Strategia de Dezvoltare Economico Sociala a Municipuiului Pascani
Strategia de dezvoltare economico-sociala a municipuiului Pascani
CUPRINS
1. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO – SOCIAL
Economia municipiului
Mediul de afaceri
Investiții străine directe
3. STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Industria
4. SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura rutieră
Infrastructura feroviară
Infrastructura de utilități
Infrastructura de comunicații
Infrastructura educațională
Infrastructura de sănătate
Infrastructura de locuințe
5. EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTĂTEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
Educația
Cultura
Sănătate
Servicii sociale
6. RESURSELE UMANE ȘI PIAȚA MUNCII
Populația municipiului Pașcani
Piața muncii
7. DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Calitatea aerului
Poluarea fonică
Calitatea apelor
Calitatea vegetației și a solurilor
Gospodărirea deșeurilor
Spații verzi și zone de agrement
8. TURISMUL
Monumente istorice și obiective turistice
Activitatea turistică
9. EGALITATEA DE ȘANSE
Persoane cu nevoi speciale
Egalitatea de gen
10. TEHNOLOGIA INFORMAȚIONALĂ ȘI DE COMUNICAȚII
11. ANALIZA SWOT
12. DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
13. OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
14. PLAN STRATEGIC DE ACȚIUNI
15. COEZIUNEA ȘI CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE
Coeziunea și concordanța cu politicile comunitare 190
Dezvoltarea durabilă
Societatea informațional
Coeziunea și concordanța cu politicile naționale
16. POLITICA DE GESTIONARE ȘI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE
17. PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACȚIUNI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Atestarea documentară
Însemnele localității
Organizarea
Așezarea geografică
Suprafața
Relieful
Clima
Hidrografia
Populația
Atestarea documentară
Prima atestare documentară datează din anul 1453 din timpul domnitorului Moldovei, Alexandru al II-lea.
Documentele cele mai vechi ale Pașcanilor încep șirul mențiunilor acestei localități la 1587- 1588, un act cu văleatul (anul de la Facerea Lumii) 7096, emis de Nicoară șoltuzul și cei 12 pârgari ai orașului Baia, privește vânzarea unui loc „între movile și între Siretul Vechi și Siretul Nou”, unde se putea face moară și pod peste Siret”. Actul citat conține, astfel, nu numai cea mai veche atestare a numelui Pașcanilor, dar și numele celor mai vechi pășcăneni.
Numele Pașcaniului indică pe strămoșul întemeietor al așezării, „descălecătorul” satului și primul său stăpân, eroul eponim, căci Pașcani nu înseamnă altceva decât urmașii (fiii, nepoții) unui Pașco, cu alte cuvinte, locul stăpânit (satul întemeiat) cândva de un străvechi Pașco, și anume Oană Pașco.
Însemnele localității
Stema municipiului Pașcani reprezintă un scut împărțit orizontal în două segmente, având o coroană murală de argint deasupra. Aceasta reprezintă atestarea medievală a localității, precum și existența unor construcții medievale boierești. În partea inferioară a scutului, pe fond albastru, este sigla atelierelor CFR Pașcani, unitate simbol al municipiului, iar în partea superioară, pe fond roșu purpură, se află acvila bicefală, simbol al boierilor Cantacuzini, cei mai de seamă stăpâni ai acestor domenii în perioada medievală.
Organizare administrativ teritorială
Municipiul Pașcani are în componență orașul Pașcani și 5 suburbii (Blăgești, Boșteni, Gîștești, Lunca Pașcani, Sodomeni).
Așezarea geografică
Municipiul Pașcani este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, în vestul județului Iași, la intersecția paralelei 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’ longitudine estică. La sud se mărginește cu comunele Miroslovești și Stolniceni-Prăjescu, la est cu Ruginoasa și Todirești, la nord cu Vânători și Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă.
În partea de jos a orașului, la 208 m altitudine față de nivelul mării, sunt localitățile suburbane Lunca Pașcani și Blăgești, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim localități suburbane Gâștești, Boșteni și Sodomeni.
Suprafața
Suprafața municipiului Pașcani este de 75,42 km2, reprezentând 1,37% din suprafața județului Iași.
Relieful
Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei, ocupând de la vest la est următoarele subunități ale acestuia: Podișul Fălticenilor, Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se desfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale și versanți.
Teritoriul municipiului Pașcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei subunități.
Podișul Fălticenilor, cunoscut și sub numele de Podișul Moțca, se caracterizează prin prezența unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400 – 450 SmTR,ATaEltGiItAudDiEnDeEaZVmOLaTxAiRmEăECfOiiNnOdM4IC5O6-SmOC,IAînLĂdAeMaUluNlICRIPuInUcLuUlI PșAi Ș4C5A5NIm în dealul Lutăriei. Acestea se continuă spre est printr-un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m. Culoarul
Siretului se suprapune luncii și teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o suprafață
2008 – 2015
plană, largă de 3,5 – 4,3 km și cu altitudine de 205 – 215 m.
Podișul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea șeii Ruginoasa – un ansamblu de dealuri largi și platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225 – 355 m. Trecerea spre lunca Siretului se face printr-un versant abrupt la nord de Blăgești și mai domol la sud de acesta. Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafețe plane, cu lățime de 4,3 km în nord și 3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215 – 205 m și pantă longitudinală de cca 1%.
Clima
Teritoriul municipiului Pașcani se încadrează într-un climat de tip temperat – continental de nuanță destul de moderată, specific dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m și poate fi caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la stația Pașcani.
Temperatura aerului. Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în luna iulie de 20,1°C și un minim mediu în ianuarie de – 2,7°C. În cursul anului creșterile interlunare cele mai pronunțate se înregistrează între martie – aprilie (6,7°C) și aprilie – mai (5,8°C), iar descreșterile cele mai mari între septembrie – octombrie și (5,0°C) octombrie – noiembrie (6,4°C).
Precipitațiile atmosferice – sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm/m2. Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantități medii lunare înregistrându- se în luna iunie (91,6 mm/m2), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm/mp). Aportul principal la volumul mediu multianual îl au precipitațiile din perioada caldă a anului (70%), comparativ cu cele din semestrul rece, apreciabil mai reduse (30%). Pe anotimpuri, cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (42% din totalul anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) și iarna (11%).
Vânturile care activează în zona Pașcani sunt determinate atât de circulația generală a atmosferei, cât și de condițiile reliefului local, fiind mult influențate de prezența văii Siretului care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer.
Hidrografia
Aria municipiului Pașcani este bogată atât în ape de suprafață cât și în ape subterane. Principala apă care drenează teritoriul localității de la nord la sud prin partea de est a așezării este Siretul, acesta primind o serie de afluenți al căror debit variabil nu seacă niciodată.
Apele de suprafață
PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Descriere
Siretul, la o altitudine de 209 m față de nivelul mării, se distinge printr-o vale largă, cu direcția N-S, cu un grad înalt de meandrare și o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul variază în funcție de factorii climatici.
Pe raza municipiului Pașcani nu sunt lacuri naturale, în schimb sunt amenajate heleștee, iazuri și lacuri de baraj.
Vegetația
SVTReAgTeEtGaIțAiaDEeDsEtZeVOcLaTrAaRcEteErCiOsNtiOcMăICzOo-nSOeCloIAr LdĂeA MpUoNdIiCșI.PIÎUnLUloI cPuAȘriCleANîIn care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în estul și vestul municipiului, predominând: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență
2008 – 2015
mai redusă paltinul, arțarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu și cireșul sălbatic. Arbuștii
mai răspândiți sunt: alunul, vornicelul, dârmozul, cornul și socul. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei. Flora decorativă, variată, include: salvii, petunii, begonii, micșunele, regina nopții, lalele, bujori, mușcate, trandafiri etc.
Solurile
Structura geologică a zonei nu a favorizat apariția unor bogății de mare valoare economică. O răspândire mai mare o au argilele sarmațiene și cuaternare, exploatate local, fără o utilizare industrială. La fel gresiile și calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistență și pentru întreținerea drumurilor. Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan local. La acestea se pot adăuga apele minerale sulfuroase, folosite parțial în scopuri terapeutice.
Populația
Populația totală în 2006 era de 43.828 locuitori din care 21.618 populație de sex masculin și
22.210 populație de sex feminin.
Din totalul populației, 98,76% reprezintă populația de naționalitate română, iar 1,24% populația de altă naționalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască, rusă, lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO – SOCIAL
Economia municipiului
Mediul de afaceri
Investiții străine directe
EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
Economia
Economia municipiului
Modificările legate de tranziția spre o economie de piață, restructurarea, procesul de rearanjare a structurilor economice naționale și liberalizarea prețurilor au avut și încă mai au o influență asupra domeniului economic.
Relațiile economice ale orașului cu zona rurală constituie suportul material al dezvoltării centrului urban, prin intermediul acestora asigurându-se materii prime necesare pentru ramuri ale industriei și produse agroalimentare pentru populația urbană. În sens opus, orașul asigură produsele industriale și serviciile necesare spațiului rural.
Mediul economic al municipiului Pașcani are un caracter predominant industrial. Schimbările economico-sociale din societatea românească, determinate de tranziția la economia de piață, s-au făcut simțite și aici, existând după 1989 un declin în domeniul industrial. Unele întreprinderi de tradiție pentru această zonă s-au închis sau și-au restrâns activitatea, au apărut firme noi, dinamice și moderne, care au obiecte de activitate în acord cu cerințele pieței. Comerțul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de construcții, echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.
Se poate considera că au crescut interrelațiile dintre oraș și localitățile rurale din administrativul municipiului Pașcani. Pe de o parte, suburbiile continuă să furnizeze produse agricole către piața orașului, pe de altă parte, prezența slabă a activităților de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraș, care asigură cea mai mare parte a mărfurilor alimentare și nealimentare necesare consumului populației.
Mediul de afaceri
Numărul de firme care și-au desfășurat activitatea în municipiul Pașcani în anul 2006 a fost de 1.077, dintre care:
952 microîntreprinderi, respectiv 88%;
118 întreprinderi mici și mijlocii, respectiv 11%;
7 întreprinderi mari, respectiv 1%.
Ciri ale industriei și produse agroalimentare pentru populația urbană. În sens opus, orașul asigură produsele industriale și serviciile necesare spațiului rural.
Mediul economic al municipiului Pașcani are un caracter predominant industrial. Schimbările economico-sociale din societatea românească, determinate de tranziția la economia de piață, s-au făcut simțite și aici, existând după 1989 un declin în domeniul industrial. Unele întreprinderi de tradiție pentru această zonă s-au închis sau și-au restrâns activitatea, au apărut firme noi, dinamice și moderne, care au obiecte de activitate în acord cu cerințele pieței. Comerțul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de construcții, echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.
Se poate considera că au crescut interrelațiile dintre oraș și localitățile rurale din administrativul municipiului Pașcani. Pe de o parte, suburbiile continuă să furnizeze produse agricole către piața orașului, pe de altă parte, prezența slabă a activităților de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraș, care asigură cea mai mare parte a mărfurilor alimentare și nealimentare necesare consumului populației.
Mediul de afaceri
Numărul de firme care și-au desfășurat activitatea în municipiul Pașcani în anul 2006 a fost de 1.077, dintre care:
952 microîntreprinderi, respectiv 88%;
118 întreprinderi mici și mijlocii, respectiv 11%;
7 întreprinderi mari, respectiv 1%.
Cifra de afaceri, numărul de salariați și numărul de firme active pe domenii de activitate din municipiul Pașcani, în perioada 2001 – 2005 este prezentată în tabelul 1:
EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
Mediul de afaceri
Tabelul 1 – Evoluția cifrei de afaceri, a numărului de firme și salariați
Domeniul de
activitate Criterii 2001 2002 2003 2004 2005
Nr. societăți
Cercetare,
comerciale 22 29 32 41 44
dezvSoTlRtaArTeEGșIiA DECDifErZaVOdLeTAaRfEacECeOriNOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
high tech
– mii lei 23.425,24 39.246,80 46.936,22 59.714,72 67.642,08
Nr. salariați 702 1.000
Nr. societăți
1.031
2100.085–22015
977
Industrie
Agricultură, pescuit, piscicultură
Construcții
Servicii
Comerț și turism
comerciale 70 81 99 113 120
Cifra de afaceri
– mii lei 203.375,50 247.565,97 288.534,97 313.955,78 310.281,77
Nr. salariați 7.859 7.957 7.839 7.141 6.601
Nr. societăți
comerciale 10 8 11 12 22
Cifra de afaceri
– mii lei 4.282,74 7.005,93 7.281,39 8.237,03 9.724,33
Nr. salariați 240 192 122 122 122
Nr. societăți
comerciale 5 9 14 17 32
Cifra de afaceri
– mii lei 2.330,11 8.859,68 18.503,80 12.415,16 19.032,42
Nr. salariați 760 664 664 664 575
Nr.societăți
comerciale 88 88 79 87 116
Cifra de afaceri
– mii lei 4.081,64 5.095,03 6.688,01 11.747,47 20.869,98
Nr. salariați 2.885 2.009 1.958 1.594 1.543
Nr. societăți
comerciale 456 431 428 441 493
Cifra de afaceri
– mii lei 71.271,14 93.454,81 119.647,67 154.418,22 166.847,77
Nr. salariați 1.737 305 322 334 446
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași
Conform datelor furnizate de Camera de Comerț și Industrie Iași se constată următoarele:
în domeniul cercetării, dezvoltării și high-tech-ului se înregistrează o creștere a numărului de firme de 100% și a numărului de salariați de 39,17% în anul 2005 față de anul 2001;
creșterea, în sectorul industriei, a numărului de firme cu 71,14% și o scădere a numărului de salariați cu 16% în anul 2005 față de anul 2001;
sectorul agricol și silvic înregistrează o creștere a numărului de firme cu 120% și o scădere a numărului de salariați cu 49,16% în anul 2005 față de anul 2001;
în construcții numărul EfiVrmAeLloUrAcRreEșAte McEuD5I4U0L%U, IiaErCOnuNmOărMulICsOala-rSiaOțilCorIAL
înregistrează o creștere cu 24,34% în anul 2005 față de anul 2001;
Mediulddoemaefancieurli serviciilor înregistrează o creștere a numărului de firme de 31,81% și o scădere a numărului de salariați de 46,51% în anul 2005 față de anul 2001;
comerțul și turismul înregistrează o creștere a numărului de firme de 8,11% și o scădere a numărului de salariați de 74,32% în anul 2005 față de anul 2001.
Din punct de vedere al cifrei de afaceri, se înregistrează creșteri în toate sectoarele de activitate în anul 2005 comparativ cu anul 2001. În comparație cu 2004 în domeniul industriei se înregistrează o scădere de 1,20%.
Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri totală a municipiului
SPTRaAșTcEaGnIiAîDnEpDeErZiVoOaLdTaAR2E0E0C1ON–OM2I0C0O5-SOsuCInAtL:Ă A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Tabelul 2 – Ponderea domeniilor de activitate în cifra de afaceri totală 2008 – 2015
Domenii de activitate 2001 2002 2003 2004 2005
Cercetare, dezvoltare și
high tech 7,59% 9,78% 9,63% 10,65% 11,38%
Industrie 65,87% 61,70% 59,18% 56,01% 52,20%
Comerț și turism 23,08% 23,29% 24,54% 27,55% 28,07%
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași
Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că cel mai mare aport în totalul cifrei de afaceri, la nivelul municipiului Pașcani, îl are domeniul industriei, care a înregistrat un regres de la 65,87% în 2001 la 52,20% în 2005. Alte domenii de activitate care au un aport semnificativ în totalul cifrei de afaceri sunt: cercetarea, dezvoltarea și high tech-ul, comerțul și turismul care au înregistrat o ascendență de la 7,59% în 2001 la 11,38% în 2005 și respectiv de la 23,08% în 2001 la 28,07% în 2005.
Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri în anul 2005, la nivelul municipiului Pașcani se prezenta astfel:
Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri
11,38%
28,07%
3,51%
3,20%
1,64%
52,20%
C ercetare, dezvoltare și high tech Industrie Agricultură, pescuit, piscicultură C onstrucții
Servicii C omerț și turism
-SOCIAL
Figura 1 – Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri în anul 2005
Se constată, că ponderea cea mai mare în totalul cifrei de afaceri, în anul 2005, o avea domeniul industriei cu 52,20%, locul doi era ocupat de domeniul comerț și turism cu o pondere de 28,07%, iar locul trei era deținut de domeniul cercetare, dezvoltare și high tech cu 11,38%.
STTRaAbTeEGluIAl D3E –DECZVifOrLaTAdReE EaCfOaNcOeMrIiCOp-eSOdCoIAmLĂeAnMiiUleNIdCIePIaUcLUtiIvPiAtȘaCtAeNIdin sectorul industrial
Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
Industria extractivă 0 0 53,37
2008 – 2015
0 0
Produse primare 168,64 1.091,88 3.321,25 3.165,78 4.569,76
Energie electrică, termică, gaze, apă
Metalurgie și produse metalice
Mașini și echipamente Mijloace de transport Lemn, celuloză, hârtie Mobilă
Confecții textile și blănuri
Pielărie și încălțăminte Articole pentru sport,
Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
jucării și altele
Industria alimentară, a
băuturilor și a tutunului 91.684,25 110.306,79 127.969,36 148.647,28 163.724,82
Edituri, tipărirea, reproducerea înregistrMăerdiliourl dpee asfuapceorriți și activi
EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
32,04 260,49 107,50 72,66 166,47
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași
Evoluția cifrei de afaceri aferentă industriei
Mii lei
170000
160000
150000
140000
130000
120000
110000
100000
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2001 2002 2003 2004 2005
An
I ndus tria extrac tivă P rodus e primare
E nergie elec tric ă, termic ă, gaze, apă M etalurgie ș i produs e metalic e
M aș ini ș i ec hipamente M ijloac e de trans port
L emn, c eluloză, hârtie M obilă
C onfec ții textile ș i blănuri P ielărie ș i înc ălțăminte
A rtic ole pentru s port, juc ării ș i altele I ndus tria alimentară, a băuturilor ș i a tutunului E dituri, tipărirea, reproduc erea înregis trărilor
STRATEGFIAigDuEraDE2ZV–OLETvAoRlEuEțCiaONcOifMreICiOd-eSOaCfIaAcLĂerAi MpUeNdICoImPIeUnLUiiIdPeAȘaCcAtNivI itate în sectorul industrial
Cea mai mare pondere în cifra de afaceri din domeniul industriei, o a2v0e08a – i2n0d1u5 stria alimentară cu o creștere de la 45,08% în anul 2001 la 52,77% în anul 2005.
Evoluția microîntreprinderilor, IMM-urilor și a întreprinderilor mari în perioada 2001 – 2005 în municipiul Pașcani este prezentată în tabelul 4.
Tabelul 4 – Evoluția numărului de firme
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași
Conform datelor prezentate se constată:
o creștere a numărului de microîntreprinderi de 22,51% în anul 2005 comparativ cu anul 2001, iar față de 2004 o creștere de 12,54%;
IMM-urile au înregistrat cea mai importantă creștere în anul 2005 comparativ cu anul
2001, de 48,27%;
EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
Numărul întreprinderilor mari a înregistrat o scădere de 12,5% în anul 2005 față de
aInnuvel s2t0iț0ii 4s.trăine
Investiții străine directe
Volumul total al investițiilor străine directe, în anul 2005, a fost de 12.688.110 lei.
Tabelul 5 – Investițiile străine directe în anul 2005
STRATNEGr.IA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
crt. Domeniu
Agricultură, vânătoare și servicii anexe
Silvicultură, exploatare forestieră și servicii
Nr. firme 3
Participare străină – lei
200821– 32.09135 3
anexe 1 1.050
Industria alimentară și a băuturilor 4 10.859.382
Fabricarea produselor textile 4 426.132
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte;
aranjarea și vopsirea blănurilor 3 16.040
Fabricarea lemnului și a produselor din lemn și
6 plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din împletitură de pai și alte materiale vegetale
1 1.090
Industria construcțiilor metalice și a produselor
din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații) 1 7.500
Industria de mașini și echipamente 1 1.880
Producția de mobilier și alte activități industriale 3 9.680
Construcții 4 8.260
Comerț cu ridicata și servicii de intermediere în
comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete)
Comerț cu amănuntul (cu excepția comerțului cu
autovehicule și motociclete); repararea bunurilor personale și gospodărești
4 12.947
9 460.880
Hoteluri și restaurante 2 2.830
Transporturi terestre; transporturi prin conducte 2 1.750
Activități anexe și auxiliare de transport,
activități ale agențiilor de turism 1 600
Tranzacții imobiliare 3 638.816
Informatică și activități conexe 1 5.000
Alte activități de servicii prestate în principal
întreprinderilor 2 20.340
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Iași
Domeniile de activitate cele mai exploatate de către investitorii străini sunt:
comerț – 13 firme în perioada 2005, cu o participare de capital străin în valoare de 473.827 lei;
construcțiile, industria alimentară, fabricarea produselor textile – 4 firme pe fiecare domeniu de activEitVatAeL. UInAduRsEtrAia MaliEmDenItUarLăUșIi Ea CbOăuNtuOriMlorICprOez-eSnOtaCoIAL participare străină în valoare de 10.858.382 lei în anul 2005;
Investaițgiirsictruălitnuera, producția de mobilier și tranzacțiile imobiliare – 3 firme pe fiecare domeniu de activitate.
Analizând figura nr. 3 se constată că cel mai important domeniu în care s-au realizat investiții străine este cel al industriei alimentare și al băuturilor cu un procent de 85,95%, urmat de domeniul tranzacțiilor imobiliare și comerț cu amănuntul, cu un procent de 5,03% și respectiv de 3,63%.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
Ponderea investițiilor străine pe domenii de activitate în municipiul Pașcani
85,59%
3,36%
0,01%
1,69%
0,16%
0,04%
5,03%
0,00%
0,01%
3,63%
0,02%
0,01%
0,07%
0,10%
0,13%
0,08%
0,01%
0,06%
Agricultură, vânătoare și servicii anexe Silvicultură, exploatare forestieră și servicii anexe
Industria alimentară și a băuturilor Fabricarea produselor textile
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; Fabricarea lemnului și a produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal Industria de mașini și echipamente
Producția de mobilier și alte activități industriale n.c.a. Construcții
Comerț cu ridicata și servicii de intermediere în comerțul cu ridicata Comerț cu amănuntul
Hoteluri și restaurante Transporturi terestre; transporturi prin conducte Activități anexe și auxiliare de transport, activităti ale agențiilor de turism Tranzacții imobiliare
Informatica și activități conexe Alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor
Figura 3 – Ponderea investițiilor străine pe domenii de activitate în anul 2005
EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
Concluzii
Concluzii:
Numărul de firme care și-au desfășurat activitatea în municipiul Pașcani în anul 2006 a
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
STRATEGIA D
fost de 1.077, dintre care:
952 microîntreprinderi, respectiv 88%;
118 întreprinderi mici și mijlocii, respectiv 11%;
7 întreprinderi mari, respectiv 1%.
În perioada 2001 – 2005 se înregistrează o evoluție pozitivă a mediului de afaceri atât din perspectiva creșterii numărului de firme la nivel local, cât și a creșterii cifrei de afaceri în cele mai importante sectoare (construcții, comerț și turism, servicii și industrie);
Se constată o creștere a numărului de firme din categoria IMM-urilor și microîntreprinderilor, în perioada 2001 – 2005;
Contribuție ridicată la cifra de afaceri a municipiului Pașcani o deține sectorul industrial cu un procent de 52,20% în anul 2005, iar dintre domeniile industriei, cea mai mare pondere în cifra de afaceri o are industria alimentară, a băuturilor și a tutunului;
Investițiile străine în municipiul Pașcani, în anul 2005, au fost de 12.688.100 lei, iar cele mai exploatate sectoare de activitate au fost: comerțul, industria alimentară, industria ușoară și construcțiile.
Volumul investițiilor străine este scăzut în domeniile servicii, cercetare -dezvoltare, IT&C;
Numărul de IMM-uri la 1.000 locuitori este redus, în comparație cu cel de la nivel județean și regional;
Participarea microîntreprinderilor și IMM-urilor la export este foarte redusă;
Cooperare insuficientă între universități/instituții de cercetare și IMM-uri pentru transfer de tehnologie și dezvoltare a inovării;
Nivel scăzut al cercetării – dezvoltării și inovării și legătura fragilă cu economia;
Cultura antreprenorială este slab dezvoltată;
Lipsa standardelor de management al calității în majoritatea firmelor de la nivel local;
Dezvoltarea slabă a sectorului de servicii și agricultură;
Competitivitatea firmelor pe plan extern este redusă;
5
Lipsa unor centre mari de afaceri și a infrastructurii aferente;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Agricultura
Agricultura, ramură de tradiție, rămâne o ocupație importantă a locuitorilor, chiar și după transformarea localității în centru urban. În momentul de față suprafața agricolă este de 5.893 ha. Din suprafața totală a teritoriului administrativ de 6.647 ha, 754 ha reprezintă intravilanul.
Suprafața totală a fondului funciar este 5.893 ha, având următoarea structură:
arabil – 4.064 ha, reprezentând 68,96%;
fânețe și pășuni – 1.738 ha, reprezentând 29,49%;
vii și livezi – 91 ha, reprezentând 1,54%.
În zona Pașcani, în funcție de structura culturilor agricole, se cultivă: grâu, orz, orzoaică, ovăz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, cartofi, legume.
Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine, prin care se furnizează carne, lapte, ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale și de societățile din domeniu.
Tabelul 6 – Evoluția fondului funciar – ha
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Municipiul Pașcani are în teritoriul administrativ, o suprafață totală care permite desfășurarea unui complex de funcțiuni și activități. Activitățile agricole sunt preponderente în zonele rurale ale municipiului Pașcani, acestea reprezentând un important pol în susținerea aprovizionării pieței și a ramurilor industriale prelucrătoare.
Evoluția suprafaței agricole
6.000
5.800
5.600
5.400
5.564
5.445
5.548
5.893
5.893
Suprafața totală agricolă
5.200
5.189
5.000
4.800
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 4 – Suprafața agricolă a municipiului Pașcani
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015 19
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Suprafața agricolă a municipiului Pașcani se caracterizează printr-o creștere de 11,95% în anul 2004 comparativ cu anul 2003, iar în anul 2005 suprafața agricolă stagnează la valoarea de 5.893 ha. Analizând figura 4 observăm o traiectorie instabilă a suprafeței agricole pe perioada 2000 – 2005, presărată cu creșteri și descreșteri de la an la an. Cea mai mare creștere a suprafeței agricole se înregistrează în anul 2004.
Suprafața agricolă și cultivată în folosință cuprinde:
suprafața arabilă;
suprafața de livezi și pepiniere pomicole;
suprafața de pășuni;
suprafața de fânețe.
Evoluția suprafeței arabile
4.400
4.350
4.300
4.250
4.200
4.150
4.100
4.353
4.217
4.277
4.199
Suprafața arabilă –
4.050
4.000
3.950
3.900
4.064 ha
4.064
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 5 – Suprafața arabilă a municipiului Pașcani
Suprafața arabilă ocupă 68,96% din totalul suprafeței agricole. Acest procent atestă orientarea locuitorilor din zonele limitrofe spre cultivarea culturilor de grâu și secară, porumb, cartofi și floarea soarelui.
Suprafața arabilă este în scădere în anii 2002, 2003, 2004, în timp ce în anul 2005 aceasta stagnează la valoarea de 4.064 ha. Scăderea suprafeței arabile din ultimii ani a fost cauzată de creșterea suprafeței pășunilor, viilor, pepinierelor viticole și fânețelor.
Evoluția suprafeței de livezi și pepiniere pomicole
55
50 50 50
50
45
41 41 41
Suprafața – livezi și pepiniere pomicole – ha
40
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 6 – Suprafața livezilor și pepinierelor pomicole
Livezile și pepinierele pomicole ocupă din totalul suprafeței agricole doar 0,70%. Suprafața livezilor și pepinierelor pomicole stagnează în anii 2000, 2001 și 2002 la valoarea de 50 ha, iar începând cu anul 2003 scade cu 18% până la 41 ha, menținându-se la această valoare până în anul 2005.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Evoluția suprafeței de pășuni
2008 – 2015
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
916
918
951
1.447
679
1.447
Suprafața
pășuni
ha
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 7 – Suprafața pășunilor
Pășunile se află pe al doilea loc în structura suprafeței agricole deținând 24,55% din aceasta. Suprafața de pășuni înregistrează o creștere spectaculoasă de 113,10% în anul 2004 comparativ cu anul 2003. Creșterea suprafeței de pășuni a cauzat diminuarea suprafeței agricole arabile. Această evoluție a pășunilor reflectă orientarea locuitorilor din suburbii spre creșterea animalelor (ovine, bovine, etc.)
Evoluția suprafeței de vii și pepiniere viticole
60
50
50
50
40
30
20
10 10
10
0 10
0
Suprafața – vii și pepiniere viticole – ha
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 8 – Suprafața viilor și pepinierelor viticole
Suprafața de vii și pepiniere viticole ocupa 0,85% din totalul suprafeței agricole în anul 2005. Viile și pepinierele viticole înregistrează o creștere spectaculoasă de 400%, ocupând în anul 2004 o suprafață de 50 ha. În anul 2005 nu apare nici o fluctuație a suprafeței de vii și pepiniere viticole aceasta stagnând la valoarea din anul 2004.
STRATEGIA DE DEZ
Evoluția suprafeței de fânețe
305
291
2008 – 2015
280
255
260
260
260
291
Suprafața – fânețe – ha
230
235
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 9 – Suprafața fânețelor
Fânețele ocupau din suprafața totală agricolă 4,93% în anul 2005. În anii 2001, 2002, 2003 are loc o stagnare a suprafeței fânețelor la valoarea de 260 ha. Fânețele înregistrează o creștere în anul 2004 de 11,92% comparativ cu anul 2003, iar în anul 2005 suprafața acestora stagnează din nou la valoarea de 291 ha.
Tabelul 7 – Suprafața cultivată pe tipuri de culturi
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
În Municipiul Pașcani se cultivă în principal: grâu și secară, porumb, cartofi, floarea soarelui, sfeclă de zahăr și legume.
Situația suprafeței cultivate pe tipuri de culturi se prezintă astfel:
Suprafața cultivată de grâu și secară ocupă 30,82% din suprafața totală cultivată. Aceasta scade începând cu anul 2002 cu 46,18% comparativ cu anul 2001, iar în 2003 scade cu 13,31% față de anul 2002, ajungând la valoarea de
1.022 ha;
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Suprafața cultivată cu porumb boabe are o traiectorie instabilă înregistrând creșteri și descreșteri de la an la an. Astfel, în anul 2001 are loc o scădere de 14,54% comparativ cu anul 2000, iar în anul 2002 crește suprafața cultivată cu 10,47% față de anul 2001, în timp ce în anul 2003 se înregistrează o scădere ușoară de 0,91%, având valoarea de 1.422 ha. Terenul cultivat cu porumb boabe ocupa 42,88% din suprafața totală cultivată în anul 2003;
Suprafața cultivată cu cartofi este în creștere începând cu anul 2002, după ce în anul 2001 s-a înregistrat o scădere a acesteia cu 27,83% comparativ cu anul
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2000. Astfel, în anul 2003 suprafața cultivată de cartofi atinge valoarea de 215
ha;
Suprafața cultivată cu floarea soarelui ocupă 10,28% din su2p0r0a8fa–ț2a01t5otală
cultivată și prezintă o creștere în anul 2003 de 99,41% (341 ha) comparativ cu anul 2002;
Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr ocupă din suprafața totală cultivată 6,18%. Aceasta înregistrează creșteri și descreșteri de la an la an. Astfel, în anul 2003 are loc o creștere de 25,77% (205 ha) comparativ cu anul 2002, an în care se înregistrează o scădere de 20,49% față de anul 2001.
Suprafața cultivată cu legume ocupa cel mai puțin din suprafața totală cultivată, și anume 3,35% adică 111 ha în anul 2003. Începând cu anul 2002 suprafața cultivată cu legume se află în creștere, în 2003 înregistrând o creștere de 35,36%.
Evoluția suprafeței totale cultivate
4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
3.608
4.125
3.222
3.316
2000 2001 2002 2003
Anul
Suprafața totală cultivată – ha
Figura 10 – Suprafața totală cultivată
Suprafața totală cultivată prezintă o traiectorie instabilă în perioada 2000 – 2003, crescând în anul 2001 cu 14,33%, în timp ce în anul 2002 se înregistrează o scădere a acesteia de 21,89%, iar în anul 2003 crește cu 2,92% comparativ cu anul 2002, atingând valoarea de
3.316 ha.
Producția vegetală agricolă, la culturile principale este prezentată în tabelul 3.
Tabelul 8 – Producția agricolă vegetală
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Denumire 2000 2001 2002 2003
Producția totală de grâu și secară – tone 3.346 8.215 4.758 1.197
Producția totală la porumb boabe – tone 4.451 3.965 4.735 4.689
Producția totală de cartofi – tone 2.452 3.682 3.066 1.939
Producția totală la floarea soarelui –tone 383 315 328 778
Producția totală la sfeclă de zahăr – tone 7.371 5.415 7.622 4.400
Producția totală la legume – tone 956 943 1.203 1.345
Producția totală de struguri – tone 50 50 50 40
Producția totală de fructe – tone 75 138 76 77
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Producția agricolă vegetală a municipiului Pașcani se constituie în principal din următoarele
culturi:
grâu și secară;
porumb boabe;
cartofi;
floarea soarelui;
sfeclă de zahăr;
legume;
struguri;
fructe.
2008 – 2015
Structura producției agricole vegetale
13,40% 5,38%
30,42%
32,42%
8,28% 0,53%
0,28% 9,30%
Producția totală de grâu și secară Producția totală la porumb boabe Producția totală de cartofi Producția totală la floarea soarelui Producția totală la sfeclă de zahăr Producția totală la legume Producția totală de struguri Producția totală de fructe
Figura 11 – Ponderea producției agricole vegetale în anul 2003
Producția de grâu și secară înregistrează în anul 2003 o scădere drastică de 85,43% comparativ cu anul 2001, an în care are loc o creștere spectaculoasă a producției de 145,52% față de anul 2000. Anul 2003 este caracterizat de cea mai slabă producție de grâu și secară și anume de doar 1.197 tone.
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Producția de porumb boabe este cea mai mare dintre producțiile de culturi ale municipiului Pașcani în anul 2003, însă prezintă o traiectorie instabilă cu creșteri și decreșteri pe parcursul anilor luați spre analiză. Astfel, în anul 2001 producția de porumb boabe scade, în timp ce în 2002 crește, iar în anul 2003 aceasta scade ușor cu 0,97% având valoarea de 4.689 tone.
Producția de cartofi scade începând cu anul 2002, iar în anul 2003 înregistrează cea mai mare scădere de 36,76% ajungând la valoarea de 1.939 tone.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Producția de floarea soarelui este în continuă creștere din anul 2001, înregistrând în anul
2003 o creștere spectaculoasă de 137,19%, atingând valoarea de 778 tone.
2008 – 2015
Producția de sfeclă de zahăr prezintă fluctuații de la an la an. Astfel, în 2001 producția scade cu 26,54% comparativ cu anul 2000, în anul 2002 se înregistrează o creștere de 40,76% față de 2001, iar în anul 2003 are loc o scădere a producției cu 42,27%.
Producția totală de legume înregistrează creșteri în anii 2002 și 2003 de 27,57% și respectiv 11,80%, atingând valoarea de 1.345 tone.
Producția totală de struguri s-a menținut constantă în anii 2000, 2001, 2002, dar în anul 2003 aceasta scade cu 20%, fiind egală cu 40 tone.
Producția de fructe a scăzut în anul 2002 cu 44,93% și a crescut în 2003 cu 1,31%, fiind egală cu 76 tone.
Zootehnia
Tabelul 9 – Efectivul de bovine
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Evoluția efectivului de bovine
3.000
2.500
2.000
1.500
2.526
2.000
2.046
2.055
2.124
1.596
1.000
500
0
1.557 1.534
2000 2001 2002 2003
Ani
Bovine – total – capete Bovine în gospodăriile populației
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Figura 12 – Evoluția efectivului de bovine în perioada 2000 – 2003
Efectivul de bovine este în creștere în anii 2002 și 2003, acesta crescând cu 0,44% și respectiv cu 3,35%. Bovinele existente în gospodăriile populației au pondere foarte mare în numărul total de bovine și anume: în anul 2000 – 79,18%, în 2001 ponderea scade la 76,10%, în 2002 scade la 74,65%, iar în 2005, ponderea numărului de bovine din gospodăriile populației crește ușor la 75,14%.
Numărul de bovine care nu se găsesc în gospodăriile populației sunt valorificate în ferme, SaTcReATsEteGIaA DfiEinDdEZVfOoLloTAsiRtEeECînONOsMcoICpOu-rSiOCcIoAmLĂeArcMiUaNleIC. IPAInULaUliIzPâAnȘdCANdIatele se observă o creștere a numărului acestora de la an la an, ceea ce reflectă sporirea interesului investitorilor pentru
acest tip de activitate.
Tabelul 10 – Efectivul de porcine
2008 – 2015
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Evoluția efectivului de porcine
2.500
2.000
1.500
1.000
500
1.463 1.232 1.418 2.026
1.150
1.190 924 854
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Figura 13 – Evoluția efectivului de porcine în perioada 2000 – 2003
Efectivul de porcine se află în creștere în anii 2002 și 2003 cu 15,10% și respectiv 42,88%, atingând valoarea de 2.026 capete. Ponderea porcinelor existente în gospodăriile populației a fost: în anul 2000 de 81,34%, în anul 2001 de 75%, în anul 2002 de 60,23%, iar în anul 2003 de 56,76%. Se observă scăderea de la an la an a ponderii porcinelor existente în gospodăriile populației, fapt cauzat de creșterea numărului de porcine existente în ferme, destinate comercializării. Începând cu anul 2001 se dezvoltă din ce în ce mai mult fermele de animale destinate sacrificării și comercializării în municipiul Pașcani.
Tabelul 11 – Efectivul de ovine
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Evoluția efectivului de ovine
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
6.338
5.982
4.327
3.951
4.421
4.012
4.664
4.286
2.000
1.000
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Ovine – total – capete Ovine în gospodăriile populației – capete
Figura 14 – Evoluția efectivului de ovine în perioada 2000 – 2003
Efectivul de ovine este în creștere în anii 2002 și 2003 cu 2,17% și respectiv cu 5,50% atingând valoarea de 4.664 capete în anul 2003. Analizând datele referitoare la efectivele de bovine, ovine și porcine se observă că locuitorii din zonele limitrofe ale Pașcaniului se orientează mai mult spre creșterea ovinelor, dacă avem în vedere numărul acestora și evoluția lor de la an la an.
Numărul de ovine din gospodăriile populației este în creștere în anii 2002 și 2003, iar ponderea acestora în numărul total de ovine este foarte mare și anume de: 94,38% în anul 2000, 91,31% în anul 2001, 90,75% în anul 2002, 91,90% în anul 2003. Astfel, se observă un slab interes al persoanelor juridice din municipiul Pașcani pentru creșterea și valorificarea ovinelor.
Tabelul 12 – Efectivul de păsări
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Evoluția efectivului de păsări
50.000
40.000
43.000 43.400
34.545
44.010
30.000
20.000
43.000
43.400
28.080
38.580
10.000
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Păsări – total – capete Păsări în gospodăriile populației
Figura 15 – Evoluția efectivului de păsări în perioada 2000 – 2003
Efectivul de păsări a crescut în anul 2003 cu 27,40% față de anul precedent. Păsările din gospodăriile populației aveau o pondere de 87,66%, restul de 12,34% fiind deținute de ferme de păsări destinate comercializării.
Tabelul 13 – Producția agricolă animală
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI 28
2008 – 2015
Evoluția producției agricole animală
20000
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
18.790
5.558
4.275
11.060
3.919
7.460
3.601
7.293
3.749
4000
2000
3.850 3.707
3.103
0 464
2.300
633 702
2000 2001 2002 2003
Ani
Producția de carne (sacrificări) – total – tone gr.vie Producția de lapte de vacă și bivoliță – total kl. fizic Producția de lână – kg fizic
Producția de ouă – mii buc.
Figura 16 – Evoluția producției agricole animală în perioada 2000 – 2003
Producția de carne înregistrează în 2002 o scădere drastică de 72,5% față de anul 2001 când se observă o creștere de 395,7%, în comparație cu 2000. În 2003 producția de carne înregistrează o ușoară creștere de 10,9% față de 2002, însă ramâne cu mult sub producția din anul 2001.
Se observă că, în anul 2002, producția de lapte de vacă și bivoliță se află în scădere de 6,5%, în comparație cu 2001, când se atinge o valoare de 38.502 hl. În 2003 se înregistrează o cantitate de 37.065 hl., ceea ce presupune o creștere de 2,9% față de 2002.
Producția de lână este în continuă scădere. Producția cea mai mare de lână, în perioada analizată, se înregistrează în anul 2000, și anume 18.790 kg. În 2003 se înregistrează o scădere de 2,2% față de anul 2002.
Producția de ouă este de asemenea în scădere față de anul 2000. Se observă însă o creștere în anul 2003, de 20,8% în comparație cu 2002 când s-au înregistrat 3.103 mii ouă.
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
STR
Concluzii:
Potențialul agricol al municipiului Pașcani este mare, contribuind la aprovizionarea pieței și a capacităților industriei prelucrătoare de materii prime agricole;
Condițiile naturale și solurile din zona municipiului Pașcani sunt favorabile pentru cultivarea majorității plantelor de cultură și anume: grâu, porumb, plante medicinale, plante furajere etc. În general suprafețele cele mai mari revin culturii porumbului și cerealelor păioase;
Produsele agricole care caracterizează profilul vegetal al zonei sunt: cerealele, sfecla de zahăr, cartoful;
Producția agricolă vegetală nu asigură produsele și materiile prime necesare consumului aferent municipiului Pașcani;
Producția de struguri și fructe pe teritoriul municipiului Pașcani este redusă, astfel aprovizionarea cu acest tip de produse agricole se face din alte zone;
Zootehnia și producția zootehnică s-a diminuat mult după anul 1989. Această scădere a fost cauzată de desființarea unor unități agricole care aveau ca activitate principală creșterea animalelor, astfel, în prezent creșterea șeptelului de animale se face în gospodăriile individuale ale populației și în fermele mici existente;
Din anul 2001 încep să se dezvolte fermele de animale destinate sacrificării și comercializării.
Crește cifra de afaceri în domeniul agricultură, pescuit și piscicultură în ultimii ani;
Eficiență economică slabă a activității agricole;
Exploatațiile agricole pe suprafețe mari au o pondere scăzută;
Existența complexelor mari care nu dețin suprafețe pentru a asigura baza de furajere;
Nealocarea unor suprafețe mai mari pentru asigurarea furajării animalelor;
Numărul mare al proprietarilor de terenuri agricole cu suprafețe mici (în medie 2 ha), cauzează imposibilitatea aplicării unui sistem unitar și eficient pentru obținerea producției agricole;
Valorificarea potențialului hidrologic slabă; Lipsa amenajării sistemelor de irigații;
Lipsa echipamentelor moderne pentru recoltarea și prelucrarea producției agricole la cote superioare;
Slaba informare a populației rurale cu privire la facilitățile și fondurile acordate pentru
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Industria
dezvoltarea agriculturii.
Industria
Începuturile activităților industriale în municipiul Pașcani sunt legate de construcția căii ferate și a atelierelor C.F.R., în 1869. Anterior, localitatea Pașcani se constituia într-un mic centru comercial cu funcție de târg periodic.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Funcția de centru industrial propriu-zis devine o realitate după anul 1970 când în municipiul
Pașcani se construiesc: întreprinderea de perdele și tricotaje, întreprinderea pentru prelucrarea sfeclei de zahăr, întreprinderea de țesături subțiri din in, într2e0p0r8in–d2e0r1e5a de traductoare și regulatoare directe, întreprinderea de scule și accesorii speciale și o serie de
întreprinderi mai mici de prelucrare a producției agricole vegetale și animale (morărit și panificație, prelucrarea laptelui, cărnii etc.).
În anul 1989 industria municipiului Pașcani înregistra un număr de 8 întreprinderi mari din care întreprinderi de stat de interes republican – 6, întreprinderi din industria cooperatistă – 2.
Înainte de 1989, activitățile industriale în municipiul Pașcani se axau pe cinci ramuri industriale: industria textilă (pondere în anul 1989 – 28,89%), industria mijloacelor de transport feroviar (25,3%), industria alimentară și a băuturilor (18,9%), producția de mașini și echipamente industriale (10,7%) și industria de aparatură de precizie (9,6%).
Din analiza datelor ulterioare rezultă scăderi ale producției de mașini și echipamente industriale, ale industriei de aparatură de precizie, ale producției industriei textile, creșteri ale ponderii industriei mijloacelor de transport rutier (peste 10%) și o menținere a ponderii industriei alimentare și a băuturilor.
Evoluția firmelor industriale în perioada 2001 – 2005, în municipiul Pașcani se prezenta astfel:
Tabelul 14 –Evoluția firmelor din sectorul industrial
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Industria
Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
Articole pentru sport,
jucării și altele 1 0 0 1 1
Industria alimentară, a
băuturilor și a tutunului 19 23 24 33 34
Edituri, tipărirea,
reproducerea înregistrărilor pe suporți și activi
3 2 2 1 3
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Evoluția unităților industriale
2008 – 2015
140
120
100
80
70
60
113
99
81
121
40
20
0
2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Număr de firme în sectorul industrial
Figura 17 – Evoluția numărului de firme din sectorul industrial în perioada 2001 – 2005
Unitățile din sectorul industrial prezintă un trend ascendent, ajungând în anul 2005 la un număr de 121, reprezentând o creștere de 72,85% comparativ cu anul 2001. În anul 2005 unitățile industriale reprezentau 14,63% din totalul firmelor existente în municipiul Pașcani.
Cifra de afaceri aferentă industriei pe domenii de activitate în perioada 2001 – 2005, în municipiul Pașcani este prezentată în tabelul 15.
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Industria
Tabelul 15 – Cifra de afaceri pe domenii de activitate din sectorul industrial–mii lei
Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
Industria extractivă 0 0 53,37 0 0
Produse primare 168,64 1.091,88 3.321,25 3.165,78 4.569,76
SETnReATrgEGieIAeDleEcDtErZicVăO,LTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
termică, gaze, apă 3.947,21 7.084,46 7.926,80 9.189,34 10.153,08
Metalurgie și produse
2008 – 2015
metalice 7.772,05 10.080,83 11.468,15 14.528,96 19.085,60
Mașini și echipamente 0,00 13,02 709,66 806,66 3.091,02
Mijloace de transport 39.733,20 43.175,78 43.297,61 38.710,45 36.418,00
Lemn, celuloză, hârtie 6.904,10 602,73 5.087,49 3.768,17 6.406,90
Mobilă 3.383,98 4.636,00 6.455,75 8.895,62 10.595,61
Confecții textile și
blănuri 49.682,54 70.251,85 81.309,62 85.891,42 55.761,67
Pielărie și încălțăminte 46,45 62,13 348,08 277,06 220,90 Articole pentru sport,
jucării și altele 21,06 0,00 0,00 2,38 87,94
Industria alimentară, a
băuturilor și a tutunului 91.684,25 110.306,79 127.969,36 148.647,28 163.724,82
Edituri, tipărirea,
reproducerea înregistrărilor pe suporți și activi
32,04 260,49 107,50 72,66 166,47
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași
Analizând datele prezentate se observă că domeniile de activitate care au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri, în perioada 2001 – 2005 sunt:
energia electrică, termică, gaze și apă, reprezentând o creștere de 157,22% în anul 2005 comparativ cu anul 2001;
metalurgie și produse metalice, reprezentând o creștere de 145,56% în anul 2005 comparativ cu anul 2001;
mașini și echipamente, înregistrează o creștere până la 3.091 mii lei în anul 2005 comparativ cu anul 2002;
mobilă – creștere de 213,11% în anul 2005 comparativ cu anul 2001;
industria alimentară, a băuturilor și a tutunului, reprezentând o creștere de 78,57% în anul 2005 comparativ cu anul 2001.
Ponderea cea mai mare în totalul cifrei de afaceri a unităților din municipiul Pașcani, în anul 2005, era deținută de domeniul industriei cu 52,20%.
33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Industria
Ponderea industriei pe domenii de activitate în anul 2005
0,03%
0,07%
17,97%
3,41%
52,77%
2,06%
11,74%
1,00%
6,15%
3,27%
1,47% 0,05%
0,00%
I ndus tria extrac tivă P rodus e primare
E nergie elec tric ă, termic ă, gaze, apă M etalurgie ș i produs e metalic e
M aș ini ș i ec hipamente M ijloac e de trans port
L emn, c eluloză, hârtie M obilă
C onfec ții textile ș i blănuri P ielărie ș i înc ălțăminte
A rtic ole pentru s port, juc ării ș i altele I ndus tria alimentară, a băuturilor ș i a tutunului E dituri, tipărirea, reproduc erea înregis trărilor
Figura 18 – Ponderea în cifra de afaceri a sectorului industrial pe domenii de activitate
Cele mai importante domenii de activitate și ponderea acestora în cifra de afaceri din sectorul industrial, în anul 2005, au fost:
industria alimentară (52,77% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);
confecții textile și blănuri (17,97% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);
mijloace de transport (11,74% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);
metalurgie și producție metalică (6,15% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial).
Evoluția numărului mediu de salariați care activau în sectorul industrial în perioada 2001 – 2005, în municipiul Pașcani, pe domenii de activitate este prezentată în tabelul 16.
Tabelul 16 – Numărul mediu de salariați din sectorul industrial
S 0 0 0
1.287
1.206
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași
Conform datelor prezentate se observă că în majoritatea domeniilor de activitate din sectorul industrial se înregistrează o scădere a numărului mediu de salariați în perioada 2001 – 2005, excepție făcând:
domeniul produselor primare;
domeniul mașinilor și ehipamentelor;
domeniul mobilei;
domeniul pielăriei și încălțămintei;
domeniul industriei alimentare, a băuturilor și a tutunului.
Domeniile de activitate în care s-au înregistrat cele mai importante scăderi în ceea ce privește numărul mediu de salariați în anul 2005 comparativ cu anul 2001 sunt:
confecțiile și textilele cu un număr de 878 salariați, reprezentând o scădere de 25,20%;
mijloacele de transport cu un număr de 541 salariați, reprezentând o scădere de 29,19%;
metalurgie și produse metalice cu un număr de 121 salariați, reprezentând o scădere cu 23,91%.
Tipurile de industrii în care s-au înregistrat cele mai importante creșteri în anul 2005 comparativ cu anul 2001 sunt:
mobila, cu un număr de 243 salariați, reprezentând o creștere cu 132,78%;
produsele primare, cu un număr de 81 salariați, reprezentând o creștere cu 1.350%.
După cum se poate observa din datele furnizate de Camera de Comerț și Industrie Iași, industria prelucrătoare este ramura care concentrează cea mai mare parte a numărului de salariați din municipiul Pașcani, peste 90% din totalul persoanelor angajate în industrie, și peste 55% din numărul mediu total de personal din municipiu.
Avînd la bază datele declarate de societățile comerciale la depunerea bilanțului pe anul 2005, se poate observa că în cadrul industriei prelucrătoare un număr mare de salariați este concentrat la nivelul ramurilor integrate pe orizontală, îndeosebi în industria textilă, alimentară, mobilieră și metalurgică dar și în unele ramuri tradiționale, specifice economiei locale, precum și în industria mijloacelor de transport.
Numărul mediu de salariați din sectorul industrial
9.000
STRATEGIA DE
8.000
7.000
6.000
7.859
7.957
7.839
7.141
6.601
015
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Figura 19 – Evoluția numărului de personal din sectorul industrial
Numărul mediu al salariaților din unitățile industriale prezintă un trend descendent, ajungând ca în anul 2005 să fie de 6.601 comparativ cu 7.859 în anul 2001, însemnând o scădere de 16%.
Această situație a fost cauzată de numărul mare de restructurări ale salariaților, ca urmare a retehnologizării, declinului unităților industriale mari și migrării forței de muncă pe piața externă. Apariția microînreprinderilor și a IMM-urilor, care-și desfășoară activitatea în sectorul industrial, a determinat absorbția salariaților disponibilizați, însă aceasta nu compensează volumul mare de persoane rămase fără loc de muncă.
36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
microîntreprinderilor și IMM-urilor nu a determinat absorbția totală a numărului de
șomeri, șomajul fiind în continuare ridicat în municipiul Pașcani.
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura rutieră
Infrastructura feroviară
Infrastructura de utilități
Infrastructura de comunicații
Infrastructura educațională
Infrastructura de săntate
Infrastructura de locuințe
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura rutieră
Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea orașului Pașcani a fost poziția geografică, la intersecția unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu Orientul Apropiat precum și Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin rețeaua rutieră și traseele de cale ferată, municipiul Pașcani are legături directe pentru transporturile de călători și mărfuri cu orașul Iași – capitala județului, cu orașul Tg. Neamț spre vest, cu orașul Suceava spre nord, cu București – capitala tării spre sud.
Infrastructura rutieră
Municipiul Pașcani prezintă o infrastructură rutieră formată din rețea de drumuri naționale, județene și comunale. Sistemul rutier al municipiului Pașcani deservește la momentul actual un număr de 60 sate, grupate în 15 comune, dintre care 4 sunt așezate pe traseele drumurilor naționale, 20 pe drumuri județene și 36 pe drumuri comunale.
Rețeaua de drumuri în anul 2006 era de 161 km, din care:
Stradale: 129 km;
Vicinale: 20 km;
Județene: 9 km;
Naționale: 3 km.
Lungimea străzilor orășenești cu evoluția pe ani este prezentată în tabelul 17.
Tabelul 17 – Lungimea străzilor din municipiul Pașcani
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că din totalul străzilor de 126 km doar 58 km sunt modernizați, respectiv 46,03% dintre acestea. Restul de 53,97% din totalul străzilor orășenești sunt nemodernizate și se află într-o stare proastă pentru rulare.
Lungimea și situația străzilor
140
120
100
80
60
40
20
0
115
50
115
56
117
56
126
56
126
58
126
58
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
XISTENTE
Infr r
Lungimea străzilor orășenești – total Lungimea străzilor orășenești modernizate
Figura 20 – Evoluția lungimii străzilor orășenești
Astfel, este necesară întreținerea arterelor modernizate, repararea și modernizarea arterelor vechi cu solicitare mare. De asemenea, trebuie luate măsuri și în ceea ce privește rețeaua de drumuri afectată temporar de fenomene climaterice cum sunt: înzăpezirile, inundațiile, viiturile, alunecările de teren.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Tabelul 18 – Situația străzilor din municipiul Pașcani
Zona Asfalt Beton Balast Pământ Pavaj 2008 – 2T0o1t5al
(ml. străzi)
Oraș Pașcani 31.408 2.997,5 16.777 4.707 828 56.817,5
Mediul rural 2.362 2.590 57.049,10 7.297 – 69.298,10
Blăgești – – 8.893 830 – 9.723
Lunca 101 2.590 17.454,10 1.602 – 21.747,10
Sodomeni 211 – 8.933 369 9.513
Boșteni – – 7.912 1.624 – 9.536
Gâștești 2.050 – 13.857 2.872 – 18.779
Sursa – Primăria municipiului Pașcani – Patrimoniu
În orașul Pașcani doar 55,3% dintre străzi au îmbrăcăminte asfaltică și un procent destul de mare de străzi au încă îmbrăcăminte din balast, iar 8,4% sunt fără nici un fel de îmbrăcăminte.
Suburbiile prezintă o infrastructură deficitară în ceea ce privește îmbrăcămintea drumurilor. Astfel, doar 3,41% dintre drumuri au îmbrăcăminte asfaltică, majoritatea în proporție de 82,32% sunt din balast, iar un procent destul de mare de 10,53% din totalul de străzi nu au nici un fel de sitem rutier.
Cele mai defavorizate suburbii privind infrastructura rutieră sunt Blăgești și Gâștesti, existând drumuri cu îmbrăcăminte doar din balast și pământ. Drumuri asfaltate sau din beton nu există în aceste localități.
În majoritatea localităților nu s-au realizat șanțuri și rigole, iar cele existente nu au fost întreținute de-a lungul timpului, fapt ce a condus la degradarea străzilor pietruite și practic la transformarea acestora în străzi de pământ.
În orașul Pașcani starea tehnică a străzilor este necorespunzătoare, astfel:
Elementele geometrice specifice profilului transversal al unor străzi nu mai corespund cu standardele în vigoare (STAS 10114/1-90) și cu intensitatea traficului pe DN28A și DJ208 care preiau fluxurile majore ce traversează orașul;
Strada Ștefan cel Mare prezintă un spațiu verde median de 16,50 m în loc de 18,50 m conform STAS 10144/1-90;
Străzile Ștefan cel Mare (din trama majoră a orașului), Grădiniței, Dragoș Vodă, Moldovei, Vatra au un profil transversal necorespunzător cu lățimea părții carosabile de 9 m și respectiv 7 m (conform Primăriei Municipiului Pașcani –
dosar patrimoniu).
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura rutieră
Circulația
Densitatea drumurilor naționale este de 0,07 km de drum/km2, inferioară mediei pe județ (de 0,44 km/km2).
Lungimea totală a drumurilor din zonă are o densitate de 0,40 km de drum/km2, inferioară
SșTiRAaTcEeGaIsAtaDEmDEeZdViOeLi TpAeREjuECdOeNț.OMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
În ceea ce privește gradul de comunicare rutieră între mediul rural și cel urba2n0,08se– 2c0o1n5stată că cele 5 suburbii ale zonei periurbane dispun de cel puțin două drumuri de acces la rețeaua rutieră și nu există zone izolate. Un aspect negativ referitor la rețeaua de drumuri din mediul rural, este starea proastă a acesteia îngreunând astfel accesul către mediul urban.
Căile rutiere care fac legătura între orașul Pașcani și zonele preorășenești, mergând spre zonele vecine, au următoarele trasee:
drumul D.N. 28 A: Moțca – Pașcani – Tg. Frumos – Iași, care leagă municipiul Pașcani de reședința de județ;
drumul județean D.J. 208 Mircești – Pașcani – Lespezi care este o paralelă a drumului european E 25;
drumul județean D.J. 2812: Blăgești-Stroiești-Cotnari;
drumul comunal D.C. 109 Pașcani – Brătești – Miroslovești;
drumul comunal D.C. 111 Pașcani – Boșteni – Sodomeni – Boureni;
drumul comunal D.C. 125 Pașcani – Lunca Pașcani;
drumul comunal D.C. 127 Valea Seacă-Topile-Gîștești-Boureni.
Rețeaua de drumuri de pe teritoriul municipiului Pașcani se află în întreținerea primăriei. Drumurile județene asigură legăturile rutiere între principalele localități ale municipiului. De asemenea, acestea au rolul de a fluidiza circulația prin colectarea și dirijarea traficului local spre drumurile naționale.
Pe teritoriul orașului se desfășoară atât traficul greu de mărfuri cât și cel de persoane pe aceleași trasee, conducând astfel la degradarea permanentă a rețelei rutiere, aceasta nefiind proiectată pentru trafic greu și pentru intensitatea actuală a traficului.
Circulația pietonală este concentrată mai mult între zona gării – cartierul Unirii și oraș – Centrul Civic pe esplanada Cuza Vodă până la baza versantului, apoi pe scările care ajung pe terasa superioară. Pentru a ajunge în zona centrală, pietonii depun un efort deosebit din cauza pachetelor mari de scări.
Circulația pietonală se desfășoară, de asemenea, pe trotuare amenjate pe lateralul străzilor din interiorul orașului, trotuare care uneori au o lățime necorespunzătoare, iar prin unele locuri lipsesc.
Situația locurilor de parcare din apropierea instituțiilor de interes public (Primărie, Judecătorie, Spitalul Municipal, piețele agroalimentare) este deficitară, acestea fiind insuficiente având în vedere creșterea deSIlaTUanAlȚaIaAn IaNnFuRmAărSulTuRi dUeCaTuUtoRveIhIicEulXe.ISAsTtEfeNl, TE autovehiculele sunt parcate de proprietari pe stradă, incomodând traficul în oraș.
Infrastructura rutieră
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
În suburbii străzile se află într-o stare proastă pentru rulare; există zone în care nu sunt străzi asfaltate, ci doar drumuri acoperite cu balast sau din pământ.
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
feroviară
Infrastructura feroviară
Construcția căii ferate înseamnă punctul de pornire al localității în devenirea sa spre urbanism. Datorită poziției geografice, încă din 1854, înainte de construirea căii ferate, pe aici trecea serviciul de diligență Iași – Tg. Frumos – Pașcani – Tg. Neamț.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Inaugurarea liniei ferate Ițcani – Pașcani – Roman a avut loc în decembrie 1869. La 1 iunie 1870 avea să fie inaugurată linia Pașcani – Iași. Rețeaua feroviară a fost în2z0e0s8tr–a2t0ă15de la început cu instalații de telegraf. La 30 decembrie 1996 a fost inaugurată linia Pașcani – Tg. Neamț.
Complexul C.F.R. Pașcani este format din Stația C.F.R., Depou, Triaj Vatra și Revizia de vagoane.
Stația C.F.R. Pașcani
Unitatea a fost terminată și dată în folosință odată cu calea ferată. Profilul producției de la înființare și până în prezent este de prestări servicii transporturi – marfă și călători – pe calea ferată. Stația C.F.R. Pașcani este, de la inaugurare și până în prezent, cel mai important nod de cale ferată din Moldova. A fost modernizată și s-a construit actuala clădire în anii 1958-1960. În partea de sud a stației se găsește Stația Vatra (Triaj), cu profil principal de triat vagoane-marfă și secundar, de călători. Pentru fluidizarea activității în cele două stații și pentru mărirea siguranței în circulație, stația dispune de o instalație electro- dinamică tip C.R.3, cu un număr de 85 macazuri.
Depoul CFR Pașcani
Depoul din Pașcani este organizat în două secții: Exploatare locomotive și Reparații material rulant. Unitatea execută servicii de transport călători și mărfuri pe Regionala C.F. Iași, cu trenuri rapide și accelerate, cele mai îndepărtate curse fiind București și Constanța.
Mai deservește sectoarele Fălticeni, Târgu-Neamț, Bicaz, Iași, Adjud. Depoul CFR Pașcani
este unul dintre cele mai vechi centre feroviare din țară.
Pe direcția nord – sud, în lunca Siretului, se dezvoltă zona căilor de comunicație feroviară și a amenajărilor aferente, pe o suprafață de 54,53 ha.
Zona căilor de comunicație feroviară se extinde spre direcțiile traseelor:
la vest CF Pașcani – Târgu Neamț;
la nord CF Pașcani – Suceava;
la est CF Pașcani – Iași;
la sud CF Pașcani – Roman – București.
Tabelul 19 – Suprafața căilor de transport feroviar cuprinsă în intravilanul existent
Zone
Suprafața (ha) Procent
funcționale
Căi de
Pașcani Boșteni Blăgești Gâștești Lunca Sodomeni Total
din total
intravilan
comunicații și transport
108,02 4,75 4,25SITU1A3,Ț46IA IN7,F76RASTRU4C,5T0UR14I2I,7E4XISTE1N1,T3E1
din care:Infrastructura
rutier
ferov5i3ar,4ă 9 4,75 4,25 13,46 7,76 4,50 88,21 6,99
feroviar 54,53 – – – – – 54,53 4,32
Sursa: Planul Urbanistic General al municipiului Pașcani
Transportul feroviar se desfășoară pe o suprafață de 54,53 ha, ocupând 4,32% din totalul intravilanului. Această zonă ocupă o fâșie de teren cu lățime variabilă la limita estică a zonelor de locuit și are două stații, una de călători și una de marfă (Vatra).
SRTReAțeTEaGuIaA DfeErDoEvZiVaOrLăTAeRsEteEClOeNgOaMtăICîOn-SpOrCiImALuĂl ArâMnUdNIdCIePIrUeLgUiIuPnAilȘeCAdNinI
afara zonei periurbane. Pentru
zona periurbană, căile ferate au o importanță mult mai mare pentru transportul de călători
decât pentru cel de mărfuri.
2008 – 2015
Transportul feroviar din sistemul Pașcani, se desfășoară pe două magistrale (500 și 600), pe următoarele trasee (linii):
517 – PAȘCANI – TIMIȘEȘTI – 16 km – linie simplă electrificată; 500 – MIRCEȘTI – PROBOTA – 39 km – linie dublă electrificată; 606 – IAȘI – PAȘCANI – 76 km – linie dublă electrificată.
Traficul de călători și mărfuri se realizează prin 10 stații deschise pentru toate tipurile de trafic (Ruginoasa, Toplie, Cristești, Mircești, Hălăucești, Mogoșești, Muncel, Stolniceni – Prăjescu, Lunca Siretului, Lespezi) și 5 halte care deservesc numai traficul de călători (Toplie, Cristești, Mogoșești, Stolniceni – Prăjescu, Lunca Siretului).
Concluzii:
Transportul feroviar se desfășoară pe o suprafață de 54,53 ha, ocupând 4,32% din
totalul intravilanului;
Circulația feroviară se caracterizează printr-o intensitate corespunzătoare importanței nodului de cale ferată pe care îl constituie localitatea, amplificată prin funcția de deservire a unităților industriale și depozitare;
Transportul feroviar din sistemul Pașcani se desfășoară pe o linie simplă electrificată și o linie dublă electrificată;
Prin municipiul Pașcani vor circula trenuri de mare viteză (an estimat 2020) datorită includerii acestuia în rețeaua feroviară de înaltă performanță a Europei de S-E prin axa 13: Chișinău – Ungheni – Iași – Pașcani – București – Russe – Gorna Orzahovica – Stara Zagora – Pythion (conform HG 1662/22.11.2006);
Existența infrastructurii de căi ferate prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea economiei municipiului, aceasta susținând activitățile industriale, precum
și atragerea potențialilor investitori străini.
TE
Infrastructura de utilități
Infrastructura de utilități Furnizarea apei potabile
Alimentarea cu apă în municipiul Pașcani se face în sistem centralizat.
SCTRaApTtEaGrIeAaDdE eDEaZpVăOLîTnARmEuEnCOicNipOiMuIlCPOa-SșOcCaInAiLĂînAreMgUiNsItCrIePaIzUăLUuI nPAdȘeCAbNitI de 450 l/s, repartizat astfel:
sursa Moțca 425 l/s;
sursa Hăsnășeni 25 l/s.
2008 – 2015
Sursa Moțca cuprinde un front de captare format din 62 puțuri, fiecare puț fiind echipat cu electropompă submersibilă de tip HEBE (944 puțuri) sau EMU (18 puțuri).
În incinta frontului de captare este amplasată și clădirea care adăpostește punctul de exploatare și stația de pompare.
Stația de pompare dispune de 8 pompe tip NDS și 2 pompe RDC care asigură vehicularea apei direct sau prin intermediul stației de repompare Moțca, spre rezervoarele de înmagazinare ale municipiului Pașcani.
Sursa Hăsnășeni cuprinde un front de captare format din 6 puțuri, fiecare fiind echipat cu pompă submersibilă de tip HEBE.
Patru rezervoare cu capacitate de 150 m3 captează apa ce urmează a fi transmisă în rețeaua de distribuție a orașului.
Rețeaua de distribuție a orașului este susținută de o stație de pompare echipată cu electropompe de tip Lotru 100/125. Punctul de injecție în rețeaua orășenească este situat în zona aerodromului.
În municipiul Pașcani rețeaua de distribuție este de tip mixt, fiind formată din conducte de tip inelar cu secțiuni între 100 și 500 mm astfel:
conducte principale cu diametre cuprinse între 100, 300 mm și 400 mm;
conducte secundare și de serviciu cu diamtere cuprinse între 25 și 100 mm.
Transportul de la sursele de apă este asigurat de:
firul 1 Dn = 400 mm până la stația de repompare Moțca și în continuare Dn = 300 mm până la rezervoarele 1 x 2500 m3 + 1 x 500 m3 (zona superioară);
firul 2 Dn = 400 mm de la sursă direct la rezervoarele de înmagazinare din zona
superioară, fără a se mai trece prin stația de repompare Moțca.
Hăsnășeni la rețeaua orășenească, transportul apei se asigură printr-o conductă având diametrul 300 mm.
Apa necesară în cazul unor incendii, avarii, compensări orare este asigurată prin
înmagazinarea a 9.500 m3 din care:
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
zona superioară 1 x 2.500 m3
Infrastructura
1 x 5.000 m3
de zuotinliatăițni ferioară 2 x 1.000 m3
Infrastructura de alimentare cu apă a municipiului Pașcani prezintă următoarele deficiențe:
durata de funcționare a instalațiilor de pompare este depășită, ceea ce conduce la un consum ridicat de energie electrică;
conductele de aducțiune și distribuție sunt exploatate peste durata normală, conducând la consum suplimentar de energie, avarii repetate și pierderi
STRATEGIA DE DimEZpVoOrLtTaAnRtEeEdCOeNaOpMăIC;O-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
instalațiile specifice au un grad ridicat de uzură;
nu există sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit a2l0a08pe–i2.015
Tabelul 20 – Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei
potabile
92
90
88
86
84
82
80
78
76 78,3
74
72
78,3
78,7
79,4
80,2
80,2
89,9
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ani
Figura 21 – Evoluția lungimii rețelei de distribuție a apei potabile
În anul 2006 lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei era de 89,9 km, aceasta crescând cu 14,81% comparativ cu anul 2000.
Tabelul 21 – Numărul de persoane deservite în municipiul Pașcani
amenajate de locuitori.
Volumul total de apă potabilă furnizată în perioada 2002 – sem I 2005 (m3) este prezentat în tabelul 22.
Tabelul 22 – Volumul de apă potabilă furnizată – m3
2008 – 2015
Volumul total de apă potabilă furnizată
4.000.000
3.000.000
Mc 2.000.000
1.000.000
3.042.977
3.063.675
2.983.980
1.337.121
0
2002 2003 2004 Sem I 2005
Anul
Volumul total de apă potabilă furnizată
Figura 22 – Evoluția volumului de apă potabilă furnizată
Se observă scăderea volumului total de apă furnizată cu 1,94% în anul 2004, comparativ cu anul 2002, cauzată de diminuarea consumului mediu lunar pe persoană, de la 3,06 m3 în 2002 la 2,75 m3 în anul 2004.
Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă în perioada 2002 – sem I 2005 este prezentat în tabelul 23.
Tabelul 23 – Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă – m3
Sursa: Direcția de Apă – Canal Pașcani
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura de utilități
Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă
3,1
3
2,9
Mc 2,8
2,7
2,6
2,5
3,06
2,93
2,75
2,9
2002 2003 2004 Sem. I 2005
Anul
C onsumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă
Figura 23 – Evoluția consumului mediu lunar de apă
În semestrul I al anului 2005 s-a înregistrat un consum de 2,90 m3 apă potabilă depășind valoarea înregistrată pe întreg anul 2004, fapt ce reflectă o relansare a consumului de apă, datorat creșterii lungimii simple a rețelei de distribuție.
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura de utilități
Rețeaua de canalizare
Rețeaua de canalizare a municipiului Pașcani a fost realizată în mai multe etape și a fost concepută în sistem divizor, fiind utilizată pentru evacuarea apelor uzate menajere și SpTRluAvTiEaGlIeA. DÎEnDaEnZuVOl L2T0A0RE6ECluOnNOgMimICeOa-SrOeCțIeAlLeĂi AdeMUcNaInCaIPliIzUaLrUeI PeArȘaCAdNeI 52,4 km.
Lungimea simplă a rețelei de canalizare în municipiul Pașcani în perioada 2002000–8 –20200155 este prezentată în tabelul 24.
Tabelul 24 – Lungimea rețelei de canalizare în perioada 2000 – 2005
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Lungimea simplă a rețelei de canalizare
52,5
52
51,6
51,6
51,6
52,4
52,4
52,4
51,5
51
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 24 – Evoluția lungimii rețelei de canalizare
Rețeaua de canalizare s-a extins în anul 2003 doar cu 0,8 km, iar până în anul 2005 aceasta stagnează la valoarea de 52,4 km. Astfel, se observă că în ultimii ani nu au mai fost executate lucrări de extindere, deși există zone lipsite parțial sau total de rețea de canalizare.
Transportul gravitațional al apelor menajere uzate din municipiul Pașcani este asigurat de colectorul principal PREMO Dn = 1.000 mm, având o capacitate totală de 405 l/s.
Canalizarea apelor uzate menajere este amplasată pe două zone distincte:
Zona înaltă (Q = 200 l/s) este deservită de colectoarele de pe strada Moldovei, Crinilor, Ștefan cel Mare și Vatra. Apa uzată menajeră din aceste colectoare este deversată în colectorul principal al orașului PREMO DN = 1.000 mm. Canalizarea în zona înaltă funcționează preponderent prin pompare. Punctul de racord este situat în vecinătatea pasajului superior peste C.F. Pașcani – București.
Zona joasă (Q = 205 l/s) este deservită de colectoarele situate pe strada Ceferiștilor, 1 Decembrie, Izvoarelor, Cuza Vodă și Gării care se racordează la colectorul principal Dn = 1.000 mm. Apa menajeră uzată este pompată prin intermediul stației de pompare, situată în cartierul de pe strada Vasile Alecsandri, având o capacitate de Q = 126 l/s.
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura de utilități
După traversarea celor două zone de canalizare, apele menajere uzate ajung la stația de pompare situată în incinta fabricii de zahăr, iar de aici sunt dirijate spre stația de epurare orășenească de unde sunt deversate în râul Siret.
Apele pluviale, sunt colectate prin rețele de cvartal și stradale și evacuate gravitațional în SpTRâArâTEuGlIAHDăEsnDăEșZVeOnLi.TADReE bEiCtOuNl OtMoItCaOl -dSOeCIaApLeĂ AplMuUvNiaICleIPIcUeLUsIePAeȘvCaAcNuIează de pe perimetrul orașului, este estimat la cca 5.900 l/s.
2008 – 2015
Rețeaua de canalizare a municipiului Pașcani dispune de trei colectoare principale.În sprijinul colectoarelor principale ale orașului vine canalul deschis de evacuare a apelor pluviale în pârâul Hăsnășeni.
În timpul precipitațiilor abundente are loc inundarea zonei adiacente, cauzată de traseul sinuos și de necalibrarea secțiunii albiei.
Volumul total de apă canalizată în municipiul Pașcani în perioada 2002 – sem I 2005 (m3) este prezentat în tabelul 25.
Tabelul 25 – Volumul total de apă canalizată – m3
Sursa: Direcția de Apă – Canal Pașcani
Volumul total de apă canalizată
4.000.000
3.000.000
Mc 2.000.000
1.000.000
3.411.855 3.306.305 3.238.294
1.529.989
0
2002 2003 2004 Sem I 2005
Anul
Volumul total de apă canalizată
Figura 25 – Evoluția volumului de apă canalizată
Volumul total de apă canalizată înregistrează o scădere de 5,09% în anul 2004 comparativ cu 2002, fapt ce poate fi determinat de scăderea populației municipiului Pașcani în acea perioadă și migrarea populației orășenești către suburbii.
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
În anuIlnf2r0as0t6rucptournaderea persoanelor care beneficiază de rețeaua de canalizare este de 65,07%.de utilități
Concluzii:
În anul 2006 ponderea persoanelor din municipiul Pașcani care beneficiau de rețeaua
ST de canalizare era doar de 65,07%;
În municipiul Pașcani există zone lipsite parțial sau total de rețele de canalizare;
În timpul precipitațiilor abundente are loc inundarea străzilor, construcțiilor subterane sau subsolurilor blocurilor de locuințe, situație cauzată de lipsa capacității de transport a unor colectoare existente, în special în zona joasă a orașului;
Capacitatea de transport a rețelei de canalizare este redusă pe alocuri din cauza tasărilor și prăbușirilor de teren în punctele de îmbinare a tuburilor;
Starea rețelei de canalizare a municipiului Pașcani are un impact negativ și asupra mediului înconjurător, prin infiltrarea apelor uzate în pânza freatică. Această situație afectează stabilitatea terenurilor și a construcțiilor.
Alimentarea cu gaze naturale
Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale în perioada 2000 – 2005 este prezentată în tabelul 26.
Tabelul 26 – Lungimea conductelor de distribuție a gazelor
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor
100
90
80
89,1
70
58,4
60
50
59,8
60,5
59,4
70,5
70,1
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Anul
Lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor
Figura 26 – Evoluția lungimii conductelor de distribuție a gazelor
În anul 2006 rețeaua de alimentare cu gaze naturale avea o lungime de 89,10 km, înregistrând o creștere de 27,09% față de anul 2005.
Municipiul Pașcani este alimentat cu gaze naturale din conducta de transport Moldova, prin intermediul racordului Soci – Pașcani, având Dn = 300 mm și o lungime de cca. 17 km.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
În Pașcani există două stații de predare – primire, alimentate din conducta de racord Soci –
Pașcani. Acestea asigură reducerea și reglarea presiunii gazelor din conducta de transport,
la limita necesară în sistemul de distribuție.
2008 – 2015
Stația de predare – primire Pașcani 1 este situată în Sodomeni și are o capacitate de 5.000 m3/h. Cea de-a doua stație este localizată în partea de N – E a municipiului Pașcani și are o capacitate de 20.000 m3/h.
Sistemul de distribuție din municipiul Pașcani este format din: rețele de repartiție cu presiune medie, stații de reglare de sector, rețele de distribuție și din branșamente cu presiune redusă.
Rețele de repartiție cu presiune medie asigură transportul gazelor naturale de la stația de predare – primire Pașcani 2 la stațiile de reglare de sector, lungimea lor totală fiind de 3,90 km.
Stațiile de reglare de sector au rolul de a reduce și regla presiunea gazelor de la regimul de presiune medie la regimul de presiune redusă.
Municipiul Pașcani este deservit de 3 stații de reglare de sector și anume:
stația de reglare de sector amplasată pe strada Grădiniței, cu o capacitatea de
8.000 m3/h;
stația de reglare de sector amplasată pe strada Grădiniței, având capacitatea de
6.000 m3/h;
stația de reglare de sector situată în zona Depou – CFR – REMAR, cu o capacitate de 5.000 m3 care deservește obiectivele industriale din zona (Depou CFR- REMAR) și localitatea Lunca.
La cele trei stații de reglare, se adaugă stația de reglare a întreprinderii de perdele având o capacitate de 3.000 m3/h.
Rețele de distribuție – distribuția gazelor în municipiul Pașcani, se face în regim de presiune redusă, prin intermediul unor rețele având diametrele 50 – 325 mm și o lungime totală de cca. 55 km.
Branșamente presiune redusă – lungimea totală a branșamentelor este de 16,5 km din care:- 1,5 km – presiune medie;
– 15 km – presiune redusă.
Tabelul 27 – Abonați la unitățile de distribuție
Nr.
crt. Categorii de abonați Nr. abonați
casnici
SITUAȚIA INFRASTRUC2T.U75R0II EXISTENTE
instituții 40
Infrastru3ctura de utili4tăți
industriali 15
privați 160
5 Total abonați 2.965
La rețelele de distribuție sunt racordați în total un număr de 2.965 abonați. În capacitățile enumerate, sunt incluse și locuințele din suburbille Sodomeni, Boșteni, Gâștești și Lunca.
T
Alimentarea cu energie electrică
Energia electrică este asigurată în municipiul Pașcani de axele de 20 kw Pașcani – Vatra, Pașcani – Iungani, Pașcani – Sirețel, Pașcani – Lespezi, Vatra – Ruginoasa, Pașcani – Tg. Neamț. Energia electrică este distribuită pe întreg municipiul Pașcani, prin intermediul a 101 posturi de transformare cu capacitate de 20/0,4kw. Capacitatea totală de energie este de
66.372 kw.
Iluminatul public este asigurat prin corpuri de iluminat, echipate cu lămpi cu vapori de sodiu, vapori de mercur și de tip incandescent, montate pe stâlpi de iluminat din beton, stâlpi metalici și de tip lampadar.
Tabelul 28 – Infrastructura rețelei de iluminat
Beton
Metalic
SCP 10001 180 100%
SCP 10002 60 90%
SCP 10005
SE 340 80%
SI 9 154 80%
Alții tip 1
Alții tip 2
IL 5,1 beton 30 100%
IL 5,1 metal 165 100%
Lampadar
Ornamental RFS
SITUAȚ1I3A1
INFR3A4,S5T%RUCTU6R5I,5I%EXISTENTE
Infrastructura deLeumtilintăți
Alții F3 29 100%
TOTAL 1.089
Corpurile de iluminat existente în municipiul Pașcani sunt montate pe stâlpi din beton și stâlpi lampadar în număr de 1.089. În ceea ce privește starea fizică a acestora s-au constatat următoarele:
proporție de 80 – 90% din stâlpii de beton sunt vechi, aceștia fiind în număr total de 734. Stâlpii din beton sunt în proporție de 67,40% din totalul stâlpilor din municipiul Pașcani;
STRATEGIA DE D1E0Z0V%OLTdAiRnEtrEeCOsNtâOlMpIiCi Ot-ipSOlCaImALpĂaAdMaUr NIILCI5P,I1ULbUeItPoAnȘCșAiNmI etal sunt vechi;
doar 34,5% dintre stâlpii de tip lampadar ornamentali sunt noi, restul de 65,5%
fiind vechi. Stâlpii de tip lampadar reprezintă o proporție de 32,60% în totalul
2008 – 2015
stâlpilor de iluminat din municipiul Pașcani.
Tabelul 29 – Gradul de uzură al corpurilor de iluminat
Iluminatul public al municipiului este asigurat de un total de 2.090 corpuri de iluminat deschise, închise, tronconice și ornamentale. Corpurile de iluminat deschise sunt în număr de 455 reprezentând 21,77% din numărul total de corpuri pentru iluminat.
Corpurile de iluminat dechise precum șiScIoTrUpuAriȚleIAdeIiNluFmRinAatSTorRnaUmCeTnUtaRleIsIunEtXvIeScThiEîNn TE
proporție de peste 90%.
Infrastructura
Dintre codrepuutriliilteățide iluminat închise, în total de 709, doar 221 corpuri sunt noi, adică 31,17%, în timp ce 488 sunt vechi, adică 68,83%. Corpurile de iluminat închise au o pondere de 33,92% din totalul de corpuri de iluminat.
Corpurile de iluminat tronconice sunt în număr mic, având o pondere de numai 10,72% din totalul corpurilor de iluminat. Dintre acestea doar 29 corpuri sunt noi, adică 12,95%.
Tabelul 30 – Lungimea și gradul de uzură al rețelei electrice
REȚEA ELECTRICĂ Lungime (km) Noi Vechi Necorespunzătoare
LSTERAATtEoGrIsAaDdEatDăEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A1M7UNICIPIULUI PAȘCANI 50% 50%
LEA clasică 20 100%
LES 19,3 20% 60%
Fir comandă 10,9 100%
TOTAL 67,2
2008 – 2015 20%
Rețeaua electrică a municipiului Pașcani este veche în proporție de 80%, iar 0,18% este necorespunzătoare funcționării, mai exact pe porțiunile cu rețea de tip LES și LEA torsadată.
Tabelul 31 – Sistemul de iluminat public stradal distinct
Nr.
crt. Localitatea
Nr. puncte de aprindere
Lungime (km) Nr. suporți Din care:
LEA LES Total
Stâlpi
pe clădiri
Nr. corpuri de iluminat
PT 16 Pașcani 1
PT 17 Pașcani 1 0,15
12 PT 18 Pașcani 1 2,9 85 85 397
13 PT 19 Pașcani 1 0,3 0,1 11 11 68
14 PT 20 Pașcani 1
15 PT 21 Pașcani 1 1,4 25 25 25
16 PT 24 Pașcani 1 0,5 6 6 6
17 PT 27 Pașcani 1 1 1,1 41 41 44
18 PT 29 Pașcani 1 0,85 11 11 24
19 PT 35 Pașcani 1 0,2 5 5 5
20 PT 36 Pașcani 1 1 19 19 19
21 PT 39 Pașcani 1
22 PT 40 Pașcani 1 2,2 39 39 39
23 PT 42 Pașcani 1
SITU0A,2ȚIA IN3FRAST3RUCTURII EXISTENT3E
24 PT 43 Pașcani 1 0,2 4 4 4
PTI4nf4raPsatrșuccatnuri a
1 0,2 3 3 3
PT 4d7ePuatișlictaănții 1 1 28 28 148
27 PT 52 Pașcani 1 0,3 15 15 19
În orașul Pașcani iluminatul public stradal este asigurat de un total de 1.198 corpuri de iluminat montate pe 405 stâlpi.
Concluzii:
Energia electrică este distribuită pe întreg municipiul Pașcani, prin intermediul a 101
ST posturi de transformare având o capacitatea totală de energie de 66.372 kw;
Rețeaua electrică în municipiul Pașcani este veche, iar în proporție de 0,18% este necorespunzătoare funcționării;
Iluminatul public se realizează prin intermediul corpurilor de iluminat de tip deschise, închise, tronconice și ornamentale, dintre care majoritatea sunt vechi.
Furnizarea energiei termice
Alimentarea cu energie termică a municipiului Pașcani a fost realizată în sistem centralizat prin intermediul a 11 centrale termice de cvartal, puse în funcțiune eșalonat în perioada 1962-1981. Din anul 1981 sursele au fost adaptate pentru funcționare pe gaze naturale.
Sistemul, având o putere termică instalată de 87Mwh, deservea o populație de 24.776 locuitori (7.538 apartamente) și agenții economici. La nivelul anului 1990 performanțele sistemului erau nesatisfăcătoare atât sub aspect tehnologic cât și energetic.
Starea dezastruoasă a rețelelor termice din zonele CT2 (cu durată de viață expirată) și CT4, CT7, CT8, CT9 (amplasate în zona gării, zona cu ape subterane agresive) a apărut ca urmare a lipsei întreținerii în timp a acestor obiective. Lipsa mijloacelor necesare pentru reglarea parametrilor funcționali și a contorizării energiei termice afectează în mod negativ eficiența sistemului, calitatea serviciilor și relațiile cu consumatorii. Toți acești factori au dus la parametri scăzuți ai agentului termic la consumatori, față de cei necesari stabiliți, provocând astfel, nemulțumiri în rândul consumatorilor.
Sistemul de încălzire centralizat din municipiul Pașcani nu este unul de termoficare urbană ci de centrale de cvartal pe gaze naturale, având și o centrală cu producere a energiei în co- generare.
În anul 2000 situația serviciilor de energie termică se prezenta astfel:
durata de furnizare a agentului termic: 10-14 ore/zi;
temperatura agentului termic cu 15-20 grade sub graficul de reglaj;
temperatura asigurată în apartament 16-18 grade;
durata de livrare a apei calde: 3 ore/zi;
pierderile de caldură și de agent în rețelele de transport și distribuție 15-20%;
randamentul energetic al cazanelor 65%;
randamentul energetic al sistemului 50%.
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
În anul 2001 are loc reabilitarea și modernizarea întregului sistem de alimentare cu energie termicăI.nfrRaesztruulctatutreale înregistrate după punerea în funcțiune a sistemului retehnologizat comparatdiev uctuiliatănțui l 1997 sunt prezentate în tabelul 32:
Tabelul 32 – Date privind sistemul de încălzire al municipiului Pașcani
DATE TEHNICE GENERALE ALE SISTEMULUI DE ÎNCĂLZIRE 1997 2001
Consum mediu gaze naturale vara – (m3/luna) 768.450 262.170
Consum mediu gaze naturale iarna – (m3/luna) 2.838.520 1.978.566
STRATEGEInAeDrgE iDeEZteVOrmLTiAcRăE cEoCnONsuOmMIaCOtă-S-OC(IGAcLĂalA) MUNICIPIULUI PAȘCANI
133.387 78.708
Număr total cazane 67 34
2008 – 2015
Putere termică instalată – Gcal/h 67 71
Lungime totală rețea agent termic – ml 32.635 34.885
Lungime totală rețea apă caldă – ml 16.256 18.216
Pierderi de căldură rețea – % 25 2
Randamentul cazanelor – % 66 92
Randament teoretic al distribuției – % 73 90
Suprafața încălzită la consumatori – m2 311.920 305.900
Consum specific anual – Gcal/mp 0.344 0.257
Temperatura agent termic – grade C 90/ 60 95/ 75
Temperatura ambiantă la consumator – grade C 16- 18 20- 22
Suprafața radiabilă totală racordată – m2 57.616 65.113
Sursa: RAGCL Pașcani
În anul 2006 rețeaua de distribuție cuprindea 34.885 metri liniari de conductă pentru agent termic și 18.216 metri liniari pentru apă caldă de consum și contoare la branșamentul a 423 scări de bloc. Tot în acest an, s-a realizat montarea unui număr de 7.000 de alocatoare de costuri și robineți termostatați la fiecare calorifer existent la consumator, pentru un număr de 2.079 de apartamente.
Consumul de energie termică și de gaz natural pentru producerea energiei termice în perioada 2000 – 2004 este prezentat în tabelul 33.
Tabelul 33 – Consumul de energie termică și de gaz natural
Denumire 2000 2001 2002 2003 2004
Energie termică – Gcal 86.189 78.708 65.007 69.867 66.726
Consumul de gaze naturale
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
pentru energia termică – mii Nmc 12.848 11.456 10.647 10.490 9.814
Sursa: IRnAfrGasCtLruPctaușrcaani
de utilități
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
Consumul de energie termică și de gaz natural pentru producerea energiei
termice
100.000
80.000
60.000
86.189
78.708
65.007 69.867 66.726
40.000
20.000
12.848 11.456 10.647 10.490 9.814
0
2000 2001 2002 2003 2004
Anul
Energie termică – Gcal C onsumul de gaze naturale pentru energia termică – mii Nmc
Figura 27 – Evoluția consumului de energie termică și de gaz natural pentru producerea energiei termice
În perioada analizată, 2000 – 2004 se observă o reducere cu 22,57% a consumului de energie termică ca urmare a debranșării și a instalării de centrale de apartament de către consumatori.
În anul 2006, sistemele de producere și furnizare a energiei termice asigurau serviciul de încălzire și apă caldă pentru 70% din populația orașului Pașcani.
În ceea ce privește consumul de energie termică, un aport negativ îl aduce proasta izolare termică a clădirilor de locuințe și a dotărilor social-culturale, conducând la disconfort termic și consum mare de energie.
În suburbii nu există sisteme centralizate de alimentare cu căldură. Sunt racordate la conductele de distribuție a gazelor naturale numai localitățile Sodomeni, Boșteni, Gâștești și Lunca.
Astfel, încălzirea locuințelor și a instituțiilor publice se realizează prin sobe, utilizând gazele naturale, combustibil solid (lemn, deșeuri din lemn, deșeuri agricole, etc), combustibil lichid (motorina) sau prin centrale termice utilizând gazele naturale sau combustibilul solid.
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura de comunicații
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015 59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
60
2008 – 2015
Infrastructura de comunicații
Serviciile de telecomunicații sunt asigurate atât de instalații de telecomunicații fixe cât și mobile. Serviciile publice sunt furnizate de operatorul național ROMTELECOM, iar în regim privat de RDS și Electron M. Bit. Printre operatorii privați de telefonie mobilă care au apărut pe piață după anul 1990 pot fi menționați: Orange, Vodafone, Zapp și Cosmote.
În cadrul serviciilor de comunicații oferite de RDS, în anul 2006 erau înregistrați 1.000 de abonați.
Evoluția numărului de abonați la telefonia fixă din municipiul Pașcani în perioada 2000 – 2003 este prezentată în tabelul 34.
Tabelul 34 – Numărul de abonați ai telefoniei fixe din municipiul Pașcani
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Numărul abonamentelor pentru telefonia fixă este în creștere. Astfel, se observă că în 2003 abonamentele telefonice înregistrează o creștere cu 9,78% comparativ cu 2000.
Evoluția numărului de abonați
8.600
8.400
8.200
8.000
7.800
7.600
7.400
7.200
7.653
8.343
8.432
8.483
2000 2001 2002 2003
Ani
Figura 28 – Evoluția numărului de abonați de telefonie fixă
Municipiul Pașcani dispune de echipamente digitale cu o capacitate de 4.832 linii telefonice conectate prin 19,7 km cablu F.O. și 40,1 km cablu aerian. În localiate există 67 posturi telefonice publice.
Locuitorii suburbiilor municipiului Pașcani beneficiază de servicii telefonice furnizate de ROMTELECOM. Infrastructura de comunicații a acestora se prezintă astfel:
Blăgești – rețeua telefonică are o capacitate de 256 de linii conectate prin 9,7 km cablu aerian, 0,3 km cablu montat în canalizație și 2 km cablu de F.O. în canalizație. Suburbia dispune și de 2 posturi telefonice publice;
Boșteni – este conectat la rețeaua telefonică a unității distante din Sodomeni. Liniile telefonice sunt conectate prin 5,4 km cablu aerian și 2,6 km cablu montat în canalizație, iar locuitorii au la dispoziție două posturi telefonice publice;
Gâștești –dispune de o unitate distantă a centralei telefonice digitală-rurală Pașcani cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 9,5 km cablu aerian, 0,5 km cablu montat în canalizație și de 2 posturi telefonice publice;
Lunca – există o unitate telefonică distantă cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 14,2 km cablu aerian, 0,5 km cablu în canalizație. Localitatea dispune de 3 posturi telefonice publice;
Sodomeni – este conectat la rețeaua telefonică arondată CTAR digitală-rurală Pașcani și dispune de o unitate distantă cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 4,7 km cablu aerian, 0,5 km cablu în canalizație și de 2 posturi telefonice publice.
Evoluția numărului de unități poștale din municipiul Pașcani este prezentată în tabelul 35.
Tabelul 35 – Numărul de unități poștale în perioada 2000 – 2004
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
În perioada 2000 – 2003 numărul unităților poștale înregistrează un trend descendent ajungând la 7 astfel de unități în anul 2003, comparativ cu anul 2000, când erau înregistrate un număr de 26, ceea ce înseamnă o scădere cu 69,23%.
Evoluția numărului de unități poștale
30
25 26
20
15
10 7
9 9 8
5
0
2000 2001 2002 2003 2004
Ani
Figura 29 – Evoluția numărului de unități poștale în perioada 2000 – 2004
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura educațională
mobilă și apariția firmelor ce oferă servicii de curierat.
Infrastructura educațională
Infrastructura educațională a municipiului Pașcani era formată în anul 2005 din 20 unități de învățământ după cum urmează: 4 licee, 8 școli din învățământul primar și gimnazial, 7 grădinițe de copii și o școală specială în care sunt educați elevi cu cerințe educaționale speciale.
Tabelul 36 – Unități de învățământ în municipiul Pașcani
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Traiectoria unităților de învățământ în perioada analizată 2000 – 2005 este în scădere, după ce în perioada 2000 -2002 a stagnat la valoarea de 30 unități școlare. Astfel, în anul 2003 numărul de unități a scăzut la 29, iar în anii 2004 și 2005 își desfășoara activitatea doar 20 de unități școlare, înregistrându-se o diminuare de 31,03% comparativ cu anul 2003.
Numărul de licee crește după anul 2001 de la 3 la 5 unități menținându-se constant până în anul 2005. Ponderea liceelor în totalul unităților școlare este de 25%.
Începând cu anul 2002, pe teritoriul municipiului nu mai funcționează nici o școală profesională, complementară sau de ucenici. În anul 2005 învățământul primar și gimnazial își desfășura activitatea în 8 unități școlare, având o pondere de 40% în totalul unităților școlare.
Traiectoria în scădere a totalului de unități școlare a fost cauzată și de scăderea de-a lungul perioadei a unităților de învățământ primar și gimnazial de la 10 unități în anul 2000 la 8 unități în 2005.
Grădinițele de copii au înregistrat o scădere importantă de 43,75% (de la 16 unități în 2000 la 7 unități în anul 2005), numărul lor din ce în ce mai mic având o influență nefavorabilă asupra totalului unităților de învățământ.
Școli postliceale nu mai există în municipiul Pașcani din anul 2001.
În municipiul Pașcani există o singură școală specială pentru copii cu nevoi educaționale speciale.
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura educațională
Situația fizică a clădirilor și elemente de logistică a unităților de învățământ
În ceea ce privește situația fizică a clădirilor în care se desfășoară activitatea educațională, municipiul Pașcani se confruntă cu reale probleme, în special, în mediul rural.
SATRsAtfTeElG,IA4DEdDinEZVuOnLTitAăRțEileECOșNcOoMlaICreO-SdOeCIAîLnĂvAățMăUmNIâCnItPIUpLrUimI PaArȘCAșNi Igimnazial din mediul rural își desfășoara activitatea în clădiri cu vechime de peste 40 ani, care nu au fost niciodată reparate capital, unele fiind reconsolidate doar parțial. Din acest motiv s2u00n8t – n2e01c5esare intervenții urgente pentru: repararea acoperișurilor, reparații la exteriorul clădirilor, înlocuirea tâmplăriei (la unele școli ajungându-se în situația disperată de a se fixa ferestrele în cuie pentru o mai mare siguranță), înlocuirea parchetului în sălile de clasă, împrejmuirea locației școlilor.
Unitățile școlare din mediul rural se confruntă cu probleme și la instalația electrică, aceasta fiind veche și deteriorată în 4 unități. Grupurile sanitare nu au fost niciodată reparate capital și sunt situate în afara clădirii, ceea ce determină primirea cu greu a avizului sanitar de funcționare. Aprovizionarea cu apă potabilă se face de la fântânile situate în curtea unităților de învățamânt.
În unitățile de învățământ din mediul rural echipamentele de logistică sunt insuficiente pentru buna desfășurare a procesului educațional. Astfel, în fiecare din cele 4 unități există doar 1-2 calculatoare fără conexiune la internet, un televizor, un xerox și un videoproiector.
În mediul urban infrastructura educațională este structurată astfel:
licee – 4 unități;
școli din învățământul primar și gimnazial – 3 unități;
grădinițe – 5 unități.
Toate unitățile de învățământ din mediul urban au autorizație sanitară de funcționare. Situația clădirilor în care se desfășoară activitatea de învățământ din mediul urban este satisfăcătoare, unitățile de învățământ fiind reconsolidate în ultimii 2 ani.
Încălzirea unităților este asigurată de agentul termic furnizat de RAGCL Pașcani, iluminatul se face de către E.ON, apa potabilă este asigurată prin racordare la rețeaua de apă a municipiului Pașcani.
Dintre unitățile de învățământ din mediul urban, unitatea cea mai bine cotată, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât și din cel al performanței educaționale, este Liceul
„Mihail Sadoveanu”.
Acesta are dotări corespunzătoare cerințelor actuale, baza materială îmbunătățindu-se în special după anul 1990, iar la finele anului 2006 este reabilitat pe exterior. Liceul dispune de două corpuri de școală, cu 30 săli de clasă, 4 laboratoare moderne (chimie, biologie, fizică, informatică, dotate cu rețea de calculatoare, copiatoare, televizoare color, videoproiector, etc.), cămin cu cantină. Liceul cuprinde clasele V-XII și pregătește elevi în specializările: matematică – informatică, chimie-biologie, filologie și științe sociale.
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura educațională
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Concluzii:
2008 – 2015
În mediul rural infrastructura educațională este deficitară, unitățile de învățământ confruntându-se cu grave probleme;
Starea fizică a unităților de învățământ din suburbiile municipiului este foarte proastă, anumite clădiri fiind vechi de peste 40 de ani, nefiind reconsolidate;
Majoritatea unităților școlare din mediul rural obțin cu greu avizul sanitar de funcționare, din cauza problemelor la instalația electrică și a grupurilor sanitare care sunt amenajate necorespunzător, iar alimentarea cu apă potabilă se face de la fântânile din curte;
În unitățile de învățământ din mediul rural echipamentele de logistică sunt insuficiente pentru buna desfășurare a procesului educațional.
În mediul urban unitățile de învățământ nu au probleme în obținerea avizului sanitar de funcționare;
Situația clădirilor în care se desfășoară activitatea de învățământ din mediul urban este satisfăcătoare, unitățile de învățământ fiind reconsolidate în ultimii 2 ani.
În municipiul Pașcani există și licee dotate corespunzător cerințelor actuale, unul dintre acestea fiind liceul “Mihail Sadoveanu”.
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura de sănătate
Infrastructura de sănătate
le L,
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
În municipiul Pașcani există două spitale: Spitalul Municipal și Spitalul CF. În 2005 populația din Pașcani avea la dispoziție 480 de paturi, în cadrul acestora, pentru a beneficia de serviciile medicale.
În prezent au fost aduse o serie de îmbunătățiri spitalelor din Pașcani, atât din punct de vedere al renovării clădirilor, cât mai ales, din cel al dotărilor și al aparatelor de ultimă tehnologie aduse. Astfel, Spitalul CF Pașcani a fost renovat aproape în totalitate în ultimii ani, secția chirurgie fiind prevăzută cu dotări dintre cele mai moderne, atât în ceea ce privește blocul operator, cât și saloanele și rezervele.
Evoluția numărului de paturi
700
600
500
400
300
200
100
0
470
580
480
480
480
480
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Paturi în spitale – sector public
Figura 30 – Evoluția numărului de paturi
La spitalul Municipal Pașcani s-a inaugurat prima secție de ingrijire paliativă din țară. Aici vor putea fi îngrijiți până la 50 de bolnavi care suferă de cancer în fază terminală. Ministerul
Sănătății a alocat 63.000 lei pentru amenajarea și dotarea secției. Lucrările au început în
octombrie 2006 și au fost finalizate în febSruIaTriUe A20Ț0I7A.
INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Tot aiciI,npfrraisntrOucrdtuinraul Ministrului Sănătății, s-au aprobat încă 10 paturi în structura Spitalului Municipdael sPăanșăctaantei. Este vorba despre un compartiment de reumatologie, care va fi format
din cabinet de consultații și 10 paturi în saloane. De asemenea, se va achiziționa aparatură medicală și se va dezvolta baza de balneofizioterapie pentru care s-au început lucrările la subsolul spitalului.Cele mai defavorizate persoane sunt cele din suburbii. Accesul la serviciile din cadrul spitalelor este problematic pentru locuitori, unii dintre ei situându-se la kilometri depărtare de un spital.
Asistența de urgență prespitalicească se realizează printr-un serviciu municipal de ambulanță. Dotarea centrelor de permanență este deficitară, în 2005, în cadrul spitalelor existând doar două ambulatorii de spital, ceea ce împiedică desfășurarea serviciilor medicale în mod eficient. Majoritatea spațiilor în care acestea funcționează necesită reabilitare și întreținere curentă.
Tabelul 39 – Numărul de cabinete stomatologice în sector public și privat
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Medicii stomatologi își desfășoară activitatea în 9 cabinete stomatologice publice și în 7 cabinete din sistemul privat. În anul 2000 a existat un singur laborator de tehnică dentară în tot municipiul Pașcani, iar din 2001 și până în 2005 nu mai figurează nici un laborator în acest domeniu.
Evoluția cabinetelor stomatologice
10
9 9
8
7 8 7
6 7
4 4 4
4
2
Infr de s
0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
C abinete stomatologice individuale – sector public C abinete stomatologice – sector privat
Figura 31 – Evoluția numărului de cabinete
XISTENTE
Tabelul 40 – Numărul farmaciilor în sector public și privat
SSTRuArTsEaG:IAFiDșEaDmEZuVnOiLcTiApRiuElEuCiOPNaOșMcIaCnOi-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Evoluția numărului de farmacii
08 – 2015
10 9 9
9
8 7 8
7 6
6
5
4
3 3
2 2 2 2 2 2 2
1
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Farmacii – sector public Farmacii – sector privat
Figura 32 – Evoluția numărului de farmacii în perioada 2000 – 2005
Atât în sectorul privat, cât și în cel public se observă un număr redus de farmacii. În anii 2000 – 2001 a existat un singur punct farmaceutic. Numărul farmaciilor din sectorul public rămâne constant pe perioada anilor 2000 – 2005, înregistrându-se doar 2 farmacii. În sistem privat în 2004 se înregistrează 8 farmacii, însă în 2005 numărul acestora scade până la 3.
Tabelul 41 – Numărul dispensarelor medicale din sectorul public și privat
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Populația din suburbiile municipiului nu beneficiază de serviciile dispensarelor medicale. Dacă în anii 2000 – 2001 existau doar 2 dispensare, din 2005 acestea nu mai functionează deloc. În 2005, în municipiul Pașcani nu mai exista nici o policlinică.
Tabelul 42 – Numărul de cabinete medicale în perioada 2000 – 2005
Denumire
SITUA20Ț0I0A I2N0F0R1 A2S0T0R2UC2T0U03RII20E0X4IS2T0E0N5 TE
Cabinete medicale – sector privat – număr 13 12 9 7 8 8
CabinetIenfmraestdriuccatlueraindividuale – sector public – – – 17 19 14
Cabinetdeemsăendăitcaatlee de familie – sector privat – – – – 8 8
Cabinete medicale școlare – sector public – – – 2 2 2
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
S-au înființat, în schimb, cabinete medicale, astfel că în 2005 figurează 8 cabinete în sectorul privat și 14 cabinete medicale individuale în sectorul public. Există, de asemenea și
8 cabinete medicale de familie, însă nu sunt suficiente, dacă le raportăm la numărul populației din Pașcani.
STRATEGI
Evoluția numărului de cabinete medicale
20
15
13 12 9
10
015
19
17
14
7 8 8
5
0 0 0 0
2 2 2
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
C abinete medicale – sector privat
C abinete medicale individuale – sector public C abinete medicale de familie – sector privat C abinete medicale scolare – sector public
Figura 33 – Evoluția numărului de cabinete medicale
Asistența medicală a colectivităților de preșcolari și elevi este deficitară. Numărul cabinetelor medicale școlare este insuficient, având în vedere că în tot municipiul Pașcani figurează doar 2 cabinete medicale, ceea ce înseamnă că numai în 2 școli elevii pot apela la serviciile medicale de prim ajutor.
Tabelul 43 – Numărul de laboratoare medicale private în perioada 2000 – 2005
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
În sectorul privat pe perioada anilor 2000 – 2004 nu figurează nici un laborator medical în sectorul privat. Se observă că în 2005 apare primul laborator privat.
În anul 2007 locuitorii din Pașcani își vor putea face analizele la unul dintre cele 4 laboratoare medicale, 2 private și 2 în cadrul spitalelor.
Tabelul 44 – Numărul de cabinete medicale de specialitate în perioada 2000 – 2005
Denumire
SITUA20Ț0I0A I2N0F0R1 A2S0T0R2UC2T0U03RII20E0X4IS2T0E0N5 TE
Cabinete medicale de specialitate individuală
sectoIrnpfruabstlircuctura
Cabinetdeemsăendăitcaatlee de specialitate – sector
– – – 6 6 6
privat – – – 3 5 2
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Ambulatoriul de specialitate C. F. Pașcani își desfașoară activitatea la o distanță de aproximativ 3 km de spital, într-un sediu separat, unde se asigură asistența medicală, curativă si profilactică de urgență și examinări specifice siguranței circulației. Acesta dispune de un număr de 6 cabinete cu personalul și dotările specifice.
SATRsAtfTeElGIdAeDcEaDbEiZnVeOtLeTAdReE EsCpOeNcOiaMlIiCtaOt-SeOsCI-AaLuĂ îAnMfiUinNțIaCtIPșIUi LîUnI sPeAcȘtCoArNuIl privat începând cu anul 2003. În anul 2004 existau 5 cabinete de specialitate, însă în 2005 numărul acestora scade,
înregistrându-se doar 2.
Tabelul 45 – Numărul unităților medicale în 2007
2008 – 2015
Sursa: www.hih.ro
Se observă că în 2007 numărul unităților medicale crește. Astfel, față de 2005 când se înregistrau doar 5 farmacii, în anul 2007 numărul lor crește până la 18. De asemenea, se dezvoltă și asistența medicală primară prin sporirea cabinetelor medicale.
În anul 2007, municipiul Pașcani dispune de 8 ambulatorii de specialitate, o unitate pentru serviciile de ambulanță și o unitate pentru asistență spitalicească.
Concluzii:
Au fost aduse îmbunătățiri spitalelor din oraș prin renovarea clădirilor și dotarea acestora cu aparatură de ultimă tehnologie;
În cadrul spitalelor apar secții cu grad de pionerat la noi în țară (prima secție de îngrijire paliativă);
Se dezvoltă medicina primară prin sporirea numărului de cabinete medicale – 25 cabinete medicale în 2007;
Asistența medicală pentru școlari și preșcolari este deficitară; nu există cabinete medicale în școli și nici cadre medicale specializate.
Nu există unitate de transfuzii în municipiul Pașcani, în prezent apelându-se la unități de transfuzii din Iași;
Unitățile medicale din mediul rural (dispensarele) au probleme legate de dotări și echipamente, precum și probleme de infrastructură; Accesul la serviciile medicale oferite de spitalele din oraș reprezintă o problemă pentru locuitorii suburbiilor având în vedere distanța.
NTE
Infrastructura de locuințe
Intravilan existent
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Intravilanul localității reprezintă suprafața ce cuprinde totalitatea clădirilor și terenurilor
destinate locuirii, dotării social-culturale și serviciilor populației, unităților economice,
2008 – 2015
circulației și transporturilor, spațiilor verzi și de sport, lucrărilor edilitare, etc. ce se
desfășoară în municipiul Pașcani.
Ultima delimitare a intravilanului a avut loc în urma finalizării cadastrului funciar al orașului Pașcani și al localităților aparținătoare, având la bază proiectul nr.89/10/1987 întocmit de ICPROM Iași, asimilat de Legea fondului funciar la data de 01.01.1990.
În componența intravilanului existent se evidențiază trupurile următoarelor localități:
Localitatea de reședință: municipiul Pașcani în suprafață de 589,31 ha.;
Localități aparținătoare:
Blăgești în suprafață de 104,90 ha;
Boșteni în suprafață de 106,12 ha;
Lunca în suprafață de 165,97 ha;
Gâștești în suprafață de 182,79 ha;
Sodomeni în suprafață de 112,98 ha.
În teritoriul administrativ al municipiului Pașcani se întâlnesc trupuri izolate, (unități industriale, agro-zootehnice, de gospodărie comunală și echipare edilitară, unități turistice, locuințe izolate și grupuri de locuințe), care în majoritatea lor nu sunt cuprinse în intravilane.
Zona de locuințe, constituită în timp, s-a grupat cu preponderență în cartiere – de regulă pe terasa înaltă a luncii Siretului, care prezintă cele mai bune condiții de construibilitate în municipiu – precum și în suburbiile municipiului.
Tabelul 46 – Situația locuințelor în perioada 2000 – 2005
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura de locuințe
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
Evoluția numărului de locuințe
120
100
114
106
80
60
51
40
35
20 16
76
64
40
40
42 36
36 25
0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Locuințe terminate – total
Locuințe terminate din fondurile publice Locuințe terminate din fonduri private
Figura 34 – Evoluția numărului de locuințe în perioada 2000 – 2005
Pe parcursul perioadei de analiză 2000 – 2005 se observă înregistrarea unui regres în ceea ce privește locuințele terminate pe teritoriul municipiului Pașcani. Astfel, acestea au scăzut cu 51% comparativ cu anul 2000. În anul 2002 sunt terminate un număr de 114 locuințe, mai multe cu 356% față de anul 2005, însă după acest an numărul locuințelor terminate scade de la an la an.
Numărul mare de locuințe terminate în anul 2002 se datorează în cea mai mare parte implicării statului, 66,67% dintre acestea fiind terminate din fondurile publice iar restul de 33,33% din fondurile populației. În anii 2004 și 2005 se înregistrează cele mai mari scăderi cauzate de reducerea considerabilă a comenzilor în general și îndeosebi a celor din partea statului, privind construcțiile de locuințe.
Tabelul 47 – Numărul camerelor de locuit
Tabelul 48 – Numărul de locuitori, locuințe, gospodării și camere pe zone
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015 73
Sursa: Recensământul populației – 1992 – Consiliul Local Pașcani.
Număr locuințe pe zone
4% 3%
5%
3%
5%
35%
7%
2%
Figura 35 – Numărul de locuințe pe zone și cartiere a municipiului Pașcani
În zonele Centru și Gara se concentrează cel mai mare număr de locuințe și gospodării dintre toate zonele municipiului Pașcani și implicit există și un număr mai mare de camere de locuit. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populației în aceste zone.
Menționăm că zonele Centru și Gară sunt construite parțial după 1970, predominând locuințele colective cu regim de înălțime între 4 și 10 nivele, printre care s-au păstrat și grupuri compacte de lotizări cu locuințe individuale parter. Locuințele tradiționale care au fost construite înainte de anii 1960 se găsesc în cartierele: Vatra, Unirii, Fântânele, prezentând un mod de viață și aspect rural ca și celelalte localități componente: Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca și Sodomeni.
La momentul actual multe persoane fizice și juridice apelează la creditul ipotecar pentru achiziționarea unei locuințe, însă condițiile de contractare a unui credit ipotecar nu pot fi
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
74
2008 – 2015
SITUAȚIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura de locuințe
îndeplinite decât de persoanele cu venituri medii și superioare. Această situație se datorează în mod direct prețului ridicat al locuințelor.
Neimplicarea statului în construirea de noi locuințe, precum și slaba activitate a firmelor private din domeniu imobiliar care să investească în construcția de blocuri și locuințe a condus la creșterea nejustificată a prețurilor apartamentelor vechi.
75
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTĂTEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
Educația
Cultura
Sănătatea
Serviciile sociale
EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
Educația
Educația
Din punct de vedere al dotărilor de învățământ, municipiul Pașcani deține toate tipurile de unități de învățământ: învățământ preșcolar, învățământ primar, gimnazial și liceal, mai puțin învățământ universitar.
Numărul total de elevi înscriși în învățământ pe anul 2006 – 2007 pe teritoriul municipiului Pașcani este de 11.331 persoane.
Tabelul 49 – Numărul de elevi înscriși în școli în perioada 2000 – 2006
Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Iași
Numărul total de elevi înscriși în învățământ este în creștere în perioada 2000 – 2007. Astfel, numărul acestora a scăzut cu 1,46% în anul 2004 față de anul 2003, iar în anul 2005 s-a diminuat cu 5,91% comparativ cu anul 2004. În anul 2007 numărul total de copii înscriși în învățământ crește cu 26,51% comparativ cu anul 2005, fiind înscriși 11.331 elevi.
Din totalul de elevi înscriși în anul 2006-2007 ponderea cea mai mare o au elevii înscriși în învățământul primar și gimnazial, aceasta fiind de 33,03% (3.743 elevi). Elevii înscriși în învățământul liceal sunt în număr de 3.011 și au o pondere de 26,57%; această categorie este singura în care se constată o creștere continuă începând cu anul 2000. Cea mai mică pondere în totalul de elevi înscriși o au elevii din învățământul profesional, complementar și de ucenici 7,36% (834 de elevi înscriși).
Se constată, de asemenea, că din ce în ce mai puțini copii se înscriu în învățământul primar încă din anul 2000, astfel, numărul lor a scăzut de-a lungul perioadei analizate cu 35,91%, iar ponderea ocupată în totalul elevilor înscriși în învățământ a fost de doar 14,65% în anul școlar 2006 – 2007.
77
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Evoluția numărului de elevi
4.000
3.800
3.600
3.400
3.200
3.000
2.800
2.600
2.400
2.200
3.944
2.590
3.721
2.293
2.055
3.316
2.359
2.125
2.969
2.667
2.012
2.855 2.956
2.671
2.360
3.011
2.083
2.000
1.800
1.600
1.400
1.200
1.985
1.882
1.319
1.777
1.660
1.000
800
600
400
679
841 976
1.237 1.146
834
200
160
123
108
75 103
88
0 36 0 20 21 20 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ani
Figura 36 – Evoluția numărului de elevi înscriși în sistemul de învățământ
În cadrul Școlii speciale Pașcani sunt școlarizați 115 elevi cu cerințe educaționale speciale din care: 41 elevi în învățământul primar și 74 elevi în învățământul gimnazial.
Tabelul 50 – Numărul de copii înscriși în grădinițe
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI 78
2008 – 2015
Evoluția numărului de copii din grădinițe
1.500
1.400
1.300
1.423
1.398
1.387
1.357
1.361
1.309
1.200
1.100
1.000
1.033
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ani
C opii încriși în grădinițe
Figura 37 – Evoluția numărului de copii din grădinițe
Numărul copiilor în grădinițe înregistrează scăderi în fiecare an în perioada 2000 – 2006 cu excepția anului 2004 când se înregistrează o ușoară creștere de 0,29% comparativ cu anul 2003. Astfel, în anul 2006-2007 sunt înscriși la grădiniță 1.033 copii, mai puțin cu 27,41% față de anul 2000. Se constată o scădere îngrijorătoare în anul 2006-2007 a copiilor din grădinițe, de 21,08%, comparativ cu anul 2005.
Situația abandonului școlar în municipiul Pașcani este prezentată în tabelul 51 pentru anul școlar 2006-2007 la data de 15 iunie 2007.
Tabelul 51 Situația abandonului școlar
Sursa: I.S.J Iași
Până la data de 15 iunie 2007 erau neșcolarizați un număr de 27 de elevi iar în situația de abandon școlar erau 24 de copii, adică un procent de 0,32% din totalul de elevi înscriși în anul școlar 2006-2007.
Din totalul de elevi aflați în situația de abandon școlar, 75% dintre ei sunt elevi din nivelul gimnazial.
Având în vedere faptul că eficiența și calitatea sistemului educațional sunt reflectate și de rezultatele elevilor la testele naționale, prezentăm în continuare procentul de promovabilitate la aceste teste.
Tabelul 52 Procent de promovabilitate la testele naționale 2007
Sursa: I.S.J Iași
Din datele furnizate de ISJ Iasi se observă o promovabilitate ridicată la testele naționale de peste 90% la unitățile de învățământ din mediul urban și o promovabalitate mai redusă situată între 85,71% și 50% în școlile din suburbii. Astfel, în medie promovabilitatea la testele naționale, în municipiul Pașcani este de 84,86%.
Unitatea de învățământ cu elevi ce au obținut cele mai slabe rezultate la testele naționale este Școala cu clasele I-VIII Sodomeni Pașcani.
La polul opus se află „Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu” Pașcani cu o promovabilitate de 100%.
Înregistrarea unei promovabilități mai scăzute în mediul rural poate fi cauzată de problemele de infrastructură a unităților de învățământ, de lipsa dotărilor corespunzătoare, lipsa conexiunii la internet, de interesul scăzut al cadrelor didactice calificate să predea în mediul rural, etc.
Tabelul 53 – Personalul didactic si sistemul de învățământ al municipiului Pașcani
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Figura 38 – Evoluția personalului didactic din sistemul de învățământ
Personalul didactic total în anul 2005 este de 685 persoane, în scădere cu 1,44% față de anul 2004. Această scădere a fost cauzată de diminuarea treptată a numărului de elevi înscriși în învățământ dar și de scăderea interesului pentru această profesie, având în vedere remunerația slabă pentru aceste posturi.
Personalul didactic în anul 2005
2% 13%
42%
16%
27%
Personal didactic în învățământ preșcolar Personal didactic în învățământ primar
Personal didactic în învățământ gimnazial Personal didactic în învățământ liceal
Personal didactic în învăț. profesional, complementar, ucenici
Figura 39 – Ponderea personalului didactic pe tipurile de învățământ
SOCIALE
Personalul didactic în învățământul liceal are ponderea cea mai mare în totalul personalului didactic, și anume de 41,90% în anul 2005. Este singurul nivel de învățământ care înregistrează creșteri referitoare la personalul didactic angajat. Acest fapt se datorează creșterii numărului de elevi înscriși în învățământul liceal.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Personalul didactic în învățământul gimnazial înregistrează o scădere în anul 2005 de
13,49% comparativ cu anul 2004 și are o pondere de 27,15% în totalul cadrel2008 – 2015
EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
Cultura
Cultura
Activitățile social-culturale în municipiul Pașcani sunt susținute în principal de: Casa de
SCTuRlAtuTErGăI,ABDiEblDioEZteVcOaLTMARuEnEiCcOipNaOlMăI,CCOl-uSObCuIlACLĂopAiMiloUrNIPCaIPșIcUaLnUiI, PMAȘuCzAeNuIl Municipal.
Casa de Cultură a fost înființată în anul 1949. Activitatea Casei de Cultură M2u00n8ic–ip2a01le5 „M. Sadoveanu” este susținută prin cercuri culturale, cursuri, precum și prin ansamblul folcloric
„Rapsozii Siretului”, Teatrul pentru Copii și Tineret „Rudi Nesvadba”, trupa de dans de societate „Dream Dance”. Sala de spectacole are 440 locuri, dispune de scenă cu pod și instalație de lumini.
Casa de Cultură are colaborări cu Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Teatrul „George Bacovia” Bacău, Filarmonica din Botoșani și Filarmonica din Iași și cu Muzeul Literaturii Române din Iași.
Casa de Cultură Mihail Sadoveanu din Pașcani necesită reparații, amenajări și dotări noi pentru o bună desfășurare a spectacolelor organizate în incinta clădirii.
Biblioteca Municipală a fost înființată în anul 1950. Aceasta dispune de peste 110.000 de volume, dintre care cele mai numeroase sunt de literatură, lingvistică, știință și tehnică. Numărul anual de utilizatori care vizitează biblioteca este de 45.000.
Muzeul Municipal Pașcani a fost înființat în decembrie 1997 și își desfășoară activitatea în cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” și al Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”.
Muzeul deține un număr de 375 exponate și este organizat în trei secții: istorie, etnografie și religie. Încă de la începutul anului 1998, Muzeul Municipal Pașcani s-a aflat în strânsă colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iași. Sediul care găzduiește Muzeul Municipal Pașcani necesită reparații capitale.
Alte activități culturale se mai desfășoară în cadrul Casei Iordache Cantacuzino, care găzduiește Clubul Copiilor Pașcani. Pe parcursul anilor s-a înregistrat o creștere a numărului de norme didactice, a cercurilor și a numărului de copii ce l-au frecventat.
Concluzii:
Activitățile culturale sunt susținute în principal de Casa de Cultură, de Biblioteca Municipală și de Muzeul Municipal;
Pentru a recăpăta valoarea de patrimoniu sau chiar pentru a mări această valoare se impun lucrări pentru renovarea și consolidarea clădirii.
În municipiul Pașcani există un cinematograf care funcționează în interiorul Casei de Cultură.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
Cultura
EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
Sănătate
Sănătate
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
Ocrotirea sănătății este asigurată în municipiul Pașcani prin rețeaua de sănătate alcătuită din unități care activează în sistem public și unități din sistemul privat, asistența medicală desfășurându-se în sistemul tradițional unde în prezent se înregistrează o trecere dinspre sectorul public spre cel mixt și privat.
Tabelul 54 – Numărul medicilor din sectorul public și privat
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Evoluția numărului de medici
80
70
65 63 67
60
50
40
30
20
10 16
10
52 51
26
26 26
14
50
26
11 15
9 9 9
0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Medici – sector public – persoane Medici – sector privat – persoane
Medici de familie –sector public –persoane Medici de familie – sector privat – persoane
Figura 40 – Evoluția numărului de medici din sectorul public și privat
Personalul medical din cadrul unităților sanitare este reprezentat de medici, farmaciști, personal sanitar mediu și stomatologi. În 2005, în sectorul public își desfășurau activitatea
65 de medici si 15 medici de familie, iar în sectorul privat, doar 9 medici și 9 medici de familie.
EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
Tabelul 55 – Numărul de medici stomatologi din sectorul public și privat
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
Evoluția numărului de stomatologi
14
13
12
10 10
9
8
7
6 4 4 4 4 4
4
2
0 0 1 2
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Stomatologi – sector public – persoane Stomatologi – sector privat – persoane
Figura 41 – Evoluția numărului de medici stomatologi din sectorul public și privat
În anul 2005 s-au înregistrat 16 stomatologi, dintre care 9 în sectorul public și 7 în cel privat. Se observă că față de anul 2000 numărul acestora a scăzut cu 4 cadre medicale.
Tabelul 56 – Numărul de farmaciști din sectorul public și privat
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
În domeniul farmaceutic, în perioada 2004 – 2005 activau doar 3 farmaciști în sectorul public și 3 în sectorul privat. Se observă o scădere a acestora față de anul 2000, când existau 7 farmacii publice și 6 farmacii private.
Tabelul 57 – Personal sanitar din sectorul public și privat
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
87
2008 – 2015
EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
Sănătate
Evoluția numărului de personal sanitar
400
350
300
250
200
150
100
50
346
352
334
270
36
271
37
286
44
0 7 10 10
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Personal sanitar mediu – sector public – persoane Personal sanitar mediu – sector privat – persoane
Figura 42 – Evoluția personalului sanitar
În 2005 se observă că personalul sanitar mediu este reprezentat de 286 persoane în sistemul public și 44 în sistemul privat. Pe perioada 2000 – 2005, în sectorul privat, se înregistrează o creștere treptată a cadrelor medicale medii.
Servicii sociale
Asistența socială este componenta non-contributivă a sistemului de protecție socială și reprezintă ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, autoritățile publice ale administrației locale și societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea
SeTfReAcTtEeGlIoArDtEeDmEZpVoOrLaTrAeREsaECuONpOeMrmICOa-nSeOnCtIeALĂalAeMUuNnIoCIrPIsUitLuUaI țPiAi ȘcCaArNeI pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane.
2008 – 2015
Încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 în municipiul Pașcani a generat incoerență organizațională, costuri sociale ridicate, și a scăzut capacitatea de supervizare și control, în același timp funcționând mai multe instituții de coordonare pe domenii sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu handicap etc. Legislația din domeniul asistenței sociale este într-o continuă schimbare, ceea ce face ca și structura organizațiilor sau serviciilor oferite de acestea să se schimbe într-un ritm rapid.
Pentru prevenirea cazurilor de abandon, Serviciul Comunitar de Asistență Socială, Protecție Socială și Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Pașcani a oferit sprijin moral și material în vederea menținerii copilului în familia naturală, cât și servicii de consiliere socială unor familii aflate în pragul “intrării’ într-o situație de criză, identificate atât prin cererile acestora, sesizările altor persoane sau din colaborarea cu Spitalul Municipal Pașcani, precum și organizații non-guvernamentale.
Numărul mare de cazuri sesizate sau depistate în ceea ce privește copilul aflat în dificultate au făcut să fie identificate oportunitățile de (re)integrare a copiilor în familia naturală/extinsă/substitutivă, astfel încât s-au luat măsuri de tip familial după cum urmează:
integrare/reintegrare în familie sau comunitate prin efectul legii, a copiilor proveniți din centre de plasament;
plasament-încredințare la rude până la gradul IV;
adopția națională;
copiii cu nevoi speciale, care au rămas în familia naturală, unde beneficiază de bune condiții de creștere și educare.
Datele statistice obținute în urma soluționării cazurilor de risc social în cadrul Serviciului Comunitar de Asistență Socială, Protecție Socială și Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, județul Iași, cuprind:
plasament rezidențial (copii ce nu au putut fi reintegrați în familie, întrucât prezintă un grad de handicap accentuat/grav);
copii victime ale abuzului (agresiune fizică, copii ce au fost încredințați familiei lărgite prin măsură de protecție plasament familial, sau cazuri ce au fost instrumentate cu reintegrarea în familia de origine);
copii infectați cu HIV/SIDA ;
servicii pentru copiii care răspund/nu răspund penal – (toate cazurile au primit măsura de supraveghere specializată în familie, acest lucru fiind posibil datorită bunei colaborări cu Serviciul de abuz/neglijență/violență/trafic din cadrul D.G.A.S.P.C. Iași, cât și cu Centrul de Probațiune din cadrul Tribunalului de minori Iași);
minore care sunt însărcinate și au avut predispoziție să-și abandoneze copilul;
copii proveniți din familii aflate în divorț – pentru care s-au luat cele mai bune măsuri, ca acești copii să aibă un trai liniștit și să aibă condiții bune de creștere și educare, alături de cel puțin unul din părinți – în ultimă instanță, părinte care a demonstrat calități morale și materiale;
copii reintegrați în familia naturală;
STRATEGIA DE DtiEnZeVrOiLcTaArReE EaCuONînOtMeImCOe-iSaOtCoIAfLaĂmA iMliUeNfIăCrIăPIsUăLUlIePgAaȘlCizAeNzIe relația de căsătorie (relația de concubinaj);
tineri care se află în pragul divorțului;
tineri care au divorțat;
2008 – 2015
tineri fără locuință (locuiesc și se gospodăresc împreună cu părinții);
tineri care au fost evaluați socio-medical și au fost încadrate în categoria persoanelor cu handicap, ce necesită protecție specială;
tineri care au familie și copii, și au plecat la muncă în străinătate;
tineri care au relație de concubinaj (cu copii) și au plecat în străinătate;
tinere gravide care nu au împlinit 18 ani și sunt predispuse la abandon familial;
tinere-mame care nu au împlinit 18 ani și sunt predispuse la abandon familial;
tineri care au săvârșit fapte prevăzute de Codul Penal și se afla în perioada de detenție;
tineri care provin din centrele de plasament, nu au locuință, nu urmează nici o forma de învățământ și nu au loc de muncă;
tineri care beneficiază de ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat;
adulți care nu au locuri de muncă (și sunt în evidența AJOFM Pașcani);
populație reprezentativă pentru fenomenul de violență domestică;
populația rromă;
adulți care au fost evaluați socio-medical și prezintă grad de handicap;
persoane de vârsta a treia imobilizate la pat și fără susținători legali;
persoane de vârsta a treia cu venituri mici, care depășesc cu 2% limita venitului minim garantat;
persoane de vârsta a treia, care locuiesc singure, sunt diagnosticate cu boli cronice și nu primesc sprijin moral sau material din partea familiei lărgite;
persoane vârstnice care au asistenți personali, conform legislației în vigoare.
Centralizând aceste date au rezultat următoarele:
Tabelul 58 – Asistența socială în municipiul Pașcani
EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
Servicii sociale
Persoane cu dizabilități 338
În perioada 2001 – 2005 numărul persoanelor cu handicap din municipiul Pașcani înregistrează o creștere de 12,85%. În anul 2005 existau 158 persoane cu handicap. Această creștere a determinat implicit și creșterea costurilor privind persoanele cu handicap. Astfel, în anul 2005 s-au cheltuit 670.000 lei pentru 158 persoane cu handicap, adică 4.241 lei anual pentru fiecare persoană și 353 lei lunar.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Sumele plătite pentru beneficiarii de venit minim garantat au crescut în intervalul 2001 –
2005 cu 25,57%.
2008 – 2015
Servicii de tip rezidențial sunt oferite de 4 centre de plasament și Fundația Agape, servicii de care au beneficiat 269 copii în anul 2005.
Numărul adopțiilor se menține relativ constant acesta fiind de 2 -3 adopții anual.
În centrele de plasament erau educați și îngrijiți în anul 2006 un număr de 74 copii cu cerințe educaționale speciale și 338 persoane cu dizabilități.
Costurile privind acordarea serviciilor sociale au fost în perioada 2001 – 2005, în valoare de
35.000.000 lei înregistrându-se o rată de dependență de 7.000.000 lei/an.
Tabelul 59 – Ajutoare sociale și ajutoare de urgență
Sursa: Fișa unității administrativ – teritoriale a municipiului Pașcani
Ajutoarele sociale oferite în anii 2005 și 2006 au rezolvat 630 dosare în 2005 și 460 în 2006. Numărul de dosare cât și suma cheltuită pentru acordarea de ajutoare sociale a scăzut în anul 2006 cu 26,98% și respectiv cu 15,38%.
În ceea ce privesc ajutoarele de urgență, se constată o creștere foarte mare a numărului de dosare rezolvate în anul 2006 de 189,62% comparativ cu anul 2005.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
RESURSELE UMANE ȘI PIAȚA MUNCII
Populația
Piața muncii
RESURSELE UMANE ȘI PIAȚA MUNCII
Populația
Populația municipiului Pașcani
Conform „Fișei Unității Administrativ – Teritoriale a municipiului Pașcani” populația totală stabilă în anul 2006 a fost de 43.828 persoane dintre care 22.210 femei și 21.618 bărbați.
Din totalul populației, 98,76% reprezintă populația de naționalitate română, iar 1,24% populația de altă naționalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască, rusă, lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).
Tabelul 60 – Evoluția populației totale a municipiului Pașcani
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Evoluția populației
50.000
40.000
45.865
46.096
43.521
43.202
43.074
43.380
30.000
20.000
23.240 23.318 22.045 21.860 21.795 21.967
10.000
22.652
22.778
21.476
21.342
21.279
21.413
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Populația totală Populația – femei Populația – bărbați
Figura 43 – Evoluția populației în perioada 2000 – 2005
Populația stabilă a scăzut pe parcursul perioadei 2000 – 2005 cu 5,42% având o traiectorie fluctuantă începând cu anul 2000. Ritmul mediu anual de creștere al populației a avut valori negative în anii 2000, 2002, 2003, și 2004, în anul 2002 înregistrându-se cea mai mică valoare (-5,58%), iar în anul 2001 se înregistrează un ritm mediu anual pozitiv de 0,5%. În anul 2005 se remarcă un ritm mediu anual de creștere pozitiv ceea ce reflectă o sporire a populației comparativ cu anul 2004.
Ritmul mediu anual de creștere negativ reflectă dReEfaSpUt RscSăEdLeEreaUMdeAlNa EanȘlIa PanIAaȚpAopMulUațNieCi II stabile, astfel populația municipiului s-a diminuat cu 2.485 persoane pe parcursul perioadei analizaPteo.pulația
Tabelul 61 – Evoluția populației pe localități în anii 1977-1992-2002
Spor absolut al
Localități Număr locuitori
populației Indice de creștere
1977 1992 2002 1977-2002 1992-2002 1977-1992
1992-2002
STRATEGIA DE DEZVO2LT4A.4RE59ECONO4M4I.C9O0-S0OCIA4L2Ă.0A 5M7UNICIPIU2LU0I.4P4AȘ1CANI
MUNICIPIU
-2.843 183,5 93,6
PAȘCANI 15.611 35.897 32.421 20.286 -3.476 229,9 90,3
Sursa: Recensământul populației: 1977, 1992, 2002
Populația municipiului Pașcani are un trend fluctuant dacă analizăm pe baza datelor obținute în anii de recensământ. Astfel, între 1977 și 1992 are loc o creștere a populației de 83,57% în timp ce în perioada 1992 – 2002 se înregistrează o scădere de 6,76%, scădere ce continuă până în anul 2004.
Populația urbană și rurală
23%
77%
MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL
Figura 44 – Populația urbană și rurală în anul 2002
Ponderea populației urbane în total populație a fost în anul 2002, de 77,09%,cu mult superioară față de cea rurală care ocupă doar 22,91%.
Mediul rural reprezentat prin cele 5 suburbii: BlăgReEștSi,UBRoSștEeLniE, GUâMștAeNștiE, LȘuIncPaIAșiȚSAodMomUeNnCi II prezintă un trend crescător al populației. Astfel, populația din mediul rural a crescut în perioadPaop1u9l7aț7ia– 2002 cu 8,9%.
În mediul urban are loc o creștere spectaculoasă în anul 1992 comparativ cu recensământul din 1977, indicele de creștere fiind de 229,9%. În anul 2002 se înregistrează o scădere a populației urbane cu 3.476 persoane, indicele de creștere al perioadei 1992 – 2002 rămânând pozitiv, dar se reduce considerabil la 90,3 %. Această situație a condus la
ei
Sursa: Anuarul de statistică
Mișcarea naturală a populației este determinată prin punerea în balanță a numărului de nașteri și a numărului de decese.
În perioada 2000 – 2005 numărul născuților vii înregistrează o creștere de 1,6%, iar numărul persoanelor decedate a crescut cu o viteză mai mare, de 5,65%, acest lucru determinând scăderea sporului natural în perioada analizată cu 5,81%.
Analizând pe fiecare an în parte se observă totuși o ameliorare a situației în ceea ce privește sporul natural, acesta înregistrând creșteri în ultimii ani din perioada analizată.
Mișcarea migratorie este reprezentată de sporul migrator care se calculează ca diferență între numărul de imigranți și numărul de emigranți.
Astfel, municipiul Pașcani se confruntă cu un spor migrator negativ și în scădere, numărul emigranților crescând în perioada analizată cu 51,05%, în timp ce numărul imigranților crește doar cu 33,05%.
Se observă că numărul imigranților nu reușește să acopere numărul persoanelor care emigrează din municipiu, cu atât mai puțin să-l depășească pentru a se înregistra un spor migrator pozitiv.
Cele două tipuri de mișcări influențează direct populația municipiului Pașcani. Mișcarea naturală caracterizată prin sporul natural înregistrează într-adevăr creșteri în ultimii doi ani,
dar acestea nu acoperă numărul persoanelor care emigrează din Pașcani, acest fapt afectând în mod negativ ritmul mediu anual de creștere a populației pășcănene.
RESURSELE UMANE ȘI PIAȚA MUNCII
Populația
Tabelul 63 –Sporul natural al municipiului Pașcani comparativ cu județul Iași
MIȘCAREA NATURALĂ – Rate la 1.000 locuitori
Anul
MUNICIPIUL PAȘCANI JUDEȚUL IAȘI
Natalitate Mortalitate Spor
natural
Natalitate Mortalitate
Spor
natural
STR2A0TE0G0IA DE DEZVOLTAR9E ,E5CONOMICO-SOCI6A,L2Ă A MUNICI3PI,U3LUI PAȘCANI
13,8 9,7
4,1
2001 9,5 6,7 2,8 13,2 9,9
2002 9,5 7,7 1,8 12,9 12000,84– 2015
2003 10,1 6,9 3,2 12,3 10,7
3,3
2,5
1,6
2004 10,3 7,1 3,2 12,5 10,0 2,5
Sursa: Anuarul de statistică
Rata medie a natalității înregistrată în perioada 2000 – 2004 este de 9,78‰.
Cea mai mică rată a natalității se înregistrează în anii 2000, 2001, și 2002 de 9,5‰, iar după anul 2002 are loc o relansare a indicelui natalității înregistrându-se o valoare de 10,3‰ în anul 2004.
În aceeași perioadă rata medie a mortalității este de 6,92‰, cu mult sub media pe județ (10,14‰).
Evoluția sporului natural
Spor natural
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
3,3
3,2
2,5
2000 2001 2002 2003 2004
Ani
Spor natural Pașcani Spor natural Iași
Figura 45 – Comparația sporului natural dintre municipiul Pașcani și județul Iași
Comparând valorile ratei sporului natural în anii 2003 și 2004, se constată că pentru municipiul Pașcani acestea sunt în fiecare an cu mult peste media județului Iași, fiind corectate de o mortalitate mai redusă în medie cu aproximativ 30% față de cea înregistrată
în județul Iași.
RESURSELE UMANE ȘI PIAȚA MUNCII
Din punPcotpudleațivaedere al natalității, generatoare de spor natural, municipiul se încadrează în tradiția zonei cunoscută pentru potențialul fertilității.
Structura populației pe principalele grupe de vârstă
Tabelul 64 – Populația pe grupe de vârstă
Ani de vârstă Ambele sexe Masculin
persoane
Feminin persoane
Structura
STRATEGIA 0DE-D4EZaVnOiLTARE ECONOMICO1-S.9O9CI8ALĂ A MUNICIP1I.U0L3UI0PAȘCANI
968 4,75%
5 – 9 ani 2.374 1.195 1.179 5,64%
10-14 ani 4.206 2.126 2.080
201008,–0020%15
15-19 ani 4.293 2.222 2.071 10,21%
20-24 ani 3.276 1.736 1.540 7,79%
25-29 ani 2.786 1.435 1.351 6,62%
30-34 ani 3.648 1.636 2.012 8,67%
35-39 ani 2.935 1.280 1.655 6,98%
40-44 ani 3.759 1.772 1.987 8,94%
45-49 ani 3.849 1.928 1.921 9,15%
50-54 ani 2.756 1.442 1.314 6,55%
55-59 ani 1.331 674 657 3,16%
60-64 ani 1.488 720 768 3,54%
65-69 ani 1.296 622 674 3,08%
70-74 ani 985 406 579 2,34%
75-79 ani 619 251 368 1,47%
80-84 ani 265 85 180 0,63%
85 ani și peste 193 58 135 0,46%
TOTAL 42.057 20.618 21.439 100%
Sursa: Recensământul populației 2002
Analizând structura populației pe sexe a municipiului Pașcani se observă o predominare a persoanelor de sex feminin, acestea fiind mai numeroase decât populația masculină cu 821 persoane.
Ponderea populației feminine era la recensământul din anul 2002 de 50,98% în totalul populației.
Astfel din punct de vedere al raportului de masculinitate se constată că la nivelul municipiului Pașcani, la 1.000 de persoane de sex masculin reveneau 1.039 persoane de sex feminin.
Populația, în general, este structurată pe 3 grupe principale de vârstă și anume:
populația tânără – cuprinzând efectivul populației în limitele de vârstă cuprinsă între 0 – 14 ani;
populația adultă – cuprinsă în intervalul 15 – 64 ani;
populația bătrână – între 65 ani și peste.
Populația municipiului Pașcani se caracterizează prin populația matură (între 15 – 64 ani) care deține o pondere de 71,62%. Populația tânRăErăSUcuRSvâErLsEta UînMtrAeN0E–ȘI15PIaAnȚi AdeMțiUneNoCII pondere de 20,4%, în timp ce populația bătrână (65 ani și peste) are cea mai mică pondere
de 7,98P%op.ulația
Pentru localitățile componente ale municipiului Pașcani împărțirea populației pe grupe de vârstă este exemplificată în tabelul 63:
Tabelul 65 – Structura populației pe grupe de vârstă pe localități
Sursa: Recensământul populației 2002
Analizând datele statistice se observă următoarele:
zona urbană reprezentată de orașul Pașcani deține cea mai mare pondere de 75,27% din totalul populației tinere, cuprinsă între 0 – 14 ani, urmată la mare distanță de suburbia Gâștești care deține o pondere de 8,15%;
în ceea ce privește populația matură (15 – 64 ani) și populația bătrână se prezintă aceeași situație, ponderile cele mai mari fiind deținute tot de orașul Pașcani și suburbia Gâștești, zone care se află pe locul I și respectiv II ca număr de locuitori în municipiul Pașcani.
Un alt indicator important de analizat este populația aptă de muncă a municpiului Pașcani care influențează în mod indirect economia teritoriului.
Tabelul 66 – Populația aptă de muncă pe grupe de vârstă
Sursa: D.J.S. Iași – anul 2002
Populația aptă de muncă totală era în anul 2002 de 30.121 persoane cu vârsta cuprinsă între 16 – 64 ani. Analizând îndicatorul pe sexe se observă că populația feminină aptă de muncă era mai numeroasă cu 430 de persoane decât cea masculină.
În ceea ce privește indicatorul pe grupe de vârstă, datele statistice reflectă o pondere ridicată a populației apte de muncă aflată în segmentele de vârstă 16 – 29 ani (34,4%) și 30 – 44 ani (34,3%).
RESURSELE UMANE ȘI PIAȚA MUNCII
În segmentul de vârstă 16 – 29 ani, care reprezintă populația tânără aptă de muncă, ponderPeiaațpaemrsuonacini elor de sex masculin era de 36,3%, iar cea a persoanelor de sex feminin era mai scăzută, având valoarea de 32,5%. Se observă astfel o revenire a populației masculine în detrimentul populației feminine.
Piața muncii
Populația activă
SDTRinATpEGuInAcDtEdDeEZvVeOdLTeArReE eECcOoNnOoMmICicO,-SpOoCpIAuLlaĂțAiaMUaNcItCivIPăIUcLuUpIrPinAȘdCeANtIoate persoanele în vârstă de 14 ani și peste, apte de muncă, care în perioada de referință au constituit forța de muncă disponibilă (utilizată sau neutilizată) pentru producerea de bunuri și servici2i 0î0n8 –e2c0o1n5omia națională.
Populația activă cuprinde atât populația ocupată, cât și populația neocupată aflată în căutarea unui loc de muncă și persoanele neocupate care au declarat că se află în căutarea primului loc de muncă.
Populația municipiului Pașcani deținea în anul 2002 o pondere de doar 5,7% din populația activă a județului Iași. Față de totalul populației, populația activă reprezintă pentru municipiul Pașcani 41%.
La recensământul din 2002 populația activă de sex masculin avea o pondere ridicată de 55,3%.
Populația ocupată
Tabelul 67 – Numărul mediu de salariați
Sursa: Anuarul de statistică
Numărul de persoane salariate a scăzut în perioada de analiză 2000 – 2005 cu 22,90% atingând valoarea de 11.319 persoane în anul 2005. Cea mai mare scădere s-a înregistrat în anul 2002, de 13,85%, an în care s-au produs disponibilizări cauzate de închiderea și privatizarea unor societăți mari, ce au condus în mod inevitabil la restructurări de personal.
Evoluția numărului de salariați
16.000
15.000
14.681
14.950
14.000
13.000
12.000
12.878
12.898
11.974
11.000
10.000
P
11.319
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
A MUNCII
Salariați – total
Figura 46 – Evoluția numărului de salariați în perioada 2000 – 2005
Tabelul 68 – Numărul mediu de salariați pe ramuri ale economiei naționale
0 0
7.389 6.702
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
Analizând populația salariată pe ramuri ale economiei naționale în perioada 2000 – 2005 se observă un regres al numărului mediu de salariați în fiecare dintre ramurile prezentate în tabelul 68.
Ponderea numărului de salariați pe domenii de activitate
0,01%
36,55%
39,14%
0,72% 5,10%
2,59%
3,41%
2,05%
4,97%
0,63%
3,71%1,12%
Număr mediu salariați în agricultură Număr mediu salariați în industrie II
Număr mediu salariați în industria extractivă Număr mediu în industria prelucrătoare
Număr mediu salariați în domeniul energiei și apei Număr mediu salariați în construcții
Număr mediu salariați în comerț Număr mediu salariați în transport, poștă, comunicații Număr mediu salariați în activatea bancară și de asigurări Număr mediu salariați în administrație publică
Număr mediu salariați în învățământ Număr mediu salariați în sănătate și asistență socială
Figura 47 – Ponderea numărului de salariați pe domenii de activitate în anul 2005
Evoluția numărului de salariați pe fiecare domeniu de activitate se prezintă astfel:
numărul mediu de salariați în agricultură a scăzut pe parcursul perioadei de analiză cu 35,79%, în anul 2005 fiind angajate în sectorul agriculturii 122
persoane;
Industria ocupă ponderea cea mai mare, de 58,32%, în ceea ce privește numărul de salariați, însă și în această ramură se înregistrează un regres de 12,92%. În
STRATEGIA DE DaEnZuVlOL2T0A0R5E ECnOuNmOMărIuCOl -SmOeCIdAiLuĂ AdeMUsNaIClaIrPiIaUțLiUIînPAiȘnCdAuNsI trie a fost de 6.601 persoane dintre care în industria prelucrătoare sunt 6.164 salariați;
numărul mediu de salariați în energia electrică și termică se reduce20c0u82–02,04145% în intervalul 2000 -2005;
în comerț se înregistrează cea mai mare reducere a numărului de salariați de 81,57%, în anul 2005 fiind angajate în această ramură doar 345 persoane comparativ cu 1.872 persoane câte erau în anul 2000;
în învățământ se înregistrează, de asemenea, o scădere a populației salariate de 33,48%.
În ramurile industriale se evidențiază cea mai însemnată pondere a populației ocupate, de unde se deduce nivelul ridicat de industrializare ce-l deține municipiul Pașcani.
Populația inactivă
În populația inactivă, din punct de vedere economic sunt incluse toate persoanele, indiferent de vârstă, care au declarat că nu au desfășurat o activitate economico-socială (elevi, studenți, pensionari, persoane casnice, întreținuți de alte persoane, întreținuți de stat, alte situații).
Tabelul 69 – Populația inactivă în municipiul Pașcani – 2002
Sursa: Anuarul de statistică
Populația inactivă a municipiului Pașcani este structurată pe localități astfel:
72,41% în orașul Pașcani, situație explicată de faptul că în această zonă este concentrată populația cea mai numeroRasEăSaUmRuSnEicLiEpiuUluMi;ANE ȘI PIAȚA MUNCII
4,18% din populația inactivă se află în Blăgești;
Piața3m,6u5n%cii deține Boșteni;
8,58% se află în Gâștești;
7,18% din populația inactivă există în Lunca;
4,00% deține suburbia Sodomeni.
În suburbii se află o proporție totală de 27,59% din populația inactivă a municipiului Pașcani.
Populația inactivă reprezintă 58,9% din totalul populației municipiului. Cele mai mari ponderi din totalul populației inactive, le dețin elevii și studenții (39,1%) și copiii între 0-14 ani (34,6%).
Pensionarii ocupă din totalul populației inactive o pondere de 29,50%, în mediul rural
SaTcReATșEtiGaIAfiDinEdDEmZVaOi LnTuARmEeErCoOșNiOdMeIcCâOt-SeOlCeIvAiLiĂșAi sMtUuNdIeCnIPțIiiULsUaIuPdAȘeCcAâNtIcopii cu vârsta între 0 – 14 ani.
Raportul între populația inactivă și cea activă este semnificativ pentru faptu2l00c8ă–la201n5ivelul municipiului Pașcani la 1000 persoane active erau 1.439 persoane inactive față de 1.739 persoane la nivelul județului.
Evoluția șomajului în municipiul Pașcani
Tabelul 70 – Numărul șomerilor în perioada 2001 – 2005
Sursa: AJOFM Iași
În perioada supusă raportării, se observă că șomajul se află în scădere, în special datorită aplicării măsurilor active privind stimularea, pe de o parte a angajatorilor prin subvenționarea locurilor de muncă ocupate de șomeri, iar pe de altă parte prin creșterea economică ce a condus la crearea de noi locuri de muncă.
Prin măsurile de prevenire a șomajului (informare și consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională, consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente), în anii 2001- 2005 se observă o tendință de descreștere a șomerilor. Astfel
în 2001 s-a înregistrat valoarea maximă de 6.315 șomeri. Prin comparație se constată că în anul 2005 numărul șomerilor a scăzut cu 71,7% față de 2001 și cu 32,6% față de 2004.
Tabelul 71 – Rata șomajului în perioada 2001 – 2005
Sursa: AJOFM Iași
În perioada anilor 2001-2005 se observă că rata șomajului este în scădere. Față de 2001 când se înregistra o rată de 29,69%, în 2004 rata șomajului este de 18,09%, iar în 2005 de 13,61%. Se observă, astfel, că în 2005 rata șomajului scade cu 4,48% față de 2004 și cu
16,69% față de 2001.
RESURSELE UMANE ȘI PIAȚA MUNCII
Deși esPteiațîan mscuăndciei re, rata șomajului în municipiul Pașcani este aproape dublă față de județul Iași unde se înregistrează o rată a șomajului de 7,2%.
Conform datelor furnizate de A.J.O.F.M. Iași, în 2001, cel mai mare număr de șomeri din județul Iași, față de populația activă a localității, se înregistrează în municipiul Pașcani. Aceasta se datorează îndeosebi disponibilizărilor de personal dintr-un număr mare de unități ceea ce a avut ca efect creșterea ratei șomajului.
Astfel, în condițiile O.U.G. nr. 24/1998 modificată prin O.U.G nr. 75/2000 se poate observa că în municipiul Pașcani ponderea șomerilor depășește de trei ori ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel național. De altfel, pentru municipiul Pașcani au fost întocmite pentru 2001 programe de acțiuni pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Totuși, municipiul Pașcani se confruntă cu o lipsă acută a forței de muncă calificată. În tot acest timp, pășcănenii de etnie rromă nu au fost deloc interesați de locurile d2e00m8 u–n2c0ă15și de bursele organizate special pentru ei de ALOFM.
1 Rată șomaj = Șomeri înregistrați/Populația activă * 100
STRATEGI
indicatorului pentru următorii 10 – 15 ani în condiții normale de existență;
Structura populației pe grupe de vârstă reflectă o pondere incomparabil mai mare a populației tinere decât cea existentă în județul Iași. Amenințătoare este creșterea gradului de dependență a populației vârstnice, la care se mai adaugă și populația tânără cu vârste între 0 – 14 ani;
Șomajul în municipiul Pașcani este în scădere în perioada 2000 – 2005, însă acesta rămâne cu mult peste media numărului de șomeri din județul Iași;
Cele mai mari reduceri de personal s-au produs în domeniul industrial prin închiderea și privatizarea firmelor mari, situație ce a influențat în mod direct numărul crescut de șomeri din municipiul Pașcani. Anul 2001 a înregistrat un număr record de 6.315 șomeri. Scăderea actuală a numărului de șomeri se datorează dezvoltării firmelor mici și mijlocii de pe teritoriul municipiului care au absorbit un număr important dintre șomerii existenți (1.784 șomeri în anul 2005).
Industria oferă cele mai multe locuri de muncă, mai mult de 50% din populația salariată
lucrând în domeniu, adică peste 6.000 de persoane.
2008 – 2015
Municipiul Pașcani se confruntă cu o lipsă acută a forței de muncă calificată în anumite
domenii. Astfel, este necesară recalificarea șomerilor;
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Calitatea aerului
Calitatea aerului
Vegetația și solurile
Gospodărire deșeuri
În aer se răspândesc și se infiltrează produși poluanți proveniți dintr-o infinSiptaatțeiidveesruzirse de
impurificare naturală și artificială.
Zone de agrement
Astfel, de pe unele suprafețe se pot ridica în atmosferă pulberi de gaze rezultate din ciclul
normal de dezvoltare al unor plante, din eroziunea eoliană a solurilor, etc., dar cei mai numeroși și mai periculoși produși poluanți ai atmosferei provin din activitățile industriale, tehnice și casnice.
Emisii și imisii de gaze și pulberi
Nivelul de poluare al aerului este influențat de o serie de elemente fizico-chimice, meteorologice, topografice și tehnice ale surselor ce emit poluanți.
Poluarea și calitatea aerului în municipiul Pașcani au fost urmărite pentru principalele gaze (SO2, NO2) și pulberi sedimentabile, de către A.P.M. Iași și Direcția de Sănătate Publică Jud. Iași.
Rezultatele analizelor relevă concentrații foarte mici ale indicatorilor SO2, NO2, după cum urmează:
Tabelul 72 – Probe aer – valori medii orare
Sursa: A.P.M. Iași
Măsurătorile poluanților în zona surselor de emisii fixe și mobile au relevat concentrații sub pragul inferior de evaluare. Evaluarea preliminară a calității aerului și modelarea matematică a dispersiei poluanților au demonstrat că nu este necesară urmărirea continuă a poluanților din atmosferă.
Pulberile sedimentabile sunt urmărite de către Direcția de Sănătate Publică Iași.
În perioada 2001 – 2005 situația pulberilor sedimentabile în municipiul Pașcani se prezintă astfel:
Tabelul 73 – Pulberi sedimentabile
An 2001 2002 2003 2004 2005
Nr. determinări 59 72 72 72 72
Concentrația maximă
admisă (CMA) (g/mp/lună)
17 17 17 17 17
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Calitatea aerului
Sursa: A.P.M. Iași
Se constată că în perioada 2001 – 2005, din numărul total de probe, nu au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admisibile. În 2005, valorile concentrației de pulberi sedimentabile erau cuprinse între 1,30 și 2,10 g/m2/lună, valoarea medie de 1,68 g/m2/lună fiind cu mult sub limita maximă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Tabelul 74 – Pulberi sedimentabile 2006
Pulberi sedimentabile
CMA
2008 – 2015
Nume Punct
medii orare
(g/m2/lună)
STAS 12574/87
(g/m2/lună)
Pașcani – SGA 12,85 17
Sursa: A.P.M. Iași
Se observă că în 2006 concentrația de pulberi sedimentabile a crescut față de 2005, însă valoarea nu depășește limita admisibilă.
Iași nu are stații de monitorizare a calității aerului în municipiul Pașcani datorită faptului că în urma studiilor efectuate de către specialiștii Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Mediului București, nu a rezultat necesitatea instalării stațiilor de monitorizare în municipiul Pașcani. Se impunea amplasarea stațiilor în cazul în care concentrațiile poluanților ar fi fost aproape sau peste valorile limită stabilite în legislație.
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Poluarea fonică
Poluarea fonică
În municipiul Pașcani, poluarea sonoră este cauzată de:
surse generatoare de zgomot în mediul ambiental (traficul rutier și feroviar, SiTnRtAeTnEsGiItAatDeEaDEzZgVOoLmTAoRtuE lEuCiONpOrModICuOs-SOdCeIAaLĂuAtoMvUeNhIiCcIuPlIeU,LUfIiiPnAdȘCAdNirIect proporțională cu viteza de deplasare);
surse generatoare de zgomot în spațiul de lucru al unităților industria2l0e0.8 – 2015
Rezultatele măsurătorilor efectuate arată că intensitatea zgomotului, în perioadele de vârf ale traficului și în special în zonele cu trafic intens, depășește standardele și normele sanitare admise.
Tabelul 75 – Măsurători ale nivelului de zgomot
Nivelul de zgomot a înregistrat valori maxime de 70 – 76 db, iar nivelul echivalent de zgomot continuu (L.E.Q.) a fost între 64 – 76 db față de valoarea admisă de 65 db.
Se constată depășiri ale limitei de 65 db în special în cartierul Gară, unde este un trafic intens, dar și în zonele unde sunt amplasate fabricile industriale.
Zgomotul din cadrul unităților industriale sunt, în general, produse de motoarele, mașinile, utilajele și instalațiile care au piese mobile.
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Poluarea sonoră poate afecta sănătatea locuitorilor din Pașcani provocând, la nivelul organisCmaluitlautie,aoapgealmoră largă de efecte, începând de la ușoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave și chiar traumatisme ale organului auditiv (aceste efecte apar la poluări sonore cu mult peste limitele admisibile).
Calitatea apelor
După natura sursei care o provoacă, poluarea apei poate fi naturală sau artificială.
SATRpAeTlEeGdIAeDsEuDpErZaVfOaLțTăARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
În municipiului Pașcani, apele de suprafață sunt formate din cursul râului Siret și câțiva
afluenți ai acestuia: Gâștești, Boșteni, Sodomeni.
2008 – 2015
Printre sursele de poluare naturale cu caracter temporar – accidental se numără: apele pluviale care au un conținut ridicat în substanțe poluante. Aceste substanțe sunt transportate din zonele în care se depozitează deșeurile menajere, industriale și zootehnice, sau din zonele agricole care au fost tratate cu substanțe chimice fertilizante și contra dăunătorilor.
În condiții de secetă, debitele mici ale râurilor favorizează poluarea prin neasigurarea diluției substanțelor poluante. De asemenea, iarna în condițiile existenței podului de gheață și temperaturilor scăzute gradul de autoepurare al apelor este redus.
Poluarea antropică a apelor de suprafață este cauzată de deversarea apelor uzate provenite din rețeaua de canalizare a municipiului sau de la unități industriale și agricole.
Principala sursă de poluare a râului Siret din Pașcani o constituie DAC Pașcani din cauza unui grad de epurare insuficient (80 – 85%). Indicatorii de calitate afectați sunt: CBO5, CCOCr, NH4. D.A.C. Pașcani deservește o populație de 26.100 locuitori, iar volumul de ape uzate evacuate anual în râul Siret se ridică la 3.239 mil. m3.
Calitatea râului Siret este urmărită de A.P.M. Iași și A.N. Apele Române – Direcția Apelor Siret, prin efectuarea de analize la unele grupe de indicatori (regim de oxigen, grad de mineralizare, etc.).
Pentru râul Siret s-au avut în vedere următorii indicatori: CBO5, amoniu, CCO-Mn. Până în anul 2005 acești indicatori de calitate au fost urmăriți doar în secțiunea amonte Pașcani – Lespezi, iar începând cu anul 2006 au început să fie monitorizați parametrii de calitate ai râului Siret și în secțiunea aval de Pașcani – aval evacuare D.A.C. Pașcani.
Monitorizarea calității apei amonte și aval din Pașcani, permite o evaluare a impactului generat de activitățile desfășurate pe raza municipiului. Astfel, valorile parametrilor de calitate înregistrați sunt prezentate în tabelul 76:
Tabelul 76 – Calitatea râului Siret în secțiunile amonte și aval
Secțiunea pe râul Siret
2005 2006 – trim. I
Indicatori de calitate
Amonte Pașcani-Lespezi
Aval Pașcani – aval evacuare
D.A.C. Pașcani
Amonte Pașcani-Lespezi
Aval Pașcani – aval evacuare
Pașcani
CBO5 (mg/l) 3,13 – în aDnuIlA2G0N05OZA MED2I,1U1LUI ÎNCONJU2,R83ĂTOR
Amoniu (mg/l) 0,22 0,83 1,41
CCO-Mn (mCagliOta2t/ela) apelor
5,43 3,02 5,79
Sursa: Direcția Apelor Siret – Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani
Apele subterane
Monitorizarea calității apei subterane în zona Pașcani se realizează de către Direcția Apelor Siret – Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani prin 6 foraje de studiu amplasate în aval de localitatea Pașcani (două pe malul stâng și patru pe malul drept).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Rezultatul analizelor fizico-chimice efectuate în anul 2005 la principalii indicatori de calitate
sunt prezentate în tabelul 77:
Tabelul 77 – Calitatea apelor subterane, indicatori
2008 – 2015
Sursa: Direcția apelor Siret – Sistemul hidrotehnic independent Pașcani
Efectele poluării apelor se manifestă atât la oameni, care se pot îmbolnăvi cu viruși proveniți din aceste ape, cât și asupra biocenozelor acvatice prin modificări structurale ale acestora.
În evidența Inspectoratului de Medicină Preventivă sunt trecute o serie de cazuri de îmbolnăviri, după cum reiese și din tabelul 78:
Tabelul 78 – Bolile transmisibile prin apă – 2005
Sursa: Inspectoratul de Medicină Preventivă Iași
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Vegetația și solurile
Calitatea vegetației și a solurilor
Suprafața de pădure în perimetrul administrativ al municipiului Pașcani este de 253 ha. Trupurile de pădure sunt în general mici ca suprafață, dispersate în teritoriu, fiind prezente mai ales pe latura sudică a teritoriului administrativ. Administrarea suprafeței de pădure
SrTeRvAiTnEeGIîAnDcEeDaEZmVOaLi TmARaEreECpOaNrOtMeICOOc-oSlOuClIuAiLSĂ iAlvMicUNPIaCșIPcIaUnLiU.I PAȘCANI
Pădurile și pajiștile naturale au în cea mai mare parte a teritoriului o stare bu2n0ă08d–e2c0a1l5itate. Fac excepție mici suprafețe (cca 5 ha) afectate de uscare, sau pășunat abuziv, precum și unele pășuni afectate de alunecările mai recente.
Starea solurilor
Categorii de terenuri degradate:
Terenuri degradate prin alunecări de teren se întâlnesc pe versanții cu înclinări accentuate ai văilor Boșteni și Văduțu, precum și la baza versantului stâng al
Siretului la nord de Blăgești. Suprafața totală afectată este de cca. 230 ha. Local, alunecările sunt combinate cu forme de eroziune torențială (ogașe, ravene) și de suprafață. Pe versanții văii Văduțu au fost executate plantații forestiere pentru stabilizarea terenului, și prevenirea reactivării alunecărilor. Cu excepția acestor zone plantate, restul terenurilor afectate pot fi considerate zone de risc, având în continuare potențial de alunecare;
Terenuri degradate prin eroziuni torențiale sunt întâlnite în lungul albiilor adâncite ale văilor Gâștești, Fântânele, Boșteni și Văduțu, mai ales în zona bazinelor lor de recepție, precum și local pe versanții cu alunecări. Suprafața afectată de eroziuni torențiale este de 28 ha;
Terenuri degradate prin eroziuni de suprafață sunt întâlnite pe toți versanții cu pante mai mari de 5 %, fiind cu atât mai afectate cu cât panta este mai mare. Fenomenul este mai puternic pe versanții accentuați ai văilor Boșteni și Văduțu, pe versantul de racord al terasei Pașcani cu lunca, pe versantul stâng al Siretului unde eroziunea de suprafață este moderată spre puternică. Terenurile afectate de acest fenomen însumează cca. 1.900 ha;
Terenuri degradate prin exces de umiditate și inundații se întâlnesc în lunca Siretului și lunca pârâului Hăsnășeni. În lunca Siretului zonele cu exces de umiditate se întâlnesc pe fostele albii și în apropierea lor, pe traseul fostei albii a pârâului Fântânele, la contactul cu versanții unde apar izvoare. Zonele inundabile sunt întâlnite în sectorul cel mai coborât al luncii limitrof albiei minore actuale a Siretului, la sud de zona îndiguită din lungul albiei pârâului Hăznășeni, la debușarea unor văi torențiale și local la baza versanților (inundații de pantă);
Terenuri degradate prin acumulări laDzIi AdGe NniOsiZpAșiMpiEeDtriIșUsLuUntI îÎnNtâClnOiteNJînUlRunĂgTuOl R
albiei Siretului, în sectoarele de depunere a aluviunilor grosiere (renii), și care
Vegestauțniat știresocluutreiledin punct de vedere al modului de folosință, în categoria terenurilor neproductive.
Zone cu riscuri naturale
În municipiul Pașcani au fost identificate următoarele categorii de riscuri naturale:
STRATEGIA DE DREisZcVuOrLiTAdReE EaCluOnNOeMcaICrOe-S–OCsIuArLpĂaAreMU-NIpCeIPIvUeLrUsIaPnAțȘiiCAnNeIplantați ai văilor ce traversează localitățile Boșteni, Sodomeni, Gâștești, pe versantul stâng al Siretului în partea de nord a localității Blăgești, pe versantul de racord al terasei Pașcani în orașul
2008 – 2015
Pașcani;
Riscuri de inundații (cu probabilitate de 5 %) – partea de nord-est și est a suburbiei Lunca, limita de nord-vest a localității Blăgești, partea de sud și est a orașului Pașcani;
Riscuri la seisme – tot teritoriul orașului se încadrează în zona E, căreia îi corespunde gradul seismic VII.
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Gospodărirea deșeurilor
Gospodărirea deșeurilor
Sistemul de colectare, transport și depozitare a reziduurilor menajere
În funcție de natura și locul de producere, în municipiul Pașcani, reziduurile pot fi clasificate
SaTsRtAfTeElG:IA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Tabelul 79 – Clasificare reziduuri
2008 – 2015
Nr.
crt.
Denumirea
reziduului Proveniența
Reziduuri menajere – Locuințe individuale sau colective;
Instituții publice (grădinițe, școli, internate, cămine, creșe, hoteluri, restaurante, cantine, instituții administrative, unități militare, etc.);
Unități comerciale;
Dezvoltarea urbanistică și industrială municipiului Pașcani antrenează producerea unor cantități din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale și industriale care, prin varietatea substanțelor organice și anorganice conținute de reziduurile solide, determină ca procesul degradării aerobe și anaerobe de către microorganisme să fie dificil de controlat provocând – în cazul evacuării și depozitării necontrolate – poluarea aerului și apei, creând totodată probleme legate de apariția microorganismelor patogene, rozătoarelor și altele, cu efecte dăunătoare asupra igienei publice.
Depozite de deșeuri menajere și industriale
În municipiul Pașcani există un depozit mixt de deșeuri menajere și industriale. Acesta este situat în Valea Seacă, la o distanță de cca. 2 kmDIdAeGlNimOitZa AmMunEicDipIiUulLuiUPIașÎcNaCniOșNi J6UKRmĂdTeOR Fântânele. Depozitul se întinde pe o suprafață de 2,7 ha, iar suprafața ocupată a acestuia
este deG1o,s5pohdaă.riCreaandtietșaetuerailodre deșeuri depozitată anual este de circa 18.000 t.
Rampa de deșeuri menajere este veche având peste 35 de ani. Depozitul beneficiază de o impermeabilizare naturală, existând un șanț de drenare a apelor pluviale. În prezent depozitul este îngrădit, fiind asigurată paza acestuia. Pentru evitarea autoaprinderii sunt prevăzute 3 containere pentru colectarea biogazului.
Impactul depozitului de deșeuri menajere asupra mediului este monitorizat printr-o serie de analize ale apei subterane efectuate în anotimpul rece și anotimpul cald. În afară de deșeuri SmTReAnTEaGjeIAreDEșiDEsZtrVaOdLTaAleRE(EcCcOaN4O5M.I0C0O0-SOmCI3AaLĂnuAaMl)U,NlIaCIaPcIUeLsUtIdPeApȘCoAzNitI ajung și deșeuri industriale.
Cel mai apropiat curs de apă este pârâul Irmolea, aflat la cca. 10m de incintă.20I0n8d–ic2a0t1o5rii de calitate pentru parametrii fizico-chimici ai apelor din pârâul Irmolea, conform buletinelor de analiză efectuate de Agenția de Protecție a Mediului, arată că nu pot fi semnalate probleme majore în ceea ce privește impactul activităților desfășurate în cadrul unității analizate asupra factorului de mediu apa (se constată doar o ușoară depășire a concentrației de sulfuri, Fe total și MTS).
Calitatea apelor pluviale din zona amplasamentului este nesatisfăcătoare, analizele efectuate relevând depășiri la majoritatea indicatorilor.
Depozitul actual are un grad de ocupare în proporție de 90%. Din acest motiv este necesară închiderea lui și urmărirea post închidere.
Legislația în vigoare (Ord. 349/2005) prevede închiderea actualului depozit de deșeuri menajere de la Valea Seacă în anul 2009. În prezent este întocmit proiectul de închidere, monitorizare post-închidere și ecologizare a acestui depozit.
Direcția de apă-canal Pașcani deține un depozit neamenajat ce ocupă o suprafață de 2,3 ha, având un volum ocupat de 30.000 m3. Aici sunt depozitate nămoluri de la Stația de Epurare Pașcani.
Există zone în care se fac depozitări necontrolate de deșeuri, cum sunt depozitările necontrolate de-a lungul liniei de cale ferată, unde salubrizarea zonei se face de două ori pe an, sau în suburbii depozitarea se face adesea în zona albiilor minore ale cursurilor de apă, fapt care constituie un risc de poluare pentru apele de suprafață.
Tabelul 80 – Agenți de salubritate în municipiul Pașcani
Tabelul 81 – Mijloace fixe pentru colectarea deșeurilor
Mijloace fixe pentru colectarea deșeurilor
Agentul de salubritate
Pubele plastic /
Containere Boxe
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICOe-SuOrCoIApLuĂbAeMlUeNICIPIULUI PAȘCANI
(parter+subsol)
Nr. Capacitate Nr. Capacitate Nr. Capacitate
Pașcani – – 58 4 m3 / buc. 19 201068 –m3 1/5buc.
Primăria Pașcani – Sector 3
Gospodărire comunală 18 1,8 – – 15 16 m
Sursa R.A.G.C.L. Pașcani
/ buc.
Pentru colectarea deșeurilor sunt amenajate mijloace fixe cum ar fi: 18 pubele din plastic cu o capacitate de 1,8 m3 fiecare, 58 de containere cu o capacitatea de 4 m3/buc și 34 de boxe la parter sau în subsolurile blocurilor, având o capacitate de 16 m3 fiecare.
Tabelul 82 – Utilaje pentru colectarea deșeurilor
Sursa R.A.G.C.L. Pașcani
Pentru realizarea serviciilor de colectare și transport a deșeurilor, agenții de salubritate au la dispoziție 3 transportoare container, 6 tractoare cu remorcă și 3 autobasculante.
Tabelul 83 – Compoziția medie a deșeurilor menajere
Deșeurile menajere rezultate din locuințe, instituții și diverse unități economice sunt precolectate în recipienți de diferite tipuri și capacități, amplasați în spații special amenajate în acest sens.
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Gospodărirea deșeurilor
Concluzii:
Suprafață mare de terenuri degradate (aprox. 2.158 ha). Cauzele principale sunt alunecările de teren, inundațiile, acumulările de nisip și pietriș, eroziunea torențială,
ST
etc.;
Există mici suprafețe de păduri și pajiști, de cca. 5 ha afectate de uscare și pășunat abuziv;
Sursele principale de poluare în municipiul Pașcani sunt generate de activitățile
industriale și urbane, de traficul rutier și feroviar și de depozitarea necontrolată a deșeurilor;
Nu se înregistrează depășiri ale indicatorilor privind poluarea atmosferei în zonele urbane, de aceea în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că nu este necesară instalarea aparatelor de monitorizare a aerului în municipiul Pașcani;
Se înregistrează depășiri ale indicatorilor de poluare în apa râului Siret, cauzate de evacuările directe de ape uzate menajere și de randamentele scăzute la stațiile de epurare a apelor uzate (80 – 85%);
În sistemul de colectare și transport deșeuri sunt utilizate mijloace de transport deschise, improprii acestei activități;
Există un depozit mixt de deșeuri menajere și industriale cu grad de ocupare în proporție de 90%, astfel este necesară închiderea acestuia până în anul 2009 și urmărirea post- închidere;
Rampa de descărcare a deșeurilor menajere nu este amenajată corespunzător astfel încât să permită realizarea unei activități de depozitare în condiții de siguranță ecologică;
Nu există un spațiu amenajat corespunzător pentru depozitarea substanțelor toxice și periculoase;
Nu există sistem de protecție exterioară a zonei depozitului de deșeuri – perdele vegetale de protecție;
Nu există sistem de colectare și evacuare a gazelor de fermentare;
Incorectă gestionare a deșeurilor industriale și menajere (colectare neselectivă, grad redus de valorificare și/sau tratare a deșeurilor, depozitare inadecvată (pe malurile
cursurilor de apă, de-a lungul căilor ferate). OR
Spații verzi
Spații verzi și zone de agrement
Municipiul Pașcani are o suprafață totală de spații verzi amenajate, sport și agrement de 15,60 ha.
Pe teritoriul municipiului se deosebesc mai multe categorii de spații verzi și sport, dintre
ScTaRrAeT:EGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
parcul din centrul orașului care asigură zona de protecție a monumentelor
istorice;
fâșiile plantate în lungul străzilor Moldovei și Ștefan cel Mare;
2008 – 2015
plantațiile de consolidare amplasate pentru stabilizarea versantului ce leagă extremitățile orașului. Plantații de consolidare se întâlnesc și în intravilanele
localităților Blăgești, Gâștești, Boșteni și Sodomeni (care sunt cuprinse în cadrul zonei funcționale de protecție și păduri);
zona de sport care este constituită din două nuclee (la nord de str. Moldovei și la nord de str. Ceferiștilor). Aceste zone necesită însă amenajări. În localitatea Lunca, există un teren de sport în extravilan.
Orașul Pașcani se confruntă cu o criză a spațiilor verzi amenajate pentru petrecerea timpului liber. Singurul loc de joacă pentru copii și de relaxare pentru adulți este parcul din zona Deal, dar și acesta este neîngrijit și destul de mic având în vedere populația municipiului. Un alt parc ar mai fi cel din zona lacului Peștișorul, însă acesta nu a mai fost întreținut. Alt loc care ar putea fi valorificat de locuitorii orașului este fântâna arteziană din zona Vale, dar, deși are 17 ani de existență, aceasta nu a mai fost dată în folosință.
Locurile de joacă pentru copii reprezintă, de asemenea, o problemă pentru municipiul Pașcani. Cele existente sunt într-o stare deplorabilă, așa cum se întâmplă cu locul de joacă din spatele blocului C9 din zona Vale sau cu locul de la fostul ștrand. Din loc de joacă, zona a devenit depozit de gunoaie.
Construcțiile care se ridică în ritm alert duc la dispariția spațiilor verzi din ce în ce mai mult. În Pașcani, fiecărui locuitor îi revin doar 7,5 m2 de spațiu verde, cu toate că Organizația Mondială a Sănătății recomandă minim 50 m2 pe cap de locuitor.
Concluzii:
Spațiile verzi și zonele de agrement din municipiul Pașcani sunt insuficiente, având în vedere populația acestuia;
Nu există locuri de joacă pentru copii, dimpotrivă vechile zone reprezintă un real pericol pentru aceștia, din cauza depozitării de deșeuri și a dezafectării parcurilor;
Spațiile verzi, cum ar fi cele din lunca Siretului ar putea fi folosite cu succes ca zone de agrement;
Întreținerea parcurilor și a ștrandului a fost neglijată;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este cu mult sub cea recomandată de
Organizația Mondială a Sănătății. În Pașcani, fiecărui locuitor îi revin doar 7,5 m2 de spațiu verde, cu toate că Organizația Mondială a Sănătății recomandă minim 50 m2 pe cap de locuitor.
015
TURISMUL
TURISMUL
Monumente istorice
Obiective turistice
Activitatea turistică
Practicarea turismului, în municipiul Pașcani, presupune valorificarea atât a cadrului natural al zonei cât și cel antropic. Factorii favorabili activității de turism din Pașcani sunt: cadrul geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, și dealurile împădurite din împrejurimi. Alt element natural atractiv din punct de vedere turistic îl reprezintă zonele cu păduri, în special cele care sunt în apropiere. Municipiul Pașcani se bucură de frumusețea codrilor de la Moțca dublată de prezența luncii Siretului.
Monumente istorice și obiective turistice
Orașul are numeroase zone arheologice care aduc dovada că aceste meleaguri au fost locuite încă din paleolitic. Dovezile arheologice, etnografice trebuiau adunate și păstrate într-un loc special amenajat.
Pașcaniul a dat personalități culturale țării noastre: scriitorii Mihail Sadoveanu și Petre Varlan, academicianul Constantin Ciopraga, mitropolitul Visarion Puiu, preoții Cicerone și lordache lordăchescu.
Muzeul Municipal Pașcani a fost înființat la 1 decembrie 1997 ca urmare a unei hotărâri din cadrul Consiliului Local al Municipiului Pașcani și își desfășoară activitatea în cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” și Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”. Muzeul deține un număr de 375 exponate și este organizat în trei secții: istorie, etnografie și religie. Datorită cercetărilor arheologice efectuate în acești ani s-a reusit, nu numai valorificarea zonelor cunoscute de specialiștii în domeniu ci și evidențierea altora noi.
Amintim câteva din obiectele descoperite și expuse la muzeul Municipal:
Moneda romană din timpul lui Commodus (193 d.H.);
Moneda de argint din 1402;
Urne Cucuteni;
Vase din cultura Nouă;
Vase din cultura Dridu;
Numeroase unelte și arme preistorice;
Topoare neolitice și eneolitice;
Celturi;
Idoli totemici si antropomorfi;
Fragmente osteologice de mamut provenite de pe valea Siretului.
Casa Cantacuzino-Pașcanu este un monument istoric și de arhitectură laică, construit între 1640-1650 cu două nivele, având un foișor cu cabane din piatră și un bogat decor sculptat.
Biserica Sf. Voievozi datează din anul 1664. I s-au adus unele refaceri în anul 1807.
Palatul Al.I.Cuza (Ruginoasa, 11 km) este un monument istoric și de arhitectură laică. Palatul a fost construit între 1800-1811 în stil neogotic de Săndulache Sturdza. Al.I. Cuza l-
a cumpărat în anul 1862. Este înconjurat de un frumos parc unde se află bisericaTdUeRveInSitMăUL ulterior capela palatului domnitorului A.I. Cuza. Palatul a fost restaurat în anii: 1963, 1971- 1975,1M9o8n2u.mente istorice
Obiective turistice
Mausoleul Vasile Alecsandri (Mircesti, 20 km) amintește de bisericile moldovenești din timpul lui Ștefan cel Mare. Obiectivul este amplasat într-un cadru pitoresc.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
Centrul folcloric Ruginoasa (11 km) găzduiește obiceiuri populare tradiționale calendaristice (datini și obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă), manifestări tradiționale legate de unirea principatelor.
Pășcănenii se mândresc cu faptul că orașul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învățătorul marelui scriitor, evocat de acesta sub numele de Domnu Trandafir.
În cimitirul orașului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc mormintele părinților lui Mihail Sadoveanu și cel al lui Mihai Busuioc.
Monumente de arhitectură ecleziastică
Dintre monumentele de arhitectură ecleziastică enumerăm:
Parohia "Sf.Vineri" ;
Parohia "Sf.Voievozi";
Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”;
Parohia "Pogorârea Sf.Duh”- Blăgești;
Parohia "Sf.Arh.Mihail si Gavril" – Boșteni;
Parohia "Adormirea Maicii Domnului" – Gâștești;
Parohia "Sf.Gheorghe" – Lunca;
Parohia "Sf.Apostoli Petru si Pavel" – Sodomeni.
TURISMUL
Tipuri de turism
Principalele tipuri de turism
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
În zona limitrofă municipiului Pașcani și în cadrul municipiului se practică următoarele forme de turism:
Turismul itinerant – Având în vedere că municipiul Pașcani este un nod de cale ferată aflat pe axele de penetrație spre: Iași, Carpații Orientali, București, Delta Dunării și litoralul Mării Negre; apropierea de drumul european E 20 influențează într-o oarecare măsură turismul în zonă prin fluxul de turiști care se îndreaptă spre municipiul Iași.
Turismul cultural-istoric este susținut de existența unor monumente cu valoare istorică amplasate în municipiu, cum ar fi: palatul ce a aparținut familiei domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa și Muzeul Municipal Pașcani.
În cadrul acestora s-au adunat obiecte de mare valoare etnografică: fuste de lână, costum de mire și de mireasă din lână figaie, zabun, bertă, buduroi, plug de lemn, etc.. În colecția muzeului se păstrează și obiecte religioase – cărți și icoane, decorații militare și o importantă colecție de monede începând din antichitate și până în ziua de azi. Se mai găsesc arme medievale și din cele două războaie mondiale și câteva imagini mai vechi ale orașului Pașcani.
Activitatea expozițională începută din 24 iunie 2001 a adus numeroși vizitatori atât din orașul Pașcani, cât și din afara orașului. Printre personalitățile care au vizitat expozițiile se numără: academicianul Constantin Ciopraga, ambasadorul Elveției în România, artiștii Sofia Vicoveanu, Mioara Velicu.
De asemenea, grupuri de vizitatori din Israel, Norvegia, Elveția, Germania, și nu în ultimul rând grupurile de copii de la grădinițele, școlile și liceele din Pașcani și împrejurimi, au vizitat monumentele municipiului Pașcani.
Turismul de sfârșit de săptămână/de agrement este susținut de amenajările turistice de la Codrii Pașcanilor, de pădurea din perimetrul comunei Moțca, de ieșirile în zona apropiată a râului Siret.
TURISMUL
Activitatea turistică
Activitatea turistică
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
Situația unităților de cazare turistică și capacitatea lor, la nivelul municipiului Pașcani se prezintă după cum urmează :
Tabelul 84 – Numărul societăților comerciale cu activitate în turism
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași
Domeniile care întregesc activitatea de turism din cadrul municipiului Pașcani sunt agențiile de turism, activitatea hotelieră și cea a restaurantelor, barurilor și cafenelelor din oraș.
În decursul anilor 2001 – 2005 se observă că numărul agențiilor de turism crește. Astfel dacă în 2001 nu exista nici o societate de acest gen, în 2005 s-au înregistrat 7 agenții de turism.
Referitor la activitatea hotelieră se observă că în anul 2005 figurează 4 unități.
Tabelul 85 – Unități de cazare în municipiul Pașcani
Tabelul 86 – Locuri în unități de cazare
Sursa: Fișa municipiului Pașcani
În 2005, turiștii aveau la dispoziție 89 de locuri în unitățile de cazare. Se observă o creștere de 8,7% față de 2004 când se înregistrează 69 de locuri, însă, spre deosebire de anul 2000 când existau 106 locuri de cazare, numărul de locuri în unitățile de cazare este în scădere.
Ponderea locurilor de cazare în hoteluri în total unități de cazare era de 84,27% în anul 2005.
Tabelul 87 – Numărul angajaților în sectorul turism
Domeniu Număr salariați
TURISMUL
AgeAnctțiivi idtaetetaurtiusrmistică
2001 2002 2003 2004 2005
0 6 14 27 37
Activitate hotelieră 37 37 44 48 69
Restaurante, baruri, cafenele 102 90 80 97 108
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
122
În anul 2005, în turism, erau angajate 214 persoane dintre care: 37 la agențiile de turism, 69 în activitatea hotelieră și 108 în restaurante, baruri, cafenele.
Tabelul 88 – Cifra de afaceri a societăților comerciale cu activitate în turism
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași
În perioada anilor 2001 – 2005 cifra de afaceri a crescut, astfel că în 2005 agențiile de turism înregistrează o cifră de afaceri de 2.399,92 mii lei, față de 2002 când se înregistrau 342,14 mii lei. În domeniul hotelier se observă de asemenea o creștere a cifrei de afaceri. În 2005 cifra de afaceri a crescut cu un procent de 38,44% față de anul 2004.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
123
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
EGALITATEA DE ȘANSE
Persoane cu nevoi speciale
Persoane cu CES
Egalitatea de gen
EGALITATEA DE ȘANSE
Persoane cu nevoi speciale
Persoane cu nevoi speciale
În anul 2006 existau în municipiul Pașcani un număr de 338 persoane cu dizabilități și 74 copii cu cerințe educaționale speciale. Persoanele cu handicap, în anul 2005, erau în număr de 158. Numărul de persoane instituționalizate în anul 2005 era de 77.
În anul 2005, Consiliul Județean Iași aprobă „Strategia Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului privind persoanele cu dizabilități”, în care sunt cuprinse și persoanele cu dizabilități din municipiul Pașcani. Prioritățile strategiei sunt:
evaluarea/reevaluarea persoanelor cu handicap, elaborarea de planuri individuale de recuperare pentru aceștia;
crearea premiselor pentru prevenirea instituționalizării și dezinstituționalizarea persoanelor cu handicap;
dezvoltarea și implementarea unui sistem județean de monitorizare a sistemului de protecție a persoanelor cu handicap;
dezvoltarea de servicii de consiliere, informare și reorientare;
dezvoltarea de servicii de consiliere psihologică socială și medicală;
dezvoltarea de servicii de consiliere juridică;
îmbunătățirea accesibilității existente după normele tehnice în vigoare. În municipiul Pașcani există 3 centre de plasament. Aceste centre funcționează ca:
subunități fără personalitate juridică, desfășurând o activitate de protecție a copiilor care trăiesc în stradă primiți în plasament;
instituții de ocrotire socială care au în îngrijire, în regim permanent, copii cu dizabilități și cu nevoi speciale.
În anul 2006 de serviciile acestor instituții beneficiau un număr de 22 de copii proveniți din mediul stradal sau din familii fără posibilități de creștere și educare, cu vârste cuprinse între 10 ani – 19 ani. Începând cu septembrie 2005 centrul ocrotește și un număr de 13 copii cu dizabilități.
Sunt instituționalizați 77 copii, dintre care 38 sunt fete și 39 băieți, cu vârste cuprinse între 7 și 23 ani. Pe timpul ocrotirii, copiii dispun de un program de educație.
Prin intermediul acestor centre de plasament se urmărește îngrijirea, educarea și corectarea tulburărilor de comportament ale copiilor rezidenți, precum și asigurarea asistenței medicale și juridice de care au nevoie, restabilirea legăturii cu familia (restrânsă sau lărgită). De asemenea, pentru copiii cu dizabilități aflați în aceste centre, scopul este de a desfășura activități educative și terapeutice, menite să diminueze deficiențele de intelect, precum și evidențierea și afirmarea calităților pe care le au copiii. Pentru recuperarea acestor copii se realizează: consiliere psiho-pedagogică, terapii, programe educaționale.
În dotarea acestora există și un centru de zi, pentru copiii care învață la Școala Specială. Pentru aceștia se asigură masa la prânz și transport la și de la școală, având în vedere faptul că acești copii provin din comunele limitrofe. De asemenea, există un centru compartimentat în 5 module cu dormitoare și camere de zi, dotat cu mobilier și echipament adecvat asigurării unui mediu de viață asemănător celui de tip familial.
EGALITATEA DE ȘANSE
Egalitatea de gen
Persoane cu cerințe educaționale speciale
În anul 2006 numărul de copii cu cerințe educaționale speciale era de 74. În municipiul Pașcani există o singură școală specială (Școala Specială Pașcani) pentru copii cu nevoi
SeTdRAuTcEaGțIiAonDaE lDeEsZVpOeLcTiaARleE.ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Situația infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități și cu cerințe educaționale în anul
2008 – 2015
2006 este prezentată în tabelul 89.
Tabelul 89 – Situația infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități
Sursa: Primăria Municipiului Pașcani – Departamentul servicii sociale
Egalitatea de gen
Populația totală stabilă, în municipiul Pașcani, în anul 2006 era de 43.828 persoane dintre care 22.210 femei, respectiv 50,67%.
În anul 2002, numărul persoanelor de sex feminin apte de muncă era de 15.275, respectiv 50,71% din total populație aptă de muncă. Populația activă feminină, în anul 2002, deținea un procent de 44,7% din totalul populației active a municipiul Pașcani.
Din totalul populației ocupate, la nivelul anului 2005 (11.319 persoane), populația feminină reprezenta un procent de 47%, respectiv 5.319 femei. Rezultă că din punct de vedere al ocupării, persoanele de sex feminin sunt ușor defavorizate în anumite domenii de activitate.
În ceea ce privește populația inactivă (populația vârstnică, copii, populația școlară), persoanele de sex feminin reprezentau, la nivelul anului 2002, un procent de 55,34%, respectiv 13.732 persoane.
Cele mai multe persoane de sex feminin sunt angajate în industrie (apoximativ 60% din totalul femeilor salariate), iar industria predominantă, din punct de vedere al salariaților, la nivelul municipiului Pașcani este industria usoară, care, de regulă, lucrează în sistem lohn.
Ca urmare a includeriii României în Uniunea Europeană, există un risc foarte mare ca numărul persoanelor de sex feminin din industria ușoară să scadă, cauzat de restrângerea activității sau închiderea firmelor care activează în acestă ramură.
EGALITATEA DE ȘANSE
Egalitatea de gen
Tabelul 90 – Populația feminină aptă de muncă pe grupe de vârstă
TOTAL FEMININ
Vârsta
Număr persoane %
Număr persoane %
TOTAL 30.121 100
STRATEGIA DE 1D6EZ-V2O9LTaAnRiE ECONOMICO-SOCIAL1Ă0A.3M5U5NICIPIULU3I 4P,A4ȘCANI
15.275 100
4.962 32,5
30-44 ani 10.342 34,3 5.654 37
45-54 ani 6.605 21,9 3.235 2210,028 – 2015
55-64 ani 2.819 9,4 1.425 9,3
Sursa: D.J.S. Iași – anul 2002
Populația feminină aptă de muncă era de 15.275 persoane în anul 2002. Analizând indicatorul pe sexe se observă că populația feminină aptă de muncă este mai numeroasă decât cea masculină.
În ceea ce privește indicatorul pe grupe de vârstă, datele statistice reflectă o pondere ridicată a populației feminine apte de muncă aflată în segmentele de vârstă 16 – 29 ani (32,5%) și 30 – 44 ani (37%).
În segmentul de vârstă 16 – 29 ani care reprezintă populația tânără aptă de muncă, ponderea persoanelor de sex feminin este mai scăzută, având valoarea de 32,5%. Se observă astfel o revenire a populației masculine în detrimentul populației feminine.
Domeniile de activitate în care sunt angajate persoanele de sex feminin sunt cele din statisticile naționale: sănătate și asistență socială, învățământ, industrie ușoară, agricultură. De obicei persoanele de sex feminin ocupă locurile din eșaloanele 2 și 3, unde, deși există un volum mare de muncă, implicarea decizională este limitată.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
TEHNOLOGIA INFORMAȚIONALĂ ȘI DE COMUNICAȚII
Sistemul de învățământ
Administrația locală
TEHNOLOGIA INFORMAȚIONALĂ ȘI DE COMUNICAȚII
Dotări IT&C
Lipsa datelor centralizate la nivel local, privind atât dotarea cu echipamente informatice a instituțiilor publice și firmelor private, cât și mijloacele electronice de comunicare folosite face dificilă realizarea unei situații existente.
Analiza folosirii echipamentelor informatice și a mijloacelor electronice de comunicare s-a realizat pe baza datelor obținute în urma intervievării, doar în sistemul de învățământ și administrația publică locală.
Sistemul de învățământ
Numărul de școli ce au în dotare calculatoare din municpiul Pașcani este de 15 (75%) din totalul de 20. Numărul total de calculatoare care există în școlile din municipiul Pașcani este de 223.
Din totalul de 20 școli, doar 10 (50%) au conexiune la internet, iar numărul de calculatoare conectate la internt este de 208, reprezentând 93,27% din totalul calculatoarelor existente.
Referitor la specialiștii în IT, menționăm că nici o școală din municipiul Pașcani nu are angajată o persoană pe acest domeniu.
Administrația publică locală
Situația dotării cu calculatoare și a mijloacelor electronice de comunicare folosite la nivelul administrației publice locale, la inceputul anului 2007 se prezintă astfel:
numărul total de calculatoare este de 96, din care doar 54 sunt conectate la internet;
calculatoarele sunt conectate în rețea ;
numărul persoanelor care dețin cunoștințe de operare PC este de 14, iar cel al specialiștilor în informatică este 3;
administrația publică locală nu oferă servicii publice electronice.
129
15
ANALIZA SWOT
Economia și mediul de afaceri
Industria
Infrastructura
Agricultură și dezvoltare rurală
Educația, Cultura, Sănătatea
Servicii sociale
ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI ȘI INDUSTRIA
Analiza SWOT
Analiza SWOT
ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI ȘI INDUSTRIA
dezvoltare a inovării;
Lipsa activității microîntreprinderilor și a
ECONOMIA, IMMMED-uIrUiloLr DEînAFACdEomReInȘiuIl INDceUrcSeTtăRrIii-A
dezvoltării;
Numărul mic de IMM-uri în domeniul serviciilor;
Numărul investițiilor în domeniul serviciilor și turismului este scăzut în comparație cu cel județean și regional.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Integrarea în Uniunea Europeană și accesul la programele de finanțare postaderare;
Diversitatea programelor de finanțare naționale pentru sprijinirea IMM-urilor;
Liberalizarea piețelor;
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri;
Apariția comerțului electronic;
Atragerea de investitori străini prin îmbunătățirea imaginii municipiului;
Receptivitatea microîntreprinderilor și IMM- urilor la produse și servicii noi;
Posibilitatea accesării de fonduri cu finanțare internațională, altele decât fondurile structurale;
Dezvoltarea de parteneriate publice- private;
Realizarea de parteneriate între universități/instituții de finanțare și mediul de afaceri în vederea dezvoltării și inovării produselor;
Instabilitatea ratei inflației și a costurilor creditelor;
Srijinirea microîntreprinderilor și IMM-urilor prin programe guvernamentale;
Acordarea de facilități fiscale pentru mediul de afaceri de către legislativul local.
Schimbări ale legislației în domeniul economic;
Declin economic la nivel național, european și mondial;
Migrarea unor firme din anumite sectoare de activitate către state în care costurile cu forța de muncă sunt mai reduse;
Migrarea persoanelor cu nivel de educație și competență ridicat în zone mai bine dezvoltate economic;
Dispariția unui număr mare de firme ca urmare a integrării în Uniunea Europeană, cauzată de competitivitatea ridicată pe piață;
Slaba comunicare între instituțiile publice și mediul de afaceri;
Slaba pregătire a managerilor;
Grad redus de asociere a IMM – urilor la nivel local;
Capacitatea de finanțare redusă pentru derularea de proiecte cu finanțare nerambursabilă din fondurile de postaderare;
Slaba pregătire pentru elaborarea și implementarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă;
Lipsa de interes a investitorilor străini pentru mediul economic al municipiului.
INFRASTRUCTURA
Analiza SWOT
INFRASTRUCTURA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
STERxATisEtGeInAțDaE uDnEZuViOnLToAdREimECpOoNrOtaMnICtOd-SeOCcIaAlLeĂfAerMaUtNăICIPIULU5I4P%AȘCAdNinI
străzile municipiului se găsesc
unde se intersectează următoarele trasee CF – Iași – Pașcani; Pașcani – Tg. Neamț; București – Pașcani – Suceava;
Pe traseele feroviare nu este depășită capacitatea de circulație;
Existența infrastructurii de telecomunicații;
Existența unui sistem centralizat de alimenatare cu apă potabilă;
Existența unei rețele de canalizare în sistem divizor;
Existența alimentării cu gaze naturale din conducta de transport Moldova;
Desfășurarea unor lucrări de extindere a rețelei de distribuție a gazelor naturale;
În majoritatea suburbiilor din municipiul Pașcani există rețea de gaz metan;
Existența unui sistem centralizat de furnizare a energiei termice;
Îmbunătățirea alimentării cu căldură a zonei urbane, prin programele de finanțare BERD și GRANT Elveția;
Existența unei infrastructuri de telecomunicații fixe cât și mobile;
În suburbiile municipiului există infrastructură de telecomunicații;
Numărul abonamentelor pentru telefonia fixă este în creștere;
Dezvoltarea din ce în ce mai mare a mijloacelor moderne de comunicații (internet);
Există unități de învățământ dotate corespunzător cerințelor actuale;
într-o stare proastă pentru rulare;
Trotuarele au lățimea nec2o0r0e8s–pu20n1z5ătoare, iar în unele locuri lipsesc;
Elementele geometrice nu mai corespund standardelor în vigoare și intensității traficului;
Număr insuficient al locurilor de parcare;
Traficul greu de mărfuri se desfășoară pe același traseu cu traficul rutier de persoane, afectând infrastructura drumurilor;
Circulația este greoaie în mediul rural existând doar drumuri acoperite cu balast sau din pământ;
Circulația feroviară este îngreunată de amplasarea unităților industriale și depozitelor de mărfuri în lungul zonei C.F.;
Alimentarea cu apă a populației în sistem centralizat este asigurată doar în proporție de 65,07%;
Mediul rural nu beneficiază de furnizarea apei potabile în sistem centralizat;
Nu există un sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei;
Grad ridicat de uzură al instalațiilor de distribuție a apei;
Existența consumului suplimentar de energie, avariilor repetate și pierderilor importante de apă, cauzate de utilizarea instalațiilor de pompare și distribuție peste durata normală;
Existența zonelor lipsite parțial sau total
INFRASTRUCTURA
Efectuarea de îmbunătățiri a infrastructurii unor unități medicale din Pașcani;
Existența dotărilor și aparatelor de ultimă
de rețea de canalizare;
Inundarea străzilor, construcțiilor subterane sau subsolurilor din blocurile de
tehnologie în unele unități spitalicești;
locuințe, cauzată deINlipFsRaAScaTpRacUitCăTțiUi
RdeA
Creșterea numărului de unități medicale;
AparițAianauliznaorSWsOeTcții medicale cu grad de pionerat la noi în țară (prima secție de îngrijire paliativă);
Dezvoltarea medicinei primare prin sporirea numărului de cabinete medicale;
Extinderea fondului locativ existent prin construirea de noi locuințe sociale de tip ANL pentru tineri.
transport a unor colectoare existente (în
cazul precipitațiilor abundente);
Existența tasărilor și prăbușirilor de teren în punctele de îmbinare a tuburilor ce deservesc rețeaua de canalizare;
Rețeaua electrică a municipiului Pașcani este veche și pe alocuri este necorespunzătoare funcționării;
Corpurile de iluminat sunt vechi în proporție de 80 – 90%;
Existența suporților de beton cu o vechime mare de serviciu și cu degradare a betonului;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUEIxPiAsȘtăCANPIT – uri care nu mai prezintă
siguranță în exploatare, fiind depășite
tehnic;
2008 – 2015
În suburbiile Sodomeni, Boșteni, Gâștești Lunca și Blăgești nu există sisteme centralizate de alimentare cu energie termică;
Doar 70% din totalul populației beneficiază de energie termică;
În suburbii nu este acoperit necesarul de posturi telefonice;
Numărul total al unităților de învățământ este în scădere;
În mediul rural infrastructura educațională este deficitară;
Clădirile unităților școlare din suburbii sunt vechi și lipsite de dotări;
În școlile din suburbii grupurile sanitare sunt într-o stare deplorabilă, nefiind racordate la un sistem de canalizare;
Infrastructura de sănătate este deficitară în suburbiile municipiului Pașcani;
Nu există cabinete medicale și psihologice în școli și nici cadre medicale specializate; O parte din fondul locativ nu corespunde din punct de vedere al confortului unei locuiri normale și civilizate;
Înregistrarea unui regres privind locuințele terminate pe teritoriul municipiului Pașcani;
INFRASTRUCTURA
Slaba prezență pe piață a firmelor private care să investească în construcția de noi locuințe.
OPORTUNITĂȚI AMENINTĂRI
INFRASTRUCTURA
Poziția geografică la intersecția unor mari
drumuArni acloizma eSrWcOiaTle;
Rețeaua rutieră și traseele de cale ferată creează legături directe cu orașele: Iași, Tg. Neamț, Suceava și București;
Lansarea programelor de Fonduri structurale pentru finanțarea proiectelor de infrastructură;
Municipiul Pașcani este al doilea centru urban al județului din punct de vedere al mărimii și dezvoltării;
Lansarea programelor de finanțare de postaderare, ce vizează ameliorarea
Infrastructura de drumuri afectată zonal și
temporar de fenomene climaterice;
Stabilitatea terenului și a construcțiilor este amenințată de infiltrarea apelor uzate în pânza freatică;
Nivelul apei subterane ridicat și caracterul agresiv al acesteia amenință prin coroziunea țevilor din oțel;
Unitățile școlare din mediul rural obțin cu greu avizul sanitar de funcționare;
Fondul locativ din zona urbană nu mai face față solicitărilor;
Zone de locuințe amplasate pe lângă
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
infrastructurii educaționale atât în mediul
rural cât și urban;
Înființarea Euroregiunii Siret – Prut – Nistru.
Includerea Pașcaniului în rețeaua feroviară de înaltă performanță a Europei de S-E prin axa 13 Chișinău – Ungheni – Iași – Pașcani
– București – Russe – Gorna Orzahovica – Stara Zagora – Pythion (conform HG 1662/22.11.2006).
unități industriale, unități de transport
rutier și feroviar, pe lângă depozite PECO sau șantiere de construcții;2008 – 2015
Creditul ipotecar nu poate fi accesat de persoanele cu venituri mici;
Slabe cunoștințe referitoare la elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare de la Uniunea Europeană pe domeniul infrastructurii.
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Analiza SWOT
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Potențial agricol mare;
Profil agricol mixt – culturi vegetale și
Prezența eroziunii solurilor și a alunecărilor de teren;
STcRrAeTșEtGeIrAeDaE aDnEZimVOaLlTeAloREr;ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUEIfPicAiȘeCnAțNăI
economică slabă a activității
Condițiile naturale și solurile din zonă sunt
favorabile pentru cultivarea majorității plantelor de cultură;
agricole;
Exploatațiile agricole pe o pondere scăzută;
suprafețe mari au
2008 – 2015
Bune condiții naturale pentru culturile de floarea-soarelui și grâu de toamnă;
Suprafețele cele mai mari revin culturii porumbului și cerealelor păioase;
Începând cu anul 2001 încep să se dezvolte micro-fermele de animale;
Producția zootehnică contribuie la asigurarea consumului propriu al municipiului;
Creșterea cifrei de afaceri în domeniul agricultură, pescuit și piscicultură în ultimii ani;
Existența unui Centru de excelență ce vizează calitatea și productivitatea agricolă a zonei, precum și informarea în domeniu;
Accesarea fondurilor pentru dezvoltarea agriculturii – SAPARD, de către firmele în domeniu.
Slabă motivare financiară a specialiștilor în agricultură;
Valorificarea potențialului hidrologic slabă;
Lipsa echipamentelor moderne pentru recoltarea și prelucrarea producției agricole la cote superioare;
Lipsa amenajării sistemelor de irigații;
Slaba promovare a zonelor rurale și a produselor agricole;
Suprafața agricolă s-a diminuat în intervalul 1985 – 2005;
Suprafața arabilă s-a diminuat în intervalul 1985 – 2005;
Producția de struguri și fructe pe teritoriul municipiului Pașcani este redusă;
Zootehnia și producția zootehnică s-a diminuat mult după anul 1989;
Numărul animalelor crescute în gospodării nu a compensat diminuările din sectorul cooperatist și de stat;
Slab interes al investitorilor din mediul urban pentru activitățile agricole;
Producția agricolă obținută este scăzută deși condițiile sunt favorabile dezvoltării agriculturii;
Numărul mare al proprietarilor de terenuri agricole cu suprafețe mici (în medie 2 ha),
Analiza SWOT
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
rural;
Cunoștințe insuficiente despre programele de finanțare ce vizează dezvoltarea agriculturii și a mediului rural (SAPARD, Fonduri structurale FEADR);
Slaba contractare a programelor de finanțare și cofinanțare din cauza resurselor financiare extrem de limitate în mediul rural;
EDUCAȚIA, CULTURA,ImSĂpoNsĂibTiliAtaTtEeaA ȘIcoSnEtRroVlăIrCii IILfEenSoOmCenIeAloLrE
climaterice nefavorabile ce afectează
producția agricolă (secetă, ploi abundente, grindină, etc.).
EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența formelor de învățământ preșcolar,
Creșterea numărului de elevi înscriși în
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
primar, gimnazial, liceal și postliceal;
Numărul mare de profesori calificați;
Numărul mare de elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial;
Creșterea numărului de elevi înscriși în învățământul liceal;
Creșterea numărului de profesori din învățământul liceal;
Existența obiectivelor de interes cultural (Casa de Cultură Municipală, Biblioteca Municipală, Muzeul Municipal);
Creșterea numărului de norme didactice, a cercurilor și a numărului de copii implicați în activitățile culturale;
Servicii medicale în sistem public și privat;
Numărul mare de servicii sociale oferite pentru toate categoriile de persoane;
Abandonul școlar scăzut;
Promovabilitatea ridicată a elevilor la testele naționale în special în mediul urban.
învățământul școlar cu 26,51% în anul
2007;
Scăderea numărului de copii20c0e8 s–e20î1n5scriu în
învățământul primar (scădere de 35,91% în perioada 2000 – 2006);
Existența cazurilor de abandon școlar și a cazurilor de copii neșcolarizați;
Promovabilitate scăzută a elevilor la testele naționale în anumite suburbii (50%);
Scăderea numărului de cadre didactice;
Nivelul salarial demotivant în sistemul de învățământ;
Numărul mic de elevi și cadre didactice în învățământul postliceal;
Sistem de formare a deprinderilor practice ale elevilor slab dezvoltat;
Lipsa promovării obiectivelor culturale;
Numărul mic de evenimente culturale organizate;
Casa de cultură necesită lucrări de reparații și reabilitare;
Numărul mic de medici de familie raportat la populație;
Numărul mic de medici în sectorul privat;
Zone neacoperite de medici și personal medical în mediul rural;
EDUCAȚIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE SOCIALE
Numărul mic de stomatologi în comparație cu populația, atât în sector public, cât și privat;
Numărul mic de farmaciști atât în sector public, cât și privat;
Serviciile de urgență slab dezvoltate;
Susținerea serviciilor sociale presupune costuri foarte ridicate;
Număr mare de cazuri de copii aflați în dificultate;
EDUCAȚIA, CULTURA,NSuĂmNărĂTmAaTreEAdeȘIcSopEiRi
reintegrați în familie;
VceICnIuILEauSOpuCtIuAt LfEi
Analiza SWOT
Fonduri puține pentru acoperirea tuturor serviciilor sociale de la nivel local;
Personal insuficient care activează în serviciile sociale;
Există cazuri de abandon familial;
Număr ridicat al persoanelor ce nu au locuințe;
Număr mare al persoanelor afectate de violența domestică;
Creștere a numărului de persoane cu handicap în ultimii ani;
imobilizate la pat, cu cerințe speciale;
Pondere mică a persoanelor instituționalizate cu handicap și cerințe speciale;
Lipsa dotărilor speciale pentru persoanele aflate în dificultate din mediul public (clădiri de interes public, sistemul rutier, magazine, parcări, etc.);
Slaba promovare a culturii privind egalitatea de șanse și de gen.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Existența Strategiei Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului privind persoanele cu dizabilități;
Existența Strategiei Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului privind persoanele adulte;
Existența Strategiei Direcției de Asistență Socială Iași privind persoanele de vârsta a III-a;
Existența programelor comunitare și
Creșterea infracționalității cauzate de slaba pregătire și neintegrarea forței de muncă prin programe speciale de integrare;
Orientarea personalului didactic spre alte activități;
Migrarea personalului sanitar pe plan extern;
Migrarea personalului de asistență socială pe plan extern sau orientarea spre alte activități;
RESURSE UMANE. PIAȚA MUNCII
Analiza SWOT
RESURSE UMANE. PIAȚA MUNCII
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Spor natural ridicat, cu mult peste media pe
Grad ridicat de sărăcie;
STjRuAdTeEGț;IA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULPUIoPpAuȘlaCAțiNaI stabilă a municipiului Pașcani a
Natalitatea municipiului Pașcani este în
creștere;
scăzut în perioada 2000 – 2005;
Spor migrator negativ;
Mortalitatea are valori sub cele înregistrate pe județ și nu prezintă valori alarmante;
Pondere ridicată a populației tinere;
În ultimii ani rata șomajului se află în scădere;
Pondere ridicată a populației tinere apte de muncă;
Pondere însemnată a populației ocupate în sectorul industriei;
Aplicarea măsurilor de prevenire ale șomajului (informare și consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională, consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente).
2008 – 2015
Creșterea migrării populației spre
exteriorul municipiului;
Ponderea mare a populației bătrâne în mediul rural;
Numărul de persoane salariate a scăzut în perioada de analiză 2000 – 2005;
Regres al numărului mediu de salariați în fiecare dintre ramurile industriei;
Număr redus de salariați în domeniul cercetării și dezvoltării;
Închiderea și privatizarea unor întreprinderi mari a generat un număr ridicat de șomeri;
Populația șomeră este slab calificată;
Rata șomajului în municipiul Pașcani este aproape dublă față de județul Iași;
Neconcordanță între cererea și oferta de locuri de muncă;
Nivelul salarial este scăzut în comparație cu alte zone mai dezvoltate ale țării;
Slabe cunoștințe referitoare la
RESURSE UMANE. PIAȚA MUNCII
antreprenoriat în rândul populației;
Lipsa unui program și sistem pentru instruirea și calificarea specifică activităților rurale;
Necorelarea ofertei de formare profesională cu cererea de pe piața muncii;
Slaba încadrare pe piața muncii a persoanelor cu pregătire superioară.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Zona Pașcani este cunoscută pentru potențialul fertilității;
Posibilitatea contractării fondurilor europene nerambursabile ce vizează resursele umaneA,nalizareScWalOifTicarea și reconversia acestora;
Crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea și creșterea numărului de IMM- uri, sprijinite prin fondurile structurale europene;
Servicii de susținere în domeniul calificării/recalificării acordate de ALOFM Pașcani;
Acordarea de facilități prioritare zonelor defavorizate;
Îmbunătățirea legislației în domeniul
Creșterea gradului de dependență a populației vârstnice la care se mai adaugă și pRopEuSlaUțiRa StEânUărMă AcNu Ev.ârPsIteAȚînAtreM0UN– C1I4I ani;
Migrarea populației calificate și specializate către alte zone mai dezvoltate;
Lipsa persoanelor specializate în domeniul atragerii și administrării de fonduri europene;
Lipsa motivării salariale a populației calificate și specializate;
Creșterea numărului de șomeri cauzată de migrarea industriei lohn-ului spre state în care forța de muncă este mai ieftină;
Creșterea infracționalității din cauza necalificării și slabei utilizări a resurselor
STmRAuTnEGcIiiA. DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULuUImPaAnȘCeAîNnI câmpul muncii.
2008 – 2015
MEDIU
Analiza SWOT
MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
STRIAnTdEiGcIaAtoDrEiiDEpZrViOvLinTAdREpEoClOuNaOreMaICOa-tSmOCoIsAfLeĂreAiM, UîNnICIPIULSUIuPpArȘaCfaANțaI
mare de terenuri degradate prin
zonele urbane, nu depășesc limita
alunecări de teren, eroziune, exces de
admisibilă;
umiditate, inundații etc.;
2008 – 2015
Stare bună a pădurilor și pajiștilor, acestea fiind afectate în proporție mică de uscare și pășunat;
Potențial hidrografic constituit din ape subterane, și ape de suprafață;
Închiderea marilor întreprinderi industriale și înlocuirea lor cu IMM-uri care respectă legislația în domeniu;
Inițierea unor acțiuni de colectare a deșeurilor pe categorii (hârtie, carton, sticlă, metal);
Existența companiilor de consultanță de mediu, ce pot oferi soluții profesionale la problemele de mediu organizațiilor;
Existența campaniilor de avertizare și sancționare a agenților economici care nu respectă regulile de protecția mediului.
Poluarea apelor de suprafață în urma evacuării apelor uzate;
În perioadele de vârf ale traficului și în special în zonele cu trafic intens, poluarea fonică depășește standardele și normele sanitare admise;
Existența cazurilor de îmbolnăviri cu boli transmisibile prin apă (hepatită virală, dizenterie, etc.);
Randamente scăzute la stațiile de epurare a apei uzate și slaba dezvoltare a infrastructurii de canalizare;
Nu există sisteme centralizate de tratare a apei în mediul rural;
Calitatea apelor pluviale din zona depozitului de deșeuri este nesatisfăcătoare, înregistrându-se depășiri la majoritatea indicatorilor;
Depozitul actual are un grad de ocupare în
MEDIU
proporție de 90% fiind necesară închiderea lui și urmărirea post-închidere;
Rampa de descărcare a deșeurilor menajere nu este amenajată corespunzător încât să permită depozitarea în condiții de siguranță ecologică;
Nu există sistemul de protecție exterioară a zonei depozitului de deșeuri – perdele vegetale de protecție;
În sistemul de colectare și transport al deșeurilor sunt utilizate mijloace de transport deschise, improprii acestei activități;
Lipsa serviciilor și a unui sistem de
colectare a deșeurilor urbane;
MînEDuInUele zone
Analiza SWOT
Nu există spațiu amenajat corespunzător pentru depozitarea substanțelor toxice și periculoase;
Nu există sistem de colectare și evacuare a gazelor de fermentare;
Suburbiile orașului Pașcani nu beneficiază de sistem de colectare a deșeurilor;
Depozitarea necontrolată a deșeurilor în mediul rural în special în zona albiilor de râu;
Interesul scăzut al agenților economici în protejarea mediului înconjurător;
Proasta gestionare a deșeurilor industriale și menajere (colectare neselectivă, gradul redus de valorificare și/sau tratare a deșeurilor);
Proasta gestionare a deșeurilor generate de unitățile spitalicești;
Slaba dotare cu echipamente tehnice pentru funcționarea eficientă a sistemului de colectare deșeuri;
Lipsa preocupării agenților economici pentru recuperarea și reutilizarea ambalajelor;
Infiltrarea apelor uzate în pânza freatică;
Criza spațiilor verzi și a zonelor de agrement;
Nu există locuri suficiente de joacă pentru copii, iar cele existente necesită amenajări semnificative.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
MEDIU
S-au purtat discuții și există intenția de a se construi un depozit pentru deșeurile rezultate în urma activităților medicale.
Introducerea în școli a disciplinelor de educație ecologică și protecție a mediului;
Existența programelor de finanțare europene pentru protecția mediului;
Existența la nivel național a Fondului de Mediu pentru susținerea și realizarea proiectelor cuprinse în Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului;
Creșterea suportului financiar din partea Uniunii Europene, prin intermediul Fondurilor Structurale pentru finanțarea proiectelor de mediu;
Spațiile verzi din lunca Siretului ar putea fi folositAenacluizasuScWceOsT ca zone de agrement.
Insuficiența fondurilor destinate protecției mediului;
Lipsa de educație și de deprindere a locuitorilor în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor;
Slaba informare a populației și a agenților economici privind normele europene de mediu;
Influența factorilor climaterici asupra calității și a cuantumului de apă de suprafață;
Existența zonelor predispuse la riscuri naturale (alunecări de teren, inundații);
Fenomene accentuate de eroziune;
Accidentele ecologice proMduEsDe IUde firmele industriale;
Dezvoltarea urbanistică și industrială antrenează producerea unor cantități din ce în ce mai mari de reziduuri menajere care, face ca procesul degradării mediului să fie dificil de controlat;
Intensificarea traficului rutier;
Dezvoltarea urbanistică, ca urmare a ritmului alert de apariție a clădirilor în defavoarea spațiilor verzi;
Scăderea productivității solurilor situate în apropierea zonelor industriale.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
DEZVOLTAREA TURISMULUI
Analiza SWOT
DEZVOLTAREA TURISMULUI
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența obiectivelor cultural-religioase;
Indicele redus de utilizare a capacității de
STREAxTisEGteIAnțDaE DaEZnVuOmLTeArRoEaEsCeONmOoMnICuOm-SeOnCtIeALiĂstAoMriUcNeICIPIULUcIazPAaȘreCAșNiI a duratei medie de ședere;
și culturale;
Existența formelor de turism: cultural- istoric, de agrement și itinerant;
Existența zonelor cu potențial natural;
Existența manifestărilor de ziua municipiului;
Existența caselor memoriale ce au aparținut unor personalități culturale;
Cifra de afaceri obținută în urma activității din turism este în creștere.
Infrastructura fizică slab dezvoltată;
Slaba promovare a potenț2ia0l0u8lu–i20tu15ristic la nivel județean, regional și național prin: pliante, broșuri, hărți, CD-uri și site-uri de prezentare;
Potențialul turistic existent este slab dezvoltat;
Calitatea serviciilor specifice turismului este slab dezvoltată;
Oferta pachetelor turistice este redusă;
Lipsa de interes a firmelor de profil pentru atragerea turiștilor;
Numărul mic de hoteluri, pensiuni, restaurante și agenții de turism.
Insuficiente spații de agrement, iar cele existente necesită reamenajări semnificative;
Infrastructura obiectivelor culturale și istorice deficitară precum și lipsa lucrărilor de punere în evidență și înfrumusețare a
DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
Viziune
Analiza SWOT a situației existente a folosit ca bază pentru determinarea și trasarea principalelor direcții strategice de dezvoltare. Astfel, având în vedere atuurile și oportunitățile zonei, s-a reevaluat stadiul actual al evoluției și s-a constatat că municipiul Pașcani, prin implementarea prezentei strategii de dezvoltare, va avea următoarele direcții strategice de dezvoltare:
DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
Centru economic de dezvoltare durabilă
Suburbiile – cartiere satelit ale municipiului Pașcani
Zonă atractivă pentru locuit
Comunitatea locală activă, informată și implicată
Aceste linii de dezvoltare au fost conturate în corelație cu avantajele municipiului Pașcani de a fi al doilea pol puternic de dezvoltare a județului Iași și principal nod de comunicații al zonei, puncte tari care pun bazele unei dezvoltări durabile. De asemenea, stadiul actual al infrastructurii reflectă posibilitatea unei dezvoltări și extinderi moderne, Pașcaniul devenind un centru urban cu cartiere satelit, structuri angrenate printr-un echilibru teritorial, în care se vor împleti atât activitățile economice caracteristice zonei urbane cât și cele specifice spațiului rural.
Municipiul Pașcani va deveni un Centru econom ic de dezvo l tare dur ab il ă , prin modernizarea și retehnologizarea întreprinderilor industriale, repunerea în funcțiune a
fabricilor industriale închise, pe de o parte și pe de altă parte, împrospătarea mediului de afaceri local prin înființarea și dezvoltarea IMM-urilor și microîntreprinderilor.
Centru de tranzit feroviar
Municipiul Pașcani își va consolida statutul de important nod feroviar având în vedere Acordul Internațional privind realizarea unei rețele feroviare de înaltă performanță în Europa de est care va cuprinde 16 axe feroviare, una dintre ele urmând să treaca și prin stația CFR Pașcani: axa 13 Chișinău – Ungheni – Iași – Pașcani – București – Russe – Gorna Oryahovica – Stara Zagora – Pythion, semnat la Salonic pe data de 4 mai 2006. Acest acord a fost adoptat și de către Guvernul României prin HG 1662 din 22.11.2006.
Conform acestui acord, cele 16 axe feroviare urmează să fie modernizate astfel încât din anul 2020 pe aceste rețele trenurile de persoane vor circula cu o viteză de până la 160 Km/h, iar cele de mare viteză cu până la 220 Km/h. Deasemenea, vor fi reabilitate și modernizate și infrastructurile din stațiile CFR și împrejurimile acestora precum și cele de material rulant (calea ferată). În acord sunt prevăzute investiții și pentru „simplificarea și îmbunătățirea calității oricărei proceduri de control al documentelor sau procedurilor vamale cerute în traficul internațional și pentru asigurarea unei calități superioare a vânzării
electronice de bilete și a altor documente de cDălIăRtoEriCe”Ț.II STRATEGICE DE DEZVOLTARE
IncludeVriezaiunPeașcaniului în rețeaua feroviară de înaltă performanță a Europei de S–E prezintă o importanță deosebită și este propice pentru înființarea unui centru de tranzit feroviar la Pașcani unde se vor depozita și încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.
Complex hidroenergetic și de agrement
Potențialul hidrografic oferit de râul Siret va fi exploatat prin construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică în zona barajului de la Lunca. Energia electrică rezultată va fi furnizată rețelei naționale de energie contra cost, contribuind astfel
SlTaRAsTuEpGlIimA DeEnDtaEZreVOaLvTAeRnEitEuCrOilNoOrMbIuCOg-eStOuClIuAiLlĂoAcaMlU. NICIPIULUI PAȘCANI
Realizarea acestui obiectiv va avea o contribuție importantă la dezvoltarea tu20ri0s8m–u2l0u1i5local de agrement prin amenajarea următoarele obiective de agrement:
Bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă și cantonament pentru sportivi;
Bază turisitică sportivă pentru recuperare și odihnă (hotel, restaurante, terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare, recuperare, tratament și întreținere, etc.).
Ca urmare a realizării barajului din zona Lunca se propune înființarea unui fond piscicol ce poate fi exploatat atât din punct de vedere comercial, cât și turistic. Astfel, pe lângă producția efectivă piscicolă, zonele din preajma barajului amenajat vor dobândi un potențial turistic deosebit, prin construirea de hoteluri, pensiuni turistice și agroturistice (posibilitatea organizării de mici croaziere pe apă, plimbări cu hidrobiciclete, cu bărci, etc. și sesiuni de pescuit sportiv-recreativ).
Economia și industria
Ramurile industriale vor menține municipiul în circuitul comercial prin aportul unităților existente, dar și prin unele noi, furnizând o parte însemnată de produse prelucrate pentru nevoile proprii. Foarte importante vor fi investițiile în industria ușoară (asamblare echipamente electronice și de telecomunicații, industria textilă, industria de tricot, industria incălțămintei, industria obiectelor de faianță, industria de confecții etc.) care va asigura o producție calitativă determinând creșterea nivelului de trai al populației municipiului.
Agricultura va furniza, în proporții ridicate, cantități de produse agricole, materii prime și materiale pentru consumul direct al populației cât și pentru prelucrare în capacitățile industriale.
Activitățile economice axate pe prestări servicii (turism și promovare turistică, domeniul IT&C, afacerile de comerț electronic, consultanță în domeniul afacerilor, activități inovative etc.) vor contribui în mod semnificativ la dezvoltarea economică a municipiului Pașcani.
De asemenea, se va înființa un parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfășura activități economice, de cercetare științifică, de producție industrială și servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de facilități specifice. Prin construirea și înființarea parcului industrial se vor valorifica atât resursele materiale și de infrastructură, cât și resursele umane existente în municipiul Pașcani.
Dezvoltarea economică va fi susținută major șDi dIeREinCvȚesItIitoSrTii RstArăTiEniGcIaCreEvDorEaDduEcZeVuOnLaTpAorRt E semnificativ la PIB-ul municipiului. Amplasarea geografică în centrul Regiunii Nord-Est ce dețineVaipzriuonxeimativ 2 milioane de locuitori, nod feroviar important, infrastructura favorabilă, prezența unor ramuri ale industriei viabile, rezervele de teren care pot fi alocate unor activități productive în zone ce au echipări bune se constituie, cert, în puncte de atracție pentru potențialii investitori străini.
Foarte importantă, pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local, este infrastructura de sprijin economic. Astfel, în municipiul Pașcani vor exista:
„Centrul de Dezvoltare Economică Pașcani” în vederea creșterii ratei de
STRATEGIAsuDpErDaEvZiVeOțuLTirAeREaECfiOrmNOeMloICrOn-SoOuCIîAnLfĂiinAțMaUteN,ICrIePaIUliLzUăIriPiAdȘeCAsNpI ații expoziționale, spații pentru training și conferințe și crearea de noi locuri de muncă etc.;
„Centru de Consultanță în Afaceri” care să ofere servicii de informare 2008 – 2015
deschiderea unei afaceri, informații despre facilități fiscale, finanțări nerambursabile
din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor și de pătrundere pe piețele locale, naționale și externe, etc.;
Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfășura activități economice, de cercetare științifică, de producție industrială și servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de facilități specifice;
Centru de tranzit feroviar la Pașcani unde se vor depozita și încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est;
Incubatoare de afaceri locale în vederea dezvoltării și împrospătării mediului de afaceri existent.
Terenuri alocate și spații dotate cu toate utilitățile necesare pentru potențialii investitori interesați.
Suburbiile – cartie re sate lit a le mu nic ipi u lui P așc an i cu dotări de tip urban, direcție strategică de dezvoltare ce vizează dezvoltarea celor cinci suburbii: Blăgești, Boșteni, Gîștești, Lunca Pașcani și Sodomeni. Astfel, va avea loc dezvoltarea, modernizarea și reabilitarea infrastucturii, conducând la creșterea nivelului de trai, a calității condițiilor de viață a populației și a atractivității zonelor rurale amintite. Se va urmări, de asemenea, creșterea contribuției suburbiilor la economia municipiului prin diversificarea activităților economice (Ex: meșteșugărit și artizanat, dezvoltarea turism rural, agroturism, acvacultură, apicultură, frizerie, cizmărie, etc.).
Transformarea suburbiilor în cartiere satelit va adăuga un plus de valoare și va constitui un mijloc de expansiune a centrului urban existent, prin angrenarea lor teritorială la activitățile economico-sociale ale municipiului. În acest sens se vor împleti atât activitățile economice caracteristice zonei urbane cât și cele specifice spațiului rural.
Municipiul Pașcani va deveni o Zonă atr acti vă pentr u loc uit valorificând avantajele create de existența infrastructurii tehnico-edilitară ce va fi reabilitată, modernizată și extinsă pe întreg teritoriul municipiului, de infrastructura de locuințe existentă ce va fi de asemenea reabilitată și extinsă, de prezența obiectivelor turistice și a obiectivelor culturale, de creșterea economică din ultimii ani și de scăderea ratei șomajului.
La acestea se vor adăuga noi acțiuni care vor contribui la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii fizice de agrement (amenajare patinoar, teren de tenis, spații de joacă pentru copii, săli de sport, ștrand, hipodrom etc.), reamenajarea și extinderea spațiilor verzi,
construcția de noi locuințe sociale și locuințDeIRpeEnCtrȚuIItinSeTriR, AreTaEbGiliItCarEeaDșEi DmEoZdVerOniLzTarAeRa E obiectivelor culturale, reabilitarea cinematografului, crearea de noi locuri de muncă, înființarVeiziurneestaurante, localuri, parcuri de distracții, gestionarea corespunzătoare a
deșeurilor etc. Prin implementarea acestor acțiuni municipiul Pașcani va prezenta un real interes pentru tineri și pentru populație în general, diminuându-se astfel fenomenul migrării populației în străinătate sau către zone din țară mai bine dezvoltate economic și social.
Municipiul Pașcani va avea o Comunitate locală activă, informată și implicată având în vedere importanța implicării publicului larg în luarea deciziilor de interes public. Autoritatea locală va adopta o politică de implicare publică utilizând diverse instrumente de comunicare a informațiilor, de intervievare și de luare a deciziilor în conformitate cu dorințele ScToRmATuEnGiItAățDiEi DlEoZcVaOlLeTAR(îEnEfiCiOnNțaOrMeICOd-eSOCpIoALrĂtaAluMrUi NIoCnIP-IliUnLeU,I PfAoȘrCuAmNI-uri de discuții, postarea de
informații pe site-ul primăriei, dezbateri publice, etc.). Această politică de implicare publică
a comunității locale se va aplica la fiecare proiect important pentru dezvoltarea municipiului
2008 – 2015
și/sau care afectează în mod direct comunitatea locală.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
Obiectiv general
Obiective specifice
Priorități
Obiectiv general
Elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului Pașcani a fost realizată având la bază nevoile și necesitățile desprinse din analiza economico-socială a municipiului și analiza SWOT.
Luând în considerare nivelul de dezvoltare al municipiului Pașcani comparativ cu orașele din regiunea Nord-Est și rolul Strategiei de dezvoltare ca liant spre procesul de convergență economică și socială, obiectivul general vizează:
Reducerea disparităților de dezvoltare economico-socială dintre municipiul Pașcani și orașele din regiunea Nord-Est, precum și a decalajelor dintre mediul urban și cel rural.
Obiective specifice
152
Dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii fizice și sociale, cu protejarea condițiilor de mediu;
Consolidarea mediului de afaceri și crearea de parteneriate în domeniul cercetării și inovării tehnologice;
Dezvoltarea, promovarea și îmbunătățirea turismului și potențialului turistic de la nivel local;
Dezvoltarea mediului rural în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor;
Creșterea ocupării și incluziunii sociale;
Dezvoltarea capacității administrației publice locale.
Strategia de dezvoltare economico-socială cuprinde priorități și măsuri în vederea atingerii obiectivelor, structurate astfel:
Prioritatea 1 – Infrastructura și mediu
Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri
Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului
Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală
Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale
Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacității administrației publice locale
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
Prioritatea 1 – Infrastructura și mediu
Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri
Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului
Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală
Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale
Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacității administrației publice locale
2 Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizațiile care își îmbunătățesc în mod continuu activitatea legată de mediul înconjurător.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
COEZIUNEA ȘI CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE
Politicile comunitare
Politicile naționale
COEZIUNEA ȘI CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE
Politicile comunitare
Coeziunea și concordanța cu politicile comunitare
Corespondența strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Pașcani cu politicile comunitare este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 91 – Coeziunea cu politicile comunitare
COEZIUNEA ȘI CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE
Politicile comunitare
Acțiunile ce vor fi implementate prin intermediul strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Pașcani, respectă reglementările comunitare și prevederile naționale în ceea ce privește atingerea obiectivelor orizontale – dezvoltare durabilă, egalitate de șanse și nediscriminare, societate informațională.
COEZIUNEA ȘI CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE
Politicile comunitare
Dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea durabilă este luată în considerare în toate acțiunile prevăzute a fi derulate în cadrul strategiei de dezvoltare economico-socială, după cum urmează:
Prioritatea 1 – Infrastructura și mediu – reabilitarea infrastructurii de transport contribuie la o raționalizare/fluidizare a traficului, drumurile de ocolire reducând nivelul poluării urbane; prin îmbunătățirea infrastructurii de mediu vor fi închise depozitele de deșeuri neconforme, se vor recondiționa din punct de vedere ecologic zonele afectate, se va reduce poluarea apelor de suprafață și subterane și va fi protejat mediul înconjurător; vor fi realizate premisele îmbunătățirii eficienței energetice, uzitarea surselor de energie regenerabilă, realizarea condițiilor de prevenire și combatere a calamităților naturale, reabilitarea urbană pentru dezvoltarea unor spații curate, reabilitarea zonelor abandonate pentru reducerea riscului apariției de focare de infecție.
Prioritatea 2 – Mediul de afaceri – retehnologizarea microîntreprinderilor și IMM-urilor, investiții în tehnologii nepoluante, implemetarea și certificarea sistemelor de management a calității, a mediului, ecologizarea terenurilor din zonele industriale și reconstrucția acestora cu protejarea condițiilor de mediu, investiții in infrastructura de utilități, investiții inovative.
Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului – investiții pentru reabilitarea obiectivelor turistice, reabilitarea spațiilor de cazare, se vor sprijini acțiunile de promovare a potențialului turistic la nivel local.
Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală – îmbunătățirea infrastructurii rutiere, reducerea poluării cauzată de depozitarea necontrolată a deșeurilor în spațiul rural, extinderea și îmbunătățirea infrastructurii de utilități, reabilitarea și protejarea zonelor afectate de calamități naturale, investiții în tehnologii moderne, în energie regenerabilă, investiții pentru împădurirea terenurilor degradate, investiții pentru sprijinirea activităților economice pentru o dezvoltare durabilă a mediului rural.
Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale – investiții pentru îmbunătățirea și reabilitarea infrastructurii educaționale, de sănătate, culturală si serviciilor sociale. Construirea de centre pentru copii cu nevoi speciale, cu dizabilități, centre de îngrijire pentru bătrâni și pentru persoanele de sex feminin supuse violenței domestice.
Factorii stimulativi ai dezvoltării durabile cărora li se vor acorda o atenție specială sunt:
nivelul înalt al educației populației;
dezvoltarea capacității de inovare;
realizarea de activități cu valoare adăugată crescută.
COEZIUNEA ȘI CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE
Politicile comunitare
Strategia de dezvoltare economico-socială urmărește, prin implementarea acțiunilor și îndeplinirea obiectivelor, să contribuie la promovarea unei economii competitive, eficiente și bazată pe cunoaștere, în care vor fi sprijinite creșterea nivelului de viață și calității vieții.
Oportunități egale
Promovarea constantă, sistematică și concentrată a principiului egalității de șanse între bărbați și femei, alături de asigurarea unei participări sporite a femeilor în viața economică SșTiRAsToEcGiaIAlăD,EcDaEZpVrOoLtTaAgRoEnEisCtOeNOcMuICdOre-SpOtCuIrAiLdĂeApMliUnNeI,CIcPoInUsLUtiItuPAieȘCpArNeIocupări constante și susținute în municipiul Pașcani.
2008 – 2015
Problematica egalității de șanse între sexul feminin și cel masculin este avută în vedere atât
în faza de elaborare, cât și în cea de implementare a strategiei de dezvoltare economico- socială a municipiului Pașcani.
În ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați, strategia de dezvoltare economico-socială urmărește:
participarea echilibrată a femeilor și bărbaților pe piața muncii;
asigurarea egalității de șanse în educație și formare profesională;
încurajarea femeilor antreprenori;
reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie;
asigurarea participării echilibrate a femeilor și bărbaților în procesul decizional. Egalitatea de șanse este cuprinsă în acțiunile următoarelor priorități:
Prioritatea 2 – Mediul de afaceri – prin acțiunile cuprinse în cadrul acestei priorități se va asigura accesul egal și nediscriminatoriu de sprijin pentru afaceri atât pentru bărbați, cât și pentru femei, se va avea în vedere reducerea șomajului și accesul facil pe piața muncii a persoanelor dezavantajate social (persoane cu handicap, persoane de etnie rromă, șomeri etc.).
Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale – are în vederea dezvoltarea infrastructurii fizice sociale pentru îmbunătățirea standardului de viață al persoanelor supuse riscului de marginalizare. De asemenea sunt cuprinse acțiuni pentru facilitarea accesului egal și nediscriminatoriu al persoanelor dezavantajate social la educație, la servicii de bază, pe piața muncii, etc.
În același timp, acțiunile propuse în cadrul strategiei de dezvoltare vor îmbunătăți oportunitățile de ocupare a femeilor, prin intervenții atât asupra ofertei, cât și asupra cererii, vor fi create noi locuri de muncă prin dezvoltarea economică locală. Acțiunile vor sprijini, de asemenea, noi forme de participare pe piața muncii, ca de exemplu, dezvoltarea spiritului antreprenorial al femeilor și dezvoltarea calificărilor; furnizarea de programe speciale pentru femei, ca de exemplu: munca la domiciliu, timpul flexibil de muncă; accesul egal la economia bazată pe cunoaștere; schimbul celor mai bune practici, crearea de parteneriate.
Prin implementarea acțiunilor specifice în domeniul dezvoltării resurselor umane, promovarea egalității de șanse se va realiza și pentru alte persoane dezavantajate de pe
COEZIUNEA ȘI CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE
piața muncii, cum ar fi: persoane cu dizabilități, persoane de etnie rromă, persoane în vârstă,Peotlcit.icile comunitare
Pentru asigurarea egalității de șanse, vor fi respectate de asemenea reglementările și prevederile legislative în vederea atribuirii contractelor de achiziție publică.
Societatea informațională
Abordarea și utilizarea societății informaționale va fi parte integrantă în implementarea tutror acțiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Pașcani.
SPTRriAnTcEiGpIaAleDlEeDEaZcVțOiuLTnAi REceECOvNoOrMfIiCOr-eSaOlCiIzAaLtĂeA uMrUmNIăCrIePsIUcLUîmI PbAuȘnCAăNtăI țirea infrastructurii tehnologiei informaționale și de comunicații, și extinderea în zonele unde acestea lipsesc. Astfel, se vor realiza investiții în tehnologia informațională atât în sectorul privat, cât și în sectorul public,
2008 – 2015
precum și în infrastructura de tip broadband.
De asemenea vor fi sprijinite:
inițiativele care au ca scop creșterea utilizării sistemelor informaționale în sectorul public cum ar fi: e-guvernare, e-sănătate și e-educație;
realizarea de aplicații specifice pentru IMM-uri.
Investiții vor fi realizate și în facilitarea accesului populației din mediul rural și urban la servicii de telecomunicații, extinderea rețelelor broadband, securitatea datelor, construirea de telecentre.
Pentru sectorul privat se are în vedere sprijinirea aplicațiilor TIC și interoperabilității acestora, adoptarea unor soluții integrate la nivelul firmelor, care conduc la reducerea costurilor pe termen lung, la facilitarea accesului la piețe interne și externe și la eficientizarea managementului și activității acestora. Se va urmări în același timp creșterea securității rețelelor de comunicații electronice și adoptarea de soluții anti-fraudă pentru dezvolatarea unui mediu sigur și dinamic de e-business.
În vederea susținerii dezvoltării e-economiei, se au în vedere sprijinirea următoarelor tipuri de aplicații:
sisteme de afaceri integrate;
aplicații electronice destinate derulării afacerilor;
sisteme electronice de licitație;
sisteme de tranzacții electronice securizate.
COEZIUNEA ȘI CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE
Politicile naționale
Coeziunea și concordanța cu politicile naționale
În elaborarea strategiei de dezvoltare și stabilirea obiectivului general au fost luate în considerare prevederile și prioritățile relevante ale strategiilor și planurilor județene, regionale, sectoriale și naționale cu impact direct asupra municipiului Pașcani. Astfel,
SsTtRrAaTtEeGgIiAilDeEșDi EpZlVaOnLuTrAiRleE EluCOaNteOMînICcOo-SnOsCidIAeLrĂarAeMsUuNnICtI:PIULUI PAȘCANI
Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013;
Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă „Orizont 2025”;
2008 – 2015
Cadrul Strategic Național de Referință al României pentru perioada 2007 – 2013 și programele operaționale;
Planul de Amenajare a Teritoriului Național;
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est 2007 – 2013;
Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013;
Strategia de Dezvoltare a județului Iași 2007 – 2013.
Corespondența strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Pașcani cu politicile naționale este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 92 – Coeziunea și concordanța cu politicile naționale
COEZIUNEA ȘI CONCORDANȚA CU POLITICILE
Politicile naționale și prevederile acestora
tehnic.
Strategia de dezvoltare durabilă a României
„Orizont 2025”.
Strategia națională pentru gestionarea deșeurilor.
Planul Național de Gestiune a deșeurilor și Planurile Regionale de Gestiune a deșeurilor. Strategia Națională pentru protecția împotriva inundațiilor.
Politicile naționale reflectate în prioritățile și măsurile strategiei municipiului Pașcani
Prioritatea 1 – măsurile 1.2, 1.3
Prioritatea 4 – măsura 4.1
Prioritatea 6 – măsura 6.2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Strategia Națională pentru protecția
atmosferei.
Planul Național de Acțiune pentru Mediu.
Decizia 1088/2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind serviciile de sănătate – creșterea accesului populației la serviciile medicale de calitate.
2008 – 2015
Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Decizia 1280/2004 privind Strategia guvernamentală pentru sprijinirea IMM-urilor 2004 – 2008.
Legea 324/2004 privind stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii modificată și completată prin Legea 175/2006.
Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, actualizată.
Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor, cu respectarea specificului acestora;
îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;
gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului;
utilizarea rațională a teritoriului.
Prioritatea 5 – măsura 5.2
Prioritatea 2 – măsurile 2.1, 2.2
Prioritatea 4 – măsurile 4.2, 4.3
Prioritatea 1 – măsura 1.3
Politicile naționale și prevederile acestora
Politicile naționale
Politicile naționale reflectate în prioritățile și măsurile strategiei municipiului Pașcani
Legea 47/2006 pentru aprobarea Sistemului Național de Asistență Socială.
HG 1826/2005 – Strategia Națională pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale prevede crearea unui sistem comprehensiv și eficient de servicii sociale la nivel național, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile și creșterea calității.
Strategia Națională pentru dezvoltarea asistenței sociale pentru persoane vârstnice
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
(HG 541/2005).
Strategia Națională pentru protecția,
2008 – 2015
integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap (HG 1175/2005).
Strategia națională de prevenire a violenței în familie (HG 686/2005).
HG 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătățire a situației rromilor 2001-2010.
Prioritatea 5 – măsura 5.2
Strategia Națională privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.
Strategia de Informatizare “România 2025” Prioritatea 2 – măsura 2.1
Prioritatea 6 – măsura 6.1
Strategia de dezvoltare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale din România “România 2025”.
Strategia cu privire la serviciile publice de încălzire urbană “România 2025”.
Prioritatea 1 – măsura 2.1
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Serviciilor Publice de alimentare cu apă și canalizare “România 2025”.
Strategia de dezvoltare a sectorului de
comunicații electronice din România. Prioritatea 6 – măsura 6.1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
POLITICA DE GESTIONARE ȘI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE
Surse de finanțare
POLITICA DE GESTIONARE ȘI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE
Surse de finanțare
Implementarea planului de acțiuni al strategiei depinde în mare măsură de un bun management al resurselor financiare existente dar și de atragerea de noi resurse bănești. Astfel, propunem ca principale surse de finanțare atrase fondurile nerambursabile europene.
Este foarte important ca municipiul Pașcani să absoarbă finanțările europene nerambursabile într-o proporție cât mai ridicată, și în același timp, să le utilizeze cu maximum de eficiență și responsabilitate, fapt ce va conduce în mod direct la îndeplinirea obiectivelor strategiei de dezvoltare.
Prioritățile, obiectivele și măsurile strategiei de dezvoltare ale municipiului sunt în concordanță cu principalele programe de finanțare care au la bază utilizarea fondurilor pe care Uniunea Europeană le va pune la dispoziția României – Fondul European de dezvoltare regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit – fapt pentru care, majoritatea acțiunilor din planul de activități vor putea fi co-finanțate prin aceste fonduri.
Tabelul 93 –Exemple de surse de finanțare
POLITICA DE GESTIONARE ȘI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE
Surse de finanțare
Corelarea planului de activități al strategiei de dezvoltare economico – socială cu principalele programe de finanțare prin fonduri europene nerambursabile este prezentată în detaliu în cadrul tabelului 94.
201
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
Tabelul 94 Corelarea planului de activități cu principalele surse de finanțare
3 Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizațiile care își îmbunătățesc în mod continuu activitatea legată de mediul înconjurător.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2008 – 2015
.
PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACȚIUNI
Grafic GANT
PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACȚIUNI ÎN INTERVALUL DE TIMP 2008 – 2015
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Prioritatea 1 – Infrastructura și mediu
M.1.1 Reabilitarea, îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii locale rutiere
Reabilitarea, îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii rutiere în vederea asigurării unui transport mai rapid
A.1.1.1.1
Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Pașcani (inclusiv machete ale municipiului Pașcani).
A.1.1.1.2
Fluidizarea circulației prin separarea traficului în tranzit și a traficului greu de mărfuri de cel din oraș, prin construcția de noi artere ocolitoare și/sau reabilitarea rutelor existente ce asigură conexiunea cu DN 28 și DJ 208 – realizare șosea de centură (în conformitate cu P.U.G actualizat). A.1.1.1.3
Reabilitarea și mentenanța sistemului rutier urban al municipiului Pașcani. A.1.1.1.4
Studierea posibilităților și înființarea de noi trasee rutiere care să permită accesul auto și pietonal în anumite zone locuite, în vederea decongestionării traficului urban (în conformitate cu P.U.G actualizat).
A.1.1.1.5
Elaborarea proiectelor tehnice pentru proiectarea străzilor din zona Aerodromului. A.1.1.1.6
Realizarea străzilor din zona Aerodromului.
Îmbunătățirea calității circulației prin reglementarea traficului rutier
A.1.1.2.1
Efectuarea de analize/studii anuale în vederea identificării punctelor cu grad ridicat de risc în producerea de accidente/incidente rutiere.
A.1.1.2.2
Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulație și marcaje precum și repararea și/sau înlocuirea celor necorespunzătoare unei bune desfășurări a circulației rutiere.
A.1.1.2.3
Optimizarea periodică a sistemului de semaforizare în corelație cu intensitatea traficului rutier existent prin introducerea semafoarelor cu sistem de cronometrizare în intersecții – Ex: str. Gării cu str. Ceferiștilor, str. Grădiniței cu str. Ștefan cel Mare, str. Grădiniței cu str.Moldovei, str.Crinilor cu str. Ștefan cel Mare etc. (în conformitate cu studiul anual amintit la A.1.1.2.1).
A.1.1.2.4
Amenajarea unei infrastructuri rutiere separate pentru mobilitatea vehiculelor cu tracțiune animală; (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate).
A.1.1.2.5
Identificarea și amenajarea de piste rutiere separate pentru circulația bicicliștilor și motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate și în conformitate cu P.U.G. actualizat).
A.1.1.2.6
Reabilitarea, întreținerea trotuarelor și construcția altora noi în zonele în care acestea lipsesc
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
(respectându-se prevederile și dimensiunile prevăzute în P.U.G. actualizat).
Extinderea și modernizarea locurilor de parcare
A.1.1.3.1
Amenajarea de noi locuri de parcare grupate în sisteme de alveole în zonele instituțiilor publice, în principalele intersecții, în zonele centrelor/incubatoarelor de afaceri.
A.1.1.3.2
Amenajare spații de parcare separate pentru vehiculele destinate taximetriei. A.1.1.3.3
Achiziționarea și implementarea sistemelor automate de colectare taxă parcare și monitorizare temporală a staționării vehicolelor în spațiile de parcare.
A.1.1.3.4
Identificarea unor zone pe bază de studii și soluții tehnice și executare lucrări, în vederea amenajării unor parcări subterane/supraetajate (zone de interes: spații de agrement, zone în expansiune economică etc.).
Asigurarea siguranței și confortului locuitorilor în ceea ce privește mobilitatea
A.1.1.4.1
Corelarea periodică a capacității mijloacelor de transport în comun cu fluxurile de călători existente.
A.1.1.4.2
Stabilirea exactă a traseelor de circulație pentru mijloacele de transport în comun care să satisfacă cerințele de mobilitate, precum și informarea călătorilor prin marcaje, indicatoare și program de circulație a acestora.
A.1.1.4.3
Amenajare benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun (autobuze) în vederea evitării eventualelor blocaje în trafic.
A.1.1.4.4
Achiziționarea de mijloace de transport în comun care să fie în conformitate cu normele de mediu (autobuze nepoluante “Euro 4”) și care să deservească toate categoriile de călători – inclusiv cei cu handicap.
A.1.1.4.5
Amenajarea/reabilitarea stațiilor de autobuz pentru călători în vederea reducerii riscului de accidente.
A.1.1.4.6
Reabilitarea și modernizarea infrastructurii stației CFR precum și a infrastructurii din material rulant (calea ferată) de pe raza municipiului Pașcani.
A.1.1.4.7
Reabilitarea pasarelei pietonale de peste calea ferată din zona Gară.
M.1.2 Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de utilități
Identificare și stabilire a necesităților de reabilitare și dezvoltare a infrastructurii de utilități
A.1.2.1.1
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluției tehnice de reabilitare și extindere infrastructură de apă potabilă.
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.1.2.1.2
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluției tehnice de reabilitare și extindere rețea de canalizare.
A.1.2.1.3
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluției tehnice de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare a apei pluviale.
A.1.2.1.4
Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluției tehnice de reabilitare și extindere sistem de alimentare energie electrică.
A.1.2.1.5
Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluției tehnice pentru construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale.
A.1.2.1.6
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluției tehnice de reabilitare și extindere sistem de iluminat public.
A.1.2.1.7
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluției tehnice de extindere rețea de furnizare energie termică produsă în sistem centralizat.
A.1.2.1.8
Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluției tehnice de reabilitare și extindere rețea de distribuție gaze.
A.1.2.1.9
Elaborare plan local de gestionare a deșeurilor care urmărește reciclarea prin colectare selectivă la sursă, tratarea și eliminarea deșeurilor spitalicești și minimizarea cantității deșeurilor depuse. A.1.2.1.10
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluției tehnice de modernizare și extindere sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locațiilor și terenurilor pentru amenajări de centre de colectare și recuperare a deșeurilor, stației de sortare și transfer, etc.).
A.1.2.1.11
Elaborare proiect tehnic pentru închiderea și urmărirea post închidere a groapei de gunoi.
A.1.2.1.12
Elaborarea unor hărți de pericol și risc al inundațiilor, planuri și măsuri.
Reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, mijloc de îmbunătățire a calității vieții.
A.1.2.2.1
Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile dintre fronturile de captare Moțca și Pașcani în vederea măririi capacității de transport apă și reducerii costurilor energetice. A.1.2.2.2
Executare lucrări de mărire a debitelor în zonele cu creșteri de consum a apei.
A.1.2.2.3
Modernizarea laboratorului de analiză a apei potabile în vederea îmbunătățirii activității de monitorizare a calității apei potabile.
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.1.2.2.4
Reabilitarea și modernizarea stației de epurare a apelor uzate. A.1.2.2.5
Reabilitarea tronsoanelor rețelei publice de canalizare cu grad ridicat de uzură în vederea eliminării riscurilor ce vizează populația, mediul natural și blocarea furnizării serviciilor. A.1.2.2.6
Extindere rețele de apă și canalizare în zonele în care acestea lipsesc (Ex: zona de locuințe Integrata, Vatra, localitățile Lunca Pașcani, Sodomeni, Boșteni etc.), în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor.
A.1.2.2.7
Contorizarea totală la nivel de branșament în vederea gestiunii corecte a volumelor de apă distribuite și eliminarea eventualelor pierderi.
A.1.2.2.8
Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei și introducere sistem de indicatori de performanță.
A.1.2.2.9
Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea eliminării riscului de inundație.
Reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii de încălzire și termoficare în vederea acoperirii tuturor necesităților, asigurării și îmbunătățirii calității vieții.
A.1.2.3.1
Extinderea infrastructurii de încălzire și termoficare în zonele în care aceasta lipsește și în conformitate cu nivelul de expansiune.
A.1.2.3.2
Extinderea serviciilor de termoficare și pentru instituțiile de învățământ, sălile de sport, din oraș și suburbii.
A.1.2.3.3
Reabilitarea termică a rețelelor de distribuție din subsolurile blocurilor printr-un program de reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu probleme.
A.1.2.3.4
Echilibrarea hidraulică a rețelelor termice prin dotarea acestora cu convertizoare de frecvență, senzori de presiune, vane și diafragme de reglaj în vederea reducerii consumului specific în apartamentele locatarilor.
Reabilitarea și dezvoltarea sistemului de gestionare a deșeurilor ca mijloc de îmbunătățire a calității vieții
A.1.2.4.1
Crearea de centre de colectare și sortare/recuperare a deșeurilor în zonele în care acestea lipsesc. A.1.2.4.2
Înlocuirea mijloacelor de transport a deșeurilor care și-au depășit durata de exploatare și achiziționarea unor autospeciale pentru optimizarea transportului deșeurilor, în vederea eficientizării timpilor de colectare.
A.1.2.4.3
Închiderea și ecologizarea actualului depozit de deșeuri menajere de la Valea Seacă și urmărirea post închidere.
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.1.2.4.4
Implementarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor atât în mediul urban cât și în mediul rural.
A.1.2.4.5
Implementare sistem de valorificare a deșeurilor reciclabile. A.1.2.4.6
Implementare sistem de colectare a echipamentelor electrice și electronice. A.1.2.4.7
Implementarea unui sistem de gestionare a deșeurilor formate din cadavre animaliere. A.1.2.4.8
Implementare sistem de taxare pe salubritate. A.1.2.4.9
Campanii de promovare, informare și conștientizare a populației privind sistemul de colectare selectivă a deșeurilor.
Reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii de repartiție și distribuție gaze naturale în vederea îmbunătățirii calității vieții
A.1.2.5.1
Executare lucrări pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale în funcție de expansiunea municipiului.
A.1.2.5.2
Dotarea instituțiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de încălzire alimentate cu gaze naturale (Ex: unități de invățământ, unități culturale, unități medicale etc.).
Reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în vederea îmbunătățirii calității vieții
A.1.2.6.1
Extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică și îmbunătățirea nivelului de tensiune pe măsura expansiunii municipiului.
A.1.2.6.2
Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică în zona barajului de la Lunca.
A.1.2.6.3
Studierea posibilităților și implementare acțiuni în vederea realizării de energie convențională (Ex: energie hidraulică, solară și eoliană).
A.1.2.6.4
Reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public în vederea eficientizării consumului de energie (ex. înlocuirea lămpilor existente cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.).
Asigurarea unei relații armonioase între dezvoltarea economico-socială a orașului și mediul înconjurător.
A.1.2.7.1
Managementul integrat și durabil al deșeurilor menajere și deșeurilor industriale. A.1.2.7.2
Retehnologizarea, reabilitarea și modernizarea instalațiilor și/sau echipamentelor componente ale infrastructurii tehnico-edilitare în vederea încadrării emisiilor de factori poluanți în limitele aprobate de Uniunea Europeană.
A.1.2.7.3
asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire și control a aplicării
prevederilor de protecție și conservare a mediului;
perfecționarea sistemului informațional de urmărire și avertizare rapidă;
supravegherea specială a unităților în stare de faliment sau închidere și care dețin substanțe toxice și periculoase, precum și a celor cu risc pentru mediu.
M.1.3 Reabilitare urbană, amenajare teritorială și construire de locuințe
O.1.3.1 Creșterea calității fondului de locuit, îmbunătățirea standardului de viață și securității locuitorilor.
A.1.3.1.1
Construcția de locuințe sociale, locuințe pentru tineri, locuințe pentru cadre deficitare pe piața locală a muncii (medici, cadre didactice), blocuri și/sau construcții de tip P+2E – a se lua în considerare extinderea spre suburbiile municipiului, conform P.U.G actualizat.
A.1.3.1.2
Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuințe pe termen scurt, mediu și lung (în conformitate cu P.U.G actualizat).
A.1.3.1.3
Reabilitarea și modernizarea unor clădiri abandonate în vederea valorificării lor ca locuințe. A.1.3.1.4
Reabilitare și întreținere periodică a fondului locativ existent prin reparații curente și reparații capitale.
A.1.3.1.5
Consolidarea și reducerea riscului seismic la construcțiile vechi. A.1.3.1.6
Întocmire și implementare plan pentru ambientare și design al municipiului Pașcani; A.1.3.1.7
Dotarea orașului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coșuri de gunoi stradale, cișmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcționare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform planului pentru ambientare și design amintit la A.1.3.1.6.
A.1.3.1.8
Îmbunătățirea mediului ambiant din zona gării feroviare, inclusiv reabilitare și modernizare gară.
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.1.3.1.23
Reparații capitale, consolidare și extindere a Bibliotecii Municipale. A.1.3.1.24
Construirea unei săli de sport și bazine de înot lângă stadion.
A.1.3.1.25
Reabilitarea și modernizarea stadionului.
A.3.1.1.26
Construcția infrastructurii fizice de agrement pentru înființare hipodrom – identificare teren, elaborare studii tehnice și execturare lucrări.
A.3.1.1.27
Construcția infrastructurii fizice de agrement pentru înființare patinoar – identificare amplasament și executare lucrări.
A.3.1.1.28
Construcția infrastructurii fizice de agrement pentru înființare teren de tenis – identificare amplasament, executare lucrări.
A.3.1.1.29
Reamenajarea și dotarea corespunzătoare a ștrandului. A.3.1.1.30
Construire și/sau amenajare pistă carturi. A.3.1.1.31
Identificare teren și amenajarea unui alt cimitir.
Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri
M.2.1 Consolidarea și dezvoltarea mediului de afaceri local ca al doilea pol economic al județului Iași.
O.2.1.1 Investiții pentru crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor și IMM-urilor.
A.2.1.1.1
Investiții în capital fizic și tehnologii conforme cu normele UE și/sau inovative, nepoluante.
A.2.1.1.2
Investiții în implementarea și certificarea sistemelor de management al calității și a sistemelor de management integrate Calitate-Mediu.
A.2.1.1.3
Investiții în domeniul IT&C.
A.2.1.1.4
Certificarea produselor și sau serviciilor. A.2.1.1.5
Investiții pentru relansarea și susținerea producției zootehnice în unitățile de profil.
A.2.1.1.6
Realizarea de investiții în ferme mici și mijlocii, pentru asigurarea consumului populației locale din producția proprie dar și a obținerii de surplus pentru comercializarea pe alte piețe atât naționale cât și internaționale.
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.2.1.2.5
Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă și stabilire măsuri de promovare a planurilor Consiliului Local cu privire la facilitățile oferite potențialilor investitori.
A.2.1.2.6
Înființare centre de excelență pe diverse domenii de interes economic (IT&C, inginerie etc.). A.2.1.2.7
Construcția, reabilitarea/amenajarea spațiilor și clădirilor existente nevalorificate, în vederea dezvoltării infrastructurii pentru activitățile economice.
A.2.1.2.8
Înființarea unui „Grup de Acțiune Locală” ce are drept scop sprijinirea și dezvoltarea mediului de afaceri local.
A.2.1.2.9
Identificare și alocare terenuri (aprox. 30 ha), asigurarea accesului la utilități, pentru potențialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau închiriat);
A.2.1.2.10
Constituirea și dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMM-urilor.
O.2.1.3 Creșterea atractivității zonelor industriale
A.2.1.3.1
Demolarea clădirilor și halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului și valorificarea spațiilor nou create.
A.2.1.3.2
Crearea/reabilitarea și extinderea utilităților de bază a afacerii proprii (Ex: stații de tratare a apei, unități de furnizare a energiei și a gazului, sisteme de canalizare).
A.2.1.3.3
Realizarea complementarității între ramurile dezvoltate (în special cele industriale) în municipiul Iași cu cele ale municipiului Pașcani.
A.2.1.3.4
Reabilitarea și/sau repunerea în funcțiune a fabricilor industriale distruse, precum și retehnologizarea lor pentru a răspunde cerințelor actuale de piață.
M.2.2 Servicii de consultanță pentru dezvoltarea mediului de afaceri
O.2.2.1 Îmbunătățirea competențelor în afaceri în vederea creșterii competitivității și a vânzărilor produselor pe piețele interne, europene și internaționale.
A.2.2.1.1
Înființare „Centru de Consultanță în Afaceri” care să ofere servicii de informare și sprijinire în deschiderea unei afaceri, informații despre facilități fiscale, finanțări nerambursabile din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor și de pătrundere pe piețele locale, naționale și externe, etc.
A.2.2.1.2
Servicii de consultanță pentru IMM-uri și microîntreprinderi din domeniul producției și serviciilor. A.2.2.1.3
Elaborare studii de fezabilitate, de piață, planuri de marketing, analize cost-beneficiu, planuri de afaceri etc.
A.2.2.1.4
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Participarea IMM-urilor și microîntreprinderilor la conferințe și târguri internaționale. A.2.2.1.5
Dezvoltarea de noi rețele de afaceri, cooperare industrială. A.2.2.1.6
Promovarea imaginii firmelor, a produselor și serviciilor oferite de către acestea atât pe piața internă, cât și pe cea externă.
M.2.3 Creșterea nivelului cercetării, dezvoltării, inovării și tehnologiei
O.2.3.1 Crearea unui cadru stimulativ de desfășurare a activității de cercetare, dezvoltare și inovare.
A.2.3.1.1
Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării tehnologiei către firme pentru realizarea de produse competitive.
A.2.3.1.2
Realizarea de sisteme de cooperare între universități/instituții de cercetare și IMM-uri în vederea transferului de tehnologie și inovare.
A.2.3.1.3
Realizare conferințe și parteneriate între IMM-uri – centre de sprijin – universități.
Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului
M.3.1 Utilizarea eficientă a potențialului turistic
Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de turism
A.3.1.1.1
Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparțin patrimoniului cultural, istoric și ecumenic local. A.3.1.1.2
Reabilitarea și modernizarea spațiilor de cazare existente precum și construcția altora noi. A.3.1.1.3
Construirea, reabilitarea, modernizarea și diversificarea spațiilor de agrement (parcuri, iazuri etc.).
A.3.1.1.4
Înființare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă și cantonament pentru sportivi în zona barajului de la Lunca.
A.3.1.1.5
Înființare bază turistică sportivă pentru recuperare și odihnă (hotel, restaurante, terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare, recuperare, tratament și întreținere, etc.) în zona barajului de la Lunca.
A.3.1.1.6
Ecologizarea și amenajarea lacului „Peștișorul” ca zonă de agrement (Ex: amenajarea insuliței ca parc de distracții, dotarea lacului cu bărci, hidrobiciclete, amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau concesionarea zonei eventualilor investitori.
A.3.1.1.7
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea amenajării unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de podul de intrare în Pașcani, la est de Lunca).
A.3.1.1.8
Amenajare zonă de agrement – spațiu verde, împădurire, amenajare plajă, dotarea cu bărci,
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
hidrobiciclete etc., în zona barajului de la Lunca. A.3.1.1.9
Amenajare zonă de agrement la iazul municipal din Blăgești – spațiu verde, amenajare plaje, achiziționare bărci, hidrobiciclete, etc.
romovarea potențialului turistic sub forma unui produs integrat
A.3.1.2.1
Desfășurarea de activități culturale, sportive și de divertisment cu ocazia zilelor orașului și promovarea la nivel regional și național.
A.3.1.2.2
Realizarea și promovarea la nivel local, regional și național a unor evenimente sportive anuale (patinaj, hipism, șah etc).
A.3.1.2.3
Crearea de centre și birouri de informare în gări, autogări și zone turistice. A.3.1.2.4
Organizarea de târguri, expoziții muzeale etnografice și manifestări culturale, festivaluri, acțiuni și campanii de promovare a potențialului turistic local și sprijinirea participării la astfel de evenimente.
A.3.1.2.5
Amplasare panouri cu hărți rutiere și hărți ale obiectivelor turistice, culturale și zonelor de agrement existente în municipiul Pașcani, în locațiile de interes public (Primărie, hoteluri, centre de afaceri, intersecții principale etc.).
A.3.1.2.6
Realizarea de publicații promoționale, audio, video și plasarea acestora în mediile turistice de la nivel local, regional și național.
Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală
M.4.1 Dezvoltarea, modernizarea și reabilitarea infrastucturii rurale
Creșterea nivelului de trai și a condițiilor de viață a populației și a atractivității zonelor rurale
A.4.1.1.1
Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite cu balast sau din pământ cu un sistem rutier din beton asfaltic (în conformitate cu P.U.G actualizat).
A.4.1.1.2
Menținerea străzilor de deservire locală a suburbiilor. A.4.1.1.3
Întreținerea în stare de funcționare a șanțurilor și rigolelor existente astfel încât drumurile pietruite să nu se transforme în drumuri de pământ.
A.4.1.1.4
Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor pe aceste sectoare (Ex. Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.)
A.4.1.1.5
Reamenajarea intersecției drumului rutier cu calea ferată în localitatea Lunca. A.4.1.1.6
îmbunătățirea calității producției;
igiena și siguranța alimentelor;
utilizarea fertilizanților și amendamentelor în agricultură în concordanță cu standardele UE;
îmbunătățirea și încurajarea afacerilor;
activități inovatoare in lanțul agro-alimentar;
aplicarea unor metode de producție compatibile cu întreținerea și ameliorarea peisajului, respectiv cu protecția mediului;
etc. A.4.2.1.11
Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru fermieri.
A.4.2.1.12
Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziții, întruniri tematice, și/sau evenimente care pot contribui la formarea lor.
A.4.2.1.13
Adaptarea micilor firme la standardele sanitar-veterinare, de igienă și bunăstare a animalelor, fitosanitare și ecologice (ex. Investiții în padocuri, fânare, săli de muls și de colectare a laptelui, fose septice, bazine pentru substanțe fito-sanitare, etc.)
A.4.2.1.14
Investiții necesare adaptării exploatațiilor pentru agricultura ecologică.
A.4.2.1.15
Acțiuni și lucrări de îngrijire și administrare a arboretelor.
A.4.2.1.16
Lucrări de îmbunătățire a calității solului din pădure.
A.4.2.1.17
Construcția și/sau modernizarea clădirilor administrative și operaționale în domeniul silviculturii , precum și dotarea acestora cu echipamente hardware și software.
A.4.2.1.18
Achiziționarea de mașini și utilaje, echipamente pentru activitatea de producere a pueților forestieri și gospodărirea pădurilor.
A.4.2.1.19
Îmbunătățirea procesării și marketingului produselor forestiere, inclusiv creșterea calității produselor rezultate.
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
M.4.3 Diverisficarea activităților economice din mediul rural
O.4.3.1 Creșterea contribuției zonei rurale la economia municipiului
A.4.3.1.1
Investiții în activități de meșteșuguri și artizanat. A.4.3.1.2
Investiții pentru dezvoltarea turismului rural și a agroturismului. A.4.3.1.3
Investiții pentru dezvoltarea acvaculturii. A.4.3.1.4
Investiții pentru dezvoltarea apiculturii. A.4.3.1.5
Investiții pentru cultivarea și procesarea ciupercilor. A.4.3.1.6
Investiții pentru creșterea altor animale (animale pentru blană, melci, etc.). A.4.3.1.7
Investiții pentru realizarea de biomotorină sau motorină ecologică. A.4.3.1.8
Înființarea grupurilor de producători agricoli. A.4.3.1.9
Investiții pentru dezvoltarea serviciilor prestate populației (frizerie, croitorie, cizmărie, etc.). A.4.1.3.10
Înființarea unui târg de animale săptămânal pentru micii întreprinzători dar și pentru persoane fizice din mediul rural.
Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale
Îmbunătățirea învățământului profesional și tehnic în vederea unei formări inițiale eficiente și adaptată cerințelor actuale de pe piața muncii.
A.5.1.1.1
Îmbunătățirea calității sistemului educațional în învățământul secundar și liceal. A.5.1.1.2
Schimbarea statutului unor școli în funcție de nevoile educaționale și de cerințele pieței forței de muncă locale, după cum urmează:
transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu National;
transformarea Școlii de Arte și Meserii „N. Iorga” în Liceu Economic și de Turism. A.5.1.1.3
Direcționarea și instruirea elevilor în școli cu profil tehnic și/sau școli de arte și meserii în vederea obținerii de calificări cerute pe piața actuală de muncă.
A.5.1.1.4
Încurajarea și educarea elevilor cu privire la necesitatea formării continue în vederea prevenirii șomajului și marginalizării resurselor umane.
A.5.1.1.5
Includerea în sistemul de învățământ și a grupurilor defavorizate (copii de etnie rromă, copii cu CES, copii proveniți din familii dezorganizate, copii proveniți din mediul rural, etc.) prin acordarea de ajutoare materiale și burse de studiu, acestea reprezentând o importantă resursă de forță de
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
muncă. A.5.1.1.6
Desfășurarea activităților de practică a elevilor în mediul de lucru de pe piața muncii. A.5.1.1.7
Crearea și organizarea în interiorul instituțiilor școlare de centre de excelență tematice pentru copiii cu talente și calități deosebite în vederea formării resurselor umane de top ce pot fi implicate în activități inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local și implicit dezvoltării municipiului.
A.5.1.1.8
Stimularea și motivarea elevilor cu rezultate și talente deosebite prin acordarea de burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere școlare etc.
A.5.1.1.9
Încheierea de acorduri și parteneriate între sistemul de învățământ și firmele din mediul de afaceri local, ce vizează plasarea absolvenților pe piața muncii.
A.5.1.1.10
Formarea și perfecționarea profesorilor și a formatorilor din educație.
A.5.1.1.11
Sprijin pentru dezvoltarea orientării și consilierii în vederea construirii performanțelor educaționale și a ratelor de tranziție către nivele superioare de educație.
A.5.1.1.12
Asigurarea protecției elevilor și cadrelor didactice, precum și a pazei pe timp de zi, cu firme specializate, în cadrul tuturor unitățillor de învățământ din municipiul Pașcani care nu beneficiază de acest serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Școala ,,I. Cantacuzino’’, Școala ,,I. Creangă’’, Grup Școlar ,,M. Busuioc’’ , Școala Sodomeni, Școala Boșteni, Școala Lunca, Școala Gâștești, Școala Blăgești, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Școlar CF ,,Unirea’’).
A.5.1.1.13
Igienizarea anuală a tuturor spațiilor de învățământ cu firme autorizate.
A.5.1.1.14
Arhivarea documentelor școlare cu firme specializate în toate unitățile de învățământ.
A.5.1.1.15
Facilitarea accesului populației la procesul educațional prin servicii de tip e-learning.
Creșterea ocupării forței de muncă necalificate și/sau cu calificări profesionale depășite prin promovarea sistemului de formare continuă
A.5.1.2.1
Conștientizarea mediului de afaceri local a necesității formării continue a propriilor angajați în vederea evitării risipei de resurse umane valoroase și a fluctuațiilor de personal (investiții și contractări de finanțări europene ce vizează formarea profesională a resurselor umane).
A.5.1.2.2
Organizare cursuri de formare profesională în activități căutate pe piața de muncă actuală, în vederea reconversiei și reintegrării profesionale a șomerilor și a resurselor umane necalificate. A.5.1.2.3
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Susținerea școlilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de formare continuă a adulților.
A.5.1.2.4
Derulare programe de informare/formare și consiliere pentru resursele umane din mediul rural. A.5.1.2.5
Derulare programe de formare și perfecționare ce vizează încurajarea și susținerea spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să inițieze o afacere sau să-și dezvolte propria afacere.
A.5.1.2.6
Derulare programe ce vizează formarea și consilierea persoanelor de sex feminin în vederea ocupării de funcții manageriale/de conducere atât în administrația locală cât și în mediul de afaceri local.
A.5.1.2.7
Derulare programe de formare/informare a grupurilor cu riscuri de excluziune socială (persoane de etnie rromă, persoane cu vârstă de peste 45 ani, persoane foste dependente de droguri sau de alcool, persoane cu handicap etc.) în vederea facilitării procesului de incluziune socială.
A.5.1.2.8
Implementarea sistemelor de asigurare a calității și de management în formarea profesională, în conformitate cu cadrul european pentru asigurarea calității.
A.5.1.2.9
Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de muncă vacante și angajatori.
A.5.1.2.10
Dezvoltarea soluțiilor pentru abordarea șomajului nedeclarat, în special în mediul rural și în cazul grupurilor vulnerabile.
A.5.1.2.11
Formarea pentru sprijinirea noilor forme de organizare și management.
M.5.2 Dezvoltarea și îmbunătățirea componentelor sociale în vederea creșterii calității vieții comunității locale
O.5.2.1 Crearea unu mediu propice desfășurării procesului educațional în vederea creșterii calității resurselor umane
A.5.2.1.1
Construire unități școlare noi și grădinițe în zonele în care lipsesc și în funcție de evoluția numărului de copii.
A.5.2.1.2
Reabilitarea și racordarea la utilități a „Casei Corpului Didactic” din Pașcani. A.5.2.1.3
Reparații capitale la Liceul „Miron Costin” Pașcani (reparații pereți exteriori, tâmplărie, grupuri sanitare, instalatie termică și electrică).
A.5.2.1.4
Reparații capitale Școala I-VIII Blăgești, Pașcani. A.5.2.1.5
Reparații tâmplărie la Școala „I. Cantacuzino”. A.5.2.1.6
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Îmbunătățirea capacității de intervenție în situațiile de urgență apărute în rândul populație dar și în unitățile medicale specializate (ex. înființarea unei unități SMURD).
A.5.2.2.6
Dezvoltarea serviciilor de tip îngrijire medicală la domiciliu. A.5.2.2.7
Construcția și dotarea corespunzătoare de unități veterinare. A.5.2.2.8
Inițierea unor campanii de informare a populației cu informații utile despre bolile și maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită, Tuberculoză, etc.) precum și informații referitoare la efectuarea periodică a controalelor și analizelor medicale în vederea întâmpinării și vindecării anumitor boli și/sau maladii; – cu sprijinul Consiliului Local.
A.5.2.2.9
Utilarea spitalelor precum și a policlinicilor pentru tratament cu instalații de incinerare a materialului infectogen și a instrumentalului de unică folosință, ele constituind focare de infecție pentru populație.
A.5.2.2.10
Facilitarea accesului populației la sistemul de sănătate prin oferirea de servicii de tip e-sănătate.
O.5.2.3 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în vederea incluziunii categoriilor marginalizate și defavorizate social.
A.5.2.3.1
Reabilitarea, modernizarea, restructurarea și dotarea corespunzătoare a centrelor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al calității serviciilor oferite standardelor impuse de legislația în vigoare și celor impuse de UE.
A.5.2.3.2
Creare case familiale și transferul copiilor la asistenți maternali profesioniști sau în centre de plasament de tip familial și adopție.
A.5.2.3.3
Construirea și înființarea de noi centre pentru persoanele defavorizate social în conformitate cu standardele impuse de legislația în vigoare și celor impuse de UE.
A.5.2.3.4
Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinți sunt plecați să muncească în străinătate.
A.5.2.3.5
Construire centre pentru persoanele amenințate de violența domestică în conformitate cu standardele impuse de legislația în vigoare și celor impuse de UE.
A.5.2.3.6
Desfășurare campanii de combatere a violenței domestice. A.5.2.3.7
Desfășurare campanii de informare și consiliere tinere/femei în vederea prevenirii și stopării traficului cu ființe umane.
A.5.2.3.8
Incluziunea persoanelor aflate în dificultate în societate prin programe de încadrare în muncă a acestora.
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.5.2.3.9
Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele impuse de legislația în vigoare și celor impuse de UE.
A.5.2.3.10
Înfiiințare și dotare Centru de asistență medicală pentru grupurile defavorizate (parteneriat cu sistemul medical local, voluntariat al unor cadre medicale).
A.5.2.3.11
Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în conformitate cu standardele impuse de legislația în vigoare și celor impuse de UE.
A.5.2.3.12
Adaptarea clădirilor instituțiilor publice, culturale, sportive și/sau de petrecere a timpului liber, magazinelor și restaurantelor, precum și a căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap. A.5.2.3.13
Montare sisteme de semnalizare sonoră și vizuală la trecerile de pietoni pentru persoanele cu handicap, precum și panouri de afișaj în mijloacele de transport public și pe drumurile publice. A.5.2.3.14
Amenajare locuri de parcare pentru persoanele cu handicap. A.5.2.3.15
Acordarea de facilități prin sistem de subvenționare în vederea accesului persoanelor defavorizate la utilități.
A.5.2.3.16
Sprijinirea organizațiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de sprijin social prin identificarea și derularea unor proiecte comune cu scopul integrării și sprijinirii persoanelor defavorizate.
A.5.2.3.17
Desfășurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor sociale și partenerii implicați.
Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacității administrației publice locale
M.6.1 Dezvoltarea și consolidarea capacității administrative
Consolidarea legăturii dintre administrația publică și celelalte autorități pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare locală
A.6.1.1.1
Corelarea obiectivelor, misiunilor și proceselor de realizare, actualizare și implementare a măsurilor și acțiunilor de dezvoltare locală.
A.6.1.1.2
Contribuția la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare județeană și regională. A.6.1.1.3
Coordonarea la nivel local a tuturor acțiunilor de dezvoltare cu interes public.
Modernizarea și informatizarea instrumentelor de lucru ale administrației
A.6.1.2.1
Realizarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populație. A.6.1.2.2
Crearea unei rețele unice de informatizare a serviciilor administrației publice locale.
Activități eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.6.1.3.13
Training pentru funcționarii publici din administrația publică locală, mai ales din sectorul de educație și din sectorul de sănătate pentru a implementa eficient noile servicii descentralizate. A.6.1.3.14
Elaborarea de studii/strategii pentru a sprijini inițiativele de descentralizare. A.6.1.3.15
Dezvoltarea, testarea și implementarea unor standarde de cost și calitate a serviciilor publice. A.6.1.3.16
Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătățirea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfețe pentru bazele de date existente.
A.6.1.3.17
Implementarea inițiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ex. ghișeul unic pentru cetățeni, și în formă electronică, planificarea serviciilor destinate cetățenilor, managementul documentelor etc.).
A.6.1.3.18
Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării și reducerii barierelor administrative pentru cetățeni.
A.6.1.3.19
Introducerea și menținerea în funcțiune a sistemelor de management, inclusiv EMAS4. A.6.1.3.20
Colaborarea cu alte autorități locale, județene și regionale pentru îmbunătățirea climatului și condițiilor locale.
M.6.2 Eficientizarea managementului de proiect
O.6.2.1 Îmbunătățirea capacității de absorbiție și administrare a finanțărilor nerambursabile
A.6.2.1.1
Recrutarea și angajarea de personal specializat în managementul proiectelor. A.6.2.1.2
Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul proiectelor. A.6.2.1.3
Module de pregătire în domenii ca achizițiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea și managementul proiectelor, etc.
A.6.2.1.4
Crearea de unități specializate în elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.
M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene
O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări/parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii investitorilor străini și a dobândirii de noi tehnici
A.6.3.1.1
4 Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizațiile care își îmbunătățesc în mod continuu activitatea legată de mediul înconjurător.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia de Dezvoltare Economico Sociala a Municipuiului Pascani (ID: 147014)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.