Sisteme Informatice de Plati pe Piata Bancara Studiu de Caz

Capitolul I. Sistemele bancare

Principala activitate a unei bănci constă în „comerțul„ cu bani. Fiind aceea care, pe de o parte „cumpără„ bani, suportând un cost sub forma dobânzii bonificate, iar pe de altă parte „vinde„ bani acumulați, câștigurile obținute regăsindu-se în dobânda percepută.Așadar banca se identifică în primul rând și în ceea mai mare măsură cu activitatea de creditare. Rolul băncii este în prim-planul vieții economice. Aceasta favorizând tranzacțiile comerciale în interiorul și exteriorul unei țări, asigurând efectuarea plăților și a schimbului valutar.

Aparitia si dezvoltarea băncilor

În ceea ce privește apariția băncilor, uni autori, spun că operațiunile bancare au apărut și s-au dezvoltat încă cu mii de ani înaintea erei noastre, concomitent cu apariția și dezvoltarea vieți sociale.Aceștia au în vedere faptul că, în decursul timpului, băncile asigurau păstrarea unor obiecte de valoare, cum ar fi cele din metalele prețioase. De asemenea se are în vedere si întrebarea dacă baterea monedei, operațiunile de preschimbare de monedă de către zarafi, ca și cele de acordare de credite de către cămătari sunt o ilustrare a prezenței bancare. Dar banca nu reprezintă emanația Antichității sau a Evului Mediu. Creația ei este legată de punerea în circulație a unui tip de bani diferit de cel al monedei din metal prețios sau al monedei cu valoare intrinsecă, fiind legată de crearea monedei fiduciare.Chiar dacă în decursul Evului Mediu au apărut în legătură cu intensele schimburi comerciale din Bazinul Mediteranean, o suită întragă de bănci care să mijlocească plățile, despre bănci, în plenitudinea termenului, nu se poate discuta decât odată cu apariția băncilor care și-au propus emisiunea de bilete de bancă. Au apărut mai multe organizații bancare, în secolelele XII – XVI, precum Banca de Veneția în anul 1171, Banca de Barcelona în anul 1341, Banca de San Giorgio în anul 1407, Bnaca de Milano în anul 1593.Însă bănci autentice, moderne nu pot fi considerate decât Banca de Amsterdam (1608), Banca de Hamburg (1619), Banca de Stockholm (1650), dar mai ales Banca Angliei, a cărei înființare în 1694 a marcat adevărata piatră de hotar pentru apariția băncilor moderne. Astăzi, în cadrul studiului și activităților bancare este nevoie, mai ales, să fie luate în vedere trei procese cu o profundă semnificație precum: băncile apar tot mai mult ca intermediari financiari cu caracter specific, se accentuează procesul de concurență în sistemele bancare occidentale și totodată evoluțiile în direcția integrării economice și monetare, tranziția de la economia planificată central la economia de piață implică restructurarea de ansamblu a activității bancare în țările în care este realizată.

Băncile de emisiune

Chiar dacă sistemele bancare ale diferitelor țări s-au dezvoltat paralel, iar formele pe care le-au îmbrăcat prezintă mici particularități de la o țară la alta, trăsăturile comune sunt predominante.

Astfel că s-a constat că, băncile îndeplinesc în esență același rol în viața economică, acest constând în:atragerea de capitaluri bănești disponibile și acordarea de împrumuturi întreprinzătorilor, mobilizarea unei părți însemnate din veniturile bănești și economiile diferitelor categorii ale populației și transformarea acestora în capital de împrumut, emiterea titlurilor de credit și a bancnotelor, efectuarea operațiunilor de viramente și prestări de servicii financiare pentru întreprinzători și în beneficial statului.

În cadrul sistemelor bancare, în funcție de natura activității, bancile se clasifică în: bănci de emisiune, bănci comerciale, bănci de afaceri și bănci specializate și organisme de credit nebancare.

Banca de emisiune prin importanța activității sale privind determinarea stării monetare la nivel macroeconomic și microeconomic, prin influențele pe care le poate exercita asupra celorlalte instituții financiar-bancare și asupra economiei, în general, deține o poziție prioritară în cadrul sistemului bancar. Într-o economie de piață, băncile de emisiune îndeplinesc următoarele funcții: emisiunea de monedă necesară circulației, creditare a băncilor comerciale și a altor bănci, manifestându-se ca „bănci ale băncilor„, gestionarea execuției de casă a bugetului de sat ca bănci ale guvernelor, păstrarea rezervelor de aur și valută ale țării și influențarea formării cursului de schimb al monedei naționale.

În activitatea pe care o desfășoară, acestea efectuează două tipuri de operațiuni clasice: operațiuni pasive și operațiuni active.

Operațiunile pasive ale băncii de emisiune constau în constituirea capitalului propriu, depuneri și emisiune bănească, iar operațiunile active ale băncii de emisiune constau în operațiuni de creditare, decontări intrabancare și interbancare și operațiuni de vânzare-cumpărare de aur și devize. Operațiunile pasive si active ale băncii de emisiune se regăsesc ca posturi distincte în cadrul bilanțului și sunt structurate de regulă pe doua niveluri active-pasive externe și active – pasive interne, în funcție de originea și destinația plasamentelor.

Băncile comerciale – agenți economici autonomi

Băncile comerciale sau băncile de depozit, sunt caracterizate prin aceea că efectuează toate tipurile de oprațiuni bancare. Deci au activitate diversificată care se poate modifica liber în funcție de cerințe, posibilități și propria orientare. Însă operațiile de bază sunt reprezentate de constituirea de depozite și utilizarea acestora în scopul acordării de credite agenților economici.

Principalele funcții ale băncilor de comerciale sunt mobilizarea resurselor și distribuirea creditelor. Legătura directă cu mii și milioane de agenți economici, titulari de cont, în legătură cu constituirea și utilizarea depozitelor, conferă băncilor în general, băncilor comerciale în special, o altă funcție principală, aceea de centru de efectuare a plăților între titularii de cont, și prin aceasta băncile determină și controlează fluxurile circulației monetare scripturale. În îndeplinirea funcțiilor băncile comerciale îndeplinesc anumite operațiuni specifice considerate și reunite, după sensul lor, în pasive și active. Operațiunile pasive reprezintă operațiile de constituire a resurselor. În activitatea băncilor comerciale au fost preponderente, ca operațiuni pasive, depozitele, rescontul și operațiunile similare, capitalul propriu.

Depozitele bancare reprezintă o formă de existență a banilor, respectiv a banilor de cont, sau scripturali.

Rescontul reprezintă o modalitate de procurare de resurse noi, prin cedarea portofoliului de efecte comerciale, provenit din scontare, unei alte bănci, băncilor de scont, sau de regulă, băncii de emisiune.

Capitalul propriu și fondurile de rezervă constituite din profitul brut au un aport relativ redus în formarea resurselor de creditare a băncilor, prin definiție intermediari în reciclarea și valorificarea capitalurilor. În marea lor majoritate societăți pe acțiuni, băncile își formează capitalul propriu prin emisiunea și subscrierea de acțiuni.

Operațiunile active se grupează, în operațiuni de creditare a firmelor, operațiuni de creditare a pesoanelor particulare și operațiuni de plasament.

Activitatea băncilor comerciale se desfășoară pe trei sfere principale, și anume: atragerea de depozite, acordarea de credite și operarea transferurilor monetare. Însă în zilele noastre, băncile au dezvoltat programe de dezvoltare a afacerilor, au promovat pe scară largă marketingul bancar, angajându-se pe toate laturile sale componente și anume evaluarea necesităților prezente și viitoare ale clienților, stabilirea și organizarea oferirii produselor care să satisfacă aceste necesități, promovarea și orientarea produselor pentru a răspunde cerințelor considerate ale afacerilor.

O primă categorie a acestor servicii noi o reprezintă serviciile de afaceri adresate firmelor. Pe linia promovării metodelor noi de finanțare băncile comerciale au dezvoltat sau au intermediat pentru clienții lor operații de leasing, factoring sau le-au deschis accesul la casele de emisiune de hârtii de valoare și participare de capital.

O altă categorie este cea care privește desfășurarea relațiilor dintre băncile comerciale și clienții acestora în toate operațiile pe care băncile le efectuează și în serviciile pe care le prestează. În raporturile cu clienții băncile și-au statuat unele drepturi, dintre care, de a stabili și înscrie în conturi dobânzile și comisioanele datorate de clienți la niveluri rezonabile, de a fi indemnizate de client pentru toate cheltuielile și resursele angajate pentru a-l servi etc.Băncile au de asemenea și obligații, precum de a executa orice operațiune solicitată expres de clienții lor, de a onora cecurile emise de clienți și de a le încasa cecurile și alte instrumente bancare normale primite în favoarea lor, de a elibera extrase de cont, periodic, sau al cererea clientului, de a nu dezvălui informații cu privire la afacerile clientului decât la cererea acestuia, în interesul acestuia sau prin prevederea expresă a legii.

Ceea de-a treia categorie privește angajarea resurselor lor băncile confruntându-se aici cu o serie de riscuri dintre care, riscul pierderii de capital sau al insolvabilității, riscul imobilizării sau al lipsei de lichiditate, riscul modificării dobânzilor pentru resursele mobilizate, riscul eroziunii capitalului prin inflație.

O ultimă categorie este aceea a utilizării metodelor informatice în fundamentarea deciziilor de creditare. Astfel adoptarea metodelor informatice în activitatea bancară necesită rezolvarea a două probleme, și anume, construirea unui sistem de cuantificare și ierarhizare a condițiilor și premiselor de acordare a creditului ( credit scoring) și implementarea unui sitem informatic și de prelucrare electronică a datelor care să asigure o ierarhizare obiectivă a fiecărei solicitări, în sine, și prin aceasta, între diferiți solicitanți ( sisteme expert). Credit – scoringul pe care o putem exprima ca o notație de apreciere, sau de evaluare, a atributelor solicitantului în vederea acordării creditului, își propune să stabilească un mod de ierarhizare a solicitanților de credit printr-o medie/ punctaj. Sistemele expert reprezintă un model superior de prelucrare a datelor, exprimat prin programe speciale, în măsură să simuleze raționamentele unui specialist, prin punerea în ecuație a cunoștințelor sale. Sistemele expert au aplicație în activitatea bancară pe planuri multiple: în stabilirea deciziei privind acordarea creditului, în analiză financiară legată de acesta, în creșterea precauției privind plățile și optimizarea plasamentelor și a vânzării produselor financiare.

Capitolul II. Operațiuni bancare – instrumente si tehnici de plata

Operațiunile bancare care au ca obiect instrumentele și tehnicile de plată reprezintă un domeniu de pregnantă importanță în desfășurarea operațiunilor economice și financiare din toate țările lumii, dar mai ales în țările dezvoltate.

2.1 Sistemul de plăți

În economia de piață, operațiunile de plăți reprezintă un circuit vital, fluxurile plăților reprezentând, de fapt, fluxul resurselor ce revin sau sunt atribuite oricărei enități economice sau sociale și funcție de care depinde evoluția, menținerea sau eliminarea, diminuarea sau dezvoltarea activităților sau potențialului lor. Desfășurarea fluxurilor de plăți, oportunitatea, încetinirea sau accelerarea lor depind de capacitatea de plată a entităților economice, politica de efectuare a plăților desfășurată de entitățile economice, eficiența tehnologiilor și capacităților organizatoare ale sistemelor de plăți derulate prin bănci. Latura cea mai semnificativă în economia de piață pentru fiecare entitate economică este capacitatea de plată. Fiecare entitate economică căutând să își programeze plățile către beneficiari, respectiv creditori entități economice, la un termen care să fie optim pentru firmă, în condițiile specificate în relațiile contractuale. Programarea plăților la termene optime pentru evoluția, menținerea sau eliminarea, diminuarea sau dezvoltarea activităților sau potențialului lor. Desfășurarea fluxurilor de plăți, oportunitatea, încetinirea sau accelerarea lor depind de capacitatea de plată a entităților economice, politica de efectuare a plăților desfășurată de entitățile economice, eficiența tehnologiilor și capacităților organizatoare ale sistemelor de plăți derulate prin bănci. Latura cea mai semnificativă în economia de piață pentru fiecare entitate economică este capacitatea de plată. Fiecare entitate economică căutând să își programeze plățile către beneficiari, respectiv creditori entități economice, la un termen care să fie optim pentru firmă, în condițiile specificate în relațiile contractuale. Programarea plăților la termene optime pentru entitatea economică se orientează conform cerințelor de a asigura o maximă lichiditate pentru aceasta cu costuri minime, respectiv cu cheltuieli de tranzacție cât mai reduse. După ce a fost decisă efectuarea plății, derularea ei propriu-zisă trece în competența băncilor și durata acestei derulări depinde de tehnologia și capacitățile organizatorice ale sistemelor de plăți și compensări.

Pe măsura introducerii tehnologiilor noi bazate pe telematică, respectiv prin îmbinarea metodelor de telecomunicații moderne, cu informatice au fost reconsiderate instrumentele tradiționale de plată, cecul și cambia, prin alinierea lor la cerințele transferului electronic de fonduri. Cerințele circuitelor informatizate de plăți a dus la utilizarea unor metode de rezumare prin redarea elementelor esențiale, prin caractere cu cerneală magnetică, în scopul de a înlocui circuitul propriu-zis al documentelor suport-hârtie. De asemenea evoluția instrumentelor de plată este caracterizată și prin diminuarea accelerată a dpcumnetelor suport-hârtie și creșterea rapidă a dispozițiilor de plată exprimate prin mesaje electronice. Perfecționarea relațiilor de plăți implică accelerarea circuitelor de plăți prin rapiditatea transmiterii mesajelor de plăți. Astfel de la o fază inițială în care mesajele de plăți ordonate de plătitori se înmagazinează un timp până se creează facilități de transmitere – sistemul offline -, se încearcă dezvoltarea sistemelor în care transmiterea mesajelor de plăți către bănci să se facă continuu – sistemul online – , iar pentru plățile de talie ridicată, și mai ales pentru cele care se derulează pe plan internațional să se asigure decontarea în timp real, respectiv intrarea sumei în contul beneficiarului șă fie simultană cu dispunerea plății de către titularul plătitor. Accelerarea plăților în economie este strâns legată de progresul sistemelor de compensare interbancară și de dezvoltarea sistemelor informatice de plăți.

2.2 Numerarul ca instrument de plata

Numerarul în circulație este contituit din bancnotele și monedele metalice aflate la agenții economici și persoane fizice așa numiți deținători nonbancari. În practica bancară, numerarul aflat în casieriile băncilor este evaluat si raportat separat.

Bancnotele sunt titluri de credit emise de băncile centrale prin care acestea se obligă să restiuite la vedere valoarea nominală a acestora.

Monedele sunt piese de metal de formă circulară, mai precis discuri plate ștanțate cu modele în relief specifice, ce se utilizează din cel mai vechi timpuri.

Numerarul sub formă de bancnote sau monede reprezintă instrumentul de plată inițial, de origine, care are și astăzi un rol important în economia țărilor lumi, în general, și în economia țărilor dezvoltate în special. Numerarul are diferite caracteristice ce îl poziționează pe un plan superior față de alte instrumente de plată, și anume numerarul este un mijloc de plată nedeterminat, respectiv efectuarea plății nu este condiționată de nimic, și de asemenea numerarul este un mijloc de plată general, valabil, pentru întreaga comunitate de plăți și deci accesibil și acceptabil pentru oricare din membrii societății.

Organizarea operațiilor bancare cu publicul presupune două modalități: lucrători operativi și casieri exclusivi, casieri oficianți universali. Primul sistem folosit, la noi, presupunea desfășurarea operațiunilor de încasări și plăți în două etape: inițial clientul se prezintă la ghișeu și soluționează cu lucrătorul operativ, în principiu problema sa, după care, dotat cu un document vizat sau emis de lucrătorul operativ, se prezenta la casieria băncii unde casierul exclusiv efectua plata sau încasarea respectivă. Cel de-al doilea sistem aparține țărilor dezvoltate, și în general cu economie de piață, unde activitatea economică a agenților economici și a populației, în general, se reflectă în relațiile cu banca în mod specific.

2.3 Instrumente de plată fără numerar

Din punct de vedere al caracteristicilor legale, orice instrucțiune de transfer de fonduri face parte din următoarele categorii: ordin de transfer credit sau ordin de transfer debit. În cazul ordinelor de plată de transfer – credit denumite și instrucțiuni giro – plătitorul este cel ce instructează un intermediar să transfere fonduri către beneficiar, în timp ce la ordinele de transfer debit decontarea este solicitată de către beneficiar.

Ordinul de plată. Reprezintă ordine de transfer credit prin care banca plătitorului este instructată să pună, la dispoziția beneficiarului, fonduri bănești de diferită valoare. Aceste instrumente implică două bănci – banca plătitorului și banca beneficiarului.

Figura 2.1 Model de ordin de plată

Când aceste instrumente fac referire la plăți de natură recurentă este utilizat termenul de ordin de plată programat ( standing order). Ordinul de plată programat este ordinul de plată prin care plătitorul solictă băncii să inițieze un transfer de fonduri de bănești pentru o anumită valoare, către un anumit beneficiar, la o dată recurentă. Aceste sunt folosite pentru plăți precum chirii, ipoteci, rate la credite.

Cecul. Acesta pune în legătură directă trei persoane trăgătorul, trasul și beneficiarul. Astfel spus, reprezintă un ordin scris dat de client băncii sale prin care cere acesteia să plătească o anumită sumă, fie lui pentru retrageri de numerar, fie către o persoană specificată de client pentru plata unei datorii.

Figura. 2.2 Model de cec

Într-un cec sunt obligatorii următoarele elemente: denumirea de cec (trebuie să figureze expres în textul ordinului de a plăti, dat băncii de trăgător prin intermediul lui), ordinul necondiționat de plată a sumei înscrise în cec, numele trasului, locul de plată pentru ca beneficiarul să știe unde să se prezinte pentru încasarea sumei înscrise pe cec, data și locul emiterii cecului, semnătura celui ce emite cecul (trăgătorul).

Principalele operațiuni pe care le implică utilizarea cecului, ca instrument de plată sunt operațiuni de gir, operațiuni de aval, operațiuni de plată și operațiuni de regres și de protest. Cecurile circulă prin gir, operație prin care posesorul acestuia, numit girant, transferă altei personae numitp giratar toate drepturile ce decurg din titlul respectiv. Avalul este o garanție personală prin care o persoană denumită avalist garantează obligația asumată de una din persoanele obligate în cec, direct sau pe cale de regres, pentru toată suma prevăzută sau pentru o parte din aceasta. Cecul este plătibil la vedere datorită faptului că banca este obligată să-l achite la prezentare sau într-un termen foarte scurt. În ceea ce privește operațiunile de regres și de protest – plata cecului poate fi refuzată de trăgător doar în caz de furt, pierdere a acestuia.

Tipurile de cecuri existente, a căror denumire indică rolul ca instrumente de plată de credit, astfel:

Creditul nominal – este caracterizat prin indicarea numelui beneficiarului,

Creditul la purtător – dă dreptul posesorului să încaseze suma, în momentul prezentării,

Cecul de virament ( sau de decontare) – este utilizat pentru a realiza transferul sumelor din contul curent al emitentului în contul beneficiarului,

Cecul acceptat – este caracterizat prin confirmarea de către bancă, a existenței disponibilului în cont curent, asigurând beneficiarul că cecul se va plăti la vedere,

Cecul barat – se diferențiază prin trasarea de către posesor sau trăgător, a două linii paralele sau oblice, pe fața cecului. Bararea poate fi generală sau specială, după cum între linii este înscris, sau nu, numele unei bănci. Bararea este generală dacă nu se scrie nimic sau se scrie „bancă„, ori alt termen echivalent – bararea este specială, dacă este trecută denumirea unei bănci. Cecul cu barare generală poate fi plătit numai altei bănci sau unui client al băncii plătitoare. Cecul cu barare specială poate fi plătit numai băncii înscrise între linii sau nuami unui client al băncii plătitoare, dacă numele aceleia este înscris între linii.

Cambia reprezintă un instrument de plată ce exprimă obligația asumată de un debitor de a plăti la scadență o sumă de bani determinată în favoarea unui beneficiar. Cambia reprezintă un înscris ce exprimă relațiile între debitor și creditor, respectiv consimțământuk debitorului adresat debitorului de a plăti o anumită sumă la scadență.

Rolul camciei poate fi analizat pornind de la utilizarea acesteia ca instrument de schimb, instrument de plată și instrument de credit. Ca instrument de schimb, cambia evidențiază rolul inițial al acesteia în schimburile monetare, ceea ce conducea la evitarea deplasării banilor și reducerea riscurilor aferente. În calitate de instrument de plată, cambia poate fi utilizată în locul bancnotelor pentru stingerea unor obligașii de plată fără numerar. În cazul plăților prin utilizarea cambiei, se asigură certitudinea, datorită acceptării cambiei de către tras, iar prin transmiterea cambiei prin gir, se asigură și avantajul solidarității între giranții succesivi. Ca instrument de credit, cambia prezintă multiple utilizări în domeniul creditului comercial, al creditului bancar și ca mod de garantare. Ca instrument de credit comercial, cambia este denumită efect comercial și este utilizată de producător în raport cu comerciantul care îi cumpără produsele. În momentul vânzării, producătorul emite o cambie, prin care se prevede plata prețului de către cumpărător ( tras) la o anumită dată. Trăgătorul, respectiv producătorul poate valorifica aceste instrumente înainte de scadență, prin scontare la bancă, ceea ce conduce la obținerea unui credit bancar. Pentru garantarea creditelor acordate unei alte persoane decât beneficiarul cambiei, banca poate accepta cambiile cu titlu de garanție.

Acceptarea cambiei. Este realizată prin scrierea pe cambie a cuvântului „acceptat„ sau a unei expresii echivalente însoțită de semnătura trasului.

Girul cambiei. Girul este actul prin care posesorul titlului, numit girant, transferă unei alte persoane numită giratar, toate drepturile care decurg din titlul astfel redactat și completat, respectiv din cambie. Girul poate fi definit și ca un mod specific de circulație al cambiei, care îndeplinește funcțiile de mijloc de transmitere a cambiei, garantare prin gir a acceptării și a plății cambiei, legitimării prin gir a calității de titular al cambiei.

Avalul cambiei (avalizarea). Avalul este o garanție personală, prin care o personaă numită avalist 9 cel ce dă avalul -, garantează obligația unuia dintre obligații, cambiali, numită avalizat, pentru toată suma menționată pe titlu sau pentru o parte din aceasta. Avalul are rolul de a accentua valoarea obligație cambiale prin solidaritatea mai multor debitori.

Cambia se regăsește sub două forme: biletul la ordin și trata.

Biletul la ordin este forma cambiei care se realizează prin intermediul a doi participanți beneficiarul și plătitorul.Astfel că, în cadrul biletului la ordin relația de credit poate decurge, în general, dintr-o operație de vânzare de marfă de către beneficiar în favoarea debitorului.

Figura 2.3 Biletul la ordin. Relații economice și de credit

Figura 3.3 Model de bilet la ordin

Orice bilet la ordin trebuie să conțină următoarele particularități – denumirea de bilet la ordin, data emisiunii, scadența plății, menționarea obligativității personale și necondiționate de plată a sumei de bani stipulate, locul și data de plată, semnătura emitentului.

Diferențele dintre ordinul de plată și cambie constau în – cambia se semnează din inițiativa creditorului spre deosebire de biletul la ordin care este înaintat de către debitor, biletul la ordin reprezintă promisiunea de plată și nu mandatul de plată precum cambia, biletul la ordin poate fi transmis prin garanție.

Trata reprezintă denumirea istorică a cambiei în care sunt implicați trei participanți beneficiarul, trăgătorul și trasul.

Legea prevede opt mențiuni obligatorii prezente în cambie, lipsa uneia ducând la nulitatea cambiei. Aceste mențiuni sunt: denumirea de cambie, ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată, numele plătitorului (trasului), scadența termenului de plată, locul unde se efectuează plata, numele beneficiarului, data și locul emiterii, semnătura trăgătorului.

2.4 Sisteme de decontare

Transferurile interbancare de fonduri pot fi decontate individual pe bază brută. În scopul reducerii necesarului de fonduri și al simplificări mesajelor de schimb de plăți, băncile, în mod tradițional, s-au sprijinit pe aranjamente de compensare și decontare pe bază netă.

Sistemul de compensare. În cadrul unui astfel de sistem băncile schimbă mesajele de plăți într-o singură locație denumită, casă de compensație. Ele pot să fie de acord să nu deconteze imediat fiecare transfer interbancar de fonduri, lăsându-și creanțele și obligațiile să se acumuleze de-a lungul unei anumite perioade de timp, după care, la momentul decontării, transferă numai valoarea netă a obligațiilor lor unele față de celelalte. La origine casa de compensație a fost doar un loc central de adunare al mesagerilor bancari care își schimbau cecurile trase asupra altor bănci. În alte cazuri acestea erau ceva mai mult decât doar un loc de întâlnire unde se produceau schimburile de instrucțiuni de transfer, în fapt fiind locul unde se înregistrau obligațiile și creanțele interbancare de plată și unde fiecărui participant î se calcula poziția netă bilaterală /multilaterală la sfârșitul zilei. Numeroase cazuri de case de compensație actuale sunt conforme acestei descrieri, în timp ce în altele instrucțiunile de transfer sunt livrate pe suport magnetic, cum ar fi benzile magnetice, dischetele sau sub forma mesajelor electronice transmise prin mijloacele de telecomunicații. În acest caz, calcularea poziției nete a fiecărui participant și înregistrarea în conturi este realizată de un computer central, cunoscut sub denumirea de casă de compensație automată ( Automated Clearing House sau ACH).

Sistemul de decontare pe bază brută. În aceste sisteme mesajele de plăți sunt schimbate între fiecare pereche de bănci, multiplicându-se de aceea numărul de canale de comunicație.

Sistemul de decontare pe bază netă. În acest caz modificările privind numărul total de canale de comunicație potențial necesare este foarte puțin modificat față de numărul total de canale de comunicație în cazul decontării pe bază brută.

Sistemul de procesare pe pachete. Un astfel de sistem implică transmiterea și procesarea instrucțiunilor de transfer de fonduri ca seturi, la un unic moment de timp. Operațiunile casei de compensație manuale determină încadrarea acesteia în categoria sistemelor cu procesare de pachete.

Sistemul de procesare în timp real. În acest caz, transmiterea și procesarea instrucțiunilor de transfer de fonduri au loc pe o bază individuală, în momentul în care sunt inițiate.

2.5 Noțiunea de descoperit de cont

Un concept important legat de procesarea și contabilizarea în timp real ale transferurilor de fonduri bănești îl constituie descoperitul de cont pe parcursul zilei. Acest termen se referă la situația în care participanților într-un sistem de decontare pe bază brută li se permite să tragă în descoperit de cont pe conturile lor de decontare pe parcursul zilei. Descoperitul de cont pe parcursul zilei este valoarea poziției debitoare într-un cont de decontare, la un anumit moment al zilei. Termenul se folosește și în cazul unui sistem de decontare pe bază netă în timp real, situație în care toți participanți, pe parcursul zilei de plăți. Pe baza prelucrării informațiilor de care dispun permanent, sistemele de procesare în timp real pot și datate și cu alte caracteristici precum stabilirea unor limite privind pozițiile de descoperit de cont sau menținerea unei evidențe speciale pentru toate instrucțiunile de plată ce nu pot fi executate din lipsă de fonduri bănești suficiente.

Capitolul III. Studiu de caz – B.R.D.Group Sociėtė Gėnėrale

3.1.Scurt istoric

În anul 1923 s-a înființat Societatea Națională de Credit Industrial ca societate publică. Statul deținea la acel moment 20% din capitalul social, iar 30% îl deținea Banca Națională a României, în timp ce restul era deținut de particulari, printer care se număra un grup de foști directori ai Marmorosch Blank &Co, aceasta fiind prima bancă modernă din România. Scopul acestei noi instituții era finanțarea primelor etape ale dezvoltării sectorului industrial din România. După cel de-al doilea război mondial, în iunie 1948, conform cu Legea naționalizării, Societatea Națională de Credit Industrial, a fost naționalizată, devenind Banca de Credit pentru Investiții.După reorganizarea sistemului financiar, în anul 1957, Banca de Credit pentru Investiții obtine monopolul în România pentru finanțarea pe termen mediu și lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepția agriculturii și industriei alimentare, și ia numele de Banca de Investiții. Cea mai mare parte a finanțărilor provenite de la Banca Mondială, în aceea perioadă, au fost derulate prin Bnaca de Investiții. În perioada aniilor ’90, monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate este suprimat. Banca Română pentru Dezvoltare se constituie ca bancă comercială, sub formă de societate pe acțiuni, și preia activele și pasivele Băncii de Investiții, primind o autorizație de funcționare generală. În decembrie 1998, a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni dintre Sociėtė Gėnėrale și Fondul Proprietății de Stat, autoritate românească care se ocupă de participațiile statului, contract prin care Sociėtė Gėnėrale subscrie o majorare de capital de 20% și cumpără un pachet de acțiuni care-i permite să devină proprietate a 51% din capitalul majorat al Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD). Fondul Proprietății de Stat vinde un an mai târziu Băncii Europene pentru Dezvoltare (BERD), 4,99% din capitalul social al BRD. În anul 2001, BRD a fost listată la Bursa de Valori Bucuresti, în prima categorie, devenind una dintre cele mai tranzacționate societăți într-un timp foarte scurt.

3.2 Prezentarea generală a B.R.D. Group Sociėtė Gėnėrale

B.R.D. Group Sociėtė Gėnėrale reprezintă a doua bancă din România, ca dimensiune, având o cotă medie de piață de 20%. Cu o capitalizare de peste 5 miliarde de euro, B.R.D. Group Sociėtė Gėnėrale, ocupă în topul companiilor listate la Bursa de Valori București, locul doi. BRD aparține unuia dintre cele mai importante grupuri bancare din Europa – Grupul Sociėtė Gėnėrale.Banca are aproximativ 2.500.000 de clienți și activează pe trei piețe în principal: persoane fizice și IMM-uri (banca de retail), banca marilor clienți și banca de investiții.

Obiectivul B.R.D. Group Sociėtė Gėnėrale este să își dezvolte într-o manieră durabilă activitatea pe toate cele trei piețe. Pentru a îndeplini acest obiectiv, banca duce o politică de creștere durabilă, bazată pe o îmbunătățire continuă a calității serviciilor, pe o dezvoltare selectivă a produselor și serviciilor sale și pe o extindere susținută a rețelei sale de agenții.

Strategia de dezvoltare durabilă a BRD se bazează pe cele trei valori commune tuturor entităților Grupului Sociėtė Gėnėrale și anume professionalism, inovație și spirit de echipă. Adaptând stategia grupului, BRD a ales să susțină acele sectoare ale vieții cultural, sportive, sociale, completând imaginea de actor impicat active în dezvotarea durabilă a societății românești. Bugetul de sponsorizare al BRD este alocat în ceea mai mare parte parteneriatelor din domeniile:

Sport (rugby, tenis,ciclism)

Cultură (festivaluri naționale sau internaționale și manifestări tradiționale de renume, concerte de muzică clasică, de chitară, de pian).

Apoi urmează proiectele de sprijinere a educației și proiectele umanitare, care se adresează următoarelor categorii defavorizate:

Copiii fără posibilități materiale, abandonați, copii cu handicap fizic sau psihic.

Persoane vârstnice fără sprojin material sau familial.

Adulți fără adăpost

Sinistrați

Începând cu anul 2006 BRD a alocat din bugetul de sponsorizare, fonduri speciale pentru susținerea proiectelor de stinate protejării naturii și ecologizării mediului înconjurător.

3.3. Sistemul informațional bancar al Băncii Române pentru Dezvoltare

S.C B.R.D S.A întreține în activitatea sa current-operativă relații cu toți cei care reacționează asupra conturilor sale sau ale clienților ei. De asemenea se exercită o serie de relații permanente între unități operaționale și funcționale ale întreprinderii bancare. Toate aceste activității și relații se materializează în evenimente pe care instituția B.R.D trebuie să le organizeze în cadrul sistemului său informațional pentru profitabilitatea activității sale,corespunzător exigențekor ce decurg din aplicarea în practică a cerințelor mecanismelor economiei de piață.

Sistemul este un ansamblu de elemente material sau nemateriale, format în general din echipamente,metode,tehnici, procedee, modele,personal utilizate în interacțiune prin intermediul unui mechanism specific și al unui system de control.

Acest sistem de conducere și control întră în legătură cu un system operant ce asigură, la rândul său, pentru domeniul bancar, transformarea unor fluxuri financiare de intrare în fluxuri financiare de ieșire.

Sistemul informatic bancar lucrează ca o interfață între sistemul decisional și cel operativ, având la bază un mechanism de feedback. Se poate afirma că întreaga activitate bancară este influențată de organizarea și funcționarea sistemului informațional de operativitatea, precizia și calitatea informațiilor culese,prelucrate și transmise ca date. Practic, sistemul informatic are următoarele funcții: cunoașterea funcționării și specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului operant; furnizarea de date peritinente, exacte și operative subsistemului de conducere; implementerea funcțiilor esențiale relative la informațiile cu specific financiar-contabil; generarea de informații cu caracter particular financiar-contabil; emorarea și prelucrarea informațiilor; o analiză a acestor funcții ale sistemului informațional bancar conduce la ideea că acestea pot și simplificate,diversificate și exploatate prin intermediul tehnicilor operative. În aceste condiții, informatizarea sistemului informațional bancar cuprinde două nivele:nivelul subsistemului informațional organizațional care reflectă activitățile asociate întregului prganism financiar-bancar prin prisma informațiilor,a sarcinilor umane, a sarcinilor informatice, inclusiv a modalităților de funcționare și nivelul subsistemului informațional informatizat prin care se înțelege memorarea. Prelucrarea și transmiterea automată a datelor prin intermediul sistemelor electronice de calcul și comunicație.

La nivel operațional este fomat fizic din rețele de calculatoare interdependente instalate la nivelul organismului bancar, iar la nivel logic este format din baze de date manipulate prin intermediul unor baze de proceduri și standarde prelucrate/comunicație și generatoare de sisteme expert. Pentru o dinamizare a fluxului de informații se impune o structurare a informațiilor corespunzător necesităților curente și de perspectivă în ceea ce privește prelucrarea automată a datelor. Astfel, sistemul informatic bancar este supus unui proces continuu de îmbunătățire,de perfecționare a principalelor sale laturi.În primul rând,perfecționarea sistemului informațional bancar presupune ca volumul de informații bancare să fie redus la strictul necesar,utilitatea fiind principalul criteriu de selecție. S.C B.R.D S.A în cadrul acestei problematici a sistemului informațional bancar pune accentul pe primul nivel al acestuia și anume subsistemului informațional organizațional care reflectă activitățile generatoare și consumatoare de informații: operații curente la ghișeu, gestiunea depozitelor, gestiunea clienților, gestiunea și controlul tuturor sistemelor utilizate de bancă, operațiuni de scont cu efecte comerciale, gestiunea operațiunilor de decontări cu alte bănci, operațiuni valutare și de plăți, gestiunea operațiunilor de transfer și clearing, gestiunea operațiunilor specifice proiectelor de investiții finanțate total sau parțial de la bugetul statului, evidența contabilă analitică și sintetică, inclusiv contabilitatea veniturilor și cheltuielilor, activitatea de personal.

În ceea ce privește al doilea nivel, acesta se caracterizează printr-o slabă informatică la nivelul întregii structuri organizatorice. În viitor , B.R.D va trebui să realizeze un sistem informatic standard bancar distribuit în sensul

deplin al definiției sale,care presupune: computerizarea nucleului, computerizarea punctelor din rețea ca sisteme gestionate de sistemul monetar, descentralizarea și optimizarea serviciilor de prelucrare automată la nivelele inferioare, proiectarea rețelei bancare, informații și servicii cu publicul.

3.4. Operațiuni bancare cu numerar

Casa principală. Funcționează la nivelul Centralei BRD în cadrul Direcției Mijloacelor de Plată – Serviciul Casa Principală. Are ca și atribuții: supervizarea ansamblului operațiunilor cu numerar, coordonarea activității de gestiune numerar, transportul de fonduri, importul și exportul de valută, redistribuirile de numerar în cadrul limitelor aprobate, precum și rapoartele centrale cu privire la numerar. Gestiunea numerarului la nivelul Casei principale presupune organizarea activității de numerar la nivelul întregii bănci pentru asigurarea unor fluxuri optime de numerar între grupurile băncii, monitorizarea zilnică a întregii activității cu numerar, coordonarea fluxurilor de numerar inter- grupuri, analizarea și alocarea plafoanelor de gestiune pe grup, colectarea excedentului și alimentarea cu numerar pentru unitățile arondate și asugurarea necesarului de fonduri, preluarea excedentului și asigurarea de valută în rețeaua BRD, efectuarea import – exportului de devize cash.

Centrele regionale de gestiune numerar. Organizarea activității de gestiune numerar se realizează la nivelul a patru centre regionale (grupuri) și anume: grup Cluj, grup Iași, grup Timiș și DMP – Centrala. Aceasta presupune: coordonarea activităților privind preliminarea necesarului de numerar și stabilirea excedentului sau deficitului de numerar pe unități în cadrul centrlor regionale, centralizarea datelor la nivelul DMP în vederea realizării compensării între centrele regionale, redicționarea fluxurilor de numerar, colectarea, procesarea și redistribuirea operativă a excedentului de numerar, reducerea imobilizărilor și a costurilor aferente operațiunilor cu numerar pe ansamblul băncii. Activitatea de gestiune a numerarului se derulează în baza prevederilor instrucțiunilor de lucru specifice, urmărind asigurarea volumului optim de numerar necesar derulării în bune condiții a activități, concomitent cu creșterea gradului de rentabilitate a operațiunilor cu numerar și realizarea rapoartelor cu privire la operațiunile cu numerar.

Tezaur – casierie. Funcționează la nivelul tuturor unităților băncii care au aprobate plafoane de casă și păstrează numerar în case de bani proprii. Atribuțile acesteia sunt: realizează funcția de redistribuire numerar conform dispozițiilor primite în relație cu celelalte unități sub coordonarea centrelor regionale, realizând compensarea operativă a excedentului cu deficitul de numerar, asigură redistribuirea excedentului în relație cu celelalte bănci comerciale locale, conform limitelor de risc aprobate și a convențiilor în vigoare, asigură numerarul necesarul pentru operațiunile realizate de ATM-urile în gestiune în conformitate cu instrucțiunile în vigoare.

Ghișee – casierie. Acestea funcționează în cadrul compartimentelor ghișeu – casierie ale unităților băncii. Îndepliniște următoarele atribuții: asigură efectuarea operațiunilor de încasări și plăți cu numerar în relația cu clientela, persoane fizice și persoane juridice, sunt organizate pe tipuri de operațiuni ( alimentare ATM, colectare numerar, încasări sau plăți de mare valoare), segmente de clientelă sau case universale, plăți utilități, retrageri POS, Western Union, etc.), în funcție de solicitările și specificul portofoliului de clientelă, fiind alimentate în funcție de necesarul zilnic, , pe baza plăților preliminate, prin intermediul caselor de circulație ale unității care gestionează plafonul de casă, se închid zilnic prin depunerea numeralului în casa de circulație, pe baza jurnalelor de operațiuni. BRD efectuează operațiuni de încasări și plăți cu numerar pentru clienți sau non-clienți, persoane fizice sau persoane juridice, prin intermediul ghișeelor- casierie organizate la nivelul unităților băncii pe baza documentelor prevăzute în instrucțiunile și procedurile de lucru, în conformitate cu reglementările în vigoare. Operațiunile de încasări și plăți cu numerar ce privesc activitatea clienților persoane juridice se realizează în baza instrucțiunilor de lucru, în cadrul limitelor prevăzute de reglementările legale în vigoare și a documentelor normative interne. În ceea ce privește operațiunile de numerar ce au loc la BRD am constatat: plata facturilor ( serviciilo de telefonie mobilă și/sau fixă), operațiuni de schimb valutar, servicii de tip Western Union.

3.5. Decontări fără numerar

Plata fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin dispoziție, cesiune sau virament fără a utiliza moneda în forma sa curentă. Plata fără numerar se realizeză prin: instrumente de plată de credit și instrumente de plată de debit. Instrumentul de plată de credit reprezintă instrumentul de plată care circulă de la unitatea bancară a beneficiarului, având ca efect debitarea contului plătitorului și creditarea contului beneficiarului. Instrumentul de plată de debit reprezintă instrumentul de plată care circulă de la unitatea bancară a beneficiarului către unitatea bancară a plătitorului, având ca efect debitarea contului plătirorului și creditarea contului beneficiarului. Transferul de fonduri bănești prin sisteme de plăți și deconturi fără numerar este suspus reglementării și controlului Băncii Naționale a României, reglementărilor și uzanțelor internaționale în materie, precum și avizării tehnice a sistemelor individuale de plăți și decontări fără numerar prin care serviciile de transfer de fonduri în formă scripturală sunt oferite publicului. Instrumentele de plată fără numerar sunt:

Cecul.

Cambia

Biletul la ordin

Ordinul de plată

Aceste instrumente de plată sunt gestionate de către Centrala Incidentelor de Plăți (CIP) și sunt purtătoarele informației de risc bancar, adică acele instrucțiuni de plată care circulă de la banca beneficiarului la banca plătirorului, având ca efect debitarea contului plătitorului și ulterior creditarea contului beneficiarului.

Cecul. Reprezintă instrumentul de plată care face legătura, în procesul creării sale, între trei personae – trăgătorul, trasul și beneficiarul. Acesta este creat de trăgător, care în baza unui disponibil constituit în prealabil la bancă, dă un ordin necondiționat acesteia, care se află în poziția de tras să plătească la prezentare o sumă determinată unei terțe personae sau chiar trăgătorului însuși, care se află în poziția beneficiarului. Cecul, se poate transmite, în funcție de clauza sau mențiunea pe care o conține, prin: girare – pentru cecurile care au înscrisă clauza ”la ordin”, cesiune ordinară – pentru cecurile ce au înscrisă mențiunea „nula ordin„ , simpla remitere – pentru cecurile care în momentul emiterii, nu conțin numele sau denumirea beneficiarului, sau care poartă denumirea „la purtător„. Cecul în mod obligatoriu, trebuie să cuprindă: denumirea de cec trecută în însuși textul titlului, ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani, denumirea și adresa celui care trebuie să plătească (trasul), unde trebuie făcută plata, data și locul emiterii, numele sau denumirea, adresa și codul fiscal a celui care a emis cecul ( trăgătorul), semnătura celui ce a emis cecul, numărul contului trăgătorului și codul unității băncii trase, beneficiarul cecului și suma de plată, semnătura trăgătorului și după caz, ștampila acestuia.

Avalul reprezintă o garanție personală prin care o persoană denumită avalist, garantează obligația asumată de una dintre persoanele obligate prin cec, denumită avalizat , pentru toată suma menționată pe cec sau pe o parte din ea. Avalul poate fid at de un terț, sau de un semnatar al cecului, altul decât trăgătorul.

Girul reprezintă transmiterea dreptului de proprietate. Cecul este plătibil doar la vedere (la prezentare). Principalul obligat la plata unui cec fiind trăgătorul. În cadrul BRD termenele de prezentare la plata cecului sunt: 8 zile dacă este plătibil chiar în localitatea unde este emis și 15 zile în alte cazuri. Pentru cecurile emise de o țară europeană și care este plătibil în România termenul fixat de BRD este de 30 zile, iar in cazul cecurilor emis de o țară neeuropeană și care este plătibil în România, BRD impune un termen de 70 de zile. Aceste termene fiind exprimate în zile calendaristice și calculându-se cu ziua următoare a emiterii cecului.

Figura 3.1 Schema de circulație a cecului în cadrul BRD

Se eliberează carnetul de cecuri

Se încheie contractul de vânzare – cumpărare

Emite cecul

Remite cecul spre încasare băncii beneficiarului

Prezintă cecul la plată

Debitează contul trăgătorului

Achită cecul

Creditează contul beneficiarului

La primirea în bancă a cecului pentru eliberarea numerarului, referentul de a ghișeu verifică dacă cecul prezentat face parte din carnetul de cecuri emis de unitatea băncii respective și dacă numărul blanchetei corespunde cu numerele trecute pe cererea de eliberare a carnetului, existent la bancă, cecul are toate elementele și datele completate (față – verso), dacă este scris caligrafic, cu aceeași cerneală sau pastă, să nu conțină ștersături sau corecturi, dacă există disponibil în cont pentru acoperirea sumei solicitate, verifică dacă suma în cifre corespunde cu aceea în litere, verifică semnăturile și ștampila de pe cec dacă corespunde cu cea din fișa specimenelor de semnături existente în unitatea bancară resprectivă. BRD nu acceptă cecuri pentru eliberarea numerarului cărora le lipsește una sau mai multe din mențiunile și datele obligatorii ce sunt cuprinse în formular, cecuri ale căror valabilitate a expirat, cu ștersături și corecturi, pe care nu există disponibil în cont la nivelul sumei solicitate sau în care semnăturile sau ștampila nu sunt conforme cu cele din fișa specimenelor de semnături. Cecurile ce sunt prezentate la ghișeele băncii dar care nu îndeplinesc una din condițiile prezentate anterior sunt restituite celor ce le-au prezentat. În cazul cecurilor ce îndeplinesc condițiile impuse de către bancă, referentul de ghișeu mai verifică pe verso următoarele dacă titularii persoane juridice au completat scopul plății și simbolul statistic corespunzător acesteia, dacă ofițerul de credite a dat viza pentru concordanța dintre natura creditului și scopul plății, dacă beneficiarul cecului a completat datele de identificare, suma de primit și data, verifică dacă datele din actul de identitate sunt aceleași cu cele înscrise pe cec și obține semnătura beneficiarului. În cazul în care numerarul solicitat este destinat plății salariilor, referntul de ghișeu va solicita ordinul de plată privind impozitul pe salarii iar dacă disponibilul din cont nu acoperă atât salariile cât și impozitul aferent, va solicita refacerea documentului de plată astfel încât impozitul pe salarii să fie virat proporțional cu valoarea salariilor nete ridicate. După aceste verificări, referentul de ghișeu, completează data, semnează împreună cu conducătorul compartimentului Decontări – contabilitate și aplică ștampila unității BRD, respective. Semnătura conducătorului compartimentului Decontări – contabilitate din cadrul unității BRD, trebuie să corespundă cu semnătura exostentă la casieria din aceeași unitate BRD. Cecul respectiv se înregistrează în Jurnalul de casă pentru plăți de către administratorul contului plătitorului. Cecul astfel completat esye predat de către referentul de la ghișeu la casieria unității BRD, pe cale internă, sub semnătură, pentru a se efectua plata în numerar. Cecul este încasat în numerar de către beneficiar de la casieria unității BRD, la care are deschis contul, este înregistrat în debitul contului de disponibilități al acestuia și în creditul contului Casa operativă, în Jurnalul de casă pentru plăți.

Cambia reprezintă titlul de credit bub semnătură privată, care pune în legătură în momentul creării sale cele trei persoane – trăgătorul, trasul și beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în caliate de creditor care dă ordin debitorului său, numit tras, să plătească o sumă fixată la o dată stabilită, fie unui beneficiar, fie în umra ordinului dat de acesta. În cadrul BRD, cambia, în funcție de mențiunea pe care o are, poate fi transmisă prin cesionare ordinară sau girare. În cazul girului acesta trebuie sp fie necondiționat și sp conțină elementele menționate pe partea verso a cambiei. Cambia cuprinde denumirea de cambie trecută în însuși textul titlului, ordinul necondiționat de a plăti suma determinată, numărul de exemplare, numele sau denumirea și adresa trăgătorului, numele/denumirea acceptantului, numele.denumirea avalizatului data și locul emiterii, data scadenței și locul unde trebuie făcută plata, semnătura referentului care emite cambia, numele/denumirea și adresa trasului. Scadența unei cambii poate fi la vedere, sau la un anumit termen. Aceasta trebuie să fie unică, posibilă sau certă.

Biletul la ordin. Reprezintă un instrument de plată cu titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură procesul creării sale două personae:subscriitorul sau emitentul și beneficiarul. Biletele la ordin emise de unitățile BRD trebuie să cuprindă:denumirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului;promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată;data scadentei; locul unde plata trebuie făcută; numele beneficiarului; data și locul emiterii; semnatura emitentului.

Figura 3.2 Schemă de circulație a biletului la ordin

Încheie contractul de vânzare-cumpărare

Emite biletul la ordin

Remite biletul la ordin spre încasare

Prezintă la plată biletul la ordin

La scadență, debitează contul emitentului

Achită biletul la ordin

Creditează contul beneficiarului

 În cadrul unităților BRD, biletul la ordin poate avea următoarele tipuri de scadențe: la vedere, la un an ( calculând din data emiterii), la o dată fixată, la o perioadă anume de la data emiterii, la o anumită perioadă de la vedere. Operațiunile înregistrate de către unitățile BRD, care se pot efectua în legătură cu biletul la ordinul sunt: primirea în garanție a biletului la ordin – se va primi drept garanție a creditelor numai biletul la ordin avizat, remiterea spre avizare a biletului la ordin – se voi primir biletele la ordin în vederea remiterii spre acceptare numai în cazul în care subscriitorul și beneficiarul biletului la ordin sunt clienți ai BRD, primirea biletului la ordin în banca în vederea plății sau remiteterii la plată – se vor primi bilete la ordin în vederea remiterii la plată prin circuitul bancar numai în cazul în care atât emitentul cât și posesorul sunt clienți ai BRD, scontarea – se vor primi la scont biletele la ordin care îndeplinesc următoarele condiții cumulative – beneficiarului biletului la ordin este client BRD și accept în schimbul acestui serviciu plata taxei de scont care este echivalentă cu dobânda aferentă creditelor curente pe termen scurt, biletul la ordin este acceptat legal la plată, intervalul de timp dintre momentul prezentării la scont și scadența biletului la ordi să nu depășească un an, în situația în care respectiv subscriitorul este client al altei societăți bancare, biletul la ordin va putea fi admis la scont numai dacă este avizat de societatea bancară al cărui client este subscriitorul și dacă aceasta este agreată de BRD.

Figura 3.3 Model de formular de bilet la ordin BRD

Ordinul de plată. Reprezintă dispoziția necondiționată dată de către emiten/ordonator, în formă scrisă, unei societăți bancare, de aplăti unui beneficiar o sumă determinată, în vederea stingerii unei obligații bănești provenind dintr-o relație existentă între emitent/ordonator și beneficiar, în condițiile în care unitatea bancară receptionează ordinul de plată în vederea executării dispune de fondurile bănești prevăzute în acesta, și nu prevede că plata trebuie făcută la cererea beneficiarului. În derularea operațiunilor pe baza ordinului de plată, personalul băncii va urmări minimizarea riscurilor operaționale, inclusive a celor de utilizare a aplicațiilor informatice, prin: în cazul ordinelor de plată primate din partea unor bănci necorespondente, efectuarea plății în favoarea beneficiarului numai după primirea extrasului de cont din partea băncii acoperitoare, verificarea concordanței între numele/denumire beneficiarului și numărul de cont al acestuia, refuzul procesării instrucțiunilor de plată nelegale, neautentice, neclare, în cazul ordinelor de plată emise, efectuarea plăților în limita disponibilităților din conturile clienților. Elementele unui ordin de plată emis de unitățile BRD sunt: numele și adresa ordonatorului, banca și contul ordonatorului, numele și adresa beneficiarului, banca și contul beneficiarului, suma de plată și valuta, scopul plății, indicându-se numărul și data facturii, documentele ce trebuie prezentate de beneficiar la încasare, eventual alte instrucțiuni specifice, semnătura autorizată și data emiterii.

Figura 3.4 Schema de circulație a ordinului de plată în cadrul BRD

Crearea obligației de plată

Ordonatorul emite ordinul de plată și îl transmite băncii sale

Banca ordonatorului transmite instrucțiunile de plată

Banca beneficiarului notificp acestuia primirea instrucțiunilor de plată

Beneficiarul prezintă documentele solicitate, banca beneficiarului creditează contul acestuia

Banca beneficiarului transmite băncii ordonatorului documentele pe baza cărora a efectuat plata, banca ordonatorului transmite fondurile băncii beneficiare

Banca ordonatorului transmite documentele ordonatorului

Figura 3.5 Model de formular de ordin de plată BRD

3.6. Instrumente informatice moderne de plată

Cardul, reprezintă instrumentul de plată electronic, respective un support de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite posesorului utilizarea disponibilităților bănești proprii sau/ și a unui plafon de credit stabilit în prealabil de banca emitentă în vederea efectuării de operațiuni. Cardurile emise de BRD sunt supuse reglementărilor legale în vigoare, și anume Regulamentul valutar al României, Rgulamentul BNR privind tranzacțiile efectuate prin intermediul cardurilor. Principalele carduri emise de BRD – GSG sunt: Maestro, Visa electron, Cardul 10, Visa Classic în lei, Visa Classic în USD, MasterCard Standard în Euro, MasterCard GOLD, Visa Business în RON, Visa Business în USD, MasterCard Business în Euro, Gadget.

Maestro. Cardul Maestro este un card de debit, emis în lei sub sigla Mastercard, cu facilitate overdraft, utilizabil atât în țară, cât și în străinătate, atât la comercianții acceptanți, cât și la bancomatele și/sau ghișeele băncilor din rețeaua Mastercard Internațional.

Figura 3.6 Model Card Maestro BRD

Acesta reprezintă un mijloc de plată practice și comod – cu cardul Maestro se poate cumpăra orice produs sau serviciu din toată lumea, de la uni din cei peste opt milioane de comercianți acceptanți dotați cu terminale electronice de plată (POS), sigla Mastercard sau Maestro; acces în orice moment la banii din cont – cu cardul Maestro se poate retrage numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la orice bancomat al BRD sau al oricărei bănci comerciale care afișează una din siglele mai sus menționate; perioada de valabilitate a acestui card este de 2 ani de la data emiterii cardului, cu posibilitatea reînoirii contractului, prin emiterea unui nou card; o alternativă comodă de virare și transfer a banilor – prin intermediul cardului se poate încasa la cerere la cerere și dobânzile primite la depozite în lei cu plata lunară a dobânzii de la BRD. În plus se pot transfera bani din contul de card Maestro în orice alt cont deschid la BRD de la ghișeul oricărei unități BRD sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis. Avantajele prezentate de acest card sunt: plata facturilor de telefonie mobilă direct de la bancomatele BRD, virarea dobânzii direct din contul de card, plata facturilor de utilități prin serviciul Simplis Debit, acces la serviciul de mobile banking Mobilis pentru abonații Orange, transferuri rapide și sigure de bani din contul de card Maestro în oricare alt cont deschis la BRD, comision redus – banca nu percepe comision la virarea sumelor din contul curent al societății, în conturile de carduri ale salariaților posesori. În loc de a achita comisionul obișnuit de 0,35%, societatea comercială va putea suporta un comision de doar 0,2% plătit de salariat în momentul retragerii banilor de la automatele bancare ale BRD- GSG.

Visa Electron. Este un card de debit emis sub însemnele organizației VISA Internațional și este destinat persoanelor fizive, pe baza cererii de emitere aprobată de bancă ( BRD își poate rezerva dreptul de a refuza cererea de emitere a cardului). Cardul va fi eliberat în cel mai scut timp posibil ( de obicei este eliberat după aproape două săptămâni).

Figura 3.7 Model Card VisaElectron

Cardul Visa Electron este emis în lei, poate fi utilizat numai în țară, numai la automatele bancare și terminalele electronice de plăți ale BRD sau ale bancomatelor care afișează sigla Visa Electron. Poate fi utilizat cu condiția menținerii permanente în cont a sumei minime obligatorii cerută de BRD, utilizarea cardurilor se face doar în limita disponibilităților din cont. Perioada de valabilitate a cardului este de 2 ani de la data emiterii cardului, existând posibilitatea reînoirii contractului, prin emiterea unui nou card. Posesorul contului, dacă dorește poate desemna un membru al familiei, căruia banca să îi atribuie un card ce va funcționa pe acelașă cont. Persoana desemnată va avea propriul card, dar emis pe contul posesorului. Avantajele acestui card sunt: reprezintă un produs modern și comod – fiind soluția ideală a problemelor legate de transportul și manipularea numerarului, accesul la întraga rețea națională de comercianți care afișează marca VisaElectron, accesul non-stop la rețeaua națională de automate bancare a BRD-GSG, Siguranță – PIN-ul protejează posesorul cardului, toate operațiunile sunt efectuate în mediul electronic, tranzacțiile fiind ordonate numai de posesorul cardului VisaElectron, alimentarea rapidă a contului, depunerile efectuate în numerar vor fi înregistrate în maxim 48 ore în conturile de card ale posesorilor, viramentele efectuate prin ordin de plată din conturile deschise la orice unitate BRD-GSG vor fi înregistrate în ziua următoare în conturile de card ale posesorilor, banca nu percepe comisioane de emitere și utilizare, retragerile de numerar efectuate la automatele bancare și la unitățile BRD-GSG sunt supuse unor comisioane mai mici decât retragerile efectuate la concurență, la cumpărarea de bunuri și servicii de la comercianții acceptanți nu se percepe comision din contul de card.

Cardul 10. Este un card de debit în lei, utilizabil pe întrg teritoriul țării, exclusiv în mediu electroni, sub sigla Visa Internațional, destinat studenților (persoane fizice peste 18 ani).

Figura 3.8 Model Card 10 BRD

Acesta se emite pe baza prezentării unor documente justificative ale statutului de student, masterand, doctorand în cadrul unei instituții de învățământ superior de pe teritoriul țării. Avantajele prezentate de acest card sunt: primirea bursei și abonamentelor direct pe card, acces oricând la banii din cont pentru cumpărături sau retrageri de numerar, comisioane gratuite – comision de emitere , comision de interogare sold, comision de emitere extras de cont, comision pentru plată la comercianți, comision pentru plata facturilor de telefonie mobilă la ATM-urile BRD – este zero.

Visa Classic în lei (RON). Card de debit, emis sub sigla Visa Internațional, atașat unui cont în lei. Poate fi utilizat în România dar și în străinătate, atât în mediul electronic cât și manual prin imprintere, pentru retragere de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7 din cele 820000 de ATM-uri sau la cele 410000 bănci care afișează sigla, plăți ale unor bunuri și servicii furnizate de cele peste 20 milioane de magazine care afișează sigla menționată anterior. Perioada de valabilitate a cardului este 2 ani de la data emiterii cardului, cu posibilitatea reînoirii contractului, prin emiterea unui nou card. Acesta este cel mai rapid card de debit din punct de vedere al emiterii, beneficiarul cardului putându-și afla limita de credit în doar câteva minute. Valoarea creditului este determinată în funcție de resursele disponibile ale clientului, și are rolul de acoperi cheltuielile în ritmul dorit de client.Avantajele prezentate de card sunt acces permanent la conturile deschise la BRD, direct de pe telefonul mobil conectat la rețeaua Orange sau prin intermediul unui calculator conectat la internet, efectuarea de viramente între conturi prin serviciile de mobile banking (Mobilis), internet banking (BRD-NET) sau direct prin telefon, apelând serviciul Vocalis etc.

Figura 3.8 Model Card VisaClassic în lei BRD

Visa Classic în USD, reprezintă un card de debit emis sub egida organizației VISA Internațional și este destinat persoanelor fizice ( cu venituri permanente și cu bonitate recunoscută) pe baza cererii de emitere aprobată de bancă. Poate fi utilizat în țară și străinătate, în mediul electronic și manual, prin imprintere, pentru retragere de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, plăți ale unor bunuri și servicii furnizate de comercianții care afișează marca Visa Classic pe teritoriul țării și în străinătate. Poate fi utilizat cu condiția menținerii permanente a unei sume minime în cont, utilizarea cardului se poate face doar în limita disponibilităților din cont. Perioada de valabilitate a cardului este 2 ani de la data emiterii cardului. Avantaje:acces permanent la conturile deschise la BRD, direct de pe telefonul mobil conectat la rețeaua Orange sau prin intermediul unui calculator conectat la internet, efectuarea de viramente între conturi prin serviciile de mobile banking (Mobilis), internet banking (BRD-NET) sau direct prin telefon, apelând serviciul Vocalis efectuarea plății serviciilor de telefonie, achitarea facturilor de utilități prin debitarea directă a contului, încasarea prin card, la cerere, a dobânzilor pentru depozitele BRD în lei, rambursarea automată a creditului tău de la BRD, optând pentru prelevarea automată a acestora din cont, posibilitatea obținerii unui overdraft temporar destinat finanțării călătoriilor în străinătate, în funcție de capacitatea de rambursare a creditului.

Figura 3.9 Model Card Visa Classic în USD

MasterCard Standard în EURO este un card de debit emis sub egida organizației MasterCard Internațional și este destinat persoanelor fizice pe baza cererii de emitere aprobată de bancă. Cardul poate fi utilizat în țară și străinătate, în mediul electronic și manual, prin imprintere pentru retrageri de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, plăți ale unor bunuri și servicii furnizate de comercianții care afișează marca Visa Classic atât pe teritoriul național cât și internațional. Poate fi utilizat cu condiția menținerii permenente a unei sume minime în cont. Perioada de valabilitate este de 2 ani. Avantajele prezentate sunt: acces permanent la conturile deschise la BRD, direct de pe telefonul mobil conectat la rețeaua Orange sau prin intermediul unui calculator conectat la internet, efectuarea de viramente între conturi prin serviciile de mobile banking(Mobilis), internet banking (BRD-NET) sau direct prin telefon, apelând serviciul Vocalis, efectuarea plății serviciilor de telefonie, achitarea facturilor de utilități prin debitarea directă a contului, încasarea prin card, la cerere, a dobânzilor pentru depozitele BRD în lei, rambursarea automată a creditului tău de la BRD, optând pentru prelevarea automată a acestora din cont, posibilitatea obținerii unui overdraft temporardestinat finanțării călătoriilor în străinătate, în funcție de capacitatea de rambursare a creditului.

Figura 3.10 Cardul MasterCard Standard în EURO

MasterCard Gold este un card de credit, atașat unui cont în lei sau EURO, sub sigla MasterCard Internațional. Poate fi utilizat atât în țară cât și în străinătate, în mediul electronic și manual, prin imprintere, pentru:- retragere de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7;- plăți ale unor bunuri și servicii furnizate de comercianții care afișează marca VisaClasic atât pe teritoriul național cât și în afara granițelor țării. Cardul oferă accesul la o linie de credit de la 3000 până la 10000 Euro sau echivalentul în lei, în funcție de rambursarea creditului. Perioada de valabilitate este de 2 ani de la data emiterii cardului, cu posibilitatea reînnoirii contractului, prin emiterea unui nou card.

Figura 3.11 Model Carduri MasterCard Gold în lei/EURO

Visa Business în RON/EURO. Este un card de debit, emis sub egida organizației VISA Internațional, atașat unui cont în lei /EURO, un mijloc practic și universal de plată a cheltuielilor profesionale curente și este destinat persoanelor juridice române care permit salariaților lor să efectueze în interes de serviciu.Se poate utilize doar pe teritoriul țării pentru a acoperi cheltuielile de protocol (transport, cazare…) și pentru a cumpăra bunuriși servicii atât în meniul electronic (POS), cât și neelectronic de la comercianții ce afișează marca Visa, pentru a efectua retrageri de numerar,în mediul electronic sau neelectronic atât la unitățile B.R.D. –GSG cât și la alte bănci comerciale care afișează sigla. Poate fi utilizat cu condiția menținerii permanent în cont a unei sume minime obligatorii.

Cardul Gadget este un card instant destinat în exclusivitate plății facturilor lautilități, utilizabil în întreaga rețea de ATM-uri BRD și la POS –urile comercianților acceptanți care au afișat însemnele Simplis Facturi. Cardul se eliberează pe loc oricărui client, cetățean roman, care nu are cont încă deschis la BRD, și o dată cu el se acordă o rezervă de 300 RON. Securizat cu un cod PIN,în caz de pierdere clientul poate apela serviciul Vocalis și astfel banii vor fi în siguranță.Cardul poate fi utilizat la oricare din cele peste 1 000 de bancomate BRD

3.7 Sistem informatic IBank implementat de BRD pentru decontările intra și interbancare

Tehnica decontărilor intrabancare on-line. Decontările intrabancare sunt operațiuni între unitățile unei bănci, generate de operațiunile dispuse de persoane fizice, persoane juridice și de operațiunile proprii ale băncii. Se efectuează cu ajutorul unei aplicații informatice și există 3 opțiuni:

cont complet,

cont scurt

cont incert, după cum completează clientul plătitor.

Operațiunea are loc în timo real atât în contul plătitorului cât și în contul beneficiarului sumei. În România există foarte puține bănci care execută astfel de operațiuni (decontări intrabancare on-line), iar dacă în viitor acest sistem va funcționa, decontările perin telex vor avea character excepțional. Pentru început se vor efectua, ca implementare, și decontări de tranșe de timp, din două în două ore. Similar se petrec orele și la Trezorerie. Se preiau datele de OPHT în aplicația informatică, apoi toate operațiunile se validează și se transmit, prin Banca Națională, la Trezorerie. Înregistrările se efectuează automat. Prin programul informatics folosit se dau toate detaliile privind modul concret de lucru al aplicației respective. Unitatea bancară care ordonă efectuarea unei plăți fără numerar din contul unui client al său, sau în nume și cont propriu, sau transferă în calitate de unitate bancară intermediară contravalarea unor documente de decontare primite de la altă Banca, se numește unitate bancară inițiatoare. Unitatea băncii care primește o plată fără numerar prin contul unui client al ei, în nume și în cont propriu sau primește o plată fără numerar în calitate de unitate bancară intermediară, se numește unitate bancară destinatară.Orice operațiune de decontare efectuată între aceste două categorii de unitați bancare se reflectă atât în conturile de bilanț ale băncii inițiatoare cât și în conturile de bilanț ale băncii destinatare. Pentru efectuarea operațiunilor de decontare intrabancară se utilizează obligatoriu programele de gestionare automată a datelor transmise de Direcția Informatică. În sistemul de decontare electronică datele sunt transmise sub formă de fișiere de la agenții/filiale la sucursală. Fișierele rezulate din preluarea datelor la sucursală pentru unitățile din județ se separă în fișiere conținând operațiunile inițiate din cadrul județului pentru alte sucursale sau societăți bancare, acestea transmițându-se în centrală.

Fișierele rezultate la centrală, unde se execută în funcție de preluare expedieri, sunt transferate pe rețeaua de PC-uri către sediile destinație. Documentele de decontare transmise electronic sunt verificate de sediul băncii inițiatoare înaintea transmiterii fișierului la sucursală, respectiv centrală. Înregistrarea unei plăți de un client al băncii, sau de către unitatea bancară intermediară, se realizează prin preluarea identică de către lucrătorul care administrează contul, a tuturor informațiilor din documentul de decontare. Decontarea intrabancară (între unități teritoriale ale acele societăți bancare), este cea mai rapidă, putând fi preluată într-o proporție însemnată de sistemul informatic. Deși decontarea pe support de hârtie presupune transferul fizic al documentelor de decontare între unitatea bancară plătitoare și cea beneficiară, cu autorizarea Băncii Naționale a României ( Rezulamentul nr. 1/1995 emis de BNR), unitățile bancare își pot transfera pe cale electronică instrumentele de plată, urmând ca documentele de plată propriu-zise să urmeze circuitul poștal obișnuit, în final fiind anexate ca documente justificative. Acest tip de decontare este cunoscută în limbajul bancar curent sub denumirea de 

decontare electronică. De obicei, decontarea electronică intrabancară se realizează după următorul algoritm:

unitățile bancare debitează conturile clienților plătitori și trimit la centrală societății bancare fișiere ce conțin date privind plățile către clienții celorlalte unități bancare;

fiecare unitate preia de la centrală tranzacțiile care reprezintă plățile care îi sunt adresate, apoi creditează corespunzător conturile clienților beneficiari;

instrumentele de plată pe suport hârtie urmează circuitul poștal

obișnuit și sunt anexate ca documente justificative.

Decontarea electronică permite transferul rapid al fondurilor între plătitor și beneficiar (în aceeași zi) și automatizează integral operațiile back office.

În continuare vom prezenta procedurile de decontări intra si interbancare oferite de sistemul informatic IBANK implementat de BRD – GSG în rețeaua sa de unități,acțiune ce s-a desfășurat pe parcursul anilor 2009 – 2010 și care permite automatizarea întregii activități bancare .Procedura se adresează administratorului de cont din compartimentul decontări-contabilitate.Utilizatorul primește documentele cu operațiunile ce urmează a fi efectuate în contul clienților privind Transferul de fonduri.Transferurile de fonduri se referă la:

A-sume transferate între clienții acele unități BRD;

B-sume transferate între clienți cu conturi la unități diferite ale BRD.

Documentele utilizate sunt OPH-uri, Cambii, Bilet la ordin și CEC-uri .

A. Sume transferate între clienții aceleași unități BRD –

Aceasta se realizează cu ajutorul procedurii P1400.

P0000 → P1000 →P1400

Se cere numărul document și tip document.

Ecran P1400 – se completează câmpurile aferente

de la Apl – tip cont client plătitor

cont curent – SV

cont curent special – DD

cont de depozit – SA

nr. cont – client plătitor

către Apl – tip cont client beneficiar ( SV, DD, SA)

nr. cont – client beneficiar.

Suma op. – suma transferată

Refer. Op. – referința

Comision – din HL se alege

1 = comisionul se ia din contul plătitorului

Nu se confirmă operațiunea și se tastează 2 = comisionul se va percepe ambilor clienți, caz în care ecranul de plată comision apare pentru fiecare client separat.

După selectare tip comision, sistemul generează două ferestre cu informații despre două conturi implicate în transfer:

Diferite mesaje cu privire la cont

Dacă există sume blocate în cont sau documente neprelucrate la casierie.

Apare apoi ecranul de plată a comisioanelor,

în care se completează:

Valuta – din HL

Suma – generată automat, dar poate fi modificată

Metoda plată: – 1 = dedus ( se deduce din cont) sau 2 = separat ( se percepe în numerar – tip C sau din alt cont al clientului prin virament= Tip X)

Se ce cu D/N confirmare operațiune.

Apare mesajul – prelucrare efectuată. Apăsați ENTER.

! În cazul în care nu există disponibil în contul plătitorului apare mesajul – fonduri insuficiente. Utilizatorul poate ieși din ecran tastând <Delete> sau poate să reia operațiunea cu o sumă care să încadreze în disponibil dacă are această competență.

B. Sume transferate între clienții cu conturi la unități diferite ale BRD

B1. Cazul în care documentul utilizat este ordinul de plată (OPH)

Utilizatorul din unitatea care inițiază plata, verifică documentul prezentat de client, respectiv OPH – ul primit, în conformitate cu NIP și dacă îndeplinește condițiile de a fi recepționat procesează documentul cu ajutorul procedurii P14000 – Transfer de fonduri, astfel:

P000 P1000 P1400

Se cere:

Număr document

Tip document.

Ecran P1400:

Se completează câmpurile:

De la Apl: tip cont client plătitor

Cont curent: SV

Cont curent special : DD

Cont de depozit colateral – SA

Nr cont : client plătitor

Către Apl: tip cont client beneficiar ( SV, DD, SA)

Nr. cont client beneficiar

Suma op: suma transferată

Refer op. : referința

Comision: din HL, se poate alege – 1 = comisionul se ia din contul plătitorului, 2 = comisionul se vaq percepe doar din contul beneficiarului

În cazul în care se dorește perceperea de comisioane de la ambii clienți, se alege 1, se parcurg ecranele până la ecranul de comisioane, care nu se confirmă, apoi se alege 2;

După selectare tip comision, sistemul generează două ferestre cu informații despre cele două conturi implicate în transfer:

Diferite mesaje cu privire la cont

Dacă există sume blocate în cont sau documente neprelucrate la casierie.

Se cere confirmare supervizor.

Apare ecranul de plată a comisioanelor, în care se completează:

Valuta – din HL

Suma – generată automat, dar poate fi modificată

Metoda de plată: 1 = dedus ( se deduce din cont), 2 = separat ( se percepe în numerar – tip C sau din alt cont al clientului prin virament – Tip X).

Se cere cu D/N confirmare operațiune.

Se cere codul Reper.

Apare mesajul: Prelucrare efectuată. Apăsați ENTER.

! În cazul în care nu există disponibil în contul plătitorului apare mesajul Fonduri insuficiente. Utilizatorul poate ieși din ecran tastând <Delete> sau poate să reia operațiunea cu o sumă care să încadreze în disponibil dacă are această competență.

B2. Cazul în care documentul utilizat este cec-ul

Utilizatorul din sucursala beneficiarului primește cec-ul, care va fi încasat de la o altă unitate a BRD, cea a plătitorului.

Acesta verifică cec-ul primit în conformitate cu NIP și dacă îndeplinește condițiile de a fi recepționat procedează astfel pentru procesare:

Înregistrarea depunerii cec-ului spre încasare se realizează cu Procedura P1D10 Depunere cec spre încasare.

În aceeași zi, utilizatorul trimite cec-ul prin fac, la unitatea plătitoare.

Unitatea plătitoare verifică documentulȘ

Toate datele cuprinse în document,

Specimenele de semnături,

Disponibilul din contul plătitorului

După verificare se trimite, prin fax, confirmarea la unitatea care l-a expediat. Faxul confiramt va fi ca orice document acceptat la plată conform NIP ( verificat, vizat, ștampilat, cu data de verificare). În cazul plăților parțiale, pe faxul cu confirmarea de la unitatea plătitorului trebuie să se menționeze suma acceptată conform disponibilului în cont. Astfel, utilizatorul are posibilitatea de a completa suma confirmată de unitatea plătitorului, prin fax.

După ce primește confirmarea unității plătitorului, utilizatorul va procesa cec-ul, utilizând procedura P1D30 – Achitare cec-uri depuse spre încasare.

Tehnica decontărilor interbancare on-line. Procedura se adresează administratorului de cont din compartimentul decontări – contabilitate.

Utilizatorul primește documentele cu operațiunile ce urmează a fi efectuate în contul clienților privind Transferul de fonduri.

Transferul de fonduri se referă la:

C- Compensare BNR – sume de încasat.

D – Compensare BNR – sume de plătit

C. Compensare BNR – sume de încasat

Documentele pot fi OPH-uri sau CEC –uri, ce urmează a fi încasate de la clienții altor bănci comerciale.

Se primește extrasul de cont curent BNR, la care sunt atașate toate documentele justificative, în original.

Aceste documente privesc sucursalele județene și/sau clienții unităților băncii.

C1. Documentul utilizat este ordinul de plată (OPH)

Procedura de realizează astfel:

P0000 → P1000 → P1000→ P1040

Se completează câmpurile:

Opțiune: 1 = crearea unui lot;

Număr pachet cu ENTER va fi generat de sistem sau se introduce numărul de pe bentița pachetului care va fi procesat;

Total sumă din pachet;

Pentru fiecare document se introduce:

Tip document: OPH

ID: număr document ENTER

De la: din HL, banca de la care vine documentul, sucursala de tranzit, contul clientului plătitor;

Data operațiunii: data sistemului;

Prioritatea operațiunii cuprinse în document; din HL

Suma, ENTER; – valuta: din HL, ENTER

La tip și număr de cont pentru clientul beneficiar;

Cod op: din HL, 04 = DepTEF (depunere sume de la clienții altor bănci comerciale);

Ref: referința operațiunii, ENTER

Cod, ENTER și analitic sistem OIS – din HL.

Apare fereastra cu numele băncii comerciale plătitoare și se completează numele clientului acesteia.

Utilizatorul poate vizualiza fiecare document introdus.

În cazul când utilizatorul dorște actualizarea sau ștergerea unor documente se întoarce cu DELETE în câmpul opțiune, unde poate alege din HL opțiunea corespunzătoare.

Dacă utilizatorul a introdus toate documentele din pachet, cu DELETE se întoarce în câmpul OPȚIUNE, se alege din HL opțiunea 2= confirmare lot, care va calcula totalul pachetului ( în cazul în care nu l-a introdus utilizatorul de la început, și va fi introdus acum) și verifică dacă a fost introdus corect totalul lșotului, cu situațiile:

Dacă totalul este corect se cere confirmarea utilizatorului pentru documentele introduse și astfel procesarea pachetului de documente este terminată.

Dacă totalul nu este corect sistemul afișează mesaj de neconcordanță și utilizatorul apasă ENTER și utilizatorul are posibilitatea de a selecta opțiunea de actualizare.

După selectarea opțiunii de actualizare ( opțiunea 7) apare automat pachetul cu toate documentele introduse și AC poate selecta numărul liniei ( nr curent) care conține documentul care este eronat și care necesită modificări. După ce corecțiile au fost făcute se trece la Confirmarea pachetului ( opțiune 2).

Pachetul confirmat este astfel introdus în sistem.

! Meniul P1040 va fi utilizat numai la nivel de sucursale.

Dacă creditările privesc clienții unităților BRD, la nivel de sucursală după introducerea documentelor primite (ecran P1040), fișierele vor fi distribuite către unitățile BRD.

C2. Documentul utilizat este CEC-ul

Depunere cec spre încasare

Cec-ul este depus de un client al BRD, beneficiarul, ce urmează a încasa o sumă de bani de la clientul altei bănci comerciale – plătitorul. Indiferent unde este depus cec-ul, la o unitate BRD sau la o sucursală, operațiunea de înregistrare a acestuia se face utilizând meniul P1D10, astfel:

Ecran P1D10:

Se completează câmpurile:

Tip document: din HL, CEB ( cec barat);

Tip cec: din HL, O = emis de alte bănci, ENTER; serie și nr cec, ENTER;

Suma, ENTER; valuta – din HL;

Banca emitentă și tranzit-ul din HL;

Cont client plătitor;

Cod OIS și analitic;

Număr client; dacă se introduce apare automat clientul ( verificându-se corectitudinea datelor afișate), iar dacă nu se introduce, trebuie tastat mai jos doar contul;

Tip plată: X = transfer;

Aplicație; tip cont client BRD;

Nr cont: client beneficiar.

Se cere cu D/N confirmarea operațiunii.

Apare miniecranul de platyă comisioane, unde se completează:

Valuta: din HL;

Suma: apare implicit, dar poate fi modificată;

Metoda plată: din HL, poate fi: 1= dedus ( se deduce din cont); 2= separat ( se percepe în numerar = tip C sau din alt cont al clientului prin virament = Tip X).

Dacă cec-ul este depus la o unitate BRD se transmite letric de la unitate la sucursală.

Sucursal le transmite la verificare/compensare la BNR.

Cec-urile admise și/sau respinse la compensare vor veni a doua zi la sucursală.

Sucursala remite la unitatea beneficiară extrasul de cont care are anexat Borderoul CEC-ului pentru care s-a efectuat plata.

Achitare cec:

În funcție de locul unde a fost depus cec-ul se va procesa și încasarea lui prin procedura P1D30.

P000 P1000 P1D00 P1D30

Ecran P1D30:

Se completează câmpurile:

Serie și număr cec ( dacă nu se completează, vor apare toate cecurile încasate ale clientului respectiv);

Cont client care încasează cec-ul.

Se afișează automat cec-ul respectiv, iar în câmpul Opțiune se alege din HL cea dorită ( exemplu. 3= Achitare cec), ENTER;

Intrare: nr rând ( cec) care se încasează, ENTER;

Apare automat miniecranul cu suma inițiată și cea încasată ( se poate modifica suma încasată, conform documentelor venite de la BNR din compensare). Astfel, această sumă poate fi mai mică decât cea inițială ( plată parțială).

Se cere confirmare cu D/N.

Apare ecranul de plată comisioane, în care se completează:

Valuta: din HL;

Suma: apare implicit, dar poate fi modificată;

Metoda plată: din HL, poate fi: 1= dedus ( se deduce din cont); 2= separat ( se percepe din alt cont al clientului în numerar = C sau prin virament = X).

Dacă nu se continuă introducerea de alte încasări cecuri, se iese din ecran cu DELETE.

Apare mesajul: Achitat.

! Cu procedura P1D20, sistemul permite interogarea cecurilor depuse spre încasare, precum și cele neachitate sau refuzate.

D. Compensare la BNR: sume de plătit

D1. Operațiuni inițiate de clienții băncii, persoane juridice și persoane fizice

D2. Operațiuni inițiate de organele abilitate pentru recuperarea unor creanțe bugetare sau instituirea unor propriri ( titluri executorii)

D1. Operațiuni inițiate de clienții băncii, persoane juridice și persoane fizice

Documentele sunt ordin de plată, ordin de plată pentru trezorerie ( plăți curente la buget), cambii, bilete la ordin și cec-uri.

La unitatea centrală

La unității locale ( suscursale, agenții)

La unitatea centrală

Operațiunile de plată sunt generate folosindu-se operațiunea de setare a unui transfer extern – P3040.

P000 P3000 P3040

Se cere:

Opțiune: 3 = setare (HL);

Cod aplicație: tip cont client plătitor;

Nr cont client plătitor;

Nr document ( se introduce)

ENTER;

Tip document: CEB sau OPH sau OPT.

Într-un miniecran apar informații privind soldul disponibil al contului.

Ecran P3040:

Se completează câmpurile:

Data transferulu;

Tip transfer: D = debit cont;

Suma de plată, ENTER;

Referințe privind operațiunea, ENTER;

Cod, ENTER și analitic OIS;

Cod bancă ( unde se face transferul): din HL, ENTER;

Tranzit: sucursala băncii clientului care încasează;

Nr cont al clientului beneficiar, ENTER;

Numere clientului beneficiar, ENTER;

Se cere confirmare supervizor.

Apare miniecranul de plată a comisioanelor, unde se completează câmpurile:

Valuta: din HL;

Suma: apare implicit dar poate fi modificată;

Metoda plată;

1 = dedua ( se percepe din cont);

2 = separat ( se percepe în numerar = tip C sau din alt cont al clientului prin virament = tip X).

Sistemul cere introducerea codului REPER.

Calculul codului reper se face cu procedura P1SC în care se cere:

Numărul contului plătitorului

Suma de plată

Data plății.

Apare mesajul: Înregistarea adăugată.

Documentele procesate vor ajunge la Transfond pentru compensare, după parcurgerea tuturor procedurilor specifice de distribuie a fișierelor și a procedurii de procesare a decontărilor cu sucursalele.

La sucursală se vor procesa operațiuni la distanță/extragere operațiuni pe loturi pentru a prelucra/ extrage plățile inițiate de unitățile locale. Pentru fiecare plată sunt generate și înregistrate operațiuni contabile de plată, utilizând procedura înregistrării operațiunilor pe loturi.

Sucursala merge la compensare Transfond.

După ce a fost procesată/ extrasă fiecare plată, când primește Extrasul de cont de la Transfond, sucursala confirmă care din documentele de plată au fost admise în compensare.

Procesare la unitățile locale ( sucursale, agenții)

Pentru procesarea documentelor de plată care urmează să intre în compensare la BNR se utilizează procedura P3040 – Transferuri externe, descrisă anterior, la punctul 1.1.

Documentele introduse vor ajunge la Transfond pentru compensare după procesarea tuturor procedurilor specifice de pregătire a fișierelor rezultate prin introducerea documentelor de la unitatea centrală, precum și a procedurilor se extragere a fișierelor pregătite la unitățile locale care intră în compensare.

D2. Operațiuni inițiate de organele abilitate pentru recuperarea unor creanțe bugetare sau instituirea unor propriri ( titluri executorii)

Documentele se primesc direct la unitatea locală sau centrală, acolo unde are cont plătitorul.

Utilizatorul primește OPHT-urile și verifică cf NIP.

Procedura pentru înregistrarea documentului este:

P0000 → P1000 → P1O00 → P1O40

Se cere:

Opțiune 1- creare lot nou ( din HL);

Nr lot (pachet): cu ENTER este generat automat;

Total lot: suma totală a pachetului;

→ Ecran P1O40:

Pentru fiecare document se introduce:

Tip document (OPT);

ID: număr document;

De la: din HL, banca de la care vine documentul, sucursala de tranzit, contul clientului plătitor;

Data oprațiunii: data sistemului;

Prioritatea operațiunii cuprinse în document ( din HL);

Suma, ENTER;

Valuta: din HL, ENTER;

De la: tip și număr cont pentru clientul plătitor;

Cod operațiune: din HL, 21 = RetrTEF ( plată client BRD către o instituție externă);

Ref: referința operațiunii;

Cod, ENTER și analitic sistem OIS – din HL.

Apare fereastra cu numele instituției beneficiare și se completează numele clientului acesteia.

Utilizatorul poate vizualiza fiecare document introduc.

În cazul când utilizatorul dorește actualizarea sau ștergerea unor documente, cu DELETE se întoarce în câmpul Opțiune, unde poate alege din HL opțiunea corespunzătoare.

Dacă utilizatorul a introdus toate documentele din pachet, cu DELETE se în toarce în câmpul Opțiune, unde alege din HL opțiunea 2 = Confirmare lot care va calcula totalul pachetului ( în cazul în care nu l-a introdus utilizatorul la început, și va fi introdus acum) și verifică dacă a fost introdus corect totalul lotului, cu situațiile:

Dacă totalul este corect se cere confirmarea utilizatorului pentru documentele introduse și astfel procesarea pachetului de documente este terminată.

Dacă totalul nu este corect sistemul afișează mesaj de neconcordanță și utilizatorul apasă ENTER având astfel posibilitatea de a selecta opțiunea de actualizare.

După selectarea opțiunii de actualizare ( opțiunea 7) apare automat pachetul cu toate documentele introduse și utilizatorul poate selecta numărul liniei ( nr curent) al documentului care este eronat și care necesită mofificări. După ce corecțiile au fost făcute se trece la Confirmarea pachetului (opțiune 2).

Pachetul confirmat este astfel introdus în sistem.

Se poate confirma că în general băncile comerciale sunt pregătire pentru decontări electronice effectuate în timp real. În present Transfond desfășoară activitatea de decontare pe support de hărtie pentru plățile de mică valoare, iar parallel se ocupă de crearea sistemuli electronic de plăți, care cuprinde trei module:

ACH – automatic clearinghouse

Modul de plăți de mică valoare

Evidența titlurilor se stat, folosite în garantarea bilateral, de către băncile comerciale, în procesul de decontare interbancară.

De asemenea multe bănci comerciale au implementat sistemul home ( electronic) banking automatizând relația client – bancă, iar la mijloc există sistemul național de plăți bazat pe support de hârtie.