Strategia de Dezvoltare a Orasului Seini

LUCRARE DE LICENȚĂ

Strategia de Dezvoltare a orașului Seini

Cuprins

INTRODUCERE

DATE GENERALE

1.1 Așezare Geografică, suprafața, limitele și vecinii

1.2 Istoricul cercetărilor

ALCĂTUIRE GEOLOGICĂ, STRATIGRAFIE ȘI RESURSE

2.1 Resursele naturale

RELIEFUL

3.1 Câmpia Someșului

3.2 Dealurile piemontane

CLIMA

4.1 Temperatura aerului

4.2 Precipitațiile

4.3 Vânturile

APELE

5.1 Apele curgătoare

5.2 Apele subterane

VEGETAȚIA, FAUNA, SOLURILE, CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI ZONE DE RISC NATURAL

6.1 Vegetația

6.2 Fauna

6.3 Solurile

6.4 Calitatea mediului înconjurător și gestiunea deșeurilor

6.4.1 Poluarea solurilor

6.4.2 Poluarea apelor

6.4.3 Poluarea aerului

6.4.4 Poluarea sonoră

6.5 Gestiunea deșeurilor

6.6 Zone de risc natural

6.6.1 Risc seismic

6.6.2 Inundații

6.6.3 Alunecări de teren

POPULAȚIA

7.1 Evoluția numărului de locuitori

DENSITATEA POPULAȚIEI

7.2 Structura populației

7.2.1 După naționalitate

7.2.2 După grupe de vârstă și sexe

7.2.3 După religie

7.2.4 Structura pe nivel de educație a populației

7.3 Mișcarea migratorie a populației

AȘEZĂRILE

8.1 Istoricul așezărilor

8.2 Originea denumirii

8.3 Structura și funcțiile așezărilor

ECONOMIA

9.1 Scurtă caracterizare generală

9.2 Industria

9.3 Agricultura

9.4 Sectorul terțiar

9.4.1 Comerțul

9.4.2 Transporturile

9.4.3 Servicii

INFRASTRUCTURA PUBLICĂ

10.1 Infrastructura de transport

10.1.1. Transport rutier

10.1.2. Transport feroviar

10.1.3. Transport în comun

10.2. Infrastructura de telecomunicații

10.3. Gospodărirea complexă a apelor

10.3.1. Rețeaua de apă potabilă

10.3.2. Sistemul de canalizare

10.4. Alimentarea cu energie electrică

10.5. Sistemul de alimentare cu gaz și sursele de încălzire

10.6. Infrastructura socio-educațională

10.6.1. Infrastructura educațională

10.6.2. Infrastructura de sănătate publică

10.6.3. Infrastructura culturală

10.6.4. Infrastructura cultelor

10.6.5. Infrastructura sportivă

10.6.6. Infrastructura de asistență socială

10.6.7 Infrastructura de siguranță publică

10.6.8. Infrastructura de agrement. Gestiunea spațiilor verzi

STRATEGIE DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI SEINI

11.1. Viziune

11.2. Analiza SWOT

11.3. Obiective generale

11.4. Obiective strategice

11.5 Matricea domeniilor de intervenție

Introducere

Lucrarea de față,cu titlul “Strategia de Dezvoltare a orașului Seini”, iși propune realizarea unui studiu geografic complex, cu privire asupra cadrului natural în care este situata localitatea și imprejurimile sale, dar și asupra populației și economiei, cu toate schimbările care au avut loc după 1989, ca și privitor la perspectivele de dezvoltare a localității.

In această lucrare, se analizează poziția geografică a zonei, caracteristicile ei fizico-geografice și legătura care există între componentele cadrului natural,care au jucat rolul principal în răspândirea omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, ca și o serie de elemente legate de populație, cum ar fi: evoluția numărului de locuitori, densitatea populației, structura etc., dar și de economia zonei: agricultură, industrie, transporturi etc.

În analiza complexă a zonei în care se situează orașul Seini, am folosit o serie de date preluate de la Comisia Județeană de Statistică Maramureș, de la Primăria Orașului Seini, Biblioteca Județeană Maramureș, Arhivele Statului Baia Mare, etc., coroborând aceste date cu ample observații culese de pe teren și cu un vast material cartografic. Nu în ultimul rând, m-am folosit și de alte numeroase surse de informare tipărite, pe primul plan situându-se evident, materialul bibliografic existent.

Aduc, pe această cale, sincerele mele mulțumiri domnului profesor universitar doctor Cristian Nicolae Boțan pentru permanenta îndrumare și pentru permanentul și atentul sprijin pe care mi le-a acordat in realizarea acestei lucrări.

Capitolul 1

Date Generale

1.1 Așezare Geografică, suprafața, limitele și vecinii

Orașul Seini este situat la intersecția paralelei de 47° și 44' latitudine nordică cu meridianul de 23° si 21' longitudine estică, în NV României, în partea de V a Județului Maramureș, la extremitatea estică a Câmpiei Someșului, pe linia de contact a acesteia cu prelungirile vestice ale Munților Gutâi, la altitudinea de 140 metri, aproape la jumătatea distanței dintre două mari orașe ale țării noastre, Baia Mare și Satu Mare.

De orașul Seini aparțin și satele Săbișa și Viile Apei, situate foarte aproape, primul la circa un kilometru, prin noile construcții care au fost realizate pe DN1C, spre oraș, iar al doilea la 4 kilometri.

Suprafața orașului, luat în ansamblul său, este de 59 km² (5.891,25 ha), ceea ce reprezintă 0,95% din suprafața județului Maramureș. Din această suprafață, intravilanul măsoară aproape 7 km², mai exact 680,55 ha.

Seiniul este delimitat la N, V și S de comune care aparțin județului Satu Mare: Orașu Nou, Apa, Valea Vinului și Pomi, iar la E de comuna maramureșeană Cicârlău.

Lungimea hotarului este de peste 40 km, din care aproximativ 20% hotar natural, format de râul Someș, iar aproape 75% din cei 40 km sunt cu județul Satu Mare.

Fig. 1. Localizarea Orașului Seini în cadrul Județului Maramureș

1.2 Istoricul cercetărilor

Zona peste care se suprapune teritoriul orașului Seini nu a fost cercetată în mod special până în prezent, ci doar într-un cadru mai larg, referitor la unități teritoriale mai mari, ca de exemplu Câmpia de Vest, munții vulcanici din grupa nordică a Carpaților Orientali (Oaș, Gutâi, Țibleș), etc. Putem aminti aici lucrări ca cele realizate de profesorii Mac Ioan si Budai Csaba – Munții Oaș, Gutâi, Țibleș sau de profesorul Posea Grigore – Câmpia de Vest.

La nivelul localității Seini au fost realizate unele lucrări care vizau, în esență, doar anumite domenii, cum ar fi, de exemplu, vegetația din zonă sau monografii ale Seiniului care aveau un pronunțat caracter istoric sau economic (anii 1960-1970), iar singurele monografii geografice ale localității datează din 1963, respectiv 1998. Din aceste considerente, dar și pentru că în ultimii ani în viața seinenilor au avut importante schimbări, legate de evoluția societății românești în ansamblul ei, m-am gândit că ar fi util și interesant în același timp să realizez această lucrare.

Fig. 2. Localizarea orașului cu limitele sale și unitățile teritoriale vecine

Fig. 3. Satele aparținătoare Orașului Seini (Planul de Amenajare a Teritoriului Județean(PATJ),

Maramureș)

Capitolul 2

Alcătuire geologică, stratigrafie și resurse

Analizând harta geologică a României, foaia Seini, se poate constata că teritoriul peste care se suprapune orașul și împrejurimile este alcatuit din două categorii de roci, care se deosebesc net una de cealaltă – ca origine și ca structură, și anume roci eruptive și roci sedimentare. Cele din prima categorie sunt localizate pe margini, unde întâlnim un relief mai înalt, iar rocile sedimentare se găsesc pe cea mai mare suprafață, de fapt cea mai mare parte a teritoriului Seini fiind acoperită de acest tip de roci, care ocupă parțile mai joase.

Sintetizând cantitatea destul de mare de informații referitoare la geologia regiunii Baia Mare – Seini ( mult cercetată de geologi încă de la sfârșitul secolului XIX, datorită descoperirii unor importante resurse minerale în subsolul Munților Gutâi), am reținut că localitatea Seini se suprapune peste o depresiune de eroziune, alcătuită din depozite sedimentare. Fundamentul depresiunii este constituit din depozite paleogene ale flișului, peste care se succed depozite miocene, pliocene si cuaternare. Caracterul și poziția lor dovedesc existența unui golf care comunica cu Marea Panonică, între cristalinul Carpaților Orientali și Munții Apuseni.

Această zonă s-a scufundat din Oligocen si Miocen până la sfârșitul Ponțianului, rezultând falii prin care au ieșit lavele. Au fost stabilite 3 faze de erupție:

Faza I, din Tortonian până la începutul Sarmațianului, a avut la început un caracter exploziv, în Sarmațian erupțiile au dus la apariția andezitelor amfibolice – andezite de Seini, iar spre sfârșitul acestei faze au avut loc erupții de riolite, care străbat prin andezit;

Faza a II-a, în Sarmațian, cu lave variate (dacite, andezite, fie cuarțifere, fie piroxenice);

Faza a II-a, în Ponțian, cea mai răspândită, cu andezite bazaltoide;

Trebuie, așadar, reținut faptul că în depozitele sedimentare se întâlnesc frecvent intercalații ale manifestărilor vulcanice, alcătuite din material piroclastic. Cele mai vechi depozite sedimentare aparțin Tortonianului, fiind formate din tufuri dacitice, ceea ce arată existența primei faze de erupții vulcanice care au avut loc aici. Depozitele aparținând Sarmațianului se întâlnesc la NE de Seini, mai exact în zona de contact cu Munții Oaș.

Ponțianul ocupă o suprafață mare, fiind reprezentat de marne și nisipuri. Cuaternarul acoperă, prin depozitele sale, aproape întreaga depresiune, cea mai mare dezvoltare având-o depozitele piemontane, urmate de aluviunile de lunca și albie, de depozitele loessoide, de eluvii și de depozitele de terasă.

Depozitele piemontane formează planul de racord dintre fundul depresiunii și zonele înalte vecine, fiind alcătuite din îngemănarea conurilor de dejecție ale văilor care debușeau în vechiul golf al Mării Panonice.

2.1 Resursele naturale

Resursele naturale ale zonei în care se localizează orașul Seini sunt reprezentate mai ales de andezit, balast și nisip, iar la acestea se adaugă argilele și marnele, dintre resursele de subsol, în vreme ce resursele de suprafață sunt constituite mai ales din păduri și din prezența râului Someș.

Andezitul este o rocă vulcanică de suprafață de culoare închisă, care datorită durității, are o largă utilizare în construcții, la pavaje, temelii de case, pietre funerare etc. Se exploatează în cariera situată în dealul Bujor ( 395 m altitudine), la poalele căruia se află șoseaua Baia Mare – Satu-Mare.

Balastul și nisipul se exploatează din albia râului Someș, care trece pe la S de Seini, existând aici mai multe balastiere, unde activitatea se desfășoară mecanizat ( legătura cu orașul se face pe un drum neasfaltat – 2 km).

Capitolul 3

Relieful

Din punct de vedere geomorfologic, pe teritoriul orașului Seini se pot distinge 2 mari unități de relief – Câmpia Someșului și dealurile piemontane, localizate în N, V, S și respectiv în E și NE.

3.1 Câmpia Someșului

Face parte din Câmpia de Vest și deține ⅔ din suprafața teritoriului, cuprinzând la rândul ei 3 părți diferite, și anume: lunca Someșului, terasele Someșului și câmpia propriu-zisă.

Lunca Someșului este cea mai nouă formă de relief, cea de pe malul drept aparținând Seiniului, formată din lunca inundabilă și din lunca rar sau parțial inundabilă ( Someșul și-a schimbat albia în decursul timpului, astfel că lunca nu are o continuare);

Terasele Someșului fac trecerea între luncă și câmpia propriu-zisă și sunt în număr de 3:

Terasa I în SV și SE, are 3-5 m deasupra Someșului;

Terasa a II-a, 5-7 m

Terasa a III-a, 10-12 m în N

Câmpia propriu-zisă ocupă majoritatea terenului pe care este situat Seiniul, având în aparență aspectul unui șes întins, cu relief șters, caracteristic zonei de acumulare din cursul inferior al râurilor, dar în realitate prezintă câteva variații, ca de exemplu albii părăsite, grinduri nisipoase, microdepresiuni

.

3.2 Dealurile piemontane

Aparțin Munților Gutâi ( fiind defapt o prelungire spre V a acestora) și ocupă cam ⅓ din suprafața Seiniului. Versanții au pante și expoziții diferite, zona deluroasă ridicându-se brusc deasupra câmpiei la N și NE. Pe alocuri, versanții au pante mari, care ajung uneori chiar la 40°.

Dealurile piemontane sunt reprezentate de: dealul Tarda ( Viile Apei) 475 m, dealul Zugău 486 m, dealul Între Văi 325 m, dealul Cetății 375 m, dealul Bercului 425 m, dealul Comja 652 m, dealul Barnici 400 m, dealul Bujor 395 m ( Seini), dealul Bujoru Săbișii 400 m, dealul La Grăjduț și Dealul Puste ( Săbișa). Aceste dealuri sunt despărțite de văile unor pâraie, afluenți direcți sau indirecți ai Someșului, care sunt, în ordine, de la V la E: valea Zugăului, valea Între Văi, valea Seinelului, valea Bociului, valea Hotarului, valea Satului si valea Rodinii. Toate aceste pâraie și desigur și Someșul exercită o importantă acțiune de eroziune, transport și depunere a materialelor roase din scoarța terestră.

Unii cercetători ( P. Coteț 1957, N. Cernescu și colaboratorii., etc.) sunt de părere că Seiniul se găsește și la contactul cu Depresiunea Baia Mare, care înaintează spre V până în intravilanul Seini, de unde se deschide apoi Câmpia Someșului. În acest context 40% din teritoriul Seini s-ar afla în Depresiunea Baia Mare și ar fi reprezentate prin fragmente de piemont și de glacis, terase, lunci, văi înguste între versanți.

Fragmentele de piemont fac parte din marele piemont al Gutâiului sau Piemontul Baia Mare-Seini, cum este cunoscut în unele din lucrările publicate. Ele reprezintă porțiunile de teren situate pe pantele însorite care se ridică la N de intravilanele Săbișa, Seini și Viile Apei, acoperite de livezi, vii și păduri, până la altitudinea de 450 m. Poartă această denumire pentru că aici solurile s-au format pe un amestec de materiale ( fragmente de andezit și luturi) aduse din zonele înalte ale Gutâiului de o rețea hidrografică minoră și depuse la poalele muntelui ( nu s-au format pe substratul andezitic care constituie roca de fundament). La începutul Pleistocenului, suprafața piemontului a fost adânc sculptată și fragmentată de afluenții de dreapta ai Someșului, care au îndepărtat pe alocuri materialul piemontan, scoțând la zi roca de fundament alcatuită fie din andezite de Seini, fie din argile marnoase sau gresii.

Cu mult timp înainte, versanții au fost acoperiți de păduri de stejar și fag, inclusiv cei cu expoziție S, SE sau SV, păduri care dominau chiar si șesul aluvionar. Însă nevoia de teren agricol și mai ales de terenuri însorite necesare cultivării viței de vie și unor specii de pomi fructiferi, au determinat pe localnici sa defrișeze treptat pădurile și să le transforme în plantații pomi-viticole.

Agricultura parcelară practicată multă vreme, fără măsuri de protecție a făcut ca învelișul de sol să sufere un proces de eroziune accelerată pe alocuri.

Fragmentele de glacis ( câmp subcolinar). Glacisurile sunt porțiuni de teren cu aspect de terase slab înclinate ( sub 4°), situate sub versanții piemontului Seini, formate din materiale aduse din zona înaltă a Gutâiului și depuse pe șesul aluvionar.

În cadrul lucrărilor de teren, pe cuprinsul teritoriului Seini au fost delimitate 4 asemenea fragmente. Primul a fost identificat la N de intravilanul Săbișa, în locul numit "Hoban", folosit ca livadă; al doilea și al treilea au fost localizate la Seini, în locurile numite "Mandy" și "Ciubota", cu aceeași folosință; al patrulea, cel mai întins, este cel pe care se găsește intravilanul Viile Apei.

Acest relief a favorizat, în cea mai mare parte, dezvoltarea multiplă a agriculturii-cultura plantelor ( cereale, legume, plante tehnice, zarzavaturi, viță de vie, pomi fructiferi etc.) și creșterea animalelor.

Capitolul 4

Clima

Clima Seiniului prezintă trăsături specifice, datorate adăpostului oferit de prezența lanțului muntos vulcanic și de larga deschidere spre V, favorizată de Câmpia de Vest ( Câmpia Someșului).

Este influențată de mai mulți factori-așezare, circulația maselor de aer, relief:

Așezarea geografică în NV țării, la contactul dealurilor cu Câmpia Someșului, determină un climat de tranziție;

Circulația maselor de aer, care se realizează aici de la V, are ca principală consecință precipitații bogate;

Relieful, în general puțin accidentat, determină o uniformizare a elementelor climatice ( există totuși 2 nuanțe climatice, una în zona dealurilor, alta în zona câmpiei).

4.1 Temperatura aerului

Temperatura medie anuală în zona Seiniului este de 9,4° Celsius, iar temperaturile cele mai ridicate se înregistrează în lunile iulie ( +20,2° C) și august (+20,1° C), ceea ce dovedește că optimul termic este asigurat culturilor de câmp, pomilor fructiferi și viței de vie. Acest lucru este posibil și pentru că, așa cum s-a arătat, Seiniul este apărat de vânturile reci dinspre N și NE de munți, favorizând și cultura castanului comestibil. Cele mai scăzute temperaturi se înregistrează în luna ianuarie ( media -2° C). Durata zilelor cu temperaturi negative este destul de redusă, reflectându-se în fenomenele de îngheț ale Someșului și ale afluenților săi, care sunt sporadice. Cele mai frecvente sunt temperaturile cuprinse intre -2° C și +5° C, datorită maselor de aer cald și umed din perioada iernii, având drept consecință topirea zăpezii și creșterile de nivel care se înregistrează în bazinul hidrografic al Someșului.

4.2 Precipitațiile

Cantitatea de precipitații înregistrată în limitele zonei Seini are valori cuprinse înre 600 și 800 mm anual, cu o medie multianuală de 690 mm. Cele mai mari cantități cad în lunile mai, iunie și iulie iar cele mai mici în timpul iernii (exemplu- în iulie 75,9 mm, iar în februarie 36,5mm). Până prin 1970 durata învelișului de zăpadă era de 50-60 zile anual, începând de la sfârșitul lunii noiembrie și până la începutul lunii martie, iar grosimea stratului de zăpadă ajungea la 50 cm. Numărul zilelor cu ninsoare era de 23 pe an ( în medie).

Zăpezile se topesc în unii ani brusc, datorită pătrunderii aerului mai cald dinspre V, determinând creșteri importante ale debitelor râului Someș și ale afluenților săi, revărsări și inundații ( cum au fost cele din 1970).

La inceputul iernii și toamna nebulozitatea este detul de accentuată, brumele sunt destul de frecvente, mai ales primăvara ( în luna aprilie), dar și toamna ( în lunile octombrie și noiembrie).

4.3 Vânturile

Predomină vânturile de V, NV și SV, care aduc precipitații bogate și a căror frecvență este de 11,9, 7,3 și respectiv 11 ( în medie), formate sub influența circulației generale a maselor de aer și în raport cu orientarea culmilor muntoase. În 58% din zilele unui an este situație de calm atmosferic, ceea ce reprezintă 204 zile pe an ( media).

Sintetizând, putem spune că zona depresionară în care se situează orașul Seini are un climat de adăpost, dat de amplitudinile termice relativ mici, de precipitațiile suficiente și de bariera creată de munți în calea maselor de aer reci care vin dinspre N și NE.

Pe ansamblu, teritoriul Seini se caracterizează printr-o climă temperat continentală cu ierni destul de blânde și cu veri nu foarte călduroase, favorizând răspândirea vegetației ( naturale și cultivate) – cultura castanului comestibil, a nucului, iasomiei etc., cereale, viță de vie, pomi fructiferi, căpșun, coacăz negru etc., dar și creșterea animalelor.

Capitolul 5

Apele

5.1 Apele curgătoare

Rețeaua hidrografică care drenează Seiniul este tributară Someșului, care curge la circa 2 km în S localității pe o lungime de 8072 m, constituind hotarul natural al orașului cu județul Satu Mare ( comunele Pomi și Valea Vinului, cu care legătura se realizează printr-un pod mobil).

Someșul prezintă multe meandre, având un curs sinuos, are un debit multianual de 111 m3 ⁄s ( adică 1⁄2 din debitul mediu al celui mai mare dintre râurile țării – Siretul). Debitul minim se înregistrează toamna 9,9 m3 ⁄s, iar cel maxim primăvara 1860 m3 / s ( în mai 1970 la Cicârlău – stație hidrologică la 10 km în amonte, debitul Someșului a atins 3000 m3 /s, iar mai sus la Ulmeni 3115 m3 /s, valori egale cu aproape ½ din debitul mediu al fluviului Dunărea, generând grave inundații în bazinul său hidrografic).

Viteza medie a apei este de 2 m/s, lățimea Someșului este în medie de 20 m, iar adâncimea medie a apei este de 1,5 m.

Țărmul de N, aparținănd Seiniului, este mai înalt (2-4 m), este format din argile și marne și a ferit localitatea de inundațiile puternice care au avut loc în 1970. După aceste inundații s-au executat lucrări de consolidare a malurilor Someșului în dreptul combinatului avicol.

Fenomenele de îngheț încep în noiembrie și țin până în martie, cu o durată medie de circa 60 de zile, scăzând la 47 de zile la Satu Mare.

În zona Seini, Someșul primește câțiva mici afluenți de pe dreapta (direcți și indirecți), niște pâraie care izvorăsc din dealurile care mărginesc orașul, aducând aluviuni pe care le depun în câmpie: Zugăul, care izvorăște din vf. Comja, valea sa a fost canalizată în 1969-1970; pârâul Între Văi; Pârâul Boci; Pârâul Satului; Seinelul,care iese din matcă la cele mai mici creșteri de debit, inundând mai ales zona centrala a orașului după ploi abundente căzute într-un interval scurt de timp. Este și motivul pentru care reprezentanți ai autorităților locale au făcut numeroase demersuri către conducerea județului și la București pentru obținerea de fonduri care să permită eliminarea acestui neajuns. S-a reușit, în cele din urmă, demararea lucrărilor în anul 2009, la un baraj pentru regularizarea debitului, lucrări sistate în anul 2012 din cauza lipsei de fonduri. Pe valea Seinelului, în zona de deal s-au construit la Seini primele case și prima biserică.

Fig. 4. Rețeaua hidrografică a Orașului Seini

5.2 Apele subterane

Pânza freatică se localizează la 1-3 m în lunca Someșului, 3-4 m pe terase și 7-18 m în zona dealurilor. Se constată că stratul freatic premanent a coborât cu 3-4 m din cauza consumului foarte mare și datorită despăduririlor. Pe valea Zugăului există un izvor de apă minerală feruginoasă, nefolosit dar care era folosit mai demult, apele sale erau încălzite și oamenii făceau băi pentru tratarea unor afecțiuni reumatismale. Un izvor asemănător există și pe dealul Între Văi.

În zona orașului Seini s-au făcut foraje pentru localizarea unor resurse bogate cu ape freatice, necesare alimentării cu apă a localității.

Revenind, în încheierea capitolului despre ape, la pârâul Seinel, vreau sa adaug că pentru a stopa reversările sale aproape anuale, care aduc atâtea probleme, au existat de-a lungul vremii mai multe propuneri, ca de exemplu realizarea unui canal colector la baza dealului de unde izvorăște sau canalizarea pârâului.

Capitolul 6

Vegetația, fauna, solurile, calitatea mediului înconjurător și zone de risc natural

6.1 Vegetația

Teritoriul ocupat de orașul Seini, impreună cu împrejurimile, reprezintă o zonă de trecere de la câmpie la regiunea montană, lucru care se reflectă și din analiza covorului vegetal, a asociațiilor de plante, care prezintă o evidentă eterogenitate.

Condițiile fizico-geografice variate permit dezvoltarea unei vegetații foarte variate începând de la cea caracteristică zonei joase și luncilor până la vegetația pădurilor de munte. Mai mult, datorită climatului relativ blând, în aceste locuri se dezvoltă în bune condiții castanul comestibil, sub formă de plantație. Castanul dulce (Castanea sativa) este o plantă de origine mediteraneeană care își are în această parte de țară limita nordică.

Vegetația naturală întâlnită pe teritoriul orașului Seini poate fi incadrată la zona forestieră, subzona pădurilor de fag și stejar care domină aproape întreaga zonă montană a Gutâiului, aflată în folosință silvică. Mai jos, pe versanții din zona de piemont, acolo unde se găsesc terenurile cu viță de vie, pomi fructiferi, tufărișuri și pajiști, predomină pădurile de stejar ( Quercus robur și petraea, mai puțin cerris), ca specie dominantă însoțită de Fagus silvatica, Fracsinus excelsior, Cornus sanguinea, Corylus Avellana, Pirus piraster, Populus sp., Tilia cordata și tumentosa etc.

Observațiile culese de pe teren au pus în evidență faptul că o dată cu altitudinea se modifică și raportul dintre specii, îndeosebi dintre stejar și fag. Astfel, de la 400 m în jos, pe versanții însoriți din zona piemontului, frecvența fagului scade în favoarea stejarului și gorunului.

Aceleași observații de teren mi-au permis identificarea unui număr de 18 asociații vegetale, începând din lunca Someșului până pe dealurile cele mai înalte. Dintre aceștia aș aminti doar câteva:

Asociația de plopi și salcie (Populeto salicetum), se întâlnește în lunca Someșului, formând singura asociație cu esențe moi. Stratul de arbori este format din Populus alba, nigra și tremola, care au 8-11 m înălțime, la care se adaugă unele specii de salcii. Stratul de arbuști este reprezentat de Prunus spinosa, Rosa canina etc.

Stratul ierbos acoperă solul în proporție de 60-70% și este format din mezofite și higrofite – Trifolium repenz, Agrostis alba, Mentha, etc.

Asociația de stuf (Scirpo – Phragmitetum), ocupă suprafețe destul de mari în lungul Someșului, ca și pe locul unor foste meandre ale Someșului. Elementul dominant este Phragmites communis 2,5-3 m înălțime, care formează desișuri destul de compacte, cu puțtine specii însoțitoare (Agrostis alba, Juncus effusus). Stuful este utilizat de către localnici la producerea unor obiecte de uz casnic.

Asociația de salcâm (Robinietum pseudacacie) se localizează în locurile mai înalte din lunca Someșului, pe o suprafață mai mică. În alcătuirea stratului de arbuști intră Prunus spinosa, Rubus caesius, iar stratul ierbos acoperă 70% din întindere, cu specii diferite, mai ales graminee (Agrostis tenuis).

Asociația de păiuș firuță (Festuca sulcata – Agrostis tenuis ), localizată în locurile de trecere de la zona de câmpie la cea de deal, pe pantele însorite cu asociații xerofile, iar pe cele umbrite cu asociații mezofile. În părțile noastre este specifică asociația mezofilă (Datylis glomerata, Trifolium pratense etc.). Mai sus, întalnim și specii xerofite (Agrimonia eupatoria). Pe ansamblu, asociația formează pajiști și fânețe cu o bună productivitate (7000 kg masa verde la ha).

Asociațiile de rogoz (Caricetum vulpinae) si de pipirig (Juncetum effusi), întâlnite de-a lungul văii Zugău, în locurile numite de localnici "toagul lui Mandy", respectiv "fânațul lui Mandy", pe circa 6 ha, cu o valoare economică redusă, formate din Karex vulpinae, Juncus conglomeratus, Gliceria aquatica etc.

Asociația de gorun (Quercetum petraea corylosum), întâlnită în primul etaj al zonei pădurilor, la 450-500 m altitudine, pe pantele mai puțin înclinate, de 10-20° ale dealurilor Cetății, Între Văi, Boci, Zugău. Dintre arbori – Quercus petraea, Tilia cordata, ș.a., iar dintre arbuști – Corylus avellana, Rubus caesius. Stratul ierbos este format din Poa memoralis, Lathyrus vernus și acopera circa 70% din suprafață.

Asociațiile de gorun cu carpen, de fag cu carpen (Quarceto – Carpinetum transilvanicum), (Carpineto – Fagetum) au o mare răspândire pe toate dealurile la 350-600 m, mai ales pe dealul Cetății; stratul de arbori Quercus petraea, Carpinus betulus, cu 20-30 m înălțime și mare valoare economică. Dintre arbuști – Corylus avellana, Cornus sanguinea etc., iar ca ierburi Poa memoralis, Asperula odorata, formând un strat bine închegat.

6.2 Fauna

Este răspândită în legătură strânsă cu factorii fizico-geografici, care oferă hrană și adăpost.

Fauna de câmpie este formată din specii de păsări ca: cioara, vrabia, ciocârlia, ciocănitoarea etc., rozătoare (popândău, hârciog, șoarece de câmp, iepure etc.), vulpi, dihori, numeroase insecte.

Fauna pădurilor este reprezentată de păsări ca: guguștiuc, gaiță, privighetoare, pițigoi; mamifere (cerb, căprioară, urs, vulpe, lup, veveriță, jder etc.)

Fauna acvatică este întâlnită in Someș – somn, crap, știucă, plătică, dar este afectată de polurea apelor în zona Dej, ca și în apele foarte poluate ale afluentului Săsar. Fauna bălților și luncilor se localizează de-a lungul Someșului și este formată din protozoare, viermi, moluște, artropode, păsări (berze, rațe sălbatice, fazani), iepuri, vulpi.

6.3 Solurile

Analizând învelișul de sol din zona Seini, se constată o mare complexitate pedologică, determinată de influența în timp a factorilor pedogenetici și în mod deosebit de formele de relief, gradul de evoluție și dezvoltare a profilului, gradul de eroziune, de gleizare și pesudogleizare etc. Dintre soluri, mai răspândite sunt:

Solurile brune luvice, care ocupă 1022,3 ha, întâlnite pe terase, în Câmpia Someșului și pe versanții piemontului Seini, au evoluat mult timp sub o vegetație de pădure, care a intensificat procesul de alterare și levigare. Profilul este de tipul Ao – El – Bt – (R).

Luvisolurile albice se întâlnesc pe terase și în Câmpia Someșului, numai pe terenuri plane și microdepresionare, unde ocupă 209,9 ha. Ele s-au format pe un material parental alcătuit din luturi de carbonatate suprapuse pe un strat de nisip sau de pietriș, în locuri unde apa freatică la 1-1,5 m și sub influența unei vegetații de pădure (stejar). Succesiunea orizonturilor este: Ao – Ea – Bt – C.

Solurile gleice se întâlnesc în locurile joase de pe terase de luncă și în albiile vechi, părăsite ale Someșului, pe 199,2 ha. Au succesiunea orizonturilor: Ao – Ago – Gr – C(R).

Solurile pseudogleice ocupă 549,7 ha pe fragmentele de glacis de la Viile Apei, în Câmpia Someșului și pe terasa de luncă de 3-5 m a Someșului. Au profilul de tipul AoW – BW – C sau AoW – BW – Bgo – C.

Protosolurile aluviale ocupă o suprafață de 195,9 ha în lunca inundabilă a Someșului și mai puțin pe terasa de luncă de 3-5 m.

Solurile aluviale au fost identificate în lunca rar inundabilă a Someșului, de la Săbișa până la Apa, pe o suprafață de 390,2 ha. Au următoarea succesiune a orizonturilor: Ao – AC – C.

Erodisolurile sunt puternic erodate, ocupă 364,5 ha pe versanți însoriți și puternic înclinați din zona piemontană Săbișa – Viile Apei.

6.4 Calitatea mediului înconjurător și gestiunea deșeurilor

Calitatea mediului înconjurător este influențat atât ditect de către comportamentul locuitorilor orașului, cât și indirect de către gradul de poluare a orașelor învecinate. Astfel, Seiniul aflat la o distanță relativ mică de Baia Mare, este poluat de activitățile de metalurgie neferoase și iazurile de decantare din care ajung în atmosferă cantități apreciabile de pulberi cu conținut de metale curente. Însă în ultimii ani se constată o tendință de îmbunătățire a calității aerului, solului și apei, întrucât activitățile industriale din zonă fie s-au redus, fie și-au îmbunătățit tehnologia.

6.4.1 Poluarea solurilor

Calitatea solurilor pe raza localității este corespunzatoare, cu excepția unor mici zone degradate ce sunt reprezentate în intravilan de suprafețele aflate în exploatarea carierei de andezit și care după exploatare rămân neutilizate din cauza terenului stâncos și a prafului emanat la pușcare.

O altă sursă de poluare, atât a solurilor cât și a pânzei freatice, o constituie dejecțiile animaliere, provenite de la fermele din zonă, la nivelul anului 2013 în Seini fiind înregistrate 9 societăți comerciale și 21 de entități fără personalitate juridică cu obiect de activitate creșterea animalelor sau activități în ferme mixte.

În prezent fermele de animale din zona Seini sunt specializate pe creșterea porcinelor și a păsărilor, bovinele și ovinele fiind crescute mai ales de mici întreprinzători, zona având însă o tradiție îndelungată în acest sens, în perioada comunistă aici funcționând mai multe combinate de mari dimensiuni de creștere a animalelor: 2 combinate de porcine, 2 de bovine și 2 de păsări.

6.4.2 Poluarea apelor

Una din cauzele principale ale poluării apelor din Seini o constituie lipsa sistemului de canalizare de pe întreg teritoriul orașului, sistemul existent deservind doar o parte din orașul Seini. În plus, acesta nu este legat la o stație de epurare cu toate treptele necesare tratării apelor uzate înaintea reintroducerii acestora în circuitul natural, ceea ce presupune riscuri sporite pentru mediu și favorizează poluarea apelor și a solului.

În aceste condiții locuitorii și societățile comerciale care nu sunt racordate la sistemul de canalizare utilizează bazine vidanjabile mai mult sau mai puțin impermeabilizate sau deversează apele menajere direct în sol sau în apele de suprafață, în final ajungând în pânza freatică. Aceste practici presupun riscuri sporite de contaminare a apei potabile, dar și a solului, cu riscuri ulterioare pentru sănătatea oamenilor și a animalelor care consumă această apă. Pe de altă parte, conform informațiilor actuale, calitatea apei subterane respectă parametrii pentru apă potabilă, astfel încât tratamentul apei distribuite în system centralizat constă doar în tratarea sa cu clorură de var. Totuși, sistemul de alimentare cu apă potabilă nu acoperă întregul teritoriu al UAT Seini, astfel că o mare parte dintre locuitori utilizează ca sursă de apă principal fântânile sau aducțiunile de apă, apa provenită din aceste surse nefiind tratată în niciun fel.

În aceste condiții este necesară extinderea rețelei de apă și canalizare în întregul oraș Seini și în satele aparținătoare, pentru a se evita în viitor aceste riscuri pentru mediul înconjurător și pentru populație.

6.4.3 Poluarea aerului

Principalele surse de poluare a aerului din Seini fac parte din categoria surselor urbane și industrializate precum încălzirea rezidențiale proprie, prepararea domestic a hranei, traficul rutier, centralele termice pentru industrie și emisiile din activitățile industriale. Cu toate că se înregistrează anumite îmbunătățiri în acest domeniu și poluarea aerului s-a diminuat, calitatea aerului rămâne totuși critică la indicatorul plumb.

Calitatea aerului este influențată negativ de următoarele elemente:

traficul intens, localitățile Seini și Săbișa fiind tranversate de drumul european E58, care prezintă un flux important de autovehicule, generând poluarea aerului cu gaze de eșapament și praf. În plus, în lipsa unei centuri ocolitoare tranzitarea orașului pe E58 generează aglomerație și un nivel ridicat de zgomot.

activitățile de la cariera de andezit din exteriorul orașului, care produc cantități însemnate de praf și fum.

activitățile de la fermele zootehnice din oraș care produc mirosuri neplăcute.

6.4.4 Poluarea sonoră

Cea mai importantă sursă de poluare sonoră din orașul Seini este reprezentată de traficul intens de pe drumul european E58 care tranzitează localitățile Săbișa și Seini și care concentrează întreg traficul din nordul țării între orașele Baia Mare și Satu Mare și către granița cu Ungaria și Ucraina. Din această cauză artera de circulație este în permanență aglomerată, fiind utilizată atât pentru traficul de marfă, cât și pentru cel de călători și generează nivele ridicate de zgomot.

Având în vedere lipsa unei centuri de ocolire a orașului Seini, poluarea sonoră, poluarea aerului și aglomerația generată de acesta nu pot fi evitate, generând discomfort și pericole pentru sănătatea și siguranța cetățenilor.

6.5 Gestiunea deșeurilor

Activitatea de salubrizare din orașul Seini a fost externalizată către ROMSAL SERV SA Baia Mare începând cu luna mai 2010 pentru o durată de 10 ani. Serviciul public de salubrizare concesionat cuprinde următoarele activități:

Precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor municipale, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deșeurile municipale și din deseurile menajere, cu excepția celor cu regim special;

Colectarea si transportul deșeurilor voluminoase provenite de la populație, instituții publice și agenți economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.);

Colectarea, transportul, sortarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor provenite din gospodariile populației, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară a locuințelor/ apartamentelor proprietate individuală (construcții / demolări).

În prezent se face colectare selectivă pentru plastic și metal, urmând ca pe viitor să se colecteze selectiv sticla și hârtia.

După colectare, deșeurile se transportă la rampa de gunoi special amenajată, transportul efectuându-se cu următoarele periodicități:

Zilnic pentru deșeurile menajere din zona centrală;

Săptămânal pentru deșeurile menajere de la blocurile de locuințe;

La cerere pentru deșeurile voluminoase și din reamenajări.

Înainte de anul 2010 deșeurile colectate din orașul Seini erau transportate către rampa de gunoi cu incinerare de pe teritoriul administrativ al localității, cu o capacitate proiectată de 20.000 mc, care însă nu era conform cu standardele europene de mediu și a fost închisă.

6.6 Zone de risc natural

6.6.1 Risc seismic

Muniții Oaș – Gutâi – Țibleș fac parte din lanțul vulcanic Neogen-Cuaternar al Carpaților de Est și reprezintă sectorul Nord-Vestic al teritoriului național. Activitatea vulcanică intensă s-a desfășurat în timpul Neogenului și este rezultatul proceselor magmatice legate de aria de subducție. În prezent activitatea vulcanică este una extrem de redusă. Din punct de vedere al protecției seismice, Normativ P100, orașul Seini și satele aparținătoare sunt situate în zona E cu coeficientul Ks=0,12 și perioada de colt TC=0,75 secunde.

6.6.2 Inundații

Pe teritoriul UAT Seini apar riscuri de inundații pe cursurile pârâurilor Seinel și Zugău, cu zone inundabile în centrul orașului, Lunca Bac și zona albiei pârâului Seinel. Având în vedere faptul că debitele acestor două cursuri de apă sunt influențate puternic de regimul precipitațiilor, creșterea bruscă sau pe perioade îndelungate a cantității de precipitații căzute (de exemplu primăvara, sau în cazul ploilor torențiale de vară), poate cauza ieșirea apelor din albie și inundarea zonelor învecinate.

De asemenea, pe cursul acestor două pârâuri se constată fenomene de colmatare a albiilor, impunându- se supravegherea constantă a stării în care se află abliile pentru a se ține sub control acest risc.

6.6.3 Alunecări de teren

Zonele supuse riscului de alunecare de teren de pe teritoriul UAT Seini sunt zona carierei de andezit și anumite zone mai înalte ale orașului. Alunecările de teren din zona carierei de andezit apar din cauza faptului că exploatarea se face prin pușcare, acest procedeu generând vibrații dăunătoare și căderi de roci, afectând totodată rezistența și stabilitatea terenurilor și chiar a

construcțiilor aflate în vecinătate.

În ceea ce privește zonele mai înalte, deluroase, riscul de alunecări de teren vine din faptul că substratul acestora este format din 40 – 50 cm de sol vegetal argilos urmat de un strat de circa 4 m argilos-nisipos de deluviuni în masa căruia sunt cuprinse fragmente de rocă, iar sub aceste deluviuni o zonă de andezite alterate. Din această cauză, substratul prezintă risc de pierdere a coeziunii și stabilității rocilor putând apărea alunecări de teren.

Cu toate acestea, plantațiile pomicole din zona de deal a localității minimizează acest risc, în intravilanul existent al orașului Seini nesemnalându-se alunecări și prăbușiri de teren, însa este necesară în continuare ținerea sub control a acestui risc.

Capitolul 7

Populația

7.1 Evoluția numărului de locuitori

Analizând datele oferite din recensămintele populației din 1900 și până în prezent, constatăm că numărul locuitorilor Seiniului a sporit aproape tot timpul, cu excepția perioadelor celor două războaie mondiale, când mulți seineni și-au pierdut viața pe front sau prin deportări, ca și după 1990 când în unii ani, sporul natural a fost negativ.

Cele mai înalte ritmuri de creștere s-au înregistrat între recensămintele din anii 1966 și 1977 când populația Seiniului a sporit cu 1259 persoane (de la 7796 la 9055 locuitori), datorită mai ales sporului natural ridicat, în condițiile unei rate înalte a natalității (15,3‰ în 1966 și 19,8‰ în 1977), coroborată cu o scăzută rată a mortalității (8,4‰ în 1966), care însă a crescut la 11,7‰ în 1977, dar și pe seama sporului migrator (multe persoane, mai ales specialiști în agricultură, învățământ etc., s-au stabilit în Seini cu familiile sau și-au întemeiat aici familii).

Dacă comparăm datele de la recensămintele din 1977 și 1992, observăm că populația Seiniului a crescut cu numai 137 persoane, de la 9055 locuitori în 1977 la 9192 locuitori în 1992, cu o medie de doar 9 locuitori pe an (față de perioada '66 – '77, când media a fost de 115 locuitori pe an). Cauza: schimbările produse în viața românilor, implicit în viața seinenilor după decembrie 1989 (pierderea locurilor de muncă, scumpirile repetate, care au generat scăderea nivelului de trai). A scăzut natalitatea, a crescut mortalitatea, existând 4 ani la rând (1992 – 1995) în care sporul natural al populației a fost negativ: '92, natalitate 13,1‰, mortalitate 13,8‰, spor natural -0,7‰, în '93 natalitatea 11,3‰, mortalitatea 13,1‰, sporul natural -1,8‰, în '94 natalitatea 11‰, mortalitatea 14,3‰, sporul natural de -3,3‰, în '95, natalitate 11,2‰, mortalitate 13,5‰, spor natural -2,3‰, etc.

Și între ultimele două recensăminte (2002 și 2011) constatăm o scădere cu 1335 persoane, de la 10105 locuitori, respectiv 8770 locuitori, cauzele fiind aceleași- mortalitatea mai mare decât natalitatea și rata emigrărilor spre tări din V Europei (Spania, Italia, Portugalia, Germania, Franța, Belgia etc.) sau S.U.A și Canada.

Fig. 5. Populația stabilă din județul Maramureș și din Orașul Seini la 1 ianuarie 2012 (Primăria Orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

Densitatea populației

În 2011, densitatea populației orașului Seini a fost de 150,56 locuitori pe km pătrat, fiind superioară atât celei de la nivelul județului – 73,17 loc. pe km pătrat, deci de peste 2 ori, cât și celei naționale – 84,4 locuitori pe km pătrat, de 1,78 de ori mai mare.

7.2 Structura populației

7.2.1 După naționalitate

Conform RPL din 2011, majoritatea seinenilor sunt români, din cei 8770 locuitori, 7044 sunt români (80,31%), 1476 maghiari (16,83%), 194 rromi (2,21%), 28 germani (0,31%), 3 ucrainieni (0,03%). Trebuie subliniat faptul că în perioada interbelică, Seiniul avea o puternică comunitate de evrei- 685 în 1930, mulți pierzându-și viața în lagărele de exterminare naziste din al doilea război mondial- Auschwitz- Birkenau, iar supraviețuitorii au emigrat în Israel, astfel că în prezent, la Seini nu mai există nici un evreu.

Fig. 6. Structura pe etnii a orașului Seini (Primăria orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

7.2.2 După grupe de vârstă și sexe

Orașul Seini prezintă o structură a populației pe grupe de vârstă caracterizată prin reprezentarea mai bună a populației mature față de populația tânără sau vârstnică, fenomenul de îmbătrânire a populației nefiind încă accentuat, însă situația actuală constituie premisele pentru accentuarea acestuia în viitor.

Astfel, dintre cele 10.331 de persoane înregistrare la 1 ian. 2012 în Seini (cuprinzând și satele aparținătoare Săbișa și Viile Apei), 64% (6.600 de persoane) sunt cu vârsta sub 45 de ani, iar cea mai bine reprezentată grupă de vârstă este cea de 40-44 de ani având un procent de 9,72% din totalul populației. Următoarele grupe ca reprezentare sunt: 35-39 de ani având un procent de 8,98%, 30-34 de ani cu un procent de 8,79% și 25-29 de ani cu un procent de 8,32%. După vârsta de 45 de ani, populația Seiniului scade simțitor, astfel încât populația cu vârstă peste 45 de ani ajunge să fie în procent de 36% .

În ceea ce privește structura populației pe sexe, orașul Seini se caracterizează printr-o ușoară majoritate feminină, la 1 ian. 2012 balanța înclinându-se ușor în favoarea sexului feminin, care reprezintă 50,97% din totalul populației, diferența fiind de 201 persoane. Un indicator utilizat în

Fig. 7. Structura populației pe vârstă și sexe a Orașului Seini (Primăria Orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

studiile demografice care analizează comparativ raportul populației masculine și a celei feminine (nr. bărbați/nr. femei *100) este raportul de masculinitate care are valoarea medie de 96 în orașul Seini, ceea ce înseamnă că la 100 de femei corespund 96 de bărbați, valoare superioară mediei naționale și egală celei județene. Astfel, la nivel județean acest raport este similar, și anume 96 de bărbați la 100 de femei, iar la nivel național este diferență de 1 punct, respectiv 95 de bărbați la 100 de femei (1 ian. 2012).

7.2.3 După religie

În ceea ce privește apartenența religioasă a locuitorilor orașului Seini, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor 2011, majoritatea

populației este de religie ortodoxă, respective 5.739 de locuitori reprezentând 63,86% din populația totală a orașului. Următoarele religii ca și reprezentare sunt: religia Reformată cu 1.001 locuitori reprezentând 11,14%, religia Greco-Catolică cu 873 locuitori reprezentând 9,71% și religia Romano-Catolică cu 573 de credincioși (6,38%).

Fig. . Apartenența religioasă a locuitorilor orașului Seini (Primăria orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

7.2.4 Structura pe nivel de educație a populației

În ceea ce privește nivelul de educație al populației din orașul Seini, rezultatele finale ale RPL 2011 relevă faptul că ultima formă de învățământ absolvită de majoritatea locuitorilor aparține învățământului secundar (75,02% din populația stabilă de peste 10 ani), urmată de învățământul primar (12,27%), învățământul superior (8,61%) și învățământul postliceal (1,71%). În același timp, 2,39% din locuitorii orașului sunt fără școală, dintre care 0,45% fiind analfabeți (36 de persoane).

La nivelul orașului se înregistrau astfel 688 de personae cu studii superioare finalizate, dintre care 645 până la nivel de licentă, și 137 de persoane cu studii postliceale sau de maiștri. De asemenea, dintre cei 5.996 de locuitori care au terminat o formă de învățământ secundar, 2.443 au absolvit liceul, 2.282 de locuitori au finalizat doar gimnaziul, iar 1.271 o școală profesională sau o școală de arte și meserii. Pe lângă aceștia, 981 de personae au finalizat doar 4 clase (aici intrând și populația școlară cu vârste sub 14 ani –590 de persoane).

Fig. . Structura pe nivel de educație a populației a orașului (Primăria orașului Seini și Recensământul Populației și al Locuințelor 2011, rezultate definitive)

7.3 Mișcarea migratorie a populației

Prezintă importante schimbări, dacă vom compara, anii '70 cu anii '90. Acum 40 de ani, mulți seineni lucrau înafara localității, mai ales la Baia Mare sau în minele din zonă, în '73, peste 1000 de navetiști din Seini la care se adăugau cei peste 200 de navetiști care veneau spre Seini zilnic.

Destul de mulți seineni lucrau ca muncitori sezonieri în diferite zone din țară, în construcții, la pădure, în agricultură, zonele cele mai căutate fiind Banatul, Carpații, Capitala țării.

După decembrie '89, mișcarea migratorie s-a redus, între cause fiind și decăderea economiei, care, trecând printr-un proces de recesiune a determinat pierderea multor locuri de muncă, mai ales în industrie, agricultură, construcții. În schimb, un număr destul de mare de seineni pleacă să muncească în străinătate, în țări ca: Ungaria, Austria, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Israel, S.U.A, Canada etc., unii stabilindu-se definitiv acolo. Unii dintre cei plecați peste hotare se întorc peste un timp în Seini, unde cu banii câștigați își construiesc locuințe sau își deschid o afacere.

Din analiza elementelor care constituie mișcarea migratorie a populației, respectiv stabilirea sau schimbarea reședinței sau a domiciliului, se constată că Seiniul este mai mult un oraș sursă decât un oraș de destinație.

Fig. 9. Rata sporului natural în orașul Seini, județul Maramureș și România, 1990-2011 (Primăria Orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

Fig. 8. Rata natalității și mortalității în orașul Seini între anii 1990-2011 (Primăria Orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

Capitolul 8

Așezările

8.1 Istoricul așezărilor

Orașul Seini este o așezare veche, care are prima atestare documentară la 1341. Cuprinde Seiniul propriu zis și 2 sate, Săbișa și Viile Apei, cu care până în 1989 formau o comună. În 1989, 23 de localități rurale mai dezvoltate (între care și Seiniul) sunt decretate orașe (cu funcții agro-industriale), astfel că numărul orașelor României ajunge la 260.

În aceste părți de țară au existat așezări încă din epoca de piatră și din epoca bronzului, așa cum atestă descoperirile arheologice de la Seini, Ilba, ca și din alte așezări ale regiunii. Aici s-au găsit unelte, obiecte casnice și arme (topoare de bronz) care datează încă din epocile amintite (în muzeul din Oradea există topoare de bronz din epoca dacică găsite în zona Seiniului). Mai mult, satul Apa din județul vecin Satu Mare, figurează printre așezările din Dacia în vârsta a II-a a fierului în lucrările arheologice ale marelui nostru istoric Vasile Pârvan (Borovsky Samu 1909, Sf. Mărcuș 1938). Defapt, existența unor variate bogății oferite de cadrul natural (păduri, terenuri agricole, pășuni și fânețe naturale) dar și condițiile naturale favorabile ale zonei au constituit tot atâtea motive ca omul să viețuiască în această parte de țară.

În perioada Daciei romane, zona Seiniului s-a aflat înafara provinciei, dar legăturile dintre dacii liberi și dacii aflați în Dacia Porolissensis au contribuit cu siguranță, deoarece în Maramureșul istoric (parte a Daciei rămase liberă) s-au descoperit monede romane. Ca și pe teritoriul Daciei ocupate de romani, și aici a existat o continuitate de viață și de muncă, care nu poate fi contestată.

Odată cu organizarea formațiunilor politice feudale din secolul XI – XIV, apar și primele atestări ale așezărior din zonă, Seiniul fiind amintit la 1341 ca important târg (oppidum) într-un document (Szirmay Antal 1809 – 1810). Însă localitatea este cu siguranță mai veche.

Încercările de expansiune a statului feudal maghiar au întâmpinat o puternică rezistență din partea formațiunilor prestatale, cnezate și voievodate, în care se găseau și cetățile din regiune: Medieș, Ardud, Seini, Baia Mare, Chioar etc. Soarta cetății Seini a depins în bună măsură de cea a cetății Satu Mare, care reprezenta unul din obiectivele aflate în atenția planului general de cotropire a voievodatului condus de românul Menumorut.

Documentele privind existența cetății Seini ca un centru stabil, ridicat înainte de ocuparea Transilvaniei de către unguri, sunt numeroase și concludente (Maksai Ferencz, 1940), arătând Seiniul ca cetate și localitate existentă între secolele X – XII. În secolul XIII Seiniul este despomenit sub numele de "Castru Zynyr". În secolul XIV este din nou amintit în niște notații privitoare la zeciuiala papală din 1334 și 1382.

Se spune că la cucerirea Transilvaniei de către unguri, aceste părți aparțineau familiei Morut, care apoi s-ar fi maghiarizat. Defapt, acest nume este amintit de mai multe ori (Szirmai Antal, 1809 – 1810) ca fiind stăpânitoarea vastului domeniu "Szinyer", care se întindea de la Cămârzana (azi în județul Satu Mare) până la Jibou (în județul Sălaj) și Bușag (Maramureș).

Încă de acum mai bine de 650 de ani, Seiniul avea o populație destul de numeroasă, la jumătatea secolului XIV, aici exista o parohie romano-catolică cu pleban și capelan, deci de aici se trage concluzia logică că localitatea era bine populată.

În 1491, cetatea era a Jagellonilor, iar în 1493 a fost cucerită de Bathori Andras și Istvan de Ecsed. În 1520 întregul domeniu Zynyr ca și cel al Medieșului au fost cedate unor familii nobiliare.

În 1583 domeniul revine Susanei Bathori, o descendentă a familiei Ecsed.

Primele case, defapt niște colibe, au fost ridicate pe valea Seinelului, la poalele dealului Cetății și erau vopsite în albastru iar mult mai târziu, satul s-a extins în zona de câmpie. Se pare că acolo, pe Seinel, au avut iobagii români prima lor biserică, acolo unde există și azi un cimitir în locul numit "fludera morii" – "biserica haiducilor"; biserica era acoperită cu nadă (trestie) și avea un potir de lemn, semne ale sărăciei în care se zbăteau iobagii români (potirul a fost trimis mai târziu episcopiei din Gherla și nu se mai știe nimic de soarta lui).

De-a lungul secolului XVI – XVII localitatea a fost distrusă de mai multe ori, parțial sau aproape în întregime. Astfel în 1563, la V de Seini a avut loc , spre comuna Apa, o luptă sângeroasă, locul fiind denumit apoi Valea Sângelui, mormintele celor căzuți în luptă, putându-se vedea până în secolul trecut. Se pare că atunci, cetatea a fost distrusă. Apoi în 1605, armata generalului Basta, în trecere prin zonă distruge Seiniul, în 1677 armata lui Ștefan Weseleny atacă localitatea, îi provoacă distrugeri importante, jefuind până și biserica. În 1717 tătarii dau foc localității, care devine o ruină (bisericii romano-catolice i-au rămas doar pereții).

Crește starea de sărăcie și de mizerie, astfel că se întețește lupta antifeudală, unii iobagi devenind haiduci. Iobagii români participă la răscoalele țărănești din 1437, 1514, 1784 și la revoluția de la 1848.

În 1831 Seiniul a fost afectat de o epidemie de holeră, care a secerat multe vieți iar la 9 septembrie 1848 are loc un puternic incendiu, declanșat dintr-un atelier de fierărie de pe Ulița Mare, care a prefăcut în scrum 104 case, biserica și școala romano-catolică.

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea apare și la Seini și începe să se dezvolte economia capitalistă prin înființarea primelor intreprinderi. Din 1859 începe să se fabrice spirt iar din 1875 drojdie. În 1884 se dă în folosință calea ferată Satu Mare – Baia Mare, care trece și prin Seini, în 1891 ia ființă o întreprindere de pietre funerare, care lucra încă de la început cu 50-60 de muncitori.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Seiniul era reședință de plasă, avea pretură, tribunal rural, percepție, notariat public, carte funciară, departament de finanțe, jandarmerie, 2 bănci, poștă, telegraf, moară cu aburi, 2 cazinouri, tipografie.

În anul 1900, în Seini lucrau în industrie 429 muncitori, în transporturi 57 persoane, în comerț 95 persoane, iar în agricultură 475 persoane.

Începutul de secol XX, găsește Seiniul sub ocupație maghiară. Viața seinenilor era grea, majoritatea fiind săraci.

În 1919, aprilie, de Vinerea Mare, Seiniul este eliberat de sub ocupația maghiară.

Seinenii participă cu mult entuziasm și cu multă bucurie la Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Prin reforma agrară din 1921, se realizează împroprietărirea seinenilor cu pământ, câte 2 iugăre și loc de casă la marginea localității. La vremea aceea, Seiniul avea 6000 locuitori și era a III-a localitate a județului Satu Mare de care aparținea atunci, după Satu Mare și Baia Mare.

În toată perioada interbelică, Seiniul cunoaște o frumoasă dezvoltare sub administrație românească. Se înființează o uzină electrică în 1933, o fabrică de abrazive pe suport în 1934, dar se și extind suprafețele ocupate de terenurile agricole.

Începe însă al doilea război mondial și Seiniul revine sub ocupație maghiară, împreună cu Ardealul de nord, în urma pactului hitleristo – stalinist semnat de miniștrii de externe ai Germaniei și URSS. Mulți seineni se refugiază sau sunt deportați (mai ales evrei, se vorbește de vreo 600 de evrei dintre care s-ar fi întors doar 35).

La 18 octombrie 1944, Seiniul este eliberat de sub ocupația hortisto – hitleristă, revenind din nou patriei mamă, ca și tot nordul ardealului. În toamna aceluiași an, 1944, la Seini se înființează o cooperativă meșteșugărească, iar în ianuarie 1945, o cooperativă de consum.

Prin reforma agrară din 1945, se atribuie unui număr de 722 de familii, 3190 de iugăre de pământ.

Alegerile din 19 noiembrie 1946 sunt câștigate de partidul comunist. Are loc la 11 iunie 1948, naționalizarea principalelor mijloace de producție. La Seini sunt trecute în proprietatea statului principalele întreprinderi, morile, farmaciile, cinematograful etc.

Începe procesul de colectivizare a agriculturii, prin care și seinenii sunt deposedați de pământuri, păduri, animale, unelte (la acea vreme, existau în Seini câțiva moșieri ale căror pământuri au fost expropriate – în numar de 14 moșii cu peste 50 ha, aparținând familiilor Kávássy, Mandy, Crăciun, Sălăjan, Papolczi, Bárány etc.). Unele dintre familiile de moșieri au plecat după ce li s-au luat proprietățile în alte țări, mai ales în Ungaria, altele au preferat să rămână, murind săraci lipiți pământului (după ce li se fixase domiciliul forțat în diferite locuri din țară).

Urmează perioada socialistă care a avut și unele realizări pentru seineni. Se dezvoltă industria, apar noi ramuri industriale: cea a tricotajelor și confecțiilor, iar intreprinderile mai vechi se măresc, se modernizează – ex: fabricile de drojdie și abrazive pe suport, folosind materii prime locale sau aduse din alte părți ale țării și forța de muncă locală. Se dezvoltă și agricultura. În 1967 se dă în folosință un mare combinat avicol, o intreprindere de stat pentru creșterea și îngrășarea porcilor, o fermă de vaci, grajduri, magazii etc.

Sunt create noi locuri de muncă, se construiesc numeroase locuințe, case sau blocuri cu peste 100 de apartamente, cel mai mare magazin universal din mediul rural din țară, s-a modernizat piața de alimente, s-au modernizat principalele drumuri. S-au dezvoltat învățământul, ocrotirea sănătății, se construiește un cămin cultural la Seini și altul la Săbișa, stația de epurare a fabricii "Seineana", se încheie procesul de electrificare a localităților comunei etc.

Urmează evenimentele din decembrie 1989, prin care și la Seini conducerea comunistă este îndepărtată fără violență și fără vărsare de sânge, iar seinenii își aleg pentru prima oară după multă vreme pe cei care să-i conducă.

În anii care s-au scurs de la aceste evenimente, în viața seinenilor au avut loc importante schimbări, din păcate cele mai multe în rău. Economia a fost mai mulți ani la rând în cădere liberă, s-au închis și se închid intreprinderi, firme iar seinenii își pierd locurile de muncă și ajung pe drumuri, astfel că scade nivelul de trai. Prin aplicarea Legii 18 din 1991, seinenii reintră în posesia pământurilor și a pădurilor confiscate de comuniști, începe procesul de privatizare a economiei, care atrage un număr destul de mare de localnici, mai ales în domeniul comerțului.

Se extinde rețeaua de gaz metan, se trece la realizarea alimentării cu apă și canalizare a orașului, iar în perspectivă se dorește construirea unei stații de epurare (posibil pe structura celei existente pentru a deservi fabrica de drojdie și oțet).

Satul Săbișa este atestat documentar în 1492, iar Viile Apei este un sat apărut acum vreo 100 de ani prin fenomenul de roire. Ambele sate au aparținut mereu de Seini și s-au aflat tot timpul în strânse legături și sub influența acestuia.

8.2 Originea denumirii

Denumirea orașului Seini a suscitat mereu păreri diferite. Unii spun că numele localității vine de la pârâul Seinel, care izvorăște de sub vârful Comja și trece prin centrul orașului. Alții susțin că numele vine de la numele cetății "Zynyr Castrum". Ungurii au spus și îi spun Szinérváralja (ceea ce în limba maghiară semnifică sub cetatea Sziner). Românii i-au spus mereu Seini. De altfel, numele de Seini apare și la 1810 în monografia lui Szirmay. Austriecii i-au spus tot Seini, dovada constituind-o un mormânt al unui ofițer austriac din cimitirul romano-catolic (lângă gară) în 1844 și pe care scria: "Dem Andenken das K. K. Leiutenants Minc Geogrcorps Carl Wacha von Seinen".

Alte păreri susțin că numele de Seini ar proveni de la un soi de struguri vineții, denumit "seină" (există vii renumite în zonă) sau de la "săin", o oaie sură (săină).

8.3 Structura și funcțiile așezărilor

Seiniul are o structură adunată – tentaculară, în care există o zonă centrală care concentrează principalele instituții ale orașului, ca și câteva blocuri de locuințe și din care se desprind câteva străzi principale, ca degetele unei mâini, în care se află mare parte din gospodăriile seinenilor. Săbișa și Viile Apei au o structură tentaculară și respectiv răsfirată, primul extinzându-se de la drumul național 1C în mai multe direcții, în deosebi spre zona dealurilor, iar cel de-al doilea având gospodăriile așezate răsfirat pe dealul de la E de drumul județean 1091 care face legătura cu orașul Negrești Oaș.

Seiniul are funcții mixte, care derivă din faptul că în 1992, 90,9% din populația activă a localității, activa în următoarele domenii: industrie (39,6%), servicii (33,5%) și agricultură (17,8%). Săbișa avea în 1992 funcții agroindustriale deoarece în agricultură și industrie lucrau 192 persoane (69,3% din populația activă), iar Viile Apei avea tot funcții agroindustriale, 160 de persoane lucrând în agricultură și industrie (65,8% din totalul populației active). De făcut precizarea că cei care lucrau în industrie, dintre activii satelor Săbișa și Viile Apei, se deplasau zilnic spre centrele polarizatoare din zonă: Seini, Negrești Oaș, Baia Mare, Satu Mare, sau spre minele din care se exploatează minereuri complexe – Ilba-Handal, Nistru sau Turț.

Din 1998 până în prezent situația s-a schimbat în cazul satelor Săbișa și Viile Apei, funcțiile au devenit agricole, pe de-o parte pentru că industria a regresat foarte mult, cei care lucraseră în acest domeniu devenind șomeri, iar pe de altă parte deoarece agricultura a atras un număr însemnat de locuitori, inclusiv dintre persoanele disponibilizate din industrie (sectorul minier). Fig. . Indicatorii de locuire la nivelul orașului Seini2011 (Primăria orașului Seini și Recensământul Populației și Locuințelor 2011, rezultate preliminare)

Capitolul 9

Economia

9.1 Scurtă caracterizare generală

Economia Seiniului are vechi tradiții, aici existau numeroși meseriași în diferite domenii încă din perioada feudală. Germenii economiei capitaliste apar aici pe la mijlocul secolului XIX, prin crearea primei întreprinderi industriale, o fabrică care producea spirt (1859), iar din 1875 începe să producă și drojdie. Până în 1900, se mai dau în folosință calea ferată dintre Satu Mare și Baia Mare, care leagă Seiniul de cele două mari orașe, o întreprindere de pietre funerare din andezit, o moară cu aburi și o tipografie. După 1900 iau ființă o uzină electrică în 1933, o fabrică de abrazive pe suport în 1934, o cooperativă de consum în 1945, etc. Mai mult, zona Seiniului este prin condițiile naturale de care dispune, și o importantă furnizoare de produse agricole, având un cunoscut potențial agricol. De multă vreme, de la Seini, pleacă în fiecare an spre numeroase orașe din țară, dar și peste hotare, mari cantități de produse alimentare: mere, căpșuni, struguri, vin, castane, cereale etc. Și zootehnia era bine reprezentată la Seini prin construirea unui mare combinat avicol, a unei întreprinderi de creștere și îngrășare a porcilor, la care s-a adăugat cu câțiva ani înainte de 1989 o asociație intercooperatistă, profilată tot pe creșterea și îngrășarea porcilor, apoi o fermă de vaci etc.

Dar economia seineană nu este cunoscută doar prin industrie și agricultură ci și prin faptul că este și un important nod rutier și feroviar, situat la răscrucea unor însemnate drumuri ale județului și ale tării, între vechi orașe ca Baia Mare, Satu Mare și de-a lungul unei vechi și importante căi ferate. De asemenea, Seiniul este un vechi centru comercial spre care se îndreptau și se îndreaptă săptămânal, în fiecare joi și o dată pe lună în fiecare ultimă zi de luni din lună, numeroși oameni din localitățile vecine, dar și de mai departe, pentru a participa la desfășurarea, la organizarea pieței agroalimentare, respectiv a târgului de vite. La Seini s-a construit mult până la căderea regimului comunist, ca de altfel în toată țara noastră. S-au ridicat blocuri de locuințe, căminul cultural, un mare magazin, sedii noi pentru serviciile telefonice, poștă, administrație financiară etc.

Cele mai multe din aceste realizări s-au obținut însă înainte de 1990, după acest an, economia țării și implicit economia seineană, cunoscând un important recul, determinat de destrămarea sistemului economic super-centralizat, care a cauzat schimbări profunde în domeniile social și economic, datorită complexității procesului de trecere spre economia de piață. Industria Seiniului a decăzut mult, agricultura se află și ea într-un proces de transformare, suprafețele agricole s-au fărâmițat și se lucrează mai greu, neexistând suficiente mijloace mecanice, îngrășăminte, etc. care sunt tot mai scumpe, fiind inaccesibile micilor producători. După '90 s-a construit puțin, mai ales locuințe, finanțate din resursele proprii ale seinenilor. Transporturile feroviare de mărfuri și-au diminuat ponderea, la fel și cel de călători. În schimb s-au dezvoltat cele rutiere, atât la mărfuri cât și la persoane, sporind mult numărul de autovehicule deținute de seineni.

În ceea ce privește dezvoltarea economică actuală a orașului Seini, se constată că, la nivelul lunii august 2013, în oraș erau înregistrate un număr de 186 de firme și 317 „mici antreprenori” înregistrați ca entități fără personalitate juridică (persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale).

Fig. . Societățile comerciale orașului Seini și a localităților aparținătoare, 2013 (Primăria orașului Seini)

9.2 Industria

Așa cum s-a mai arătat, Seiniul este un centru industrial destul de vechi, dacă ne gândim la momentul apariției primelor unități industriale de aici, acum mai bine de 150 de ani. Numărul intreprinderilor industriale sporește continuu de atunci, atât în a doua jumătate a secolului XIX, cât și în prima jumătate a secolului XX. După al doilea război mondial, numărul unităților industriale crește și mai mult, iar cele vechi se extind și se modernizează, își diversifică și își măresc capacitățile de producție. Sporește numărul personalului muncitor, Seiniul constituind un centru polarizator pentru comunele din jur.

După evenimentele din decembrie '89, industria Seiniului a intrat în declin, unități industriale ca Seineana, Cometa ș.a., diminuându-și mult producția, chiar oprind-o uneori și trecând la reduceri de personal, din 1991 și la Seini apărând după câțiva zeci de ani, șomerii. Un singur exemplu este edificator în acest sens: dacă la Cometa (S.C. Romnord S.A.) existau în 1989, 320 angajați, în mai '98 își desfășurau activitatea doar 30 de angajați, mai puțin de 10% iar în prezent activitatea s-a reprofilat pe realizarea și montarea de tâmplărie PVC, cu un număr de 10 angajați.

Există însă și exemple fericite de unități industriale care, după o restrângere a activității productive și-au relansat repede activitatea prin privatizare și printr-un management sănătos care s-a adaptat la cerințele economiei de piață.

De asemenea, pe baza unor vechi tradiții, la Seini s-au dezvoltat mult industria confecțiilor și a încălțămintei, prin crearea unor intreprinderi mici și mijlocii private, care folosesc forța de muncă calificată existentă în zonă, dar și prin calificarea unui mare număr de personal disponibilizat din alte sectoare ale economiei. Edificator este, în acest sens, Muvico Incom SRL (63 de angajați), care realizează zilnic peste 1000 perechi pantofi, destinate exportului în țări ca Germania sau Italia.

Dintre ramurile industriei seinene, cel mai bine reprezentate sunt: industria extractivă, industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară, industria chimică, industria materialelor de construcții, industria confecțiilor, industria încălțămintei.

Orașul Seini beneficiază de o amplasare favorabilă în ceea ce privește resursele naturale, industria extractivă din zonă cunoscând o dezvoltare intensă în perioada comunistă, dezvoltare încetinită însă după anii ’90. În zona Seiniului, se pot găsi cu ușurință gresii, marne, calcare, nisipuri și importante mase de lave, în cea mai mare parte andezitice, recunoscute sub denumirea de „andezite de Seini”. Cariera de andezit de la Seini este una din cele mai recunoscute din țară, datorită materialului exploatat ce se deosebește de celelalte andezite prin culoarea specifică verzuie și prin granulația și calitatatea superioară ale rocii.

În Seini suprafața de pădure ocupă aproximativ 1.236 de hectare, reprezentând 20,9% din suprafața totală a orașului și 0,6% din suprafața județului, clasând astfel orașul Seini pe locul 51 în județ după aceast indicator. Exemplul cel mai remarcant în domeniul prelucrării lemnului este firma SC Pop France SRL , care are ca obiect de activitate „tăierea și rindeluirea lemnului”. Mai mult, este cea mai mare firma din punct de vedere al cifrei de afaceri din Seini. Conform bilanțului depus pentru anul 2012, aceasta avea o cifră de afaceri de 17,4 milioane lei, având nu număr mediu de 93 de angajați.

Cea mai mare firmă din domeniul construcțiilor, SC Prima Lamur SRL , face lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri, având un număr mediu de 29 de angajați, și a realizat în 2012 o cifră de afaceri de peste 3.2 milioane lei. Aceasta este urmată de SC Tri M Serv SRL care face lucrări de instalații electrice și care a atins aproape pragul de 2,5 mil. de lei cifră de afaceri în 2012 cu 20 de angajați.

9.3 Agricultura

Clima favorabilă și solurile fertile de pe teritoriul orașuluiSeini au făcut ca agricultura să fie principala ramură a economiei orașului din cele mai vechi timpuri. Astfel, întinzându-se în Câmpia Someșului, orașul deține cele mai fertile soluri, încadrate în clasa a II -a de calitate, care pot fi utilizate pentru orice tip de cultură, iar dealurile depresiunii oferă condiții prielnice pentru cultura arbuștilor, a pomilor fructiferi și a viței de vie, orașul aflându-se pe primul loc în județ la cultura viței de vie și pe locul 3 în județ la pomicultură.

De asemenea, orașul Seini a cunoscut o dezvoltare deosebită a zonei agricole în perioada comunistă, aici funcționând 2 mari combinate de creștere a porcinelor, 2 combinate de bovine și 2 combinate de păsări. În plus, locuitorii Seniului au fost printre primii care au cultivat căpșune și coacăze negre în zonă, cu rezultate remarcabile, aici fiind localizată și cea mai mare pepienieră pomicolă din România din perioada comunistă.

Culturile utilizate aici sunt atât culturi pretențioase precum cerealele, căpșunele, floarea soarelui legumele ( varză, ceapă), dar și nepretențioase precum cartoful și plantele de nutreț. De altfel, cultura căpșunului, afinului și a castanului comestibil are o tradiție și o notorietate de peste 20 de ani în această zonă, dealurile joase cât și climba blândă, favorizând cultura lor. Cele mai întâlnite plante de cultură de aici sunt cartoful, porumbul, grâul, soia și floarea soarelui.

În acest domeniu de activitate se remarcă societatea Agrozootehnica SA, ce a avut o cifră de afaceri în 2012 de aproximativ 1,4 milioane ron. Pe lângă acestea pe teritoriul orașului mai sunt înregistrate un număr de 12 entități fără personalitate juridică cu obiect de activitate cultivarea cerealelor, a legumelor, pepenilor, rădăcinoaselor, tuberculilor, fructelor și a arbuștilor și pomilor fructiferi

De asemenea, suprafața relativ mare de fânețe, care acoperă Seiniul în proporție de 10,34%, este o premisă favorabilă pentru activitatea de creștere a animalelor Conform datelor furnizate de Primăria Seini din Registrul Național de Evidență a Animalelor , efectivul total de animale din Seini era format în anul 2013 din 998 bovine, 1.983 ovine, 283 caprine, 6.860 porcine, 1.304.000 păsări, 125 cabaline și 531 familii de albine, cu preponderență mai mare în Seini, decât în localitățile aparținătoare.

Ovinele sunt crescute în general în număr mic sau mediu pe lângă gospodăriile individuale ale sătenilor și date la pășunat la stână în perioada de vară, în Seini existând doar 4 – 5 localnici cu efective de ovine mari, peste 100 de animale.

Comparativ cu ovinele, efectivele de caprine sunt mult reduse, respectiv 283 de animale pe teritoriul localităților ne-existând exploatații de dimensiuni medii pentru această specie, însă existând 2 entități non-juridice ce au ca obiect de activitate creșterea ovinelor și caprinelor.

Efectivele de porcine, pe de altă parte, reflectă existența unor ferme de mari dimensiuni cu acest obiect de activitate, dar și obiceiurile de creștere a acestor animale aproape în fiecare gospodărie rurală pentru uzul familiei. În acest sens, una dintre cele mai mari firme din Seini, SC Danamari SRL , are ca obiect de activitate creșterea porcinelor și a realizat în anul 2012 un volum de business de aproape 8,9 mil. ron cu un număr mediu de 25 de angajați.

Numărul de păsări (peste 1,3 milioane conform Registrului de Evidență a Animalelor) reflectă de asemenea existența fermelor organizate (5 firme și 3 entități fără personalitate juridică), dar și obiceiurile populației de creștere a păsărilor în gospodăriile rurale pentru uzul propriu al familiei și comercializarea surplusului de produse. Cea mai mare firmă cu activități de creștere a păsărilor din Seini este Romavis (6,3 mil. lei și 7 angajați în 2012), urmată de Karin SRL (2,9 mil lei și 13 angajați în 2012).

9.4 Sectorul terțiar

Serviciile sunt în general bine dezvoltate, ca de altfel în întreg județul Maramureș, și se concentrează pe servicii de susținere a activităților primare și secundare, comerț, turism, servicii de susținere a activităților publice, etc.

Cel mai bine reprezentat sector de activitate din orașul Seini este sectorul terțiar căruia îi aparțin peste 60% din companiile înregistrate în oraș (113 firme), care angajează 40% din salariați (374 de persoane) și realizează aproximativ 37% din CA (cifră de afaceri) cumulată (aproape 60 milioane lei).

9.4.1 Comerțul

Conform datelor financiare raportate de companii pentru anul 2012, cea mai mare societate din domeniu este SC Nistem SRL din Seini, societate înființată în anul 1991 având ca domeniu de activitate „Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate” și care a realizat o cifră de afaceri de aproape 11,1 milioane lei, având 26 de angajați. Aceasta este urmată de SC Cas Trading SRL care a înregistrat o CA de aproape 4,4 milioane ron cu un număr mediu de 9 angajați.

Totodată, în Seini sunt înregistrate și persoane fără personalitate juridică care practică comerțul, cele mai mult dintre acestea practicând comerțul în magazine nespecializate, mai ales de bunuri nealimentare sau de bunuri alimentare.

9.4.2 Transporturile

Un alt sector important pentru economia orașului Seini este cel al transporturilor, fiind favorizat de apropierea de graniță cu Ungaria și cu Ucraina. Astfel, la nivelul anului 2012 erau înregistrate un număr de 27 de firme cu acest domeniu de activitate (15% din numărul total de firme), care furnizau 13% din locurile de muncă din oraș (118 angajați).

Dintre aceștia, cel mai mare transportator, SC Vavir Zetea Trans SRL , a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 10,7 mil. lei la dec. 2012 și a angajat 34 de oameni, iar cel de-al doilea clasat, SC Polsino Trans SRL a realizat o CA de peste 6,2 milioane de lei cu un număr mediu de 18 angajați în 2012.

9.4.3 Servicii

Cele 41 de companii din sectorul serviciilor, hotelurilor și restaurantelor au realizat împreună venituri de peste 4 milioane lei, reprezentând 3% din cifra de afaceri cumulată la nivel de oraș, și un profit de aproximativ 875 mii lei, angajând 13% din salariații din oraș (127 persoane).

Aceste companii prestează o gamă variată de servicii, de la service auto, telecomunicații, testări și analize tehnice și până la activități de înfrumusețare. Totodată, erau înregistrare 88 de entități fără personalitate juridică ce practicau serviciile în Seini și localitățile aparținătoare, cele mai multe dintre acestea având activități de reparații și întreținere auto (28 de întreprinzători), activități de înfrumusețare (12 entități) și activități ale barurilor (10 entități).

Cele mai mari societăți din aceast sector, au activitate în domeniul hotelurilor și facilităților de cazare, respectiv SC Roma Dan SRL , cu un volum de business raportat în 2012 de aproximativ 497 de mii de lei și un număr mediu de 17 salariați și SC Pensiunea Trei Pini SRL , cu o CA raportată de cca. 480 mii lei și 10 angajați.

Fig. . Structura ocupațională în UAT Seini, decembie 2012 (Primăria orașului Seini)

Fig. . Top 10 companii din Seini după Cifra de Afaceri, decembrie 2012 (Primăria orașului Seini)

Fig. . Fondul funciar al orașului Seini (Primăria orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

Fig. . Numărul mediu de șomeri din orașul Seini, 2007 – 2013 (AJOFM Maramureș)

]

Capitolul 10

Infrastructura publică

10.1 Infrastructura de transport

10.1.1. Transport rutier

Infrastructura de transport rutier de pe teritoriul orașului Seini este reprezentată de Drumul Județean 109l și Drumul European 58, și însumează 64 km de infrastructură, din care 10 km de drum național/european, 6 km de drum județean și 48 de km de rețea stradală.

Rețeaua de drumuri naționale și județene este în totalitate astfaltată, însă, în ceea ce privește rețeaua stradală, orașul dispune doar de 25 km de străzi modernizate, echivalentul a 39% din totalul rețelei stradale, restul fiind în diverse stadii de practicare, preponderent fiind drumurile de piatră sau drumurile de pământ.

În prezent, conform Planului Urbanistic General al Orașului Seini, rețeaua de căi de comunicație de pe raza orașului Seini cuprinde:

DN 1C Baia Mare – Satu Mare, cunoscut ca și drumul european E58, care traversează de la est la vest localitățile Săbișa și Seini, pe o lungime de aproximativ 10 km.

DJ 109l, Satu Mare – Negrești Oaș – Viile Apei – Seini (culoarul PII ), ce se află la limita dintre județe, cu o lungime de aproximativ 6 km (5,916 km conform planșei).Fiind în stare precară din punct de vedere al practicabilității, acesta necesită lucrări urgente de refacere și asfaltare deoarece anumite porțiuni din drum au fost grav erodate.

Drumurile din interiorul localității – au o lungime totală de 54 km, însă îmbrăcămintea drumurilor variază de la drumuri pietruite sau betonate la drumuri asfaltate. De asemenea, starea îmbrăcâminții drumurilor este diferită.

Fig. . Tipuri de îmbrăcăminte drumuri din UAT Seini, 2013 (Serviciul Urbanism al orașului Seini)

10.1.2. Transport feroviar

În ceea ce privește transportul feroviar, Seiniul este tranzitat de Magistrala 400 a Căilor Ferate Române, pe ruta Brașov – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare, având o lungime a rețelei feroviare pe teritoriul administrative al orașului de 10,09 km. Întreaga lungime este de tip neelectrificat, cu ecartament normal (o singură cale), exceptând zona stației CFR unde linia este dublată.

Conform site-ului oficial al Căilor Ferate Române, traficul feroviar al Stației Seini înregistrează zilnic tranzitul a 15 trenuri de călători și a unui tren de marfă.

10.1.3. Transport în comun

Având în vedere poziționarea avantajoasă a orașului Seini pe drumul european E58 care face legătura între municipiile Baia Mare și Satu-Mare, transportul în comun către localitățile învecinate sau către cei doi poli de atracție din zonă se face fără probleme. Astfel deplasarea cetățenilor ce fac naveta către localitățile învecinate este asigurată de servicii de transport private, care au curse zilnice.

În ceea ce privește transportul în comun, pe teritoriul orașului nu sunt construite autogări, însă există un loc amenajat de staționare în piața centrală a localității (Piața Unirii) pentru autobuze și autocare.

Un alt avantaj ce decurge din poziționarea orașului este faptul că locuitorii orașului beneficiază de acces facil către Satu-Mare sau Baia Mare, de unde au legături feroviare și aeriene directe cu municipiul București. Mai mult, aeroportul internațional Baia Mare este amplasat pe DN 1C la o distanță de 18 Km de Seini în orașul Tăuții Măgherăuș (la 7 km de Baia Mare).

În plus, căile de acces către punctele de trecere a frontierei către Ungaria și Ucraina sunt ușor accesibile.

10.2. Infrastructura de telecomunicații

În ceea ce privește infrastructura telecomunicațiilor, atât locuitorii celor două sate aparținătoare cât și orașul Seini dispun de rețea completă de telefonie fixă, având o rețea digitală modernizată. Astfel, atât pe teritoriul Seiniului, cât și în localitățile aparținătoare, nu există probleme în ceea ce privește infrastructura de telecomunicații.

Serviciile de telefonie mobilă sunt asigurate de toți marii operatori de telefonie mobilă din România: Orange, Vodafone, Cosmote și RC S – RDS/Digi Mobil, aceștia asigurând și servicii de internet mobil prin modem. În ceea ce privește serviciul de televiziune prin cablu și fibră optică, la nivelul lunii mai 2013 pe teritoriul orașului existau 4 operatori care aveau licențe de retransmisie de programe de radio și de televiziune în rețele de comunicații electronice: SC RC S – RDS SRL , SC Digital Cable Systems SA, SC Digital Terestrial Television SRL , SC Ex-Computer SRL . Dintre aceștia, doar SC RC S – RDS SRL și SC Digital Cable Systems SA prestează efectiv servicii.

10.3. Gospodărirea complexă a apelor

10.3.1. Rețeaua de apă potabilă

Conform datelor provizorii de la Recensământul Populației și al Locuințelor din octombrie 2011, 75,3% dintre locuințele convenționale din orașul Seini au alimentare cu apă în locuințe, ponderea fiind superioară atât mediei județene (73,3%), cât și celei naționale (66,7%), aici fiind incluse atât locuințele alimentate cu apă de la rețeaua centralizată, cât și cele alimentate din surse individuale.

Alimentarea cu apă a orașului Seini și a satelor aparținătoare se face în marea majoritate a cazurilor din puțurile de mică adâncime realizate de locuitori (puțuri de aproximativ 6-8 metri în Seini, Săbișa și Viile Apei), din izvoare de coastă captate (parțial în Viile Apei) sau pe anumite porțiuni din orașul Seini din sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă. Datorită faptului că Seiniul se află pe albia majoră a Someșului, în general nu există fuctuații majore ale debitului de apă, dar în ultima perioadă s-au semnalat scăderi de debite ale apelor din fântâni în Săbișa, generând probleme în alimentarea cu apă în perioada secetoasă.

Deși debitul de apă face în general față necesarului de consum, calitatea apei este nesatisfăcătoare întrucât apa din fântâni și din captări nu este tratată în niciun fel și lipsa sistemului de canalizare favorizează contaminarea pânzei freatice cu ape menajere uzate.

În ceea ce privește sistemul centralizat de alimentare cu apă a orașului Seini, lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile este de aproximativ 13,7 km. Capacitatea de producere a apei potabile a instalațiilor disponibile este de 400 mc/zi, rezultând o capacitate totală anuală de aproape 146 mii mc, care este însă utilizată doar parțial, cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în 2011 fiind de doar 62 mii mc.

10.3.2. Sistemul de canalizare

Orașul Seini nu beneficiază de un sistem de canalizare complet care să deservească întreaga suprafață intravilană a orașului și a satelor aparținătoare.

În aceste condiții, populația care nu este racordată la sistemul de canalizare utilizează bazine vidanjabile mai mult sau mai puțin impermeabilizate, sau deversează apele menajere uzate direct pe sol sau în apele de suprafață, de unde se infiltrează în apele subterane și apoi în fântânile utilizate ca sursă de apă potabilă. Această situație presupune riscuri pentru sănătatea populației și a animalelor, consumul de apă potențial contaminată și netratată putând genera probleme grave de sănătate.

De asemenea, colectarea, transportul și evacuarea apelor pluviale se face prin scurgere în mod natural în rigolele și șanțurile de scurgere, care de regulă urmăresc trama stradală, de unde se deversează în pârâul Seinel și implicit în Someș. La precipitațiile mari, acestea ies din matcă, inundând podețele, drumurile și suprafețele agricole, și îngreunând circulația.

10.4. Alimentarea cu energie electrică

Conform Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, 3.256 de locuințe convenționale dintre cele 3.375 de locuințe din orașul Seini erau racordate la rețeaua de alimentare cu energie electrică, ceea ce înseamnă că 96,5 % dintre locuințe dispuneau de energie electrică – procent ușor mai scăzut decât media mațională (96,6%) și mai mare decât cea județeană (95%). Cele 119 de locuințe ne-electrificate reprezintă câteva case nou construite sau în curs de construire pentru care electrificarea intră în mod normal în atribuția proprietarilor.

Orașul Seini este alimentat din Sistemul Energetic Național, de la Stația Roșiori-Valea Vinului, prin intermediul unei stații de transformare 110/20 KV, amplasată în zona centrală a localității, transportul energiei electrice spre posturile de transformare se realizează cu ajutorul unei rețele de 54 km de linii aeriene sau subterane de 20 KV. De asemenea, orașul dispune de 26 de posturi de transformare în construcție aeriană sau zidată, ce au o putere de 6.326 KVA.

Deși orașul Seini are potențial energetic alternativ, generat de energia solară, eoliană sau hidro (pe cursul Someșului), în prezent nu dispune de sisteme de producere sau alimentare cu energie alternativă.

Rețelele de distribuție a energiei electrice din orașul Seini sunt de trei tipuri:

Rețele de distribuție pe 110kV – aceste linii fac distribuția către stațiile de transformare 110 kV/MT din județ și sunt alimentate din stația de transformare Baia Mare 3.

Rețele de distribuție de medie tensiune – sunt alimentate de tensiunea de 20 kV, având rolul de a furniza energia necesară rețelelor de joasă tensiune din localități prin intermediul posturilor de transformare

Rețele de distribuție de joasă tensiune – se găsesc în zonele centrale ale localităților, fiind aeriene de tip clasic sau izolate de tip funie. În general ele sunt pozate pe stâlpi de beton, iar în zonele periferice, pe stâlpi de lemn.

10.5. Sistemul de alimentare cu gaz și sursele de încălzire

În localitatea Seini nu există un sistem centralizat de alimentare cu căldură, încălzirea locuințelor făcându-se în cea mai mare parte cu centrale de bloc sau de apartament, folosind combustibilul gazos, iar încălzirea locuințelor individuale (în special case) făcându-se cu ajutorul sobelor, folosindu-se combustibil solid.

În ceea ce privește distribuția gazelor naturale, orașul Seini este alimentat din sistemul național de distribuție prin intermediul magistralei de transport gaze naturale de presiune înaltă ce traversează județul pe direcția: Dej – Târgu Lăpuș – Baia Mare – Satu Mare.

Rețeaua de distribuție, desfășurată pe aproape toate străzile orașului și a celor două sate, măsoară 46,5 km, astfel, toate cele trei localități dispun de alimentare cu gaz metan, procentul de acoperire fiind de aproximativ 90%. Rețeaua de distribuție din Seini distribuie aproximativ3.068 mii mc de gaz, cantitate mai mică față de anul 2008 când au fost distribuiți 3.716 mii mc de gaz, însă cu o lungime totală a conductelor de gaz de 47,4 km. Astfel, se observă o scădere de 0,9 km a lungimii conductelor de gaz și totodată a cantității gazelor naturale distribuite. Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică, cantitatea de gaze naturale distribuită în 2011 a scăzut cu 17,43% față de cantitatea distribuită în 2008.

Cel mai mare consumator din oraș este consumatorul industrial Seineana care are aprobare pentru circa 150 mc/oră, consum care îl realizează în procesul tehnologic de fabricație a alcoolului, oțetului și pentru încălzire.

10.6. Infrastructura socio-educațională

10.6.1. Infrastructura educațională

Infrastructura educațională din orașul Seini este reprezentată de 3 unități școlare, din care două școli (inclusive învățământul special) și un liceu. Aceste trei unități școlare însumează 47 de săli de clasă și cabinete școlare, 5 laboratoare școlare, 2 săli de gimnastică, 1 teren de sport și 109 calculatoare.

În cursul anului școlar 2011-2012, numărul de elevi din unitățile de învățământ din Seini a fost de 1.375 de copii, dintre care 336 înscriși la grădiniță, 734 înscriși la învățământul primar și gimnazial și 305 înscriși la liceu. Populația școlară a scăzut constant în ultima perioadă ca rezultat al scăderii natalității, numărul de elevi din 2011 fiind aproape cu 30% mai mic decât în urmă cu 19 ani. Astfel în anul 1992 erau înscriși 1.551 copii, în 2002 erau înscriși 1.425 copii, în 2005 erau 1.280 copii și în 2008 erau 1.153 copii.

De formarea copiilor din Seini se ocupă un număr total de 90 de cadre didactice, 20 în învățământul preșcolar, 50 în învățământul primar și gimnazial și 20 în învățământul liceal. Odată cu reducerea numărului de elevi, s-a redus și numărul cadrelor didactice din școli și licee, în 1992 lucrând 118 de educatori, învățători și profesori, în 2002 și 2005 lucrând 107 cadre didactice și în 2008 lucrând 92 de cadre didactice.

Liceul Tehnologic Agricol „Ion Ionescu de la Brad” este singurul liceu cu profil agricol din județul Maramureș. Acesta dispune de specializări tehnologice în domeniul agricol (horticultură, veterinară și agronomie), economic și ecologic și oferă posibilitatea unei pregătiri temeinice în agricultură, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, dispunând de seră și de fermă didactică unde sunt puse în practică noțiunile predate.

De asemenea, liceul a avut rezultate deosebite la concursurile școlare de profil și poate constitui un pol de dezvoltare pentru oraș, fiind promovat ca avantaj competitive al orașului Seini în condițiile în care dezvoltarea agriculturii este unul dintre punctele forte ale României pentru viitor. Totuși, baza materială a liceului este în general uzată moral, iar clădirile nu sunt utilizate la capacitate maximă, fiind necesare îmbunătățiri și modernizări în viitor.

10.6.2. Infrastructura de sănătate publică

Infrastructura de sănătate publică din orașul Seini este reprezentată de Centrul de Permanență cu punct de primire urgențe și sub-stație de ambulanță, 4 cabinete medicale de familie, 6 cabinete stomatologice, 1 cabinet medical de specialitate, 4 farmacii și un laborator medical. Pentru consultații de specialitate sau intervenții mai complicate, populația se deplasează fie în Baia-Mare, fie în Satu Mare.

În ceea ce privește cadrele medicale, pe teritoriul orașului Seini activează 4 medici de familie, 6 stomatologi, 4 farmaciști și 18 asistenți medicali.

În ceea ce privește Centrul de Permanență la care s-a inaugurat în 2012 și o sub-stație de ambulanță, acesta se confruntă cu lipsa dotărilor în ceea ce privește echipamentul medical și consumabilele, dar și cu problem în ceea ce privește clădirea în care funcționează la care s-au făcut lucrări parțiale de reabilitare, dar necesită în continuare lucrări. De asemenea, asigurarea personalului medical pentru permanentă este dificilă, în prezent (2013) fiind cooptați 5 medici pentru această activitate, dintre care 3 aparținând dispensarului din localitate, 1 sub-stației de ambulanță, 1 cabinetului din Ilba și încă unul fiind medic pensionar cu care s-a încheiat un contract de colaborare.

10.6.3. Infrastructura culturală

În orașul Seini, infrastructura culturală este reprezentată de:

Patru biblioteci

O casă de cultură în Seini

Un cămin cultural în Săbișa

Cele 4 biblioteci din Seini sunt împărțite în publice (1 bibliotecă) și private (3 biblioteci), ce însumau, conform Institutului Național de Statistică, 48.372 de volume și un număr de 1.143 de cititori activi.

Casa de cultură din Seini a beneficiat de o renovare completă în anul 2011, investiție făcută printr-un program finanțat de Ministerul Dezvoltării, având o valoare totală de 1,2 milioane lei. Prin acest proiect s-au recompartimentat încăperile, au mărit dimensiunile scenei, s-au amenajat 2 vestiare pentru actori și s-au făcut grupuri sanitare pentru public, inclusiv pentru persoanele

cu handicap.

Căminul Cultural din Săbișa a beneficiat de asemeni de o renovare, în 2008 și a fost dotat cu o bibliotecă, un club, o sală de bal cu scenă și o bucătărie performantă.

Evenimentele culturale importante ale comunității, sunt:

„Primarul copiilor”;

Aniversarea zilelor Szylvester Janos;

Simpozionul județean cu caracter anual „Eminesciana Seini”, sub semnul lui Eminescu;

Zilele Înfrățirii (cu orașele înfrățite);

Concertele anuale de Colinde cu ocazia sărbătorilor de iarnă;

„Zilele Orașului Seini”, care se organizează în jurul perioada iunie – iulie;

Hramul bisericilor;

Top Model Seini

10.6.4. Infrastructura cultelor

Infrastructura cultelor din UAT Seini este reprezentată de:

4 biserici ortodoxe,

2 biserici reformate, una în Seini și una în Viile Apei

1 biserică greco-catolică,

1 biserică romano-catolică,

1 biserică baptistă,

1 biserică penticostală,

1 biserică adventistă de Ziua a Șaptea,

1 Sală a Regatului Martorilor lui Iehova

1 sinagogă, momentan nefuncțională;

Biserica Sfântul Ioan Gură de Aur din Seini, are o lungă istorie în comunitatea seineană, construirea acesteia în secolul XIX realizându-se inclusiv prin contribuția locuitorilor orașului și a preoților care au slujit aici. Construcția începută în 1876 a fost sfințită neterminată în anul

1882 cu hramul Sfântului Ioan Gură de Aur, fiind terminată abia după 28 de ani în urma ajutorului oferit de locuitori și de preoți. Astfel, în 8 noiembrie 1910 (în stil vechi) biserica a fost sfințită în sărbătoarea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, care sunt patronii spirituali ai bisericii.

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Seini a fost construită la sfârșitul secolului XIX și este unică în România, fiind singura biserică ortodoxă cu iconostasul de piatră. Acesta este cu adevărat impresionant atât prin imagine, cât și prin dimensiuni, având înălțimea de 9 metri, lungimea de 11 metri și lățimea de 85 cm.

Biserica Creștină Reformată din Seini se numără printer primele biserici de această religie din Maramureș, construindu-se în același timp cu cea din Baia Mare, acest lucru datorându-se și faptului că în Seini s-a născut marele umanist și reformator Erdos Sylvester Janos, cel mai important și proeminent precursor al iluminismului est-european, autorului primei gramatici maghiare și primul traducătorul al Noului Testament.

Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” din Seini a fost zidită în 1421 din donațiile doamnei Bathori Zsuzsanna, stăpâna Cetății Seini. Datorită faptului că a rămas văduvă și fără copii, a hotărât ca o parte din avere să fie alocată în scopurl construirii de biserici. Astfel, s-au construit bisericile din localitățile: Seini, Apa, Mediașul Aurit, Ilba, Tăuții Măgherăuș și Livada.

În 1641 această biserică a fost preluată și transformată în Biserică Reformată, din cauză că toți locuitorii orașului au trecut la religia reformată, însă în 1753 a fost revendicată și trecută în patrimoniul Bisercii Catolice. În anul 1848 un incendiu a distrus atât biserica cât și celelalte clădiri bisericești, iar reclădirea acesteia nu s-a mai făcut după arhitectura originală. Astfel, din 1870 plafonul gotic a fost înlocuit cu un plafon „casetă” ce a fost împodobit cu icoanele pictate în ulei de Jakobey Karoly.

Sinagoga din Seini este lăsată în paragină de ani de zile, iar astăzi doar exteriorul clădirii mai amintește de fosta comunitate evreiască din oraș. Înainte de anul 1989 clădirea sinagogii a fost cumpărată de la comunitatea de evrei din Seini de către CPADM (Cooperativă de Producție

și Desfacere a Mărfurilor Seini), care a vândut-o în 2002 către o persoană fizică. Datorită plecării evreilor din Seini, cât și nepăsării cumpărătorilor clădirii, dar și a autorităților locale, sinagoga se află într-o stare accentuată de degradare.

10.6.5. Infrastructura sportivă

În ceea ce privește infrastructura sportivă din Seini, aceasta este compusă din:

3 săli de sport aparținând Liceului Tehnologic Ion Ionescu de la Brad, Școlii Gimnaziale nr. 1 și Primăriei Seini (Sala de sport „Gelu Cărăbăț”)

2 terenuri de sport aprținând Liceului Tehnologic Ion Ionescu de la Brad și Școlii Gimnaziale nr. 1

1 stadion de fotbal

Viața sportivă din oraș este susținută de Clubul Sportiv Seini. Acesta antrenează juniori și seniori atât la fotbal cât și la handbal, tenis de câmp și de masă și baschet. În ceea ce privește echipele de fotbal, în Seini sunt înregistrate în campionat 2 echipe – una de seniori și una de juniori. Ca rezultate recente ale echipelor de fotbal, menționăm clasarea seniorilor pe locul 5 cu 56 de puncte în cadrul ligii a IV-a Sud și a juniorilor pe locul 3 în cadrul aceleiași ligi în anul 2012. De asemenea, echipa de handbal masculin (generațiile 98, 99, 2000, 2001) a obținut locul 2 național în anul competițional 2012-2013, iar echipa de minihandbal feminin locul 2 pe

Eurozona Baia Mare.

10.6.6. Infrastructura de asistență socială

Infrastructura de asistență socială din Seini are două componente, și anume: Serviciul de asistență socială din cadrul Primăriei Seini și Centrul Social Seini.

Serviciul de asistență socială din cadrul Primăriei Seini desfășoară activități de anchetă socială, consiliere și acordarea de sprijin financiar persoanelor defavorizate înregistrate pe teritoriul orașului. În categoria persoanelor defavorizate intră persoanele sărace sau care au veniturile foarte mici, persoanele fără loc de muncă, persoanele ce suferă de handicapuri, persoane expuse

cazurilor de violență domestică sau alcoolism, etc.

Centrul Social Seini are ca pricipală funcție asistarea socială a persoanelor în dificultate și în prezent are o cantină socială, un centru de zi și un adăpost temporar cu 12 paturi. Centrul a fost reabilitat în anul 2005 cu fonduri europene, însă în prezent se confruntă cu problem în ceea ce privește capacitatea, compartimentarea interioară și dotările specifice.

10.6.7 Infrastructura de siguranță publică

Instituțiile de siguranță publică ce acționează pe teritoriul orașului Seini sunt Poliția, Poliția Locală și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență.

Poliția este reprezentată de Secția de Poliție Orășenească Seini, care funcționează cu un număr de 10 agenți.

Poliția Locală din Seini și-a început activitatea în anul 2005, funcționând sub administrarea Primăriei și a Consiliului Local. Rolul acestora este asigurarea ordinei și liniștii publice, păstrarea curățeniei orașului, menținerea liniștii și ordinei publice în instituțiile d e învățământ.

Cazurile frecvente de intervenție sunt datorate scadalurilor pe fondul consumului de alcool, fumatului și consumului de alcool în vecinătatea unităților de învățământ, dar și abandonului școlar și lipsei elevilor de la ore.

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență este organizat sub forma unui comitet local condus de primar, fiind format în principiu din reprezentanții tuturor insituțiilor civile, asociații de locatari, administratori de firme sau de bloc și persoane civile, având ca scop intervenirea

în cazul calamităților naturale, alunecărilor de teren și a incendiilor.

10.6.8. Infrastructura de agrement. Gestiunea spațiilor verzi

În ceea ce privește infrastructura de agrement și spațiile verzi din orașul Seini, în general acestea sunt deficitare în ceea ce privește amenajările, posibilitățile de petrecere a timpului liber pentru locuitorii orașului fiind limitate.

În acest sens, cu toate că planul urbanistic general al orașului prevede 21 de hectare de teren cu destinație de spații de agrement, este necesară amenajarea acestora pentru punerea în valoare a lor atât pentru a fi utilizate de către locuitori, cât și pentru transformarea lor în destinație turistică.

Astfel, ca punct de atracție inedit, dar puțin valorificat, în Seini amintim plantația de arbori sub forma numelui „Eminescu” de pe dealul Comja, care este un monument natural unic și interesant.

În plus, finalizarea lucrărilor la barajul de pe pârâul Seinel care ar permite realizarea unui lac de acumulare ar putea permite amenajarea unei infrastructuri variate de agrement pe malul acestuia care să atragă locuitorii orașului și ai localităților apropiate.

Capitolul 11

Strategie de dezvoltare a Orașului Seini

11.1. Viziune

În următorii ani orașul Seini va deveni un oraș modern și echilibrat, dezvoltat prin valorificarea resurselor și potențialului local: agricultură – industrie – turism , oferind locuitorilor săi o motivație puternică pentru a rămâne în oraș, a întemeia familii și a investi în oportunitățile locale. În același timp, orașul Seini va atrage locuitorii din zonele apropiate pentru a studia, a se stabili și a investi aici, devenind un exemplu de urmat în ceea ce privește dezvoltarea durabilă pentru comunitățile din zonă.

11.2. Analiza SWOT

După o atentă identificare și analiză a tuturor elementelor de pe teritoriul Orașului Seini, voi prezenta, prin analiza SWOT, atât aspectele favorabile, cât și cele restrictive sau care dezavantajează orașul pe domenii de activitate.

Această analiză are ca efect creionarea premiselor, care, sunt un incipient al rezolvării problemelor orașului și al comunității seinene existente dar și pentru viitorul apropiat.

Demografie

Puncte tari:

Echilibru relative între populația feminină și masculină

Populație majoritar tânără

Raport de dependență demografică mai mic decât cel județean și naționa

Puncte Slabe:

Natalitate în scădere și mortalitate ridicată

Rata sporului natural negativă

Lipsa alternativelor economice pentru populație în oraș

Plecarea permanentă sau temporară a locuitorilor (în special tineri) din oraș în căutarea unui loc de muncă în țară sau străinătate

Slaba dezvoltare a societății civile

Oportunități:

Crearea unor asociații sau ONG-uri care sa aibă ca scop dezvoltarea durabilă a orașului Seini

Ameliorarea ratei de mortalitate la nivel național

Posibilitatea accesării de fonduri europene pentru creșterea calității vieții în orașul Seini

Riscuri:

Rămânerea ratei sporului natural în zona negativă

Creșterea numărului de persoane fără loc de muncă și creșterea sărăciei

Infrastructură

Puncte tari:

Rețea rutieră formată dintr-un drum județean și unul național (DJ 109L și DN 1C)

Infrastructură de alimentare cu energie electrică bine dezvoltată

Infrastructură bună de telecomunicații (telefonie fixă, mobilă, internet și televiziune), majoritatea populației având acces la aceste servicii

Accesul locuitorilor la transportul rutier în comun către orașele și comunele din vecinătate

Accesul locuitorilor la transportul feroviar, prin oraș trecând 15 trenuri

Rețea de apă bine dezvoltată

Existența sistemului de alimentare cu gaz

Puncte slabe:

Existența unor tronsoane de drum în stare mediocră și rea, care necesită lucrări de modernizare

Rețeaua de străzi secundare a localității parțial betonată și împietruită, fiind astfel greu practicabile

Rețea de canalizare incompletă și lipsa unei stații de epurare, generând deversarea apelor uzate menajere direct în apele curgătoare și în pânza freatică

Oportunități:

Modernizarea infrastructurii publice prin accesarea de fonduri europene și guvernamentale

Riscuri:

Creșterea gradului de uzură al infrastructurii și al echipamentelor din dotare

Resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și cofinanțarea proiectelor prin Fonduri Structurale

Cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructură și mediu

Cultură

Puncte tari:

Existența Casei de Cultură în Seini

Starea bună a clădirii căminului cultural din Săbișa

Existența a 4 biblioteci în oraș

Puncte slabe:

Dotări insuficiente pentru căminul cultural

Tendința de pierdere a tradițiilor și obiceiurilor

Finanțarea redusă a activităților culturale

Oportunități:

Organizarea mai multor evenimente de promovare a culturii locale

Accesarea de fonduri europene si guvernamentale pentru promovarea culturii

Riscuri:

Resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și cofinanțarea proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale

Cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fonduri Structurale

Educație

Puncte tari:

Existența Liceului Tehnologic Agricol „Ion Ionescu de la Brad” din Seini, unitate de învățământ de tradiție în educația agricolă

Existența a două școli gimnaziale în oraș

Infrastructură educațională în stare foarte bună de funcționare

Existența a 7 spații de joacă moderne amenajate

Dotare materială bună a școlilor

Existența profesorilor calificați și cu experiență

Puncte slabe:

Scăderea populației școlare

Inexistența unei creșe

Inexistența spațiilor de joacă amenajate pentru copiii de la grădiniță

Lipsa laboratoarelor școlare cu dotări corespunzătoare

Oportunități:

Dezvoltarea educației practice meșteșugărești pentru elevi prin școli de vară sau programe de tip „after school”

Construirea unei baze sportive moderne de care să poată beneficia inclusiv turiștii

Accesarea de fonduri europene și guvernamentale pentru dezvoltarea învățământului

Riscuri:

Lipsa fondurilor de finanțare pentru educație și programe educaționale inovative

Resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și cofinanțarea proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale

Cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fonduri Structurale

Sănătate

Puncte tari:

Accesul la asistență medical bună, în oraș

Existența a 6 cabinete stomatologice în oraș

Existența a 4 farmacii în oraș

Existența unei substații de ambulanță

Apropierea de Baia Mare și accesul facil la spitalele județene pentru intervenții mai complexe

Puncte slabe:

Lipsa medicilor specialiști

Dotări insuficiente în cadrul Centrului de Permanență

Supra-aglomerarea cu pacienți a medicilor de familie

Oportunități:

Dotarea cu echipamente modern a centrelor medicale

Atragerea de medici specialiști și competenți care să ofere consultații în oraș

Atragerea mai multor medici de familie în oraș

Riscuri:

Lipsa fondurilor pentru sănătate

Plecarea medicilor specialiști și a personalului medical în străinătate

Dezvoltare economică

Puncte forte:

Potențial important în domeniul creșterii animalelor și agriculturii

Potențial de dezvoltare a turismului

Resurse naturale bogate: gresii, marne, calcare, nisipuri și andezite

Număr mare de societăți comerciale

Industrie prelucrătoare foarte bine reprezentată în oraș

Număr mare de entități fără personalitate juridică

Puncte slabe:

Lipsa asocierii în agricultură

Desfacerea cu dificultate a produselor

Numărul mare al șomerilor

Oportunități:

Posibilitatea înregistrării și promovării unui brand local pentru produsele tradiționale

Realizarea unor mici unități de procesare a produselor agricole: carne, lapte etc.,

Accesarea de fonduri europene și guvernamentale pentru dezvoltarea economică a orașului Seini

Riscuri:

Scăderea puterii de cumpărare a populației pe fondul crizei economice, ceea ce crește dificultatea desfacerii produselor

Lipsa informării și educării locuitorilor în domeniul antreprenorial

Resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și cofinanțarea proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale

Cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fonduri Structurale

11.3. Obiective generale

În urma realizării analizei SWOT și a concluziilor acesteia, considerăm că, în următorii ani, autoritățile publice locale și partenerii lor trebuie să își canalizeze energia și resursele pentru atingerea următoarelor obiective generale:

Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor orașului prin dezvoltarea infrastructurii publice eficiente și prin creșterea calității mediului înconjurător. – componenta HABITAT

Valorificarea potențialului economic al orașului prin susținerea dezvoltării sustenabile a inițiativei locale și atragerea de noi investiții și investitori. – componenta ECONOMIE

Îmbunătățirea accesului populației la servicii socio-culturale moderne și adaptate nevoilor locale. – componenta SOCIETATE

11.4. Obiective strategice

Pentru a atinge obiectivele generale, autoritățile publice, locale și partenerii lor vor urmări urmatoarele obiective sectoriale:

Componenta HABITAT

1.1. Dezvoltarea infrastructurii orașului și rezolvarea disfuncționalităților actuale

1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement și conservarea naturii în oraș.

Componenta ECONOMIE

2.1. Dezvoltarea economică durabilă a orașului prin valorificarea resurselor și potențialului local

2.2. Stimularea inițiativelor economice private pentru dezvoltarea economică sustenabilă a orașului

Componenta SOCIETATE

3.1. Sprijinirea dezvoltării armonioase a societății seinene prin adoptarea de măsuri adaptate specificului local

3.2. Creșterea calității vieții pentru toți locuitorii orașului și sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune

3.3. Apropierea autorităților publice locale față de cetățeni

11.5 Matricea domeniilor de intervenție

În continuare, aș dori să prezint pentru fiecare componentă și obiectiv strategic domeniile cheie de intervenție în care se încadrează elementele esențiale pentru dezvoltarea echilibrată a comunității seinene:

Componenta HABITAT:

Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere:

Modernizarea drumului județean Seini – Viile Apei;

Reabilitarea și modernizarea străzilor pietruite și a rigolelor;

Reabilitarea și modernizarea străzilor cu covor asfaltic degradat;

Derularea unui program de refacere a marcajului lateral al drumurilor naționale, județene și locale (activități de lobby);

Derularea unui program de amenajare a trotuarelor din orașul Seini;

Derularea unui program de semnalizare stradală cu o identitate vizuală specifică și foarte vizibilă;

Derularea unui program de realizare de piste pentru biciclete, „Seini – localitatea cu cele mai multe biciclete”.

Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii agricole:

Modernizarea drumurilor agricole de exploatație și extinderea lor acolo unde se impune;

Realizarea de lucrări de îmbunătățiri funciare pe pășunile și pădurile din domeniul public.

Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu utilități a orașului:

Finalizarea lucrărilor la sistemul de alimentare cu apă și canalizare;

Extinderea sistemului de alimentare cu apă și canalizare și pe restul teritoriului fără proiect de alimentare cu apă și canalizare;

Extinderea sistemului de alimentare cu energie electrică.

Menținerea în bună stare a clădirilor din oraș și punerea în valoare a clădirilor emblematice sau de importanță majoră:

Reabilitarea energetică a blocurilor de locuințe din oraș;

Construcția unor blocuri ANL și sistematizarea circulației în zona acestora și a celor existente;

Reabilitarea și amenajarea Remizei de pompieri din Seini;

Realizarea unui program de reabilitare a clădirilor Grupului Școlar Agricol și a internatului acestuia;

Reabilitarea și modernizarea „Casei Bay” și identificarea unei utilități pentru aceasta (ex: azil de bătrâni);

Derularea unui proiect de reabilitare a Castelului lui Mandi.

Dezvoltarea infrastructurii de agrement și a spațiilor verzi din oraș:

Dezvoltarea unei baze de agrement multifuncționale (un bazin de înot, o sală de sport, sală de fitness) etc;

Derularea unui program de reabilitare și extindere a spațiilor verzi sub egida „Mai mult verde la Seini”;

Derularea unui program amplu de cosmetizare urbană (amenajări, spații verzi, flori, semnalizare adecvată și modernă etc);

Amenajarea în centrul civic a unor instalații pentru skateboard și a unor piste pentru biciclete;

Înființarea unui spațiu de agrement de tip loc pentru picnic pe Valea Zugăului, Seinel, Săbișa și Viile Apei;

Înființarea unui camping în zona Cetății Zinir;

Înființarea unei grădini botanice asociate Grupului Școlar Agricol cu scop didactic dar și pentru turiști;

Finalizarea Barajului de pe Seinel și dezvoltarea unei zone de agrement în preajma acestuia.

Menținerea în bună stare a apelor curgătoare din oraș:

Derularea unui program de regularizare a văilor din orașul Seini;

Derularea unui program de decolmatare a tuturor pârâurilor din Seini și de curățare de vegetație a acostamentelor străzilor;

Derularea unui program de ecologizare și amenajare a Văii Seinelului;

Amenajarea Râului Someș.

Controlul poluării și dezvoltarea inițiativelor de conservare a naturii:

Realizarea unor platforme moderne de depoziitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere;

Derularea unui program de eficientizare și creștere a calității activităților de salubrizare a orașului;

Igienizarea pădurilor;

Dezvoltarea unui program de educație ecologică la nivelul localității.

Componenta ECONOMIE

Valorificarea potențialului agricol al orașului:

Atragerea unei investiții în colectarea și prelucrarea produselor agricole: fructe, cereale, lapte etc;

Derularea unui program de simulare a antreprenoriatului în agricultură și pregătire continuă în domeniu (schimburi de experiență în străinătate, parteneriate etc);

Susținerea și promovarea soiurilor locale de mere (soiul Batur).

Valorificarea potențialului turistic al orașului:

Derularea unui program de comunicare și conștientizare a seinenilor privind propriile valori și atracții turistice;

Revitalizarea tradiției producerii vinului la Seini și introducerea cramelor în circuitul turistic;

Amenajarea grotelor vechi ale orașului și introducerea lor în circuitul turistic;

Identificarea personalităților orașului, culegerea poveștilor și realizărilor acestora și promovarea lor în comunitate;

Derularea unui proiect de punere în valoare a Cetății Zinir și Cetății lui Pintea prin crearea unui brand, a unei povești și unei strategii de promovare;

Înființarea unui centru de informare turistică în Seini;

Crearea unui set de materiale de prezentare privind atracțiile turistice locale (Ruinele cetății Zinir, Pădurea Eminescu, Valea Zugăului, Sinagoga, cuptoarele dacice etc);

Reabilitarea Sinagogii, a cimitirului evreiesc și introducerea acestora în circuitul turistic;

Elaborarea unui studiu de specialitate privind calitățile curative ale apelor subterane de pe teritoriul orașului Seini, cu posibilitatea dezvoltării unei baze turistice și de sănătate care să pună în valoare aceste resurse;

Transformarea vechii cazemate într-un parc de aventură.

Îmbunătățirea infrastructurii de sprijin pentru afaceri la nivelul orașului:

Înființarea unui centru de asistență/consultanță și sprijin pentru populație (în special pentru cei întorși din străinătate), pentru a veni în sprijinul inițiativelor locale prin acordarea de asistență în cererea și dezvoltarea afacerilor și în accesarea de finanțări nerambursabile;

Dezvoltarea unui program de stimulare și sprijinire a antreprenoriatului (în special pentru tineri) în vederea valorificării tradiției în prelucrarea lemnului și în industria alimentară;

Realizarea unui program de târguri agro-industriale de 2-3 ori pe parcursul anului pentru a facilita accesul producătorilor locali la piețele de desfacere, dar și pentru a atrage și a integra oferta și cererea de produse agro-industriale din toată zona.

Sprijinirea producătorilor locali tradiționali și a micilor întreprinzători:

Derularea programului „Antreprenori mai prosperi – Un Seini mai puternic” de sprijinire a producătorilor locali actuali, în special cu activități de branding și marketing;

Crearea unor evenimente de tipul târgurilor de produse tradiționale – locale cu diverse ocazii din an (1 Decembrie, zilele orașului etc).

Atragerea de investitori în orașul Seini:

Înființarea unui parc industrial pentru atragerea operatorilor economici noi;

Adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local care să prevadă stimultente pentru investitori;

Crearea unei echipe cu scopul de a dezvolta activități de promovare care să atragă investitori;

Atragerea unui investitor strategic.

Realizarea de investiții în domeniul energiei verzi:

Finalizarea proiectului fotovoltaic;

Finalizarea stației de biogaz.

Componenta SOCIETATE

Facilitarea educației generațiilor tinere prin investiții și programe inovatoare:

Derularea programului „5 modele de viață pentru tinerii Seiniului”;

Întocmirea unei strategii de revigorare a poziției Liceului Tehnologic Ion Ionescu de la Brad pe piața educațională și rebrand-uirea acestuia pentru a deveni un punct de atracție pentru învățământul practic din toată zona;

Înființarea campusului școlar al Liceului Tehnologic și înființarea unei cantine școlare în incinta sa, dar și a școlilor gimnaziale din Seini;

Modernizarea clădirilor grădinițelor și școlilor din oraș și satele aparținătoare și extinderea lor acolo unde este cazul;

Modernizarea dotărilor tuturor unităților de învățămând din oraș și satele aparținătoare;

Crearea unei strategii de compensare a scăderii numărului de elevi prin creșterea calității și diversității învățământului în principal prin activități after-school sau club al elevilor;

Crearea unei baze sportive multifuncționale moderne și stimularea apetitului tinerilor din oraș pentru activități sportive;

Înființarea unor grupe de grădiniță cu program prelungit și a unei creșe în localitatea Seini;

Derularea unei campanii de comunicare cu părinții pe subiecte de interes general între reprezentanții școlii și autoritățile publice.

Creșterea gradului de implicare a cetățenilor în viața orașului:

Înființarea unui ONG care să aibă drept scop dezvoltarea socio-economică a localității;

Derularea unui program de stimulare a identității locale în rândul cetățenilor sub egida „Seiniul e casa mea”;

Crearea unei strategii-program de aducere a cetățenilor într-o AGORA centrală;

Crearea unui program-strategie de comunicare și strângere a relațiilor cu comunitatea evreiască emigrată din Seini.

Revitalizarea vieții culturale din oraș:

Valorificarea tradiției urbane a Orașului Seini;

Crearea unei strategii culturale pe termen lung în vederea stimulării manifestărilor culturale din Seini și creșterii interesului locuitorilor pentru activități culturale;

Modernizarea și dotarea cu echipamente moderne și adecvate a tuturor căminelor culturale din UAT Seini (Seini, Viile Apei și Săbișa);

Realizarea unor parteneriate cu Teatrul Dramatic Baia Mare și alte instituții de cultură pentru aducerea unor reprezentații artistice în localitate în mod constant.

Sprijinirea vârstnicilor din oraș în contextul îmbătrânirii tot mai accentuate a populației:

Dezvoltarea Centrului de Zi pentru Bătrâni, extinderea serviciilor și îmbunătățirea calității managementului;

Înființarea unui centru de permanență pentru bătrâni de tipul unui azil;

Dezvoltarea unei strategii pentru creșterea calității vieții vârstnicilor din localitate prin organizarea de excursii ieftine la distanțe mici și medii (subvenționate sau sponsorizate);

Stimularea înființării unei Asociații a Pensionarilor și sprijinirea dezvoltării sale pe lângă centrul de zi.

Derularea unor programe pentru persoanele vulnerabile și cu risc de excluziune socială:

Dezvoltarea unei strategii-program de integrare socio-economică a populației de etnie rromă din Seini;

Derularea unor programe de calificare, recalificare și reconversie profesională pentru persoanele vulnerabile sau cu risc de excluziune socială;

Rezolvarea problemei câinilor maidanezi localizați cu precădere în zonele cu populație expusă riscului de sărăcie.

Îmbunătățirea serviciilor de asistență socială și medicală din oraș:

Modernizarea și utilarea Centrului de Permanență;

Realizarea unei strategii de atragere a unor medici specialiști competenți care să ofere consultații în localitate;

Atragerea de personal medical nou pentru cabinetele de medicină de familie, în prezent medicii de familie fiind supra-aglomerați.

Îmbunătățirea comunicării între autoritatea publică locală și cetățeni:

Realizarea unei strategii de comunicare și relații publice a autorității publice locale cu cetățenii;

Înființarea unui panou central de afișaj iluminat în care să fie prezentate principalele inițiative ale administrației locale și alte informații utile de interes local;

Dezvoltarea unui program de întâlniri ale administrației publice cu comunitatea, în localitatea de reședință, dar și în cele 2 sate aparținătoare.

LUCRARE DE LICENȚĂ

Strategia de Dezvoltare a orașului Seini

Cuprins

INTRODUCERE

DATE GENERALE

1.1 Așezare Geografică, suprafața, limitele și vecinii

1.2 Istoricul cercetărilor

ALCĂTUIRE GEOLOGICĂ, STRATIGRAFIE ȘI RESURSE

2.1 Resursele naturale

RELIEFUL

3.1 Câmpia Someșului

3.2 Dealurile piemontane

CLIMA

4.1 Temperatura aerului

4.2 Precipitațiile

4.3 Vânturile

APELE

5.1 Apele curgătoare

5.2 Apele subterane

VEGETAȚIA, FAUNA, SOLURILE, CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI ZONE DE RISC NATURAL

6.1 Vegetația

6.2 Fauna

6.3 Solurile

6.4 Calitatea mediului înconjurător și gestiunea deșeurilor

6.4.1 Poluarea solurilor

6.4.2 Poluarea apelor

6.4.3 Poluarea aerului

6.4.4 Poluarea sonoră

6.5 Gestiunea deșeurilor

6.6 Zone de risc natural

6.6.1 Risc seismic

6.6.2 Inundații

6.6.3 Alunecări de teren

POPULAȚIA

7.1 Evoluția numărului de locuitori

DENSITATEA POPULAȚIEI

7.2 Structura populației

7.2.1 După naționalitate

7.2.2 După grupe de vârstă și sexe

7.2.3 După religie

7.2.4 Structura pe nivel de educație a populației

7.3 Mișcarea migratorie a populației

AȘEZĂRILE

8.1 Istoricul așezărilor

8.2 Originea denumirii

8.3 Structura și funcțiile așezărilor

ECONOMIA

9.1 Scurtă caracterizare generală

9.2 Industria

9.3 Agricultura

9.4 Sectorul terțiar

9.4.1 Comerțul

9.4.2 Transporturile

9.4.3 Servicii

INFRASTRUCTURA PUBLICĂ

10.1 Infrastructura de transport

10.1.1. Transport rutier

10.1.2. Transport feroviar

10.1.3. Transport în comun

10.2. Infrastructura de telecomunicații

10.3. Gospodărirea complexă a apelor

10.3.1. Rețeaua de apă potabilă

10.3.2. Sistemul de canalizare

10.4. Alimentarea cu energie electrică

10.5. Sistemul de alimentare cu gaz și sursele de încălzire

10.6. Infrastructura socio-educațională

10.6.1. Infrastructura educațională

10.6.2. Infrastructura de sănătate publică

10.6.3. Infrastructura culturală

10.6.4. Infrastructura cultelor

10.6.5. Infrastructura sportivă

10.6.6. Infrastructura de asistență socială

10.6.7 Infrastructura de siguranță publică

10.6.8. Infrastructura de agrement. Gestiunea spațiilor verzi

STRATEGIE DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI SEINI

11.1. Viziune

11.2. Analiza SWOT

11.3. Obiective generale

11.4. Obiective strategice

11.5 Matricea domeniilor de intervenție

Introducere

Lucrarea de față,cu titlul “Strategia de Dezvoltare a orașului Seini”, iși propune realizarea unui studiu geografic complex, cu privire asupra cadrului natural în care este situata localitatea și imprejurimile sale, dar și asupra populației și economiei, cu toate schimbările care au avut loc după 1989, ca și privitor la perspectivele de dezvoltare a localității.

In această lucrare, se analizează poziția geografică a zonei, caracteristicile ei fizico-geografice și legătura care există între componentele cadrului natural,care au jucat rolul principal în răspândirea omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, ca și o serie de elemente legate de populație, cum ar fi: evoluția numărului de locuitori, densitatea populației, structura etc., dar și de economia zonei: agricultură, industrie, transporturi etc.

În analiza complexă a zonei în care se situează orașul Seini, am folosit o serie de date preluate de la Comisia Județeană de Statistică Maramureș, de la Primăria Orașului Seini, Biblioteca Județeană Maramureș, Arhivele Statului Baia Mare, etc., coroborând aceste date cu ample observații culese de pe teren și cu un vast material cartografic. Nu în ultimul rând, m-am folosit și de alte numeroase surse de informare tipărite, pe primul plan situându-se evident, materialul bibliografic existent.

Aduc, pe această cale, sincerele mele mulțumiri domnului profesor universitar doctor Cristian Nicolae Boțan pentru permanenta îndrumare și pentru permanentul și atentul sprijin pe care mi le-a acordat in realizarea acestei lucrări.

Capitolul 1

Date Generale

1.1 Așezare Geografică, suprafața, limitele și vecinii

Orașul Seini este situat la intersecția paralelei de 47° și 44' latitudine nordică cu meridianul de 23° si 21' longitudine estică, în NV României, în partea de V a Județului Maramureș, la extremitatea estică a Câmpiei Someșului, pe linia de contact a acesteia cu prelungirile vestice ale Munților Gutâi, la altitudinea de 140 metri, aproape la jumătatea distanței dintre două mari orașe ale țării noastre, Baia Mare și Satu Mare.

De orașul Seini aparțin și satele Săbișa și Viile Apei, situate foarte aproape, primul la circa un kilometru, prin noile construcții care au fost realizate pe DN1C, spre oraș, iar al doilea la 4 kilometri.

Suprafața orașului, luat în ansamblul său, este de 59 km² (5.891,25 ha), ceea ce reprezintă 0,95% din suprafața județului Maramureș. Din această suprafață, intravilanul măsoară aproape 7 km², mai exact 680,55 ha.

Seiniul este delimitat la N, V și S de comune care aparțin județului Satu Mare: Orașu Nou, Apa, Valea Vinului și Pomi, iar la E de comuna maramureșeană Cicârlău.

Lungimea hotarului este de peste 40 km, din care aproximativ 20% hotar natural, format de râul Someș, iar aproape 75% din cei 40 km sunt cu județul Satu Mare.

Fig. 1. Localizarea Orașului Seini în cadrul Județului Maramureș

1.2 Istoricul cercetărilor

Zona peste care se suprapune teritoriul orașului Seini nu a fost cercetată în mod special până în prezent, ci doar într-un cadru mai larg, referitor la unități teritoriale mai mari, ca de exemplu Câmpia de Vest, munții vulcanici din grupa nordică a Carpaților Orientali (Oaș, Gutâi, Țibleș), etc. Putem aminti aici lucrări ca cele realizate de profesorii Mac Ioan si Budai Csaba – Munții Oaș, Gutâi, Țibleș sau de profesorul Posea Grigore – Câmpia de Vest.

La nivelul localității Seini au fost realizate unele lucrări care vizau, în esență, doar anumite domenii, cum ar fi, de exemplu, vegetația din zonă sau monografii ale Seiniului care aveau un pronunțat caracter istoric sau economic (anii 1960-1970), iar singurele monografii geografice ale localității datează din 1963, respectiv 1998. Din aceste considerente, dar și pentru că în ultimii ani în viața seinenilor au avut importante schimbări, legate de evoluția societății românești în ansamblul ei, m-am gândit că ar fi util și interesant în același timp să realizez această lucrare.

Fig. 2. Localizarea orașului cu limitele sale și unitățile teritoriale vecine

Fig. 3. Satele aparținătoare Orașului Seini (Planul de Amenajare a Teritoriului Județean(PATJ),

Maramureș)

Capitolul 2

Alcătuire geologică, stratigrafie și resurse

Analizând harta geologică a României, foaia Seini, se poate constata că teritoriul peste care se suprapune orașul și împrejurimile este alcatuit din două categorii de roci, care se deosebesc net una de cealaltă – ca origine și ca structură, și anume roci eruptive și roci sedimentare. Cele din prima categorie sunt localizate pe margini, unde întâlnim un relief mai înalt, iar rocile sedimentare se găsesc pe cea mai mare suprafață, de fapt cea mai mare parte a teritoriului Seini fiind acoperită de acest tip de roci, care ocupă parțile mai joase.

Sintetizând cantitatea destul de mare de informații referitoare la geologia regiunii Baia Mare – Seini ( mult cercetată de geologi încă de la sfârșitul secolului XIX, datorită descoperirii unor importante resurse minerale în subsolul Munților Gutâi), am reținut că localitatea Seini se suprapune peste o depresiune de eroziune, alcătuită din depozite sedimentare. Fundamentul depresiunii este constituit din depozite paleogene ale flișului, peste care se succed depozite miocene, pliocene si cuaternare. Caracterul și poziția lor dovedesc existența unui golf care comunica cu Marea Panonică, între cristalinul Carpaților Orientali și Munții Apuseni.

Această zonă s-a scufundat din Oligocen si Miocen până la sfârșitul Ponțianului, rezultând falii prin care au ieșit lavele. Au fost stabilite 3 faze de erupție:

Faza I, din Tortonian până la începutul Sarmațianului, a avut la început un caracter exploziv, în Sarmațian erupțiile au dus la apariția andezitelor amfibolice – andezite de Seini, iar spre sfârșitul acestei faze au avut loc erupții de riolite, care străbat prin andezit;

Faza a II-a, în Sarmațian, cu lave variate (dacite, andezite, fie cuarțifere, fie piroxenice);

Faza a II-a, în Ponțian, cea mai răspândită, cu andezite bazaltoide;

Trebuie, așadar, reținut faptul că în depozitele sedimentare se întâlnesc frecvent intercalații ale manifestărilor vulcanice, alcătuite din material piroclastic. Cele mai vechi depozite sedimentare aparțin Tortonianului, fiind formate din tufuri dacitice, ceea ce arată existența primei faze de erupții vulcanice care au avut loc aici. Depozitele aparținând Sarmațianului se întâlnesc la NE de Seini, mai exact în zona de contact cu Munții Oaș.

Ponțianul ocupă o suprafață mare, fiind reprezentat de marne și nisipuri. Cuaternarul acoperă, prin depozitele sale, aproape întreaga depresiune, cea mai mare dezvoltare având-o depozitele piemontane, urmate de aluviunile de lunca și albie, de depozitele loessoide, de eluvii și de depozitele de terasă.

Depozitele piemontane formează planul de racord dintre fundul depresiunii și zonele înalte vecine, fiind alcătuite din îngemănarea conurilor de dejecție ale văilor care debușeau în vechiul golf al Mării Panonice.

2.1 Resursele naturale

Resursele naturale ale zonei în care se localizează orașul Seini sunt reprezentate mai ales de andezit, balast și nisip, iar la acestea se adaugă argilele și marnele, dintre resursele de subsol, în vreme ce resursele de suprafață sunt constituite mai ales din păduri și din prezența râului Someș.

Andezitul este o rocă vulcanică de suprafață de culoare închisă, care datorită durității, are o largă utilizare în construcții, la pavaje, temelii de case, pietre funerare etc. Se exploatează în cariera situată în dealul Bujor ( 395 m altitudine), la poalele căruia se află șoseaua Baia Mare – Satu-Mare.

Balastul și nisipul se exploatează din albia râului Someș, care trece pe la S de Seini, existând aici mai multe balastiere, unde activitatea se desfășoară mecanizat ( legătura cu orașul se face pe un drum neasfaltat – 2 km).

Capitolul 3

Relieful

Din punct de vedere geomorfologic, pe teritoriul orașului Seini se pot distinge 2 mari unități de relief – Câmpia Someșului și dealurile piemontane, localizate în N, V, S și respectiv în E și NE.

3.1 Câmpia Someșului

Face parte din Câmpia de Vest și deține ⅔ din suprafața teritoriului, cuprinzând la rândul ei 3 părți diferite, și anume: lunca Someșului, terasele Someșului și câmpia propriu-zisă.

Lunca Someșului este cea mai nouă formă de relief, cea de pe malul drept aparținând Seiniului, formată din lunca inundabilă și din lunca rar sau parțial inundabilă ( Someșul și-a schimbat albia în decursul timpului, astfel că lunca nu are o continuare);

Terasele Someșului fac trecerea între luncă și câmpia propriu-zisă și sunt în număr de 3:

Terasa I în SV și SE, are 3-5 m deasupra Someșului;

Terasa a II-a, 5-7 m

Terasa a III-a, 10-12 m în N

Câmpia propriu-zisă ocupă majoritatea terenului pe care este situat Seiniul, având în aparență aspectul unui șes întins, cu relief șters, caracteristic zonei de acumulare din cursul inferior al râurilor, dar în realitate prezintă câteva variații, ca de exemplu albii părăsite, grinduri nisipoase, microdepresiuni

.

3.2 Dealurile piemontane

Aparțin Munților Gutâi ( fiind defapt o prelungire spre V a acestora) și ocupă cam ⅓ din suprafața Seiniului. Versanții au pante și expoziții diferite, zona deluroasă ridicându-se brusc deasupra câmpiei la N și NE. Pe alocuri, versanții au pante mari, care ajung uneori chiar la 40°.

Dealurile piemontane sunt reprezentate de: dealul Tarda ( Viile Apei) 475 m, dealul Zugău 486 m, dealul Între Văi 325 m, dealul Cetății 375 m, dealul Bercului 425 m, dealul Comja 652 m, dealul Barnici 400 m, dealul Bujor 395 m ( Seini), dealul Bujoru Săbișii 400 m, dealul La Grăjduț și Dealul Puste ( Săbișa). Aceste dealuri sunt despărțite de văile unor pâraie, afluenți direcți sau indirecți ai Someșului, care sunt, în ordine, de la V la E: valea Zugăului, valea Între Văi, valea Seinelului, valea Bociului, valea Hotarului, valea Satului si valea Rodinii. Toate aceste pâraie și desigur și Someșul exercită o importantă acțiune de eroziune, transport și depunere a materialelor roase din scoarța terestră.

Unii cercetători ( P. Coteț 1957, N. Cernescu și colaboratorii., etc.) sunt de părere că Seiniul se găsește și la contactul cu Depresiunea Baia Mare, care înaintează spre V până în intravilanul Seini, de unde se deschide apoi Câmpia Someșului. În acest context 40% din teritoriul Seini s-ar afla în Depresiunea Baia Mare și ar fi reprezentate prin fragmente de piemont și de glacis, terase, lunci, văi înguste între versanți.

Fragmentele de piemont fac parte din marele piemont al Gutâiului sau Piemontul Baia Mare-Seini, cum este cunoscut în unele din lucrările publicate. Ele reprezintă porțiunile de teren situate pe pantele însorite care se ridică la N de intravilanele Săbișa, Seini și Viile Apei, acoperite de livezi, vii și păduri, până la altitudinea de 450 m. Poartă această denumire pentru că aici solurile s-au format pe un amestec de materiale ( fragmente de andezit și luturi) aduse din zonele înalte ale Gutâiului de o rețea hidrografică minoră și depuse la poalele muntelui ( nu s-au format pe substratul andezitic care constituie roca de fundament). La începutul Pleistocenului, suprafața piemontului a fost adânc sculptată și fragmentată de afluenții de dreapta ai Someșului, care au îndepărtat pe alocuri materialul piemontan, scoțând la zi roca de fundament alcatuită fie din andezite de Seini, fie din argile marnoase sau gresii.

Cu mult timp înainte, versanții au fost acoperiți de păduri de stejar și fag, inclusiv cei cu expoziție S, SE sau SV, păduri care dominau chiar si șesul aluvionar. Însă nevoia de teren agricol și mai ales de terenuri însorite necesare cultivării viței de vie și unor specii de pomi fructiferi, au determinat pe localnici sa defrișeze treptat pădurile și să le transforme în plantații pomi-viticole.

Agricultura parcelară practicată multă vreme, fără măsuri de protecție a făcut ca învelișul de sol să sufere un proces de eroziune accelerată pe alocuri.

Fragmentele de glacis ( câmp subcolinar). Glacisurile sunt porțiuni de teren cu aspect de terase slab înclinate ( sub 4°), situate sub versanții piemontului Seini, formate din materiale aduse din zona înaltă a Gutâiului și depuse pe șesul aluvionar.

În cadrul lucrărilor de teren, pe cuprinsul teritoriului Seini au fost delimitate 4 asemenea fragmente. Primul a fost identificat la N de intravilanul Săbișa, în locul numit "Hoban", folosit ca livadă; al doilea și al treilea au fost localizate la Seini, în locurile numite "Mandy" și "Ciubota", cu aceeași folosință; al patrulea, cel mai întins, este cel pe care se găsește intravilanul Viile Apei.

Acest relief a favorizat, în cea mai mare parte, dezvoltarea multiplă a agriculturii-cultura plantelor ( cereale, legume, plante tehnice, zarzavaturi, viță de vie, pomi fructiferi etc.) și creșterea animalelor.

Capitolul 4

Clima

Clima Seiniului prezintă trăsături specifice, datorate adăpostului oferit de prezența lanțului muntos vulcanic și de larga deschidere spre V, favorizată de Câmpia de Vest ( Câmpia Someșului).

Este influențată de mai mulți factori-așezare, circulația maselor de aer, relief:

Așezarea geografică în NV țării, la contactul dealurilor cu Câmpia Someșului, determină un climat de tranziție;

Circulația maselor de aer, care se realizează aici de la V, are ca principală consecință precipitații bogate;

Relieful, în general puțin accidentat, determină o uniformizare a elementelor climatice ( există totuși 2 nuanțe climatice, una în zona dealurilor, alta în zona câmpiei).

4.1 Temperatura aerului

Temperatura medie anuală în zona Seiniului este de 9,4° Celsius, iar temperaturile cele mai ridicate se înregistrează în lunile iulie ( +20,2° C) și august (+20,1° C), ceea ce dovedește că optimul termic este asigurat culturilor de câmp, pomilor fructiferi și viței de vie. Acest lucru este posibil și pentru că, așa cum s-a arătat, Seiniul este apărat de vânturile reci dinspre N și NE de munți, favorizând și cultura castanului comestibil. Cele mai scăzute temperaturi se înregistrează în luna ianuarie ( media -2° C). Durata zilelor cu temperaturi negative este destul de redusă, reflectându-se în fenomenele de îngheț ale Someșului și ale afluenților săi, care sunt sporadice. Cele mai frecvente sunt temperaturile cuprinse intre -2° C și +5° C, datorită maselor de aer cald și umed din perioada iernii, având drept consecință topirea zăpezii și creșterile de nivel care se înregistrează în bazinul hidrografic al Someșului.

4.2 Precipitațiile

Cantitatea de precipitații înregistrată în limitele zonei Seini are valori cuprinse înre 600 și 800 mm anual, cu o medie multianuală de 690 mm. Cele mai mari cantități cad în lunile mai, iunie și iulie iar cele mai mici în timpul iernii (exemplu- în iulie 75,9 mm, iar în februarie 36,5mm). Până prin 1970 durata învelișului de zăpadă era de 50-60 zile anual, începând de la sfârșitul lunii noiembrie și până la începutul lunii martie, iar grosimea stratului de zăpadă ajungea la 50 cm. Numărul zilelor cu ninsoare era de 23 pe an ( în medie).

Zăpezile se topesc în unii ani brusc, datorită pătrunderii aerului mai cald dinspre V, determinând creșteri importante ale debitelor râului Someș și ale afluenților săi, revărsări și inundații ( cum au fost cele din 1970).

La inceputul iernii și toamna nebulozitatea este detul de accentuată, brumele sunt destul de frecvente, mai ales primăvara ( în luna aprilie), dar și toamna ( în lunile octombrie și noiembrie).

4.3 Vânturile

Predomină vânturile de V, NV și SV, care aduc precipitații bogate și a căror frecvență este de 11,9, 7,3 și respectiv 11 ( în medie), formate sub influența circulației generale a maselor de aer și în raport cu orientarea culmilor muntoase. În 58% din zilele unui an este situație de calm atmosferic, ceea ce reprezintă 204 zile pe an ( media).

Sintetizând, putem spune că zona depresionară în care se situează orașul Seini are un climat de adăpost, dat de amplitudinile termice relativ mici, de precipitațiile suficiente și de bariera creată de munți în calea maselor de aer reci care vin dinspre N și NE.

Pe ansamblu, teritoriul Seini se caracterizează printr-o climă temperat continentală cu ierni destul de blânde și cu veri nu foarte călduroase, favorizând răspândirea vegetației ( naturale și cultivate) – cultura castanului comestibil, a nucului, iasomiei etc., cereale, viță de vie, pomi fructiferi, căpșun, coacăz negru etc., dar și creșterea animalelor.

Capitolul 5

Apele

5.1 Apele curgătoare

Rețeaua hidrografică care drenează Seiniul este tributară Someșului, care curge la circa 2 km în S localității pe o lungime de 8072 m, constituind hotarul natural al orașului cu județul Satu Mare ( comunele Pomi și Valea Vinului, cu care legătura se realizează printr-un pod mobil).

Someșul prezintă multe meandre, având un curs sinuos, are un debit multianual de 111 m3 ⁄s ( adică 1⁄2 din debitul mediu al celui mai mare dintre râurile țării – Siretul). Debitul minim se înregistrează toamna 9,9 m3 ⁄s, iar cel maxim primăvara 1860 m3 / s ( în mai 1970 la Cicârlău – stație hidrologică la 10 km în amonte, debitul Someșului a atins 3000 m3 /s, iar mai sus la Ulmeni 3115 m3 /s, valori egale cu aproape ½ din debitul mediu al fluviului Dunărea, generând grave inundații în bazinul său hidrografic).

Viteza medie a apei este de 2 m/s, lățimea Someșului este în medie de 20 m, iar adâncimea medie a apei este de 1,5 m.

Țărmul de N, aparținănd Seiniului, este mai înalt (2-4 m), este format din argile și marne și a ferit localitatea de inundațiile puternice care au avut loc în 1970. După aceste inundații s-au executat lucrări de consolidare a malurilor Someșului în dreptul combinatului avicol.

Fenomenele de îngheț încep în noiembrie și țin până în martie, cu o durată medie de circa 60 de zile, scăzând la 47 de zile la Satu Mare.

În zona Seini, Someșul primește câțiva mici afluenți de pe dreapta (direcți și indirecți), niște pâraie care izvorăsc din dealurile care mărginesc orașul, aducând aluviuni pe care le depun în câmpie: Zugăul, care izvorăște din vf. Comja, valea sa a fost canalizată în 1969-1970; pârâul Între Văi; Pârâul Boci; Pârâul Satului; Seinelul,care iese din matcă la cele mai mici creșteri de debit, inundând mai ales zona centrala a orașului după ploi abundente căzute într-un interval scurt de timp. Este și motivul pentru care reprezentanți ai autorităților locale au făcut numeroase demersuri către conducerea județului și la București pentru obținerea de fonduri care să permită eliminarea acestui neajuns. S-a reușit, în cele din urmă, demararea lucrărilor în anul 2009, la un baraj pentru regularizarea debitului, lucrări sistate în anul 2012 din cauza lipsei de fonduri. Pe valea Seinelului, în zona de deal s-au construit la Seini primele case și prima biserică.

Fig. 4. Rețeaua hidrografică a Orașului Seini

5.2 Apele subterane

Pânza freatică se localizează la 1-3 m în lunca Someșului, 3-4 m pe terase și 7-18 m în zona dealurilor. Se constată că stratul freatic premanent a coborât cu 3-4 m din cauza consumului foarte mare și datorită despăduririlor. Pe valea Zugăului există un izvor de apă minerală feruginoasă, nefolosit dar care era folosit mai demult, apele sale erau încălzite și oamenii făceau băi pentru tratarea unor afecțiuni reumatismale. Un izvor asemănător există și pe dealul Între Văi.

În zona orașului Seini s-au făcut foraje pentru localizarea unor resurse bogate cu ape freatice, necesare alimentării cu apă a localității.

Revenind, în încheierea capitolului despre ape, la pârâul Seinel, vreau sa adaug că pentru a stopa reversările sale aproape anuale, care aduc atâtea probleme, au existat de-a lungul vremii mai multe propuneri, ca de exemplu realizarea unui canal colector la baza dealului de unde izvorăște sau canalizarea pârâului.

Capitolul 6

Vegetația, fauna, solurile, calitatea mediului înconjurător și zone de risc natural

6.1 Vegetația

Teritoriul ocupat de orașul Seini, impreună cu împrejurimile, reprezintă o zonă de trecere de la câmpie la regiunea montană, lucru care se reflectă și din analiza covorului vegetal, a asociațiilor de plante, care prezintă o evidentă eterogenitate.

Condițiile fizico-geografice variate permit dezvoltarea unei vegetații foarte variate începând de la cea caracteristică zonei joase și luncilor până la vegetația pădurilor de munte. Mai mult, datorită climatului relativ blând, în aceste locuri se dezvoltă în bune condiții castanul comestibil, sub formă de plantație. Castanul dulce (Castanea sativa) este o plantă de origine mediteraneeană care își are în această parte de țară limita nordică.

Vegetația naturală întâlnită pe teritoriul orașului Seini poate fi incadrată la zona forestieră, subzona pădurilor de fag și stejar care domină aproape întreaga zonă montană a Gutâiului, aflată în folosință silvică. Mai jos, pe versanții din zona de piemont, acolo unde se găsesc terenurile cu viță de vie, pomi fructiferi, tufărișuri și pajiști, predomină pădurile de stejar ( Quercus robur și petraea, mai puțin cerris), ca specie dominantă însoțită de Fagus silvatica, Fracsinus excelsior, Cornus sanguinea, Corylus Avellana, Pirus piraster, Populus sp., Tilia cordata și tumentosa etc.

Observațiile culese de pe teren au pus în evidență faptul că o dată cu altitudinea se modifică și raportul dintre specii, îndeosebi dintre stejar și fag. Astfel, de la 400 m în jos, pe versanții însoriți din zona piemontului, frecvența fagului scade în favoarea stejarului și gorunului.

Aceleași observații de teren mi-au permis identificarea unui număr de 18 asociații vegetale, începând din lunca Someșului până pe dealurile cele mai înalte. Dintre aceștia aș aminti doar câteva:

Asociația de plopi și salcie (Populeto salicetum), se întâlnește în lunca Someșului, formând singura asociație cu esențe moi. Stratul de arbori este format din Populus alba, nigra și tremola, care au 8-11 m înălțime, la care se adaugă unele specii de salcii. Stratul de arbuști este reprezentat de Prunus spinosa, Rosa canina etc.

Stratul ierbos acoperă solul în proporție de 60-70% și este format din mezofite și higrofite – Trifolium repenz, Agrostis alba, Mentha, etc.

Asociația de stuf (Scirpo – Phragmitetum), ocupă suprafețe destul de mari în lungul Someșului, ca și pe locul unor foste meandre ale Someșului. Elementul dominant este Phragmites communis 2,5-3 m înălțime, care formează desișuri destul de compacte, cu puțtine specii însoțitoare (Agrostis alba, Juncus effusus). Stuful este utilizat de către localnici la producerea unor obiecte de uz casnic.

Asociația de salcâm (Robinietum pseudacacie) se localizează în locurile mai înalte din lunca Someșului, pe o suprafață mai mică. În alcătuirea stratului de arbuști intră Prunus spinosa, Rubus caesius, iar stratul ierbos acoperă 70% din întindere, cu specii diferite, mai ales graminee (Agrostis tenuis).

Asociația de păiuș firuță (Festuca sulcata – Agrostis tenuis ), localizată în locurile de trecere de la zona de câmpie la cea de deal, pe pantele însorite cu asociații xerofile, iar pe cele umbrite cu asociații mezofile. În părțile noastre este specifică asociația mezofilă (Datylis glomerata, Trifolium pratense etc.). Mai sus, întalnim și specii xerofite (Agrimonia eupatoria). Pe ansamblu, asociația formează pajiști și fânețe cu o bună productivitate (7000 kg masa verde la ha).

Asociațiile de rogoz (Caricetum vulpinae) si de pipirig (Juncetum effusi), întâlnite de-a lungul văii Zugău, în locurile numite de localnici "toagul lui Mandy", respectiv "fânațul lui Mandy", pe circa 6 ha, cu o valoare economică redusă, formate din Karex vulpinae, Juncus conglomeratus, Gliceria aquatica etc.

Asociația de gorun (Quercetum petraea corylosum), întâlnită în primul etaj al zonei pădurilor, la 450-500 m altitudine, pe pantele mai puțin înclinate, de 10-20° ale dealurilor Cetății, Între Văi, Boci, Zugău. Dintre arbori – Quercus petraea, Tilia cordata, ș.a., iar dintre arbuști – Corylus avellana, Rubus caesius. Stratul ierbos este format din Poa memoralis, Lathyrus vernus și acopera circa 70% din suprafață.

Asociațiile de gorun cu carpen, de fag cu carpen (Quarceto – Carpinetum transilvanicum), (Carpineto – Fagetum) au o mare răspândire pe toate dealurile la 350-600 m, mai ales pe dealul Cetății; stratul de arbori Quercus petraea, Carpinus betulus, cu 20-30 m înălțime și mare valoare economică. Dintre arbuști – Corylus avellana, Cornus sanguinea etc., iar ca ierburi Poa memoralis, Asperula odorata, formând un strat bine închegat.

6.2 Fauna

Este răspândită în legătură strânsă cu factorii fizico-geografici, care oferă hrană și adăpost.

Fauna de câmpie este formată din specii de păsări ca: cioara, vrabia, ciocârlia, ciocănitoarea etc., rozătoare (popândău, hârciog, șoarece de câmp, iepure etc.), vulpi, dihori, numeroase insecte.

Fauna pădurilor este reprezentată de păsări ca: guguștiuc, gaiță, privighetoare, pițigoi; mamifere (cerb, căprioară, urs, vulpe, lup, veveriță, jder etc.)

Fauna acvatică este întâlnită in Someș – somn, crap, știucă, plătică, dar este afectată de polurea apelor în zona Dej, ca și în apele foarte poluate ale afluentului Săsar. Fauna bălților și luncilor se localizează de-a lungul Someșului și este formată din protozoare, viermi, moluște, artropode, păsări (berze, rațe sălbatice, fazani), iepuri, vulpi.

6.3 Solurile

Analizând învelișul de sol din zona Seini, se constată o mare complexitate pedologică, determinată de influența în timp a factorilor pedogenetici și în mod deosebit de formele de relief, gradul de evoluție și dezvoltare a profilului, gradul de eroziune, de gleizare și pesudogleizare etc. Dintre soluri, mai răspândite sunt:

Solurile brune luvice, care ocupă 1022,3 ha, întâlnite pe terase, în Câmpia Someșului și pe versanții piemontului Seini, au evoluat mult timp sub o vegetație de pădure, care a intensificat procesul de alterare și levigare. Profilul este de tipul Ao – El – Bt – (R).

Luvisolurile albice se întâlnesc pe terase și în Câmpia Someșului, numai pe terenuri plane și microdepresionare, unde ocupă 209,9 ha. Ele s-au format pe un material parental alcătuit din luturi de carbonatate suprapuse pe un strat de nisip sau de pietriș, în locuri unde apa freatică la 1-1,5 m și sub influența unei vegetații de pădure (stejar). Succesiunea orizonturilor este: Ao – Ea – Bt – C.

Solurile gleice se întâlnesc în locurile joase de pe terase de luncă și în albiile vechi, părăsite ale Someșului, pe 199,2 ha. Au succesiunea orizonturilor: Ao – Ago – Gr – C(R).

Solurile pseudogleice ocupă 549,7 ha pe fragmentele de glacis de la Viile Apei, în Câmpia Someșului și pe terasa de luncă de 3-5 m a Someșului. Au profilul de tipul AoW – BW – C sau AoW – BW – Bgo – C.

Protosolurile aluviale ocupă o suprafață de 195,9 ha în lunca inundabilă a Someșului și mai puțin pe terasa de luncă de 3-5 m.

Solurile aluviale au fost identificate în lunca rar inundabilă a Someșului, de la Săbișa până la Apa, pe o suprafață de 390,2 ha. Au următoarea succesiune a orizonturilor: Ao – AC – C.

Erodisolurile sunt puternic erodate, ocupă 364,5 ha pe versanți însoriți și puternic înclinați din zona piemontană Săbișa – Viile Apei.

6.4 Calitatea mediului înconjurător și gestiunea deșeurilor

Calitatea mediului înconjurător este influențat atât ditect de către comportamentul locuitorilor orașului, cât și indirect de către gradul de poluare a orașelor învecinate. Astfel, Seiniul aflat la o distanță relativ mică de Baia Mare, este poluat de activitățile de metalurgie neferoase și iazurile de decantare din care ajung în atmosferă cantități apreciabile de pulberi cu conținut de metale curente. Însă în ultimii ani se constată o tendință de îmbunătățire a calității aerului, solului și apei, întrucât activitățile industriale din zonă fie s-au redus, fie și-au îmbunătățit tehnologia.

6.4.1 Poluarea solurilor

Calitatea solurilor pe raza localității este corespunzatoare, cu excepția unor mici zone degradate ce sunt reprezentate în intravilan de suprafețele aflate în exploatarea carierei de andezit și care după exploatare rămân neutilizate din cauza terenului stâncos și a prafului emanat la pușcare.

O altă sursă de poluare, atât a solurilor cât și a pânzei freatice, o constituie dejecțiile animaliere, provenite de la fermele din zonă, la nivelul anului 2013 în Seini fiind înregistrate 9 societăți comerciale și 21 de entități fără personalitate juridică cu obiect de activitate creșterea animalelor sau activități în ferme mixte.

În prezent fermele de animale din zona Seini sunt specializate pe creșterea porcinelor și a păsărilor, bovinele și ovinele fiind crescute mai ales de mici întreprinzători, zona având însă o tradiție îndelungată în acest sens, în perioada comunistă aici funcționând mai multe combinate de mari dimensiuni de creștere a animalelor: 2 combinate de porcine, 2 de bovine și 2 de păsări.

6.4.2 Poluarea apelor

Una din cauzele principale ale poluării apelor din Seini o constituie lipsa sistemului de canalizare de pe întreg teritoriul orașului, sistemul existent deservind doar o parte din orașul Seini. În plus, acesta nu este legat la o stație de epurare cu toate treptele necesare tratării apelor uzate înaintea reintroducerii acestora în circuitul natural, ceea ce presupune riscuri sporite pentru mediu și favorizează poluarea apelor și a solului.

În aceste condiții locuitorii și societățile comerciale care nu sunt racordate la sistemul de canalizare utilizează bazine vidanjabile mai mult sau mai puțin impermeabilizate sau deversează apele menajere direct în sol sau în apele de suprafață, în final ajungând în pânza freatică. Aceste practici presupun riscuri sporite de contaminare a apei potabile, dar și a solului, cu riscuri ulterioare pentru sănătatea oamenilor și a animalelor care consumă această apă. Pe de altă parte, conform informațiilor actuale, calitatea apei subterane respectă parametrii pentru apă potabilă, astfel încât tratamentul apei distribuite în system centralizat constă doar în tratarea sa cu clorură de var. Totuși, sistemul de alimentare cu apă potabilă nu acoperă întregul teritoriu al UAT Seini, astfel că o mare parte dintre locuitori utilizează ca sursă de apă principal fântânile sau aducțiunile de apă, apa provenită din aceste surse nefiind tratată în niciun fel.

În aceste condiții este necesară extinderea rețelei de apă și canalizare în întregul oraș Seini și în satele aparținătoare, pentru a se evita în viitor aceste riscuri pentru mediul înconjurător și pentru populație.

6.4.3 Poluarea aerului

Principalele surse de poluare a aerului din Seini fac parte din categoria surselor urbane și industrializate precum încălzirea rezidențiale proprie, prepararea domestic a hranei, traficul rutier, centralele termice pentru industrie și emisiile din activitățile industriale. Cu toate că se înregistrează anumite îmbunătățiri în acest domeniu și poluarea aerului s-a diminuat, calitatea aerului rămâne totuși critică la indicatorul plumb.

Calitatea aerului este influențată negativ de următoarele elemente:

traficul intens, localitățile Seini și Săbișa fiind tranversate de drumul european E58, care prezintă un flux important de autovehicule, generând poluarea aerului cu gaze de eșapament și praf. În plus, în lipsa unei centuri ocolitoare tranzitarea orașului pe E58 generează aglomerație și un nivel ridicat de zgomot.

activitățile de la cariera de andezit din exteriorul orașului, care produc cantități însemnate de praf și fum.

activitățile de la fermele zootehnice din oraș care produc mirosuri neplăcute.

6.4.4 Poluarea sonoră

Cea mai importantă sursă de poluare sonoră din orașul Seini este reprezentată de traficul intens de pe drumul european E58 care tranzitează localitățile Săbișa și Seini și care concentrează întreg traficul din nordul țării între orașele Baia Mare și Satu Mare și către granița cu Ungaria și Ucraina. Din această cauză artera de circulație este în permanență aglomerată, fiind utilizată atât pentru traficul de marfă, cât și pentru cel de călători și generează nivele ridicate de zgomot.

Având în vedere lipsa unei centuri de ocolire a orașului Seini, poluarea sonoră, poluarea aerului și aglomerația generată de acesta nu pot fi evitate, generând discomfort și pericole pentru sănătatea și siguranța cetățenilor.

6.5 Gestiunea deșeurilor

Activitatea de salubrizare din orașul Seini a fost externalizată către ROMSAL SERV SA Baia Mare începând cu luna mai 2010 pentru o durată de 10 ani. Serviciul public de salubrizare concesionat cuprinde următoarele activități:

Precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor municipale, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deșeurile municipale și din deseurile menajere, cu excepția celor cu regim special;

Colectarea si transportul deșeurilor voluminoase provenite de la populație, instituții publice și agenți economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.);

Colectarea, transportul, sortarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor provenite din gospodariile populației, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară a locuințelor/ apartamentelor proprietate individuală (construcții / demolări).

În prezent se face colectare selectivă pentru plastic și metal, urmând ca pe viitor să se colecteze selectiv sticla și hârtia.

După colectare, deșeurile se transportă la rampa de gunoi special amenajată, transportul efectuându-se cu următoarele periodicități:

Zilnic pentru deșeurile menajere din zona centrală;

Săptămânal pentru deșeurile menajere de la blocurile de locuințe;

La cerere pentru deșeurile voluminoase și din reamenajări.

Înainte de anul 2010 deșeurile colectate din orașul Seini erau transportate către rampa de gunoi cu incinerare de pe teritoriul administrativ al localității, cu o capacitate proiectată de 20.000 mc, care însă nu era conform cu standardele europene de mediu și a fost închisă.

6.6 Zone de risc natural

6.6.1 Risc seismic

Muniții Oaș – Gutâi – Țibleș fac parte din lanțul vulcanic Neogen-Cuaternar al Carpaților de Est și reprezintă sectorul Nord-Vestic al teritoriului național. Activitatea vulcanică intensă s-a desfășurat în timpul Neogenului și este rezultatul proceselor magmatice legate de aria de subducție. În prezent activitatea vulcanică este una extrem de redusă. Din punct de vedere al protecției seismice, Normativ P100, orașul Seini și satele aparținătoare sunt situate în zona E cu coeficientul Ks=0,12 și perioada de colt TC=0,75 secunde.

6.6.2 Inundații

Pe teritoriul UAT Seini apar riscuri de inundații pe cursurile pârâurilor Seinel și Zugău, cu zone inundabile în centrul orașului, Lunca Bac și zona albiei pârâului Seinel. Având în vedere faptul că debitele acestor două cursuri de apă sunt influențate puternic de regimul precipitațiilor, creșterea bruscă sau pe perioade îndelungate a cantității de precipitații căzute (de exemplu primăvara, sau în cazul ploilor torențiale de vară), poate cauza ieșirea apelor din albie și inundarea zonelor învecinate.

De asemenea, pe cursul acestor două pârâuri se constată fenomene de colmatare a albiilor, impunându- se supravegherea constantă a stării în care se află abliile pentru a se ține sub control acest risc.

6.6.3 Alunecări de teren

Zonele supuse riscului de alunecare de teren de pe teritoriul UAT Seini sunt zona carierei de andezit și anumite zone mai înalte ale orașului. Alunecările de teren din zona carierei de andezit apar din cauza faptului că exploatarea se face prin pușcare, acest procedeu generând vibrații dăunătoare și căderi de roci, afectând totodată rezistența și stabilitatea terenurilor și chiar a

construcțiilor aflate în vecinătate.

În ceea ce privește zonele mai înalte, deluroase, riscul de alunecări de teren vine din faptul că substratul acestora este format din 40 – 50 cm de sol vegetal argilos urmat de un strat de circa 4 m argilos-nisipos de deluviuni în masa căruia sunt cuprinse fragmente de rocă, iar sub aceste deluviuni o zonă de andezite alterate. Din această cauză, substratul prezintă risc de pierdere a coeziunii și stabilității rocilor putând apărea alunecări de teren.

Cu toate acestea, plantațiile pomicole din zona de deal a localității minimizează acest risc, în intravilanul existent al orașului Seini nesemnalându-se alunecări și prăbușiri de teren, însa este necesară în continuare ținerea sub control a acestui risc.

Capitolul 7

Populația

7.1 Evoluția numărului de locuitori

Analizând datele oferite din recensămintele populației din 1900 și până în prezent, constatăm că numărul locuitorilor Seiniului a sporit aproape tot timpul, cu excepția perioadelor celor două războaie mondiale, când mulți seineni și-au pierdut viața pe front sau prin deportări, ca și după 1990 când în unii ani, sporul natural a fost negativ.

Cele mai înalte ritmuri de creștere s-au înregistrat între recensămintele din anii 1966 și 1977 când populația Seiniului a sporit cu 1259 persoane (de la 7796 la 9055 locuitori), datorită mai ales sporului natural ridicat, în condițiile unei rate înalte a natalității (15,3‰ în 1966 și 19,8‰ în 1977), coroborată cu o scăzută rată a mortalității (8,4‰ în 1966), care însă a crescut la 11,7‰ în 1977, dar și pe seama sporului migrator (multe persoane, mai ales specialiști în agricultură, învățământ etc., s-au stabilit în Seini cu familiile sau și-au întemeiat aici familii).

Dacă comparăm datele de la recensămintele din 1977 și 1992, observăm că populația Seiniului a crescut cu numai 137 persoane, de la 9055 locuitori în 1977 la 9192 locuitori în 1992, cu o medie de doar 9 locuitori pe an (față de perioada '66 – '77, când media a fost de 115 locuitori pe an). Cauza: schimbările produse în viața românilor, implicit în viața seinenilor după decembrie 1989 (pierderea locurilor de muncă, scumpirile repetate, care au generat scăderea nivelului de trai). A scăzut natalitatea, a crescut mortalitatea, existând 4 ani la rând (1992 – 1995) în care sporul natural al populației a fost negativ: '92, natalitate 13,1‰, mortalitate 13,8‰, spor natural -0,7‰, în '93 natalitatea 11,3‰, mortalitatea 13,1‰, sporul natural -1,8‰, în '94 natalitatea 11‰, mortalitatea 14,3‰, sporul natural de -3,3‰, în '95, natalitate 11,2‰, mortalitate 13,5‰, spor natural -2,3‰, etc.

Și între ultimele două recensăminte (2002 și 2011) constatăm o scădere cu 1335 persoane, de la 10105 locuitori, respectiv 8770 locuitori, cauzele fiind aceleași- mortalitatea mai mare decât natalitatea și rata emigrărilor spre tări din V Europei (Spania, Italia, Portugalia, Germania, Franța, Belgia etc.) sau S.U.A și Canada.

Fig. 5. Populația stabilă din județul Maramureș și din Orașul Seini la 1 ianuarie 2012 (Primăria Orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

Densitatea populației

În 2011, densitatea populației orașului Seini a fost de 150,56 locuitori pe km pătrat, fiind superioară atât celei de la nivelul județului – 73,17 loc. pe km pătrat, deci de peste 2 ori, cât și celei naționale – 84,4 locuitori pe km pătrat, de 1,78 de ori mai mare.

7.2 Structura populației

7.2.1 După naționalitate

Conform RPL din 2011, majoritatea seinenilor sunt români, din cei 8770 locuitori, 7044 sunt români (80,31%), 1476 maghiari (16,83%), 194 rromi (2,21%), 28 germani (0,31%), 3 ucrainieni (0,03%). Trebuie subliniat faptul că în perioada interbelică, Seiniul avea o puternică comunitate de evrei- 685 în 1930, mulți pierzându-și viața în lagărele de exterminare naziste din al doilea război mondial- Auschwitz- Birkenau, iar supraviețuitorii au emigrat în Israel, astfel că în prezent, la Seini nu mai există nici un evreu.

Fig. 6. Structura pe etnii a orașului Seini (Primăria orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

7.2.2 După grupe de vârstă și sexe

Orașul Seini prezintă o structură a populației pe grupe de vârstă caracterizată prin reprezentarea mai bună a populației mature față de populația tânără sau vârstnică, fenomenul de îmbătrânire a populației nefiind încă accentuat, însă situația actuală constituie premisele pentru accentuarea acestuia în viitor.

Astfel, dintre cele 10.331 de persoane înregistrare la 1 ian. 2012 în Seini (cuprinzând și satele aparținătoare Săbișa și Viile Apei), 64% (6.600 de persoane) sunt cu vârsta sub 45 de ani, iar cea mai bine reprezentată grupă de vârstă este cea de 40-44 de ani având un procent de 9,72% din totalul populației. Următoarele grupe ca reprezentare sunt: 35-39 de ani având un procent de 8,98%, 30-34 de ani cu un procent de 8,79% și 25-29 de ani cu un procent de 8,32%. După vârsta de 45 de ani, populația Seiniului scade simțitor, astfel încât populația cu vârstă peste 45 de ani ajunge să fie în procent de 36% .

În ceea ce privește structura populației pe sexe, orașul Seini se caracterizează printr-o ușoară majoritate feminină, la 1 ian. 2012 balanța înclinându-se ușor în favoarea sexului feminin, care reprezintă 50,97% din totalul populației, diferența fiind de 201 persoane. Un indicator utilizat în

Fig. 7. Structura populației pe vârstă și sexe a Orașului Seini (Primăria Orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

studiile demografice care analizează comparativ raportul populației masculine și a celei feminine (nr. bărbați/nr. femei *100) este raportul de masculinitate care are valoarea medie de 96 în orașul Seini, ceea ce înseamnă că la 100 de femei corespund 96 de bărbați, valoare superioară mediei naționale și egală celei județene. Astfel, la nivel județean acest raport este similar, și anume 96 de bărbați la 100 de femei, iar la nivel național este diferență de 1 punct, respectiv 95 de bărbați la 100 de femei (1 ian. 2012).

7.2.3 După religie

În ceea ce privește apartenența religioasă a locuitorilor orașului Seini, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor 2011, majoritatea

populației este de religie ortodoxă, respective 5.739 de locuitori reprezentând 63,86% din populația totală a orașului. Următoarele religii ca și reprezentare sunt: religia Reformată cu 1.001 locuitori reprezentând 11,14%, religia Greco-Catolică cu 873 locuitori reprezentând 9,71% și religia Romano-Catolică cu 573 de credincioși (6,38%).

Fig. . Apartenența religioasă a locuitorilor orașului Seini (Primăria orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

7.2.4 Structura pe nivel de educație a populației

În ceea ce privește nivelul de educație al populației din orașul Seini, rezultatele finale ale RPL 2011 relevă faptul că ultima formă de învățământ absolvită de majoritatea locuitorilor aparține învățământului secundar (75,02% din populația stabilă de peste 10 ani), urmată de învățământul primar (12,27%), învățământul superior (8,61%) și învățământul postliceal (1,71%). În același timp, 2,39% din locuitorii orașului sunt fără școală, dintre care 0,45% fiind analfabeți (36 de persoane).

La nivelul orașului se înregistrau astfel 688 de personae cu studii superioare finalizate, dintre care 645 până la nivel de licentă, și 137 de persoane cu studii postliceale sau de maiștri. De asemenea, dintre cei 5.996 de locuitori care au terminat o formă de învățământ secundar, 2.443 au absolvit liceul, 2.282 de locuitori au finalizat doar gimnaziul, iar 1.271 o școală profesională sau o școală de arte și meserii. Pe lângă aceștia, 981 de personae au finalizat doar 4 clase (aici intrând și populația școlară cu vârste sub 14 ani –590 de persoane).

Fig. . Structura pe nivel de educație a populației a orașului (Primăria orașului Seini și Recensământul Populației și al Locuințelor 2011, rezultate definitive)

7.3 Mișcarea migratorie a populației

Prezintă importante schimbări, dacă vom compara, anii '70 cu anii '90. Acum 40 de ani, mulți seineni lucrau înafara localității, mai ales la Baia Mare sau în minele din zonă, în '73, peste 1000 de navetiști din Seini la care se adăugau cei peste 200 de navetiști care veneau spre Seini zilnic.

Destul de mulți seineni lucrau ca muncitori sezonieri în diferite zone din țară, în construcții, la pădure, în agricultură, zonele cele mai căutate fiind Banatul, Carpații, Capitala țării.

După decembrie '89, mișcarea migratorie s-a redus, între cause fiind și decăderea economiei, care, trecând printr-un proces de recesiune a determinat pierderea multor locuri de muncă, mai ales în industrie, agricultură, construcții. În schimb, un număr destul de mare de seineni pleacă să muncească în străinătate, în țări ca: Ungaria, Austria, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Israel, S.U.A, Canada etc., unii stabilindu-se definitiv acolo. Unii dintre cei plecați peste hotare se întorc peste un timp în Seini, unde cu banii câștigați își construiesc locuințe sau își deschid o afacere.

Din analiza elementelor care constituie mișcarea migratorie a populației, respectiv stabilirea sau schimbarea reședinței sau a domiciliului, se constată că Seiniul este mai mult un oraș sursă decât un oraș de destinație.

Fig. 9. Rata sporului natural în orașul Seini, județul Maramureș și România, 1990-2011 (Primăria Orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

Fig. 8. Rata natalității și mortalității în orașul Seini între anii 1990-2011 (Primăria Orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

Capitolul 8

Așezările

8.1 Istoricul așezărilor

Orașul Seini este o așezare veche, care are prima atestare documentară la 1341. Cuprinde Seiniul propriu zis și 2 sate, Săbișa și Viile Apei, cu care până în 1989 formau o comună. În 1989, 23 de localități rurale mai dezvoltate (între care și Seiniul) sunt decretate orașe (cu funcții agro-industriale), astfel că numărul orașelor României ajunge la 260.

În aceste părți de țară au existat așezări încă din epoca de piatră și din epoca bronzului, așa cum atestă descoperirile arheologice de la Seini, Ilba, ca și din alte așezări ale regiunii. Aici s-au găsit unelte, obiecte casnice și arme (topoare de bronz) care datează încă din epocile amintite (în muzeul din Oradea există topoare de bronz din epoca dacică găsite în zona Seiniului). Mai mult, satul Apa din județul vecin Satu Mare, figurează printre așezările din Dacia în vârsta a II-a a fierului în lucrările arheologice ale marelui nostru istoric Vasile Pârvan (Borovsky Samu 1909, Sf. Mărcuș 1938). Defapt, existența unor variate bogății oferite de cadrul natural (păduri, terenuri agricole, pășuni și fânețe naturale) dar și condițiile naturale favorabile ale zonei au constituit tot atâtea motive ca omul să viețuiască în această parte de țară.

În perioada Daciei romane, zona Seiniului s-a aflat înafara provinciei, dar legăturile dintre dacii liberi și dacii aflați în Dacia Porolissensis au contribuit cu siguranță, deoarece în Maramureșul istoric (parte a Daciei rămase liberă) s-au descoperit monede romane. Ca și pe teritoriul Daciei ocupate de romani, și aici a existat o continuitate de viață și de muncă, care nu poate fi contestată.

Odată cu organizarea formațiunilor politice feudale din secolul XI – XIV, apar și primele atestări ale așezărior din zonă, Seiniul fiind amintit la 1341 ca important târg (oppidum) într-un document (Szirmay Antal 1809 – 1810). Însă localitatea este cu siguranță mai veche.

Încercările de expansiune a statului feudal maghiar au întâmpinat o puternică rezistență din partea formațiunilor prestatale, cnezate și voievodate, în care se găseau și cetățile din regiune: Medieș, Ardud, Seini, Baia Mare, Chioar etc. Soarta cetății Seini a depins în bună măsură de cea a cetății Satu Mare, care reprezenta unul din obiectivele aflate în atenția planului general de cotropire a voievodatului condus de românul Menumorut.

Documentele privind existența cetății Seini ca un centru stabil, ridicat înainte de ocuparea Transilvaniei de către unguri, sunt numeroase și concludente (Maksai Ferencz, 1940), arătând Seiniul ca cetate și localitate existentă între secolele X – XII. În secolul XIII Seiniul este despomenit sub numele de "Castru Zynyr". În secolul XIV este din nou amintit în niște notații privitoare la zeciuiala papală din 1334 și 1382.

Se spune că la cucerirea Transilvaniei de către unguri, aceste părți aparțineau familiei Morut, care apoi s-ar fi maghiarizat. Defapt, acest nume este amintit de mai multe ori (Szirmai Antal, 1809 – 1810) ca fiind stăpânitoarea vastului domeniu "Szinyer", care se întindea de la Cămârzana (azi în județul Satu Mare) până la Jibou (în județul Sălaj) și Bușag (Maramureș).

Încă de acum mai bine de 650 de ani, Seiniul avea o populație destul de numeroasă, la jumătatea secolului XIV, aici exista o parohie romano-catolică cu pleban și capelan, deci de aici se trage concluzia logică că localitatea era bine populată.

În 1491, cetatea era a Jagellonilor, iar în 1493 a fost cucerită de Bathori Andras și Istvan de Ecsed. În 1520 întregul domeniu Zynyr ca și cel al Medieșului au fost cedate unor familii nobiliare.

În 1583 domeniul revine Susanei Bathori, o descendentă a familiei Ecsed.

Primele case, defapt niște colibe, au fost ridicate pe valea Seinelului, la poalele dealului Cetății și erau vopsite în albastru iar mult mai târziu, satul s-a extins în zona de câmpie. Se pare că acolo, pe Seinel, au avut iobagii români prima lor biserică, acolo unde există și azi un cimitir în locul numit "fludera morii" – "biserica haiducilor"; biserica era acoperită cu nadă (trestie) și avea un potir de lemn, semne ale sărăciei în care se zbăteau iobagii români (potirul a fost trimis mai târziu episcopiei din Gherla și nu se mai știe nimic de soarta lui).

De-a lungul secolului XVI – XVII localitatea a fost distrusă de mai multe ori, parțial sau aproape în întregime. Astfel în 1563, la V de Seini a avut loc , spre comuna Apa, o luptă sângeroasă, locul fiind denumit apoi Valea Sângelui, mormintele celor căzuți în luptă, putându-se vedea până în secolul trecut. Se pare că atunci, cetatea a fost distrusă. Apoi în 1605, armata generalului Basta, în trecere prin zonă distruge Seiniul, în 1677 armata lui Ștefan Weseleny atacă localitatea, îi provoacă distrugeri importante, jefuind până și biserica. În 1717 tătarii dau foc localității, care devine o ruină (bisericii romano-catolice i-au rămas doar pereții).

Crește starea de sărăcie și de mizerie, astfel că se întețește lupta antifeudală, unii iobagi devenind haiduci. Iobagii români participă la răscoalele țărănești din 1437, 1514, 1784 și la revoluția de la 1848.

În 1831 Seiniul a fost afectat de o epidemie de holeră, care a secerat multe vieți iar la 9 septembrie 1848 are loc un puternic incendiu, declanșat dintr-un atelier de fierărie de pe Ulița Mare, care a prefăcut în scrum 104 case, biserica și școala romano-catolică.

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea apare și la Seini și începe să se dezvolte economia capitalistă prin înființarea primelor intreprinderi. Din 1859 începe să se fabrice spirt iar din 1875 drojdie. În 1884 se dă în folosință calea ferată Satu Mare – Baia Mare, care trece și prin Seini, în 1891 ia ființă o întreprindere de pietre funerare, care lucra încă de la început cu 50-60 de muncitori.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Seiniul era reședință de plasă, avea pretură, tribunal rural, percepție, notariat public, carte funciară, departament de finanțe, jandarmerie, 2 bănci, poștă, telegraf, moară cu aburi, 2 cazinouri, tipografie.

În anul 1900, în Seini lucrau în industrie 429 muncitori, în transporturi 57 persoane, în comerț 95 persoane, iar în agricultură 475 persoane.

Începutul de secol XX, găsește Seiniul sub ocupație maghiară. Viața seinenilor era grea, majoritatea fiind săraci.

În 1919, aprilie, de Vinerea Mare, Seiniul este eliberat de sub ocupația maghiară.

Seinenii participă cu mult entuziasm și cu multă bucurie la Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Prin reforma agrară din 1921, se realizează împroprietărirea seinenilor cu pământ, câte 2 iugăre și loc de casă la marginea localității. La vremea aceea, Seiniul avea 6000 locuitori și era a III-a localitate a județului Satu Mare de care aparținea atunci, după Satu Mare și Baia Mare.

În toată perioada interbelică, Seiniul cunoaște o frumoasă dezvoltare sub administrație românească. Se înființează o uzină electrică în 1933, o fabrică de abrazive pe suport în 1934, dar se și extind suprafețele ocupate de terenurile agricole.

Începe însă al doilea război mondial și Seiniul revine sub ocupație maghiară, împreună cu Ardealul de nord, în urma pactului hitleristo – stalinist semnat de miniștrii de externe ai Germaniei și URSS. Mulți seineni se refugiază sau sunt deportați (mai ales evrei, se vorbește de vreo 600 de evrei dintre care s-ar fi întors doar 35).

La 18 octombrie 1944, Seiniul este eliberat de sub ocupația hortisto – hitleristă, revenind din nou patriei mamă, ca și tot nordul ardealului. În toamna aceluiași an, 1944, la Seini se înființează o cooperativă meșteșugărească, iar în ianuarie 1945, o cooperativă de consum.

Prin reforma agrară din 1945, se atribuie unui număr de 722 de familii, 3190 de iugăre de pământ.

Alegerile din 19 noiembrie 1946 sunt câștigate de partidul comunist. Are loc la 11 iunie 1948, naționalizarea principalelor mijloace de producție. La Seini sunt trecute în proprietatea statului principalele întreprinderi, morile, farmaciile, cinematograful etc.

Începe procesul de colectivizare a agriculturii, prin care și seinenii sunt deposedați de pământuri, păduri, animale, unelte (la acea vreme, existau în Seini câțiva moșieri ale căror pământuri au fost expropriate – în numar de 14 moșii cu peste 50 ha, aparținând familiilor Kávássy, Mandy, Crăciun, Sălăjan, Papolczi, Bárány etc.). Unele dintre familiile de moșieri au plecat după ce li s-au luat proprietățile în alte țări, mai ales în Ungaria, altele au preferat să rămână, murind săraci lipiți pământului (după ce li se fixase domiciliul forțat în diferite locuri din țară).

Urmează perioada socialistă care a avut și unele realizări pentru seineni. Se dezvoltă industria, apar noi ramuri industriale: cea a tricotajelor și confecțiilor, iar intreprinderile mai vechi se măresc, se modernizează – ex: fabricile de drojdie și abrazive pe suport, folosind materii prime locale sau aduse din alte părți ale țării și forța de muncă locală. Se dezvoltă și agricultura. În 1967 se dă în folosință un mare combinat avicol, o intreprindere de stat pentru creșterea și îngrășarea porcilor, o fermă de vaci, grajduri, magazii etc.

Sunt create noi locuri de muncă, se construiesc numeroase locuințe, case sau blocuri cu peste 100 de apartamente, cel mai mare magazin universal din mediul rural din țară, s-a modernizat piața de alimente, s-au modernizat principalele drumuri. S-au dezvoltat învățământul, ocrotirea sănătății, se construiește un cămin cultural la Seini și altul la Săbișa, stația de epurare a fabricii "Seineana", se încheie procesul de electrificare a localităților comunei etc.

Urmează evenimentele din decembrie 1989, prin care și la Seini conducerea comunistă este îndepărtată fără violență și fără vărsare de sânge, iar seinenii își aleg pentru prima oară după multă vreme pe cei care să-i conducă.

În anii care s-au scurs de la aceste evenimente, în viața seinenilor au avut loc importante schimbări, din păcate cele mai multe în rău. Economia a fost mai mulți ani la rând în cădere liberă, s-au închis și se închid intreprinderi, firme iar seinenii își pierd locurile de muncă și ajung pe drumuri, astfel că scade nivelul de trai. Prin aplicarea Legii 18 din 1991, seinenii reintră în posesia pământurilor și a pădurilor confiscate de comuniști, începe procesul de privatizare a economiei, care atrage un număr destul de mare de localnici, mai ales în domeniul comerțului.

Se extinde rețeaua de gaz metan, se trece la realizarea alimentării cu apă și canalizare a orașului, iar în perspectivă se dorește construirea unei stații de epurare (posibil pe structura celei existente pentru a deservi fabrica de drojdie și oțet).

Satul Săbișa este atestat documentar în 1492, iar Viile Apei este un sat apărut acum vreo 100 de ani prin fenomenul de roire. Ambele sate au aparținut mereu de Seini și s-au aflat tot timpul în strânse legături și sub influența acestuia.

8.2 Originea denumirii

Denumirea orașului Seini a suscitat mereu păreri diferite. Unii spun că numele localității vine de la pârâul Seinel, care izvorăște de sub vârful Comja și trece prin centrul orașului. Alții susțin că numele vine de la numele cetății "Zynyr Castrum". Ungurii au spus și îi spun Szinérváralja (ceea ce în limba maghiară semnifică sub cetatea Sziner). Românii i-au spus mereu Seini. De altfel, numele de Seini apare și la 1810 în monografia lui Szirmay. Austriecii i-au spus tot Seini, dovada constituind-o un mormânt al unui ofițer austriac din cimitirul romano-catolic (lângă gară) în 1844 și pe care scria: "Dem Andenken das K. K. Leiutenants Minc Geogrcorps Carl Wacha von Seinen".

Alte păreri susțin că numele de Seini ar proveni de la un soi de struguri vineții, denumit "seină" (există vii renumite în zonă) sau de la "săin", o oaie sură (săină).

8.3 Structura și funcțiile așezărilor

Seiniul are o structură adunată – tentaculară, în care există o zonă centrală care concentrează principalele instituții ale orașului, ca și câteva blocuri de locuințe și din care se desprind câteva străzi principale, ca degetele unei mâini, în care se află mare parte din gospodăriile seinenilor. Săbișa și Viile Apei au o structură tentaculară și respectiv răsfirată, primul extinzându-se de la drumul național 1C în mai multe direcții, în deosebi spre zona dealurilor, iar cel de-al doilea având gospodăriile așezate răsfirat pe dealul de la E de drumul județean 1091 care face legătura cu orașul Negrești Oaș.

Seiniul are funcții mixte, care derivă din faptul că în 1992, 90,9% din populația activă a localității, activa în următoarele domenii: industrie (39,6%), servicii (33,5%) și agricultură (17,8%). Săbișa avea în 1992 funcții agroindustriale deoarece în agricultură și industrie lucrau 192 persoane (69,3% din populația activă), iar Viile Apei avea tot funcții agroindustriale, 160 de persoane lucrând în agricultură și industrie (65,8% din totalul populației active). De făcut precizarea că cei care lucrau în industrie, dintre activii satelor Săbișa și Viile Apei, se deplasau zilnic spre centrele polarizatoare din zonă: Seini, Negrești Oaș, Baia Mare, Satu Mare, sau spre minele din care se exploatează minereuri complexe – Ilba-Handal, Nistru sau Turț.

Din 1998 până în prezent situația s-a schimbat în cazul satelor Săbișa și Viile Apei, funcțiile au devenit agricole, pe de-o parte pentru că industria a regresat foarte mult, cei care lucraseră în acest domeniu devenind șomeri, iar pe de altă parte deoarece agricultura a atras un număr însemnat de locuitori, inclusiv dintre persoanele disponibilizate din industrie (sectorul minier). Fig. . Indicatorii de locuire la nivelul orașului Seini2011 (Primăria orașului Seini și Recensământul Populației și Locuințelor 2011, rezultate preliminare)

Capitolul 9

Economia

9.1 Scurtă caracterizare generală

Economia Seiniului are vechi tradiții, aici existau numeroși meseriași în diferite domenii încă din perioada feudală. Germenii economiei capitaliste apar aici pe la mijlocul secolului XIX, prin crearea primei întreprinderi industriale, o fabrică care producea spirt (1859), iar din 1875 începe să producă și drojdie. Până în 1900, se mai dau în folosință calea ferată dintre Satu Mare și Baia Mare, care leagă Seiniul de cele două mari orașe, o întreprindere de pietre funerare din andezit, o moară cu aburi și o tipografie. După 1900 iau ființă o uzină electrică în 1933, o fabrică de abrazive pe suport în 1934, o cooperativă de consum în 1945, etc. Mai mult, zona Seiniului este prin condițiile naturale de care dispune, și o importantă furnizoare de produse agricole, având un cunoscut potențial agricol. De multă vreme, de la Seini, pleacă în fiecare an spre numeroase orașe din țară, dar și peste hotare, mari cantități de produse alimentare: mere, căpșuni, struguri, vin, castane, cereale etc. Și zootehnia era bine reprezentată la Seini prin construirea unui mare combinat avicol, a unei întreprinderi de creștere și îngrășare a porcilor, la care s-a adăugat cu câțiva ani înainte de 1989 o asociație intercooperatistă, profilată tot pe creșterea și îngrășarea porcilor, apoi o fermă de vaci etc.

Dar economia seineană nu este cunoscută doar prin industrie și agricultură ci și prin faptul că este și un important nod rutier și feroviar, situat la răscrucea unor însemnate drumuri ale județului și ale tării, între vechi orașe ca Baia Mare, Satu Mare și de-a lungul unei vechi și importante căi ferate. De asemenea, Seiniul este un vechi centru comercial spre care se îndreptau și se îndreaptă săptămânal, în fiecare joi și o dată pe lună în fiecare ultimă zi de luni din lună, numeroși oameni din localitățile vecine, dar și de mai departe, pentru a participa la desfășurarea, la organizarea pieței agroalimentare, respectiv a târgului de vite. La Seini s-a construit mult până la căderea regimului comunist, ca de altfel în toată țara noastră. S-au ridicat blocuri de locuințe, căminul cultural, un mare magazin, sedii noi pentru serviciile telefonice, poștă, administrație financiară etc.

Cele mai multe din aceste realizări s-au obținut însă înainte de 1990, după acest an, economia țării și implicit economia seineană, cunoscând un important recul, determinat de destrămarea sistemului economic super-centralizat, care a cauzat schimbări profunde în domeniile social și economic, datorită complexității procesului de trecere spre economia de piață. Industria Seiniului a decăzut mult, agricultura se află și ea într-un proces de transformare, suprafețele agricole s-au fărâmițat și se lucrează mai greu, neexistând suficiente mijloace mecanice, îngrășăminte, etc. care sunt tot mai scumpe, fiind inaccesibile micilor producători. După '90 s-a construit puțin, mai ales locuințe, finanțate din resursele proprii ale seinenilor. Transporturile feroviare de mărfuri și-au diminuat ponderea, la fel și cel de călători. În schimb s-au dezvoltat cele rutiere, atât la mărfuri cât și la persoane, sporind mult numărul de autovehicule deținute de seineni.

În ceea ce privește dezvoltarea economică actuală a orașului Seini, se constată că, la nivelul lunii august 2013, în oraș erau înregistrate un număr de 186 de firme și 317 „mici antreprenori” înregistrați ca entități fără personalitate juridică (persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale).

Fig. . Societățile comerciale orașului Seini și a localităților aparținătoare, 2013 (Primăria orașului Seini)

9.2 Industria

Așa cum s-a mai arătat, Seiniul este un centru industrial destul de vechi, dacă ne gândim la momentul apariției primelor unități industriale de aici, acum mai bine de 150 de ani. Numărul intreprinderilor industriale sporește continuu de atunci, atât în a doua jumătate a secolului XIX, cât și în prima jumătate a secolului XX. După al doilea război mondial, numărul unităților industriale crește și mai mult, iar cele vechi se extind și se modernizează, își diversifică și își măresc capacitățile de producție. Sporește numărul personalului muncitor, Seiniul constituind un centru polarizator pentru comunele din jur.

După evenimentele din decembrie '89, industria Seiniului a intrat în declin, unități industriale ca Seineana, Cometa ș.a., diminuându-și mult producția, chiar oprind-o uneori și trecând la reduceri de personal, din 1991 și la Seini apărând după câțiva zeci de ani, șomerii. Un singur exemplu este edificator în acest sens: dacă la Cometa (S.C. Romnord S.A.) existau în 1989, 320 angajați, în mai '98 își desfășurau activitatea doar 30 de angajați, mai puțin de 10% iar în prezent activitatea s-a reprofilat pe realizarea și montarea de tâmplărie PVC, cu un număr de 10 angajați.

Există însă și exemple fericite de unități industriale care, după o restrângere a activității productive și-au relansat repede activitatea prin privatizare și printr-un management sănătos care s-a adaptat la cerințele economiei de piață.

De asemenea, pe baza unor vechi tradiții, la Seini s-au dezvoltat mult industria confecțiilor și a încălțămintei, prin crearea unor intreprinderi mici și mijlocii private, care folosesc forța de muncă calificată existentă în zonă, dar și prin calificarea unui mare număr de personal disponibilizat din alte sectoare ale economiei. Edificator este, în acest sens, Muvico Incom SRL (63 de angajați), care realizează zilnic peste 1000 perechi pantofi, destinate exportului în țări ca Germania sau Italia.

Dintre ramurile industriei seinene, cel mai bine reprezentate sunt: industria extractivă, industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară, industria chimică, industria materialelor de construcții, industria confecțiilor, industria încălțămintei.

Orașul Seini beneficiază de o amplasare favorabilă în ceea ce privește resursele naturale, industria extractivă din zonă cunoscând o dezvoltare intensă în perioada comunistă, dezvoltare încetinită însă după anii ’90. În zona Seiniului, se pot găsi cu ușurință gresii, marne, calcare, nisipuri și importante mase de lave, în cea mai mare parte andezitice, recunoscute sub denumirea de „andezite de Seini”. Cariera de andezit de la Seini este una din cele mai recunoscute din țară, datorită materialului exploatat ce se deosebește de celelalte andezite prin culoarea specifică verzuie și prin granulația și calitatatea superioară ale rocii.

În Seini suprafața de pădure ocupă aproximativ 1.236 de hectare, reprezentând 20,9% din suprafața totală a orașului și 0,6% din suprafața județului, clasând astfel orașul Seini pe locul 51 în județ după aceast indicator. Exemplul cel mai remarcant în domeniul prelucrării lemnului este firma SC Pop France SRL , care are ca obiect de activitate „tăierea și rindeluirea lemnului”. Mai mult, este cea mai mare firma din punct de vedere al cifrei de afaceri din Seini. Conform bilanțului depus pentru anul 2012, aceasta avea o cifră de afaceri de 17,4 milioane lei, având nu număr mediu de 93 de angajați.

Cea mai mare firmă din domeniul construcțiilor, SC Prima Lamur SRL , face lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri, având un număr mediu de 29 de angajați, și a realizat în 2012 o cifră de afaceri de peste 3.2 milioane lei. Aceasta este urmată de SC Tri M Serv SRL care face lucrări de instalații electrice și care a atins aproape pragul de 2,5 mil. de lei cifră de afaceri în 2012 cu 20 de angajați.

9.3 Agricultura

Clima favorabilă și solurile fertile de pe teritoriul orașuluiSeini au făcut ca agricultura să fie principala ramură a economiei orașului din cele mai vechi timpuri. Astfel, întinzându-se în Câmpia Someșului, orașul deține cele mai fertile soluri, încadrate în clasa a II -a de calitate, care pot fi utilizate pentru orice tip de cultură, iar dealurile depresiunii oferă condiții prielnice pentru cultura arbuștilor, a pomilor fructiferi și a viței de vie, orașul aflându-se pe primul loc în județ la cultura viței de vie și pe locul 3 în județ la pomicultură.

De asemenea, orașul Seini a cunoscut o dezvoltare deosebită a zonei agricole în perioada comunistă, aici funcționând 2 mari combinate de creștere a porcinelor, 2 combinate de bovine și 2 combinate de păsări. În plus, locuitorii Seniului au fost printre primii care au cultivat căpșune și coacăze negre în zonă, cu rezultate remarcabile, aici fiind localizată și cea mai mare pepienieră pomicolă din România din perioada comunistă.

Culturile utilizate aici sunt atât culturi pretențioase precum cerealele, căpșunele, floarea soarelui legumele ( varză, ceapă), dar și nepretențioase precum cartoful și plantele de nutreț. De altfel, cultura căpșunului, afinului și a castanului comestibil are o tradiție și o notorietate de peste 20 de ani în această zonă, dealurile joase cât și climba blândă, favorizând cultura lor. Cele mai întâlnite plante de cultură de aici sunt cartoful, porumbul, grâul, soia și floarea soarelui.

În acest domeniu de activitate se remarcă societatea Agrozootehnica SA, ce a avut o cifră de afaceri în 2012 de aproximativ 1,4 milioane ron. Pe lângă acestea pe teritoriul orașului mai sunt înregistrate un număr de 12 entități fără personalitate juridică cu obiect de activitate cultivarea cerealelor, a legumelor, pepenilor, rădăcinoaselor, tuberculilor, fructelor și a arbuștilor și pomilor fructiferi

De asemenea, suprafața relativ mare de fânețe, care acoperă Seiniul în proporție de 10,34%, este o premisă favorabilă pentru activitatea de creștere a animalelor Conform datelor furnizate de Primăria Seini din Registrul Național de Evidență a Animalelor , efectivul total de animale din Seini era format în anul 2013 din 998 bovine, 1.983 ovine, 283 caprine, 6.860 porcine, 1.304.000 păsări, 125 cabaline și 531 familii de albine, cu preponderență mai mare în Seini, decât în localitățile aparținătoare.

Ovinele sunt crescute în general în număr mic sau mediu pe lângă gospodăriile individuale ale sătenilor și date la pășunat la stână în perioada de vară, în Seini existând doar 4 – 5 localnici cu efective de ovine mari, peste 100 de animale.

Comparativ cu ovinele, efectivele de caprine sunt mult reduse, respectiv 283 de animale pe teritoriul localităților ne-existând exploatații de dimensiuni medii pentru această specie, însă existând 2 entități non-juridice ce au ca obiect de activitate creșterea ovinelor și caprinelor.

Efectivele de porcine, pe de altă parte, reflectă existența unor ferme de mari dimensiuni cu acest obiect de activitate, dar și obiceiurile de creștere a acestor animale aproape în fiecare gospodărie rurală pentru uzul familiei. În acest sens, una dintre cele mai mari firme din Seini, SC Danamari SRL , are ca obiect de activitate creșterea porcinelor și a realizat în anul 2012 un volum de business de aproape 8,9 mil. ron cu un număr mediu de 25 de angajați.

Numărul de păsări (peste 1,3 milioane conform Registrului de Evidență a Animalelor) reflectă de asemenea existența fermelor organizate (5 firme și 3 entități fără personalitate juridică), dar și obiceiurile populației de creștere a păsărilor în gospodăriile rurale pentru uzul propriu al familiei și comercializarea surplusului de produse. Cea mai mare firmă cu activități de creștere a păsărilor din Seini este Romavis (6,3 mil. lei și 7 angajați în 2012), urmată de Karin SRL (2,9 mil lei și 13 angajați în 2012).

9.4 Sectorul terțiar

Serviciile sunt în general bine dezvoltate, ca de altfel în întreg județul Maramureș, și se concentrează pe servicii de susținere a activităților primare și secundare, comerț, turism, servicii de susținere a activităților publice, etc.

Cel mai bine reprezentat sector de activitate din orașul Seini este sectorul terțiar căruia îi aparțin peste 60% din companiile înregistrate în oraș (113 firme), care angajează 40% din salariați (374 de persoane) și realizează aproximativ 37% din CA (cifră de afaceri) cumulată (aproape 60 milioane lei).

9.4.1 Comerțul

Conform datelor financiare raportate de companii pentru anul 2012, cea mai mare societate din domeniu este SC Nistem SRL din Seini, societate înființată în anul 1991 având ca domeniu de activitate „Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate” și care a realizat o cifră de afaceri de aproape 11,1 milioane lei, având 26 de angajați. Aceasta este urmată de SC Cas Trading SRL care a înregistrat o CA de aproape 4,4 milioane ron cu un număr mediu de 9 angajați.

Totodată, în Seini sunt înregistrate și persoane fără personalitate juridică care practică comerțul, cele mai mult dintre acestea practicând comerțul în magazine nespecializate, mai ales de bunuri nealimentare sau de bunuri alimentare.

9.4.2 Transporturile

Un alt sector important pentru economia orașului Seini este cel al transporturilor, fiind favorizat de apropierea de graniță cu Ungaria și cu Ucraina. Astfel, la nivelul anului 2012 erau înregistrate un număr de 27 de firme cu acest domeniu de activitate (15% din numărul total de firme), care furnizau 13% din locurile de muncă din oraș (118 angajați).

Dintre aceștia, cel mai mare transportator, SC Vavir Zetea Trans SRL , a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 10,7 mil. lei la dec. 2012 și a angajat 34 de oameni, iar cel de-al doilea clasat, SC Polsino Trans SRL a realizat o CA de peste 6,2 milioane de lei cu un număr mediu de 18 angajați în 2012.

9.4.3 Servicii

Cele 41 de companii din sectorul serviciilor, hotelurilor și restaurantelor au realizat împreună venituri de peste 4 milioane lei, reprezentând 3% din cifra de afaceri cumulată la nivel de oraș, și un profit de aproximativ 875 mii lei, angajând 13% din salariații din oraș (127 persoane).

Aceste companii prestează o gamă variată de servicii, de la service auto, telecomunicații, testări și analize tehnice și până la activități de înfrumusețare. Totodată, erau înregistrare 88 de entități fără personalitate juridică ce practicau serviciile în Seini și localitățile aparținătoare, cele mai multe dintre acestea având activități de reparații și întreținere auto (28 de întreprinzători), activități de înfrumusețare (12 entități) și activități ale barurilor (10 entități).

Cele mai mari societăți din aceast sector, au activitate în domeniul hotelurilor și facilităților de cazare, respectiv SC Roma Dan SRL , cu un volum de business raportat în 2012 de aproximativ 497 de mii de lei și un număr mediu de 17 salariați și SC Pensiunea Trei Pini SRL , cu o CA raportată de cca. 480 mii lei și 10 angajați.

Fig. . Structura ocupațională în UAT Seini, decembie 2012 (Primăria orașului Seini)

Fig. . Top 10 companii din Seini după Cifra de Afaceri, decembrie 2012 (Primăria orașului Seini)

Fig. . Fondul funciar al orașului Seini (Primăria orașului Seini și Institutul Național de Statistică)

Fig. . Numărul mediu de șomeri din orașul Seini, 2007 – 2013 (AJOFM Maramureș)

]

Capitolul 10

Infrastructura publică

10.1 Infrastructura de transport

10.1.1. Transport rutier

Infrastructura de transport rutier de pe teritoriul orașului Seini este reprezentată de Drumul Județean 109l și Drumul European 58, și însumează 64 km de infrastructură, din care 10 km de drum național/european, 6 km de drum județean și 48 de km de rețea stradală.

Rețeaua de drumuri naționale și județene este în totalitate astfaltată, însă, în ceea ce privește rețeaua stradală, orașul dispune doar de 25 km de străzi modernizate, echivalentul a 39% din totalul rețelei stradale, restul fiind în diverse stadii de practicare, preponderent fiind drumurile de piatră sau drumurile de pământ.

În prezent, conform Planului Urbanistic General al Orașului Seini, rețeaua de căi de comunicație de pe raza orașului Seini cuprinde:

DN 1C Baia Mare – Satu Mare, cunoscut ca și drumul european E58, care traversează de la est la vest localitățile Săbișa și Seini, pe o lungime de aproximativ 10 km.

DJ 109l, Satu Mare – Negrești Oaș – Viile Apei – Seini (culoarul PII ), ce se află la limita dintre județe, cu o lungime de aproximativ 6 km (5,916 km conform planșei).Fiind în stare precară din punct de vedere al practicabilității, acesta necesită lucrări urgente de refacere și asfaltare deoarece anumite porțiuni din drum au fost grav erodate.

Drumurile din interiorul localității – au o lungime totală de 54 km, însă îmbrăcămintea drumurilor variază de la drumuri pietruite sau betonate la drumuri asfaltate. De asemenea, starea îmbrăcâminții drumurilor este diferită.

Fig. . Tipuri de îmbrăcăminte drumuri din UAT Seini, 2013 (Serviciul Urbanism al orașului Seini)

10.1.2. Transport feroviar

În ceea ce privește transportul feroviar, Seiniul este tranzitat de Magistrala 400 a Căilor Ferate Române, pe ruta Brașov – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare, având o lungime a rețelei feroviare pe teritoriul administrative al orașului de 10,09 km. Întreaga lungime este de tip neelectrificat, cu ecartament normal (o singură cale), exceptând zona stației CFR unde linia este dublată.

Conform site-ului oficial al Căilor Ferate Române, traficul feroviar al Stației Seini înregistrează zilnic tranzitul a 15 trenuri de călători și a unui tren de marfă.

10.1.3. Transport în comun

Având în vedere poziționarea avantajoasă a orașului Seini pe drumul european E58 care face legătura între municipiile Baia Mare și Satu-Mare, transportul în comun către localitățile învecinate sau către cei doi poli de atracție din zonă se face fără probleme. Astfel deplasarea cetățenilor ce fac naveta către localitățile învecinate este asigurată de servicii de transport private, care au curse zilnice.

În ceea ce privește transportul în comun, pe teritoriul orașului nu sunt construite autogări, însă există un loc amenajat de staționare în piața centrală a localității (Piața Unirii) pentru autobuze și autocare.

Un alt avantaj ce decurge din poziționarea orașului este faptul că locuitorii orașului beneficiază de acces facil către Satu-Mare sau Baia Mare, de unde au legături feroviare și aeriene directe cu municipiul București. Mai mult, aeroportul internațional Baia Mare este amplasat pe DN 1C la o distanță de 18 Km de Seini în orașul Tăuții Măgherăuș (la 7 km de Baia Mare).

În plus, căile de acces către punctele de trecere a frontierei către Ungaria și Ucraina sunt ușor accesibile.

10.2. Infrastructura de telecomunicații

În ceea ce privește infrastructura telecomunicațiilor, atât locuitorii celor două sate aparținătoare cât și orașul Seini dispun de rețea completă de telefonie fixă, având o rețea digitală modernizată. Astfel, atât pe teritoriul Seiniului, cât și în localitățile aparținătoare, nu există probleme în ceea ce privește infrastructura de telecomunicații.

Serviciile de telefonie mobilă sunt asigurate de toți marii operatori de telefonie mobilă din România: Orange, Vodafone, Cosmote și RC S – RDS/Digi Mobil, aceștia asigurând și servicii de internet mobil prin modem. În ceea ce privește serviciul de televiziune prin cablu și fibră optică, la nivelul lunii mai 2013 pe teritoriul orașului existau 4 operatori care aveau licențe de retransmisie de programe de radio și de televiziune în rețele de comunicații electronice: SC RC S – RDS SRL , SC Digital Cable Systems SA, SC Digital Terestrial Television SRL , SC Ex-Computer SRL . Dintre aceștia, doar SC RC S – RDS SRL și SC Digital Cable Systems SA prestează efectiv servicii.

10.3. Gospodărirea complexă a apelor

10.3.1. Rețeaua de apă potabilă

Conform datelor provizorii de la Recensământul Populației și al Locuințelor din octombrie 2011, 75,3% dintre locuințele convenționale din orașul Seini au alimentare cu apă în locuințe, ponderea fiind superioară atât mediei județene (73,3%), cât și celei naționale (66,7%), aici fiind incluse atât locuințele alimentate cu apă de la rețeaua centralizată, cât și cele alimentate din surse individuale.

Alimentarea cu apă a orașului Seini și a satelor aparținătoare se face în marea majoritate a cazurilor din puțurile de mică adâncime realizate de locuitori (puțuri de aproximativ 6-8 metri în Seini, Săbișa și Viile Apei), din izvoare de coastă captate (parțial în Viile Apei) sau pe anumite porțiuni din orașul Seini din sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă. Datorită faptului că Seiniul se află pe albia majoră a Someșului, în general nu există fuctuații majore ale debitului de apă, dar în ultima perioadă s-au semnalat scăderi de debite ale apelor din fântâni în Săbișa, generând probleme în alimentarea cu apă în perioada secetoasă.

Deși debitul de apă face în general față necesarului de consum, calitatea apei este nesatisfăcătoare întrucât apa din fântâni și din captări nu este tratată în niciun fel și lipsa sistemului de canalizare favorizează contaminarea pânzei freatice cu ape menajere uzate.

În ceea ce privește sistemul centralizat de alimentare cu apă a orașului Seini, lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile este de aproximativ 13,7 km. Capacitatea de producere a apei potabile a instalațiilor disponibile este de 400 mc/zi, rezultând o capacitate totală anuală de aproape 146 mii mc, care este însă utilizată doar parțial, cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în 2011 fiind de doar 62 mii mc.

10.3.2. Sistemul de canalizare

Orașul Seini nu beneficiază de un sistem de canalizare complet care să deservească întreaga suprafață intravilană a orașului și a satelor aparținătoare.

În aceste condiții, populația care nu este racordată la sistemul de canalizare utilizează bazine vidanjabile mai mult sau mai puțin impermeabilizate, sau deversează apele menajere uzate direct pe sol sau în apele de suprafață, de unde se infiltrează în apele subterane și apoi în fântânile utilizate ca sursă de apă potabilă. Această situație presupune riscuri pentru sănătatea populației și a animalelor, consumul de apă potențial contaminată și netratată putând genera probleme grave de sănătate.

De asemenea, colectarea, transportul și evacuarea apelor pluviale se face prin scurgere în mod natural în rigolele și șanțurile de scurgere, care de regulă urmăresc trama stradală, de unde se deversează în pârâul Seinel și implicit în Someș. La precipitațiile mari, acestea ies din matcă, inundând podețele, drumurile și suprafețele agricole, și îngreunând circulația.

10.4. Alimentarea cu energie electrică

Conform Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, 3.256 de locuințe convenționale dintre cele 3.375 de locuințe din orașul Seini erau racordate la rețeaua de alimentare cu energie electrică, ceea ce înseamnă că 96,5 % dintre locuințe dispuneau de energie electrică – procent ușor mai scăzut decât media mațională (96,6%) și mai mare decât cea județeană (95%). Cele 119 de locuințe ne-electrificate reprezintă câteva case nou construite sau în curs de construire pentru care electrificarea intră în mod normal în atribuția proprietarilor.

Orașul Seini este alimentat din Sistemul Energetic Național, de la Stația Roșiori-Valea Vinului, prin intermediul unei stații de transformare 110/20 KV, amplasată în zona centrală a localității, transportul energiei electrice spre posturile de transformare se realizează cu ajutorul unei rețele de 54 km de linii aeriene sau subterane de 20 KV. De asemenea, orașul dispune de 26 de posturi de transformare în construcție aeriană sau zidată, ce au o putere de 6.326 KVA.

Deși orașul Seini are potențial energetic alternativ, generat de energia solară, eoliană sau hidro (pe cursul Someșului), în prezent nu dispune de sisteme de producere sau alimentare cu energie alternativă.

Rețelele de distribuție a energiei electrice din orașul Seini sunt de trei tipuri:

Rețele de distribuție pe 110kV – aceste linii fac distribuția către stațiile de transformare 110 kV/MT din județ și sunt alimentate din stația de transformare Baia Mare 3.

Rețele de distribuție de medie tensiune – sunt alimentate de tensiunea de 20 kV, având rolul de a furniza energia necesară rețelelor de joasă tensiune din localități prin intermediul posturilor de transformare

Rețele de distribuție de joasă tensiune – se găsesc în zonele centrale ale localităților, fiind aeriene de tip clasic sau izolate de tip funie. În general ele sunt pozate pe stâlpi de beton, iar în zonele periferice, pe stâlpi de lemn.

10.5. Sistemul de alimentare cu gaz și sursele de încălzire

În localitatea Seini nu există un sistem centralizat de alimentare cu căldură, încălzirea locuințelor făcându-se în cea mai mare parte cu centrale de bloc sau de apartament, folosind combustibilul gazos, iar încălzirea locuințelor individuale (în special case) făcându-se cu ajutorul sobelor, folosindu-se combustibil solid.

În ceea ce privește distribuția gazelor naturale, orașul Seini este alimentat din sistemul național de distribuție prin intermediul magistralei de transport gaze naturale de presiune înaltă ce traversează județul pe direcția: Dej – Târgu Lăpuș – Baia Mare – Satu Mare.

Rețeaua de distribuție, desfășurată pe aproape toate străzile orașului și a celor două sate, măsoară 46,5 km, astfel, toate cele trei localități dispun de alimentare cu gaz metan, procentul de acoperire fiind de aproximativ 90%. Rețeaua de distribuție din Seini distribuie aproximativ3.068 mii mc de gaz, cantitate mai mică față de anul 2008 când au fost distribuiți 3.716 mii mc de gaz, însă cu o lungime totală a conductelor de gaz de 47,4 km. Astfel, se observă o scădere de 0,9 km a lungimii conductelor de gaz și totodată a cantității gazelor naturale distribuite. Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică, cantitatea de gaze naturale distribuită în 2011 a scăzut cu 17,43% față de cantitatea distribuită în 2008.

Cel mai mare consumator din oraș este consumatorul industrial Seineana care are aprobare pentru circa 150 mc/oră, consum care îl realizează în procesul tehnologic de fabricație a alcoolului, oțetului și pentru încălzire.

10.6. Infrastructura socio-educațională

10.6.1. Infrastructura educațională

Infrastructura educațională din orașul Seini este reprezentată de 3 unități școlare, din care două școli (inclusive învățământul special) și un liceu. Aceste trei unități școlare însumează 47 de săli de clasă și cabinete școlare, 5 laboratoare școlare, 2 săli de gimnastică, 1 teren de sport și 109 calculatoare.

În cursul anului școlar 2011-2012, numărul de elevi din unitățile de învățământ din Seini a fost de 1.375 de copii, dintre care 336 înscriși la grădiniță, 734 înscriși la învățământul primar și gimnazial și 305 înscriși la liceu. Populația școlară a scăzut constant în ultima perioadă ca rezultat al scăderii natalității, numărul de elevi din 2011 fiind aproape cu 30% mai mic decât în urmă cu 19 ani. Astfel în anul 1992 erau înscriși 1.551 copii, în 2002 erau înscriși 1.425 copii, în 2005 erau 1.280 copii și în 2008 erau 1.153 copii.

De formarea copiilor din Seini se ocupă un număr total de 90 de cadre didactice, 20 în învățământul preșcolar, 50 în învățământul primar și gimnazial și 20 în învățământul liceal. Odată cu reducerea numărului de elevi, s-a redus și numărul cadrelor didactice din școli și licee, în 1992 lucrând 118 de educatori, învățători și profesori, în 2002 și 2005 lucrând 107 cadre didactice și în 2008 lucrând 92 de cadre didactice.

Liceul Tehnologic Agricol „Ion Ionescu de la Brad” este singurul liceu cu profil agricol din județul Maramureș. Acesta dispune de specializări tehnologice în domeniul agricol (horticultură, veterinară și agronomie), economic și ecologic și oferă posibilitatea unei pregătiri temeinice în agricultură, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, dispunând de seră și de fermă didactică unde sunt puse în practică noțiunile predate.

De asemenea, liceul a avut rezultate deosebite la concursurile școlare de profil și poate constitui un pol de dezvoltare pentru oraș, fiind promovat ca avantaj competitive al orașului Seini în condițiile în care dezvoltarea agriculturii este unul dintre punctele forte ale României pentru viitor. Totuși, baza materială a liceului este în general uzată moral, iar clădirile nu sunt utilizate la capacitate maximă, fiind necesare îmbunătățiri și modernizări în viitor.

10.6.2. Infrastructura de sănătate publică

Infrastructura de sănătate publică din orașul Seini este reprezentată de Centrul de Permanență cu punct de primire urgențe și sub-stație de ambulanță, 4 cabinete medicale de familie, 6 cabinete stomatologice, 1 cabinet medical de specialitate, 4 farmacii și un laborator medical. Pentru consultații de specialitate sau intervenții mai complicate, populația se deplasează fie în Baia-Mare, fie în Satu Mare.

În ceea ce privește cadrele medicale, pe teritoriul orașului Seini activează 4 medici de familie, 6 stomatologi, 4 farmaciști și 18 asistenți medicali.

În ceea ce privește Centrul de Permanență la care s-a inaugurat în 2012 și o sub-stație de ambulanță, acesta se confruntă cu lipsa dotărilor în ceea ce privește echipamentul medical și consumabilele, dar și cu problem în ceea ce privește clădirea în care funcționează la care s-au făcut lucrări parțiale de reabilitare, dar necesită în continuare lucrări. De asemenea, asigurarea personalului medical pentru permanentă este dificilă, în prezent (2013) fiind cooptați 5 medici pentru această activitate, dintre care 3 aparținând dispensarului din localitate, 1 sub-stației de ambulanță, 1 cabinetului din Ilba și încă unul fiind medic pensionar cu care s-a încheiat un contract de colaborare.

10.6.3. Infrastructura culturală

În orașul Seini, infrastructura culturală este reprezentată de:

Patru biblioteci

O casă de cultură în Seini

Un cămin cultural în Săbișa

Cele 4 biblioteci din Seini sunt împărțite în publice (1 bibliotecă) și private (3 biblioteci), ce însumau, conform Institutului Național de Statistică, 48.372 de volume și un număr de 1.143 de cititori activi.

Casa de cultură din Seini a beneficiat de o renovare completă în anul 2011, investiție făcută printr-un program finanțat de Ministerul Dezvoltării, având o valoare totală de 1,2 milioane lei. Prin acest proiect s-au recompartimentat încăperile, au mărit dimensiunile scenei, s-au amenajat 2 vestiare pentru actori și s-au făcut grupuri sanitare pentru public, inclusiv pentru persoanele

cu handicap.

Căminul Cultural din Săbișa a beneficiat de asemeni de o renovare, în 2008 și a fost dotat cu o bibliotecă, un club, o sală de bal cu scenă și o bucătărie performantă.

Evenimentele culturale importante ale comunității, sunt:

„Primarul copiilor”;

Aniversarea zilelor Szylvester Janos;

Simpozionul județean cu caracter anual „Eminesciana Seini”, sub semnul lui Eminescu;

Zilele Înfrățirii (cu orașele înfrățite);

Concertele anuale de Colinde cu ocazia sărbătorilor de iarnă;

„Zilele Orașului Seini”, care se organizează în jurul perioada iunie – iulie;

Hramul bisericilor;

Top Model Seini

10.6.4. Infrastructura cultelor

Infrastructura cultelor din UAT Seini este reprezentată de:

4 biserici ortodoxe,

2 biserici reformate, una în Seini și una în Viile Apei

1 biserică greco-catolică,

1 biserică romano-catolică,

1 biserică baptistă,

1 biserică penticostală,

1 biserică adventistă de Ziua a Șaptea,

1 Sală a Regatului Martorilor lui Iehova

1 sinagogă, momentan nefuncțională;

Biserica Sfântul Ioan Gură de Aur din Seini, are o lungă istorie în comunitatea seineană, construirea acesteia în secolul XIX realizându-se inclusiv prin contribuția locuitorilor orașului și a preoților care au slujit aici. Construcția începută în 1876 a fost sfințită neterminată în anul

1882 cu hramul Sfântului Ioan Gură de Aur, fiind terminată abia după 28 de ani în urma ajutorului oferit de locuitori și de preoți. Astfel, în 8 noiembrie 1910 (în stil vechi) biserica a fost sfințită în sărbătoarea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, care sunt patronii spirituali ai bisericii.

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Seini a fost construită la sfârșitul secolului XIX și este unică în România, fiind singura biserică ortodoxă cu iconostasul de piatră. Acesta este cu adevărat impresionant atât prin imagine, cât și prin dimensiuni, având înălțimea de 9 metri, lungimea de 11 metri și lățimea de 85 cm.

Biserica Creștină Reformată din Seini se numără printer primele biserici de această religie din Maramureș, construindu-se în același timp cu cea din Baia Mare, acest lucru datorându-se și faptului că în Seini s-a născut marele umanist și reformator Erdos Sylvester Janos, cel mai important și proeminent precursor al iluminismului est-european, autorului primei gramatici maghiare și primul traducătorul al Noului Testament.

Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” din Seini a fost zidită în 1421 din donațiile doamnei Bathori Zsuzsanna, stăpâna Cetății Seini. Datorită faptului că a rămas văduvă și fără copii, a hotărât ca o parte din avere să fie alocată în scopurl construirii de biserici. Astfel, s-au construit bisericile din localitățile: Seini, Apa, Mediașul Aurit, Ilba, Tăuții Măgherăuș și Livada.

În 1641 această biserică a fost preluată și transformată în Biserică Reformată, din cauză că toți locuitorii orașului au trecut la religia reformată, însă în 1753 a fost revendicată și trecută în patrimoniul Bisercii Catolice. În anul 1848 un incendiu a distrus atât biserica cât și celelalte clădiri bisericești, iar reclădirea acesteia nu s-a mai făcut după arhitectura originală. Astfel, din 1870 plafonul gotic a fost înlocuit cu un plafon „casetă” ce a fost împodobit cu icoanele pictate în ulei de Jakobey Karoly.

Sinagoga din Seini este lăsată în paragină de ani de zile, iar astăzi doar exteriorul clădirii mai amintește de fosta comunitate evreiască din oraș. Înainte de anul 1989 clădirea sinagogii a fost cumpărată de la comunitatea de evrei din Seini de către CPADM (Cooperativă de Producție

și Desfacere a Mărfurilor Seini), care a vândut-o în 2002 către o persoană fizică. Datorită plecării evreilor din Seini, cât și nepăsării cumpărătorilor clădirii, dar și a autorităților locale, sinagoga se află într-o stare accentuată de degradare.

10.6.5. Infrastructura sportivă

În ceea ce privește infrastructura sportivă din Seini, aceasta este compusă din:

3 săli de sport aparținând Liceului Tehnologic Ion Ionescu de la Brad, Școlii Gimnaziale nr. 1 și Primăriei Seini (Sala de sport „Gelu Cărăbăț”)

2 terenuri de sport aprținând Liceului Tehnologic Ion Ionescu de la Brad și Școlii Gimnaziale nr. 1

1 stadion de fotbal

Viața sportivă din oraș este susținută de Clubul Sportiv Seini. Acesta antrenează juniori și seniori atât la fotbal cât și la handbal, tenis de câmp și de masă și baschet. În ceea ce privește echipele de fotbal, în Seini sunt înregistrate în campionat 2 echipe – una de seniori și una de juniori. Ca rezultate recente ale echipelor de fotbal, menționăm clasarea seniorilor pe locul 5 cu 56 de puncte în cadrul ligii a IV-a Sud și a juniorilor pe locul 3 în cadrul aceleiași ligi în anul 2012. De asemenea, echipa de handbal masculin (generațiile 98, 99, 2000, 2001) a obținut locul 2 național în anul competițional 2012-2013, iar echipa de minihandbal feminin locul 2 pe

Eurozona Baia Mare.

10.6.6. Infrastructura de asistență socială

Infrastructura de asistență socială din Seini are două componente, și anume: Serviciul de asistență socială din cadrul Primăriei Seini și Centrul Social Seini.

Serviciul de asistență socială din cadrul Primăriei Seini desfășoară activități de anchetă socială, consiliere și acordarea de sprijin financiar persoanelor defavorizate înregistrate pe teritoriul orașului. În categoria persoanelor defavorizate intră persoanele sărace sau care au veniturile foarte mici, persoanele fără loc de muncă, persoanele ce suferă de handicapuri, persoane expuse

cazurilor de violență domestică sau alcoolism, etc.

Centrul Social Seini are ca pricipală funcție asistarea socială a persoanelor în dificultate și în prezent are o cantină socială, un centru de zi și un adăpost temporar cu 12 paturi. Centrul a fost reabilitat în anul 2005 cu fonduri europene, însă în prezent se confruntă cu problem în ceea ce privește capacitatea, compartimentarea interioară și dotările specifice.

10.6.7 Infrastructura de siguranță publică

Instituțiile de siguranță publică ce acționează pe teritoriul orașului Seini sunt Poliția, Poliția Locală și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență.

Poliția este reprezentată de Secția de Poliție Orășenească Seini, care funcționează cu un număr de 10 agenți.

Poliția Locală din Seini și-a început activitatea în anul 2005, funcționând sub administrarea Primăriei și a Consiliului Local. Rolul acestora este asigurarea ordinei și liniștii publice, păstrarea curățeniei orașului, menținerea liniștii și ordinei publice în instituțiile d e învățământ.

Cazurile frecvente de intervenție sunt datorate scadalurilor pe fondul consumului de alcool, fumatului și consumului de alcool în vecinătatea unităților de învățământ, dar și abandonului școlar și lipsei elevilor de la ore.

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență este organizat sub forma unui comitet local condus de primar, fiind format în principiu din reprezentanții tuturor insituțiilor civile, asociații de locatari, administratori de firme sau de bloc și persoane civile, având ca scop intervenirea

în cazul calamităților naturale, alunecărilor de teren și a incendiilor.

10.6.8. Infrastructura de agrement. Gestiunea spațiilor verzi

În ceea ce privește infrastructura de agrement și spațiile verzi din orașul Seini, în general acestea sunt deficitare în ceea ce privește amenajările, posibilitățile de petrecere a timpului liber pentru locuitorii orașului fiind limitate.

În acest sens, cu toate că planul urbanistic general al orașului prevede 21 de hectare de teren cu destinație de spații de agrement, este necesară amenajarea acestora pentru punerea în valoare a lor atât pentru a fi utilizate de către locuitori, cât și pentru transformarea lor în destinație turistică.

Astfel, ca punct de atracție inedit, dar puțin valorificat, în Seini amintim plantația de arbori sub forma numelui „Eminescu” de pe dealul Comja, care este un monument natural unic și interesant.

În plus, finalizarea lucrărilor la barajul de pe pârâul Seinel care ar permite realizarea unui lac de acumulare ar putea permite amenajarea unei infrastructuri variate de agrement pe malul acestuia care să atragă locuitorii orașului și ai localităților apropiate.

Capitolul 11

Strategie de dezvoltare a Orașului Seini

11.1. Viziune

În următorii ani orașul Seini va deveni un oraș modern și echilibrat, dezvoltat prin valorificarea resurselor și potențialului local: agricultură – industrie – turism , oferind locuitorilor săi o motivație puternică pentru a rămâne în oraș, a întemeia familii și a investi în oportunitățile locale. În același timp, orașul Seini va atrage locuitorii din zonele apropiate pentru a studia, a se stabili și a investi aici, devenind un exemplu de urmat în ceea ce privește dezvoltarea durabilă pentru comunitățile din zonă.

11.2. Analiza SWOT

După o atentă identificare și analiză a tuturor elementelor de pe teritoriul Orașului Seini, voi prezenta, prin analiza SWOT, atât aspectele favorabile, cât și cele restrictive sau care dezavantajează orașul pe domenii de activitate.

Această analiză are ca efect creionarea premiselor, care, sunt un incipient al rezolvării problemelor orașului și al comunității seinene existente dar și pentru viitorul apropiat.

Demografie

Puncte tari:

Echilibru relative între populația feminină și masculină

Populație majoritar tânără

Raport de dependență demografică mai mic decât cel județean și naționa

Puncte Slabe:

Natalitate în scădere și mortalitate ridicată

Rata sporului natural negativă

Lipsa alternativelor economice pentru populație în oraș

Plecarea permanentă sau temporară a locuitorilor (în special tineri) din oraș în căutarea unui loc de muncă în țară sau străinătate

Slaba dezvoltare a societății civile

Oportunități:

Crearea unor asociații sau ONG-uri care sa aibă ca scop dezvoltarea durabilă a orașului Seini

Ameliorarea ratei de mortalitate la nivel național

Posibilitatea accesării de fonduri europene pentru creșterea calității vieții în orașul Seini

Riscuri:

Rămânerea ratei sporului natural în zona negativă

Creșterea numărului de persoane fără loc de muncă și creșterea sărăciei

Infrastructură

Puncte tari:

Rețea rutieră formată dintr-un drum județean și unul național (DJ 109L și DN 1C)

Infrastructură de alimentare cu energie electrică bine dezvoltată

Infrastructură bună de telecomunicații (telefonie fixă, mobilă, internet și televiziune), majoritatea populației având acces la aceste servicii

Accesul locuitorilor la transportul rutier în comun către orașele și comunele din vecinătate

Accesul locuitorilor la transportul feroviar, prin oraș trecând 15 trenuri

Rețea de apă bine dezvoltată

Existența sistemului de alimentare cu gaz

Puncte slabe:

Existența unor tronsoane de drum în stare mediocră și rea, care necesită lucrări de modernizare

Rețeaua de străzi secundare a localității parțial betonată și împietruită, fiind astfel greu practicabile

Rețea de canalizare incompletă și lipsa unei stații de epurare, generând deversarea apelor uzate menajere direct în apele curgătoare și în pânza freatică

Oportunități:

Modernizarea infrastructurii publice prin accesarea de fonduri europene și guvernamentale

Riscuri:

Creșterea gradului de uzură al infrastructurii și al echipamentelor din dotare

Resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și cofinanțarea proiectelor prin Fonduri Structurale

Cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructură și mediu

Cultură

Puncte tari:

Existența Casei de Cultură în Seini

Starea bună a clădirii căminului cultural din Săbișa

Existența a 4 biblioteci în oraș

Puncte slabe:

Dotări insuficiente pentru căminul cultural

Tendința de pierdere a tradițiilor și obiceiurilor

Finanțarea redusă a activităților culturale

Oportunități:

Organizarea mai multor evenimente de promovare a culturii locale

Accesarea de fonduri europene si guvernamentale pentru promovarea culturii

Riscuri:

Resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și cofinanțarea proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale

Cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fonduri Structurale

Educație

Puncte tari:

Existența Liceului Tehnologic Agricol „Ion Ionescu de la Brad” din Seini, unitate de învățământ de tradiție în educația agricolă

Existența a două școli gimnaziale în oraș

Infrastructură educațională în stare foarte bună de funcționare

Existența a 7 spații de joacă moderne amenajate

Dotare materială bună a școlilor

Existența profesorilor calificați și cu experiență

Puncte slabe:

Scăderea populației școlare

Inexistența unei creșe

Inexistența spațiilor de joacă amenajate pentru copiii de la grădiniță

Lipsa laboratoarelor școlare cu dotări corespunzătoare

Oportunități:

Dezvoltarea educației practice meșteșugărești pentru elevi prin școli de vară sau programe de tip „after school”

Construirea unei baze sportive moderne de care să poată beneficia inclusiv turiștii

Accesarea de fonduri europene și guvernamentale pentru dezvoltarea învățământului

Riscuri:

Lipsa fondurilor de finanțare pentru educație și programe educaționale inovative

Resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și cofinanțarea proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale

Cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fonduri Structurale

Sănătate

Puncte tari:

Accesul la asistență medical bună, în oraș

Existența a 6 cabinete stomatologice în oraș

Existența a 4 farmacii în oraș

Existența unei substații de ambulanță

Apropierea de Baia Mare și accesul facil la spitalele județene pentru intervenții mai complexe

Puncte slabe:

Lipsa medicilor specialiști

Dotări insuficiente în cadrul Centrului de Permanență

Supra-aglomerarea cu pacienți a medicilor de familie

Oportunități:

Dotarea cu echipamente modern a centrelor medicale

Atragerea de medici specialiști și competenți care să ofere consultații în oraș

Atragerea mai multor medici de familie în oraș

Riscuri:

Lipsa fondurilor pentru sănătate

Plecarea medicilor specialiști și a personalului medical în străinătate

Dezvoltare economică

Puncte forte:

Potențial important în domeniul creșterii animalelor și agriculturii

Potențial de dezvoltare a turismului

Resurse naturale bogate: gresii, marne, calcare, nisipuri și andezite

Număr mare de societăți comerciale

Industrie prelucrătoare foarte bine reprezentată în oraș

Număr mare de entități fără personalitate juridică

Puncte slabe:

Lipsa asocierii în agricultură

Desfacerea cu dificultate a produselor

Numărul mare al șomerilor

Oportunități:

Posibilitatea înregistrării și promovării unui brand local pentru produsele tradiționale

Realizarea unor mici unități de procesare a produselor agricole: carne, lapte etc.,

Accesarea de fonduri europene și guvernamentale pentru dezvoltarea economică a orașului Seini

Riscuri:

Scăderea puterii de cumpărare a populației pe fondul crizei economice, ceea ce crește dificultatea desfacerii produselor

Lipsa informării și educării locuitorilor în domeniul antreprenorial

Resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și cofinanțarea proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale

Cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fonduri Structurale

11.3. Obiective generale

În urma realizării analizei SWOT și a concluziilor acesteia, considerăm că, în următorii ani, autoritățile publice locale și partenerii lor trebuie să își canalizeze energia și resursele pentru atingerea următoarelor obiective generale:

Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor orașului prin dezvoltarea infrastructurii publice eficiente și prin creșterea calității mediului înconjurător. – componenta HABITAT

Valorificarea potențialului economic al orașului prin susținerea dezvoltării sustenabile a inițiativei locale și atragerea de noi investiții și investitori. – componenta ECONOMIE

Îmbunătățirea accesului populației la servicii socio-culturale moderne și adaptate nevoilor locale. – componenta SOCIETATE

11.4. Obiective strategice

Pentru a atinge obiectivele generale, autoritățile publice, locale și partenerii lor vor urmări urmatoarele obiective sectoriale:

Componenta HABITAT

1.1. Dezvoltarea infrastructurii orașului și rezolvarea disfuncționalităților actuale

1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement și conservarea naturii în oraș.

Componenta ECONOMIE

2.1. Dezvoltarea economică durabilă a orașului prin valorificarea resurselor și potențialului local

2.2. Stimularea inițiativelor economice private pentru dezvoltarea economică sustenabilă a orașului

Componenta SOCIETATE

3.1. Sprijinirea dezvoltării armonioase a societății seinene prin adoptarea de măsuri adaptate specificului local

3.2. Creșterea calității vieții pentru toți locuitorii orașului și sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune

3.3. Apropierea autorităților publice locale față de cetățeni

11.5 Matricea domeniilor de intervenție

În continuare, aș dori să prezint pentru fiecare componentă și obiectiv strategic domeniile cheie de intervenție în care se încadrează elementele esențiale pentru dezvoltarea echilibrată a comunității seinene:

Componenta HABITAT:

Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere:

Modernizarea drumului județean Seini – Viile Apei;

Reabilitarea și modernizarea străzilor pietruite și a rigolelor;

Reabilitarea și modernizarea străzilor cu covor asfaltic degradat;

Derularea unui program de refacere a marcajului lateral al drumurilor naționale, județene și locale (activități de lobby);

Derularea unui program de amenajare a trotuarelor din orașul Seini;

Derularea unui program de semnalizare stradală cu o identitate vizuală specifică și foarte vizibilă;

Derularea unui program de realizare de piste pentru biciclete, „Seini – localitatea cu cele mai multe biciclete”.

Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii agricole:

Modernizarea drumurilor agricole de exploatație și extinderea lor acolo unde se impune;

Realizarea de lucrări de îmbunătățiri funciare pe pășunile și pădurile din domeniul public.

Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu utilități a orașului:

Finalizarea lucrărilor la sistemul de alimentare cu apă și canalizare;

Extinderea sistemului de alimentare cu apă și canalizare și pe restul teritoriului fără proiect de alimentare cu apă și canalizare;

Extinderea sistemului de alimentare cu energie electrică.

Menținerea în bună stare a clădirilor din oraș și punerea în valoare a clădirilor emblematice sau de importanță majoră:

Reabilitarea energetică a blocurilor de locuințe din oraș;

Construcția unor blocuri ANL și sistematizarea circulației în zona acestora și a celor existente;

Reabilitarea și amenajarea Remizei de pompieri din Seini;

Realizarea unui program de reabilitare a clădirilor Grupului Școlar Agricol și a internatului acestuia;

Reabilitarea și modernizarea „Casei Bay” și identificarea unei utilități pentru aceasta (ex: azil de bătrâni);

Derularea unui proiect de reabilitare a Castelului lui Mandi.

Dezvoltarea infrastructurii de agrement și a spațiilor verzi din oraș:

Dezvoltarea unei baze de agrement multifuncționale (un bazin de înot, o sală de sport, sală de fitness) etc;

Derularea unui program de reabilitare și extindere a spațiilor verzi sub egida „Mai mult verde la Seini”;

Derularea unui program amplu de cosmetizare urbană (amenajări, spații verzi, flori, semnalizare adecvată și modernă etc);

Amenajarea în centrul civic a unor instalații pentru skateboard și a unor piste pentru biciclete;

Înființarea unui spațiu de agrement de tip loc pentru picnic pe Valea Zugăului, Seinel, Săbișa și Viile Apei;

Înființarea unui camping în zona Cetății Zinir;

Înființarea unei grădini botanice asociate Grupului Școlar Agricol cu scop didactic dar și pentru turiști;

Finalizarea Barajului de pe Seinel și dezvoltarea unei zone de agrement în preajma acestuia.

Menținerea în bună stare a apelor curgătoare din oraș:

Derularea unui program de regularizare a văilor din orașul Seini;

Derularea unui program de decolmatare a tuturor pârâurilor din Seini și de curățare de vegetație a acostamentelor străzilor;

Derularea unui program de ecologizare și amenajare a Văii Seinelului;

Amenajarea Râului Someș.

Controlul poluării și dezvoltarea inițiativelor de conservare a naturii:

Realizarea unor platforme moderne de depoziitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere;

Derularea unui program de eficientizare și creștere a calității activităților de salubrizare a orașului;

Igienizarea pădurilor;

Dezvoltarea unui program de educație ecologică la nivelul localității.

Componenta ECONOMIE

Valorificarea potențialului agricol al orașului:

Atragerea unei investiții în colectarea și prelucrarea produselor agricole: fructe, cereale, lapte etc;

Derularea unui program de simulare a antreprenoriatului în agricultură și pregătire continuă în domeniu (schimburi de experiență în străinătate, parteneriate etc);

Susținerea și promovarea soiurilor locale de mere (soiul Batur).

Valorificarea potențialului turistic al orașului:

Derularea unui program de comunicare și conștientizare a seinenilor privind propriile valori și atracții turistice;

Revitalizarea tradiției producerii vinului la Seini și introducerea cramelor în circuitul turistic;

Amenajarea grotelor vechi ale orașului și introducerea lor în circuitul turistic;

Identificarea personalităților orașului, culegerea poveștilor și realizărilor acestora și promovarea lor în comunitate;

Derularea unui proiect de punere în valoare a Cetății Zinir și Cetății lui Pintea prin crearea unui brand, a unei povești și unei strategii de promovare;

Înființarea unui centru de informare turistică în Seini;

Crearea unui set de materiale de prezentare privind atracțiile turistice locale (Ruinele cetății Zinir, Pădurea Eminescu, Valea Zugăului, Sinagoga, cuptoarele dacice etc);

Reabilitarea Sinagogii, a cimitirului evreiesc și introducerea acestora în circuitul turistic;

Elaborarea unui studiu de specialitate privind calitățile curative ale apelor subterane de pe teritoriul orașului Seini, cu posibilitatea dezvoltării unei baze turistice și de sănătate care să pună în valoare aceste resurse;

Transformarea vechii cazemate într-un parc de aventură.

Îmbunătățirea infrastructurii de sprijin pentru afaceri la nivelul orașului:

Înființarea unui centru de asistență/consultanță și sprijin pentru populație (în special pentru cei întorși din străinătate), pentru a veni în sprijinul inițiativelor locale prin acordarea de asistență în cererea și dezvoltarea afacerilor și în accesarea de finanțări nerambursabile;

Dezvoltarea unui program de stimulare și sprijinire a antreprenoriatului (în special pentru tineri) în vederea valorificării tradiției în prelucrarea lemnului și în industria alimentară;

Realizarea unui program de târguri agro-industriale de 2-3 ori pe parcursul anului pentru a facilita accesul producătorilor locali la piețele de desfacere, dar și pentru a atrage și a integra oferta și cererea de produse agro-industriale din toată zona.

Sprijinirea producătorilor locali tradiționali și a micilor întreprinzători:

Derularea programului „Antreprenori mai prosperi – Un Seini mai puternic” de sprijinire a producătorilor locali actuali, în special cu activități de branding și marketing;

Crearea unor evenimente de tipul târgurilor de produse tradiționale – locale cu diverse ocazii din an (1 Decembrie, zilele orașului etc).

Atragerea de investitori în orașul Seini:

Înființarea unui parc industrial pentru atragerea operatorilor economici noi;

Adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local care să prevadă stimultente pentru investitori;

Crearea unei echipe cu scopul de a dezvolta activități de promovare care să atragă investitori;

Atragerea unui investitor strategic.

Realizarea de investiții în domeniul energiei verzi:

Finalizarea proiectului fotovoltaic;

Finalizarea stației de biogaz.

Componenta SOCIETATE

Facilitarea educației generațiilor tinere prin investiții și programe inovatoare:

Derularea programului „5 modele de viață pentru tinerii Seiniului”;

Întocmirea unei strategii de revigorare a poziției Liceului Tehnologic Ion Ionescu de la Brad pe piața educațională și rebrand-uirea acestuia pentru a deveni un punct de atracție pentru învățământul practic din toată zona;

Înființarea campusului școlar al Liceului Tehnologic și înființarea unei cantine școlare în incinta sa, dar și a școlilor gimnaziale din Seini;

Modernizarea clădirilor grădinițelor și școlilor din oraș și satele aparținătoare și extinderea lor acolo unde este cazul;

Modernizarea dotărilor tuturor unităților de învățămând din oraș și satele aparținătoare;

Crearea unei strategii de compensare a scăderii numărului de elevi prin creșterea calității și diversității învățământului în principal prin activități after-school sau club al elevilor;

Crearea unei baze sportive multifuncționale moderne și stimularea apetitului tinerilor din oraș pentru activități sportive;

Înființarea unor grupe de grădiniță cu program prelungit și a unei creșe în localitatea Seini;

Derularea unei campanii de comunicare cu părinții pe subiecte de interes general între reprezentanții școlii și autoritățile publice.

Creșterea gradului de implicare a cetățenilor în viața orașului:

Înființarea unui ONG care să aibă drept scop dezvoltarea socio-economică a localității;

Derularea unui program de stimulare a identității locale în rândul cetățenilor sub egida „Seiniul e casa mea”;

Crearea unei strategii-program de aducere a cetățenilor într-o AGORA centrală;

Crearea unui program-strategie de comunicare și strângere a relațiilor cu comunitatea evreiască emigrată din Seini.

Revitalizarea vieții culturale din oraș:

Valorificarea tradiției urbane a Orașului Seini;

Crearea unei strategii culturale pe termen lung în vederea stimulării manifestărilor culturale din Seini și creșterii interesului locuitorilor pentru activități culturale;

Modernizarea și dotarea cu echipamente moderne și adecvate a tuturor căminelor culturale din UAT Seini (Seini, Viile Apei și Săbișa);

Realizarea unor parteneriate cu Teatrul Dramatic Baia Mare și alte instituții de cultură pentru aducerea unor reprezentații artistice în localitate în mod constant.

Sprijinirea vârstnicilor din oraș în contextul îmbătrânirii tot mai accentuate a populației:

Dezvoltarea Centrului de Zi pentru Bătrâni, extinderea serviciilor și îmbunătățirea calității managementului;

Înființarea unui centru de permanență pentru bătrâni de tipul unui azil;

Dezvoltarea unei strategii pentru creșterea calității vieții vârstnicilor din localitate prin organizarea de excursii ieftine la distanțe mici și medii (subvenționate sau sponsorizate);

Stimularea înființării unei Asociații a Pensionarilor și sprijinirea dezvoltării sale pe lângă centrul de zi.

Derularea unor programe pentru persoanele vulnerabile și cu risc de excluziune socială:

Dezvoltarea unei strategii-program de integrare socio-economică a populației de etnie rromă din Seini;

Derularea unor programe de calificare, recalificare și reconversie profesională pentru persoanele vulnerabile sau cu risc de excluziune socială;

Rezolvarea problemei câinilor maidanezi localizați cu precădere în zonele cu populație expusă riscului de sărăcie.

Îmbunătățirea serviciilor de asistență socială și medicală din oraș:

Modernizarea și utilarea Centrului de Permanență;

Realizarea unei strategii de atragere a unor medici specialiști competenți care să ofere consultații în localitate;

Atragerea de personal medical nou pentru cabinetele de medicină de familie, în prezent medicii de familie fiind supra-aglomerați.

Îmbunătățirea comunicării între autoritatea publică locală și cetățeni:

Realizarea unei strategii de comunicare și relații publice a autorității publice locale cu cetățenii;

Înființarea unui panou central de afișaj iluminat în care să fie prezentate principalele inițiative ale administrației locale și alte informații utile de interes local;

Dezvoltarea unui program de întâlniri ale administrației publice cu comunitatea, în localitatea de reședință, dar și în cele 2 sate aparținătoare.