Sondajul Statistic

7. Pe o scară valorică de la 1 la 5 care este importanța pe care o acordați următoarelor criterii în funcție de care alegeți o jucărie?

(1- foarte mică importanță; 5–foarte mare importanță)

preț:………… calitate:………… siguranță:…………

specificul vârstei: ………..

aspect (culori, mărime, etc.): ………..

criteriul educativ și creativ: ………..

8. De unde cumpărați jucării de obicei?

□ supermarket
□ magazine specializate

□ magazine online de jucării

Jucării din lemn

9. Pentru care dintre următoarele motive ați cumpăra jucării din lemn în primul rând:

□ sănătate (fără conținut de substanțe chimice)

□ aspect

□ reducerea poluării (realizate din resturi din industria mobilei)

□ siguranță

Altele …………………………………………………………………….

10. Pentru ce preț ați cumpăra jucării de lemn?

□ la același preț cu restul jucăriilor

□ până la de două ori mai scumpe decât jucăriile din plastic
□ până la de trei ori mai scumpe decât jucăriile din plastic
□ prețul nu mă împiedică în mod general să cumpăr jucării de lemn

11. Ce părere aveți despre piața jucăriilor de lemn din România?

□ nu am încredere în jucăriile românești
□ sunt gata să cumpăr în mod ocazional jucării de lemn
□ sunt gata să cumpăr în mod regulat jucării de lemn

12. Frecvența consumului lunar de jucării de lemn. De câte ori, într-o lună, cumpărați jucării de lemn?

13. De obicei, puțini oameni folosesc internetul pentru a cumpăra jucării. În ceea ce vă privește :

□ fac parte din această categorie de oameni
□ sunt gata să încerc
□ utilizez internetul în mod curent

3.1 Scopul și caracteristicile cercetării statistice

Scopul principal al cercetării statististice a fost studierea obiceiurilor de consum pe piața jucăriilor din orașul Oradea și zona metropolitană a acestuia, în vederea desprinderii unui profil al consumatorilor de jucării. În vederea obținerii informațiilor necesare conturării unui profil general de consum s-a utilizat metoda sondajului statistic, în cadrul căruia s-a aplicat un chestionar statistic.

În chestionarul construit s-au conceput întrebări care să ajute la identificarea particularităților de consum ale pieței jucăriilor din Oradea. Compoziția pieței cuprinde toate persoanele din Oradea care au consumat, sau intenționaează să consume jucării.

Eșantionul statistic este alcătuit din 150 de persoane alese la întâmplare. Observarea statistică a fost realizată timp de 2 săptămâni, în luna martie 2015. Chestionarea s-a realizat individual, prin completarea răspunsurilor direct.

Chestionarul aplicat este compus din 13 întrebări. Întrebările includ și răspunsurile posibile, pe care persoanle eșantionate le-au marcat cu X.

O primă parte a chestionarului este alcătuită din întrebări generale, pe baza cărora s-au cules informații despre: vârstă, gen, studii, număr membrii de familie, pregătire profesională, venitul lunar al familiei.

O a doua parte a chestionarului este alcătuită din întrebări particulare, ce au urmărit să obțină informații despre obiceiurile de consum ale pieței de jucării din Oradea. S-au cules informații cu privire la deciziile de cumpărare ale jucăriilor în general și ale jucăriilor de lemn în particular, frecvența de achiziționare a jucăriilor, criterii de importanță privind mixul de marketing al jucăriilor, utilizarea comerțului on-line pentru achiziționarea de jucării.

La momentul chestionării s-a menționat scopul cercetării, informații legate de modalitatea de completare și orice altfel de explicații necesare unei bune desfășurări a observării statistice.

După colectarea datelor statistice, obținute prin aplicarea chestionarului pe un eșantiona de volum N= 150 consumatori de jucării, a urmat sistematizarea datelor statistice în serii statistice primare unidimensionale. În vederea evidențierii unor anumite trăsături de consum s-au reprezentat grafic seriile statistice cu ajutorul cercului de structură. Pentru a putea evidenția legătura dintre anumite variabile statistice s-au elaborat serii bidimensionale pe baza cărora au fost analizate existența și intensitatea legăturilor.

3.2 Structura populației statistice eșantionate

Vârsta populației statistice

Tabel nr. 1

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 1

Sursa: prelucrare date autor

Populația statistică eșantionată este formată în majoritatea ei din persoane cu vârstele cuprinse între 20 și 40 de ani (69%), cu cea mai largă reprezentare pentru populația din intervalul de vârstă 30-40 ani (37%).

Genul populației statistice

Variabila statistică “gen” este destul de importantă, atunci când vine vorba de profilul cumpărătorului de jucării. În tabelul și graficul de mai jos am sintetizat această variabilă.

Tabel nr. 2

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 2

Sursa: prelucrare date autor

Populația statistică este formată din 67% femei și 33% bărbați. Această reprezentare este oarecum normală, având în vedere faptul că în special femeile sunt cele care cumpără cel mai frecvent jucării.

Pregătirea profesională a populației statistice

Tabel nr. 3

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 3

Sursa: prelucrare date autor

În eșantionul statistic avem o reprezentare de 42% persoane cu studii preuniversitare și 58% persoane cu studii superioare. În vederea stabilirii unor influențe pe care pregătirea profesională ar putea să le aibă asupra comportamentului consumatorului pe piața de jucării, putem considera și această reprezentarea a eșantionului utilă.

Numărul de copii în familie

Una dintre variabilele care ar putea determina volumul achizițiilor de jucării este numărul de copii din componența familiei. În tabelul de mai jos a fost sintetizat acest aspect.

Tabel nr. 4

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 4

Sursa: prelucrare date autor

După cum se poate observa din graficul 4, cele mai numeroase familii sunt cele cu un copil (49,33%), pe locul doi sunt familiile cu doi copii, iar la mare distanță se regăsesc familiile cu mai mult de doi copii. Procentul foarte mare, al familiilor cu un singur copil se înscrie în trendul general al sporului natalității observat în România de după 1990.

Venitul net pe familie

Cu siguranță constrângerea bugetară este un factor determinant atunci când se ia decizia de cumpărare. În tabelul 5 și graficul 5 se pot vedea reprezentate grupele de venit din eșantion.

Tabel nr. 5

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 5

Sursa: prelucrare date autor

Majoritatea familiilor obțin un venit cumulat cuprins între 1000 și 2500 RON (81%). Cele mai multe familii (26%) au un venit cuprins între 1500 și 2000 RON, o reprezentare normală dacă ne gândim că majoritatea chestionaților au vârste din zona activă a câmpului muncii, iar salariile cele mai reprezentative pentru economia românească sunt în jurul valorii de 1000 Ron. Este de remarcat un procent de 16% a gospodăriilor care au un venit net pe familie de peste 2500 RON. Dacă ne gândim că venitul mediu net pe țară este în jurul valorii de 1700 Ron, mai putem spune că un procent majoritar de peste 40% înregistrează venituri cumulate peste media individuală a salariului mediu net în România, dar, aceasta înseamnă că populația statistică eșantionată a orădenilor are o putere medie de cumpărare individuală de cel mult media pe țară.

3.3 Particularități privind consumul de jucării

Frecvența achizițiilor de jucării

Tabel nr. 6

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 6

Sursa: prelucrare date autor

Observăm din tabelul si graficul 6 ca cei mai mulți orădeni au obiceiul de a cumpăra lunar o dată și de două ori jucării, procentul acestora fiind foarte consistent de 67%. Dacă 12,67% nu cumpără cu obișnuință lunar jucării, rămâne un procent foarte mare de consumatori care cumpără cel puțin o dată pe lună jucării (87,33%).

Importanța criteriilor ce determină comportamentul de consum

Tabel nr. 7

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 7

Sursa: prelucrare date autor

Graficul 7 ne arată comparativ felul în care anumite criterii specifice mixului de marketing al jucăriilor au influențat comportamentul de consum. Se poate observa că cele mai multe opțiuni se întrunesc la nivelul 5 de importanță pentru toate criteriile analizate. La nivelul 4 de importanță criteriul ”calitate” a înregistrat cele mai multe răspunsuri, pe când la nivelul 5 de importanță siguranța urmată la mică distanță de criteriul educativ au înregistrat cele mai multe răspunsuri. Se poate observa că la primele 3 nivele de importanță prețul înregistrează cele mai multe răspunsuri, putând deduce că prețul nu joacă un rol decisv la decizia de cumpărare a jucăriilor.

Grafic nr. 8

Sursa: prelucrare date autor

Din graficul 8 rezultă că orădenii sunt influențați în decizia de cumpărare a jucăriilor în primul rând de siguranța produselor urmată la mică distanță de calitatea produselor, iar pe locul trei regăsim criteriul educativ al jucăriilor. De asemenea observăm că prețul jucăriilor este pe ultimul loc prinvind influența deciziei de cumpărare între criteriile analizate.

Locația preferată pentru achiziția de jucării

Tabel nr. 8

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 9

Sursa: prelucrare date autor

Locul preferat de către orădeni pentru cumpărarea jucăriilor este supermarketul (67%). Acest lucru reflectă o preocupare mai mică a consumatorului orădean pentru informare suplimentară asupra jucăriilor pe care le va cumpăra. Se observă că mediul on-line nu constituie încă, pentru orădeni, un mediu important de achiziție a jucăriilor, doar 4% dintre orădeni au răspuns că utilizează magazinele on-line pentru achiziția de jucării.

Preferința pentru jucăriile de lemn

Tabel nr. 9

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 10

Sursa: prelucrare date autor

Principalul motiv pentru care consumatorii orădeni achiziționează jucării de lemn pentru copii este lipsa substanțelor chimice din conținutul acestora (77%). Printre celelalte motive, cu o pondere relativ mică sunt aspectul jucăriilor de lemn (13%), siguranța (7%) și contribuția la reducerea poluării (3%).

Prețul de achiziție al jucăriilor de lemn comparativ cu prețurile jucăriilor în general

Tabel nr. 10

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 11

Sursa: prelucrare date autor

Prețul jucăriilor din lemn este considerat de majoritatea consumatorilor similar cu prețul celorlalte jucării existente pe piață. Acest lucru semnifică faptul că prețul nu are o influență foarte mare în decizia de cumpărare a jucăriilor din lemn. De asemenea, prețul jucăriilor din lemn nu contează deloc pentru un procent de 31% dintre cei intervievați, ceea ce semnifică faptul că prețul nu influentează deloc decizia de achiziție. Un procent de 10% dintre chestionați consideră ca prețurile jucăriilor din lemn sunt de până la de 2 sau 3 ori mai mari decât prețul celorlalte jucării existente în oferta orădeană.

Părerea despre piața jucăriilor din lemn românești

Tabel nr. 11

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 12

Sursa: prelucrare date autor

Percepția consumatorilor despre jucăriile din lemn românești nu este una foarte bună. Astfel, 26% dintre aceștia nu au încredere în jucăriile din lemn românești și 46% dintre ei sunt gata să cumpere doar ocazional jucăriile din lemn realizate de producători români. Un procent de doar 28% sunt dispuși să cumpere frecvent jucării din lemn autohtone.

Frecvența achizițiilor lunare de jucării din lemn

Tabel nr. 12

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 13

Sursa: prelucrare date autor

Se poate observa din graficul 13 că un procent semnificativ, de 44%, dintre consumatorii orădeni nu cumpără lunar jucării din lemn. Marea majoritate a cumpărătorilor de jucării din lemn le achiziționează o dată pe lună. Un procent mai mic cumpără jucării din lemn de două sau de trei ori pe lună. Cei care le achiziționează de 4 ori pe lună sunt foarte puțini, mai exact un procent de 1.33%.

Utilizarea internetului pentru cumpărarea jucăriilor

Tabel nr. 13

Sursa: prelucrare date autor

Grafic nr. 14

Sursa: prelucrare date autor

În achiziția de jucării prin intermediul internetului, un procent de 40% dintre intervievați declară că nu apelează la cumpărăturile online decât în mică măsură, în timp ce un procent de 31% declară că folosesc internetul pentru cumpărături online de jucării în mod curent. De asemenea, un procent de 29% dintre consumatorii orădeni declară că intenționează să apeleze la achiziția de jucării prin intermediul internetului.

3.4 Analiza frecvenței de consum pe piața jucăriilor

A fost analizată legătura statistică dintre frecvența de cumpărare a jucăriilor și următoarele variabile statistice: vârstă, pregătire profesională, numărul de copii, venit lunar net pe familie, importanța acordată prețului, importanța acordată criteriilor siguranță și rolului educativ al jucăriilor.

În vederea evaluării reprezentativității valorii medii la nivelul întregului eșantion și de asemenea la nivelul fiecărui interval de grupare s-a calculat coeficientul de variație al lui Pearson, cu formula

,

unde este abaterea medie pătratică a frecvenței de achiziție a jucăriilor, iar este frecvența lunară medie de cumpărare a jucăriilor.

Pentru a obține o măsură cantitativă a intensității legăturii dintre frecvența de cumpărare a jucăriilor și factorii de influență studiați s-a calculat coefecientul de determinație pe baza regulii de adunare a dispersiei,

,

unde este dispersia totală, este dispersia din interiorul grupelor, iar este dispersia dintre grupe. Coeficientul de determinație se calculează ca și raport dintre dispersia dintre grupe și dispersia totală, adică

O altă măsură cantitativă a intensității legăturii dintre frecvența de cumpărare a jucăriilor și factorii de influență analizați s-a obținut prin calculul coeficientului de asociere a lui Pearson. Într-o primă etapă s-a calculat cu ajutorul aplicației Excel statistica , cu ajutorul formulei

,

unde sunt frecvențele absolute din tabelul de corelație construit pe baza celor două variabile luate în analiză, iar sunt frecvențele absolute recalculate, pe baza regulii dreptunghiului, plecând de la tabelul inițial.

Folosind coeficientul de asociere al lui Pearson, dat de formula

,

se va determina intensitatea asocierii dintre frecvența cumpărării și factorii de influență analizați. Valoare coeficientului de asociere a lui Pearson este cuprinsă între 0 și 1. Cu cât valoarea va fi mai apropiată de 1 vom putea spune că există o legătură mai puternică între variabile.

Analiza legăturii dintre variabila Y – frecvența de cumpărare a jucăriilor și variabila X – vârsta consumatorului.

Tabel nr. 14

Sursa: prelucrare date autor

Pentru statistica hi-pătrat s-a obținut valoarea χ2=57,64. Acest lucru confirmă faptul că există o anumită legatură între cele două variabile. Din tabelul de mai sus se observă că valoarea coeficientului de determinație este R2=0,1731 de unde valoarea raportului de corelație este aproximativ R=0,422. Se poate afirma că există legătură statistică de intensitate mică către medie între frecvența de cumpărare a jucăriilor și vârsta consumatorului. Din această perspectivă putem afirma că vârsta populației statistice nu reprezintă un factor esențial pentru piața jucăriilor din Oradea.

Analizând coeficienții de variație a lui Pearson se poate spune că frecvența medie de cumpărare a jucăriilor nu este reprezentativă pentru nici un nivel de vârstă. Se observă că la nivelul fiecărei grupe de vârstă coeficienții de variație a lui Pearson sunt mai mari de pragul de 30%. Frecvența medie cea mai mare de cumpărare a jucăriilor este de aproximativ 2 ori pe lună și aparține consumatorilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani.

Analiza legăturii dintre variabila Y – frecvența de cumpărare a jucăriilor și variabila X – pregătirea profesională a consumatorului.

Tabel nr. 15

Sursa: prelucrare date autor

Pentru statistica hi-pătrat s-a obținut valoarea χ2=21,97. Acest lucru confirmă faptul că există o anumită legatură între cele două variabile. Din tabelul de mai sus se observă că valoarea coeficientului de determinație este R2=0,0755 de unde valoarea raportului de corelație este aproximativ R=0,2747. Se poate afirma că există legătură statistică de intensitate mică între frecvența de cumpărare a jucăriilor și pregătirea profesională a consumatorului. Din această perspectivă putem afirma că pregătirea profesională a populației statistice nu reprezintă un factor esențial pentru piața jucăriilor din Oradea.

Analizând coeficienții de variație a lui Pearson se poate spune că frecvența lunară medie de cumpărare a jucăriilor nu este reprezentativă pentru nici un nivel al pregătirii profesionale. Se observă că la nivelul fiecărei grupe de pregătire profesională coeficienții de variație a lui Pearson sunt mai mari de pragul de 30%. Frecvența medie cea mai mare de cumpărare a jucăriilor este de aproximativ două ori pe lună și aparține consumatorilor cu studii universitare și postuniversitare.

Analiza legăturii dintre variabila Y – frecvența de cumpărare a jucăriilor și variabila X – numărul de copii.

Tabel nr. 16

Sursa: prelucrare date autor

Pentru statistica hi-pătrat s-a obținut valoarea χ2=25,89. Acest lucru confirmă faptul că există o anumită legatură între cele două variabile. Din tabelul de mai sus se observă că valoarea coeficientului de determinație este R2=0,0728, de unde valoarea raportului de corelație este aproximativ R=0,269. Se poate afirma că există legătură statistică de intensitate mică între frecvența lunară de cumpărare a jucăriilor din lemn și numărul de copii pe familie. Din această perspectivă putem afirma că numărul de copii din familie nu reprezintă un factor esențial pentru piața jucăriilor din Oradea.

Analizând coeficienții de variație a lui Pearson se poate spune că frecvența lunară de cumpărare a jucăriilor nu este, în general, reprezentativă pentru un anumit număr de copii pe familie. Se observă că în toate cazurile, coeficienții de variație a lui Pearson sunt mai mari de pragul de 30%. Frecvența medie de cumpărare a jucăriilor este de aproximativ 2 ori pe lună și aparține consumatorilor cu un singur copil pe familie.

Analiza legăturii dintre variabila Y – frecvența de cumpărare a jucăriilor și variabila X – venitul net pe familie.

Tabel nr. 17

Sursa: prelucrare date autor

Pentru statistica hi-pătrat s-a obținut valoarea χ2=36,46. Acest lucru confirmă faptul că există o anumită legatură între cele două variabile. Din tabelul de mai sus se observă că valoarea coeficientului de determinație este R2=0,1094 de unde valoarea raportului de corelație este aproximativ R=0,33. Se poate afirma că există legătură statistică de intensitate mică între frecvența lunară de cumpărare a jucăriilor și venitul net pe familie. Din această perspectivă putem afirma că importanța venitului net lunar nu reprezintă un factor esențial pentru piața jucăriilor din Oradea.

Analizând coeficienții de variație a lui Pearson se poate spune că frecvența lunară medie de cumpărare a jucăriilor nu este reprezentativă pentru nici un nivel al venitului. Se observă că la nivelul fiecărui venit net lunar coeficienții de variație a lui Pearson sunt mai mari de pragul de 30%. Frecvența medie cea mai mare de cumpărare a jucăriilor este de aproximativ 1,72 ori pe lună și aparține consumatorilor pentru care nivelul de venit lunar se încadrează între 2000 și 2500 Ron.

Analiza legăturii dintre variabila Y – frecvența de cumpărare a jucăriilor și variabila X – importanța acordată prețului în decizia de cumpărare.

Tabel nr. 18

Sursa: prelucrare date autor

Pentru statistica hi-pătrat s-a obținut valoarea χ2=22,52. Acest lucru confirmă faptul că există o anumită legatură între cele două variabile. Din tabelul de mai sus se observă că valoarea coeficientului de determinație este R2=0,066 de unde valoarea raportului de corelație este aproximativ R=0,25. Se poate afirma că există legătură statistică de intensitate mică între frecvența lunară de cumpărare a jucăriilor și prețul acestora. Din această perspectivă putem afirma că prețul jucăriilor nu reprezintă un factor esențial pentru piața jucăriilor din Oradea.

Analizând coeficienții de variație a lui Pearson se poate spune că frecvența lunară medie de cumpărare a jucăriilor nu este reprezentativă pentru nici un nivel de importanță al prețului. Se observă că la nivelul fiecărui nivel de importanță al prețului coeficienții de variație a lui Pearson sunt mai mari de pragul de 30%. Frecvența medie cea mai mare de cumpărare a jucăriilor este de aproximativ 2,05 ori pe lună și aparține consumatorilor care acordă o importanță medie prețului.

Analiza legăturii dintre variabila Y – frecvența de cumpărare a jucăriilor și variabila X – importanța acordată siguranței jucăriilor în decizia de cumpărare.

Tabel nr. 19

Sursa: prelucrare date autor

Pentru statistica hi-pătrat s-a obținut valoarea χ2=26,15. Acest lucru confirmă faptul că există o anumită legatură între cele două variabile. Din tabel se observă că valoarea coeficientului de determinație este R2=0,059 de unde valoarea raportului de corelație este aproximativ R=0,24. Se poate afirma că există legătură statistică de intensitate mică între frecvența lunară de cumpărare a jucăriilor și importanța acordată siguranței jucăriilor. Din această perspectivă putem afirma că siguranța jucăriilor nu reprezintă un factor esențial pentru piața jucăriilor din Oradea.

Analizând coeficienții de variație a lui Pearson se poate spune că frecvența lunară medie de cumpărare a jucăriilor nu este reprezentativă pentru nici un nivel de importanță al siguranței. Se observă că la nivelul fiecărui nivel de importanță al siguranței jucăriilor, coeficienții de variație a lui Pearson sunt mai mari de pragul de 30%. Frecvența medie cea mai mare de cumpărare a jucăriilor este de aproximativ 1,82 ori pe lună și aparține consumatorilor care acordă o importanță mare siguranței jucăriilor.

Analiza legăturii dintre variabila Y – frecvența de cumpărare a jucăriilor din lemn și variabila X – importanța acordată rolului educativ al jucăriilor în decizia de cumpărare.

Tabel nr. 20

Sursa: prelucrare date autor

Pentru statistica hi-pătrat s-a obținut valoarea χ2=33,68. Acest lucru confirmă faptul că există o anumită legatură între cele două variabile. Din tabel se observă că valoarea coeficientului de determinație este R2=0,009 de unde valoarea raportului de corelație este aproximativ R=0,09. Se poate afirma că nu există legătură statistică între frecvența lunară de cumpărare a jucăriilor și importanța acordată rolului educativ al jucăriilor, sau dacă există aceasta este de intensitate foarte mică. Din această perspectivă putem afirma că rolul educativ al jucăriilor nu reprezintă un factor esențial pentru piața jucăriilor din Oradea.

Analizând coeficienții de variație a lui Pearson se poate spune că frecvența lunară medie de cumpărare a jucăriilor nu este reprezentativă pentru nici un nivel de importanță al rolului educativ al jucăriilor. Frecvența medie cea mai mare de cumpărare a jucăriilor este de aproximativ 1,83 ori pe lună și aparține consumatorilor care acordă o importanță mică rolului educativ al jucăriilor.

CONCLUZII

Majoritatea cumpărătorilor de jucării sunt persoane cu vârstele cuprinse între 20 și 40 de ani (69%), cu cea mai largă reprezentare pentru populația din intervalul de vârstă 30-40 ani (37%).

Populația statistică este formată din 67% femei și 33% bărbați. Această reprezentare este normală, având în vedere faptul că în special femeile sunt cele care cumpără cel mai frecvent jucării.

Un procent de 42% dintre cumpărători sunt persoane cu studii preuniversitare și 58% sunt persoane cu studii superioare.

Cele mai numeroase familii care cumpără jucării sunt cele cu un copil (49,33%), pe locul doi sunt familiile cu doi copii, iar la mare distanță se regăsesc familiile cu mai mult de doi copii.

Majoritatea familiilor obțin un venit cumulat cuprins între 1000 și 2500 RON (81%). Cele mai multe familii (26%) au un venit cuprins între 1500 și 2000 RON. Putem spune că un procent majoritar de peste 40%, înregistrează venituri cumulate peste media individuală a salariului mediu net în România, dar asta înseamnă că populația statistică eșantionată a orădenilor are o putere medie de cumpărare individuală de cel mult media pe țară.

Cei mai mulți orădeni au obiceiul de a cumpăra lunar o dată sau de două ori jucării, procentul acestora fiind foarte consistent de 67%. Un procent foarte mare de consumatori cumpără cel puțin o dată pe lună jucării (87,33%).

Orădenii sunt influențați în decizia de cumpărare a jucăriilor în primul rând de siguranța produselor, urmată la mică distanță de calitatea produselor, iar pe locul trei regăsim rolul educativ al jucăriilor. De asemenea observăm că prețul jucăriilor este pe ultimul loc în ceea ce privește influența deciziei de cumpărare între criteriile analizate.

Locul preferat de către orădeni pentru cumpărarea jucăriilor este supermarketul (67%).

Principalul motiv pentru care consumatorii orădeni achiziționează jucării de lemn pentru copii este lipsa substanțelor chimice din conținutul acestora (77%). Printre celelalte motive, cu o pondere relativ mică sunt aspectul jucăriilor de lemn (13%), siguranța (7%) și contribuția la reducerea poluării (3%).

Prețul jucăriilor din lemn este considerat de majoritatea consumatorilor similar cu prețul celorlalte jucării existente pe piață.

26% dintre orădeni nu au încredere în jucăriile din lemn românești și 46% dintre ei sunt gata să cumpere doar ocazional jucăriile din lemn realizate de producători români. Un procent de doar 28% sunt dispuși să cumpere frecvent jucării din lemn autohtone.

Marea majoritate a cumpărătorilor de jucării din lemn le achiziționează o dată pe lună, în timp ce, 44% dintre consumatorii orădeni nu cumpără lunar jucării din lemn.

Un procent de 40% dintre intervievați declară că nu apelează pentru achiziția jucăriilor la cumpărăturile online decât în mică măsură, în timp ce un procent de 31% declară că folosesc internetul pentru cumpărături online de jucării în mod curent. De asemenea, un procent de 29% dintre consumatorii orădeni declară că intenționează să apeleze în viitor la achiziția de jucării prin intermediul internetului.

Din analiza legăturii statistice dintre frecvența de cumpărare a jucăriilor și variabile statistice vârstă, pregătire profesională, numărul de copii, venit lunar net pe familie, importanța acordată prețului, importanța acordată criteriilor siguranță și rolului educativ al jucăriilor, au reieșit următoarele:

există legătură statistică de intensitate mică către medie între frecvența de cumpărare a jucăriilor și vârsta consumatorului și legături de internsitate mică între frecvența de cumpărare a jucăriilor și factorii pregătirea profesională, numărul de copii, venit lunar net pe familie, importanța acordată prețului, importanța acordată criteriilor siguranță și rolului educativ al jucăriilor. Niciunul dintre acești factori nu reprezintă un factor esențial pentru piața jucăriilor din Oradea.

frecvența medie cea mai mare de cumpărare a jucăriilor este de aproximativ 2 ori pe lună și aparține consumatorilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, cu studii universitare și postuniversitare, cu un singur copil pe familie, cu un venit lunar între 2000 și 2500 Ron, care acordă o importanță medie prețului, o importanță mare siguranței jucăriilor și o importanță mică rolului educativ al jucăriilor.

Profilul general al cumpărătorului de jucării din Oradea: persoană între 20-40 ani, gen feminin, cu studii preuniversitare și universitare, cu 1 sau 2 copii pe familie, cu un venit lunar net între 1000 și 2500 RON. Consumatorul de jucării din Oradea achiziționează lunar jucării o dată sau de două ori pe lună și este influențat în decizia de cumpărare de criteriile siguranță, calitate, rol educativ și să fie specific categoriei de vârstă. Locația preferată pentru achiziția de jucării este supermarketul. În ceea ce privește achiziția jucăriilor din lemn, motivul principal de achiziție este lipsa subtanțelor chimice din conținutul acestora. Prețul jucăriilor din lemn este considerat similar cu restul jucăriilor. Cumpărătorul de jucării din Oradea nu achiziționează lunar jucării de lemn și doar ocazional cumpără jucării din lemn de la producători români. De asemenea, cumpărătorul orădean de jucării nu apelează decât foarte rar la achiziția de jucării prin intermediul internetului.

Bibliografie

Referințe bibliografice

[1] Butaci Casian, Statistică economică, Editura Universității Agora Oradea, 2007.

[2] Butaci Casian, Introducere in econometrie, Editura Universitații Agora Oradea,2008

[3] Philip Kotler, „Managementul marketingului”, Editura Teora, București, 2000;

[4] Porojan, D., Ciocănel, B., ”Bazele sondajului”, Editura Irecson, București, 2006;

[5] Barrow Michael, Statistics for Economics, Accounting and Business Studies, Fifth edition, Pearson Education Limited, Harlow, 2009

Anexe

Chestionar

Studiu statistic privind piața jucăriilor din Oradea

1. Vârsta:

Până la 20 ani □ 20-30 ani □ 30- 40 ani □ 40-50 ani □ 50-60 ani □ Peste 60 ani □

2. Sex:

Feminin □ Masculin □

3. Pregătirea profesională :

Studii preuniversitare Studii universitare Studii postuniversitare

□ □ □

Profesia actuală: ……………………………….

4. Numarul membrilor familiei …. din care ….. copii

5. Categoria de venit net lunar pe familie

0-500 500-1000 1000-1500 1500-2000 2000-2500 Peste 2500

□ □ □ □ □ □

6. Frecvența achizițiilor lunare de jucării. De câte ori, într-o lună, cumpărați jucării?

7. Pe o scară valorică de la 1 la 5 care este importanța pe care o acordați următoarelor criterii în funcție de care alegeți o jucărie?

(1- foarte mică importanță; 5–foarte mare importanță)

preț:………… calitate:………… siguranță:…………

specificul vârstei: ………..

aspect (culori, mărime, etc.): ………..

criteriul educativ și creativ: ………..

8. De unde cumpărați jucării de obicei?

□ supermarket
□ magazine specializate

9. Pentru care dintre următoarele motive ați cumpăra jucării din lemn în primul rând:

□ sănătate (fără conținut de substanțe chimice)

□ aspect

□ reducerea poluării (realizate din resturi din industria mobilei)

□ siguranță

Altele …………………………………………………………………….

10. Pentru ce preț ați cumpăra jucării de lemn?

□ la același preț cu restul jucăriilor

□ până la de două ori mai scumpe decât jucăriile din plastic
□ până la de trei ori mai scumpe decât jucăriile din plastic
□ prețul nu mă împiedică în mod general să cumpăr jucării de lemn

11. Ce părere aveți despre piața jucăriilor de lemn din România?

□ nu am încredere în jucăriile românești
□ sunt gata să cumpăr în mod ocazional jucării de lemn
□ sunt gata să cumpăr în mod regulat jucării de lemn

12. Frecvența consumului lunar de jucării de lemn. De câte ori, într-o lună, cumpărați jucării de lemn?

13. De obicei, puțini oameni folosesc internetul pentru a cumpăra jucării. În ceea ce vă privește :

□ fac parte din această categorie de oameni
□ sunt gata să încerc
□ utilizez internetul în mod curent