital străin ceea ce ar facilita dezvoltarea sectorului de servicii

Programele strategice ce susțin dezvoltarea economiei locale ale orașului Pitești :

“Revizuirea și îmbunătățirea sistemelor de planificare, zonare și dezvoltare (Planul Urbanistic General, Planul Urbanistic Zonal, Planul Urbanistic de Dezvoltare)”. Acest program vizează dezvoltarea mediului de afaceri, oferind posibilitatea celor implicați în acest domeniu să facă alegeri în ceea ce privește expansiunea, suprafața de investiție.

“Sprijinirea dezvoltării rețelelor metropolitane în domeniul comunicațional.” Permite oamenilor din domeniul științei să aibă acces la furnizorii externi și interni, să satisfacă mare parte din capitalul de piață și dezvolte infrastructura IT.

“Crearea centurilor ocolitoare ale Piteștilor și racordarea la viitoarea autostrada Transeuropeana.”

“Elaborarea unui program de atragere a investițiilor.” Acest program își propune dezvoltarea unor asociații care să susțină agenții economici, să îi informeze despre ceea ce pot creea pe piața economic a orașului Pitești. Se poate diminua exodul spre ariile de influență importante precum București

“ Crearea unei zone de dezvoltare economică, parcuri științifice și tehnologice precum și rețelele de dezvoltare necesare.”

O perspectivă cu reale valențe economice importante o reprezintă includerea în aria metropolitană Pitești a unor comune. Acest lucru va duce la investiții ridicate cu capital străin, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii în județ, sfera serviciilor va crește prin adăugarea activităților ce sunt mai puțin dezvoltate.

“Elaborarea unei strategii de marketing pentru micii întreprinzători, realizarea de studii și crearea unei baze de date necesare dezvoltării IMM-urilor.” Strategia urmărește indentificarea acelor servicii și bunuri care nu sunt valorificate suficient și se află într-o cantitate insuficientă pe piață.

Alte probleme privind strategiile de dezvoltare a Municipiului Pitești au în vedere infrastructura, construirea Coridorului IV European, parcărilor publice, pasajelor și centurilor ocolitoare, parcuri industriale, promovarea unui brand specific local.

Inovarea și dezvoltarea tehnologică ce poate susține o competitivitate pe piețele externe și internaționale. Acest lucru are impact direct asupra creșterii numărului de întreprinderi, al productivității acestora, creșterea cifrei de afaceri și a exportului, precum și a atractivității Municipiului Pitești și a potențialului antreprenorial.

Toate aceste strategii de dezvoltare vor avea un impact ridicat asupra principalelelor arii de influență din orașul Pitești, acestea sunt cele care ar trebui să asigure pe viitor un mediu sustenabil și creșterea competitivității economice și a productivității întreprinderilor românești. Acest lucru ar putea duce la dezvoltarea pe plan extern și internațional și ar putea diminua efectele produse de criza economică mondială ce tinde să acapereze din ce în ce mai mult toate sectoarele de dezvoltare. „ Măsurile întreprinse vor genera, până în anul 2015, o creștere medie a productivității de aproximativ 5,5 % anual și vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media Uniunii Europene.”

Scopul acestor strategii de dezvoltare este în prezent acela de a reuși o apropiere a tuturor obiectivelor sociale și economice formulate atât la nivel local, național cât și regional, în condițiile schimbărilor ce se petrec în dinamica spațială și socială, în contextul crizei economice mondiale.

Această viziune de dezvoltare pentru Municipiul Pitești are la bază principiile pe care Uniunea Europeană le susține în cadrul strategiilor sale, ca rezultat al economiei globalizate. Uniunea Europeană susține așadar : dezvoltarea teritorială, politici de dezvoltare regională, coeziune economic și dezvoltare sustenabilă a mediului urban.

Recent, motto-ul pe care l-a adoptat Pitești, Viitorul mai aproape, sugerează necesitatea pe care o resimte Municipiul pentru implementarea acestor strategii de dezvoltare, în condițiile creșterii dinamice a populației și presiunii competiției de pe piață.

Piteștiul, ca de altfel întreaga Românie, încearcă să promoveze trecerea către o economie a informației și cunoașterii și va încerca să ocupe o poziție cât mai înaltă, să promoveze cultura antreprenorială pentru a reuși să deschidă oportunități unor generații de întreprinzători cu idei ce pot genera creșterea economică, idei invoatoare și afirmarea unui segment cât mai mare al societății.

Urmărind aceste premise, dezvoltarea locală presupune creșterea economică durabilă, ce ar putea îmbunătății calitatea standardelor sociale pentru comunitatea locală. “Pentru a-și putea, însă, crea o strategie clară și coerentă, cu șanse reale de reușită în aplicare, administrația locală a municipiului Pitești are în vedere corelarea măsurilor propuse cu cele cuprinse în Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, Programul Operațional Regional și Programele Operaționale Sectoriale.”

Totodată, dezvoltarea economică locală prezintă anumite elemente cum ar fi planificarea, marketingul, științele economice, însă importanță prezintă și sectorul privat, prin finanțe, dezvoltarea sistemului imobiliar, etc.

Economia Piteștiului încearcă să răspundă pozitiv dinamicii globale, pieței concurențiale, creând aceste strategii de dezvoltare și o bază antreprenorială instituționalizată.

Creșterea competitivității așa cum rezultă și din strategiile de dezvoltare menționate în paginile anterioare stau la baza stimulării cifrei de afaceri și a profitului. Un alt element este suștinerea investițiilor cu capital fix și străin ce ar influența mărirea numărului salariaților, dezvoltarea unor noi sectoare de activitate, menținerea și stabilirea de parteneriate.

Un aspect foarte important al dezvoltării și al strategiilor este constituirea zonei metropolitane a orașului Pitești. Este un concept apărut datorită susținerii economice de care dă dovadă acest municipiu în prezent și a fost luat în considerare datorită potențialului ridicat, raportat la zonele limitrofe ale acestuia.

O regiune metropolitană „ se referă la un teritoriu care conține un număr de unități administrative autonome, punându-se accent deopotrivă pe independența metropolitană și pe coordonarea afacerilor metropolitane.” ( 1993, The World Conference, Tokyo).

Dezvoltarea ariei metropolitane Pitești a avut ca scop integrarea în primă fază a orașelor și zonelor limitrofe, precum comunele : Albota, Moșoaia, Ștefănești, Mioveni, Mărăcineni, Bradu și Bascov.

Principalele motive pentru care acest Municipiu ar trebui integrat ca o zonă metropolitană sunt:

Municipiul Pitești este principalul pol de dezvoltare din Muntenia

Datorită resurselor și a potențialului mixt, deține o poziție puternică pentru întreaga regiune

Menține o serie de parteneriate teritoriale, ce fac legătura cu Transilvania

Are forță de muncă și personal superior calificat ieftină

Mediul de afaceri este foarte bine dezvoltat, având resurse specifice ce le permit agenților economici să lucreze pe piața locală, regională și internațională

Criteriile ce au delimitat zona metropolitană a orașului Pitești :

Condițiile legii

Integrarea Europeană

Strucura și configurația culoarelor principale de dezvoltare

Centura verde este necesară

Municipiul Pitești este situat în Coridorul IV, pe drumul paneuropean

Planurile urbanistice sunt reactualizate

Proiecte prioritare ce sunt posibile, cum ar fi pachetul metropolitan de proiecte

În teritoriul județean este inclus deja conceptul amenajare de Zonă Metropolitană

Bugetele locale vor permite amenajarea teritoriului metropolitan

Obiectivele acestei zone metropolitane a orașului Pitești au în vedere dezvoltarea infrastructurii, energiei și a telecomunicațiilor, construcția cartierelor de locuințe noi, precum și a zonelor rezidențiale, îmbunătățirea sectorului terțiar și a turismului, atragerea de capital fix și străin, dezvoltarea economică integrată.

Totuși pentru a face față zonelor metropolitane existente, este nevoie de sume imense de bani axați pe infrastructură, pentru ca o dată aceasta dezvoltată poate oferi investitorilor, dar și locuitorilor oportunități pentru o creștere economică. De asemenea, trebuie avute în vedere unitățile administrativ- teritoriale, care trebuie să își reorienteze politicile fiscale, pentru a maximiza profitul.

Revitalizarea economică este cea care devine primordială în constituirea zonei metropolitane a orașului Pitești. Aceasta se va realiza prin diversificarea dotărilor din domeniul afacerilor, dezvoltarea profilului antreprenorial al comunităților locale și sprijinirea sectorului privat. Un alt aspect la fel de important este constituit de atragerea investițiilor străine directe, deschiderea cât mai mare pe piață și activități de marketing complexe care să promoveze orașul Pitești.

Rezultatele promise de la constituirea acestei zone metropolitane sunt :

Calitatea vieții va fi îmbunătățită la nivel urban datorită dezvoltării mediului de afaceri, a serviciilor și a calității investițiilor

Cooperarea la nivelul căilor de infrastructură regională

Parteneriate noi în implementare și planificare ceea ce duce la consolidarea relațiilor internaționale cu Uniunea Europeană și la susținerea sectorului privat la nivel local

Condiții favorabile pentru dezvoltarea integrată a economiei, ceea ce asigură competitivitatea zonei, stabilizarea poziției de pol principal în cadrul zonelor limitrofe și mărirea suprafeței disponibile pentru investiții

Realizarea echilibrului dintre beneficiile creșterii economice și costurile pe care aceasta le implică

Se asumă riscurile pierderii profitului și a oportunităților ce nu pot fi valorificate pe termen mediu și lung

În concluzie, după părerea personală, ca nativ al acestui Muncipiu, pot spune că orașul Pitești este un oraș ce tinde să se dezvolte din ce în ce mai mult și deși constituirea zonei metropolitane este un proiect ambițios, aparent, fără mari șanse de reușită, în ultima perioadă a devenit fezabil și palpabil.

La nivelul economiei locale, Piteștiul se confruntă încă cu probleme de organizare, însă infrastructura, deschiderea noilor centre comerciale, înființarea centrelor de informare pentru mediul de afaceri, precum și modernizarea centrului sunt obiective pe care le-am menționat în acest studiu de caz și care deja au început să se concretizeze. E posibil, așa cum spun și numeroși localnici să dureze foarte mult, însă strategiile de dezvoltare sunt redactate și deschise pentru fondurile europene și unele dintre ele se află deja în curs de implementare.

Fig. 19. Viitoarea zonă metropolitană Pitești, sursa proprie

Capitolul 8. Concluzii

Economia națională tinde încă să fie caracterizată printr-un consum exagerat, un consum ce este susținut de cerințele tot mai mari de pe piața internă și externă. Profitul obținut prin consumul constant de bunuri și servicii duce la dezvoltarea acestei economii datorită dorinței oamenilor de a avea un trai de viață ridicat, consum ce este influențat și de standardele pe care le impune Uniunea Europeană. De-a lungul timpului, standardele impuse de UE, au fost un real eșec la nivelul orașului Pitești, pentru că economia se bazează pe export și pe resurse ce nu pot fi valorificate într-un mod sustenabil și productiv.

Se poate vorbi în acest caz mai ales de Municipiul Pitești, lucrarea de față fiind cea care ilustrează schimbările structurale ce au intervenit în anumite perioade și care au influențat toate sectoarele de activitate, fie într-un mod pozitiv, fie negativ.

Profilul antreprenorial al orașului Pitești este caracterizat ca fiind unul bogat, cu numeroase valențe ce ilustrează dezvoltarea dinamică a economiei locale, dinamică care se reflectă și la nivel național. Afirm acest lucru, deoarece din analiza factorilor cheie precum cifra de afaceri, profit, firme și numărul de salariați, s-au constat fluctuații ale valorilor, cu valori ridicate pentru anul 2008, însă în ușoara scădere pentru anul 2012. Acest lucru arată tendința economiei de a suferi modificări datorate restructurărilor teritoriale, crizei mondiale, datorate feedback-urilor negative care mențin echilibrul, sau la polul opus al feedback-urilor pozitive ce provoacă dezechilibre.

Piteștiul a fost și rămâne unul dintre cei mai mari poli de dezvoltare industrială, beneficiind încă de resurse de subsol importante, fiind totodată și unul dintre cei mai mari exportatori de autoturisme, prin Uzina Dacia Mioveni. Nu se poate spune însă că această dezvoltare s-a menținut și a antrenat permanent forța de muncă, deoarece orașul Pitești a suferit de pe urma crizei economice moment în care s-au produs numeroase închideri de întreprinderi, firmele mari dând faliment, iar cele cu istorie, precum Arpechim sau Rolast au fost sistate și preluate de investitorii străini francezi și elvețieni.

Totuși se poate vorbi de o creștere a competitivității prin încurajarea investițiilor cu capital fix și străin și a unei evoluții progresive a mediului de afaceri, de susținere a IMM-urilor. Aceste strategii de dezvoltare sunt cele care încearcă să mențină un profil cât mai complex, bogat și sustenabil care să asigure un mediu economic ce se ridică la standardele Uniunii Europene.

În lucrarea de față se poate vorbi și de o extindere pe viitor a orașului Pitești, din punct de vedere administrativ-teritorial, extindere ce are în vedere o reală arie metropolitană care să cuprindă zonele limitrofe ale orașului și care să ducă orașul la stadiul de pol de influență cu importanță deosebită. Una din strategiile de extindere are în vedere infrastructura, crearea de legături pe centuri ocolitoare cu orașele Brașov, Sibiu și Constanța, prin acest lucru fiind susținut comerțul și legăturile cu zone caracterizate de un puternic spirit turistic. Sprijinul acordat IMM-urilor, precum și dezvoltarea rețelei bussines este un real progres care ar putea susține evoluția economică, creșterea competitivității și recunoașterea pe piața externă a Municipiului Pitești.

Un rol important în abordarea acestui subiect a fost evidențierea evoluției și extinderii platformelor industriale. Nu se poate vorbi de Pitești fără a menționa măcar o dată de Combinatul Petrochimic, de Institutul de Cercetări Nucleare și de Uzina de autoturisme Dacia Mioveni. Toate aceste domenii au fost cele care au ridicat Municipiul Pitești la rangul de oraș dezvoltat, de pol industrial și de oraș cu sustenabilitate economică.

Se dorește crearea unui mediu nepoluant, cu numeroase parcuri tehnologice și industriale, clustre industriale care să aducă un aport ridicat al cifrei de afaceri, a profitului și un nume pe piața externă, conform standardelor Uniunii Europene. Sunt obiective mărețe, însă Primăria orașului Pitești a făcut un demers în realizarea acestoria prin obținerea fondurilor europene, în anul 2005, capabile să ajute la crearea unor parcuri și unor zone împădurite pentru a putea oferi un mediu liniștit, ecologic, dar care să permită continuarea principalei axe economice, axa industriei.

Numărul întreprinderilor existente în industrie este așa cum reiese și din datele statistice utilizate ca suport al lucrării de licență, sunt într-un procentaj ridicat, de aproximativ 14% pentru sectorul primar și 42% pentru cel secundar. În ceea ce privește cifra de afaceri, sectorul primar deține 24% în industria extractivă și 55% în industria prelucrătoare. Profitul reflectă un procentaj de 26% pentru industria extractivă și 49% pentru industria prelucrătoare. În ultimul rând, sunt salariații ce ocupă 21% în industria extractivă și 49% în industria prelucrătoare.

Aceste date vin să susțină domeniul industrial, care este cel mai important domeniu de activitate al orașului Pitești. Un aspect important al industriei din orașul Pitești este gradul mare de inovare adus de aceste întreprinderi, inovare care stă la baza viitoarei arii metropolitane și care este totodată și un factor cheie în susținerea economică a acestui oraș.

Aproximativ pe același loc cu domeniul industrial, ca pondere, se situează comerțul, o activitate cu istorie pentru Municipiul Pitești, acesta fiind cunoscut ca oraș târg încă din Evul Mediu. Funcția comercială oferă o viziune pozitivă asupra dezvoltării economice, fiind cea care întreține relațiile pe piața externă și care ajută la valorificarea potențialului existent la nivel local. Comerțul face parte din sectorul terțiar, ocupând o pondere seminficativă. Analiza datelor statistice arată faptul că firmele au cel mai ridicat procentaj pentru această activitate de 48%, cifra de afaceri reflectă o pondere de 73%, profitul 58%, iar salariații ocupă o proporție de 48% din totalul sectorului terțiar.

Aceste analize au arătat clar principalele ramuri de dezvoltare ale axei economice. Toate au fost influențate de schimbările structurale ale profilului antreprenorial din orașul Pitești.

Există o serie de modificări ce sunt necesar a fi implementate la nivel local pentru ca această arie de influență să se transforme într-un real oraș economic care să poată oferi un mediu adecvat forței de muncă superior calificată. Transformarea într-un oraș sustenbil va fi posibilă prin implicarea investitorilor străini, crearea unor suprafețe de interes general unde aceștia să aibă posibilitate de extindere pentru a aduce un aport ridicat economic.

Concluzionând se poate spune că există premise de dezvoltare foarte importante care pot să ridice orașul Pitești la rangul de concentrare urbană din punct de vedere economic, se poate afirma că ambițiile pot fi susținute prin creșterea competitivității și se poate spune în final că profilul antreprenorial al acestui Municipiu promite să devină unul bogat, conform standardelor Uniunii Europene.

Capitolul.10. Bibliografie

Braghină C., Zamfir D., (2006), Legistlație în turism, Editura Universitară, București

Dooley K., (2002), Health Care Organizations as Complex Adaptive Systems, University of Minnesota

Erdeli G., Cândea M., Braghină C., Costachie S., (1999) , Dicționarul de geografie umană, Editura Corint, București

Erdeli G., Cucu V., (2005), România. Populație. Așezări umane. Economie, Editura Transversal, București

Erdeli G., Cucu V., (2007), România. Populație. Așezări umane. Economie, Ediția a II-a, Editura Transversal, București

Erdeli G., Simion G., (2009), Strategia dezvoltării zonelor metropolitane și amenajarea turistică, Editura ASE, București

Furtună V., Anuarul general al orașului Pitești și Județului Argeș, Editura Presa

Gavril M., Pitești, O regiune în plină înnorire, Editura de Stat pentru Literatură și Artă

Ianoș I., ( 2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, București

Ianoș I., (2004), Dinamica urbană ( Aplicații la orașul și sistemul urban românesc), Editura Tehnică, București

Ianoș I., (2006), Strategie de dezvoltare locală a Municipiului Craiova, Editura Tehnică

Ianoș I., Heller, Wilfried (2006), Spațiu, economie și sisteme de așezări, Editura Tehnică, București

Ianoș I., Tălângă C., (1996), Structura și dinamica funcțională a orașelor mici din România, a II-a Conferință Regională de geografie, Universitatea de Vest, Timișoara

Ianoș I., Tălângă Cristian, ( 1994), Orașul și sistemul urban românesc în condițiile economiei de piață, Institutul de Geografie, București

Ianoș, I. (1997), Industria, element și factor de presiune în organizarea spațiului, Analele Universității de Vest din Timișoara, Geografie, vol. 7

Peptenatu D. ( 2007), Inițiativa antreprenorială în turism și rolul său în dezvoltarea economiilor locale. Studiu de caz zona de influență a Municipiului București, în vol. Conferința Internațională. Dezvoltare regională și multiculturalitate în Uniunea Europeană, Editura Risoprint, Cluj-Napoca

Petre P., Dicu P., Voinescu S., (2008), Pitești – Tradiție și contemporaneitate, Biblioteca Județeană “Dinicu Golescu”, Argeș

Petre P., Dicu P., Voinescu S. (1988), Istoria municipiului Pitești, București, Editura Academiei Republicii Socialiste Române

Petre P., Dicu P., Voinescu S. ,(2008), Pitești – Tradiție și contemporaneitate, Biblioteca Județeană “Dinicu Golescu”, Argeș

Petre P.,(1984), Pitești 600, Istorie, cultură, economie, urbanism, Memento, Ediția I, Editura Museum

Plesk, Lindberg, Zimmerman, (1997), Complex Adaptive Systems

Radulescu I. Gr, (1938), Comerțul și industria în trecutul orașului Pitești, Editura Tipografia și Librăria Artistică, Pitești

Sănescu M., (2010), Aiud, Suceava, Pitești, Brașov, Vol. I., Editura Polisam, Iași

Scarlat I., (2005), Economie locală Județul Argeș, Editura Independent Economică

Tălângă C. ,(2000), Transporturile și sistemele de așezări din România, Editura Tehnică, București (Teză de doctorat)

Teodor Mavrodin, (2003), Argeșul și Muscelul, Spații istorice ale românismului, Editura Tiparg, Pitești

26. Urucu V., Cândea M., Erdeli G., Creangă N., Petre D. IDU, (1984), Probleme ale sistematizării teritoriului și localităților, Vol. II, Geografie umană și economică, Editura Academiei Române, București

27. W.B. Arthur, (1994), Increasing Returns and Path Dependence in the Economy, Michigan University Press, Ann Arbor

28. W.Ross Ashby, (1952), Design for a Brain: The Origin of Adaptive Behaviour, New York, Wiley

29. *** Primăria Muncipiului Pitești, Strategia Post-Aderare a Municipiului Pitești, 2008, Vol. I., II, III

30. *** Revista Arges, Anul XXIII, Nr.2 (197), Pitesti, Februarie 1988

31. ***Erdeli G., Cernăianu D., (1999), Traficul rutier o component esențială a colectivităților umane moderne, în Volumul de Comunicări de Geografie, Editura Universitară București

32.*** Peptenatu D., Tălângă C., Pintilii R. D., (2008), Rolul sectorului antreprenorial în tratamentul ariilor profund dezavantajate, în Comunicări de Geografie( under edition)

33.*** Peptenatu D., Pintilii R., Drăghici C., Stoian D., (2009), Accentuarea disparitățiilor teritoriale din România- Revista de Geografie Politică, GeoPolitică – Revista de Geografie Politică, GeoPolitică și GeoStrategie, Anul III, nr.29(1/2009), Editura Top Form, București, p.165-172, ISSN : 1538-543X

34.*** Pintilii R.D., Drăghici C.C., Peptenatu D., (2008), Criterii și indicatori utilizați în delimitarea zonelor de influență urbană, Human Geographies (under edition)

35.***http://www.observatordebacau.ro/2014/05/14/schimbare-istorica-cea-mai-mare-companie-din-romania-nu-mai-este-petrom-dacia-este-noul-lider-documentul-care-arata-la-ce-afaceri-ajuns-producatorul-auto.html

36.***http://www.daciagroup.com/despre-noi/platforma-industriala-dacia/centrul-de-piese-schimb-dacia

Capitolul.10. Bibliografie

Braghină C., Zamfir D., (2006), Legistlație în turism, Editura Universitară, București

Dooley K., (2002), Health Care Organizations as Complex Adaptive Systems, University of Minnesota

Erdeli G., Cândea M., Braghină C., Costachie S., (1999) , Dicționarul de geografie umană, Editura Corint, București

Erdeli G., Cucu V., (2005), România. Populație. Așezări umane. Economie, Editura Transversal, București

Erdeli G., Cucu V., (2007), România. Populație. Așezări umane. Economie, Ediția a II-a, Editura Transversal, București

Erdeli G., Simion G., (2009), Strategia dezvoltării zonelor metropolitane și amenajarea turistică, Editura ASE, București

Furtună V., Anuarul general al orașului Pitești și Județului Argeș, Editura Presa

Gavril M., Pitești, O regiune în plină înnorire, Editura de Stat pentru Literatură și Artă

Ianoș I., ( 2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, București

Ianoș I., (2004), Dinamica urbană ( Aplicații la orașul și sistemul urban românesc), Editura Tehnică, București

Ianoș I., (2006), Strategie de dezvoltare locală a Municipiului Craiova, Editura Tehnică

Ianoș I., Heller, Wilfried (2006), Spațiu, economie și sisteme de așezări, Editura Tehnică, București

Ianoș I., Tălângă C., (1996), Structura și dinamica funcțională a orașelor mici din România, a II-a Conferință Regională de geografie, Universitatea de Vest, Timișoara

Ianoș I., Tălângă Cristian, ( 1994), Orașul și sistemul urban românesc în condițiile economiei de piață, Institutul de Geografie, București

Ianoș, I. (1997), Industria, element și factor de presiune în organizarea spațiului, Analele Universității de Vest din Timișoara, Geografie, vol. 7

Peptenatu D. ( 2007), Inițiativa antreprenorială în turism și rolul său în dezvoltarea economiilor locale. Studiu de caz zona de influență a Municipiului București, în vol. Conferința Internațională. Dezvoltare regională și multiculturalitate în Uniunea Europeană, Editura Risoprint, Cluj-Napoca

Petre P., Dicu P., Voinescu S., (2008), Pitești – Tradiție și contemporaneitate, Biblioteca Județeană “Dinicu Golescu”, Argeș

Petre P., Dicu P., Voinescu S. (1988), Istoria municipiului Pitești, București, Editura Academiei Republicii Socialiste Române

Petre P., Dicu P., Voinescu S. ,(2008), Pitești – Tradiție și contemporaneitate, Biblioteca Județeană “Dinicu Golescu”, Argeș

Petre P.,(1984), Pitești 600, Istorie, cultură, economie, urbanism, Memento, Ediția I, Editura Museum

Plesk, Lindberg, Zimmerman, (1997), Complex Adaptive Systems

Radulescu I. Gr, (1938), Comerțul și industria în trecutul orașului Pitești, Editura Tipografia și Librăria Artistică, Pitești

Sănescu M., (2010), Aiud, Suceava, Pitești, Brașov, Vol. I., Editura Polisam, Iași

Scarlat I., (2005), Economie locală Județul Argeș, Editura Independent Economică

Tălângă C. ,(2000), Transporturile și sistemele de așezări din România, Editura Tehnică, București (Teză de doctorat)

Teodor Mavrodin, (2003), Argeșul și Muscelul, Spații istorice ale românismului, Editura Tiparg, Pitești

26. Urucu V., Cândea M., Erdeli G., Creangă N., Petre D. IDU, (1984), Probleme ale sistematizării teritoriului și localităților, Vol. II, Geografie umană și economică, Editura Academiei Române, București

27. W.B. Arthur, (1994), Increasing Returns and Path Dependence in the Economy, Michigan University Press, Ann Arbor

28. W.Ross Ashby, (1952), Design for a Brain: The Origin of Adaptive Behaviour, New York, Wiley

29. *** Primăria Muncipiului Pitești, Strategia Post-Aderare a Municipiului Pitești, 2008, Vol. I., II, III

30. *** Revista Arges, Anul XXIII, Nr.2 (197), Pitesti, Februarie 1988

31. ***Erdeli G., Cernăianu D., (1999), Traficul rutier o component esențială a colectivităților umane moderne, în Volumul de Comunicări de Geografie, Editura Universitară București

32.*** Peptenatu D., Tălângă C., Pintilii R. D., (2008), Rolul sectorului antreprenorial în tratamentul ariilor profund dezavantajate, în Comunicări de Geografie( under edition)

33.*** Peptenatu D., Pintilii R., Drăghici C., Stoian D., (2009), Accentuarea disparitățiilor teritoriale din România- Revista de Geografie Politică, GeoPolitică – Revista de Geografie Politică, GeoPolitică și GeoStrategie, Anul III, nr.29(1/2009), Editura Top Form, București, p.165-172, ISSN : 1538-543X

34.*** Pintilii R.D., Drăghici C.C., Peptenatu D., (2008), Criterii și indicatori utilizați în delimitarea zonelor de influență urbană, Human Geographies (under edition)

35.***http://www.observatordebacau.ro/2014/05/14/schimbare-istorica-cea-mai-mare-companie-din-romania-nu-mai-este-petrom-dacia-este-noul-lider-documentul-care-arata-la-ce-afaceri-ajuns-producatorul-auto.html

36.***http://www.daciagroup.com/despre-noi/platforma-industriala-dacia/centrul-de-piese-schimb-dacia