Strategia de Dezvoltare a Comunei Cernica Judetul Ilfov

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. Analiză diagnostic

1.1 Așezare geografică și accesibilitate

1.2 Istoria comunei Cernica

1.3 Elemente de favorabilitate ale cadrului natural

1.4 Elemente de restrictivitate ale cadrului natural

1.5 Elemente de presiune

1.5.1 Demografie

1.5.1.1 Evoluția numărului populației

1.5.1.2 Factorii dinamicii populației

1.5.1.3 Structura populației

1.5.2 Economie

1.5.3 Aspecte privind așezarea

CAPITOLUL 2. Strategia de dezvoltare

2.1 Considerații generale

2.2 Elaborarea strategiei de dezvoltare a comunei Cernica

2.2.1 Fundamentare

2.2.2 Viziune și obiective strategice

CONCLUZII

ANEXĂ

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Această lucrare este realizată cu scopul precis de a familiariza studenții sau oricare alți cititori cu diverse probleme legate de analiza diagnostic precum și de strategiile de dezvoltare ale comunei Cernica din județul Ilfov.

Am ales această comună tocmai datorită faptului că la nivelul acesteia nu există elaborată o strategie de dezvoltare locală, singurul document de acest tip fiind Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov, plan ce în prezent necesită o reactualizare.

Astfel, am ales să concept această lucrare pentru a-mi îmbogăți cunoștiințele referitoare la această zonă și de ce nu pentru a-i ajuta pe ceilalți să înțeleagă și să perceapă informațiile cu privire la această comună. Așa cum am mai precizat, la nivelul acestei zone nu există nicio lucrare realizată ci numai pentru întregul spațiu al județului Ilfov.

În cele ce urmează voi analiza comuna Cernica ca făcând parte din zona metropolitană a municipiului București. Voi analiza această comună prin prisma unei analize diagnostic, punctând elementele de favorabilitate precum și cele de restrictivitate ale cadrului natural. De asemenea voi face o analiză amănunțită a elementelor de presiune prin detalierea caracteristicile demografice ale acestei comune (evoluția numărului populației, mișcarea migratorie și cea naturală a populației, structura populației) cât și caracteristicile fizionomice, economice dar și celelalte aspecte ce vizează așezările.

Analiza demografică și fizionomică a comunei Cernica se va realiza atât prin tabele cât și prin grafice și hărți.

Metodele aplicate pentru analiza acestei comune sunt variate, cea mai des folosită fiind cea a graficelor deoarece este cea mai relevantă și arată o prezentare care poate fi interceptată foarte ușor de către cititor, dar mai ales prezintă o imagine de ansamblu a ceea ce urmează să fie analizat. Prin alcătuirea unor astfel de grafice se permite cu o mai mare ușurință analizarea problemelor dezbătute. De asemenea ne putem da seama mai bine de amplitudinea fenomenelor, precum și de constanța și variația acestora.

Am folosit de asemenea și metoda observației dar și pe cea descriptiv-interpretativă având ca perioadă de referință anii 1992 – 2012.

Datele utilizate în vederea realizării acestei lucrări au fost preluate de la Direcția Județeană de Statistică – Ilfov, de la Institutul Național de Statistică precum și de la Primăria Comunei Cernica.

CAPITOLUL I

Analiza diagnostic a comunei Cernica

Așezare geografică și accesibilitate

Așezare geografică

Comuna Cernica este situată în sud-estul județului Ilfov, mai precis, la est de Municipiul București, după cum se poate observa și în Planul de Amenajare a Județului Ilfov privind rețeaua de localități.

Din punct de vedere fizico-geografic, ca și poziție, comuna se află situată în ținutul Câmpiei Române , mai precis în partea estică a subunității cunoscută sub numele de Câmpia Vlăsiei.

În cadrul județului, această comună este situată în zona de sud-est, pe malurile Dâmboviței și pe cele ale râului Colentina, în zona de vărsare a acestuia în Dâmbovița.

Limitele acestei comune sunt impuse de următoarele vecinătăți:

în Nord – comuna Pantelimon

în Nord-Est – comuna Brănești

în Est – județul Călărași

în Sud – județul Călărași

în Vest – comuna Glina

în Nord-Vest – municipiul București, sector 3

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov, 2003

Fig. 1 – Așezarea geografică a comunei Cernica în cadrul județului Ilfov

Accesibilitate

În ceea ce privește accesibilitatea, se poate spune că această comună are o poziționare optimă în raport cu rețelele de transport, datorită proximității municipiului București.

Astfel, comuna Cernica este străbătută de șoseaua județeană DJ301 ce o leagă spre nord-vest de Pantelimon (terminându-se în DN3) iar spre sud-est de Fundeni și mai departe de Budești, comune ce fac parte din județul Călărași ( terminându-se în DN4).

De asemenea, comuna este străbătută și de autostrada A2, însă în prezent nu este deservită de nicio ieșire.

Istoria comunei Cernica

Din punct de vedere istoric, diploma principelui Țării Românești Basarab cel Tânăr ce datează din 23 martie 1482 este prima ce face mențiunea documentară a județului Ilfov. Mărturiile arheologice ce atestă totuși locuirea în Cernica-Căldăraru datează din epoca daco-romană.

Astfel, prima atestare documentară a zonei datează încă din anul 1608, din timpul domniei lui Radu Vodă Șerban, fiul lui Mihnea Vodă. Bineînțeles, este vorba despre Sfânta Mănăstire Cernica, ctitorie a marelui vornic Cernica Știrbei și a soției sale Chiajna.

Prima comună care a luat ființă în anul 1864, în partea estică a Bucureștiului s-a numit Bobești-Bălăceanca. Această comună, situată pe malurile râului Dâmbovița, la o distanță de aproximativ 19 kilometrii de București era compusă din 8 cătune ce aveau următoarele denumiri: Bălăceanca, Bobești, Berceni, Glina-Gherman, Glina-Măcrii, Manolache, Potoceanca și Serbănești. Dintre toate acestea, s-a remarcat cel mai important cătun, Glina-Gherman, datorită faptului că era reședința comunei. Populația comunei era de 1.596 de locuitori, ce erau repartizați în 373 de case.

Satul Bălăceanca era situat la est de Glina-Gherman, pe malul drept al râului Dâmbovița, satul Bobești-Andronache se situa la vest de Glina-Gherman, satul Glina-German se afla chiar la est de București, mai precis pe țărmul drept al râului Dâmbovița, satul Manolache era situat pe celălalt mal al Dâmboviței, adică pe cel stâng iar satul Potoceanca (actualul sat Poșta) era poziționat la sud-est de Glina-Gherman, pe malul drept al râului Dâmbovița.

O altă comună atestată în aceea perioadă, era Cernica-Căldăraru, situată la est de București, în pădurea cu același nume, pe malul de est al baltei Cernica, la doar 15 kilometrii depărtare de București. Această comună se lega de Pantelimon, prin mănăstirea Cernica, printr-o șosea vecinală. Acestă comună se compunea din satele Cernica și Căldărarul.

Satul Cernica, numit însă și Moara-Cernica era situat la est de București, în pădurea cu același nume – Cernica. Pe lângă sat trece pârâul Cernica . Aici era reședința primăriei, așa cum este și în prezent, iar satul Căldărarul era situat la sud-vest de Cernica, într-un loc smârcos. Spre sud de Căldăraru trece râul Dâmbovița.

Comuna Tînganul , cea de a treia comună rurală situată lângă râul Dâmbovița, la 16 kilometrii de București, se compunea din satele Tînganul și Tînganul-Moară. Această comună avea o populație de 883 de locuitori și se întindea pe o suprafață de 1.935 hectare. Comuna Tînganul stă în legătura cu Cernica și Frunzinești prin șosele vecinale.

Satul Tînganul, situat între râul Dâmbovița și valea Pasărea, avea o populație de 811 de locuitori și o suprafață de 1.878 hectare. Tot în acest sat era și reședința primăriei. Celălalt sat, Tînganul-Moară, mult mai mic, avea o populație de doar 72 de locuitori și o suprafață de 56 hectare.

În afară de aceste 3 comune se poate aminti și prezența unui sat cu numele Poșta ce aparținea de comuna rurală Știubei-Orăști (azi comuna Frumușani), situat la nord-est de Orăști, pe țărmul drept al râului Dâmbovița. Acest sat se întindea pe o suprafață de 433 de hectare și avea o populație de 65 de locuitori.

Sursa: Imagine preluată de pe site-ul www.voxcernica.ro

Fig. 2 – Harta comunei Cernica la nivelul anului 1890

Elemente de favorabilitate ale cadrului natural

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov, comuna Cernica prezintă un cadru geografic de câmpie, cu prezența luncilor și teraselor pe alocuri, dar și a lacului Cernica și a pădurilor Căldăraru și Cernica.

De asemenea, această comună prezintă resurse de subsol importante și anume petrol și gaze (la 575 m) pe teritoriul satului Bălăceanca, precum și nisipuri și pietrișuri prezente în luncile rîurilor și pe terase, unde exploatările sunt mici pentru necesitățile locale.

Geologia

Prezența sedimentarului reprezentat prin depozite loessoide (numite și Luturi de București) ce acoperă întreaga zonă cu excepția celor inundabile precum și prezența stratului de nisipuri și pietrișuri dispuse pe un pat argilos de sub pătura de loess constituie un prim element favorabil al cadrului natural al acestei comune.

Astfel, structura geologică permite cantonarea straturilor de apă freatică iar depozitele sedimentare prezintă suportabilitate pentru amenajările de mare anvergură.

Relieful

Teritoriul comunei Cernica se suprapune peste părți din Câmpia Vlăsiei și anume Câmpul Otopeni-Cernica în partea nordică și estică a comunei și Câmpul Colentinei.

Câmpul Colentinei este o câmpie extinsă ce prezintă relief foarte plat însă cu o fragmentare de văi adânci de 10-15 m. Altitudinile în această porțiune variază între 65 și 100 m iar panta este de aproximativ 1,1%.

Relieful comunei Cernica este relativ monoton, cu energie, fragmentare și pante reduse. Acesta reprezintă astfel un element de favorabilitate al cadrului natural deoarece nu favorizează desfășurarea unui număr mare de procese de degradare a terenurilor.

Astfel, acesta este favorabil apariției și dezvoltării așezărilor, diversificării activităților economice precum și dispersia poluanților în atmosferă.

Solurile

Solurile comunei Cernica sunt atât zonale cât și azonale. În cadrul celor zonale se disting solurile cernoziomice precum și cele argilo-iluviale (brun-roșcate în zonele de pădure cât și cernoziomuri argilo-iluviale dezvoltate pe loessurile ce acoperă câmpiile).

Acestea sunt favorabile culturilor agricole datorită fertilității lor. În cadrul celor azonale se disting solurile aluviale ce se găsesc pe lunci. Acestea oferă condiții optime culturii legumelor și a plantelor furajere.

Hidrologia

Din punct de vedere hidrografic, pe teritoriul comunei Cernica amintim Valea Colentinei ce fragmentează zona precum și Valea Dâmboviței.

În ceea ce privește rețeaua de lacuri, amintim prezența lacului antropic Cernica, amenajat pe râul Colentina. Astfel, prezența lacurilor de acumulare au rolul de a regulariza cursul și de a menține un volum însemnat de apă mai ales pentru diverse folosințe dar și pentru îmbunătățirea topoclimei.

Amintim totodată și prezența bogată a pânzelor de apă freatică ce reprezintă și ele o resursă naturală având un rol favorabil datorită faptului că acestea constituie surse importante pentru asigurarea alimentării cu apă a localității.

Clima

Teritoriul comunei Cernica se încadrează într-o zonă cu climat temperat-continental, unde se resimt influențele caracteristice zonei de contact a maselor de aer continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimând astfel climei nuanțe de excesivitate.

Acest lucru se datorează altitudinii reduse, regiunea aflându-se în etajul climatic de câmpie. Așadar clima reprezintă un alt element favorabil dezvoltării comunităților umane prin prezența următoarelor caracteristici:

Prezența maselor de aer de origine polar-maritimă și continentală urmate de cele de origine tropical-maritimă și tropical-continental;

Vara, anotimp călduros cu temparaturi medii lunare de 21-26ºC;

Iarna, temperaturile medii lunare variază între -2,7ºC și 0,2ºC;

Zăpezi abundente, viscole, zile călduroase ca urmare a advecțiilor de aer maritim tropical;

Precipitații medii anuale de 520-550 mm;

Prezen de excesivitate.

Acest lucru se datorează altitudinii reduse, regiunea aflându-se în etajul climatic de câmpie. Așadar clima reprezintă un alt element favorabil dezvoltării comunităților umane prin prezența următoarelor caracteristici:

Prezența maselor de aer de origine polar-maritimă și continentală urmate de cele de origine tropical-maritimă și tropical-continental;

Vara, anotimp călduros cu temparaturi medii lunare de 21-26ºC;

Iarna, temperaturile medii lunare variază între -2,7ºC și 0,2ºC;

Zăpezi abundente, viscole, zile călduroase ca urmare a advecțiilor de aer maritim tropical;

Precipitații medii anuale de 520-550 mm;

Prezența vânturilor din N-E și E (Crivățul), urmate de dele din S-V și V (Austrul);

Vegetația

În cadrul comunei Cernica, componentele vegetației spontane sunt foarte puțin prezente datorită extinderii terenurilor agricole și a celor construite. Excepție, face însă prezența vegetației forestiere de diferite forme și dimensiuni.

Vegetația spontană prezintă o deosebită valoare pentru peisajul natural, căutat pentru recreere și agrement, aceasta fiind prezentă în jurul văilor a lacurilor și bălților.

În ceea ce privește fondul forestier, pădurile sunt reprezentate prin specii de cvercinee în asociație cu tei, salcie, ulm și alte esențe specifice silvostepei (stejar brumăriu, arțar tătărăsc, stejar pufos).

Fauna

Fauna reprezintă un element al cadrului natural și aceasta este diferențiată în funcție de caracterele biogeografice ale teritoriului. Fauna comunei Cernica se încadrează în domeniul faunei pădurilor, a luncilor și a faunei acvatice.

Astfel, în zonele de pădure se întâlnesc jderul, mistrețul, căprioara, cerbul, veverița, etc. Fauna apelor curgătoare cuprinde diverse specii de pești cum ar fi scobarul, lipanul și ceanul , alături de care apar și diverse moluște și alte nevertebrate.

Astfel, fauna alături de vegetație reprezintă un element favorabil al cadrului natural, pe teritoriul comunei Cernica aflându-se situl de mare importanță comunitară și anume Lacul și Pădurea Cernica, sit inclus în rețeaua ariilor protejate din România, Natura 2000.

Așadar, comuna Cernica dispune de un potențial natural ridicat. Condițiile de sol fertil dar și slaba fragmentare a reliefului au favorizat utilizarea resurselor de sol în agricultură.

Elemente de restrictivitate ale cadrului natural

Condițiile geologice precum și cele fizico-geografice specifice zonei din care face parte județul Ilfov permit apariția unor fenomene de risc.

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov , teritoriul județean a fost afectat în ultimii 20 de ani de fenomenul de inundații cauzat în principal de revărsarea unor cursuri de apă.

Așadar, un aspect nefavorabil este reprezentat de vulnerabilitatea la inundații, favorizată de lipsa unor lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor pe unele sectoare de râuri precum și de neîntreținerea lucrărilor existente după producerea inundațiilor sau chiar depozitarea necontrolată a diverselor materiale în albiile râurilor.

Astfel, teritoriul comunei Cernica este vulnerabil la inundații, încadrându-se în zona în care cantitatea maximă de precipitații căzute în 24 de ore poate ajunge la valori de 100-150 mm.

Tot în Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov se poate observa că această comună prezintă un potențial de producere a alunecărilor scăzut dar o probabilitate de alunecare care este practic 0.

Geologia

Depozitele loessoide, prezente în subtratul acestei comune, ridică totuși mari probleme, întrucât de ele se leagă apariția tasărilor, contribuind astfel la creșterea costurilor de amenajare precum și cele de întreținere a obiectivelor economice, a celor sociale sau a locuințelor.

Relieful

Relieful prezent în această zonă devine și element nefavorabil întrucât este un spațiu de manifestare a unei game variate de riscuri geomorfologice.

Aceste riscuri sunt reprezentate de diversele fenomene naturale precum excesul de umiditate, băltirile, spălarea în suprafață, șiroirile, eroiziunile și inundațiile.

Hidrologia

În ceea ce privește calitatea apelor freatice de pe teritoriul comunei Cernica, în urma analizei indicatorilor s-a stabilit că aceștia înregistrează depășiri ale CMA.

Există astfel o nesiguranță în asigurarea permanentă a calității apei potabile, întrucât stratul acvifer freatic este foarte vulnerabil la poluare datorită altitudinii mici la care se găsește.

Principalii factori de poluare sunt :

lipsa sistemelor de canalizare și epurare a apelor uzate;

activitățile gospodărești din localitate;

irigarea și chimizarea excesivă a terenurilor agricole;

conductele de transport produse petroliere;

De asemenea, prezența apei freatice la mică adâncime poate determina exces de umiditate în anumite sectoare, fenomen ce duce la eliminarea suprafețelor respective din circuitul agricol.

Clima

Clima devine și ea un element restrictiv întrucât toți parametrii climatici în combinație cu diverși agenți externi ce apar la nivelul comunei dau naștere fenomenului de insulă de căldură, impunând astfel numeroase restricții în amenajarea spațiului și costuri ridicate pentru spațiile rezidențiale și pentru activitățile economice.

Această insulă de căldură se datorează apropierii de Municipiul București, unde acest fenomen este pretutindeni, impunându-se astfel, creșteri substanțiale de construcții de locuință, în special cele colective.

Elemente de presiune

Demografie

Ca și principală forță transformatoare și creatoare a zonei periurbane a Bucureștiului producătoare și consumatoare ce se caracterizează printr-o accentuată schimbare și mobilitate, determinând evoluția, modificarea și valorificarea neîncetata a mediului înconjurător, populația reprezintă, prin prismageografiei, o deosebită importanță în studiile de sinteză si de analiză, teritoriale și generale, teoretice și practice.

Evoluția numerică a populației ( 1992-2011)

Evoluția cantitativă a populației este oglindită în recensămintele efectuate de-a lungul anilor, începând din anul 1992 și până în 2011. Recensământul din 1992 este prima exprimare cifrică a situației populației pentru localitatea analizată, favorizând redarea unei imagini apropiate de realitatea numărului populației și a grupărilor sale în teritoriu – în acea perioadă. Desigur, atât numărul cât și gruparea populației înregistrată la 1992 sunt strâns legate de condițiile istorico-sociale anterioare.

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov

Fig. 3 – Evoluția numărului populației (1992-2011) în comuna Cernica

Analizând graficul evoluției numărului populației se poate observa că începând cu anul 1992 există o ușoare scădere a populației până în anul 1996. Începând cu anul următor, valorile numărului populației stagnează până în 2002 când atinge pragul de aproape 9.000 de locuitori. Se poate observa astfel că o dată cu 2003 populația comunei Cernica se mărește treptat în fiecare an, ajungând în 8 ani la pragul de peste 10.000 locuitori.

Măsurile luate în ultimii ani au redresat balanța natalității și au dus la o creștere substanțială a populației comunelor din județul Ilfov . Cernica este una dintre comunele ce au înregistrat creșteri mari de populație în perioada 2003-2011 după cum se poate observa și din grafic.

Privit evolutiv, numărul populației a crescut de la valoarea de 8.731 de locuitori atinsă în anul 1992 până la valoarea de 10.416 de locuitori în anul 2011.

Fluctuațiile înregistrate de la o perioadă la alta sunt rezultatul condițiilor social-istorice și economice care în mod evident și-au pus amprenta asupra valorilor de creștere a populației.

Valul de migrare s-a produs după 1990, scăderea între recensăminte fiind mai redusă. Situația de tranziție economică, declinul a numeroase obiective industriale de stat, creșterea în ritm lent a sectorului privat a însemnat o cerere scăzută pe piața forței de muncă și desigur, restructurări de personal.

Consecința directă a fost stabilizarea populației active în sat și întoarcerea de la oraș la sat. Acest fenomen s-a manifestat din 1997 în România, însă în comuna Cernica nu au existat intrări semnificative de populație datorită numeroaselor investiții în orașul București care au absorbit forța de muncă disponibilă. Orașul București reprezintă un pol important de dezvoltare și de influență pentru comunele apropiate.

O altă perioadă de creștere a numărului populației este cea după anul 2000 și până în prezent, numărul populației crescând de la valoarea de 8.116 și ajungând la 10.416 în comuna Cernica.

1.5.1.2 Factorii dinamicii populației

Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea de mișcarea populației se referă la creșterile sau descreșterile populației în cadrul unui teritoriu datorate sporului natural (prin natalitate și mortalitate) și sporului migrator ( imigrări și emigrări). În funcție de valorile natalității și mortalității sau ale imigrărilor și emigrărilor, sporurile pot fi pozitive sau negative.

Mișcarea naturală a populației

Conform Geografiei populației: teorie și metodologie, mișcarea naturală a populației este definită ca fiind una dintre componentele ce determină evoluția unei populații. Astfel, natalitatea și mortalitatea sunt cele două fenomene demografice surprinse de aceasta.

Evoluția mișcării naturale a populației județului Ilfov se caracterizează printr-o scădere apreciabilă a natalității în perioada dinainte de 1956, printr-o scădere accentuată între 1956 și 1966 și printr-o creștere vertiginoasă după 1966 ca urmare a măsurilor luate de conducerea de stat pentru redresarea natalității. Creșterea vertiginoasă și importantă a natalității după 1966 se datorează măsurilor de redresare a natalității luate de conducerea de stat, ca urmare a tendinței accentuate de scădere a numărului de născuți.

Sporul natural este indicatorul ce reflecă echilibrul între cele două componente ale mișcării naturale ale populației și anume natalitate și mortalitate. Un spor natural pozitiv nu înseamnă neapărat o creștere a populației, volumul acesteia depinzând și de fluxurile migratorii.

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov

Fig. 4 – Evoluția bilanțului natural, în perioada 1990-2012 în comuna Cernica

Privind graficul de mai sus se poate observa că bilanțul demografic natural la nivelul spațiului rural analizat înregistrează numeroase fluctuații pe parcursul întregii perioade (1990-2012), având însă o tendința de scădere, spre valoarea 0, după anul 2012.

Astfel, creșteri ale sporului natural s-au înregistrat în următoarele perioade : 1993-1994, 1996- 1997, 1999-2000, 2001-2002, 2003-2006, 2007-2008 și 2009-2010.

Se poate observa că încă de la începutul perioadei analizate, adică din 1990 s-a instalat un declin numeric ce s-a accentuat o dată cu trecerea anilor, ajungând în perioada 1992-1993 la cea mai scăzută valoare a sporului natural. Această scădere se înscrie în tendința generală la nivel național.

Valorile negative înregistrate începând cu anul 1990 se datorează mediei ratei mortalității ce a crescut în timp de la 12,46‰ la 15,93‰ în anul 1993, depășind astfel valorile înregistrate de natalitate. Acest lucru scoate în evidență tendința de îmbătrânire demografică specifică spațiului rural.

Astfel, maximul sporului natural a fost înregistrat în 2006 (3,52‰) iar minimul în 1993 (-6,47‰).

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov, sporul natural al comunei Cernica la nivelul anului 2000 a fost de 0.86‰ , comuna fiind astfel încadrată în categoria localităților cu sporul natural apropiat cu media pe întregul județ Ilfov.

Trebuie totuși amintit faptul că sporul natural în mediul urban a fost de 0.3‰ iar în mediul rural de -2.3‰.

În perioada 2001-2004 sporul natural a înregistrat valori negative iar din 2005 până în 2011 acesta a fost pozitiv, ba chiar a depășit valoarea medie a județului pentru mediul urban, acest lucru datorându-se influenței exercitate de Municipiul București.

Mișcarea migratorie a populației

Conform Geografiei populației: teorie și metodologie, migrația este o altă componentă ce contribuie la creșterea sau descreșterea unei populații, aceasta reprezentând totalitatea stabilirilor și plecărilor cu domiciliul.

Schimburile de populație dintre o regiune și alta sau dintre o localitate și alta reprezintă gradul de atractivitate demografică și reflectă dezvoltarea sau perspectivele de dezvoltare a regiunii sau localității respective.

Fluxurile acestei mișcări migratorii au avut în marea lor majoritate direcția București și mult mai puține au vizat unele localități cu o dezvoltare economică complexă în care industria a avut un loc de frunte. Datorită însă restricțiilor de stabilire în București, o mare parte din curenții de migrare spre acest oraș s-a oprit în comunele limitrofe orașului generând o creștere considerabila a populației acestora.

Sporul migratoriu, pe localități înregistrează valori foarte diferite în funcție de dezvoltarea și profilul economic al acestora, de tendințele de dezvoltare și de condițiile social-economice.

În general, comunele mai bine dezvoltate economic au un spor pozitiv. Printre acestea se poate cita și comuna Cernica care are o populație numeroasă și o economie agricolă puternică.

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov

Fig. 5 – Evoluția bilanțului migratoriu, în perioada 1991-2009 în comuna Cernica

Privind graficul de mai sus se poate observa că bilanțul demografic migratoriu la nivelul spațiului rural analizat prezintă oscilații destul de mari pe parcursul întregii perioade analizate (1991-2009), însă cu o tendință preponderent pozitivă începând din anul 1996.

Astfel, sporul migratoriu a avut o tendință oscilantă de creștere de la -8.35‰ în 1991 la 4.28‰ în 1997. Apoi acesta a început să scadă câte puțin păstrându-și totuși valori pozitive până la valoarea de 1,1‰ atinsă în 1998.

Începând cu acest an sporul migratoriu a început să crească până la valoarea de 4.3‰ atinsă în 2000, pentru ca în anul 2001 acest spor să fie unul negativ (-4.28‰). Creșterea sporului migratoriu din 1998 și până în 2010 poate fi pus și pe seama locuințelor noi ce au apărut în comună.

Apoi a urmat o creștere importantă până în anul 2004 cand a atins 8.03‰. Începând cu acest an, acest spor migratoriu a evoluat până la valoarea de 25.25‰ în 2008, însă cu perioade unde acesta a scăzut: în 2005 la 6.02‰ și în 2007 la 7.81‰. Creșterea spectaculoasă la nivelul perioadei 2004-2008 de datorează boom-ului imobiliar, când în zonă au venit tot mai mulți bucureșteni pentru a-și construi o locuință sau chiar o casă de vacanță.

Astfel, maximul sporului migratoriu a fost înregistrat în 2008 (25.25‰) iar minimul în 1991 (-8.35‰).

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov, sporul migratoriu al comunei Cernica la nivelul anului 2000 a fost de 4.3‰ , comuna fiind astfel încadrată în categoria localităților cu sporul migratoriu pozitiv însă mai mic decât media pe întregul județ Ilfov ( 5.5‰).

Astfel, în perioada 1998-2000 și în anul 2002 sporul migratoriu a înregistrat valori pozitive iar din anul 2003 și până în 2009 acesta a depășit valoarea medie a județului.

Aceste creșteri s-au datorat în principal locuitorilor din București care au preferat să schimbe apartamentul deținut în oraș cu o casă ce le oferă mai multă intimitate și, în general, condiții mai bune de viață, dar și posibilitatea de a avea o curte, propriul spațiu în jurul casei ce poate fi amenajat după propriul plac.

Tot în această perioadă au apărut unităti industriale și hale care aveau nevoie de forță de muncă. Peisajul (prezența pădurii, a lacului) este unul din alte motive pentru care această comună s-a populat atât de mult.

1.5.1.3 Structura populației

Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Vârsta și sexul reprezintă caracteristici de bază ale unei populații. Fiecare populație are astfel o structură diferită pe vârste și sexe, această structură putând avea un impact considerabil asupra situației sociale și economice, atât în prezent cât și în viitor.

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov

Fig. 6 – Structura populației pe grupe de vârstă și sexe (2012), în comuna Cernica

Piramida vârstelor populației comunei Cernica ne arată o populație în scădere mai ales spre vârful acesteia. Se observă astfel, că evenimentele din trecut au modelat forma piramidei.

La nivelul anului 2012 se constată că segmentul cu cea mai mare reprezentare este cel al persoanelor între 40 și 44 de ani, urmat de cele între 35 și 39 de ani și 30 și 34 de ani.

Proporția mică a persoanelor în grupă de vârstă 65-69 se datorează natalității scăzute ce a urmat celui de-al doilea Război Mondial. Apoi se observă că a urmat o perioadă de revenire ce corespunde grupei de vârstă 60-64 și mai apoi o nouă scădere în anii 1956-1966 ce corespunde grupelor de vârstă 55-59, 50-54 și 45-49.

După această perioadă se constată o creștere spectaculoasă datorată politicilor pronataliste din perioada 1967-1989 iar după 1990 se constată o scădere rapidă a natalității.

Putem aminti o manifestare importantă a procesului de îmbătrânire și anume creșterea numărului femeilor în cadrul populației vârstnice așa cum se poate observa și în piramida structurală la nivelul anului 2012. Acest proces poate fi numit și feminizarea bătrâneții, datorită numărului mare al acestora în comparație cu cel al bărbaților, acestea fiind mult mai longevive.

Dacă ar fi să analizăm structura populației pe grupe de vârstă aceasta s-ar realiza distinct pentru cele trei categorii semnificative și anume: populația tânără ce cuprinde grupa de vârstă 0-14 ani, populația adultă ce cuprinde grupa de 15-59 de ani și populația vârstnică ce corespunde grupei de peste 60 de ani.

Baza piramidei este mai lată decât vârful acesteia ceea ce înseamnă că există o natalitate mare în bază dar o durată medie a vieții scăzută. Astfel, se constată o predominanță a sexului feminin la grupa de vârstă de peste 60 de ani și o predomință a celui masculin la grupele de vârstă 0-14 și 15-59.

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov

Fig. 7 – Structura populației pe sexe (2012), în comuna Cernica

Distribuția populației comunei Cernica pe sexe, reflectă un echilibru între ponderea populației masculine și a celei feminine.

Analizând graficul de mai sus se poate observa că nu există o diferențiere semnificativă între cele două distribuții ale populației pe sexe. Astfel, ponderea populației feminine (51%) este ușor mai ridicată decât cea masculină (49%).

Indicele de îmbătrânire demografică

Îmbătrânirea demografică este un proces ce presupune schimbarea structurii pe vârste a unei populații, prin creșterea apreciabilă a proporției vârstnicilor în populația totală, în defavoarea proporției tinerilor, ca și tendință fermă și de lungă durată.

În analiza demografică este importantă ponderea populației vârstnice precum și cea a populației tinere întrucât raportul dintre acestea relevă tendințele de îmbătrânire sau de întinerire a populației.

Indicele de îmbătrânire demografică este un indicator utilizat în analiza structurii populației pe grupe de vârstă și acesta este calculat prin raportul dintre populația vârstnică ( 60 de ani și peste) și populația tânără ( 0-14 ani). Acest indicator exprimă capacitatea sau incapacitatea comunității rurale de regenerare demografică.

Astfel, în comuna Cernica, valoarea medie a indicelui a crescut de la 0,82 în 1992 la 1,07 în 2002 ceea ce demonstrează că populația se află într-un proces de îmbătrânire demografică continuu. Aceste valori depășesc media înregistrată în mediul rural pe ansamblu (de 0,71 în 1992 și 1,03 în 2002), având loc o creștere de 0,25 ori în decursul a 10 ani (1992-2002). La nivelul anului 2012 se constată o scădere a acestui indicator, nesemnificativă însă, acesta fiind de 1,06.

Structura socio-economică a populației

După Liliana Dumitrache, în cursul Geografia populației

Transformările social-economice radicale pe care le impune transformarea economiei naționale generează mutații în volumul, calitatea și structura populației active. Pentru localitățile din spațiul periurban al Bucureștiului, examinarea acestor mutații, studiul ocupării, al fundamentelor demografice ale acesteia, analiza implicațiilor și consecințelor acestor mutații, ca și evaluarea perspectivelor populației active pe fondul schimbărilor în structura social-economică a acestor localități, sunt extrem de importante.

În cadrul comunei Cernica populația activă la nivelul anului 2002 este de 2.734 de persoane din care 1.607 bărbați și 1.127 femei.

Dacă totuși am raporta aceste date la populația totală din cadrul comunei s-ar constata că populația activă este destul de mică în raport cu numărul locuitorilor care este de 9.425.

Rata de activitate a populației (2002)

Rata de activitate a populației reprezintă un indicator care reflectă gradul de ocupare al resurselor de muncă. Se poate calcula atât rata generală de activitate, cât și rata de activitate masculină sau feminină.

Rata generală de activitate (RGA) este raportul procentual între numărul persoanelor active (PA) și numărul total al populației (P).

Rata de activitate masculină (RAm) este raportul procentual între numărul populației active masculine (PAm) și populația totală masculină (Pm).

Rata de activitate feminină (RAf) este raportul procentual între numărul populației active feminine (PAf) și populația totală feminină (Pf).

Sursa: Institutul Național de Statistică

Tabelul 1. – Rata de activitate a populației în comuna Cernica și în satele componente (2002)

Structura populației pe ramuri de activitate

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov

Fig. 8 – Structura populației ocupate pe cele trei ramuri de activitate (2002), în comuna Cernica

După cum se poate observa și în graficul de mai sus, comuna Cernica se individualizează prin numărul mai mare a populației ocupate în sectorul secundar. Aceste creșteri ale ponderii populației active în industrie se datorează în principal cerințelor mereu crescânde de forță de muncă în București dar și în mari unități industriale construite în cadrul zonei periurbane a Bucureștiului.

Faptul că majoritatea populației este ocupată în industrie dă o notă deosebită acestei comune, fiind caracterizată ca și o zonă de trecere între rural și urban, deci o zonă tipic periurbană. La nivelul anului 1970, Cernica se caracteriza prin numărul cel mai ridicat de populație ocupată în industrie (peste 1.500 de persoane). Pe grafic se poate observa că 45% din populație este ocupată în sectorul terțiar și doar 8% în sectorul primar.

Structura populației după statutulul profesional (2002)

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov

Fig. 9 – Structura populației după statutul profesional (2002), în comuna Cernica

Populația activă a comunei Cernica se suprapune pe următoarele categorii: salariați, lucrători familiali în gospodării proprii, patroni, lucrători pe cont propriu, membrii ai unor asociații agricole cooperatiste, alte situații dar și nedeclarați.

Privind graficul de mai sus, la nivelul comunei Cernica se poate observa că predomină salariații într-o proporție de 90%, urmați de lucrătorii familiali în gospodăriile proprii (6%) și lucrători pe cont propriu (3%), celelalte categorii fiind nesemnificative. După cum am amintit și la populația ocupată, majoritatea salariaților lucrează în industrie.

Trebuie precizat că rata foarte mare a numărului salariaților care este de 90% nu relevă faptul că aceștia sunt angajați în această comună. Cei mai mulți lucrează în orașul Pantelimon, datorită prezenței numeroaselor unități economice ce necesită forță de muncă sau chiar în municipiul București, de unde mulți au plecat, stabilindu-se în această zonă.

Economie

Din punct de vedere al structurii economiei la nivelul comunei Cernica în anul 2002 , se poate observa din tabelul de mai jos că majoritatea persoanelor sunt salariate ( 2.227 persoane), urmate de lucrătorii familiali în gospodăria proprie ( 153 persoane), 59 de lucrători pe cont propriu și 25 de patroni. Celelalte categorii sunt nesemnificative și anume 5 membri ai unor societăți agricole și 2 persoane având altă situație.

Dintre toți salariații remarcăm faptul că majoritatea sunt angajați în industria prelucrătoare (40%), urmați de cei angajați în domeniul sănătății și a asistenței sociale (15%), iar mai apoi de cei care au ca principală activitate comerțul (12%).

Următoarele sectoare, în funcție de numărul agenților economici sunt reprezentate de activitățile din administrația publică (7%), de cele din construcții (7%), energie electrică și termică, gaze și apă (4%), învățământ (4%), tranzacții imobiliare (3%), transport, depozitare, comunicații (3%), alte activități de servicii colective, sociale și personale (3%), agricultură, silvicultură, vânat (2%), hoteluri și restaurante (1%).

Astfel, economia comunei Cernica este în strânsă legătură cu cea a orașului Pantelimon dar mai ales cu cea a municipiului București. Din forța de muncă a acestei comune, majoritatea lucrează în București.

Așa cum am mai aminitit și la structura populației după statutul profesional, cei mai mulți salariați din industria prelucrătoare sunt angajați la fabricile Titan, Tuborg și Heidi ce se situează în orașul Pantelimon sau chiar în municipiul București.

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov

Tabel 2. – Structura populației ocupate după statutul profesional pe activități ale economiei naționale (2002), în comuna Cernica

În ceea ce privește performanța economică, amintim prezența unui număr de 78 de firme ce își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei Cernica. Astfel în tabelul de mai jos se pot observa toate firmele cu numele acestora dar și domeniul lor de activitate , precum și cifra de afaceri.

Trebuie menționat faptul că nu au fost găsite domeniile de activitate pentru toate firmele și de asemenea la unele dintre acestea lipsește cifra de afaceri care a fost 0 pe parcursul anilor sau a fost omis.

Cifra de afaceri trecută în tabel a fost cea de la nivelul anului 2013 cu precizarea că la anumite firme unde aceasta a fost 0 la nivelul acestui an a fost trecută cea din anii anteriori.

Primele 9 companii din comuna Cernica, din punctul de vedere al cifrei de afaceri obținute în anul 2013 sunt Prodal 94 Srl, Farmacia Vitaplus Cernica Srl, Banan Elite Impex Srl, Connect Promotion Int Srl, Goa Imobiliare Srl, Cvg Gas Logistic Srl, Claunisimo Srl, Domus Intermed Srl. Un număr de 7 firme dintre acestea au depășit valoarea de un milion Ron, iar primele două au depășit valoarea de 34 milioane Ron ,respectiv 11 milioane Ron.

Dintre toate aceste 78 de companii, un număr de aproximativ 26 au ca și activitate principală comerțul.

Sursa: www.listafirme.ro

Tabel 3. – Lista firmelor din comuna Cernica

Categorii de utilizare a terenurilor

Privind harta modului de utilizare a terenurilor în comuna Cernica se poate observa că predomină terenul arabil neirigat (reprezentat prin galben pe hartă) într-o proporție foarte mare, de peste 80%.

De asemenea, se poate observa și prezența pădurilor de foioase, mai precis pădurea Cernica. Vița de vie este întâlnită în satul Tânganu, mai ales în curțile locuitorilor. De asemenea se constată prezența pășunilor în satul Tânganu, dar și pe anumite porțiuni din ssatele Cernica și Căldăraru dar și pe drumul ce face legătura satului Cernica cu Tânganu.

Sisteme de culturi și parcele complexe sunt prezente de asemenea în satele Cernica și Tânganu, din care amintim o specializare pe cultura de varză, leguminoase păstăi, roșii și ardei gras. Pe teritoriul acestei comune se poate observa prezența unor unități industriale sau comerciale ce se regăsesc în cadrul satului Căldăraru.

Totuși nu putem omite prezența lacului Cernica precum și a zonelor mlăștinoase ce apar pe anumite porțiuni datorită suprafeței lacustre.

Sursa: Baza de date Corine Landcover, prelucrată în ArcView

Fig. 10 – Harta modului de utilizare a terenurilor în comuna Cernica (1990-2000)

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov

Fig. 11 – Suprafața agricolă după modul de folosință – comuna Cernica (2010)

După cum se poate observa în graficul de mai sus privind particularitățile actuale ale exploatării terenului agricol, se poate observa că cea mai mare pondere la nivelul acestei comune este deținută de suprafața arabilă, într-o proporție de 97% , urmată de suprafața cu vii și pepiniere viticole (1%) dar și pășuni și livezi și pepiniere pomicole în proporție de câte 1% fiecare.

Cu toate că în această comună ponderea cea mai mare o reprezintă terenurile arabile, agricultura a ajuns pe ultimul loc în cadrul activităților economice. Una din principalele direcții de dezvoltare pentru comuna Cernica ar fi agricultura și valorificarea produselor agricole.

În cadrul acestei localități există suprafețe imense de teren arabil care de ani buni sunt lăsate în pârloagă. De ce nu sunt cultivate? Oare ce i-a determinat pe proprietari să abandoneze pământul și munca câmpului? Din ce trăiesc acești proprietari care cu câțiva ani în urmă își asigurau traiul zilnic din munca agricolă? Unde sunt bunurile CAP-urilor care erau folosite la munca pământului? Cum de atunci se putea trăi din munca pământului și astăzi nu?

Acestea sunt întrebări la care nu putem găsi un răspuns exact. Poate din cauză că această comună se află în zona periurbană a Bucureștiului, locuitorii renunță la a-și mai cultiva pământul și se îndreaptă către alte activități, în special terțiare, căutând locuri de muncă în București.

În prezent, există câteva societăți agricole pe teritoriul comunei Cernica după cum se poate observa în tabelul de mai jos:

Tabel 4. – Societăți agricole în comuna Cernica

Aspecte privind așezarea

Caracterele teritoriale ale așezărilor

Condițiile naturale și social-economice și-au pus amprenta nu numai asupra apariției și dezvoltării așezărilor, ci și asupra caracterelor lor teritoriale, asupra reapariției. Raporturile dintre mediul natural, condițiile social-economice și așezări se oglindesc atât în evoluția numerică a acestora, cât mai ales în mărimea, forma și textura, în gruparea și dispersia lor.

Mărimea satelor a fost influențată de doi factori principali și anume de condițiile social-economice precum și cele naturale.

Condițiile social-economice au avut de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimul secol, un rol foarte important, determinând mărimea așezării respective. Poziția de loc de întretăiere a unor drumuri de importanță regională sau națională, rolul obținut în decursul timpului ca centru de schimb sau de convergență pentru unele produse locale, funcția administrativă, apropierea de un centru economic puternic, punerea în valoare a unor resurse de sol sau de subsol au constituit condiții extrem de favorabile pentru extinderea teritorială a

multor localități din zona periurbană a Bucureștilor.

Condițiile naturale au avut o influență mai redusă și mai puțin evidentă asupra mărimii satelor, acționând mai frecvent în sens negativ. Astfel, satele situate pe muchia câmpurilor, acolo unde contactul dintre câmpie și luncă nu se face prin intermediul unor terase mai largi, din cauza microreliefului local nu au avut posibilități optime de extindere. În această categorie se încadrează satul Bălăceanca.

Forma actuală a așezărilor zonei periurbane este rezultatul unei evoluții teritoriale mai mult sau mai puțin îndelungată, legată însă strâns de condițiile naturale și social-economice.

Un rol considerabil au jucat căile de comunicație care au atras stabilirea sau dezvoltarea așezărilor de-a lungul lor, determinând astfel forme alungite care au evoluat spre formele galerii sau au imprimat forme tentaculare. În cadrul acestei categorii se deosebesc două variante de forme alungite: sate galerii și sate ovale. Satele ovale sunt dezvoltate mai mult în luncile largi, pe terasele mai extinse și pe muchia câmpurilor. Satul Tânganu din comuna Cernica este un astfel de exemplu de sat alungit.

A doua categorie este reprezentată de așezările poligonale regulate în cadrul căreia se încadrează satele triunghiulare și cele patrulatere. Cele patrulatere au formă apropiată de un dreptunghi sau de un pătrat, dezvoltate după un plan, și sunt cele mai recente ale zonei periurbane, în cea mai mare parte de dimensiuni mici.

Ultima categorie este cea reprezentată de așezările poligonale neregulate în cadrul căreia se încadrează satele areolare și cele tentaculare. Cele areolare au forme poligonale neregulate, fiind în general sate vechi, cu o evoluție haotică în jurul unui nucleu central.

Sursa: Imagine preluată cu ajutorul programului Global Mapper și prelucrată în Corel Draw X6

Fig. 12 – Structura comunei Cernica

În componența comunei Cernica se află următoarele sate: Cernica fiind reședință de comună, Bălăceanca, Căldăraru, Poșta și Tânganu. Satul Bălăceanca este format, dar mai ales dezvoltat prin imigrări.

Urbanism în comuna Cernica

Comuna Cernica a suferit schimbări majore, în zonă apărând de asemenea multe construcții noi, fie ele de natură rezidențială sau industrială. Din punct de vedere al locuințelor, majoritatea au fost realizate de oameni din afara comunei, în principal bucureșteni ce au ales să își schimbe domiciliul.

Aceștia au preferat să schimbe apartamentul deținut în oraș cu o casă la Cernica ce le oferă mai multă intimitate și, în general, condiții mai bune de viață, dar și posibilitatea de a avea o curte, propriul spațiu în jurul casei ce poate fi amenajat după propriul plac.

În afara acestor case, a apărut și un ansamblu rezidențial format din apartamente și vile construite la standarde înalte. Complexul cuprinde 9 blocuri cu trei etaje însumând un total de 178 de apartamente și 21 de vile duble cu un etaj. Rezidenții vor beneficia de terenuri de sport, pistă de jogging, piscină, locuri de joacă pentru copii și un minimarket. În apropierea complexului se află pădurea, lacul și Mănăstirea Cernica.

Sursa: www.rezidential.net

Fig. 13 – Ansamblu rezidențial de vile în comuna Cernica

Sursa: www.rezidential.net

Fig. 14 – Planul ansamblului rezidențial de blocuri din Cernica

Gradul de înnoire al clădirilor

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov

Fig. 15 – Locuințele noi terminate în comuna Cernica (1991-2010)

Analizând graficul cu privire la gradul de înnoire al clădirlor se poate menționa că din 1991 și până în prezent au existat mai multe perioade în care au apărut noi locuințe. În 1993 a existat o creștere însă aceasta a fost nesemnificativă. O creștere importantă a avut loc începând cu anul 1999 urmată de cea din 2006 când piața imobiliară mergea foarte bine. După cum se poate observa pe grafic, începând din anul 2009 și până în prezent există o creștere continuă a acestor locuințe.

CAPITOLUL II

Strategia de dezvoltare

Definiția strategiei de dezvoltare

Conform HG nr. 870/2006, Strategia este definită ca fiind un document de politici publice pe termen mediu și lung , care definește, în principiu, politica Guvernului cu privire la un anumit domeniu de politici publice în care se impune luarea unor decizii privind o gamă largă de aspecte.

Strategia este elaborată în vederea formulării unei noi politici publice în domeniul respectiv, precum și în cazul în care politicile publice actuale necesită o îmbunătățire semnificativă.

Considerații generale

Crearea strategiei de dezvoltare locală a comunei Cernica va avea în vedere dezvoltarea în următorii ani și va servi intereselor publice și a celor private datorită îmbunătățirii unor elemente de ordin economic dar și social și de mediu.

Pentru elaborarea acestui document s-a pornit de la o analiză diagnostic a acestei comune, analizându-se astfel elementele favorabile precum și cele restrictive ale cadrului natural, dar mai ales elementele de presiune (date demografice, economice, alte aspecte ce vizează așezarea în sine).

Strategia de dezvoltare a comunei Cernica, incluzând analiza diagnostic a acesteia, a fost realizată tocmai datorită faptului că la nivelul comunei nu există un astfel de document.

Din punct de vedere metodologic, fondul de date a cuprins datele statistice oferite de Direcția Județeană de Statistică Ilfov, de Institutul Național de Statistică, precum și alte date privind agenții economici listați în baza de date listafirme.ro. S-au desfășurat de asemenea și deplasări pe teren pentru a analiza starea generală a comunei și s-au făcut și fotografii.

Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a comunei Cernica

Fundamentare

Analiza situației comunei Cernica

Întrucât comuna Cernica a cunoscut și cunoaște o perioadă de dezvoltare accentuată se cere crearea unei strategii de dezvoltare a aceastei comune. Astfel, ar trebui creat un plan de dezvoltare care să fie armonizat cu localitățile din apropiere dar mai ales cu Municipiul București.

Analiza contextului local și județean

Analizând contextul local și județean, putem afirma că la nivelul comunei nu există niciun fel de document de planificare a dezvoltării locale ci numai la nivelul județului au fost adoptate câteva documente strategice.

Acestea sunt Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a județului Ilfov pentru perioada 2007-2013 și Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov, ce au rolul de a reglementa dezvoltarea la nivel județean.

În cadrul acestor documente, se regăsesc câteva obiective strategice precum:

Ridicarea standardului de viață al locuitorilor județului;

Asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate;

Sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat și crearea de oportunități si facilități atractive pentru potențialii investitori autohtoni sau străini;

Promovarea unei agriculturi performante și revigorarea spațiului rural, ca alternativă socio-economică a mediului urban;

Dezvoltarea și diversificarea serviciilor publice oferite cetățenilor;

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii fizice și a celorlalte utilități publice;

Protecția mediului înconjurător, dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii de mediu;

Dezvoltarea infrastructurii

Valorificarea potențialului turistic local.

Un alt plan elaborat este cel pentru Dezvoltare Regională 2007-2013, creat la nivelul regiunii București-Ilfov. Obiectivul strategic al acestui plan este „până în 2015, calitatea vieții în regiunea București-Ilfov va atinge nivelul altor regiuni ale capitalelor europene, în termeni de acces la servicii publice, într-un context de creștere susținută și durabilă și de creare de locuri de muncă de calitate pentru toți”.

Viziune și obiective strategice

Viziunea

Strategia de dezvoltare integrează o viziune amplă determinând astfel obiectivele și acțiunile prin care se va materializa aceasta.

Viziunea comunei Cernica este aceea a unui centru rezidențial important dar mai ales modern, ce va oferi locuri de muncă și condiții bune de trai locuitorilor și de asemenea va fi un spațiu atractiv pentru locuitori și de ce nu pentru investitori.

Obiectivul general și obiectivele strategice

Obiectivul general al acestei strategii este reprezentat de dezvoltarea economică și socială durabilă a acestei comune, care să ducă la creșterea calității vieții locuitorilor și transformarea comunei într-un centru rezidențial cu impact regional.

Pe lângă acest obiectiv general putem aminti câteva obiective specifice:

modernizarea și extinderea infrastructurii

dezvoltarea serviciilor sociale precum și a celor publice

dezvoltarea economică a comunei cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă

asigurarea calității mediului și a condițiilor de locuire

Obiectivul strategic nr. 1

Modernizarea și extinderea infrastructurii la nivelul comunei Cernica reprezintă în momentul de față o prioritate. Acest lucru se datorează mai ales dezvoltării accentuate a ansamblurilor rezidențiale și a locuințelor, din ultimii ani.

Infrastructura de acces trebuie astfel dezvoltată și modernizată, mai ales că în prezent se lucrează la mărirea și modernizarea Șoselei de Centură ce se află în imediata apropiere a comunei.

Trebuie precizat faptul că singurul drum ce se află într-o stare foarte bună este cel județean DJ 301 care a fost reabilitat în perioada 2010-2011 prin finanțarea acordată de Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 2 “ Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale”, Domeniul Major de Intervenție 2.1. “Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane-inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură”.

Prin modernizarea acestui drum, important pentru asigurarea traficului rutier dinspre Dunăre spre Capitală, s-a obținut o îmbunătățire a traficului între localitățile Pantelimon (DN3), Cernica și Tânganu.

În perioada 2008-2009 s-au executat și alte lucrări pentru întreținerea și repararea drumurilor de interes județean în vederea remedierii degradărilor ce au apărut pe parcursul timpului și anume plombe și pietruiri pe DJ 301A ce face accesul între comuna Glina și satele Bălăceanca și Poșta.

În prezent se lucrează la infrastructura rutieră de acces către și dinspre Autostrada A2, situată la întretăierea drumurilor dintre satele Cernica, Căldăraru și Bălăceanca.

Starea tehnică a străzilor comunale este precară pe anumite porțiuni, dar mai ales în satul Căldăraru cât și pe porțiunea ce face legătura între acesta și satul Cernica. Astfel, starea drumurilor influențează calitatea vieții și nu permite valorificarea potențialului pe care îl posedă această comună.

Pe lângă infrastructura rutieră, există și o necesitate stringentă a modernizării și extinderii infrastructurii tehnico-edilitare. Aceasta are de asemenea o influență semnificativă asupra nivelului de trai al locuitorilor dar și asupra dezvoltării economice a comunei.

În 2010 a fost semnat un contract de finanțare pentru proiectul privind reabilitarea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Ilfov, având ca durată perioada 2010-2014. Ca și obiective ale acestui proiect amintim extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și a celor de colectare a apelor uzate în câteva localități din județul Ilfov, printre care și comuna Cernica.

Astfel, la nivelul anului 2012 au început săpăturile pentru introducerea conductei de apă la nivelul câtorva străzi principale din satul Căldăraru, dar aceste lucrări vizează doar alimentarea cu apă, nu și canalizarea.

De asemenea a fost construită și stația de apă între satele Bălăceanca și Poșta , singura care va deservi două localități, în celelalte 3 sate fiind construită câte o stație pentru fiecare. Stația de epurare va fi realizată în satul Bălăceanca.

În ceea ce privește rețeaua de distribuție gaze, aceasta a fost introdusă în anul 2005 în satul Bălăceanca iar în satul Căldăraru în anul 2010, dar din 2011 au fost introduse gazele. Aceste rețele au fost create la străzile principale și doar anumite străzi secundare beneficiază de racordare la sistem.

În prezent, rețeaua de canalizare precum și sistemul de alimentare cu apă sunt modernizate doar în satele Cernica și Tânganu, unde o dată cu reabilitarea drumului județean 301, a fost asigurată și scurgerea apelor pluviale în condiții optime.

Pe lângă modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere precum și a celei tehnico-edilitare, este necesară și o dezvoltare a infrastructurii de agrement și petrecere a timpului liber.

Este necesară, astfel, construcția unor obiective pentru petrecerea timpului liber, menite să valorifice potențialul de dezvoltare al comunei și resursele sale naturale (pădurea și lacul).

Obiectivul strategic nr. 2

Dezvoltarea serviciilor sociale și a celor publice reprezintă de asemenea un domeniu prioritar în realizarea strategiei de dezvoltare a comunei Cernica.

Din punct de vedere al serviciilor sociale se pot aminti câteva dificultăți la nivelul educației, precum și al sănătății. Aceste servicii sunt extrem de importante, întrucât ele prezintă o influență majoră asupra calității vieții locuitorilor.

Dezvoltarea serviciilor de sănătate, a celor de asistență socială, de educație sau cele de cultură ar trebui să devină o prioritate pentru această comună.

Din punct de vedere al serviciilor de sănătate, situația la nivelul comunei Cernica stă în felul următor:

Existența spitalului de psihiatrie “ Eftimie Diamandescu” în satul Bălăceanca, care din 2007 are și ambulatoriu integrat

Existența unui centru de sănătate mintală din anul 2011

4 cabinete medicale de familie având propietate publică din anul 2003 și până în 2011, la nivelul anului 2012 acestea devenind private

2 cabinete stomatologice publice și unul privat în perioada 2010-2011, la nivelul anului 2012 acestea fiind private

1 cabinet medical de specialitate în perioada 2006-2012

O farmacie publică și una privată la nivelul anului 2012

3 laboratoare medicale la nivelul anului 2012

În prezent, starea spitalului de psihiatrie se află într-o stare deplorabilă atât la exterior cât și în interior, iar principalul obiectiv este reabilitarea clădirilor din incinta curții spitalului. În ceea de privește existența cabinetelor medicale se poate preciza faptul că acestea se află în satul Cernica și doar unul este modernizat după standardele europene, și anume cel situat lângă Barajul Cernica, la ieșirea din satul Cernica spre Bălăceanca.

Unitățile de învățământ de pe teritoriul comunei Cernica sunt cele 3 școli cu clasele I-VIII din satele Cernica, Tânganu și Bălăceanca și cele 5 grădinițe aferente celor 5 sate. Școala Gimnazială nr. 1 Cernica este aferentă satelor Cernica și Căldăraru, iar școala gimnazială nr.3 Bălăceanca este aferentă satelor Poșta, Bălăceanca și Căldăraru. Important este faptul că aceste școli asigură transportul elevilor din satele alăturate.

La nivelul anului 2012 au fost realizate câteva reparații la nivelul școlilor, excepție făcând școala din Bălăceanca, care a fost construită și terminată la sfârșitul anului 2011. Această construcție este una ultramodernă, înconjurată de un părculeț și învecinată cu o sală de sport pe măsură.

Ar trebui să se ia măsuri cu privire la dotarea materială a unităților de învățământ și în celelalte școli și de asemenea să se ia măsuri cu privirea la starea locurilor unde se desfășoară activitatea de învățământ. Susținerea elevilor în atingerea performanței la diverse concursuri și competiții naționale și internaționale ar trebui să devină prioritară.

Personalul didactic este și el insuficient. La nivelul anului 2012 erau 10 persoane angajate în învățământul preșcolar și doar 39 de persoane în învățământul primar și gimnazial.

La nivelul comunei activitatea culturală este restrânsă, existând un singur cămin cultural în satul Bălăceanca. Singurele activități desfășurate sunt anumite serbări ce au loc în școlile din comună sau în sala de sport nou construită, activități muzicale sau sportive prin existența diferitelor discipline precum karate sau fotbal.

Ca și obiectiv specific, ar trebui crescut accesul comunităților vulnerabile la servicii sociale de bază. Aici se încadrează persoanele în vârstă, cele cu venituri mici, copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate dar mai ales persoanele cu dizabilități.

Pentru ceilalți locuitori ar trebui să se asigure servicii publice de calitate. Aici se pot încadra serviciile private de îngrijire mai ales pentru vârstinici, centrele de educație alternativă pentru copii.

Serviciile publice sunt extrem de importante la nivelul comunității locale și astfel ar trebui să se asigure un echilibru între nevoile locuitorilor și resursele localității. Dezvoltarea serviciilor publice poate influența semnificativ calitatea vieții locuitorilor.

În ceea ce privește infrastructura de transport se poate spune că în trecut existau curse Ratb ce legau Bucureștiul de comuna Cernica. În prezent aceste curse sunt suspendate, pe acest traseu existând microbuze ce au ca stație de plecare zona Cora Pantelimon.

Astfel, administrația locală ar trebui să ofere în primul rând servicii de transport public de călători, având în vedere interdependența dintre comună și municipiul București. Datorită faptului că mulți locuitori din comună lucrează în București aceștia sunt nevoiți să facă naveta în fiecare zi dus-întors, dând și extrem de mulți bani pe transport.

Alte probleme ce apar la nivelul comunei Cernica sunt legate de zonele destinate comerțului. Se evidențiază astfel, câteva magazine mixte situate de-a lungul arterelor principale de circulație, precum și prezența unui shop Mega Image în satul Cernica. Totuși, cei mai mulți locuitori sunt nevoiți să meargă în orașul Pantelimon sau chiar în București pentru a face cumpărături de la diverse hypermarketuri datorită prețurilor mai scăzute.

Astfel, sunt dezavantajați cei ce nu posedă un automobil propriu, fiind nevoiți să meargă cel puțin o dată pe săptămână cu maxi taxi pentru a face cumpărăturile necesare. Crearea unui astfel de hypermarket pe teritoriul comunei Cernica este absolut necesară, în acest fel creându-se și locuri de muncă și implicit o dezvoltare economică a zonei.

În ceea ce privește activitatea gestionării deșeurilor, populația ar trebui să fie informată cu privire la necesitatea colectării selective a acestora.

Un alt aspect ce ar trebui menționat și dezvoltat este cel cu privire la diminuarea infracțiunilor ce au loc la nivelul comunei. Astfel, ar trebui amplasate camera de luat vederi pentru monitorizarea zonelor predispuse la aceste acțiuni.

Obiectivul strategic nr. 3

Dezvoltarea economică este un element primordial în dezvoltarea unei localități. De fapt, infrastructura, serviciile sociale dar și cele publice trebuie să fie susținute din punct de vedere financiar.

Această comună prezintă numeroase avantaje datorită apropierii față de municipiul București, avantaje de care trebuie să țină cont în viitoarea sa dezvoltare durabilă. Produsele și serviciile oferite la nivel local trebuie să fie extinse și dezvoltate cât mai mult, valorificând totodată și avantajele cu privire la poziționarea comunei.

Această comună dispune de infrastructură, având ca și avantaj, amplasarea acesteia față de căile principale de transport. De asemenea, comuna dispune de terenuri foarte mari pe care se pot construii unități economice care să atragă investiții străine sau se pot relocaliza anumite afaceri din municipiul București.

Foarte importante pentru dezvoltarea economică a comunei sunt parteneriatele între administrația locală și mediul de afaceri privat.

Acest obiectiv se leagă foarte mult de toate celelalte, mai ales datorită faptului că pentru a beneficia de accesul investitorilor trebuie ca acestora să li se acorde anumite facilități și să li se ofere acces la utilitățile comunei.

Obiectivul strategic nr. 4

Asigurarea calității mediului și a condițiilor de locuire este un obiectiv important având în vedere că acestea condiționează dezvoltarea durabilă a comunei. Ele se află într-o strânsă corelație cu dezvoltarea economică precum și cu cea socială, urmărindu-se echilibrarea elementelor societății cu integritatea mediului natural.

Această comună s-a confruntat în ultimii ani cu un aport important de noi rezidenți, ce vin din municipiul București și cărora trebuie să li se asigure toate condițiile corespunzătoare traiului.

Mediul natural are un impact major asupra calității locuirii precum și a oportunităților de dezvoltare . Pe teritoriul acestei comune sunt prezente situații de degradare a mediului natural, datorate mai ales proiectelor de dezvoltare din ultima perioadă.

Astfel, autoritățile locare ar trebui să preîntâmpine eventualele riscuri precum și efectele negative ale dezvoltării economice prin aplicarea legii. Aceste măsuri ar trebui adresate atât actorilor privați cât și celor publici, tocmai pentru a limita impactul negativ și pentru a dezvolta activitățile de agrement și turism.

Calitatea mediului natural trebuie promovată prin colaborarea autorităților locale cu cele responsabile de protecția mediului. Ar trebui totodată implementate câteva proiecte cu privire la controlul și monitorizarea respectării legii cu privire la protecția mediului mai ales de către agenții economici.

Un alt aspect, amintit și la serviciile publice constă în încurajarea populației asupra colectării selective a deșeurilor și de ce nu a valorificării deșeurilor reciclabile. Având în vedere, că în această comună se află și lacul Cernica, ar trebui să se acorde o importanță mai mare stării acestui ecosistem lacustru și a calității apelor de suprafață dar și a celor subterane.

La nivel local, dezvoltarea imobiliară precum și a condițiilor de locuire, a devenit un element prioritar. Locuirea reprezintă un factor important în dezvoltarea locală la nivel economic, constituind totodată și un element important în progresul social și cel cultural.

CONCLUZII

Lucrarea de față a fost realizată ca un studiu complex privind elaborarea unei strategii de dezvoltare la nivelul unei comune din județul Ilfov. Astfel, studiul a fost structurat în două capitole, în primul făcându-se o analiză diagnostic a comunei, iar în cel de-al doilea elaborarea propriu zisă a strategiei de dezvoltare având în vedere viziunea precum și obiectivele strategice ce au fost analizate.

Pe parcursul elaborării acestui studiu cu privire la comuna Cernica, s-a urmărit aducerea în prim – plan a unor elemente definitorii dar și de actualitate care să poată crea o imagine cât mai reală a arealului studiat.

Spațiul rural, ca oricare altul este un spațiu complex în cadrul căruia se îmbină atât peisaje naturale intacte cât și cele antropizate. Este un spațiu ce a evoluat continuu de la caracterul preponderent agricol la cel multifuncțional în care predomină sectorul industrial și cel terțiar.

Până în 1990, această comună alături de toate celelalte reprezenta un spațiu de bază pentru economia județului Ilfov denumit și Sectorul Agricol Ilfov, în prezent sectorul agricol fiind nesemnificativ.

În ansamblu, cadrul natural ca și suport pentru om și activitățile sale este unul favorabil, datorită poziționării comunei într-o zonă de câmpie. Această comună se încadrează în spațiul favorabil locuirii încă din cele mai îndepărtate timpuri.

Faptul că această localitate are un potențial ridicat de locuire este demonstrat prin numărul de locuitori ce a început să crească pe parcursul secolului XX și până în prezent.

Din analiza realizată pe sectoare de activitate, s-a ajuns la concluzia că sectorul secundar și cel terțiar dețin primele poziții, un factor principal constituindu-l apropierea de Municipiul București.

În prezent se poate observa că această comună se îndreaptă cu pași repezi către o dezvoltare economică mai ales în domeniul terțiar, fiind situată la o distanță mică de București, cu care există schimburi reciproce, un spațiu prielnic pentru bucureșteni de a se muta în zone deosebite din punct de vedere al peisajului care beneficiază de infrastructură adecvată unei zone periurbane.

Această strategie de dezvoltare trebuie să fie rezultatul unui proces amplu de consultare publică, proces ce ar trebui desfășurat atât la nivelul cetățenilor cât și la nivelul instituțiilor publice dar și la nivelul mediului privat.

ANEXĂ

Data realizării: 09 Iunie 2014

Fig. 16 – Școala Gimnazială nr.3 Bălăceanca

Data realizării: 09 Iunie 2014

Fig. 17 – Sala de sport din satul Bălăceanca

Data realizării: 09 Iunie 2014

Fig. 18 – Drumul județean DJ 301 în satul Tânganu

Data realizării: 09 Iunie 2014

Fig. 19 – Starea precară a drumului comunal în satul Căldăraru

BIBLIOGRAFIE

Dumitrache Liliana, Erdeli G., (2010), Geografia populației mondiale, Editura Universitară, București

Gâștescu P., Iordan I. (1970), Județul Ilfov, Editura Academiei, București

Haupt A., Kane T. (2004), Population Handbook, Population Reference Bureau, Washington, DC – traducere de Traian Pușcașu

Iordan I. (1973), Zona periurbană a Bucureștilor, Editura Academiei, București

Posea G., Ștefănescu I. (1984), Municipiul București cu Sectorul agricol Ilfov, Ed. Academiei, București

Vert, C. (2001), Geografia populației. Teorie și metodologie, Editura Mirton, Timișoara

*** Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov

*** Societatea de științe geografice din R.S.România (1977), Geografia Municipiului București și a județului Ilfov

*** Strategia de dezvoltare a județului Ilfov Orizont 2020. Partea I: Planificare strategică

*** Strategia de dezvoltare a județului Ilfov Orizont 2020. Partea a II-a: Analiza diagnostic

*** Strategia de dezvoltare a Regiunii 8 București-Ilfov, 2001-2006, Agenția Regională de Dezvoltare București-Ilfov

*** Direcția județeană de statistică Ilfov

*** Institutul Național de Statistică

*** Primăria comunei Cernica

*** Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 cu privire la definiția strategiei de dezvoltare

Surse web:

www.listafirme.ro

www.rezidential.net

www.voxcernica.ro

BIBLIOGRAFIE

Dumitrache Liliana, Erdeli G., (2010), Geografia populației mondiale, Editura Universitară, București

Gâștescu P., Iordan I. (1970), Județul Ilfov, Editura Academiei, București

Haupt A., Kane T. (2004), Population Handbook, Population Reference Bureau, Washington, DC – traducere de Traian Pușcașu

Iordan I. (1973), Zona periurbană a Bucureștilor, Editura Academiei, București

Posea G., Ștefănescu I. (1984), Municipiul București cu Sectorul agricol Ilfov, Ed. Academiei, București

Vert, C. (2001), Geografia populației. Teorie și metodologie, Editura Mirton, Timișoara

*** Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov

*** Societatea de științe geografice din R.S.România (1977), Geografia Municipiului București și a județului Ilfov

*** Strategia de dezvoltare a județului Ilfov Orizont 2020. Partea I: Planificare strategică

*** Strategia de dezvoltare a județului Ilfov Orizont 2020. Partea a II-a: Analiza diagnostic

*** Strategia de dezvoltare a Regiunii 8 București-Ilfov, 2001-2006, Agenția Regională de Dezvoltare București-Ilfov

*** Direcția județeană de statistică Ilfov

*** Institutul Național de Statistică

*** Primăria comunei Cernica

*** Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 cu privire la definiția strategiei de dezvoltare

Surse web:

www.listafirme.ro

www.rezidential.net

www.voxcernica.ro

ANEXĂ

Data realizării: 09 Iunie 2014

Fig. 16 – Școala Gimnazială nr.3 Bălăceanca

Data realizării: 09 Iunie 2014

Fig. 17 – Sala de sport din satul Bălăceanca

Data realizării: 09 Iunie 2014

Fig. 18 – Drumul județean DJ 301 în satul Tânganu

Data realizării: 09 Iunie 2014

Fig. 19 – Starea precară a drumului comunal în satul Căldăraru