Sanse de Dezvoltare Pentru Imm Uri In Economia Romaneasca

ȘANSE DE DEZVOLTARE PENTRU IMM-uri ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ

INTRODUCERE

SECTORUL DE IMM-URI LA NIVEL EUROPEAN

Aspecte privind Întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană

Susținerea IMM-urilor de către Uniunea Europeană

Small Business Act pentru Europa

SECTORUL DE IMM-URI DIN ROMÂNIA

Noțiuni generale

Rolul IMM-urilor în societatea românească

Criza financiară și efectele acesteia asupra sectorului de IMM-uri

Importanța dezvoltării IMM-urilor în economia românească

Relația dintre IMM-uri și PIB-ul României

Rolul băncilor în susținerea și dezvoltarea IMM-urilor

Sistemul fiscal din România și Întreprinderile mici și mijlocii

Small Business Act în România

STUDIU DE CAZ. ȘANSE DE DEZVOLTARE PENTRU IMM – S.C. ZEN SPORT S.R.L. ÎN ROMÂNIA

Prezentare S.C. ZEN SPORT S.R.L.

Analiza SWOT

Strategii de dezvoltare

Responsabilitate etică

T.V.A. la încasare, avantaj sau dezavantaj

Fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană

Soluție de finanțarea din partea unei bănci accesată de S.C. ZEN SPORT S.R.L.

Alte produse și servicii oferite de bănci ce pot ajuta S.C. ZEN SPORT S.R.L. în drumul către dezvoltare

Protejarea afacerii cu ajutorul băncilor

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă pentru România unul dintre cele mai importante sectoare existente în economie, aceasta bazându-se pe rezultatele acestora.

Lucrarea tratează o temă deosebit de importantă, prezentând și analizând șansele de dezvoltare ale întreprinderile mici și mijlocii în economia românească. De aceea, demersul științific necesar elaborării lucrării a avut la bază convingerea că performanțele economiei depind, în cea mai mare parte, de cantitatea și calitatea întreprinderilor mici și mijlocii.

Motivez alegerea acestei teme de disertație, prin dorința de a studia un subiect de actualitate și de a înțelege mai bine funcționalitatea acestui sector, într-o perioadă marcată de schimbări frecvente datorate crizei economice mondiale. Economia românească se sprijină într-o mare măsură pe acest sector, dar care este amenințat din cauza aspectelor nefavorabile ale economiei, dar și de reglementările legislative care nu favorizează întotdeauna menținerea și dezvoltarea lor. Privind în viitor, către o societate înfloritoare din punct de vedere economic, trebuie să găsim soluții care să vină în ajutorul acestor întreprinderi atât de necesare prosperității economice.

Lucrarea este structurată în trei capitole, fiecare capitol având mai multe subcapitole. În primul capitol îmi propun să analizez generalitățile privitoare la sectorul întreprinderilor mici și mijlocii la nivelul Uniunii Europene, cu referire la elemente specifice ale acestui sector, susținerea lui de către Uniunea Europeană și prezentarea succintă a programului Small Business Act.

Cel de-al doilea capitol prezintă întreprinderile mici și mijlocii din România, prezentând rolul acestora în societatea românească, importanța dezvoltării lor, rolul băncilor și alte aspecte.

În cel de-al treilea capitol mi-am propus să realizez o descriere a unei microîntreprinderi din România, S.C. ZEN SPORT S.R.L., analizând activitatea și organizarea acesteia, punând accent pe strategiile de dezvoltare și soluțiile de finanțare din partea băncilor, realizând și un interviu cu unicul întreprinzător al acestei firme, Marius Zencenco. Lucrarea se încheie prin concluzionarea asupra rezultatelor analizei realizate pe parcursul celor trei capitole amintite anterior.

SECTORUL DE IMM-URI LA NIVEL EUROPEAN

Aspecte privind Întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană

Întreprinderea reprezintă cea mai esențială componentă a economiei în ansamblu, prin aceasta înțelegând o organizație întreprinsă de o persoană sau un grup de persoane, care utilizează mijloacele economice, desfășurând activități cu caracter benefic pentru societate, având ca scop final obținerea de profit.

„IMM” reprezintă acronimul pentru întreprinderi mici și mijlocii (conform Recomandarea 2003/362/CE a Comisiei). Întreprinderile mici și mijlocii se disting de celelalte tipuri de întreprinderi prin numărul de angajați și cifra de afaceri sau bilanțul total.

Tabel 1. Criterii de clasificare ale IMM-urilor în Uniunea Europeană

Întreprinderile mici și mijlocii predomină în toate țările comunitare sau membre ale Uniunii Europene, reprezentând 99 % din totalul firmelor, având un rol substanțial în furnizarea locurilor de muncă și obținerea produsului intern brut (PIB). Acestea sunt foarte importante prin prisma efectelor pe care le au asupra calității vieți indivizilor și asupra dezvoltării economice a unui stat.

Întreprinderile mici și mijlocii sunt atât de importante pentru orice stat membru al Uniunii Europene și nu numai din următoarele motive obiective:

Creează locuri de muncă pentru cea mai mare parte a societății;

Oferă cea mai marte parte a produselor/serviciilor existente pe piață, necesare populației;

Sunt un factor decisiv în dezvoltarea economică a fiecărei țări, performanțele acestora influențând aspectele economice;

Reprezintă principalele generatoare de valoare adăugată în orice țară.

În general, se vorbește de aportul IMM-urilor la creșterea și dezvoltarea economiei, însă microîntreprinderile sunt cele care aduc cea mai mare contribuție la ocuparea forței de muncă, în timp ce întreprinderile medii au contribuția cea mai mare la valoarea adăugată, conform raportului anual al Comisiei Europene publicat în 2014:

Tabel 2. Contribuția IMM-urilor din Uniunea Europeană la valoarea adăugată

Susținerea IMM-urilor de către Uniunea Europeană

Uniunea Europeană, de la înființarea sa în anul 1956, a arătat interes către dezvoltarea sectorului de IMM-uri, aceste acțiuni făcând parte din strategia de dezvoltare a țărilor, urmărindu-se creșterea economică, a locurilor de muncă, dezvoltarea unor sectoare aflate în impas, a bazelor industriale, și altele.

De-a lungul timpului au fost realizate diverse programe care urmăresc încurajarea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, unele dintre acestea fiind:

Programul Integrat al IMM-urilor (1994);

Action Plan (1996);

Al cincilea program-cadru de cercetare științifică pentru perioada 1999-2004 (1998-Bruxelles);

Programul de acțiune pentru IMM-uri;

The European Charter for Small Enterprises (iunie 2000);

Observatorul European al IMM-urilor (2003);

Small Business Act pentru Europa (2008).

Small Business Act pentru Europa

Small Business Act pentru Europa a fost adoptat în iunie 2008 demonstrând astfel dorința politică a Comisiei de a prezenta și recunoaște rolul important pe care Întreprinderile mici și mijlocii le au în economia Uniunii Europene. Acesta are ca scop principal dezvoltarea spiritului antreprenorial, dar și creșterea și promovarea IMM-urilor, oferindu-le ajutor în problemele cu care se confruntă și care îi opresc dezvoltarea. Acest act este destinat tuturor companiilor independente care au mai puțin de 250 de angajați, acest lucru aplicându-se la „99% din totalul întreprinderilor europene”.

La baza acestui act european se află convingerea că antreprenorii, în general, trebuie să aducă recunoaștere acestuia pentru a avea succes. Persoanele care doresc să își deschidă o astfel de afacere trebuie să se gândească la diverse aspecte care să o facă atractivă și la fel de important, să înțeleagă cât de importante sunt Întreprinderile mici și mijlocii pentru prosperitatea economică.

Denumirea de „Act” oferit acestei inițiative accentuează încă o dată dorința politică de a situa Întreprinderile mici și mijlocii într-un rol central în economie și de a pune în aplicare un cadru politic pentru statele membre ale Uniunii Europene:

„10 principii ce au rolul de a pune în aplicare politicile Small Business Act atât la nivelul Uniunii Europene cât și la cel al statelor membre:

Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat;

Asigurarea posibilității pentru antreprenorii cinstiți care au dat faliment de a beneficia în mod rapid de o a doua șansă;

Definirea regulilor după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” ;

Asigurarea reactivității administrațiilor la nevoile IMM-urilor;

Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor: Facilitarea participării IMM-urilor la achizițiile publice și exploatarea mai judicioasă a posibilităților oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat;

Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și punerea în aplicare a unui cadru juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia tranzacțiilor comerciale;

Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite de piața unică;

Promovarea ameliorării competențelor în interiorul IMM-urilor și a tuturor formelor de inovație;

Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în oportunități;

Încurajarea și sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creșterea piețelor.

Noi propuneri legislative realizate după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”:

Regulament general de exceptare pe categorii în ceea ce privește ajutoarele de stat;

Regulament privind statutul de societate privată europeană;

Directivă privind coeficientele TVA reduse.

Noi măsuri strategice care vor pune în aplicare aceste principii conform necesităților IMM-urilor.”

SECTORUL DE IMM-URI DIN ROMÂNIA

Noțiuni generale

„Întreprinderile mici și mijlocii sunt entități economice în care criteriul de bază de definire și clasificare este cel al numărului de salariați”, dar se mai pot întâlni și alte criterii precum: cifra de afaceri, profitul, mărimea activelor sau a capitalului investit.

Astfel, Întreprinderile mici și mijlocii sunt împărțite în trei subgrupe așa cum aminteam si în cazul celorlalte țări din Uniunea Europeană, astfel:

Tabel 3. Criterii de clasificare ale IMM-urilor în România

Există anumite avantaje ce se regăsesc doar în cazul acestui tip de întreprinderi, precum:

Capacitate de inovare atunci când piața o cere;

Grad mare de adaptabilitate la cerințele pieței;

Sistem de informare direct, respectiv o circulație corectă a informațiilor/deciziilor;

Gestionare mai eficientă a resurselor umane, dar și crearea unor noi locuri de muncă.

Rolul IMM-urilor în societatea românească

Întreprinderile mici și mijlocii din România au cea mai mare pondere în economia românească, ele reprezentând aproximativ 99 % din numărul total de întreprinderi, la fel ca și în cazul întreprinderilor mici și mijlocii în Uniunea Europeană.

Conform analizei pieței din România cu privire la anul 2014, cea mai mare pondere o au microîntreprinderile (79,09 %), urmate de întreprinderile mici cu 16, 51 % și cele mijlocii cu 4,4 % (Figura 1).

Figura 1. Structura eșantionului în funcție de dimensiunea IMM-urilor 2014

În România, la fel ca și în celelalte state membre ale Uniunii Europene, Întreprinderile mici și mijlocii sunt cele mai importante firme fiind principalul furnizor al locurilor de muncă. Statisticile arată că în anul 2012, 71, 5% din salariați au lucrat în societăți cu capital privat, observându-se o ușoară creștere față de anul 2011 (Figura 2).

Figura 2. Structura eșantionului în funcție de numărul salariaților care au lucrat în societăți cu capital privat în 2012

Pentru a se aprecia cât mai exact direcția în care economia românească se îndreaptă, voi prezenta „Ponderea firmelor profitabile și evoluția acesteia între 2008 și 2012”, aceasta fiind realizată pe baza rezultatului bilanțier final, deoarece în acest fel se poate evidenția situația economică la sfârșitul exercițiului financiar respectiv. De menționat este faptul că față de anul 2008, ponderea IMM-urilor care au înregistrat rezultat net pozitiv a scăzut cu 5, 3%, ajungând la o pondere de 41, 1%. Acest lucru ne arată că evoluția nu este cea așteptată și mai ales dorită, climatul de afaceri având nevoie de mai multă atenție (Figura 3).

Figura 3. Ponderea firmelor profitabile și evoluția acesteia între 2008 și 2012

Criza financiară și efectele acesteia asupra sectorului de IMM-uri

Situația economică actuală din România, dar și din restul Europei este încă influențată de criza economică mondială. Chiar dacă se încearcă o evoluție pozitivă a economiei, efectele negative ale recesiunii economice mondiale încă persistă. Cea mai mare parte din întreprinderile mici și mijlocii s-au confruntat cu probleme considerabile în perioada octombrie 2010 – martie 2014, unele dintre acestea fiind mult prea vulnerabile astfel că nu au rezistat, iar altele au trecut cu greu peste obstacolele aduse de criza economică, existând totuși și un procent de 8, 44% care și-a dezvoltat activitatea (Figura 4).

Figura 4. Dinamica activității IMM-urilor investigate

în perioada octombrie 2010 – martie 2014

Datorită acestor efecte negative și a dificultăților cu care întreprinzătorii s-au întâlnit, a existat și un impact psihologic al acestei situații dilematice asupra acestora. Chiar dacă economia a început să aibă evoluții mai bune, efectele recesiunii nu vor dispărea în câteva luni sau ani, astfel că aceste incertitudini legate de situația economică prezentă și viitoare au un impact psihologic asupra antreprenorilor, 46, 86% dintre aceștia fiind destul de afectați de situația economică actuală, doar în cazul a 3,07% fiind fără impact (Figura 5).

Figura 5.

Impactul psihologic al situației economice actuale asupra întreprinzătorilor

Importanța dezvoltării IMM-urilor în economia românească

Tabel 4. Date estimate pentru anul 2013 bazate pe cele din 2008 oferite de Eurostat

cu privire la situația României

Potrivit acestor date statistice cu privire la număr de întreprinderi și cel al angajaților de poate observa foarte clar faptul că economia României este dominată de întreprinderi mici și mijlocii, iar mai mult de jumătate din populația cu loc de muncă se regăsește tot în acest segment de piață.

Criza economică a afectat destul de grav acest sector, Întreprinderile mici și mijlocii fiind serios afectate, astfel că recuperarea și implicit dezvoltarea acestora este esențială, economia românească bazându-se pe rezultatele acestora. Comparativ cu firmele mari, IMM-uri se dezvoltă mai greu, având nevoie de mai mult timp deoarece sunt mai puțin inovatoare sau competitive.

Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii înseamnă în același timp dezvoltarea economiei moderne, contribuția acestora fiind vitală pentru creșterea economică a României. Acestea au o multitudine de efecte pozitive, fie de natură economică, fie de natură socială: oferă cel mai mare număr de locuri de muncă (lucru benefic pentru combaterea șomajului), aport semnificativ la Produsul Intern Brut al țării, principalele generatoare de valoare adăugată, purtătoarele ofertei pentru cea mai mare parte a produselor/serviciilor.

Relația dintre IMM-uri și PIB-ul României

Produsul intern brut, prescurtat și PIB reprezintă un indicator macroeconomic. Acesta reflectă valoarea brută a producției finale pe o perioadă de timp, de către agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul unei țări.

Dintotdeauna s-a vorbit despre sectorul întreprinderilor mici și mijlocii ca fiind principalul element al creșterii economice, deoarece acesta generează o semnificativă parte a cifrei de afaceri și oferă locuri de muncă pentru o mare parte a populației. Aceste firme sunt foarte importante, deoarece, de exemplu, în condiții de instabilitate economică se pot adapta mult mai ușor la modificările intervenite în economie, fiind mai flexibile față de marile companii.

Economia României este susținută de activitatea marilor companii, dar și de cea a IMM-urilor. Deși ponderea IMM-urilor este foarte mare, de aproximativ 99%, influența acestora în Produsul Intern Brut al țării este semnificativ mai mică, de aproximativ 55%. Însă conform estimărilor pentru anul 2013, P.I.B. a fost de 631130,1 milioane lei, existând o creștere cu 3,5 procente față de anul 2012. În anii precedenți, Produsul Intern Brut a crescut în 2012 doar cu 0, 6 % (față de 2011) , iar în 2011 cu 2,3% (față de 2010). Astfel se constată o creștere semnificativă, care poate semnifica semnul redresării pieței economice din România.

Aceste lucruri dăunătoare societății, dezvoltării economiei, sunt și o consecință a neinformării, necunoașterii în rândul antreprenorilor, care se bazează pe un minimum de cunoștințe atunci când înființează o afacere, neștiind cum să răspundă prin acțiuni și strategii într-un cadru de nevoie absolută de regenerare, motiv pentru care doar aproximativ 40% din IMM-uri obțin profit.

Rolul băncilor în susținerea și dezvoltarea IMM-urilor

Accesul la credite bancare este crucial pentru supraviețuirea și creșterea întreprinderilor mici și mijlocii. Acestea depind într-o mare măsură de puterea de a investi în inovație, restructurare, și altele, putere care se referă la resurse financiare, iar în momentul în care întreprinderea nu dispune de astfel de capital este important să aibă acces la alte surse de finanțare.

Sistemul bancar din România este format din 40 de instituții de credit. La sfârșitul anului 2013 acesta includea:

Două bănci cu capital integral sau majoritar de stat;

Trei instituții cu capital majoritar privat autohton;

25 de bănci cu capital majoritar străin;

9 sucursale ale unor bănci străine;

O organizație cooperatistă de credit.

Sectorul bancar românesc nu a fost grav afectat de perioada de criză, marcând pierderi în perioada 2010-2012, însă neavând nevoie de sprijin din fonduri publice. Din anul 2013 a început să se înregistreze profit. După această perioadă, băncile au trecut printr-o reformare, numărul unităților bancare și cel al angajaților din acest sistem suferind modificări.

Cu privire la rolul băncilor în susținerea și dezvoltarea IMM-urilor în România putem spune că acestea reprezintă elementul principal, acestea fiind dependente de finanțarea bancară (asigură 92% din totalul finanțărilor).

Astfel, băncile din România au diversificat programele destinate IMM-urilor, acestea putând alege creditele, programele de finanțare care îi avantajează, în funcție de necesități. Exemple de credite oferite de bănci care au menirea de a veni în ajutorul IMM-urilor:

Banca Transilvania:

Linii de credit – capital de lucru;

Factoring și scontări;

Credite pe termen mediu și lung;

Cofinanțări Programe Europene.

Banca Comercială Română:

Overdraft;

Credit pe obiect;

Facilitatea de credit multiprodus multivalută;

Credit pentru investiții;

Credit ipotecar.

Banca Românească:

Credit pentru capital de lucru;

Credit de investiții;

Descoperit de Cont Autorizat.

În anul 2014, 22,43% din întreprinderile mici și mijloci au apelat la credite bancare, această soluție fiind a doua după autofinanțare, ceea ce demonstrează faptul că atunci când acestea au nevoie de finanțare și nu dispun de sumele necesare, prima variantă este obținerea unui credit bancar.

Băncile de pe piața românească cele mai apreciate de antreprenori sunt: Banca Comercială Română, BRD-Groupe Societe Generale și Banca Transilvania.

Figura 6. Băncile cele mai apreciate din România de antreprenorii IMM-urilor

Pentru a observa nivelul la care România se află în acest moment din punct de vedere al sistemului bancar, voi prezenta impactul pe care acesta l-a avut asupra economiei din Germania.

În acest moment, Germania are cea mai înfloritoare economie din întreaga Europă. Consider că este important să ne alegem modele de la care putem învăța, indiferent de domeniu. Sistemul bancar german este foarte competitiv, acesta fiind constituit din: bănci private, băncii cooperatiste și bănci de economii de stat. În timp ce în România majoritatea băncilor are capital străin, în Germania 60% dintre bănci au capital autohton. Există mai mult de 2000 de bănci individuale în Germania, cu mult mai mult decât în România, ceea ce arată foarte clar gradul de concurență de pe piața germană. Numărul întreprinderilor mici și mijlocii din Germania care se bazează pe creditele bancare a scăzut în ultimii 4 ani, chiar dacă băncile le oferă condiții mai bune de împrumut, rate fixe pentru 10 ani sau mai mult, condiții mai bune de rambursare, și altele. Acest lucru demonstrează faptul că piața germană a depășit mai repede efectele negative ale crizei economice, ajungând la nivelul la care întreprinderile mici și mijlocii se pot autofinanța, se pot dezvolta prin forțele proprii, în timp ce în România abia acum întreprinderile de acest fel au început să aibă încredere în creditele bancare.

Un exemplu de credit bancar pe care nu l-am întâlnit în ofertele băncilor analizate este Creditul bancar pentru inovație – ERP Program de inovație oferite de KFW Bankgruppe.

ERP este un sistem de planificare a resurselor întreprinderii care facilitează integrarea tuturor informațiilor dintr-o organizație într-o platformă unică, oferind: transparență a datelor, facilitarea accesului la informațiile utile, control total asupra a ceea ce se întâmplă în interiorul companiei, dar ajută și în luare de decizii și în elaborarea strategiilor

Acesta instrument software este destinat întreprinderilor ca o măsură de cercetare și dezvoltare. Fondurile disponibile sunt: până la 100% din costurile investiției eligibile pentru finanțare, dar nu mai mult de 5 milioane de euro pe un proiect. Acest împrumut este interesant în sine, deoarece vizează dezvoltarea, viitorul întreprinderilor, însă și condițiile acestuia îl fac special:

10 ani de dobânzi fixe și atractive, care oferă o bază solidă pentru calcul;

Rată a dobânzii redusă pentru întreprinderile mici;

Rambursare – perioada de început gratuită;

Opțional: capital pentru datorii.

Sistemul fiscal din România și Întreprinderile mici și mijlocii

Sistemul fiscal din România ar trebui să fie unul clar, concis și bine dezvoltat care să vină în ajutorul întreprinderilor mici și mijlocii. Dintotdeauna s-a vorbit de importanța IMM-urilor în economie încercând a se găsi soluții de susținere a acestor în drumul lor spre revigorare sau dezvoltare. Însă, în realitate lucrurile nu sunt atât de clare, Codul fiscal suferind zeci de modificări doar în anul 2013, încurcând astfel strategiile pe termen scurt și lung ale antreprenorilor. Există diferite exemple de schimbări ale regimului fiscal aplicabil IMM-urilor, care nu au avut impactul pozitiv așteptat din cauza neclarităților sau a modificărilor ulterioare aplicate, unele dintre acestea fiind:

TVA la încasare pentru firmele cu o cifră de afaceri mai mică de 500.000 de euro (obligativitatea acestuia a durat un singur an);

Schimbarea impozitului pe profit pentru firmele cu o cifra de afaceri mai mică de 65.000 euro în anul 2012;

Certificarea fiscală.

Însă există și articole din Codul Fiscal care ajută și încurajează Întreprinderile mici și mijlocii, precum:

Deducerea TVA-ului pe baza bonurilor fiscale (HG nr. 84/2013);

Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici (Art. 152);

Plata taxei la buget (Art. 157, alineatele 3 și 4);

Amortizarea fiscală (Art. 24).

Una dintre reglementările care consider că a venit în ajutorul microîntreprinderilor face referire la sistemul european de raportare financiară simplificat. Această reglementare contabilă privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate transpune parțial Directiva 2013/34/UE și a intrat în vigoare la data de 01.01.2015, după ce a fost publicată în Monitorul Oficial 963 din Decembrie 2014. Aceste reglementări referitoare la: planul de conturi general, formatul situațiilor financiare anuale, conținutul conturilor contabile, reguli pentru întocmirea situațiilor financiare consolidate, și altele au rolul de a reduce cheltuielile administrative de acest fel pentru microîntreprinderi, dar și de a simplifica acest proces.

Astfel, sistemul fiscal este foarte important pentru întreprinderile mici și mijlocii, deoarece reglementările acestuia pot ajuta firmele, așa cum Guvernul afirmă că dorește, dar în același timp le pot provoca dispariția.

Small Business Act în România

Small Business Act, așa cum am prezentat în primul capitol, urmărește dezvoltarea IMM-urilor, acesta având impact pozitiv și asupra României.

Urmărind performanțele Small Business Act în România între anii 2008 și 2014, programul privind antreprenoriatul a progresat cel mai mult, fiind urmat de accesul la finanțare și ajutorul de stat și achizițiile publice, în timp ce programe cu privire la aptitudini și inovație sau internaționalizare au înregistrat un progres scăzut.

Prezentarea evoluției performanțelor programelor elaborate de Small Business Act:

Antreprenoriatul. Acesta a înregistrat cel mai ridicat progres, cu progrese semnificative în ultimii ani. România, având o economie bazată mai mult pe eficientă decât pe inovare are mai multe afaceri de tip start-up decât întreprinderi eficiente și stabile. Chiar dacă mediul economic îi întâmpină pe tineri cu obstacole sau dificultăți, aceștia au totuși intenții antreprenoriale mai ridicate decât în celelalte țări membre, fiind apreciat faptul că școala cultivă acest spirit. Însă, doar 32% din antreprenorii români (comparativ cu 47% antreprenori europeni) au început o afacere ca urmare a identificării unei oportunități și a dorinței de a fi independent din punct de vedere financiar, restul de 68% hotărând acest lucru doar din lipsă de alte alternative. În 2013, 576 tineri antreprenori au primit suport și finanțare pentru planurile de afaceri.

A doua șansă. Condițiile pentru cea de-a doua șansă sunt relativ nefavorabile, deoarece în România antreprenorii care au eșuat într-o afacere trebuie să aștepte până la terminarea procedurii de insolvență care durează în medie 3.3 ani comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, unde durează 2 ani. Conform datelor Băncii Mondiale, România se află pe ultimul loc în ceea ce privește eficacitatea procedurilor de insolvență.

Ajutoarele de stat și achizițiile publice. Performanțele României în acestea sunt medii, însă cota IMM-urilor în valoarea contractelor de achiziții publice este în creștere (30% din Întreprinderile mici și mijlocii din România au participat în 2013 într-o procedură de achiziții publice). Ajutoarele de stat au rolul de a ajuta la creșterea investițiilor în IMM-uri, la crearea de noi locuri de muncă și realizarea unor produse mai competitive.

Accesul la finanțare. Sistemul bancar din România a început din anul 2013 să folosească scheme de finanțare noi, mai flexibile, care să vină în ajutorul antreprenorilor. Condițiile de acces la sprijin financiar au devenit mai puțin restrictive, de asemenea. În aceeași situație se regăsește și accesul la fondurile structurale, procedurile fiind simplificate.

Aptitudini și inovație. Lipsa de inovație și un deficit de forță de muncă calificată par a fi principalele probleme ale României în ceea ce privește competitivitatea. Toți indicatorii de inovație se află sub media Uniunii Europene. Astfel, în 2013 Guvernul a creat 4 incubatoare de afaceri și a adus îmbunătățiri altor 10 deja existente, oferind astfel suport pentru dezvoltarea IMM-urilor.

STUDIU DE CAZ. ȘANSE DE DEZVOLTARE PENTRU IMM – S.C. ZEN SPORT S.R.L. ÎN ROMÂNIA

Prezentare S.C. ZEN SPORT S.R.L.

Firma ZEN SPORT este o societate comercială cu răspundere limitată, plătitoare de T.V.A.. Aceasta este o microîntreprindere înființată la data 03.05.1995 care a desfășurat diferite activități economice. Însă, din anul 2002, întreprinzătorul acesteia a constatat că piața articolelor sportive nu este dezvoltată la nivel național, existând la acel moment puțini producători, dar mulți importatori, astfel încât s-a hotărât schimbarea domeniului de activitate (Cod CAEN 3230), concentrându-se până astăzi doar pe acest segment de piață. A fost înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J29/678/1995, având Codul Unic de înregistrare RO7303494.

În consecință, S.C. ZEN SPORT S.R.L. produce și comercializează articole sportive, în special echipamente sportive, pentru mai multe ramuri sportive, precum: fotbal, handbal, volei, baschet, etc., folosind tehnologii de ultimă generație, acestea fiind realizate exclusiv pe comandă. Sediul social se află în orașul Boldești-Scăeni, Județul Prahova, acolo fiind și atelierul de producție.

Fiind o microîntreprindere nu a fost ocolită de efectele negative ale crizei economice care și-a făcut simțită prezența din 2008 și până astăzi. Însă, cu o restrângere a activității care a afectat implicit și Cifra de afaceri a reușit să supraviețuiască, aflându-se acum în perioada de recuperare, căutând soluții și elaborând strategii pentru dezvoltare.

Astfel, în anul 2008, microîntreprinderea se afla la apogeul existenței sale, înregistrând cele mai bune rezultate din istoria sa, având 6 angajați și o Cifra de afaceri de 847 201 lei, în timp ce bilanțul contabil de la sfârșitul anului 2013 arată un număr de doar 3 angajați, cifra de afaceri ajungând la doar 309 198 lei.

Figura 7. Cifra de afaceri a firmei ZEN SPORT

Analiza SWOT

Analiza SWOT este cel mai popular instrument utilizat în planificarea strategică și în rezolvarea problemelor organizaționale. SWOT indică Strenghts (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe), Opportunities (Oportunități) și Threats (Amenințări).

Tabel 5. Analiza SWOT a firmei ZEN SPORT

Strategii de dezvoltare

Strategiile de dezvoltare sunt extrem de importante în ciclul de viață al unei întreprinderi. S.C. ZEN SPORT S.R.L. urmărește implementarea unor anumite strategii de dezvoltare pentru a reuși o creștere economică, graduală, dar sigură, care îi va oferi în viitor valoare companiei și avantaj competitiv.

În momentul de față, microîntreprinderea are implementate strategii, precum:

Strategia de dominare prin costuri scăzute (prețurile articolelor fiind în medie cu 10-20% mai mici decât cele ale concurenței, în condițiile în care costurile sunt reduse pe cât posibil);

Strategia de focalizare (se preferă focalizarea pe un anumit segment de piață);

Strategia de diferențiere (exemplu: la un set de echipament ce conține 16 tricouri și 16 șorturi, se oferă 16 perechi de jambiere cadou).

Exemple de strategii care pot ajuta firma S.C. ZEN SPORT S.R.L. să atingă rezultatele avute în 2008 sau chiar să le depășească:

Inovarea de produs, prin care se urmărește adaptarea și schimbarea produselor oferite în funcție de cerințele de pe piață (se modifică astfel concepția tehnologică, materiile și materialele utilizate, fiind propus un nou design). Prin aceasta se dorește creșterea numărului clienților;

Atragerea unor fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană prin programele dezvoltate. De exemplu, Programul de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și servicii lor de piață încurajează dezvoltarea IMM-urilor, având ca scop îmbunătățirea performanțelor economice, creșterea nivelului de competitivitate, și altele;

Acces la finanțare (credite bancare), băncile având diverse programe prin care sprijină IMM-uri în planurile de dezvoltare;

Participarea la achiziții publice;

Dezvoltarea și perfecționarea resurselor umane prin programe de training, cursuri de specializare și altele;

Interes și suport de la marii comercianți prin promovarea produselor românești.

Antreprenorul firmei S.C. ZEN SPORT S.R.L. crede că strategiile de dezvoltare trebuie, de asemenea, susținute de stat, de exemplu, prin reducerea birocrației, a fiscalității, dar și prin implementarea tuturor principiile ce se regăsesc în Small Business Act.

Responsabilitate etică

În orice organizație este necesară existența unor norme și reguli profesionale pentru o desfășurare eficace și eficientă a activităților angajaților. În cadrul microîntreprinderii, S.C. ZEN SPORT S.R.L., acestea sunt formale (stipulate în contract), dar mai ales informale (adoptate la nivelul grupului de lucru, deoarece este o întreprindere cu puțini angajați, iar comunicarea se realizează ușor, clar, informațiile ajungând la angajați fără a fi distorsionate.)

Aceste coduri etice au rolul de a îmbunătăți performanțele angajaților, dar și imaginea întreprinderii pe piață. Un demers etic este o cugetare asupra a ceea ce este bine și ceea ce este rău și o judecată asupra ceea ce ar trebui să facă un individ sau nu într-o situație anume.

Deoarece între comportament și valori există o relație, acestea stând la baza acțiunilor indivizilor, voi prezenta cele mai importante aspecte ale valorilor:

Sunt idei infuzate de simțiri;

Se referă la scopuri dezirabile și la moduri de conduită prin care se promovează respectivele scopuri;

Servesc drept standarde de selecție și evaluare a comportamentelor persoanelor și evenimentelor;

Se ordonează la nivel societal, cât și individual, după importanța uneia față de alta, formând sisteme de valori.

Antreprenorul firmei analizate susține că într-o societate modernă, în curs de dezvoltare este esențial să se ia în discuție rolul eticii într-o organizație, deoarece în acest mod angajații și toți cei implicați în organizație vor avea un suport rațional pentru acțiunile viitoare, acționând în funcție de diverse criterii morale. Acesta a spus că în trecut s-a confruntat și cu dileme etice, cea mai recentă fiind neacceptarea în grup a unei persoane aflate în perioada de probă.

T.V.A. la încasare, avantaj sau dezavantaj

Noul regim privind taxa pe valoarea adăugată a devenit obligatorie la data de 1 ianuarie 2013 pentru firmele cu o cifră de afaceri mai mică de 500.000 de € ceea ce înseamnă pentru aproape jumătate de milion de întreprinderi. Prin acesta, obligativitatea plății T.V.A.-ului intervenea în momentul în care facturile erau încasate sau în cazul celor neîncasate, în cea de-a 90 a zi de la data emiterii facturii.

Pe tot parcursul anului 2013 s-a demonstrat că această nouă lege nu a fost bine pusă la punct înainte de a intra în vigoare, consecință fiind modificările realizate ulterior care au adus dificultăți departamentului administrativ al întreprinderilor, acestea fiind nevoite să schimbe metodele de înregistrare a T.V.A.-ului în contabilitate.

Acest sistem ce presupunea ajutarea întreprinderilor mici și mijloci în procesul de supraviețuire nu a avut impactul scontat în economie. Astfel, la 1 ianuarie 2014, acesta a devenit opțional, fiind aplicat în prezent doar de cei care doresc acest lucru.

După un an în care microîntreprinderea a fost obligată să aplice acest sistem al T.V.A.-ului la încasare, aceasta a decis să continue după același principiu. Proprietarul unic al firmei a precizat faptul că nu poate spune că T.V.A.-ul la încasare prezintă doar avantaje, însă având în vedere că mai mult de jumătate din clienții săi sunt instituții publice (primării), poate spune că este un avantaj parțial. Tot antreprenorul spune: ”Eu consider că această luptă a supraviețuirii se dă în interiorul companiei, trebuie să știm să acționăm în condițiile economice date, deoarece reglementările fiscale, în general, nu sunt făcute pentru a-i avantaja pe cei care aduc procente la Produsul Intern Brut al țării, ci statul. Si pentru noi acest T.V.A. la încasare este un experiment care nu și-a demonstrat încă utilitate, existând în acest moment în contabilitatea firmei noastre facturi emise în urmă cu un an, dar neîncasate”.

Fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană

Fondurile nerambursabile de la Uniunea Europeană pot constitui o strategie de dezvoltare pentru firma analizată, S.C. ZEN SPORT S.R.L. Un program ce poate fi implementat și în cadrul acestei societăți este Programul de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață. Acesta este un program multianual, care are rolul de a stimula dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, fiind implementat de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004.

Acest Program are ca scop dezvoltarea, dar și modernizarea activităților întreprinderilor respective și a capacității de promovarea. Se estimează că un număr de 225 de întreprinderi vor beneficia de acest ajutor.

Ca urmare a verificării criteriilor de eligibilitate, S.C. ZEN SPORT S.R.L. poate beneficia de o astfel de finanțare. Dacă va fi printre beneficiari, firma trebuie să mențină investiția pe care o primesc minimum 3 ani.

Prin acest program, microîntreprinderea poate primi o valoare de maxim 80% din valoarea totală a cheltuielilor efectuate (nu poate depăși 80.000 lei). Însă, dacă se va considera ca firma nu are restul de 20%, nu este o problemă, deoarece băncile au foarte multe programe avantajoase de cofinanțare, finanțarea realizându-se ușor și rapid.

Tabel 6. Lista de produse necesare firmei S.C. ZEN SPORT S.R.L. pentru investiții

Acestea este necesarul realizat de firma S.C. ZEN SPORT S.R.L., având un total de 46.854 lei fără T.V.A., fondurile nerambursabile primite putând fi de maximum 37.483,2 lei fără T.V.A. Având în plan dezvoltarea afacerii obținerea unor astfel de fonduri ar putea schimba radical viitorul unei astfel de întreprinderi,

Soluție de finanțare din partea unei bănci accesată de S.C. ZEN SPORT S.R.L.

S.C. ZEN SPORT S.R.L. a fost reticentă în trecut privind ajutorul pe care îl poate primi din partea unei bănci. Însă, datorită dificultăților cu care se confruntă și din dorința de a continua și chiar a-și dezvolta activitatea, aceasta a încheiat un contract de credit cu Banca Comercială Română la data de 10.03.2015.

Obiectul contractului este constituit de acordarea împrumutului unui credit de tip draft (descoperit de cont) cu caracter revocabil de către bancă. Valoarea acestuia este de 24.000.000 lei, sumă ce poate fi accesata din contul curent al firmei. Acesta poate fi utilizat în finanțarea nevoilor curente ale companiei.

Cu privire la durata acestuia, tragerile și rambursările în vederea reîntregirii creditului vor fi efectuate 12 luni. La expirarea acestui termen, durata creditului se va prelungi automat pe perioade de 6 luni, însă doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în contract. Însă, Banca va analiza la fiecare 6 luni îndeplinirea clauzei de rulaj minim obligatoriu.

Acest credit este unul de tip “revolving” cu trageri și rambursări multiple pe toată durata de creditare, Banca având totodată dreptul de a diminua creditul sau de a anula caracterul revolving al creditului.

S.C. ZEN SPORT S.R.L. poate efectua trageri din credit numai după respectarea următoarelor condiții:

Suma retrasă să fie cel mult egală cu soldul Creditului;

În momentul retragerii să nu existe nicio acțiune de încălcare a obligațiilor;

Să nu aibă nicio datorie față de bancă, la niciun produs contractat.

Dobânda aplicată creditului este ROBOR la 3 luni + o marjă de 14,5 % pe an, astfel că dobânda este variabilă în funcție de indicele de referință ROBOR la 3 luni, aceasta urmând a fi plătită lunar, în prima zi lucrătoare a lunii curente pentru luna anterioară. În momentul în care creditul a fost rambursat, dobânda pentru luna respectivă se va plăti odată cu ultima rată din credit. În cazul nerespectării termenelor stabilite, Banca poate percepe o dobândă majorată.

În momentul acordării creditului de tip overdraft, Banca nu va percepe niciun comision de credit, însă după acordarea acestuia, întreprinderea trebuie să plătească orice alte comisioane, costuri sau cheltuieli apărute în urma contractului (așa cum sunt menționate în acesta).

Rambursarea creditului se va face automat (caracterul revolving), pe durata creditării prin alimentarea contului curent al împrumutatului, creditul reîntregindu-se. Suma utilizată din credit se va rambursa în maxim 12 rate de capital lunare egale.

Rulajul minim lunar trebuie să fie de 24.000,00 LEI pe întreaga perioadă de valabilitate a creditului, astfel că acesta are un caracter obligatoriu. Dacă firma S.C. ZEN SPORT S.R.L. nu îndeplinește această cauză, poate fi decăzută din beneficiul termenului, iar Banca poate diminua sau anula creditul disponibil sau chiar retragerea creditului.

Conform celor spuse de către antreprenor, decizia de a încheia un astfel de contract de credit a venit mai ales din nevoia de resurse financiar pentru plățile furnizorilor, deoarece clienții nu au plătit facturile scadente, însă s-a dovedit a fi de real ajutor și în achiziționarea unor materii prime necesare producției.

Alte produse și servicii oferite de bănci ce pot ajuta S.C. ZEN SPORT S.R.L. în drumul către dezvoltare

Orice bancă, în general, oferă produse și servicii special concepute pentru a veni în ajutorul antreprenorilor. Există în acest moment pe piață oferte foarte diversificate de credite care pot fi accesate de firma S.C. ZEN SPORT S.R.L. pentru valorificarea oportunităților de afaceri:

Creditul de Investiții BCR. Microîntreprinderea S.C. ZEN SPORT S.R.L. poate achiziționa acest credit pentru menținerea sau dezvoltarea (modernizarea) capacităților de producție deja existente. Acest credit poate fi acordat în RON sau EURO, valoarea maximă fiind de 875.000 EURO, respectiv 3.500.000 RON, susținerea procesului investițional având limita maximă de 85% din totalul investiției.

Finanțarea investițiilor, BRD. Acest credit presupune o finanțare în limita a 75% din valoarea investiției, putând fi accesat pentru strategii de dezvoltare, precum: modernizarea imobilelor, achiziția de noi imobile, achiziția de echipamente tehnologice sau chiar refinanțarea.

Scontare 100%, Banca Transilvania. Valoarea acestui credit este de 100.000 lei, perioada de acordare fiind de 12 luni, cu opțiune pe prelungire cu încă 12 luni. Acest credit oferă oportunitatea întreprinderii de a încasa cecurile și biletele la ordin primite de la clienți înainte de data scadentă.

Credit pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat, CEC Bank. Prin acest credit întreprinderea poate plăti obligațiile restante la bugetul de stat, valoarea acestuia fiind determinată conform certificatului fiscal, rambursarea realizându-se lunar.

Aceste exemple de credite sunt doar câteva din cele existente pe piață, însă se poate observa că o firmă, fie ea și microîntreprindere, poate primi ajutor din partea sistemului bancar în urma unor condiții agreabile, avantajele fiind prezente în oricare dintre acestea.

Protejarea afacerii cu ajutorul băncilor

Antreprenorul microîntreprinderii S.C. ZEN SPORT S.R.L. dorește ca afacerea sa să funcționeze cel puțin în aceiași parametrii ca și până acum, dar să fie și asigurată în același timp de anumite evenimente imprevizibile.

În acest sens, acesta își poate proteja afacerea cu ajutorul Băncii Comerciale Române, accesând programul Asigurarea Antrenor Plus, beneficiind astfel de protecție.

Acest plan de protecție oferit de BCR are următoarele caracteristici:

Accesibil (planuri de protecție adaptate în funcție de nevoi și de valoarea bunurilor);

Asigurare de prim risc;

Economie de bani (reducere de 5% la plata integrală a primei de asigurare sau 10% dacă plata se va face utilizând serviciile: Direct Debit, Standing Order);

Rapid (evaluare simplă a riscurilor, fără realizarea unei situații financiare a asiguratului);

Efort financiar redus (posibilitatea de a achita prima în rate);

Puține documente (carte de identitate, cererea chestionar de asigurare, polița și condițiile de asigurare și modalitatea de plată).

În eventualitatea accesării acestui program, doar secțiunea I (cea obligatorie) ar fi necesară firmei S.C. ZEN SPORT S.R.L., care face referire la bunuri și pierderi financiare generate de întreruperea activității: stocuri, mijloace fixe, clădiri, pierdere de profit brut.

Suma asigurată va fi prestabilită în funcție de perioada asigurară, evenimentul produs, și altele, polița având o valoare între 25.000 € și 250.000 €. Contractul se va încheia pe o perioadă de 12 luni, iar în condițiile în care plata primei de asigurare s-a făcut la termen, acesta se va reînnoi automat. Despăgubirile se vor face în 15 zile lucrătoare de la data primirii de către bancă a documentelor justificative, aceasta urmând a se face în lei sau valută.

Această primă de asigurare va fi stabilită în funcție de planul de acoperire, în valută, firma S.C. ZEN SPORT S.R.L. nefiind nevoită să dispună de toată suma, deoarece prima se va plăti integral, anticipat pentru 12 luni, doar dacă se dorește, existând și varianta plății în rate. În cazul întârzierii plății ratei de primă cu mai mult de 15 zile de la data scadentă, banca poate rezilia contractual unilateral.

Consider că această primă de asigurare se potrivește firmei analizate S.C. ZEN SPORT S.R.L., deoarece este una din puținele variante prin care antreprenorul își poate proteja afacerea. Consider esențială o astfel de acțiune deoarece piața economică se află în procesul de revenire, existând o mulțime de fluctuații, reglementări fiscale, experimente, care pot afecta grav o microîntreprindere.

CONCLUZII:

Lucrarea de față s-a axat pe prezentarea întreprinderilor mici și mijlocii din România și a șanselor acestora de a se dezvolta, analizând în acest sens microîntreprinderea S.C. ZEN SPORT S.R.L. Având în vedere elementele analizate din punct de vedere teoretic, dar și prin prisma analizei făcute la firma menționată, pot concluziona că acest sector al întreprinderilor mici și mijlocii își revine cu greu după efectele crizei economice, având nevoie nu doar de un management eficient, ci și de ajutor din partea instituțiilor publice, a Guvernului, prin legi și reglementări care să le avantaje dezvoltarea sau cel puțin să oprească dispariția lor. Din păcate, economia românească nu a avut puterea de a reveni și a se dezvolta ca în cazul altor țări europene.

Consider că cel mai important pas îl reprezintă elaborarea unor strategii de dezvoltare bine determinate, realizate individual, la nivelul fiecărei organizații, dar și la nivel național sau europene. Însă, la fel de importante sunt și legile sau reglementările legislative care la nivelul țării nu au adus avantaje semnificative întreprinderilor mici și mijlocii, ci din contră, l-au adus acestora cheltuieli suplimentare pe termen scurt, fără a avea garanția unor avantaje pe termen lung.

Chiar dacă sistemul legislativ din România nu este foarte bine definit, concluzia mea este că în România existe șanse reale pentru dezvoltarea unei întreprinderi mici și mijlocii, iar în acest sens putem observa creditele bancare sau fondurile nerambursabile ce pot fi accesate printr-un proces accesibil. Însă, nu în ultimul rând, am observat că pregătirea și cunoștințele antreprenorului reprezintă o parte esențială din acest proces de dezvoltare, deoarece ei sunt cei care organizează, planifică, iau decizii și pun în acțiune planurile, ceea ce arată că dezvoltarea începe odată cu capacitatea de a acționa a întreprinzătorului.

Prioritatea în acest momentul ar trebui să fie dorința de adoptare a unui management modern, a unor noi noțiuni care să ajute acest sector să se dezvolte, nu să stagneze. Însă, acest lucru se va întâmpla doar în momentul în care vor exista doar manageri adevărați, capabili, ce posedă cunoștințe în domeniu, nu manageri care nu vor să învețe, să evolueze. Chiar dacă experiența este necesară în orice domeniu, apreciez faptul că tinerii absolvenți au acumulat anumite noțiuni ce aduc inovație și pe care le pot aplica la nivelul unei organizații. Având în vedere contextul actual, opinia mea este că în curând ideile noi vor însemna mai mult decât lipsa experienței, iar pentru un viitor mai bun al sistemului este nevoie de schimbare.

BIBLIOGRAFIE:

Cărți:

Academia Română, Institutul de economie națională (Sandu, Steliana). Întreprinderi mici și mijlocii în România – inovare și competitivitate în context european -. București: Editura Expert, 2005;

Istocescu, Amedeo. Management pentru întreprinderi mici și mijlocii, București: ASE, 2008;

Coman, George. Creativitate și progres tehnic. Iași: Editura Pim, 2008;

Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România. Carta Albă a IMM-urilor din România 2014. București: 2014;

Constantinescu, Dumitru și Ogarcă, Radu și Barbu, Cătălin și Bocean, Claudiu și Băloi, Cosmin. Management: Funcții. Structuri. Procese. Craiova: Editura Universitaria, 2008;

Feier V. Creativitatea și creativitatea managerială. București: Editura Expert, 1995;

Iluț, Petru. Valori, atitudini și comportamente sociale. Iași: Polirom, 2004;

Capanu, Ion și Anghelache, Constantin. Indicatori macroeconomici – conținut, metodologie de calcul și analiză economică -. București: Economică, 2001;

Popescu, Doina. Managementul general al firmei. (Ediția a II-a) București, Editura Ase, 2010;

Anghel, Laurențiu. Marketingul întreprinderilor mici și mijlocii. [online] Disponibil de pe http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte3.asp?id=475&idb=;

Silvia Olaru, Managementul întreprinderii [online] Disponibil de pe http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=475&idb=;

Articole de pe un website:

www.arb.ro;

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm.;

https://www.bcr.ro/ro/antreprenori/productie/protejarea-afacerilor#X31303732383534383030;

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/sme-definition/index_ro.htm ;

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/index_en.html;

http://www.academia.edu/5168089/Dinamica_produsului_intern_brut;

https://www.kfw.de/inlandsfoerderung/Unternehmen/Innovation/index-2.html;

http://www.academia.edu/5168089/Dinamica_produsului_intern_brut

Documente oficiale:

Legea nr. 571/2003 a Codului Fiscal, actualizată, Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2013

Anual Report on European SMEs 2013/2014, European Comission

Small Business Act, Comisia Comunităților Europene;

2014 SBA Fact Sheet Romania, European Commission;

ANEXA 1

Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2014 depuse la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice cf. Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice nr.65/2015 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, de către entitățile al căror exercițiu financiar coincide cu anul calendaristic, care au aplicat Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009, cu modificările și completările ulterioare cod unic de identificare: 7303494

Top of Form

ANEXA 2

Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2013 depuse la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice cf. Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice nr. 79/2014 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, de către entitățile al căror exercițiu financiar coincide cu anul calendaristic, care au aplicat Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009, cu modificările și completările ulterioare cod unic de identificare: 7303494

ANEXA 3

GHID DE INTERVIU

Considerați că sectorul întreprinderilor mici și mijlocii de pe piața din România se regăsește pe o undă ascendentă?

Cum apreciați evoluția întreprinderii dumneavoastră în ultimii ani?

Cum descrieți sistemul de T.V.A. la încasare, având în vedere faptul că ați optat pentru acesta chiar daca în momentul de față este opțional?

Cât de importantă considerați că este responsabilitatea etică într-o organizație?

Dați-mi un exemplu de strategie de viitor pe care v-ați dori să o implementați în cadrul organizației.

Cu privire la sistemul bancar, ați apelat vreodată la un credit bancar?

Ce v-a determinat să apelați la un astfel credit bancar?