Sistemul Informatic Decizional Pentru O Firma cu Profil It

Listă figuri

Figura 1 Evoluția Produsului Intern Brut și a principalilor indicatori în perioada 2009-2014 pe teritoriul României 6

Figura 2 Evoluția firmelor românești grupate pe sectoare de activitate între anii 2009 și 2013 în funcție de cifra de afaceri 7

Figura 3 Diagrama distribuției cifrei de afaceri în anul 2013 în funcție de cifra de afaceri 8

Figura 4 Graficul evoluției ratei șomajului în România în perioada 2006-2013 9

Figura 5. Graficul evoluției ratei inflației în România între anii 2006 și 2013 în funcție de categoria de mărfuri și servicii prestate 10

Figura 6 Graficul de evoluție al produsului intern brut (PIB) în România 11

Figura 7 Graficul de evolutie al numărului de întreprinderi cu profil IT , dimensionate după numărul de salariați- activități de servicii informatice 13

Figura 8 Etapele ciclului de viață a unui sistem informatic în modelul cascadă 20

Figura 9 Portofoliul de clienți ai firmei S.C. Arobs Transilvania Software S.R.L 25

Figura 10 Creearea bazei de date în Microsoft Office Acces prin importarea datelor din Microsoft Office Excel 27

Figura 11 Formular de introducere și modificare a indicatorilor de performanță financiară în Microsoft Office Acces 29

Figura 12 Graficul de evoluție al cifrei de afaceri 30

Figura 14 Graficul de evoluție al profitului 31

Figura 15 Graficul de evoluție al gradului de îndatorare 33

Listă tabele:

Tabel 2 Numărul de întreprinderi cu profil IT , dimensionate după numărul de salariați- Activități de servicii informatice 12

Tabel 3 Numărului de întreprinderi cu profil IT , după numărul de salariați- Activității de servicii informatice 12

Tabel 4 Tabel nominal cu evolutia numărului de întreprinderi cu profil IT- activități de servicii informatice 13

Tabel 5 Tipologia sistemelor informatice în funcție de principalele criterii de clasificare 17

Tabel 6 Clasificarea SIAD-urilor în funcție de principalele criterii de clasificare 22

Tabel 7 Principalii indicatori economici și evoluția acestora între 2013 și 2014 26

Tabel 8 Tabel cu indicatorii de performanță financiară în anul 2014 28

Tabel 9 Tabel cu indicatorii de performanță financiară în anul 2013 28

Tabel 10 Tabelul cifrei de afaceri aferente ultimilor 5 ani de exercițiu financiar 29

Tabel 11 Tabelul cu înregistrările profitului aferent ultimilor 5 ani de exercițiu financiar 30

Tabel 12 Tabelul cu înregistrările veniturilor totale aferente ultimilor 5 ani de exercițiu financiar 31

Tabel 13 Tabelul cu înregistrările gradului de îndatorare aferent ultimilor 5 ani de exercițiu financiar 32

INTRODUCERE

Scopul prezentei lucrări îl constituie înțelegerea terminologiei legate de sistemele informatice și informaționale, observarea situației întreprinderilor românești atât în prezent, cât și evoluția acestora din anul de debut al crizei economice mondiale și până în prezent și identificarea caracteristicilor sistemului informatic decizional prezent într-o firmă cu profil IT (Information Technology – tehnologia informațiilor).

Actualitatea lucrării constă, pe de o parte, în tema abordata, și anume necesitatea conducerii pe baze stiintifice a unei întreprinderi, iar pe de alta parte, în consultarea si preluarea de pe site-ul Institutului Național de Statistică a informațiilor aferente anului efectuării prezentei lucrări și anume 2015.

La baza alegerii temei stă dorința autorului cercetării de a ști demersurile necesare pentru a ajuta o companie să se dezvolte în sensul firesc al evoluției contemporane adoptând un sistem informatic decizional pliabil profilului IT.

Lucrarea este structurata în 4 capitole, primul având scopul de a prezenta în cifre și grafice evoluția firmelor românești, cel de-al doilea cuprinzând conceptul și metodologia de realizare a unui sistem informatic, al treilea reprezentând studiul de caz, iar ultimul având rolul de a sintetiza toate informațiile prezentate în cursul abordării subiectului în scopul conceperii unor propuneri de dezvoltare a sistemului informatic realizat.

În primul capitol am urmărit evoluția firmelor românești prin prezentarea principalilor indicatori economici cu ajutorul graficelor și tabelelor, am subliniat gradul de afectare, respectiv de refacere al economiei naționale după criza economică, precum și acordarea unei atenții sporite categoriei de întreprinderi ce prezintă interes și anume cele cu profil IT, a căror distribuție a fost realizată în funcție de dimensiunea acestora dată de numărul de salariați.

Produsul Intern Brut, nivelul consumului final și atât importurile cât si exporturile ne vor ajuta să înțelegem situația prezentă și traiectoria de evoluție a ăntreprinderilor românești, iar ratele șomajului și cele ale inflației își vor exetcita influența specifică naturii lor.

Al doilea capitol constituie partea teoretică a lucrării și are rolul de a ne ajuta să înțelegem toate aspectele conceptuale legate de sistemele informatice, plecând de la definiții, la caracteristici și chiar la grupări sau tipologie.

Pentru a putea întelege cu adevărat semnficatia sistemului informatic, trebuie să parcurgem toate aspectele conceptuale, de la informatie si sistem la sistemul informational si componentele acestuia.

Capitolul al treilea constituie studiul de caz și anume realizarea sistemului informatic decizional al firmei cu profil IT S.C. Arobs Transilvania Software S.R.L.

Pentru a putea întelege pozitia de piata a companiei supusă cercetării am analizat cu ajutorul programului Microsoft Office Access principalii indicatori pe performanța economică, urmând ca evoluția lor să stea la baza luării deciziilor în organizația respectivă.

Deși efectuată în scop didactic, datorită autenticității datelor și modulelor de calcul și de interpretare a indicatorilor de performanță, lucrarea ar putea constitui obiectul dezvoltării unor strategii reale și pertinente.

CAPITOLUL I: EVOLUȚIA FIRMELOR ROMÂNEȘTI ÎN PERIOADA 2009-2014

Prezentarea în grafice și cifre a evoluției firmelor românești și a factorilor principali de influență

Numărul întreprinderilor din România a avut o creștere spectaculoasă după anul 1989, populația axându-se pe antreprenoriat. Conform Institutului Național de Statistică, In prezent exista peste 20000 de grupuri de intreprinderi, din care 5 mii de grupuri rezidente si 15 mii de grupuri de multinationale.

Figura 1 Evoluția Produsului Intern Brut și a principalilor indicatori în perioada 2009-2014 pe teritoriul României

Sursa: Sinteza autorului pe baza statisticilor INSSE

În ceea ce privește principalii indicatori economici relevanți pentru observarea situației României și implicit a întreprinderilor locale, Produsul Intern Brut prezintă cel mai mare grad de interes. Conform Institutului Național de Statistică acesta are o creștere în ultimii 6 ani, lucru care arată stabilitatea țării noastre. În cazul variației de stoc, observăm o scădere drastică la nivelul anului 2012 urman ca mai apoi nivelul să ajungă la o revenire aproape completă. și atunci când analizăm evoluția importului și a exportului observăm o creștere ușoară, însă în cazul comparării valorilor dintre cei doi indicatori , deși în ultimii 3 ani au valori asemănătoare, în anii ulteriori crizei valoarea exportului era mult inferioară celei a importului.

Pentru a putea observa evoluția întreprinderilor prezente pe teritoriul României este necesară gruparea acestora în funcție de sectoarele de activitate

Figura 2 Evoluția firmelor românești grupate pe sectoare de activitate între anii 2009 și 2013 în funcție de cifra de afaceri

Sursa: Sinteza autorului pe baza statisticilor INSSE

La nivel general se observă o creștere continuă a numărului de întreprinderi pe teritoriul României, acestă creștere fiind totuși diferită de la un sector de activitate la altul.

În cazul industriei, un sector foarte important prin prisma impactului de la nivelul pieței muncii, anul 2009 înregistrează o scădere puternică față de anul precedent, scăderere pusă pe seama crizei economice mondiale. Aceasta scădere a condus bineînteles la disponibilizarea unui număr mare de oameni, creând o rata mare a șomajului în rândul persoanelor de peste 49 de ani. Acest dezechilibru s-a datorat lipsei de pregătire al persoanelor disponibilizate într-un număr mai mare de domenii de activitate.

Diferențele de nivel între serviciile de piață oferite întreprinderilor și cele oferite populației sunt colosale, în randul niciuneia dintre ele neînregistrându-se creștere continuă, ci mai degrabă o stagnare, și în rândul acestora observăndu-se un nivel scăzut în anul 2009 ca și în cazul sectorului de comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor.

În cazul sectorului de activitate specific construcțiilor, scăderea a avut loc în 2010, însă nivelul de debut, specific anului declansării crizei este extrem de scazut, sub jumătatea nivelul specific anului de efectuare a studiului.

Pentru a putea identifica mai cu acuratețe, vom identifica performațele întreprinderilor din România, grupate pe sectoare de activitate, cu ajutorul indicatorului numit „cifră de afaceri”, indicator ce cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale. În termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților.

Figura 3 Diagrama distribuției cifrei de afaceri în anul 2013 în funcție de cifra de afaceri

Sursa: Sinteza autorului pe baza statisticilor de specialiatate

Din diagrama cifrei de afaceri prezentată în figura 1.3 se observă, că în cazul delimitării numărului de întreprinderi în funcție de secorul de activitate specific, distrubuția este clar în favoarea industriei, semn că deși acest sector este în descreștere din cauza lipsei de sprijin din partea statului pentru investitorii privați și străini, ea continuă să sprijine economia națională. Cele mai slabe sectoare sunt și în acest an comerțul cu ridicata și amănuntul, întreținerea și repararea autovehicolelor și motocicletelor, construcțiile și în fruntea involuției serviciile de piață pentru populație.

Deși cei mai importanți indicatori sunt cei de natură financiară nu trebuie să uitam că la baza oricărei economii stau resursele și că cea mai importantă resursă a planetei este resursa umană. Astfel am considerat că unul dintre cei mai importanți factori de influența pentru evoluția firmelor românești este rata romajului, indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea șomajului, calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri și populatia de referinta (de obicei populatia activa) a cărui evolție este prezentată în diagrama 1.4.

Figura 4 Graficul evoluției ratei șomajului în România în perioada 2006-2013

Sursa: Sinteza autorului pe baza statisticilor

În cazul acestui indicator osciațiile sunt foarte mari , nivelul înregistat în anul 2009 fiind aproape dublu față de cel înregistat în anul 2007. Redresarea din anii 2009-2010 considerat a fi înregistată datorită unor măsuri extreme de diminuare a efectelor generate de criza economică este anulată de scaderea cu peste 1,5 procente a anului 2011. Chiar daca în ultimii 3 ani de observație se înregistrează o creștere relativ constantă , nivelul este mult sub ce aș anului 2009 , lucru ce recunoaște involuția țării noastre în acest sector mai mult decât important.

Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.Acasta este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum. Fiind un dezechilibru la fel de relevant pentru economia unei țări am considerat necesară studierea situației naționale din ultimii anii și prin prisma ratei inflației, graficul de evoluție al acesteia fiind figura 1.5.

Figura 5. Graficul evoluției ratei inflației în România între anii 2006 și 2013 în funcție de categoria de mărfuri și servicii prestate

Sursa: Sinteza autorului pe baza statisticilor

Din graficul de evoluție al ratei inflației pe teritoriul României grupată în funcție de categoria de mărfuri sau servivii, observăm o scădere mai drastică în categoria serviciilor, involuție continuă de altfel. Dacă în cazul mărfurilor alimentare mai putem observa oscilații , în cazul celor nealimentare scăderea este vizibilă , anul trecut fiind chiar dram,atic din acest punct de vedere.

Efectele crizei economice și primele semne ale revenirii economiei românești după criză

În România s-au înregistrat o serie de avantaje și dezavantaje în urma crizei resimțite în toate domeniile de activitate. Printre avantaje se remarcă: scăderea inflației. Aceasta ar putea fi una dintre cele mai importante urmări pozitive ale reducerii nivelului de lichiditați și ale scăderii consumului, acest lucru însemnând creșterea puterii de cumpărare a unităților monetare aferente fiecărei țări. Scaderea inflației degajeaza o scaderea a somajului, în economia unei tari , acest lucru afectand atractivitatea pentru investitorii straini care vor trebui să acorde pachete salariale mult mai atractive.

In ceea ce priveste avantajele crizei economice regasim eliminarea firmelor slab organizate. La nivel general s-a produs o schimbare a mentalitatii oamenilor , astfel ca astia au optat pentru produse superioatre din punct de vedere calitativ insă cu prețuri modice. La nivelul companiiilor acest lucru a declansat o monitorizare mai atenta a costurilor de productie.

economia nu are o traietorie ascendenta iin permanenta , ea fiind mai degraba ciclica . In perioadele de ascensiune, populatia prezinta un grad de ocupare ridicat , cererea de bunuri de consum creste , producția se mareste , caracterul fiind majoritar evolutiv. In cea de-a doua parte a economiei, cea in care o mare parte a populatiei este afectata , nivelul ratei somajului scade, puterea de cumparare la fel , ducand astfel al eliminarea companiilor , disponibilizari si degradarea anumitor sectoare de activitate.

În masurile adoptate la nivelul tarii noastre Guvernul , nestiind sa gestioneze bine resursele financiare , nu a facut investitii sustenabile în infrastructura, lucru ce a afectat business-ul rpomânesc.

O masura total neinspirata din partea statului roman a fost cresterea taxelor, impozitelor si accizelor pentru companii, distrugandu-le astfel. Masurile pertinente erau pe o directie total opusa menita sa sustina întreprinderile mici si mijlocii, resursele fiind de preferat mici cantitativ insa numeroase.

Cea mai mare categorie a populatiei afectata de criza economica aa fost cea a tinerilor, optinile lor limitandu-se pe teritoriul statului si astfel acestia fiind nevoiti sa paraseasca tara în căutarea unor locuri de munca stabile si mult mai bine remunerate. Acest impact se reflecta si asupra populatiei varstnice, fondul de pensii devenind insuficient in lipsa unor contributii constante si numeroase.

In randul celor mai importante masuri aplicate la nivelul Romaniei, masuri care au ajutat de altfel la supravietuirea economiei, întalnim:

-În primul rând prin sprijinirea financiară sau accesul la finanțare a tinerilor în dezvoltarea microintreprinderilor și a intreprinderilor mici și mijlocii.

-Atragerea și absorbția fondurilor europene pe piața românească.

-Circuitul monetar;

-Creearea de locuri de muncă.

Figura 6 Graficul de evoluție al produsului intern brut (PIB) în România

Sursa: Sinteza autorului pe baza statisticilor de specialiatate

Produsul Intern Brut a întregistrat în perioada 2009-2014 o evoluție lentă de la 487331 de lei în anul 2009 la 655160.4 lei în 2014.

Ponderea firmelor cu profil IT în economia românească și evoluția acestora prin prisma principalilor indicatori financiari

Tabel 2 Numărul de întreprinderi cu profil IT , dimensionate după numărul de salariați- Activități de servicii informatice

Prin prisma tabelului în care este prezentată evoluția firmelor având ca obiect de activitate serviciile în tehnologia informației și pe cele de servicii informatice am observat că deși sectorul nu are o poziție fruntasă firmele din domeniul înregistrează progres din punctul de vedere al evoluției principalului indicator economico-financiar și anume cifrei de afaceri.

În sectorul serviciilor în tehnologia informației, creșterea este relativ constantă pe parcursul anului 2014 având câteva puncte de maxim, urmând ca în ultima lună de observare a anului 2015 să atingă punctul de maxim de aproape 180 miliarde de lei.

În cazul serviciilor informatice oscilațiile sunt mult mai mari, valorile schimbându-se de la o lună la alta cu diferențe de pănă la 30 de miliarde de lei( scăderea dintre iulie 2014 și august 2014).

Tabel 3 Numărului de întreprinderi cu profil IT , după numărul de salariați- Activității de servicii informatice

Sursa: Sinteza autorului pe baza statisticilor INSSE

Această dimensionare a fost efectuată tot pe baza importanței acordate resurselor umane, distribuția fiind realizată după dimensiunea întreprinderilor generată de numărul de salariați. Observăm ponderea semnificativă a întreprinderilor de dimensiuni mici, lucru ce ne conduce spre elaborarea unor strategii de susținere a I.M.M.-urilor atât la nivelul țării noastre cât și la cel european.

În cazul întreprinderilor mari, numărul lor este redus pentru o țară în plină dezvoltare, dar este în ascendență, de la 12 companii în anul 2008 la 27, în anul 2013.

Tabel 4 Tabel nominal cu evolutia numărului de întreprinderi cu profil IT- activități de servicii informatice

Figura 7 Graficul de evolutie al numărului de întreprinderi cu profil IT , dimensionate după numărul de salariați- activități de servicii informatice

Sursa: Sinteza autorului pe baza statisticilor

Și în cazul întreprinderilor cu profil IT din sectorul de activități de servicii informatice situația este favorabilă I.M.M.-urilor, diferența fiind că, în acest caz, numărul companiilor mari este foarte redus, de numai 4, înregistrând o stagnare în ultimii 3 ani.

CAPITOLUL II: SISTEME INFORMATICE

2.1. Sistemul infomatic: aspecte conceptuale

Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdependente între care se stabilește o interacțiune dinamică, pe baza unor reguli prestabilite, cu scopul atingerii unui anumit obiectiv. Conform teoriei sistemelor orice organism economic este un sistem.

În cadrul acestei lucrări prin organizație se va referi o intreprindere, instituție, societate comercială.

În orice organizație se disting 3 componente:

− sistemul de conducere sau de decizie;

− sistemul informațional;

sistemul operațional.

Un sistem informațional se poate defini ca fiind ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare, de transmisie, prelucrare de informație, informației revenindu-i rolul central din sistem. În cadrul sistemului informațional se regăsesc: informația vehiculată, documentele purtătoare de informații, personalul, mijloace de comunicare, sistemele de prelucrare (de regulă, automată) a informației, etc. Printre posibilele activități desfășurate în cadrul acestui sistem, pot fi enumerate: achiziția de informații din sistemul de bază, completarea documentelor și transferul acestora între diferite compartimente, centralizarea datelor, etc.

Sistemul informational este alcatuit din:

totalitatea informațiilor;

canalelor și fluxurile informționale;

procedurilor de prelucrare a informațiilor;

metodelor;

tehnicilor;

instrumentelor;

Activitățile de bază a sistemului informational pot fi grupate în urmatoarele categorii:

culegerea și consemnarea datelor primare de la locurile unde se desfașoară procesele și fenomenele economice, precum și din spatial economic extern;

verificarea, transmiterea și stocarea datelor pe diferiți purtători tehnici de informații;

prelucrarea automata sau manuală a datelor în concordanță cu cerințele conducerii;

selectarea informațiilor necesare conducerii, conform principiului selecției și informării prin excepție;

Scopul sistemului informatic îl reprezintă satisfacerea cerintelor informaționale, necesare conducerii organizației în procesul de elaborare și fundamentare a deciziilor.

Sistemul informational are în component resurse material (cladiri, construcții, inventor de birou, documente primare, centralizatoare etc), umane (personal tehnic, economic care desfașoară activități informaționale) și informaționale (asambluri de date și informați cuprinse în documente primare/finale). Interdependența acestor elemente permit realizarea obiectivele sistemului informatics.

Sistemul informatic  este ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de culegere, de prelucrare, de stocare și de transmitere a datelor pe cale electronică.

Un sistem informatic poate conține: calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte componente hardware, softwere-ul, datele prelucrate, personalul ce exploateaza tehnicade calcul, teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc. Se poate spune deci, că sistemul informatic este inclus în sistemul informațional.

Sistemul informatic reprezintă partea automatizată a sistemului informațional și este cuprins în acesta. Sistemul informatic este o parte a sistemului informațional în care operațiile de culegere, de prelucrare, de stocare și de transmitere a datelor se realizează cu ajutorul calculatorului.

Sistemul informatic cuprinde

asamblul informațiilor interne și externe, formale sau informale utilizate în cadrul firmei precum și date care au stat la baza obținerii lor;

software-ul necesar procesării datelor și difuzării informațiilor în cadrul organizațiiei;

procedurile și tehnicile de obținere și de difuzare a informațiilor;

platforma hardware necesară prelucrării datelor și disipării informațiilor;

personalul specializat în culegerea, transmiterea, stocarea și prelucrarea datelor;

Sistemul informatic este structurat corespunzător cerintelor diferitelor grupuri de utilizatori;

factori de conducere la nivelul conducerii strategice, tactice și oprerative;

personalul implicat în procesul culegerii și prelucrării datelor;

personalul implicat în procesul cercetării științifice și proiectării de noi produse.

Componentele unui sistem informatic pot fi grupate în următoarele categorii:

cadrul organizatoric

asamblul de personal

informațiile – datele/bazele de date

– metodologii de prelucrare

software – software de bază

– software specializate/dedicate

hardware – sisteme de calcul

– sisteme de comunicații

Componenta hardware a sistemului informatic este constituită din totalitatea mijloacelor tehnice de culegere, prelucrare, transmitere și/sau stocare a datelor, precum și totalitatea echipamentelor de comunicație din cadrul organizației.

Componenta software a sistemului informatics este constituită din totalitatea aplicațiilor care sunt necesare pentru funcționarea sistemului informatic. Se disting aici două categorii și anume: software de bază și software specializate/dedicate.

Din categoria software de bază fac parte sistemele de operare, iar din categoria software specializate/dedicate fac parte aplicațiile software specializate/dedicate pe tratarea unei anumite probleme și prelucrarea unor anumite tipuri de date.

2.1.1 Clasificarea sistemelor informatice

Sistemele informatice joacă un rol important în a asigura suportul activităților manageriale și operaționale în business. După destinația lor și natura prelucrărilor sistemele informatice se clasifică astfel;

1. Sisteme informatice operaționale

2. Sisteme informatice pentru management

1. Sistemele informatice operaționale ar putea cuprinde:

– sisteme informatice operaționale

– sisteme pentru procesarea (prelucrarea) tranzacțiilor

– sisteme pentru controlul proceselor;

– sisteme pentru colaborarea la nivelul organizației

2. Sisteme informatice pentru management cuprind:

– sisteme informatice pentru management (în general);

– sisteme informatice pentru fundamentarea deciziei;

Tipuri și categorii de sisteme informatice

– sisteme informatice pentru activitatea executivă.

Sistemele informatice operaționale

Sistemele informatice sunt necesare pentru a prelucra datele generate și utilizate în operațiile de business. Aceste sisteme informatice operaționale produc a varietate de produse informaționale pentru uz intern sau extern. Aceste informații vor fi prelucrate mai departe de către sistemele informatice pentru management. În general acestea au rolul:

– de a procesa date privind business-ul;

– de a controla procese industriale.

Sistemele informatice de prelucrare a tranzacțiilor

Aceste sisteme sunt orientate către prelucrarea datelor rezultate din business sau operaționale: vânzări, cumpărări, inventar și oferă o varietate de produse informatice (liste, situații etc.) de uz intern sau extern. Prelucrarea datelor se face în urma acumulării (la o perioadă de timp) sau în timp real.

Sisteme informatice pentru controlul proceselor

Sunt acele sisteme care utilizează computerul pentru a controla anumite procese fizice (linii de producție robotizate, fabrici automate etc.)

Sistemele informatice pentru colaborarea la nivelul organizației

Sunt sisteme care utilizează o gamă largă de tehnologii informatice pentru a asigura colaborarea, comunicarea dintre angajații (membrii) unei organizații. Aceasta ajută la schimbul de idei, împărțirea resurselor, coordonarea între membrii. Scopul acestor sisteme informatice este de a crește productivitatea și creativitatea echipelor și grupurilor de lucru dintr-o întreprindere modernă.

Sistemele informatice pentru management

Această categorie de sisteme informatice sunt orientate spre a oferi suport și informații pentru autoritatea efectivă de luare a deciziei. Ele asigură suportul pentru necesitățile decizionale de la nivelul de vârf (strategic), la cel de mijloc (tactic) sau cel operațional. Sistemele informatice pentru management oferă o varietate de rapoarte specifice folositoare în activitățile manageriale curente. Produsele informatice pot fi obținute la cerere, periodic sau când apar necesități excepționale. Informația este transmisă de la proces cu un scop bine determinat și anume să reprezinte baza necesară pentru ca un sistem denumit decizional, să ia cele mai bune decizii, transmise inapoi sub formă de informații procesului care să permită sistemului să funcționeze în condițiile respectării unei anumite politici, adică să lucreze intre anumiți parametrii.

Sisteme informatice pentru fundamentarea deciziei

Aceste sisteme oferă managerilor utilizatori informații întrun mod interactiv ori de câte ori este nevoie. Managerii își generează informațiile de care au nevoie pentru decizii, folosind modele decizionale și baze de date specializate.

Sisteme informatice pentru activitatea executivă

Sunt sisteme care asistă nivelul mediu și de vârf al managementului organizației. Oferă un acces imediat și ușor la informațiile necesare atingerii obiectivelor strategice ale firmei. Au un mod ușor de operare și înțelegere. Inteligența artificială Este o combinație între știință și tehnologie, al cărei scop este de a dezvolta computere care pot gândi. Se pornește de la ideea că dezvoltarea de funcții ale computerului sunt asociate în mod normal cu inteligența umană.

Sistemele expert

Se caracterizează prin stocarea experienței și cunoștințelor expertului uman, referitoare la un anumit domeniu, intr-o bază de cunoștințe care va fi utilizată în deducerea unor concluzii, prin derularea unor raționamente automate utilizand fapte descriind problema concretă de rezolvat.

Sunt sisteme bazate pe computer și care își utilizează cunoștințele în aplicații specifice cu o complexitate ridicată și care acționează similar cu un consultant uman. Aceste sisteme se compun dintr-o bază de cunoștințe (informații) și niște module software care se interferează și comunică apoi răspunsul la întrebările utilizatorului.

Sistemele expert pot fi utilizate, spre exemplu, pentru diagnosticarea financiară a firmei. Sistemele expert sunt utilizate în bănci pentru:

fundamentarea deciziei legate de acordarea de credite clientele;

determinarea necesarului fondului de rulment pentru firmele client ai banci, ca segment al diagnosticului financiar realizat integral prin SE;

consilierea clienților privind plasamentul de capital.

Sistemele de management a cunoștințelor

Cele mai multe organizații au realizat că au devenit companii de creare de cunoștințe pentru a supraviețui și se dezvoltă într-un mediu de business într-o continuă și rapidă schimbare. Aceste sisteme sunt dezvoltate pentru a gestiona învățământul organizațional și business know-how-ul.

Sisteme informatice strategice

Asigură rolul strategic al sistemelor informatice care implică utilizarea tehnologiei informației pentru dezvoltarea de produse, servicii, care se vor constitui în avantaje strategice față de competitori pe piața globală. Această necesitate a creat sisteme informatice strategice care sprijină poziția competitivă și strategia întreprinderii. Un sistem informatice strategic poate fi orice tip de sistem informatice care ajută organizația să câștige un avantaj competitiv, să reducă din distanța competitivă sau să-și îndeplinească obiectivele strategice.

Sisteme informatice pentru business

Aceste sisteme pot sprijini direct atât activitățile operaționale cât și pe cele de management din zona business-ului: contabilitate, finanțe, managementul resurselor umane, marketing, turism și management operațional. Pot fi atât sisteme informatice operaționale cât și sisteme informatice pentru management.

Sistemele informatice integrate

Sistemele informatice din lumea reală sunt de fapt combinații integrate a mai multor tipuri de sisteme informatice. Acestea sunt sisteme informatice bazate pe computere care combină activitățile desfășurate de mai multe tipuri de sisteme informatice. Cele mai multe sisteme informatice sunt elaborate pentru a produce informații și pentru a sprijini luarea deciziilor la diferite niveluri ale managementului, dar și pentru ținerea de diverse evidențe și prelucrare a tranzacțiilor. Sistemele informatice dintr-o organizație pot fi clasificate în funcție nivelul decizional căruia i se adresează, după tipurile de programe pe care le utilizează etc. dar în final putem spune că toate vin să asigure o desfășurare corespunzătoare a activității de management.

Tabel 5 Tipologia sistemelor informatice în funcție de principalele criterii de clasificare

Sursa: Sinteza autorului pe baza literaturii de specialitate

2.2. Etapele și metodologii de proiectare a sistemelor informatice

Metodologia de proiectare a sistemelor informatice definește o succesiune de etape care trebuie parcurse pentru dezvoltarea unui SI, în conformitate cu strategia de proiectare adoptată. Fiecare etapă este divizată în subetape și fiecare subetapă implică anumite activități.

Pentru a fi mai ușor de studiat, unui sistem i se asociază un model cu ajutorul căruia se poate studia comportarea sistemului.

Modelarea este o metodă de studiu a unor procese și fenomene, care se realizează prin substituirea obiectului real al cercetării.

Un model presupune, în general, reprezentarea sistemului ca o mulțime de părți în interacțiune una cu alta.

Modelul unui sistem trebuie să îndeplinească următoarele trei condiții:

să reflecte cât se poate de fidel realitatea reprezentată;

să constituie o simplificare a realității reprezentate;

să reprezinte, prin esența sa, o idealizare a realității reprezentate.

În proiectarea sistemelor informatice, s-au folosit o serie întreagă de modele, care descriu ciclul de viață al dezvoltării sistemelor.

Conceptul de SDLC – Systems Development Life Cycle (ciclul de viață al dezvoltării sistemelor) se referă la procesele de dezvoltare a sistemelor, la modelele și metodologiile folosite pentru dezvoltarea acestora, cu aplicabilitate accentuată la sistemele informatice. Conform acestui concept, managementul dezvoltării sistemelor informatice este un proces logic, ce se desfășoară în etape, cele mai importante fiind planificarea, analiza, proiectarea și implementarea9.

Ciclul de viață al unui produs informatic se definește în ingineria software ca fiind perioada care începe odată cu stabilirea conceptului inițial al sistemului și se încheie la retragerea lui din exploatare.

Ciclul de viață nu separă proiectarea și implementarea sistemelor informatice de întreținerea și dezvoltarea lor, bazându-se pe ideea continuității între toate fazele sistemului.

Modelul cascadă (waterfall model) – este un model de referință, care cuprinde o succesiune secvențială de etape, având caracteristic faptul că fiecare dintre ele se încheie printr-o validare și ieșirile ei devin intrări ale etapei următoare. Există și posibilitatea de revenire la etapa anterioară sau de reluare a ciclului de viață dintr-un alt punct, dacă verificările au semnalat rezultate eronate. Realitatea a demonstrat că parcurgerea etapelor/fazelor în ordine secvențială nu este o regulă, întrucât, de cele mai multe ori, se înregistrează reveniri la etapele anterioare sau parcurgerea în paralel a unora dintre ele.

Modelul prezintă următoarele avantaje;

controlul total al fazelor, datorită modului de ordonare a acestora;

usor de însusit de către membrii echipelor de analiză și proiectare;

fiecare fază se încheie cu o verificare a soluției oferite și asigură o documentație prezentand soluția elaborată.

Etapele ciclului de viață a unui sistem informatic în modelul cascadă sunt:

1. Analiza și definirea cerințelor – sunt definite scopurile, serviciile și restricțiile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul informatic, prezentate într-o manieră încât să poată fi înțelese atât de către utilizatorii sistemului cât și de personalul de proiectare.

2. Proiectarea sistemului și a software-ului – satabilirea cerințelor pentru hardware și software și elaborarea arhitecturii generale a sistemului. Funcțiile sistemului informațional vor fi reprezentate astfel încât să poată fi tranformate în unul sau mai multe programe executabile.

3. Implementarea și testarea unităților de program – proiectarea software-ului din etapa anterioară este transpusă într-o mulțime de programe sau module program și verificarea faptului că fiecare program sau modul satisface specificația sa.

4. Integrarea și testarea sistemului – integrarea și testarea programelor și modulelor program ca un sistem complet pentru a ne asigura că cerințele informaționale sunt satisfăcute. După testare sistemul este livrat beneficiarului.

5. Exploatarea și întreținerea sistemului – este faza în care sistemul informatic este efectiv utilizat de către beneficiar și în care sunt descoperite și rezolvate eventuale erori de proiectare și programare și omisiuni în cerințele informaționale inițiale.

Figura 8 Etapele ciclului de viață a unui sistem informatic în modelul cascadă

Sursa: Dumitru, O., Dinu, A., Sisteme informaționale pentru afaceri, Editura Polirom, Iași, România

2.2 Sisteme informatice de tip ERP

Sistemele informatice de gestiune pot fi abordate în două moduri:

Pornind de la informațiile utilizate în cadrul firmei, a metodelor de identificare, stocare și prelucrare a acestora;

Având ca punct de plecare funcțiile (scopul) sistemului.

Sistemele informatice de gestiune implică următoarele elemente interdependente: domeniile de gestiune, datele, modelele și regulile de gestiune

Dintre sistemele de gestiune, cele de tip Enterprise Resource Planning (ERP) sunt destinate companiilor mari și au ca scop să coordoneze toate resursele, informațiile și activitățile necesare pentru derularea și monitorizarea completă a afacerilor.

Sistemele ERP moderne permit managementului o vedere de ansamblu a informațiilor organizației și contribuie la eficientizarea raportărilor printr-o varietate de tehnici de analiză și proiectare, aplicate unei BD centralizate.

Un astfel de sistem informatic folosește tehnologii de tip client/server și o bază de date unică, în care păstrează toate datele necesare pentru tratarea funcțiilor companiei: Producție, Managementul relațiilor cu furnizorii, Financiar, Proiectare, Resurse umane, Managementul relațiilor cu clienții, Sistem suport de decizie.

Baza de date este în egală măsură disponibilă tuturor utilizatorilor și permite oricărui departament să păstreze și să caute informații în timp real. Pachetul software este proiectat modular, ceea ce înseamnă că o cerere-utilizator lansează în execuție o componentă, ce selectează modulele implicate, prelucrează datele și furnizează răspunsuri sub formă de rapoarte, statistici, grafice. O caracteristică a sistemelor ERP este faptul că permit beneficiarului să adauge module proprii, care îmbunătățesc performanțele produsului.

Teoretic, pentru a fi considerat un sistem ERP, un pachet software trebuie să pună la dispoziție funcții pentru cel puțin două subsisteme. De exemplu, un pachet software care furnizează funcții de gestiune și evidența plăților ar putea fi tehnic considerat un ERP.

De asemenea, se consideră că acest tip de sistem include în arhitectura lui o bază de date unică, ce conține toate informațiile solicitate de modulele software:

Producție: construcții de mașini, evidența materialelor, planificare, managementul fluxului de producție, controlul calității, managementul costurilor, procese de fabricație;

Managementul relațiilor cu furnizorii: comenzi, ordine de plată, livrări, planificarea lanțului de furnizori, calculul taxelor;

Financiar: încasări și plăți, evidența conturilor;

Resurse umane: recrutare, pregătire, salarizare, recompense;

Managementul relațiilor cu clienții: vânzări și marketing, taxe, evidența facturilor, ordine de plată.

2.3. Sisteme informatice de asistarea a deciziei (SIAD)

2.3.1. Ce înseamna SIAD?

 Contextul economico-social actual a impus supervizarea procesului economic decizional prin intermediul unor tehnologii informatice tot mai complexe, astfel au aparut sistemele informatice care au drept obiectiv principal asistarea decidentului în diferite faze ale procesului de decizie. Implementarea în practică a acestor sisteme ridică diverse probleme pe plan informațional, financiar, tehnologic și uman.

            Termenul de SIAD are accepțiuni multiple:

– Sistem informatic pentru management – Management Information System – MIS;

– Sistem informatic pentru decidenti – Executive Information System – EIS.

            SIAD presupune:

– un sistem –  arhitectura complexă privită ca entitate;

– interactiv, se referă la rolul important pe care îl poate avea omul în funcționarea SIAD;

– de asistare a deciziei, cu precizarea că decizia nu este luată de sistem.

             În anii '70 Little definește SIAD ca un model bazat pe un set de proceduri pentru procesarea datelor și pentru asistarea unui manager în procesul de luare a deciziilor. Un astfel de sistem trebuie sa fie simplu, flexibil, usor de manipulat și complet în vederea furnizarii rezultatelor finale.

            Apelarea la tehnologiile informatice se face în toate fazele actului decizional și îi lasa factorului de decizie controlul derulării operațiilor de rezolvare.        

            Trăsăturile esențiale ale unui SIAD sunt:

-este un sistem informatic asistat de calculator;

-furnizează asistență decidenților pentru problemele care nu sunt în totalitate structurate;

-combină raționalitatea umană cu prelucrarea automatizată a informației;

-asigură controlul derulării procesului de decizie revine decidentului;

-este un instrument ce influentează eficacitatea procesului de decizie mai mult decât eficiența procesului decizional (adoptarea unor decizii satisfacatoare).

2.3.2. Evoluția SIAD

            Evoluții semnificative ale domeniului au fost înregistrate în ultimele 3 decenii. Unii specialiști îl susțin pe Peter Keen care consideră cercetările domeniului îndreptate către studiile teoretice și documentațiile tehnice desfășurate la MIT în anii '60.

Scott Morten a marcat debutul preocupărilor legate de studierea, definirea și implementarea sistemelor informatice folosite în procesul decizional pentru producție, marketing, politici de preț și publicitate.

În 1989 Morton și Gorry abordează suportul decizional sub forma unei matrice astfel:

– pe linii se regăsesc tipurile de decizii (structurate, semistructurate și nestructurate);

– pe coloane se identifică nivelurile proceselor de conducere (strategic, tactic, operațional).

Managerii preferă sa folosescă surse interne de informatii de natura repetitivă, optând doar rare ori spre cele externe. Pe de alta parte, managerii de nivel tactic de folosesc de istoria indicatorilor pentru a putea efectua predictii referitoare la perioasele următore. In cadrul managementului strategic, datele externe ne ajuta sa întelegem strategiile firmelor concurente și ne conturează o imagine asupra tendintelor pietei. Datele necesare acestui departament trebuie sa fie pe cat de detaliate atât si calitative

2.3.3 Clasificarea SIAD

În literatura de specialitate apar mai multe criterii dupa care se clasifica SIAD-urile. Criteriile principale , tipologia si definirea SIAD-urilor este prezentată în tabelul 6.

Tabel 6 Clasificarea SIAD-urilor în funcție de principalele criterii de clasificare

Sursa: Sinteza autorului pe baza literaturii de specialitate

CAPITOLUL III: PROIECTAREA SI DECIZIONAL AL UNEI FIRME CU PROFIL IT

3.1. S.C. AROBS TRANSILVANIA SOFTWERE S.R.L. – Prezentare generală

3.1.1. Scurt istoric

AROBS Transilvania Software este o companie specializată în furnizarea de soluții IT, înființat la Cluj-Napoca în 1998. în prezent firma are peste 350 de angajați, patru filiale locale (la Cluj, București, Iași și Oradea) și doua internaționale, în Chișinau, (Republica Moldova) și Budapesta (Ungaria).

Lider de piatță în dezvoltarea de produse și servicii software, cu un portofoliu de clienți din 14 țări de pe trei continente (Europa, America și Asia), AROBS oferă soluții eficiente pentru industrii cum ar fi turismul, transporturile, automatizarea forței de vânzări, localizarea parcurilor auto, navigație GPS, servicii financiare, sănătate, automotive, retail.

AROBS are în prezent o cifră de afaceri de peste 8 milioane de euro și peste 350 de angajați. Fructificând experiența dobândită pe parcursul colaborărilor avute cu firme straine de prestigiu, AROBS a dezvoltat o serie de soluții software proprii pentru piața românească:

-soluția pentru automatizarea forței de vânzări (SFA) pe terminale și tablete Android (Optimall);

-sistemul de monitorizare și management a parcurilor auto prin GPS/GPRS (TrackGPS);

– sistemul de monitorizare prin GPS a persoanelor (Personal Tracker);

-sistemul automat de vânzare a biletelor și legitimațiilor de călătorie pentru transportul public (AROBS Ticketing).

Numărul clientilor care folosesc aceste solutii se ridica în prezent la peste 1800, la nivel național.

AROBS și-a diversificat pe parcurs profilul activitățtilor prin inițierea unei noi linii de business, devenind distribuitor național de sisteme complete de navigație GPS gama Mio și de tablete mărcile Archos și 3Q.

În aprilie 2008, AROBS a lansat Smailo, primul brand românesc de sisteme de navigație GPS, iar în anul 2009 compania devine distribuitor unic în România a sistemelor de navigație GPS Becker. În ianuarie 2012, Smailo a devenit cel mai bine vândut sistem de navigație din România iar împreună cu brandul Mio au propulsat AROBS ca și cel mai mare distribuitor național de sisteme de navigație.

În 2013 compania a lansat pe piață și prima tableta marca Smailo. AROBS deține o puternică rețea de distribuție reprezentată de magazine online, clienți corporate și lanțuri de retail.
AROBS Transilvania Software a fost prezentă patru ani la rând în topul Deloitte Technology CET FAST 50, este certificată ISO 9001-2008 de către compania Dekra și a obținut statutul de Microsoft Gold Certified Partner, cea mai înaltă formă de parteneriat dintre Microsoft și companiile care activează în domeniul IT.

3.1.2. Misiunea și valorile comapaniei

În vreme ce piața de outsourcing e dominată de un permanent război al prețurilor și de ambiguități în ce privește valoarea serviciilor de programare oferite, calitatea soluțiilor soft distribuite firmelor și instituțiilor românesti poate fi evaluată ceva mai usor, prin raportarea lor la alternativele prezente pe piață. Aceasta realitate poate aduce doar avantaje unei firme ca cea supusă cercetării, care pune pe primul plan calitatea și cerințele clientului.

Avantajul compatitiv al companiei il constituie rapotul calitate/pret , raport ce reprezinta poarta catre pozitia de lider de piata, soliutiile calitativ superioare oferite de specialistii nostrii remarcăndu-se usor pe piata.3.2 Caracteristicile unei firme cu profil IT

3.2.1 Portofoliul de clienti

Firma analizată în studiul de caz are un portofoliu important de clienți, așa cum rezultă și din informațiile de pe site-ul de prezentare.

Figura 9 Portofoliul de clienți ai firmei S.C. Arobs Transilvania Software S.R.L

Sursa: site-ul firmei (www.arobs.ro)

3.2.2 Calificare

La data de 1 Iulie 2009 AROBS obținea statutul de "Microsoft Gold Certified Partner for the ISV competence (Independent Software Vendor)". Această distincție li se atribuie doar firmelor din domeniul IT&C care încheie cea mai înalta formă de parteneriat posibilă cu Microsoft. Certificarea a fost înnoita în Martie 2011.

Accederea în grupul de elita al partenerilor Microsoft Gold a reprezentat un obiectiv major pentru  AROBS Transilvania Software, întrucât acest status echivalează cu recunoașterea nivelului nostru înalt de expertiză în utilizarea tehnologiilor Microsoft, al valorii și caracterului inovator al soluțiilor noastre software.

Partenerii certificați Microsoft Gold partenerii Microsoft cu cea mai mare experiență, firme care au furnizat cu regularitate soluții profesionale de cel mai înalt nivel și au demonstrat competențe tehnice remarcabile.

La celebrarea a 11 ani de existentă a companiei, Arobs a obtinut mult dorita certificare “Microsoft Gold Partner”, aceasta distinctie fiind o dovada în plus în ceea ce proveste profesionalismul de care dau dovada specialistii IT din cadrul firmei. La nivel microeconomic, acesta ”promovare„ este văzută ca un prim pas catre certificarea internatională.

Acest nivel de parteneriat a fost atins datorită soluțiilor testate pe platforme Microsoft, referințelor obținute de la clienții AROBS, celor 2 competențe specifice Microsoft deținute: ISV (Independent Software Vendor) Competency și Mobility Solutions Competency și celor ale persoanelor cu statut de Microsoft Certified Specialists.

Soluțiile Microsoft oferite de AROBS ca servicii pe bază de abonament lunar sunt TrackGPS, o soluție bazată pe GPS/GPRS pentru administrarea parcului auto și OptimallSFA, o soluție pentru automatizarea forței de vânzări. 

Ambele soluții au înregistrat succese notabile pe piața Românească și sunt folosite în prezent de peste 1000 de firme. 

Pe piața internațională AROBS are peste 30 de clienti activi, deserviți de peste 200 specialști ai firmei, în regim de outsourcing. Acești clienți provin din Europa de Vest, SUA și Canada.

AROBS deține de asemenea certificarea Microsoft Silver pentru competența Mobility.

3.3 Prezentarea sistemului informatic

Potrivit obiectului de activitate în perioada 2013-2014, S.C. Arobs Transilvania Software S.R.L. a avut o performanță economică conturată de indicatorii economici calculați și prezentați în tabelul următor:

Tabel 7 Principalii indicatori economici și evoluția acestora între 2013 și 2014

Sursa: Sinteza autorului lucrării pe baza informațiilor primate de la societatea supusă cercetării

Pentru a putea observa evoluția S.C. Arobs Transilvania Software S.R.L. vom creea baze de date aferente principalilor indicatori de performața economico-financiară si vom genera graficele de evoluție aferente, pentru a putea întelege traiectoria companiei.

Figura 10 Creearea bazei de date în Microsoft Office Acces prin importarea datelor din Microsoft Office Excel

Tabel 8 Tabel cu indicatorii de performanță financiară în anul 2014

Tabel 9 Tabel cu indicatorii de performanță financiară în anul 2013

Figura 11 Formular de introducere și modificare a indicatorilor de performanță financiară în Microsoft Office Acces

Tabel 10 Tabelul cifrei de afaceri aferente ultimilor 5 ani de exercițiu financiar

Figura 12 Graficul de evoluție al cifrei de afaceri

Tabel 11 Tabelul cu înregistrările profitului aferent ultimilor 5 ani de exercițiu financiar

Figura 14 Graficul de evoluție al profitului

Tabel 12 Tabelul cu înregistrările veniturilor totale aferente ultimilor 5 ani de exercițiu financiar

Tabel 13 Tabelul cu înregistrările gradului de îndatorare aferent ultimilor 5 ani de exercițiu financiar

La realizarea interfeței grafice cu utilizatorul sunt respectate principiile de proiectare ale GUI (Graphical User Interface), care îi conferă eficiență, corectitudine și atractivitate în același timp:

se lucrează cu ferestre, care pot fi minimizate sau maximizate, pentru detalierea unor informații afișate;

se folosesc obiecte grafice: butoane de comandă, casete de tip Combo, casete de tip Text pentru a simplifica interacțiunea cu utilizatorul;

se are în vedere un număr cât mai redus de intervenții-utilizator de la tastatură, eliminând astfel posibilitatea de erori și timpii de răspuns.

Figura 15 Graficul de evoluție al gradului de îndatorare

Deciziile la nivelul unei companii pot avea efecte definitive in economia intreprinderii, astfel încat folosirea unui sistem informatic de decizie managerială poate face diferenta între supravietuirea sau disparitia firmei de pe piață, precum și in competitivitatea acesteia.

CONCLUZII

Efectuată în scop didactic, lucrarea conține două părți importante și anume: un studiu la momentul actual al evoluției firmelor IT românești, în funcție de indicatorii economici de performanță și un studiu de caz la firma S.C. Arobs Transilvania Software S.R.L.

În primul capitol al lucrării de licență am conturat o imagine globală și pe sectoare de activitate a firmelor din România. Am observat că, deși produsul intern brut (PIB) are o evoluție lentă, dar constanta, în sectorul industrial firmele au fost serios afectate de criza economică mondială. Cum în circuitul economic orice acțiune generează o reacție, această scădere duce la o creștere a ratei somajului, care, la rândul ei, generează probleme la nivelul resursei umane.

In sectorul abordat de lucrare, cel al tehnologiei informaționale și a serviciilor informatice, s-a înregistrat în perioada 2009-2014 o evoluție continua, desi ponderea acestei ramuri în economie este încă redusă.

Companiile cu profil IT sunt în peste 80% intreprinderi mici, fapt ce denotă ca pe piata din România acest sector este inca in dezvoltare, mentinându-si traiectoria ascendenta de până la momentul actual.

În cel de-al doilea capitol am urmărit aspectele teoretice legate de sistemele informatice și anume definițiile, caracteristicile generale și tipologia sistemelor informatice, precum și particularitățile sistemelor informatice de decizie, utile managementului unei firme.

Ultimul capitol este destinat analizei microeconomice la S.C. Arobs Transilvania Software S.R.L., cu ajutorul a celor mai importanți indicatori de performanță financiară. După prezentarea misiunii și a istoricului firmei am alcătuit o baza de date reprezentativă cu datele din bilantul companiei, accesibile pe site-ului de specialitate www.Firme.info.

Observăm evoluția pozitivă a tuturor indicatorilor, începând cu cel mai important și anume cifra de afaceri. Acesta prezintă o crestere constantă, benefică pentru companie, și care păstrează productivitatea muncii la un nivel ridicat, deși numărul de salariați a crescut în ultimii 2 ani de exercițiu financiar.

Cea mai buna evolutie se constată în cazul profitului brut, cresterea fiind de aproape 50 de procente. Ratele de solvabilitate au si ele valori care generează încrederea clienților, iar rentabilitatea este si ea în evoluție.

Deși nivelul datoriilor totale și ale ratei generate de aceasta a întregistat o scădere, specificul indicatorului arată că scăderea lui este benefică pentru companie.

Ca o evaluare generală a companiei supuse cercetării, consider că aceasta se află într-un continuu progres, software-urile lansate pe piața IT fiind în continuare preferate de întreprinderi din peste 14 state.

Software-ul creat pentru analiza principalilor indicatori constituie o argumentare pentru manageri de a se sprijini pe tehnologia informației în activitatea lor și în același timp, o provocare de a-și modifica stilul de conducere, prin fundamentarea deciziilor.

BIBLIOGRAFIE

Alter Steven, Decision Support Sistems: Current and Continuous Challange

Barbu Gheorghe, Bănică Logica, Sisteme informatice prin exemple, Editura Universității din Pitești, 2008

L. Banica, Curs PSIG pentru Frecvență redusa, 2013

Bob Constantin;.Vișean Mirela; FuleaMihai; Săseanu Andreea , Sisteme informatice în comerț, Ed. ASE, Bucuresti

Bocij Paul, Greasly Andrew, Business Information Systems, 4th Edition, 2013

Burtescu,Emil, Sisteme informatice de asistare a deciziei, Suport de curs

Burtescu, Emil, Sisteme informatice în afaceri, Editura Sitech, Craiova, 2010

Curiac, Daniel, Sisteme informatice pentru comerț electronic, Editura Orizonturi universitare, Timișoara 2005

Efectele crizei economice din 2007-2013 asupra economiei românesti, Presa Locală, 06.12.2013, http://www.presalocala.com/2013/12/06/efectele-crizei-economice-din-2007-2013-asupra-economiei-romanesti/

Hevner Alan, Design Research in Information Systems, Springer Publishing, 2012

Joshi Shubhalak, Management Information Systems, Bizantina, 2012

Kumar Ravi, Simplified Approach to Management Information Systems, Katson Books, 2012

Laudon Kenneth, Management Information Systems, 6th Edition, Pearson International Edition 2013

Little J.D.C, Management science, 1970

Onete Bogdan, Sisteme informatice-Elemente fundamentale, Editura ASE, 2011 București, pag.27

Oprea Dumitru, Arinei Dinu, Fotache Marin, Sisteme informaționale pentru afaceri, Editura Polirom, Iași, România

Pană, Ioan ,Analiza economico-financiară aprofundată, Editura Universității din Pitești, 2009

Secară Carmen , Managementul resurselor umane, Editura Universității din Pitești, 2010

Stair Ralph, Reynolds George, Fundaments of Information Systems, 2012

Șerbanescu, Luminița, Baze de date, editura Universitati din Pitesti 2012

Șerban Crișcotă, suport curs Informatică Economică, 2015

***www.arobs.ro

***www.INSSE.ro

***www.ziare.com Piata de software si servicii in IT din Romania, afaceri de un miliard de euro, AGERPRESS, Miercuri, 19 Noiembrie 2014,