Statiunea Balneo Climaterica Calimanesti

Capitolul III

Studiu de caz: Stațiunea balneo – climaterică Călimănești

3.1. Analiza potențialului turistic

3.1.1. Potențialul turistic natural

3.1.2 Arii protejate

3.2. Stadiul actual de valorificare

3.2.1. Forme de turism practicate

3.2.2. Apa geotermală – resursă naturală valorificată în activitatea turistică

3.3. Propuneri de valorificare a resurselor naturale privind potențialul turistic al stațiunii Călimănești

3.1. Analiza potențialului turistic al stațiunii Călimănești-Căciulata

Despre această așezare unde valurile Oltului lovesc zidurile Mânăstirii Cozia, lăcaș sfânt ctitorit de marele voievod al Țării Românești, Mircea cel Bătrân și căruia i s-a zis "pământul cel făgăduit", se știe încă de pe vremea străbunilor daci. Ei au fost primii care au știut de existența apelor calde și binefăcătoare, izvorâte din pământ, peste Olt de locul unde s- a ridicat Mânăstirea Cozia.

Localitatea Călimanești este atestată documentar prima data la 18 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân"…a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mânăstire… la locul numit Călimanești pe Olt, care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udoba". În afară de mânăstirea Cozia, ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân, unde se află locul de veșnică odihnă al său și al maicii Teofana, mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor românesti, Mihai Viteazul, se mai găsesc și mânăstirile Ostrov, Turnu și Stănișoara, construite în diferite epoci ale istoriei.

Atracții turistice: Biserica din Ostrov, ctitorită de Neagoe Basarab și construită în anii 1518-1522, sihăstria de la Turnu, unde se găsește o biserică datând din 1676.

3.1.1 Potențialul turistic natural al stațiunii Călimănești

Deși potențialul turismului balnear românesc este foarte bun, efectele practicării acestuia nu se ridică la nivelul resurselor naturale existente, România se află la distanță mare de principalii competititori internaționali europeni cu tradiție în turismul balnear.

Cauzele provin din ambele sensuri, dinspre consumatori dar și cei care dețin aceste resurse. Această convingere este îndreptățită dacă se are în vedere întregul potențial balnear al României, reprezentat de calitatea apelor minerale și termale. Este necesar să pornim de la necesitățile turistice. Acestea implică atât cure de recuperare medicală, cure balneoclimatice terapeutice cât și tratamente de înfrumusețare, sport și fitness. Pentru fiecare dintre aceste posibile produse turistice – balneare se impune o compatibilitate cu elementele stațiunii turistice, cum sunt: resursele naturale și antropice, resursele socio-culturale, infrastructura, structurile de primire turistică etc.

Relieful

Nordul orașului este dominat de zona muntoasă, bine împădurită unitară la prima vedere, cu creasta dantelată și vârfuri dispuse în evantai. Această zonă muntoasă este alcatuită din Munții Cozia-Narutu, munceii Lotrișorului, Defileul Oltului în sectorul Cozia, Valea Lotrișorului, Valea Căciulatei și Valea Păușii. Din vârfurile principale ale munților Cozia-Narutu, pornesc radial o serie de culmi mai domoale, despărțite de văi.

Structura geologică a terenului a permis procesul de împădurire până aproape de vârf. Doar pe versantul sudic al Coziei (1000-1400 m) se ridică piscuri cu pereți aproape verticali, mai ales masivul Cozia. Frumusețea naturală a peisajului din această zonă este deosebită, ținând seama ca aici s-au format chipuri de piatră dăltuite în stâncă de scurgerea timpului, unde s-au conturat o seamă de forme carstice deosebit de frumoase, cunoscutele forme bizare, cum sunt: Baba Coziei și Sfinxul Coziei, ca să nu mai vorbim de acele coloane, turnuri, grote – portaluri, praguri și punți suspendate, cascade și chei ce par mai degrabă făcute de mâna iscusită a unui artist.

Munceii Lotrișorului au frumusețea lor proprie impusă de relieful specific, care prezintă și o importanță economică dacă avem în vedere că domoalele sale culmi, care abia depășesc 800 m, sunt acoperite în întregime cu păduri de foioase.

Oltul, în defileul Coziei, a creat vestitele “Cârlige” (Cârligul Mic și Cârligul Mare), iar la sud de zona muntoasă, chiar la poalele acesteia se află depresiunea subcarpatică Jiblea- Berislăvești, care a constituit un adăpost izolat, dar sigur, foarte prielnic pentru stabilirea si dezvoltarea unor vechi așezări.

Clima

Adăpostul natural al munților și dealurilor subcarpatice determină o temperatură medie anuală cuprinsă între 2-10 C, cu veri calde, toamne lungi și însorite, ierni blânde și scurte. Uniformitatea relativă a presiunii atmosferice, precipitațiile reduse, cuprinse între 600-800 mm anual și, prin urmare, durata medie de strălucire a soarelui, ca și regimul moderat al vânturilor pe direcția Nord-Sud, fac ca stațiunea să beneficieze de minunatele condiții pentru cura balneoclimaterică, fapt ce i-a adus un binemeritat prestigiu turistic național și internațional.

Vegetația

In cadrul vegetației evidențiem enclavele (la zona de contact dintre sedimentar și cristalinul muntelui), formate dintr-o serie de plante mediteraneene cum sunt: moideanul, scumpia, frasinul, în asociație cu mixandrele de stâncă, colilia – planta de stepă, omogul galben și degetăruțul, precum și diverse specii ale măceșului sălbatic. Fânețele ocupă o suprafață de 525 hectare foarte diverse din punct de vedere al compoziției floristice. Cercetările efectuate în munții Cozia – Narutu arată că aici întâlnim o floră de tip special- elementele specifice Europei Centrale, îmbogățindu-se și cu alte plante provenite din mai multe zone învecinate ale României: Alpii, Balcanii, ținuturile mediteraneene și circumpolare ale Europei și Asiei. La varietatea floristică și faunistică au contribuit atât condițiile locale de topoclimat cât și „insulele de uscat”, care s-au ridicat odată cu munții Cozia-Narutu, pe verticală și care au fost ulterior spălate de văile curgătoare. Tot în zona înaltă trăiesc câteva specii de plante și animale ocrotite de lege, fiind declarate monumente ale naturii: iedera albă, floarea de colț, laleaua pestriță sau bibilica, râsul, capra neagră, cocoșul de munte, cerbul și ursul carpatin. De asemenea, munții Cozia-Narutu sunt păstrători ai unor specii de plante rare precum: măceșul Coziei, rocotelele Coziei, specii care se cer a fi ocrotite.

Hidrografia

Principalul curs de apă îl constituie râul Olt, căruia i se adaugă izvoarele care fac faima stațiunii. Izvoarele din zonă sunt clorice, sulfuroase, iodice, cu o concentrație de sare de 0.5 – 29 grame/l, izvorand din conglomeratele eocene totdeauna la contact cu strate de marnă.

Frumoasa stațiune dispune de izvoare reci și fierbinți care țâșnesc de la o adâncime de 1.200 m și sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime.

3.1.2. Arii protejate

Parcul Național Cozia este unul dintre cele mai frumoase parcuri naționale din țara noastră și este situat în partea central – sudică a Carpaților Meridionali. Suprafața parcului este de 17.000 hectare, din care 7.000 hectare sunt destinate cercetării științifice.

Parcul Național Cozia cuprinde numeroase formațiuni stâncoase, cum ar fi:

• Vârful Bulzu 1560 m

• Turtudanele Urzicii,

• Sfinxul Coziei,

• Pietrele Vulturilor,

• Pietrele Roșiei,

• Colții Foarfecii.

Atracțiile turistice ale Parcului Cozia sunt:

• Mănăstirile Cozia, Turnu, Stânișoara

• Stațiunea Călimanești-Căciulata

• Defileul Oltului

• Cheile si Cascada Lotrișorul.

Parcul Național Cozia adăpostește specii de plante ocrotite cum ar fi: floarea de colț, iedera albă și mamifere: lup, vulpe, pisica sălbatică, râs, jder de copac, arici, jder de piatră, veveriță, urs, cerb carpatin, mistreț și capra neagră.

Geografii și istoricii impresionați de nenumăratele chipuri de piată din muntele Cozia, au ajuns la concluzia că acesta este multele sfânt al geto-dacilor – Kogenon – de unde își trage și denumirea.

3.2. Stadiul actual de valorificare

3.2.1. Forme de turism practicate în stațiunea Călimănești – Căciulata

Turismul balnear

Stațiunile balneare reprezintă destinații turistice importante, în special pentru consumatorii care caută sănătate. Acestea includ printre altele amplasarea într-un cadru natural cu amenajări și dotări pentru practicarea sporturilor cu asistență medicală balneară, dotări tehnice pentru exploatarea, protecția și utilizare resurselor minerale terapeutice.

Valoarea produsului balnear constă în resursele sale naturale care sunt utilizate eficient și conduc la obținerea satisfacției turiștilor. Turismul balnear se caracterizează prin dinamism, complexitate și actualitate.

Criteriile de alegere a consumatorilor pentru o stațiune sunt factorii de mediu, calitatea aerului și a apei, ambianța și confortul.

Turismul de tratament ocupă o poziție deosebită în cadrul turismului intern, cura balneară având funcții complete, putând fi adaptată la toate cuceririle științei medicale datorită faptului că prin terapia balneo – fizică se tratează așa zisele « boli ale civilizației ».

Oferta românească foarte bogată în resurse naturale, baze materiale, resurse umane, este puternic concurată de oferta altor țări europene cu tradiție îndelungată precum: Franța, Italia, Germania, Elveția, Rusia, etc.

Noua situație creată în cadrul relațiilor economice internaționale presupune perfecționarea instrumentelor cu care se acționează pe piața turistică, un rol foarte important revenind în această perioadă de tranziție la economia de piață, prețurilor și tarifelor practicate, politicii de taxe turistice, etc.

Se constată că turismul balnear este una dintre cele mai eficiente forme de turism din punct de vedere al realizarii indicatorilor economici și a rentabilizării acestei activități. Pe lângă aceste efecte are și alte repercursiuni: valoarea profilactică, terapeutică, de recuperare, recreere, cunoaștere, divertisment. Efectele specifice ale acestora se manifestă prin îmbunătățirea stării de sănătate a populației asigurând satisfacerea nevoilor de odihnă, utilizarea plăcută și eficientă a timpului liber.

Structura geologică a zonei Călimanești-Căciulata este alcatuită din numeroase zăcăminte minerale cu ape minerale bogate în substanțe curative ale căror însușiri fizico-chimice au drept efect importante transformări biologice ale organismului uman de natură activă. Acestea, împreună cu o climă blândă, circulația maselor de aer și regimul pluvial, au favorizat apariția acestei stațiuni de pe Valea Oltului numită de Nicolae Iorga  ”Sinaia Vâlcii”. Tipurile de minerale sunt diverse: alcaline, feruginoase, sodice, potasice, iodurate, sulfuroase, radioactive, carbogazoase, termale, folosite în cura internă și externă, conferindu-i stațiunii noastre, statutul de unicat în țară sau chiar în Europa, pentru posibilitatea tratării concomitente de două, trei sau chiar patru game de afecțiuni.

Stațiunea Călimanești- Căciulata, alături de Olănești, este una dintre cele mai eficiente din Europa în tratarea alergiilor nespecifice prin intervenția apelor sulfuroase care se aplică injectabil.

Aerul proaspăt și puternic ozonat împrospătează continuu atmosfera care se datorează existenței unui circuit slab de aer și a pădurilor de brad și fag.

Turismul de odihnă și recreere

Cei care vor să-și găsească liniștea sufletească se pot retrage în odăile simple ale mânăstirilor de pe vârf de munte, unde se pot delecta cu mâncăruri tradiționale, delicios preparate de măicuțe. An de an, în apropierea marilor sărbători, dar în special de Paște, pelerini din toată țara aleg câteva zile oaza de liniște oferită de mânăstiri.

După cum spun operatorii de turism, cele mai căutate sunt pensiunile agroturistice amplasate în apropierea lăcașurilor de cult.

Turismul cultural

Turismul cultural se referă la: vizitarea unor obiective istorice, arhitectonice, castele, biserici, mânăstiri, muzee, case memoriale; drumeții practicate mai ales în regiunile montane pentru a vedea creații ale naturii cum sunt cheile, peșterile, cascadele, formele de relief antropomorfice și zoomorfe.

Având o valoare deosebit de importantă în ceea ce privește activitățile umane sociale, culturale, dar și economice, mânăstirile beneficiază de un loc important în cadrul turismului cultural-religios din țara noastră.

De-a lungul timpului acestea au oferit lumii loc de închinăciune și refugiu, iar mai nou, mânăstirile își deschid porțile în fața celor care doresc să le viziteze în calitate de turiști, dezvoltându-se astfel tot mai mult turismul religios.

Pentru turiștii dornici de o plimbare de o oră, se pot duce la Mânăstirea Stănișoara. La numai 150 de metri, după ce ies din stațiune, ajung la stâncile "Baba Coziei" și "Gura Balaurului". De aici, drumul continuă cu niște mici porți tăiate în piatră, apoi se ajunge pe Valea Stănișoarei, unde se află mânăstirea cu același nume. Numele de Stănișoara a fost dat de faptul că în aceste locuri se găsea stâna Mânăstirii Cozia.

Turismul de week-end

Cine dorește să petreacă o vacanță liniștitoare, într-un loc binecuvântat de Dumnezeu este bine să se oprească la Călimanești – Căciulata. Așezarea pitorească, ambianța arhitectonică, barajul hidrocentralei, lacul de acumulare, miraculoasele ape minerale, precum și unitățile de cazare îi vor oferi turistului week-enduri sau vacanțe de neuitat.

În Poiana Bivolari la cca 6 km, în apropierea barajului hidrocentralei, acolo unde Oltul iese din defileul de la Cozia, se văd ruinele Castrului roman Arutela. De asemenea, turiștii pot face excursii în Munții Căpățânii și Coziei.

Departe de agitația cotidiană, Călimănești – Căciulata este o oază de frumusețe, liniște și spiritualitate. Totodată, apele minerale și cele termale se constituie într-o excelentă cură pentru organismul stresat și obosit. În plus, aerul curat, nu foarte rece în timpul iernii, îmbie la plimbari și drumeții pe traseele mai simple. Majoritatea acestora au ca punct terminus Cabana Cozia, de pe muntele cu același nume.

3.2.2. Apa geotermală – resursă naturală valorificată în activitatea turistică

Una din resursele naturale valorificate în activitatea turistică din stațiunea balneo-climaterică Călimănești-Căciulata este apa geotermală din sistem, purtătoare de căldură.

În zona stațiunii, în limitele perimetrului, au fost săpate în perioada 1982-1992, trei sonde (1006 Căciulata, 1008 Cozia și 1009 Călimănești) care au investigat sistemul geotermal și care produc apă geotermală cu temperaturi cuprinse între 88 -95 grade Celsius, de la adâncimea de 3250 m.

În baza studiului privind evoluția în exploatare a zăcământului de apă geotermală Cozia-Căciulata-Căciulata, cu calculul rezervei de energie geotermală întocmit de S.C, FORADEX S.A a omologat rezervele de ape termale și căldură din sistemul hidrogeotermal Cozia-Căciulata-Călimănești, județul Vâlcea la nivelul anului 1998 (31.12.1998) pentru 20 ani.

Caracteristicile calitative ale fluidului geotermal

Apa geotermală produsă prin sonde, din sistemul geotermal, este de tip clorosodic, brom –iodurat, cu o mineralizație totală relative mică (12-15 g/l), cu un conținut total de H2S (max. 3,8 mg/l) și un caracter slab acid (pH= 6 – 5,5).

Pentru utilizarea apei geotermale, beneficiarii și-au realizat instalații pentru schimb termic cu schimbătoare de căldură tip în plăci de inox și titan, obținând la prima treaptă agentul termic pentru încălzire și ACM (apă caldă de consum menajer).

În treapta a doua, apa geotermală parțial uzată termic (circa 42-44 grade Celsius), este utilizată în proporție de 50% în balneoterapie (în bazele de tratament ale hotelurilor din localitate, cca. trei baze) precum și în zece ștranduri de agrement.

Evaluarea eforturilor de valorificare a apei geotermale

Pentru valorificarea cât ami eficientă a apei geotermale s-au implementat sisteme de pompare a apei geotermale cu viteze mai mari de la furnizori ( S.C. FORADEX S.A.) către instalațiile pentru schimb termic. S-au realizat izolări termice ale conductelor de transport a apei geotermale, s-au montat echipamente de automatizare și dirijare eficientă a acesteia la consumatori interni.

Investiții

S-au propus investiții pentru o parcare și un număr de 8 piscine cu caracter de agrement, adresat tuturor categoriilor de vârste, valoarea investiției fiind de cca. 600 000 lei cu amortizare în 15 ani.

Evaluare cheltuieli și venituri la investiția propusă de parcare supraterană și un număr de piscine de agrement:

Cheltuieli:

Valoarea investiției cca 600 000 lei

Apă rece 120 mc/zi cca 695 lei/zi

Energie electrică cca 105 lei/zi

Întreținere apă piscine cca 60 lei/zi

Întreținere parcare cca 25 lei/zi

Cheltuieli cu personalul cca 80 lei/zi

Venituri:

a. Taxă piscină cca 15 lei/zi

b. Taxă șezlong cca 10 lei / zi

c. Taxă parcare cca 1 leu/oră

d. Taxă masaj cca 25 lei

Piscine 900 persoane x 15 lei/zi= 13 500 lei

Parcare 400 x 1 leu x 6 ore = 2400 lei

Șezlong 350 x 10 lei/zi = 3500 lei

Masaj 350 x 25 lei = 8750 lei

Efectele:

Impact social – locuri de muncă = nivel de trai mai bun

Implicare socială = responsabilizare

Educare = respect pentru locul de muncă

Economice: – directe = dezvoltare pe termen mediu și lung, menținere activitate în sezonul rece, eficiența costurilor, capacitate de a construi;

indirecte = stabilitate financiară, locală, menținerea forței de muncă

tinere în localitate (în țară), creșterea veniturilor la bugetul local.

Evaluare eforturi de valorificare

Construcție instalație de schimbătoare în punct termic:

1. Pompă impingere apă geotermală = 13 000 lei

2. Conductă specială pentru transport apă geotermală, preizolată = 45 000 lei

3. Punct de comandă automatizat = 25 000 lei

4. Baterie schimbătoare = 50 000 lei

5. Sistem de automatizare și dirijare apă geotermală = 15 000 lei

6. Echipamente pentru tratamente și agrement cu apă geotermală = 100 000 lei

7. Echipamente de măsură și control – evacuare apă geotermală = 15 000 lei

Total general = 263 000 lei

Termen de comparație între apa geotermală și combustibilul fosil

A. Încălzire și preparare apă caldă menajeră cu apă geotermală

– 21,72 Gcal/zi x 69,73 lei / Gcal = 1514,54 lei / zi (fără TVA)

– 295 mc / zi / 1170 pers. x 3,86 lei / mc = 1138,7 lei / zi apă rece

– 391 mc apă geotermală / zi x 4,5 lei / mc = 1759,5 lei / zi canal apă geotermală

– 295 mc / zi apă rece x 2,5 lei / mc = 737,5 lei / zi canal apă rece

5150,24 lei / zi / 1170 persoane = > 4,40 lei / pers./zi

Aceste cheltuieli au fost făcute pentru un număr de 1170 de personae.

Energie electrică – calcul pentru 1170 persoane

Pompe electrice = 480 kw / zi

Frigidere = 960 kw / zi

Mașini de gătit = 480 kw / zi

Iluminat individual, colectiv și tv = 234 kw / zi

Spălătorie – călcătorie = 351 kw / zi

TOTAL GENERAL = 2505 kw /zi = > 2,14 kw / persoană / zi = > 2,14 kw / persoană / zi x 0,35 lei / kw = 0,75 lei / persoană / zi

Deșeuri menajere

Cheltuială: 1170 pers. x 0,01 lei / pers. / zi = 11,7 lei / zi = 0,01 lei / pers. / zi

Din calaculele prezentate la punctul A cu privire la utilizarea apei geotermale în fuxul unui hotel balnear, rezultă:

Încălzire, apă caldă menajeră, apă rece, canalizare = 4,40 lei / pers. / zi

Energie electrică consumată = 0,75 lei / pers. / zi

Deșeuri menajere = 0,01,lei / pers. / zi

TOTAL = 5,16 LEI / pers. / zi

B. Calculul comparativ pentru încălzire și apă caldă menajeră preparată cu combustibil fosil (motorină specială)

21,72 Gcal / zi x 290 lei / Gcal = 6298,80 lei / zi => o cheltuială de 6,99 lei / pers. / zi

Din calculul prezentat la punctul B. cu privire la utilizarea combustibililor fosili în fluxul unui hotel balnear rezultă:

Încălzire, apă caldă menajeră, apă rece, canalizare = 6,99 lei / pers. / zi

Energie electrică consumată = 0,75 lei / pers. / zi

Deșeuri menajere = 0,01 lei / pers. / zi

TOTAL = 7,75 lei / pers. / zi

Concluzie

La acest punct am folosit ca termen de comparație în sistemul de încălzire și preparare apă caldă menajeră, utilizarea apei geotermale față de combustibilul fosil (motorină specială). Din exemplele date la punctul A și punctul B se evidențiază costurile mult mai mici prin utilizarea apei geotermale în fluxul de încălzire și preparare a apei calde menajere față de utilizarea combustibililor fosili de cca. 30%. Potențialul termic al apei geotermale reprezintă o rezervă de energie primară considerabilă.

Pentru valorificarea completă a potențialului termic al apei geotermale, se propune o soluție de recuperare a căldurii din apa geotermală evacuată din bateria de schimbătoare în canalizare, cu ajutorul unei pompe de căldură cu compresie mecanică de vapori, de tip apă – apă. Implementarea pompei de căldură se face în schema bateriei de schimbătoare de căldură. Pompa de căldură intră în funcțiune numai în sezonul rece, vaporizatorul fiind conectat în serie cu schimbătorul de căldură în plăci. În vaporizatorul pompei de căldură apa geotermală se răcește până la circa 30 grade C, după care este evacuată în râul Olt. Se poate acoperi în acest fel în sezonul rece peste 80% din necesarul de căldură de vârf cerut.

Dacă energia electrică necesară funcționării pompei de căldură este obținută tot din surse regenerabile, cum ar fi valorificarea potențialului microhidraulic al râului Olt, sistemul poate funcționa aproape întreaga perioadă a sezonului rece numai cu energie “verde”, cazanele de stocare a apei fierbinți fiind ținute în rezervă pentru acoperirea eventualelor vârfuri de sarcină sau a unor situații de avarie.

În figurile 1.a. și 1.b. este prezentat bilanțul energetic al sistemului de producere a energiei termice cu utilizarea pompei de căldură în ipoteza consumului de vârf:

Consum total 4591 kw

Necesar total 4000 kw

În aceste figuri este prezentat bilanțul energetic al stației geotermale utilizând pompa de căldură:

a) energie livrată în sistem

b) consumul de energie primară

Efectele ecologice generate de combustibilul lichid fosil utilizat în producerea energiei termice, sunt catalogate ca fiind nocive pentru flora, fauna și întreg ecosistemul din jurul stației. Primele efecte vizibile sunt pe râul Olt, unde numărul speciilor din faună și floră s-au diminuat considerabil, până în momentul eliminării din stațiile de producere a energiei termice a combustibilului lichid fosil.

Această schimbare de la combustibilul lichid fosil la apă geotermală a început din anul 1986 până în anul 1999, trecerea fiind lentă datorită puterii financiare scăzute în domeniul balnear. Creșterea puterii financiare a început să fie sesizată din anul 1996, odată cu implementarea noilor tehnologii de schimbătoare în plăci de titan, urmată de pompele de căldură care continuă și azi.

În comparație cu eforturile depuse încă de la săparea primei sonde în anul 1982, în actualitate se depun eforturi și studii de fezabilitate privind creșterea eficienței valorificării apelor geotermale în paralel cu celelalte surse de energie verde.

3.3. Propuneri de valorificare a resurselor naturale privind potențialul turistic al stațiunii Călimănești – Căciulata

Valorificarea superioară a potențialului turistic

Concepția de valorificare a potențialului turistic se integrează în politica de valorificare și diversificare a acestui sector. Viziunea privind reforma și ajustarea structurală în turism, cel puțin în etapa de tranziție spre economia de piață în județul Vâlcea, presupune creșterea eficienței economice a tuturor activităților și îndeosebi a rentabilității prin implementarea unor tehnologii avansate care se practică în prezent în multe orașe ale țării

Această cerință este necesară datorită mobilității caracteristice și accesibilității sectorului turistic în economia țării. În această viziune, obiectivele generale ale dezvoltării turismului din stațiunea Călimanești – Căciulata pentru trecerea la economia de piață, pot fi diferențiate astfel:

– creșterea competitivității ofertei turistice prin valorificarea potențialului turistic, modernizarea și dezvoltarea bazei tehnico – materiale;

– diversificarea și creșterea calității serviciilor turistice;

– comercializarea produsului turistic de odihnă și tratament pe piața internă și internațională;

– dezvoltarea și diversificarea turismului pentru tineret;

– perfecționarea pregătirii profesionale a personalului din turism etc.

Pentru creșterea competitivității ofertei turistice prin valorificarea potențialului turistic, modernizarea și dezvoltarea bazei tehnico – materiale se poate acționa pe mai multe căi din care menționăm:

– încurajarea, sprijinirea și stimularea investițiilor de capital autohton și capital străin,

– modernizarea unităților reprezentative din stațiunea balneară Călimanești – Căciulata.

De asemenea, este necesară completarea și mărirea parcului de transport cu mijloace auto pentru turism în vederea deplasării cu mai multă ușurință a turiștilor între zonele turistice din județul Vâlcea. S-ar impune în acest sens montarea unor capacități și instalații de transport pe cablu în zona Cozia, ducând în acest fel la dezvoltarea și eficientizarea în această zona a județului Vâlcea. În același timp se impune modernizarea și dotarea cu aparatură medicală și piese de schimb, a bazelor de tratament din stațiunea balneară Călimanești – Căciulata și construirea de noi complexe de tratament balnear pentru diversificarea ofertei turistice, ca și pentru atragerea în circuitul turistic a orașelor limitrofe județului Vâlcea.

Ar fi bine apreciate și alte forme de turism, cum ar fi: echitația, vânătoarea, pescuitul, destinate unei clientele aparte cum ar fi vânătorii și pescarii, amatorii de sporturi de iarnă, speologii.

Edificator în ceea ce privesc premizele dezvoltării turismului românesc în economia de piață sunt două componente:

– componenta naturală, care este dată de peisajele spectaculoase și configurația variată a reliefului, de condițiile naturale favorabile, cât și valoarea terapeutică a factorilor naturali (ape minerale, termominerale, nămoluri curative, flora și fauna)

– componenta antropică, care se referă la vestigiile civilizațiilor ce s-au succedat pe teritoriul localității, monumentele și obiectivele de artă laice sau religioase, muzee și colecții muzeale, elemente de etnografie și folclor de mare frumusețe și originalitate etc.

Cele două componente prezintă atractivitate pentru oferta turistică a stațiunii, premize de bază ale unei activități turistice intense, cu o gamă largă de forme de turism.

Prin urmare, un teritoriu interesează sub aspectul potențialului turistic în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale sau antropice a căror valorificare în contextul unor amenajări complexe, și numai în acest fel, acel teritoriu, poate fi inclus în circuitul turistic intern și internațional.

Este foarte importantă existența și posibilitatea valorificării izvoarelor minerale naturale pentru tratamentul diverselor boli dar și posibilitatea combinării turismului balnear cu mai multe forme de turism.

Locul turismului în economia locală

În ansamblul unei economii naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora. De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice și indirect în stimularea producției ramurilor participante la: construirea și realizarea de noi mijloace de transport, instalații de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice ș.a. Dezvoltarea turismului conduce la un semnificativ spor de producție.

Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă un important rol în economie. El creează noi locuri de muncă, participând astfel la atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea șomajului. Numărul mare al celor care lucrează în domeniul turismului are ca explicație faptul că posibilitațile de mecanizare-automatizare a operațiunilor turistice sunt limitate.

De asemenea, rămânând tot în sfera relației turism-forță de muncă, trebuie amintit efectul indirect al creșterii numărului celor ocupați în acest sector. Studiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea 1-3 locuri de muncă indirecte și induse. Aceasta se explică prin aceea că turismul, fiind un mare consumator de bunuri și servicii, influențează benefic utilizarea forței de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, industria alimentară, construcții). Activitatea turistică, prin efectul său multiplicator, generează locuri de muncă și în alte domenii, precum comerț (comercializarea de produse și servicii de către turiști), construcții ( reabilitarea și construirea de unități de cazare, alimentație, etc), sănătate ( în cadrul bazelor de tratament).

Analizând turismul ca sector economic distinct, constatăm că acesta include o gamă variată de servicii, începând cu servicii de publicitate, promovare, informare, cazare, alimentație publică, tratament balnear, agrement și divertisment variat.

Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are și o contribuție aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă vie, de inteligență și creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

Nu este de neglijat nici impactul social pe care îl are turismul. Pe lângă consecințele economice, turismul are și o profundă semnificație socio-umană. El acționează, prin natura sa, atât asupra turiștilor în mod direct, cât și asupra populației din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng și asupra calității mediului, a utilizării timpului liber și nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre națiuni.

Una dintre cele mai importante funcții ale turismului constă în rolul său reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacității de muncă a populației, atât prin formele de odihnă, cât și prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodată, turismul reprezintă un mijloc de educație, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură și civilizație a oamenilor.

Promovarea corespunzătoare a produselor turistice sau promoționale adecvate

Una dintre cele mai importante probleme referitoare la valorificarea potențialului turistic o constituie conturarea și utilizarea unei politici promoționale active capabile să pună în evidență toate laturile și aspectele prin care stațiunea Călimănești Căciulata să devină un punct de atracție turistic, pentru turiștii din diferite zone ale lumii.

Problema ce trebuie rezolvată, prin strategia promoțională constă evidențierea ofertei turistice în comparație cu ofertele altor stațiuni și căile prin care acestea sunt puse la dispoziția solicitanților săi. Realizarea unei asemenea cerințe urmează a fi realizată printr-o strategie fundamentată, care, pe de o parte să aibă în vedere obiective generale propuse realizării în domeniul valorificării patrimoniului turistic, iar pe de altă parte, să apeleze la tactici specifice bazate pe forme promoționale adecvate principalelor produse turistice.

Tratamentul cu ajutorul apelor minerale și termominerale are în România tradiție. Prin calitatea factorilor naturali de cură – ape minerale, nămoluri terapeutice, climat, stațiunea Călimanești – Căciulata este renumită în lumea întreagă. Este situată într-o zonă naturală deosebit de pitorească, cu aer curat, nepoulat. Are posibilitatea terapeutică și materială de a efectua, în același timp profilaxie, tratament, recuperare. Tratamentele balneare obișnuite sunt asociate cu tratamente faramaceutice originale romanești: Aslavital, Boicil, Pell Amar și cu apiterapie, fitoterapie. Se remarcă efectele benefice ale factorilor naturali și în tratarea stresului.

În vederea intensificării acțiunilor promoționale romanești pe piețele turistice internaționale, având ca efect creșterea forței de atracție și competitivității turistice, apare necesară sporirea acestor activități atât la noi în țara cât și în străinătate.Se simte nevoia găsirii unor posibilități de creștere a numărului și diversificării materialului de promovare privitor la produsele oferite de marile unități primitoare de turiști, în scopul căreia este necesară o mai mare antrenare a acestora în orașul Rm. Vâlcea.

În creșterea și diversificarea acțiunilor de promovare, în sporirea eficienței acestora, în conformitate cu cerințele fiecărei piețe turistice, un rol important îl joacă și cercetarea științifică, ale cărei posibilități în acest domeniu sunt nelimitate.

Sectorul respectiv ar trebui să-și axeze preocupările pe realizarea unor studii de piață, menite să furnizeze elemente de bază cu privire la evoluția cererii turistice; la asigurarea unor cercetări privind imaginea produselor turistice din județul Vâlcea, ca și ale unor produse concurente; conturarea unor elemente de fundamentare a diferitelor materiale de promovare – cataloage, pliante, afișe, diapozitive, filme, casete video; realizarea unor studii speciale privind stabilirea mărcii turistice a stațiunii Călimănești – Căciulata.

Promovarea produselor turistice presupune:

– Declanșarea unor acțiuni promoționale de amploare, prin includerea ofertei turistice a stațiunii în cataloagele marilor firme touroperatoare;

– Prezentarea ofertei turistice la manifestările internaționale specifice (reuniuni, congrese, expoziții);

– Lansarea ofertei turistice pe piețele netradiționale din diferitele zone ale lumii;

– Perfecționarea și modernizarea tehnicilor de promovare;

– Individualizarea produselor turistice și folosirea de însemne pe diferite articole care pot fi oferite drept suveniruri regionale;

Diversificarea publicațiilor turistice editate în mai multe limbi de circulație internațională și distribuirea lor în țară și în străinătate.

Printre motivele care îl determină pe omul zilelor noastre să se deplaseze pentru a vizita o destinație turistică se numară: nevoia de relaxare, de odihnă fizică și psihică, de reconfortare, nevoia de evadare din mediul urban poluat, nevoia de divertisment, agrement sau distracție, dorința de a cunoaște frumusețile unei zone, îngrijirea sănătății.