Rolul Taxelor Vamale LA Formarea Resurselor Financiare In Republica Moldova
ROLUL TAXELOR VAMALE LA FORMAREA RESURSELOR FINANCIARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
CUPRINS
Declarația de propria răspundere
Lista abrevierilor
Introducere
Capitolul I. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONDIȚIILE, ISTORICUL APARIȚIEI ȘI NOȚIUNEA TAXELOR VAMALE
Taxa vamală – aspect teoretice. Clasificarea și funțiile taxelor vamale
Aspectele legislative din domeniul taxelor vamale și rolul organelor vamale în administrarea taxelor vamale
Particularitățile de determinare a valorii în vamă a mărfurilor
Capitolul II. ANALIZA EVOLUȚIEI PRELEVĂRILOR DIN TAXELE VAMALE
ÎN PERIOADA ANILOR 2011 – 2014 ÎN FORMAREA VENITURILOR
BUGETARE PRIN PRISMA POLITICII VAMALE
2.1. Obiectivele politicii vamale și de administrare vamală privind
veniturile vamale
2.2. Evoluția prelevărilor din taxele vamale în Republica Moldova în perioada
anilor 2011- 2014
2.3. Analiza impactului taxelor vamale practicate asupra economiei (pe exemplul
Biroului Vamal Leușeni
Capitolul III. CĂI DE PERFECȚIONARE FINANCIARĂ A ACTIVITĂȚII VAMALE
3.1. Eficientizarea activității de eliminare a evaziunii fiscal în activitatea vamală
3.2. Măsuri de reducere a efectelor de diminuare a valorii în vamă la importul mărfurilor
3.3. Armonizarea taxelor vamale la nivelul Uniunii Europene
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Lista abrevierilor utilizate în teză
RM Republica Moldova
GATT Acordul general pentru tarife și Comerț
CEFTA Acordul European de Liber Schimb al Europei Centrale
UE Uniunea Europeană
TV Taxa Vamală
II Impozite indirecte
PIB Produs Intern Brut
CSI Comunitatea Statelor Independente
BNS Biroul Național de Statistică
USD Dolari
NM Nomenclatorul mărfurilor
SEC Sețiunea
OMC Organizația Mondială a Comerțului
NMC Nomenclatorul Combinat al mărfurilor
TVA Taxa pe valoare adăudată
APV Audit Post Vămuire
DVV Declarația valorii în vamă
DVD Declarația vamală în detaliu
CE Comunitatea Europeană
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei. Taxele vamale constituie un pilon essențial pentru realizarea sarcinilor principale ale instituției, dar și asigură o dezvoltare social – economică a Republicii Moldova. La momentul actual taxele vamale constituie o sursă importantă în formarea resurselor financiare la bugetul de stat, iar ponderea acestora în bugetul de stat a crescut considerabil în ultimii ani, ceea ce denotă o dependență majoră a veniturilor bugetare de rezultatele activității economice externe. Totodată, accelerarea încasărilor din taxe vamale presupune ajustarea tuturor componentelor de politici vamale la standarde internaționale și cele mai bune practice utilizate în domeniul vamal. Evoluția încasărilor din taxe vamale este determinată, în mare parte, de accelerarea participării țării în comerțul extern. Datorită participării intensive a statului în sistemul relațiilor economice internaționale, ponderea medie a taxelor vamale colectate de către Serviciul Vamal în Produsul Intern Brut al Republicii Moldova este de cca 1% fiind suficient de a genera cîteva efecte asupra economiei Republicii Moldova, în total impozite indirecte aproximativ 7,3%, iar în Bugetul de Stat de cca 3,80%. Deci, prin urmare taxele vamale produc efecte complexe de natură financiară, comercială și economică, printre care:
efect de protejare a economiei naționale;
efect de redistribuire a veniturilor dintre diferitele categorii de participanți la activitatea economică (producători, consumatori, stat);
efect asupra raportului de schimb al țării;
efect asupra balanței de plăți;
efect asupra costurilor.
Un alt motiv important la actualitatea temei cercetate este constituit de către problemele cu care se confruntă Republica Moldova în domeniul vamal de o perioadă mare de timp și care urmează sa fie eliminate prin implementarea standardelor europene în sistemul vamal national. Printre principalele probleme se enumeră:
Diminuarea bazei impozabile a mărfurilor importate;
Fraudele vamale;
Evaziunea fiscală la importurile de mărfuri;
Lipsa mijloacelor tehnice de control.
Scopul lucrării constă în cercetarea și analiza evoluției încasărilor din taxe vamale, precum și problemele cu care se confruntă Serviciul Vamal la momentul actual. Scopul urmărit se evidențiează prin următoarele obiective:
cercetarea abordărilor teoretice referitor la activitatea vamală, reflectate în literatura națională și internațională;
reflectarea legislației vamale și importanța organelor vamale;
evidențierea particularităților de determinare a valorii în vamă a mărfurilor;
cercetarea evoluției prelevărilor din taxe vamale în Republica Moldova din perspectiva sistemului de impozitare și determinarea factorilor asupra majorării sau diminuării încasărilor din taxe vamale;
depistarea cauzelor de evaziune fiscală la mărfurile importate și stabilirea unor măsuri de eliminare a evaziunii fiscale;
depistarea și anihilarea cauzelor de diminuarea a bazei impozabile la mărfurile importate;
armonizarea nivelelor taxelor vamale practicate în Republica Moldova conform celor din UE.
Obiectul investigat a prezentei cercetări este:
dezvoltarea conceptului de taxa vamală și rolul organelor vamale;
analizarea evoluției încasărilor din taxele vamale pe exemplul Biroului Vamal Leușeni;
identificarea soluțiilor de contracarare a evaziunii fiscal și a diminuării valorii în vamă a mărfurilor importate.
Metodologia cercetării. Pentru realizarea obiectivelor cercetării, pe parcursul lucrării am utilizat metode de analiză a datelor folosind tehnici statistice grafice și tabele, metoda comparațiilor precum și metode caracteristice disciplinelor economice – observația, comparația, clasificarea, gruparea. Metodologia pe care am aplicat-o în teză redă importanța cercetării efectuate.
Baza informațională. În cadrul cercetării sunt analizate lucrările unor cercetători străini: Suta N., Miron D., Caraiani Gh. La fel au fost analizate și lucrările cercetătorilor autohtoni: Cornea I., Dabija T., Balan A., Cobzari L., Kuzmina O.
Suportul informațional al lucrării este constituit din acte legislative și normative ale Republicii Moldova, lucrări din domeniul vamal editate în Republica Moldova, România, materialele conferințelor internaționale și naționale, datele statistice ale Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului Vamal al Republicii Moldova, revista perioadică “Vama”, material unor acorduri international: Organizația mondială a Vămilor, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană, pe de altă parte, Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană etc.
Sumarul compartimentelor tezei. Teza constă din lista abrevierilor, introducere, trei capitole, care redau conținutul de bază al cercetării, concluzii și recomandări, bibliografia lucrărilor de referință, anexe, declarația privind asumarea răspunderii.
În Introducere este argumentată importanța și actualitatea temei abordate, este specificat scopul și obiectivele cercetării, obiectul și metodologia cercetării, precum și elementele care determină importanța și valoarea teoriei prevăzute în teză.
Capitolul I „ASPECTE GENERALE PRIVIND CONDIȚIILE, ISTORICUL APARIȚIEI ȘI NOȚIUNEA TAXELOR VAMALE” prezintă o sinteză asupra conceptului referitor la apariția taxei vamale. În acest capitol se face cunoștință cu apariția și evoluția taxelor vamale și se evidențiază particularitățile determinării valorii în vamă a mărfurilor din import, acestea constituind un factor important în impozitarea comerțului exterior. Concomitent, a fost reflectat rolul organelor vamale dar și aspectele legislative din domeniul taxelor vamale.
Capitolul II „ANALIZA EVOLUȚIEI PRELEVĂRILOR DIN TAXELE VAMALE ÎN PERIOADA ANILOR 2011 – 2014 ÎN FORMAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN PRISMA POLITICII VAMALE” reflectă esența și importanța cotei taxelor vamale în urma efectuării unei tranzacții economie internaționale, precum și obiectivele care stau la baza administării eficiente a activității vamale pe perioada anilor 2015 – 2017. Se analizează taxele vamale percepute pe de către organele vamale din Republica Moldova și se evidențiează care a fost evoluția încasărilor din taxele vamale pe perioada anilor 2011 – 2014, reflectînd efectele și ponderea acestora asupra veniturilor totale și a Produsului Intern Brut. În afară de aceasta, un compartiment aparte este axat pe analizarea impactului taxelor vamale practicate asupra economiei pe exemplul Biroului Vamal Leușeni. Sunt specificate top 5 grupe de mărfuri importate din UE în raport cu CSI, cotele taxelor vamale stabilite în baza NCM, evoluția importurilor de mărfuri cu cele mai mari taxe vamale de import, tratatele internaționale la care face parte Republica Moldova, dar și facilitățile pe care le acordă organele vamale agenților economic, importatorii de mărfuri.
Capitolul III „CĂI DE PERFECȚIONARE FINANCIARĂ A ACTIVITĂȚII VAMALE” reflectă principalele probleme cu care se confruntă în prezent organele vamale și sunt specificate metode de soluționare a acestor problem. Printre principalele probleme cu care se confruntă sunt:
evaziunea fiscală la importul mărfurilor care i-a amploare de la an la an, însă se examinează noi instrumente de contracarare a evaziunii fiscale la import, pe care le utilizează Uniunea Europeană;
diminuarea valorii în vamă a mărfurilor importate de către brokerii vamali și agenții economici.
În prezentul capitol este specificat și Acordul de Asociere, precum și cotele la taxele vamale ce se utilizează din momentul semnării acordului respectiv. Este reflectat taxele vamale la cîteva tipuri de mărfuri stabilite de către țările membre ale Uniunii Europene, dar și impactul aderării RM la UE.
Concluzii generale și recomandări, acestea constituie ultimul compartiment al tezei, care include generalizarea rezultatelor ce s-au obținut, concluziile asupra cercetărilor realizate și recomandările referitor la soluționarea unor probleme, ce pot apărea în cadrul desfășurării unei tranzacții economice externe.
Capitolul I. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONDIȚIILE, ISTORICUL APARIȚIEI ȘI NOȚIUNEA TAXELOR VAMALE
1.1.Taxa vamală- aspecte teoretice. Clasificarea și funcțiile
Din cele mai vechi timpuri s-a confirmat existența și dezvoltarea impunerilor vamale, precum și apariția unui regim vamal, acestea fiind influențate la rîndul său de scopul fiecărui stat, ce constă în dezvoltarea nivelului economic al națiunii sale prin relațiile economice dintre țări.
Într-o anumită perioadă de timp, taxele vamale au alcătuit una din principalele surse de venituri, atît în bani cît și în mărfuri, fiind stabilite pe toate mărfurile importate, exportate și în tranzit. Deci, conform literaturii de rigoare, constatăm că apariția taxelor vamale se află într-o strînsă legătură cu formarea și evidențierea statelor din perioada orînduirii sclavagiste. De la apariția lor, taxele vamale au fost concepute și aplicate divers, fiind determinat de dezvoltarea economico-socială și de cheltuielile publice acceptate în fiecare stat. Taxele vamale, alături de o serie de impozite se caracterizau inițial, printr-un scop pur fiscal, ca o sursă de venit al aparatului de stat, fiind destinate ulterior să contribuie la suportarea cheltuielilor bugetare.
Conform datelor istorice, impunerea vamală și regimul vamal se dezvoltă de la începutul perioadei de dezvoltare a statelor, încă de la începutul secolelor V-VI î.e.n, statele grecești deja acordau o mare importanță asupra modalităților de reglementare a comerțului.
Ca exemplu, în Atena s-a contestat obținerea unor cîștiguri semnificative de pe urma comerțului în tranzit, iar în Egipt încă din secolul III î.e.n., exploatarea populației cu ajutorul sistemului fiscal încasa proporții coll națiunii sale prin relațiile economice dintre țări.
Într-o anumită perioadă de timp, taxele vamale au alcătuit una din principalele surse de venituri, atît în bani cît și în mărfuri, fiind stabilite pe toate mărfurile importate, exportate și în tranzit. Deci, conform literaturii de rigoare, constatăm că apariția taxelor vamale se află într-o strînsă legătură cu formarea și evidențierea statelor din perioada orînduirii sclavagiste. De la apariția lor, taxele vamale au fost concepute și aplicate divers, fiind determinat de dezvoltarea economico-socială și de cheltuielile publice acceptate în fiecare stat. Taxele vamale, alături de o serie de impozite se caracterizau inițial, printr-un scop pur fiscal, ca o sursă de venit al aparatului de stat, fiind destinate ulterior să contribuie la suportarea cheltuielilor bugetare.
Conform datelor istorice, impunerea vamală și regimul vamal se dezvoltă de la începutul perioadei de dezvoltare a statelor, încă de la începutul secolelor V-VI î.e.n, statele grecești deja acordau o mare importanță asupra modalităților de reglementare a comerțului.
Ca exemplu, în Atena s-a contestat obținerea unor cîștiguri semnificative de pe urma comerțului în tranzit, iar în Egipt încă din secolul III î.e.n., exploatarea populației cu ajutorul sistemului fiscal încasa proporții colosale.
Datorită dezvoltării producției masive de mărfuri în spațiul urban cît și cel rural, precum și specializarea meșteșugurilor din perioada sec. XIII, în Europa, comerțul și relațiile de schimb au marcat o extindere destul de vastă, ceea ce a condus la formarea unor piețe imense.
Astfel, comerțul s-a concetrat, în special, în două regiuni Bazinul Mării Mediterane și Bazinul Mării Nordului și al Balticii.
Întretăierea economico-politic a țării noastre cu Rusia și România, a dus la încetinirea procesului de identificare a sistemului fiscal din țara noastră.
Deci, conform istoriei Rusiei, evoluția taxelor vamale pe acest teritoriu relatează de circa 1500 ani, avînd o activitate vamală mai mult privat, decît public, iar persoana ce încasa taxele vamale purta denumirea de “Mîtnic”, iar taxa vamală se numea “Mît”. Odată, cu cucerirea de către mongoli a Rusiei Kieviene, activitatea vamală a acesteia a avut noi modificări, iar taxele vamale erau încasate nu doar după greutatea mărfurilor, dar și după valoarea lor declarată.
În România, taxele vamale au fost cunoscute încă din perioada orînduirii sclavagiste, în acel timp, acestea se încasau nu doar pentru mărfuri și călători la trecerea frontierei, dar și la intrarea în oraș, la trecerea peste poduri. Persoana ce încasa și stabilea taxa vamală în România era un concesionat, avînd dreptul de a stopa exportul unor produse.
Din cauza că Republica Moldova, sub denumirea sa de “Basarabia” pînă în sec. XIX s-a inclus în Principatele Românești, activitatea vamală a acestei țări a fost influențată de legislația României, iar din anul 1812, după anexarea la guberniile rusești, aceasta era supusă reglementărilor vamale din Rusia.
Constituirea și dezvoltarea sistemului vamal ca instituție statală își are începutul din momentul proclamării independenței Republicii Moldova fiind oficializat prin Decretul Președintelui Republicii Moldova “Cu privire la subordonarea instituțiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova” nr. 189 din 03.09..1991.
Sistemul vamal al Moldovei constituie un factor decisiv în formarea bugetului de stat, ce continuă pînă și în prezent să fie într-un proces de perfecționare, evidențiindu-se prin atribuțiile sale majore, stabilite conform Codului Vamal:
participarea la elaborarea politicii vamale a statului și promovarea acestei politici;
contribuirea, în limitele competenței, la asigurarea securității economice a statului;
protejarea intereselor economice ale statului;
administrarea procedeelor vamale de reglementare a relațiilor economice și comerciale;
perceperea drepturilor de import și export;
combaterea contrabandei și încălcărilor regulelor vamale;
perfecționarea controlului vamal, crearea condițiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală;
asigură îndeplinirea obligațiilor internaționale ale statului în domeniul vamal;
promovarea unei politici financiară și economică unică, dezvoltarea bazei tehnico-materială și socială a organelor vamale;
formarea statisticii vamale și informatizarea sistemului vamal.
Serviciul vamal al Republicii Moldova execută o politică amplă și eficientă privind cooperarea vamală internațională și europeană. Politica pe care organul vamal o realizează constituie politica vamală ,care reprezintă o parte componentă a politicii comerciale.
O definiție destul de complexă a politicii vamale, este cea redată în alin.(2), art. 3 al Codului Vamal (în redacția anului 2011): ”Politica vamală urmarește asigurarea eficienței operațiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuția la rezolvarea problemelor politice și comerciale privind protecția pieței interne și stimularea dezvoltării economiei naționale, alte obiective stabilite de legislație.”
Politica vamală se realizează cu ajutorul instrumentelor sale specifice, care în primul rînd sunt tarifele vamale ce cuprind taxele vamale, ce se încasează asupra mărfurilor importate sau exportate, și în al doilea rînd legile vamale, codurile vamale și reglementările vamale.
Examinarea aspectelor ce țin de taxele vamale constituie o importanță esențială atît teoretică, cît și practică, încît taxele vamale sunt nu doar venituri ale bugetului de stat, dar și un mijloc de stimulare a exportului, de lărgire a cooperării economice cu alte țări.
Noțiunea de taxa vamală se abordează în moduri diferite de către o serie de autori, astfel asupra aceste definiții exista o mulțime de opinii.
A.Balan, definește taxa vamală precum: ”impozite percepute de organele vamale la deplasarea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova”.
În viziunea a doi mari scriitori, C.Albuț și C.Diaconu, taxa vamală este: ” o sursă importantă de venituri ce asigură o măsură de protecție asupra producției autohtone și asupra comerțului.”
După părerea profesorului universitar B. N. Gabricidze taxa vamală este:” o contribuție obligatorie ce se încasează de către organele vamale la importul, exportul sau tranzitul de mărfuri pe teritoriu vamal și care este o condiție principală pentru acesta.”
După autorul Himiceva N. P. taxele vamale nu sunt altceva decît „sumele ce se încasează de către organele vamale pentru importul, exportul și tranzitul de mărfuri.”
După opinia lui N. Suta, taxele vamale sunt:”impozite indirecte percepute de către stat, asupra mărfurilor atunci cînd acestea trec granițele vamale ale țării respective”.
Însă conform art.(2) al Legii cu privire la tariful vamal 1380 al Republicii Moldova, taxa vamală reprezintă:”impozitul încasat de organul vamal conform tarifului vamal la import”. În acest context, taxele vamale constituie niște plăți pe care le achită contribuabilii, pentru ca ulterior statul să permită trecerea mărfurilor peste granițele vamale. Aceste taxe se percep de către stat pentru:
a legaliza mărfurile importate;
a permite trecerea mărfurilor peste granițele vamale;
Taxele vamale se ivesc sub forma impozitului indirect prelevat de către organele vamale, iar ca orice venit indirect, acestea sunt suportate la final de către consumatori. Astfel, prin stabilirea taxei vamale, statul încasează un impozit care duce la modificarea mărfurilor importate.
Importatorul este prima persoană afectată de taxa vamală, fiind obligat prin lege să achite la organele vamale acea sumă de bani, ce a fost stabilită conform nivelului taxei vamale din tariful vamal, această sumă fiind adăugată de el însuși în prețul de vînzare al mărfii, astfel încît suportatorul final al taxei vamale îl constituie cumpărătorul.
Obiectul impozabil îl constituie toate mărfurile de import, export și de tranzit, iar subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică, ce este obligată prin lege spre plata acestuia. Obiectul impunerii se determină în baza declarației vamale, ce constituie un act unilateral prin care o persoană determină si declară valoarea în vamă a mărfurilor introduse. Declarația vamală se depune fie la o unitate vamală de frontieră sau de interior, în dependență de posibilitățile legale ale declaranților de a achita plățile vamale determinate, iar termenul de plată fiind momentul confirmării declarației vamale, ce coincide cu liberul de vamă.
Taxa vamală constituie un element esențial, pentru reglementarea comerțului internațional, conform intereselor economice naționale. În dependență de mărimea tariful vamal privind unele mărfuri, taxele vamale pot ori favoriza producerea internă (prin majorarea taxelor vamale la import) față de concurenții străini, ori să creeze condiții pentru a proteja concurența dintre producătorii autohtoni și cei străini (prin taxe vamale mai mici la import). Taxele respective se stabilesc sub forma unor cote procentuale proporționale sau sub forma unor sume fixe pe unitate fizică de masură a mărfurilor importate, însă atît cotele cît și sumele fixe sunt prevăzute în codul vamal al Republicii Moldova.
La aplicarea taxelor vamale, se stabilesc o serie de premize caracteristice acestora:
– protecția tarifară ce susține ramuri, care sunt esențiale din punct de vedere economic, strategic sau social;
– taxa vamală duce la reducerea importurilor, astfel se stimulează producția internă și nivelul de majorare a utilizării forței de muncă, dar și veniturile producătorilor locali.
Taxele vamale practicate pe plan mondial sunt multiple ca număr și ca mod de așezare, fiind diferențiate în funcție de criterii economice, politice, financiare. Însă pentru elaborarea unei politici vamale eficientă, este necesară o clasificare a acestora.
Figura 1.1. Clasificarea taxelor vamale
Sursa: elaborat de autor în baza teoriilor generale privind taxele vamale
Conform figurii nr. 1.1. taxele vamale se clasifică după mai multe criterii. Astfel:
1.După obiectul impunerii. Taxele vamale de import se stabilesc asupra mărfurilor, care reprezintă obiectul tranzacției. Aceste taxe sunt plătite de către importatori, însă sunt suportate de consumatorul final și se reflectă în prețurile de vînzare pe piața internă. Aceste taxe sunt cel mai des întîlnite și au rolul nu doar de a alimenta bugetul statului cu venituri, dar și de a proteja interesele economice a producătorilor locali. Taxele vamale de import dispun de o serie de caracteristici: sunt cele mai frecvente pe plan internațional, se utilizează pe perioade mari de timp, iar obiectul negocierilor se efectuează într-un cadru bi sau multilateral.
Taxele vamale de export se percep de către stat asupra mărfurilor de pe piața internă, atunci cînd acestea sunt exportate. Aceste taxe de obicei se aplică la materii prime sau semifabricate și au o răspîndire mai redusă, comparativ cu cele de import, deoarece statul încurajează exportul de mărfuri, aceasta fiind o cale importantă de realizare a resurselor valutare. În general, taxele vamale de export sunt instituite de către stat asupra unor materii prime pentru a determina prelucrarea lor în țară și apoi valorificarea la export ca produse finite. Rațiunea lor fiscală se observă la acele țări, care necesită venituri și le obțin prin încasarea taxelor vamale de export asupra produselor finite ce dețin o pondere mare în exportul lor. Printre țări ce percep astfel de taxe sunt: Indonezia, Malayesia, Tailanda.
Taxele vamale de tranzit se percep de către stat asupra mărfurilor aflate în trecere pe teritoriul vamal al țării respective.Aceste taxe se practică în cazuri rare, pentru că statele sunt interesate să încurajeze tranzitul de mărfuri, acesta fiind o importantă sursă de venituri.
2.După scopul urmarit de stat. Taxe vamale fiscale au un caracter scăzut, iar scopul său principal fiind procurarea de venituri la bugetul statului.
Taxele vamale protecționiste posedă un nivel ridicat, ce constă în crearea unei bariere tarifare pentru mărfurile importate și protejarea pieței interne de concurența străină.
3.După modul de taxare. Taxele vamale autonome se percep de către fiecare stat, în mod independent, în dependență de politica comercială pe care o desfășoară, dar nu în baza unor convenții bi sau multilaterale încheiate cu alte state. Aceste taxe se stabilesc asupra mărfurilor, care provin din țările cu care un stat nu are încheiate acorduri comerciale și nu se aplică în relațiile cu aceste state „Clauza națiunii celei mai favorizate”(principiul fundamental al GATT). Caracteristicile acestui tip de taxe se remarcă prin faptul că: au un nivel ridicat și nu constituie obiectul negocierilor, constituind o puternică barieră în calea schimburilor comerciale dintre state.
Taxele vamale convenționale se stabilesc asupra mărfurilor ce provin din țările care își acordă reciproc ”Clauza națiunii celei mai favorizate”.De aici decurg două caracteristici: sunt mai reduse decît cele autonome și fac obiectul negocierilor tarifare din cadrul Acordului General pentru Tarife și Comerț.
Taxele vamale preferențiale sunt taxe foarte reduse, ce se aplică asupra importurilor dintre state ce posedă un regim comercial preferențial. Aceste taxe reflectă un regim mai avantajos ce se stabilește între anumite țări, fiind o excepție de la clauza națiunii celei mai favorizate. Republica Moldova percepe o astfel de taxă pentru mărfurile originare din țările CEFTA, însa după integrarea RM în Uniunea Europeană, aceasta va acorda preferințe altor țări.
Taxele vamale de retorsiune se aplică ca răspuns la politica comercială neloială a altor state. Acestea sunt redate de taxele vamale anti-dumping (acestea au rolul de a anihila dumping-ul practicat de unele state) și taxe vamale compensatorii (se întîlnesc la mărfurile, care beneficiază de subvenții în țările din care provin).
4.După modul de percepere. Taxe vamale ad-valorem sunt percepute de către stat și se stabilesc prin prelevarea unui procent determinat asupra valorii mărfii ce fac obiectul operațiunii de comerț exterior. Acestea sunt cele mai vechi taxe în istoria comerțului internațional și cele mai frecvent întîlnite pe plan mondial. Avantajul acestor taxe este că ele sunt mult mai ușor de stabilit, deoarece nu implică elaborarea unui tarif vamal detaliat. În cazul țărilor membre ale Uniunii Europene, aceste taxe sunt aplicate pe larg aproximativ 90%.
Taxele vamale specifice implică existența unui tarif vamal care să redăie detaliat mărfurile. Aceste taxe se determină în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă. Ele sunt utilizate în cadrul tarifului vamal comun al Uniunii Europene aproximativ 5%. Practicarea acestor taxe este destul de complexă, pentru că presupune existența unui tarif vamal foarte detailat, care trebuie în permanență completat pe măsură ce apar noi tipuri de produse pe piața internațională. Taxele vamale specifice, prezintă o serie de avantaje:
– înlătură posibilitatea de a păcăli statul de drepturile vamale, deoarece taxa vamală se raportează la unitatea de măsură fizică, încît volumul încasărilor la bugetul de stat nu mai este influențat de fluctuațile prețurilor, ci doar de mărimea fizică al importurilor.
– datorită caracterului lor constant, aceste taxe stabilesc o încărcare diversă a produselor importate, în situația în care pe piața mărfurilor respective se produc modificări frecvente ale prețurilor. Ca rezultat, taxele vamale specifice prezintă un avantaj față de cele ad-valorem, datorită efectului protecționist mai mare,atunci cînd costul la mărfurile importate scad și invers.
Analizînd avantajele și dezavantajele formelor de percepere a taxelor vamale ad-valorem și specifice, am observat că în țările dezvoltate, o raspîndire foarte largă au căpătat taxele vamale mixte.
Taxele vamale mixte se percep în cazul cînd taxele vamale ad-valorem nu sunt destul de eficiente ca mijloc de protecție, și ca urmare pe lîngă taxa vamală ad-valorem se mai percepe, temporar, și una specifică, atunci cînd costurile înregistrează scăderi semnificative. În cadrul Uniunii Europene, acest tip de taxă se utilizează extrem de rar, aproximativ 5% din tariful vamal comunitar.
Luînd în considerație poziția sa geografică, precum și interesele pentru dezvoltarea exportului, Republica Moldova, în prezent, utilizează doar taxe vamale de import.
În fiecare economie, taxele vamale posedă un rol complex, constituind în primul rînd, un instrument, ce protejează producția producătorilor interni și stimulează exporturile, schimburile economice și tehnico-științifice, iar în al doilea rînd o sursă de venituri pentru bugetul de stat.
În economia țărilor dezvoltate, rolul plăților vamale a suportat modificări drastice, fiind înlocuită prioritatea fiscală a plăților vamale, astfel, baza fiind pusă pe funcțiile regulatorii și de protecție, fapt pentru care se aplică tarife înalt diferențiate. Conform experienței mondiale, utilizarea directă a încasărilor taxelor vamale în scopuri bugetare contrazice scopurile de sporire a eficienței comerțului exterior și a întregii economii naționale, ceea ce conduce la stoparea creșterii economice. De regulă, majorarea încasărilor din plățile vamale se realizează nu din contul creșterii taxelor, dar prin diminuarea acestora, oferind posibilitatea de a spori volumul operațiunilor comerciale externe, sporind astfel și volumul plăților vamale.
Plățile vamale ce sunt percepute de către serviciul vamal, îndeplinesc doua funcții primordiale:
taxe vamale-instrument fiscal;
taxe vamale-instrument de politică comercială;
Funcția fiscală contribuie la formarea veniturilor statului. Din punct de vedere a politicii fiscale, taxa vamală se constituie în calitatea sa de impozit, ce se încasează asupra tranzacțiilor de mărfuri care trec frontiera, astfel, încît perceperea acestora este profitabilă pentru stat, deoarece majorează veniturile din bugetul statului.
Funcția-instrument de politică comercială
Politica comercială include un sistem de măsuri cu caracter administrativ, politic, juridic, fiscal și de altă natură, cu ajutorul cărora statele promovează relațiile comerciale internaționale sau interesele naționale esențiale.
Prin intermediul politicii comerciale pe care o desfășoară, statul urmărește să aplice anumite legi, cu scopul de a promova sau a limita tranzacțiile comerciale externe, pentru a stimula dezvoltarea producției indigene pentru export și de a proteja economia autohtonă față de concurența străină. Politica comercială costituie un stimulent pentru promovarea schimburilor comerciale internaționale, fiind strîns legată de dezvoltarea economiei Republicii Moldova.
O politică comercială este eficientă, atunci cînd fiecare stat urmărește îndeplinirea celor 3 funcții principale:
promovarea schimburilor economice externe;
protejarea economiei naționale de concurența stăină, prin intermediul unui control riguros asupra importurilor;
realizarea unui echilibru dintre plățile și încasările unei țări.
S-a constatat că, la nivel de economie națională, politica comercială include o serie de obiective, dintre care:
îmbunătățirea organizării fluxurilor comerciale externe;
stimularea activității de export, prin diferite mijloace și forme;
orientarea geografică a schimburilor comerciale externe;
stimularea și promovarea exportului;
Obiectivele date, nu sunt caracteristice fiecărui stat, acestea sunt diverse, în dependență de condițiile interne și internaționale.
Taxele vamale ca instrument al politicii comerciale s-au evidențiat, din momentul dezvoltării și intensificării interesului statului de a proteja economia națională de concurența străină. Perceperea taxelor vamale se efectuează din mai multe motive ce au ca scop determinarea unor efecte asupra dezvoltării economiei. Motivele respective se evidențiază prin faptul că:
taxa vamală duce la reducerea importurilor, reprezentînd un stimul pentru producția autohtonă și creșterea utilizării forței de muncă și profiturile producătorilor;
taxele vamale sunt aplicate pentru diversificarea structurii industriale a unui stat;
perceperea taxelor vamale este importantă pentru ca țările sa efectueze negocieri comerciale reciproce, bilaterale și multilaterale.
În ciuda tendinței de diminuare treptată a taxelor vamale, ca urmare a negocierilor bi sau multilaterale, acestea continuă să fie un instrument important aflat la dispoziția statului, atît pentru protejarea economiei naționale, cît și pentru acumularea de resurse financiare la buget.
1.2. Reflectarea legislativă și rolul organelor vamale în administrarea taxelor vamale
După ce RM a devenit Stat Suveran, relațiile economice internaționale și cooperarea interstatală, reglementarea cărora depindea anterior de conducerea centrală a Uniunii Sovietice, deveniseră responsabilitatea exclusivă a statului nostru. Din acest motiv, vama a devenit una din temele primordiale pe agenda politicienilor moldoveni. Primul acord interstatal în domeniul relațiilor a intrat în vigoare în august 1991. Documentul semnat viza aspectele relațiilor și colaborărilor economice și comerciale cu România, stimulînd extinderea cooperării, învestițiile de capital reciproce.
La 3 septembrie 1991, a fost semnat Decretul Președintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituțiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova”. Decretul specificat ordona trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub jurisdicția Guvernului Republicii Moldova. La acea perioadă activau în țara noastră următoarele instituții vamale: vama Ungheni, vama Leușeni și vama internă Chișinău.
Sistemul vamal al Republicii Moldova s-a creat în regim de urgență, impus de exigențele perioadei respective. Astfel, într-o perioadă relativ mică au fost amenajate posturi de control vamal, angajate persoane, care aveau cunoștințe despre specificul activității vamale. Pe parcusul anului 1992 s-au creat noi birouri vamale la frontiera cu România: Sculeni, Costești, Cahul și Giurgiulești. Concomitent, au fost reorganizate birourile vamale Leușeni și Ungheni.
În perioada dată și-au început activitatea 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, legalizate prin semnarea la 20.03.1993 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucraine „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale”.
În martie 1993, Guvernul a înaintat Parlamentului, spre aprobare, primul Cod Vamal din istoria instituției vamale naționale, fiind considerat actul de bază pentru legalizarea organizării și activității serviciului vamal. Actul respectiv stabilea principiile de organizare și desfășurare a activității serviciului vamal a RM, fiind acceptat pentru a asigura respectarea de către organele vamale, persoanele fizice și juridice a legislației și regulamentele din domeniul respectiv.
Din luna octombrie 1994, RM a devenit membru cu drepturi depline al Organizației Monidale a Vămilor, care întrunește în prezent 179 țări.
Toată activitatea vamală este într-o strinsă concordanță cu legislația vamală națională și internațională.
Legea organică ce stă la baza organizării activității vamale este Codul vamal al RM, nr.1149-XIV din 20.07.2000 (Monitorul Oficial al RM nr. 160-162 din 23.12.2000) cu modificările ulterioare. Această lege este formată din 15 capitole și 325 de articole, pe parcurs multe dintre ele fiind completate, modificate, eliminate sau nou-introduse. Codul vamal este orientat spre apărarea suveranității și securității economice a RM și reglementează:
Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală. Regimurile vamale;
Drepturile de import și drepturile de export;
Vămuirea;
Controlul vamal;
Facilitățile vamale acordate anumitor categorii de persoane străine;
Valoarea în vamă a mărfurilor. Determinarea țării de origine a mărfurilor;
Dispunerea de mărfuri și de mijloace de transport, precum și de mijloace bănești obținute din comercializarea lor;
Activitatea operativă de investigații și de umărire penală a organelor vamale;
Contravențiile vamale și raspunderea pentru săvîrșirea lor. Procedura în cazurile de contravenție vamală și cercetarea lor;
Atacarea deciziilor acțiunilor sau inacțiunii organelor vamale și ale colaboratorilor vamali;
Colaboratorii vamali;
Aplicarea de măsuri la frontieră în vederea protecției proprietății intelectuale;
Administrarea statisticii vamale.
Activitatea vamală nu este reglementată doar de codul vamal, fiind legalizată de un șir de legi, cum ar fi:
Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20.11.1997 (Monitorul Oficial al RM nr. 40-41 din 07.05.1998) cu modificările ulterioare. Această lege reglementează:
taxa vamală, tipurile ei, modul de aplicare și de stabilire;
valoarea în vamă;
metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii și modul de aplicare a lor;
stabilirea țării de origine a mărfii;
facilități tarifare;
aplicarea acordurilor internaționale la care RM face parte.
Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV, 27.07.2001;
Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă introduse pe teritoriul Republicii Moldova, nr.600,14.05.2002;
Legile anuale ale bugetului de stat și alte legi naționale.
Totuși, activitatea vamală nu este reglementată doar de legile naționale. Prin urmare, la dispoziția organelor vamale se află un șir de acorduri internaționale la care Republica Moldova este componentă.
Cadrul legislativ constituie baza de desfășurare a activității vamale. În același timp, ca suport juridic servesc nu doar actele legislative, dar și setul de hotărîri, regulamente, instrucțiuni elaborate și administrate, ce se utilizează doar în calitate de mecanism pentru aplicarea legislației naționale.
Organul vamal al Republicii Moldova se află permanent într-un proces de perfecționare, evidențiindu-se prin următoarele direcții principale:
Optimizarea tehnologiilor de control vamal în dependență de sectorul concret de activitate;
Dezvoltarea infrastructurii Vămii Moldovei, instruirea colaboratorilor vamali și sporirea nivelului de pregătire profesională;
Combaterea contrabandei și încălcărilor regulilor vamale;
Perceperea drepturilor de import și export;
Perfecționarea cadrului juridic;
Informatizarea sistemului vamal.
Serviciul Vamal reprezintă organul administrației publice, ce asigură securitatea economică a statului, promovează politica vamală și conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova.
Activitatea vamală, ce este desfășurată de către organele vamale, reprezintă o noțiune ce poate fi privită sub mai multe aspecte, însă conform prevederilor Codului Vamal al Republicii Moldova: ”Activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglemetărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport și persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import și drepturile de export, vămuirea, controlul și supravegherea vamală, din alte activități de promovare a politicii vamale.”
Conform Codului Vamal, serviciul vamal are următoarea structură de administrare: Autoritatea Centrală a Serviciului Vamal (vezi anexa 1), birourile vamale și posturile vamale.
Birourile și posturile vamale reprezintă unități ale organului vamal în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte, formalitățile prevăzute de reglementările vamale.
Organul vamal, conform legislației dispune de dreptul:
de a exercita un control riguros asupra respectării legii referitor la introducerea/scoaterea mărfurilor și a mijloacelor de transport în/din teritoriul vamal al RM;
să recomande sugestii referitor la perfecționarea legislației în vigoare ce ține de domeniul vamal;
să pronunțe, în limitele competenței sale, acte normative executorii pentru toate persoanele juridice și fizice;
să execute legislația vamală.
La momentul actual, serviciul vamal îndeplinește mai multe funcții principale ce constau în asigurarea eficienței acțiunilor vamale, facilitarea comerțului și transportului internațional, legalizarea schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuirea la soluționarea problemelor politice și comerciale privind protecția pieței naționale, motivarea dezvoltării economiei interne, dar și pentru realizarea altor obiective constituite de Guvern.
În prezent, organul vamal constituie o parte componentă și deține un rol major în dezvoltarea statalității Republicii Moldova.
1.3. Particularitățile de determinare a valorii în vamă a mărfurilor
Odată, cu distrugerea monopolului statului asupra comerțului extern, s-a intensificat și numărul de schimburi comerciale ce au fost executate prin contracte internaționale. La momentul trecerii peste granița vamală, subiecților impozabili se determinau toate procedurile vamale, cu scopul desfășurării tranzacției propriu-zise. O importanță considerabilă o constituie procedura de încasare a drepturilor de import și export, efectuată în baza valorii în vamă a mărfii, aceasta fiind baza impozabilă pentru calcularea drepturilor de import și export
Determinara valorii în vamă a mărfii reprezintă o problemă majoră a politicii vamale din Republica Moldova, din motiv că, aceasta constituie un interes nu doar pentru organele statale, dar și pentru părtașii la activitatea economică externă. Acesta motiv a fost determinat, din faptul, că drepturile de import constituie o sursă importantă de venituri pentru bugetul de stat. Un mod sigur de creștere a veniturilor bugetare din urma încasării taxelor vamale este stabilirea exactă a valorii în vamă a mărfurilor, care reprezintă o noțiune distinctă, caracteristică numai domeniului vamal. Conform, Legii cu privire la tariful vamal 1380, valoarea în vamă a mărfurilor este: „valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale și a altor impozite”.
Mărimea taxelor vamale, dar și nivelul costului de import al bunurilor de pe piața autohtonă a RM, este influențat de corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfurilor. Astfel, cu cît este mai eficient determinat valoarea în vamă cu atît sunt mai mari prelevările la bugetul de stat.
Valoarea în vamă a mărfurilor este anunțată de către declarant, în momentul trecerii mărfii peste granița vamală. Datele specificate de către declarant, trebuie să fie adevărate și confirmate prin acte. În cazul cînd informațiile prezentate de declarant nu sunt veridice, organul vamal are dreptul să stabilească de sine stătător valoarea în vamă a mărfurilor, prin aplicarea unei din cele 6 metode stipulate în lege.
Conform, Legii cu privire la tariful vamal al Republicii Moldova, se utilizează 6 metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor de import:
în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă ori în baza prețului efectiv plătit sau de plătit;
în baza valorii tranzacției cu marfa identică;
în baza valorii tranzacției cu marfa similară;
în baza costului unitar al mărfii;
în baza valorii calculate a mărfii;
metoda de rezervă.
În practică, de fapt, majoritatea organelor vamale, aplică prima și a șasea metodă, fapt ce duce la efectuarea greșelilor în determinarea valorii în vamă. Metoda valorii în baza tranzacției este cea mai principală și deține mai mult de 90 la sută din importuri, de aceea, evaluarea se efectuează prin aplicarea acestei metode. Doar atunci, cînd e imposibil de aplicat metoda dată, evaluarea se va efectua în baza metodelor consecutive.
Conform, metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa importată, în valoarea tranzacției se includ o serie de componente, ce au fost omise anterior în valoarea mărfii, cum ar fi:
a) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport:
-cheltuielile aferente asigurării;
– costul transportului;
b) cheltuielile suportate de cumpărător:
– comisioanele și primele pentru brokeri, înafara comisioanelor pentru achiziționarea mărfii;
– costul containerelor și/sau al altui ambalaj de folosință repetată
c) valoarea mărfurilor și serviciile oferite de către cumpărător, cu scopul utilizării acestora la realizarea sau exportarea mărfii evaluată, în cazul cînd valoarea respectivă nu a fost inclusă în prețul efectiv;
d) redevențele și taxele pentru licențe, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, dacă aceste taxe nu au fost incluse în prețul efectiv.
În momentul determinării valorii în vamă a mărfii nu se permite nici un adaos la prețul efectiv plătit, cu excepția celor stipulate în lege. Această metodă nu se pune în practică, în cazul cînd există restricții în privința drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, costul tranzacției și vînzarea produselor depind de îndeplinirea unor clauze a căror acțiune nu se i-a în vedere sau datele prezentate de declarant la anunțarea valorii în vamă a mărfii nu este justă și nici confirmată prin documente.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfă identică.
Această metodă, se aplică din motiv legal, cînd nu este posibil de aplicat valoarea tranzacției a mărfii de evaluat, organul vamal avînd dreptul de a aplica metoda dată. Organul vamal trebuie să afle o trazacției ce s-a desfășurat anterior cu mărfuri „ identice” cu cele evaluate. Atunci cînd, organul vamal remarcă astfel de trazancții, el este obligat sa utilizeze valoarea cea mai mică.
La aplicarea acestei metode, drept bază de calcul este valoarea tranzacției cu marfa identică. Mărfurile sunt identice, doar dacă se aseamănă cu marfa evaluată, din punct de vedere al:
caracteristicile fizice;
calitatea mărfii și reputația ei pe piață;
țara de origine;
producătorul;
Dacă mărfurile importate corespund acestor privințe, atunci valoarea în vamă se determină conform acestei metode, indiferent de deosebirile neesențiale de exterior.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfă similară. În cazul utilizării acestei metode, drept bază de calcul se ia valoarea tranzacției cu marfa similară. Mărfurile similare sunt acelea care au caracteristici comune și sunt formate din componente asemnătoare, avînd dreptul să desfășoare aceleași funcții ca și marfa evaluată.
La stabilirea similitudinii mărfurilor, se iau în calcul următoarele caracteristici:
piața;
țara de origine;
producătorul;
Marfa nu este similară cu cea evaluată,dacă:
nu a fost fabricată în aceeași țară cu cea evaluată;
– lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcție, designul, schițele au fost elaborate pe teritoriul țării noastre;
Metoda respectivă se utilizează atunci cînd marfa similară:
– se vinde pentru ca ulterior să fie introdusă pe teritoriul Republicii Moldova;
– este implementată în același timp sau cu cel mult 90 zile înainte de introducerea mărfii evaluată ulterior;
– este introdusă aproape în același volum sau condiții comerciale;
Metoda costului unitar
Metoda respectivă se utilizează în momentul cînd marfa importată este vîndută în țara de import în starea în care a fost importată. Valoarea în vamă a mărfi se va calcula pe prețul unitar caracteristic vînzării acestei mărfi sau vînzării mărfii similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoanele ce nu se află în relații cu vînzătorul, cu condiția deducerii:
a) comisioanelor plătite ordinar;
b) cheltuielilor obișnuite de transport și de asigurare;
c) cheltuielilor pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal;
d) impozitelor și taxelor pasibile de plată în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.
Principiul de bază a acestei metode, rezidă în faptul, că dacă aceste prețuri de post-importare pot fi cunoscute din prețul de vînzare al importatorului, cantitatea netă va putea reflecta valoarea mărfurilor la hotar.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate
Determinarea valorii în vamă a mărfii importate se va baza pe valoare de calcul al acesteia, cuprinzînd:
valoarea sau costul materialelor și operațiunilor de producție;
volumul beneficiilor și cheltuielile generale, identic cu acel inclus în cuantumul vînzărilor de mărfuri de aceeași clasă sau de același tip cu marfa de evaluat, produse de producători, cu destinația țării de import;
orice cheltuieli de tipul: cheltuieli aferente asigurării, costul transportului, încărcării, descărcării și transportării mărfii.
În momentul, aplicării metodei date, valoarea în vamă se stabilește conform informațiilor prezente în țara de import. Pentru a fi determinate valoarea calculate, este necesar să fie analizate costul de producție al mărfii evaluate și alte date ce pot fi primite din țara de export. Această metodă, se întrebuințează destul de rar, deoarece colaboratorii vamali trebuie să analizeze datele privind costurile producătorilor străini. Metoda respective, nu va fi aplicată, în cazul cînd cumpărătorul și vînzătorul au o legătură.
Metoda de rezervă se utilizează atunci cînd valoarea în vamă a mărfii nu poate fi stabilită de către declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate anterior sau autoritatea vamală decide că metodele anterioare nu pot fi utilizate, astfel valoarea se determină prin mijloace rezonabile asemănătoare legii cu privire la tarifele vamale, dar și cu principiile generale ale acordurilor internaționale la care Republica Moldova face parte.
Pentru determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda de rezervă, drept temei nu pot fi:
a) prețul de vînzare al mărfii pe piața internă a Republicii Moldova;
b) prețul mărfii pe piața internă a țarii exportatoare;
c) prețul mărfii stabilit arbitrar sau prețul fictiv;
d) sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile;
e) costul de producție al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice;
f) valoarea în vamă a mărfii minimală.
Din cele redate în capitolul respectiv, putem constata că impozitarea schimburilor internaționale poate avea un impact pozitiv. Astfel, perceperea taxelor vamale la un nivel echilibrat pot avea o serie de aspecte avantajoase, și anume: creșterea sporită de venituri la bugetul de stat, protejarea economiei naționale de concurența străină, orientarea geografică a fluxurilor comerciale, limitarea acestor tranzacții comerciale cu unele țări și dezvoltarea lor cu altele.
Capitolul II. ANALIZA EVOLUȚIEI PRELEVĂRILOR DIN TAXELE VAMALE ÎN FORMAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN PRISMA POLITICII VAMALE
2.1. Obiectivele politicii vamale și de administrare vamală privind veniturile vamale
Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție din sistemul organelor de drept și de securitate a statului, orientată spre exercitarea atribuțiilor de administrare vamală, conform legislației vamale, la fel constituind un organ de stat a cărui activitate este orientată spre asigurarea încasării eficiente a taxelor și impozitelor, care sunt direcționate ulterior la dezvoltarea statului, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional și protejarea societății, aplicînd uniform și imparțial legislația vamală.
Serviciul Vamal al Republicii Moldova tinde spre o politică de administrare vamală, care să garanteze creșterea eficienței și eficacității în ceea ce privește activitățile curente efectuate în cadrul acesteia, să asigure securitatea economică a statului în corespundere cu standardele internaționale.
Serviciul vamal al Republicii Moldova execută o politică amplă și eficientă privind cooperarea vamală internațională și europeană. Politica pe care organul vamal o realizează constituie politica vamală ,care reprezintă o parte componentă a politicii comerciale.
Politica vamală reprezintă componenta principală a politicii comerciale, ce se bazează pe administrarea instrumentelor tarifare, în dependență de politica economică a guvernelor, de acordurile comerciale și conjunctura economiei internaționale.
O definiție destul de complexă a politicii vamale, este cea redată în alin.(2), art. 3 al Codului Vamal (în redacția anului 2011): ”Politica vamală urmarește asigurarea eficienței operațiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuția la rezolvarea problemelor politice și comerciale privind protecția pieței interne și stimularea dezvoltării economiei naționale, alte obiective stabilite de legislație.”
Instrumentele principale de aplicare a politicii vamale este în primul rînd tariful vamal ce cuprinde taxele vamale, încasateasupra mărfurilor importate sau exportate, și în al doilea rînd legile vamale, codurile vamale și reglementările vamale.
O mare parte din buget este format din veniturile vamale , din acest motiv Guvernul își îndreaptă atenția atît pe garantarea unui nivel potrivit de colectare a acestor venituri, cît și pentru stabilirea unor măsuri veridice și concrete de administrare vamală. Prin urmare, este necesar ca Serviciul Vamal al Republicii Moldova să-și impună anumite priorități și obiective pentru implementarea acestora.
Obiectivele politicii de administrare vamală pe anii 2015 – 2017 privind veniturile vamale rezultă din Planul de dezvoltare a Serviciului Vamal pe anii de 2015 – 2017, precum și alte strategii naționale ce vizează activitatea acesteia, fiind orientate în mare parte spre simplificarea și rentabilizarea administrării vamale.
Obiectivele generale ale politicii vamale pentru anii 2015-2017 se bazează în continuare pe:
facilitarea comerțului și întărirea competitivității agenților economici;
asigurarea securității vamale la frontieră;
sistematizarea legislației vamale naționale;
armonizarea legislației vamale naționale cu cea comunitară în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte.
Conform obiectivelor politicii vamale, pe termen mediu 2015 – 2017 se prevăd o serie de măsuri noi de politică vamală, care pe parcursul anilor țin să fie implementate, principalele fiind următoarele:
sistematizarea legislației vamale, prin implementarea noului Cod vamal într-o formulă revăzută, care va cuprinde Codul Vamal al Republicii Moldova, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, precum și va fi corelată cu legislația vamală a UE și cea din regiune;
implementarea Nomenclaturii Combinate a Republicii Moldova, care include în sine atât tariful vamal, cât și nomenclatorul mărfurilor;
stabilirea taxei pentru efectuarea procedurilor vamale în sumă fixă pentru unele servicii specifice activității vamale, conform standardelor OMC și UE.
Politica vamală determină nu doar eficientizarea administrării vamale, dar și acumularea volumului de resurse financiare la bugetul statului. Mărimea volumului acestora se află într-o corelație puternică cu calitatea activității organelor vamale, prin evitarea eschivării plăților vamale de la plata acestora. Volumul veniturilor vamale este influențat în funcție de structura, orientarea geografică a comerțului exterior și măsurile politicii comerciale externe.
2.2. Evoluția prelevărilor din taxele vamale în RM în perioada anilor
2011 – 2014
În ultimii ani, s-a constatat o sporire considerabilă a activității de export și import, aceasta s-a intensificat prin faptul, că nici o țară nu are posibilitatea de a produce tot ce este necesar pentru a se dezvolta, precum nu poate să utilizeze singur tot ce a produs. Toate statele lumii, indiferent de potențialul lor economic pe care îl posedă, au nevoie să participe în sistemul relațiilor economice externe. Multe dintre caracteristicile ce influențează relațiile economice internaționale, se reflectă organelor vamale, ce au ca scop punerea în aplicarea a politicilor economice-fiscale ale statului, prin acțiuni efective. Rolul serviciilor vamale constă în colectarea drepturilor vamale, reprezentînd cheița de succes pentru alocarea veniturilor la bugetul de stat.
Pentru suplinirea veniturilor la bugetul de stat, organele vamale ale RM au ca obiectiv principal aplicarea tarifului vamal, constituind o măsură cu caracter complex, care a condiționat la derularea procesului de percepere a drepturilor de import și respectiv de export a următoarelor plăți vamale ce sunt reprezentate grafic în figura de mai jos, în figura 2.2.:
Figura 2.2.Drepturile de import și de export
Sursa: adaptată de autor în baza Codului Vamal, art. 117
Plățile vamale colectate de serviciul vamal constituie un pilon esențial în realizarea sarcinilor prioritare ale instituției, precum și în asigurarea unei dezvoltări social-economice continue a Republicii Moldova.
În prezent, plățile vamale constituie o sursă semnificativă în formarea resurselor financiare la bugetul de stat, ponderea lor în ultimii ani a crescut considerabil, ceea ce atestă o dependență majoră a veniturilor bugetare de rezultatele activității economice externe.
Cel mai utilizabil mijloc de plată, stabilit la trecerea graniței atît pentru stat, cît și pentru persoanele juridice, rămîn a fi, taxele vamele. Considerăm, că este necesar o analiză a încasărilor din taxe vamale, întrucît acestea fac parte din sistemul veniturilor bugetare și constituie un instrument de regulare valoros la participarea statului în sistemul relațiilor economice internaționale.
Calculele realizate și datele statistice demonstrează că drepturile de import și export percepute de către organele vamale pe parcursul ultimilor ani s-au majorat considerabil. Această creștere fiind condiționată de contribuția tuturor încasărilor vamale, inclusiv de cea a taxelor vamale care comparativ cu anii anteriori, au înregistrat ritmuri de creștere majore. Astfel, în tabelul de mai jos, putem urmări evoluția taxelor vamale percepute în perioada 2011-2014.
Tabelul 2.2.
Taxele vamale încasate de către organele vamale
( Mii lei)
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal
Din datele de mai sus observăm că încasările din taxele vamale pe parcursul a 4 ani examinați au evoluat semnificativ. În anul 2012 s-au încasat taxe vamale în valoare de 938081 mii lei cu 105409 mii lei mai mult față de anul 2011. Analiza ne permite să constatăm o dinamică pozitivă pe parcursul anilor următori, iar în 2013 și 2014 se atinge punctul maxim al încasărilor în valoare de 1024627 mii lei, respectiv 1053604 mii lei. În perioada anilor 2011-2014, organele vamale au reușit să majoreze cifra încasărilor din taxe vamale de la 832672 mii lei în 2011 la 1053604 mii lei în 2014. Creșterea taxelor vamale pe parcursul acestor ani a fost determinată, în mare parte, de accelerarea participării țării în comerțul extern, dar și de majorarea cotelor taxelor vamale la unele categorii de mărfuri, precum și de creșterea volumului importurilor. Pentru o vizualizare mai bună a fluctuațiilor acestor încasări pot fi remarcate și în graficul prezentat în continuare.
Figura 2.2. Evoluția încasărilor din taxele vamale percepute de către organele vamale
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din Tabelul 2.1.
Figura 2.2. denotă că în decursul perioadei analizate se observă un trend ascendent: indicele mediu de creștere indică la o creștere medie anuală de 8,57%.
În Republica Moldova, taxele vamale dețin un loc important în formarea resurselor financiare bugetare. Importanța taxelor vamale ca surse de formare a resurselor financiare publice poate fi accentuată prin reflectarea greutății specifice a taxelor vamale în totalul impozite indirecte, fapt relevat de ponderea ridicată a acestora în componența impozitelor indirecte. Pentru o mai bună exemplificare putem urmări figura ce ilustrează structura impozitelor indirecte percepute în perioada anilor 2011-2014 (Figura 2.3.)
Figura 2.3. Ponderea taxelor vamale în totalul impozitelor indirecte (2011-2014)
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal
Conform datelor prezentate în figura 2.3., observăm o creștere continuă a impozitelor indirecte, iar în anul 2014 se înregistrează o creștere în sumă netă a impozitelor indirecte, încasările atingînd suma de 14371495 mii lei față de anul 2011 cu 3307012 mii lei mai mult.
Începînd cu anul 2011, ponderea taxelor vamale în totalul impozite indirecte a crescut din 2011 pînă în 2012 cu 0,51 puncte procentuale, ulterior diminuîndu-se de la an la an, ajungînd la 7,53% în anul 2014.
Cu toate că ponderea taxelor vamale în totalul impozite indirecte a scăzut, în valori absolute taxele vamale au înregistrat o creștere accentuată, în decurs de 4 ani, majorîndu-se cu 220932 mii lei. Explicația pentru acest fenomen consă în amplificarea operațiunilor de comerț exterior al Republicii Moldova, creșterea cursului valutar, nivelului tarifului vamal practicat, politica fiscală a statului, conjuncturile economice și sociale.
Taxele vamale constituie o sursă de venituri fiscale, acestea fiind cele mai importante surse de venituri, izvorul principal al formării venitului bugetului de stat și al finanțării cheltuielilor publice. Pentru a observa evoluția ponderii taxelor vamale în veniturile fiscale pe parcursul anilor 2011-2014, analizăm tabelul de mai jos.
Tabelul 2.3.
Ponderea taxelor vamale în totalul veniturilor fiscale
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal și Ministerul Finanțelor
Conform datelor din tabel, se remarcă tendințe neuniforme în ceea ce privește cota taxelor vamale în totalul veniturilor fiscale. Pe parcusrul anilor se constată o tendință de creștere și descreștere a cotei, ca prin urmare, în anul 2014, taxele vamale ajung să dețină o cotă de 2,97% în totalul veniturilor fiscale. Ponderea taxelor vamale a variat de la an la an, astfel, în anul 2012 a înregistrat cel mai înalt nivel de 3,33%, iar cel mai jos nivel fiind în 2014 de 2,97%. Aceasta nu înseamnă ca a scăzut volumul taxelor vamale, ci a crescut importanța altor impozite.
Taxele vamale încasate asupra mărfurilor importate produc efecte complexe, de natură financiară, economică și comercială, asupra prețurilor, competitivității produselor, consumului intern, formării resurselor financiare bugetare, efecte de protejare a producătorilor naționali de concurența străină, balanței de plăți externe. Toate aceste aspecte accentuiază caracterul complex al taxelor vamale de import, necesitatea stabilirii lor cu responsabilitate și cunoașterii nu doar a nivelului lor, dar și a incidențelor asupra economiei. La momentul actual, taxele vamale în economia națională nu constituie doar venituri fiscale ale bugetului de stat, dar și un mijloc de stimulare a exportului, de lărgire a cooperării economice cu alte țări.
Ritmul de creștere a taxelor vamale și a produsului intern brut se află într-o strînsă corelare și dependență față de: volumul importului și volumul exportului. Volumul încasărilor percepute au un rol pozitiv asupra taxelor vamale, astfel, în figura de mai jos, observăm care este ponderea taxelor vamale în PIB în perioada 2011-2014.
Figura 2.4. Ponderea Taxelor vamale în venituri totale și PIB (2011-2014)
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal și BNS
Din figura 2.4. observăm că taxa vamală în anul 2011 a avut o pondere în total venituri bugetare de 4,5%, cu toate acestea ea are o pondere destul de mică, de 1% în PIB, fiind suficient pentru a genera anumite efecte asupra economiei RM.
Pînă în anul 2012, ponderea taxelor vamale în venituri totale și în PIB a scăzut lent. În 2012, taxele vamale au reprezentat doar 4,7% din venituri totale și 1,06% din PIB, acest fapt datorîndu-se reducerii importurilor și majorării fără precedent a exporturilor.
În anul 2013 taxele vamale au reprezentat 4,6% din veniturile bugetare totale și 1,03% din PIB, această situație se explică prin creșterea cursului de schimb valutar și devalorizarea monedei naționale. Anul 2014 se înscrie pe același trend descrescător, în ceea ce privește ponderea taxelor vamale în veniturile bugetare totale și PIB, însă în valoarea absolută taxele vamale au înregistrat o creștere de 28977,0 mii lei.
Diminuarea taxelor vamale pînă la 0,9% din PIB, a fost influențată atît de creșterea importurilor într-un ritm mai lent decît PIB, cît și de modificarea continuă a legislației, în sensul scăderii treptate a barierilor vamale în relația cu Uniunea Europeană și CSI.
Avînd în vedere că taxa vamală înregistrează o creștere de la 832672 mii lei în anul 2011 la
1053604 mii lei în 2014, este necesar dar și important să aflăm din contul căror țări sau grup de țări se majorează consumul de mărfuri.
Figura 2.5. Evoluția importului de mărfuri pe grupe de țări (2011-2014)
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Biroul Național de Statistică
Din figura 2.5. se observă că taxa vamală stabilită mărfurilor din UE fac un aport impunător în bugetul de stat. Această creștere se amplifică din momentul în care granița Republicii Moldova a început să se mărginească cu cea a Uniunii Europene, incepînd cu anul 2007. Aici putem concluzia că consumul de mărfuri din UE este in creștere, înregistrînd în anul 2014 o sumă de 2567,7 mil USD în raport cu mărfurile importate din CSI și alte țări care se află într-o continuă scădere. Conform datelor statistice, s-a observat că importurile din UE dețin o pondere de 48,3 % în totalul importurilor, iar cele din CSI au înregistrat în anul 2014 importuri în valoare de 1499,3 mil. USD cu 172,6 mii USD mai puțin. Acest lucru, demonstrează că mărfurile din UE au o cerere mai mare, decît mărfurile produse în CSI. Pornind de la aceste considerente, stabilim grupele de mărfuri care predomină la importul din UE, în comparației cu importul acelorași mărfuri din CSI (în baza secțiunilor din cadrul NM).
Figura 2.6. Top 5 grupe de mărfuri importate din UE în raport cu CSI (2011-2013).
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal
Conform datelor statistice, observăm că Republica Moldova este dependentă de importurile din UE și CSI, deoarece aceștea reprezintă principalii parteneri economici, iar printre produsele preferențiale de import se situează mărfurile cuprinse în SEC 05, 06 și 16 reprezentate în figura 2.6.
Prin urmare pentru a determina din care mărfuri importate se percep încasări majore de taxe vamale, este necesar de efectuat o comparație a cotelor taxelor vamale prevăzute de Tariful Vamal de import al Republicii Moldova și Nomenclatura Combinată a taxelor vamale, pentru a putea estima diferența de venituri din taxe vamale, din momentul aplicării nomenclaturii combinate a mărfurilor.
Nomenclatura combinată este creată în scopul realizării măsurilor tarifare și netarifare de reglementare a comerțului exterior a statului, perfecționării evidenței statistice și a schimbului de informație referitoare la circulația mărfurilor pe plan extern, cu adaptarea acestora la standardele internaționale. Elaborarea si aprobarea NCM a Republicii Moldova este în concordanță cu angajamentele Planului de acțiune al RM, privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. NCM se întrebuințează în cadrul mecanismului OMC, cu scopul supravegherii politicii comerciale naționale și se aplică sistematic față de toți membri OMC, în dependență de ponderea acestora în comerțul internațional.
Prin urmare, începem cu evaluarea cotelor taxelor vamale stabilite în baza NCM și anexa nr. 1 din Tariful Vamal de import a mărfurilor, care spre exemplu, în urma aplicării NCM unele taxe vamale ale unor poziții tarifare sunt modificate destul de semnificativ în diminuare și/sau majorare, această deviere se poate observa în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.4.
Analiza comparației cotei taxelor vamale în baza NCM și anexa nr. 1 din TVI
Sursa: elaborat de autor în baza Legii 1380 și legea 172
Din datele prezentate în tabelul de mai sus, observăm că aplicarea nomenclaturii combinate a mărfurilor a dus la majorarea veniturilor din taxe vamale. Acest fapt a fost cauzat de creșterea cotei taxei vamale la import, dacă pînă în prezent, cota la bulbi, tuberculi, cepe a fost de 5% acum ea constituie 15%, acest lucru se observă și la uleiul de arahide, în mometul actual i se stabilește o cotă de 15% față de cota 0, ce era aplicată anterior conform anexei nr.1 al Legii cu privire la tariful vamal al RM nr. 1380.
Prin urmare, în baza datelor, am observat că cele mai semnificative tarife rămîn pentru carne și produse de origine animală (cum ar fi de 20% + 100 euro/t), produse lactate ( spre exemplu untul și alte grăsimi care provin din lapte, se aplică o cotă de 15% + 500euro/t), fructe și legume ( o cotă de 15-20%). Mărfurile respective dețin un aport semnificativ în total importuri pe perioada 2011-2014, aceasta se observă în diagrama de mai jos:
Figura 2.7. Evoluția importurilor de mărfuri cu cote semnificative (2011-2014)
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor BNS
Conform datelor prezentate în figura 2.7., constatăm că importurile de produse animale înregistrează o creștere de la an la an, în anul 2011 fiind importate produse în sumă de 33547,5 mii lei, iar în anul 2014 a atins cifra de 56045,2 mii lei cu 22497,7 mii lei mai mult, aceasta fiind cea mai accentuată creștere. De asemenea, s-au efectuat importuri relativ importante și de produse lactate, care în anul 2014 a indicat o mică scădere în comparație cu anii precedenți de 4912,9 mii lei. Valoarea importurile de fructe și legume deviează de la an la an, dacă în anul 2011-2012 s-a înregistrat o creștere de 4585,1 mii lei, ulterior s-a observat o reducere considerabilă în perioada anilor 2013-2014, diminuîndu-se cu 8313,3 mii lei.
Eficiența administrării veniturilor vamale constituie un indicator primordial atît pentru Guvern, cît și pentru cetățeni, deoarece se cunoaște rolul și importanța corectitudinii perceperii plăților vamale și că fiecare sumă de bani transferată la bugetul de stat de către Serviciul Vamal este strict necesară pentru realizarea politicilor publice ale Guvernului.
Deci pe perioada anilor 2009-2014 s-a observat o creștere semnificativă a veniturilor vamale, dublîndu-se de 2 ori în raport cu anul 2009. Menținerea pe acelasi trend ascendent al plăților vamale s-a realizat datorită majorării ponderii facilităților fiscale și vamale la import.
Evoluția colectărilor veniturilor vamale la bugetul de stat a fost influențată semnificativ de scutirile și facilitățile vamale, acordate agenților economici conform prevederilor legale, acordurile de comerț liber cu țările din CSI și altor acorduri internaționale la care RM face parte.
Printre facilitățile vamale pe care le acordă RM se enumeră:
facilitățile vamale acordate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare în Republica Moldova și lucrătorilor acestora;
Precum o facilitate vamală se enumeră și scutirea de taxă vamală a mai multor mărfuri importate, printre care:
a) mijloacele de transport folosite la transporturi internaționale de pasageri și de bagaje, de mărfuri, precum și obiectele de aprovizionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecțiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;
b) mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetățeni străini, în conformitate cu legislația, precum și cu acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte;
c) moneda națională, valuta străină (cu excepția celei folosite în scopuri numismatice), precum și hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislația;
d) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, sau cu titlu gratuit (donații) sau în scopuri filantropice pe linia statului, destinația lor fiind confirmată de organul abilitat;
e) mărfurile importate cu scopul efectuării investițiilor capitale în cadrul și în condițiile Acordului de investiții "Cu privire la Portul Internațional Liber "Giurgiulești"";
f) produsele petroliere importate în cadrul și în condițiile Acordului de investiții "Cu privire la Portul Internațional Liber "Giurgiulești"", destinate comercializării prin unitățile de comercializare a produselor petroliere stabilite în acordul menționat;
g) mărfurile plasate sub regimurile vamale de tranzit și antrepozit vamal și sub destinațiile vamale de distrugere și abandon în folosul statului;
h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depășește limita neimpozabilă de 300 euro, taxa vamală se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menționată nu micșorează valoarea impozabilă a acesteia.
În perioada anilor 2009-2013, facilitățile fiscale și vamale au înregistrat o creștere semnificativă, cota maximă fiind înregistrată în anul 2013, iar organele vamale au asigurat perceperea veniturilor vamale conform cifrei planificate. Astfel, ponderea facilităților vamale și fiscal în totalul veniturilor administrate de către SV în anii 2009-2013, se poate observa în figura 2.8.
Figura 2.8. Ponderea facilităților fiscale și vamale în totalul veniturilor administrate de către organele Serviciului Vamal în anii 2009-2013
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de Inspectoratul Fiscal de Stat
http://monitorul.fisc.md/section/analysis_and_statistics/5224.html (citat 10.04.2015)
Din figura 2.8. observăm că facilitățile fiscale și vamale au înregistrat pe parcursul anilor sume considerabile, cosntituind astfel în anul 2013 o valoare de 5349,5 mil. lei, majorîndu-se de 2 ori în anul 2013 în raport cu anul 2009, cu 2837,7 mil. lei. Acest fapt se datorează în mare parte de creșterea numărului de beneficiari de aceste facilități. Necătînd la faptul că facilitățile vamale și fiscale au înregistrat valori considerabile și au atins cotă maximă în anul 2013 de 37 %, Serviciul Vamal a asigurat perceperea impozitelor conform cifrei planificate.
Nivelul taxelor vamale încasate în Republica Moldova în acest moment se înscrie în limitele convenite prin acordurile internaționale încheiate și reprezintă nevoia de protecție tarifară a producătorilor autohtoni împotriva concurenților străini în actuala etapă de dezvoltare a economiei naționale. Aceste bariere tarifare vor fi coborîte treptat pînă la completa lor eliminare, în concordanță cu angajamentele pe care RM și le-a asumat față de Organizația Mondială a Comerțului, Uniunea Europeană, CSI.
Luînd în calcul importanța deosebită a tratatelor în calitate de izvor al dreptului internațional și mijloc al cooperării internaționale, voi specifica principalele tratate internaționale privind activitatea vamală, la care Republica Moldova este parte. Prin urmare, se evidențiează următoarele:
Tratate internaționale universale în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor
Convenția vamală relativă la transportul internațional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenția T.I.R.) din 14 noiembrie 1975
Convenția relativă la contractul de transport internațional al mărfurilor pe șosele (C.M.R.) din 19 mai 1956
Convenția unică asupra stupefiantelor din 30 martie 1961
Convenția asupra substanțelor psihotrope din 21 februarie 1971
Tratate internaționale regionale:
Uniunea Europeană (UE):
Protocolul privind asistența reciprocă între autoritățile administrative în materie vamală al Acordului de parteneriat și cooperare dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte din 28 noiembrie 1994 Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (transformat în februarie 2008 în Consiliul Regional de Cooperare)
Acordul de cooperare pentru prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere din 26 mai 1999 (Acordul SECI)
Comunitatea Statelor Independente (CSI):
Acordul privind colaborarea și ajutorul reciproc în probleme vamale din 15 aprilie 1994 GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova)
Acordul cu privire la asistență reciprocă și cooperare în domeniul vamal între guvernele statelor-membre ale GUUAM, semnat la Ialta la 4 iulie 2003 (încă n-a intrat în vigoare)
Cooperarea cu organismele internaționale:
Organizația Mondială a Vămilor
Organizația Mondială a Comerțului
Comisia Economică Europeană a ONU
Banca Mondială
Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare
(UNCTAD)
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP)
Analizînd sistemul de funcționare a mecanismelor și circumstanțele reale din țară se specifică, că pentru Republica Moldova, aderarea la organizațiile specificate anterior nu trebuie să fie un proces definitiv, dar un element cheie al politicilor naționale de dezvoltare, un catalizator al reformelor economice, bazate pe principiile economiei de piață.
Din cele prezentate anterior reiese că taxele vamale produc efecte complexe, de natură economică, comercială și financiară asupra formării veniturilor bugetare, efecte de protejare a producătorilor naționali de concurența străină, deci acestea alimentează fondul bugetar de stat. Taxele vamale aduc un aport foarte redus, situîndu-se de regulă, pe ultimul loc în cadrul impozitelor indirecte din punct de vedere al aporturilor. Din anul 2013, scăderea ponderii taxelor vamale în impozite indirecte este mai accentuată, datorită în principal creșterii activității de comerț cu țarile UE în dependență de obligațiile asumate de Republica Moldova privind acordul de asociere cu UE referitor la diminuarea treptată a taxelor vamale percepute în comerțul cu statele membre, pînă la eliminarea definitivă.
2.3. Analiza impactului taxelor vamale practicate asupra economiei pe exemplul Biroului Vamal Leușeni
Între anii 1959-1961, pe teritoriul Leușeni circula doar autobuzul Iași-Chișinău, ulterior în anii 1961-1964 actuala vamă Leușeni se numea deja punct de trecere. Din 1964 pînă pe data de 10 februarie 1978 prezenta vamă Leușeni figura la momentul respectiv în calitate de post vamal al vămii Ungheni, însă din data de 4 ianuarie 1992 a devenit cunoscută sub numele de vama Leușeni cu postul vamal Prut. Din data de 4 ianuarie 1992 începe istoria propriu-zisă a ceea ce se cheamă acum vama Leușeni, unul dintre cei mai mari birouri vamale din Republica Moldova, iar după mărime și importanță, vama Leușeni se situează pe locul doi, după vama Chișinău.
Biroul vamal Leușeni are ca scop de a asigura securitatea economică a statului prin încasarea eficientă a taxelor și impozitelor, eliminarea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional și protejarea securității, prin aplicarea uniformă a legislației vamale.
Prin urmare, în perioada anilor 2011-2014, biroul vamal Leușeni a continuat să depună eforturi majore în vederea eficientizării administrării vamale, în special în vederea colectării veniturilor vamale, combaterii traficului ilicit transfrontalier, colaborării vamale externe. În perioada dată, biroul vamal Leușeni a lucrat în mod constant asigurînd continuitatea reformelor elaborate de către conducerea Serviciului Vamal și pe principalele direcții de activitate a sistemului vamal, înregistrînd tendințe pozitive și realizări concrete. Toate măsurile întreprinse de către vama Leușeni au dus la îmbunătățirea indicatorilor de performanță de bază a acesteia.
Contribuția la buget a biroului vamal Leușeni este consistentă și deține un aport considerabil. În perioada anilor 2011-2014, vărsămintele la bugetul statului prin intermediul vămii Leușeni au constituit 6551,5 mln lei. În anul 2014 în bugetul de stat au fost transferate plăți vamale din cadrul vămii Leușeni în valoare de 1972,4 mln lei, înregistrînd o creștere cu 174,9 mii lei, comparativ cu anul 2013. Acest fapt vorbește despre faptul că sarcina principală a activității serviciului vamal este acumularea veniturilor la bugetul de stat. Ponderea drepturilor de import percepute din vama Leușeni în bugetul de stat în anul 2014 a constituit 4,7 %.
Tabelul 2.5.
Evoluția depturilor de import și ponderea acestora în venituri globale
Milioane lei
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Biroul Vamal Leușeni și Ministerul Finanțelor http://mf.gov.md/reports (citat 20.04.2015)
Această majorare fiind determinată de contribuția tuturor plăților vamale, inclusiv, și de cea a taxelor vamale care comparativ cu anii precedenți, au înregistrat ritmuri de creștere mai mari. Pentru o mai bună exemplificare putem urmări tabelul ce ilustrează taxele vamale percepute între anii 2011-2014.
Tabelul 2.6.
Taxele vamale încasate de către Biroul Vamal Leușeni
Mii lei
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal
Din datele de mai sus observăm că încasările din taxele vamale pe parcursul a 4 ani examinați au evoluat considerabil. În anul 2011 s-au încasat taxe vamale în valoare de 30780 mii lei. Analiza ne permite să constatăm o dinamică pozitivă pe parcursul anilor următori, iar în 2013 se atinge punctul maxim al încasărilor în valoare de 33651 mii lei, ulterior, în anul 2014 se înregistrează o diminuare bruscă în valoare de 7008 mii lei. Pe parcursul unei perioade de 3 ani organele vamale au reușit să majoreze cifra încasărilor din taxe vamale de la 30780 mii lei în 2011 la 33651 mii lei în 2013, apoi diminuîndu-se în anul 2014 cu 7008 mii lei sau cu 26,3 puncte procentuale. Oscilațiile acestor încasări pot fi remarcate și în graficul prezentat în continuare.
Figura 2.9. Evoluția încasărilor din taxele vamale percepute de către Biroul vamal Leușeni pe parcursul anilor 2011 – 2014, mii lei
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din Tabelul 3.2.
În perioada anilor 2011 – 2013, perceperea taxei vamale la import a cunoscut o majorare datorită creșterii fluxului de mărfuri străine, de accelerarea participării țării în comerțul extern, dar și de majorarea cotelor taxelor vamale la unele categorii de mărfuri.
În perioada 2011 – 2014, Biroul Vamal Leușeni a încasat taxe vamale de la persoane fizice și juridice, cuantumul valoric al acesteia fiind prezentat în următorul tabel.
Tabelul 2.7.
Situația încasărilor de taxe vamale la Biroul Vamal Leușeni în perioada 2011-2014
Mii lei
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de BV Leușeni
Din tabelul anterior se observă, că în decurs de 4 ani valoarea taxelor vamale a variat enorm, acest lucru poate fi explicat prin creșterea sau diminuarea volumului de marfă ce a făcut obiectul importului. Încasările de la persoanele fizice pe parcursul anilor 2011 – 2014 se află într-o continuă diminuare, înregistrînd în anul 2011 – 16977484,7 mii lei, iar în 2014 se observă o sumă de 11665635,1 mii lei, diminuîndu-se cu 5311849,6 mii lei în raport cu anul 2011. Încasările de la persoanele fizice au înregistrat în 2014 o pondere de 43,8% în totalul încasărilor din taxe vamale.
Referitor la încasările de la persoane juridice, acestea au cunoscut o tendință de majorare pe parcursul anilor 2011 – 2013, astfel încasările din acestea au ajuns de la 13803,4 mii lei în 2011 pînă la 18553,02 mii lei în 2013, majorîndu-se cu 4749,6 mii lei, însă acestea au cunoscut o diminuare în anul 2014 față de anul 2013 cu 3576,4 mii lei. Încasările de la persoanele juridice au înregistrat în 2014 o pondere de 56,2% în totalul încasărilor din taxe vamale.
În timp ce Republica Moldova evolua pe axa relațiilor economice, se observa tendințe neuniforme în ceea ce privește cota taxei vamale în total drepturi de import. Prin urmare, pe parcursul anilor 2011 – 2014, s-au obținut următoarele cote, pe care le dețin taxele vamale în total drepturi de import.
Figura 2.10. Ponderea TV în total drepturi de import pe parcursul anilor 2011 – 2014
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Biroul Vamal Leușeni
Conform datelor din Figura 3.2. se remarcă un trend descrescător în ceea ce privește cota taxei vamale în totalul drepturilor de import. Pe parcursul anilor 2011 – 2014, se observă tendințe de descreștere a cotei, ca prin urmare, în anul 2014, taxele vamale ajung să dețină 1,35% din total drepturi de import. Analiza dată denotă, că în anul 2011 s-a obținut cel mai înalt nivel de 2,33%, ulterior ponderea taxei vamale s-a diminuat cu aproximativ 1% în raport cu anul 2014. Aceasta nu înseamnă, că a scăzut volumul taxei vamale, doar că a crescut importanța altor plăți vamale, și anume TVA și accizul.
CAPITOLUL III. CĂI DE PERFECȚIONARE FINANCIARĂ A ACTIVITĂȚII VAMALE
3.1. Eficientizarea activității de eliminare a evaziunii fiscale în activitatea vamală
Unul din obiectivele – cheie ale activității vamale constă în recuperarea și completarea fondurilor financiare, ca urmare a eschivării persoanelor juridice de la plata drepturilor de import sau export și protejarea intereselor economice ale statului.
Eschivarea agenților economici de la plata drepturilor de import sau export a fost mereu una destul de activă, deoarece impozitarea constituie pentru agentul economic un impact negativ, fiind afectat interesul său „interesul financiar”. Eschivarea a fost mereu prezentă, din cauza aplicării neuniform a legislației vamale și a cadrului legal, care nu este unul perfect.
Cele mai utilizate metode de eschivare de la plata obligației vamale sunt întrebuințate sub forme diferite, dar cele mai principale sunt următoarele:
Diminuarea valorii în vamă a mărfurilor;
Nedeclararea mărfurilor în vamă ( stabilirea greșită a codului tarifar al mărfurilor pentru a evita plata taxei vamale sau a se încadra la o cotă redusă a TVA, diminuarea volumului mărfurilor importate).
Eschivarea de la plata obligației vamale a constituit și constituie o activitate extrem de profitabilă pentru elementele infractoare. Cea mai frecventă contravenție economică este eschivarea de la plata TVA, pentru că, cota acesteia constituie 20% pentru majoritatea mărfurilor importate.
Prin urmare, conform aplicării neuniform a legislației vamale, am observat, că pentru fraudele vamale nu s-a stabilit un termen unic, deci solicităm ca acest termen să fie definit precum o evaziune fiscală, așa cum se prevede în legislația României. Precum fenomen, evaziunea fiscală se întîlnește atît pe plan național cît și cel internațional, fiind una din cele mai răspîndite infracțiuni cu caracter economic. Prin evaziune fiscală, se întelege sustragerea de la plata impozitelor și altor sume datorate statului.
Din cele relatate anterior, am constatat importanța problemei referitor la eschivarea de la plata obligației vamale. Din aceste considerente a fost necesar implementarea unor măsuri sigure de stopare a fraudelor vamale. Prin urmare, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, la recomandarea Uniunii Europene, a adoptat cîteva măsuri, ce au la bază scopul de eliminare a eschivării de la plata obligației vamale.
Unul dintre cele mai principale instrumente este Auditul Post Vămuire, ce se utilizează în toate țărilor membre a Uniunii Europene. APV se bazează, în general, pe direcționarea celor mai importante resurse spre domeniile care constituie cele mai înalte grad de risc și a fost cu succes utilizat pe parcursul mai multor ani. Auditul post-vămuire reprezintă o modalitate de confirmare și verificare a respectării legislației vamale și al detectării fraudelor vamale și infracțiunilor, în condițiile creșterii comerțului internațional și ale necesității reducerii formalităților de vămuire.
Conform prevederilor legislației Uniunii Europene și celor mai bune practici, auditul post-vămuire se axează în principal asupra:
verificării corectitudinii și integralității datelor introduse în declarațiile vamale, inclusiv în cele întocmite în cadrul procedurilor simplificate;
identificării erorilor în datele furnizate de către importatori, exportatori și orice altă persoană cu obligații vamale, dacă este cazul de a regulariza situația prin procedurile prevăzute de actele normative;
asigurării orientarea operatorilor în vederea reducerii posibilităților unor viitoare încălcări ale regulementelor vamale.
Pentru a aprecia eficiența auditului post-vămuire, vom efectua analiza datelor din Tabelul 3.1.
Implementarea activității de audit post-vămuire în Republica Moldova, a fost determinată de insistența Uniunii Europene, cu scopul, că pînă în momentul integrării RM în UE, aceasta va poseda o eficiență maximă în anihilarea fenomenului de eschivarea de la plata obligației vamale. Instabilitatea și ineficiența controlului ulterior vor duce la crearea unui paradis fiscal pentru majoritatea agenților economici din țările membre ale UE, ceea ce va afecta bugetul comunitar. În cadrul Uniunii Europene, activitatea de audit post-vămuire este utilizată pe larg, fiindcă aceasta constituie o clauză pentru acele state, care doresc să adere la UE.
Prin urmare, odată cu integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, se vor înregistra mai multe încercări de eschivare de la plata obligației vamale, ceea ce se va necesita o implicare mai profundă referitor la reducerea riscurilor respective. În astfel de situații, Serviciul Vamal va implementa o serie de măsuri pentru riscurile financiare cu impact major, iar echipele de audit se vor implica, doar în cazurile cînd riscul de eschivare de la plata obligației vamale vor avea o probabilitate foarte înaltă.
Referitor la echipele mobile, sarcina lor prioritară este prezentată prin prevenirea, depistarea și contracararea evaziunii fiscale în cazul în care persoanele juridice trec frontiera vamală fără plata obligației vamale.
Prin urmare, echipele mobile patrulează tot teritoriul vamal al Republicii Moldova și selectiv stopează și controlează actele de însoțire a mărfurilor, iar în cazul depistării unor nereguli se efectuează și un control vamal la cel mai apropiat post vamal cu efectuarea recalculării plăților datorate.
O altă metodă utilizată de Serviciul Vamal al Republicii Moldova pentru contracararea evaziunii fiscale este auditul intern, care admite mai multe pîrghii de influență asupra factorilor ce determină apariția unei forme noi de evaziune fiscală. Scopul activității auditului intern este de a consilia Directorul general pentru atingerea obiectivelor stabilite Serviciului Vamal, prin evaluarea permanentă a sistemului de control intern și îmbunătățirea operațiunilor Serviciului Vamal și a participa la adăugarea unui plus de valoare.
Auditul intern se utilizează în marea majoritate a țărilor membre ale Uniunii Europene, iar rezultatele aceste activității sunt remarcabile, deoarece aduc o valoare adăugată importantă birourilor vamale.
Odată cu aderarea RM în UE, toate instrumentele de combatere a evaziunii fiscale, se vor transforma într-o luptă comună împotriva evaziunii fiscale, pentru că aceasta va afecta fondul comunitar.
Din cele relatate anterior, am observat că evaziunea fiscală ia o amploare tot mai semnificativă la nivel mondial, însă pentru a lupta cu aceasta este necesar implementarea unui mecanism nou. Acest mecanism necesită o voință de comun acord in ambele părți ale frontierei vamale referitor la schimbul de informații dintre ele, referitor la datele privind importurile și exporturile de mărfuri ( în Republica Moldova sistemul informațional „ASYCUDA WORLD”, în Romînia SI „ASYCUDA ++”). Ansamblul de informații, precum : valoarea facturii, prezentarea, volumul și greutatea mărfurilor importate din UE spre RM și viceversa, pot permite combaterea evaziunii fiscale prin indicarea acestora în timpul realizării importului.
3.2. Măsuri de reducere a efectelor de diminuare a valorii în vamă la importul mărfurilor
La momentul actual Serviciul Vamal al Republicii Moldova, dar și cel din întreaga lume se confruntă cu o problemă majoră, aceasta fiind „Diminuarea valorii în vamă a mărfurilor importate de către agenții economici”. Prin urmare, fiecare stat implemenetează o serie de măsuri împotriva diminuării bazei impozabile a mărfurilor importate, constituind o prioritate pentru majoritatea statelor.
În prezent, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, alocă multe resurse pentru rezolvarea acestei probleme, deoarece determinarea corectă a valorii în vamă a mărfurilor importate constituie o metodă eficientă de sporire a veniturilor bugetare. Din cele relatate, am constatat importanța problemei acesteia, care are un impact negativ asupra securității economice a țării.
Instrumentele de care dispune Sistemul Vamal al R.M. pentru soluționarea acestei probleme nu sunt foarte eficiente, de aceea este necesar de identificat problemele diminuării bazei impozabile a mărfurilor importate și urmările acestor probleme.
Conform regulamentului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor sunt doua părți participante la acest proces, de către:
Declarant – reprezentant al persoanei juridice, care întocmește declarația vamală în numele său;
Organul vamal – reprezentat de către un inspector vamal, care verifică veridicitatea determinării valorii în vamă a mărfii.
Determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate. Determinarea bazei impozabile a mărfurilor constituie o procedură obligatorie la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală. Procedura aceasta se efectuează de către persoana care posedă cunoștințe în domeniul repsectiv. Prin urmare, persoanele care determină valoarea în vamă și declară mărfurile inspectorului vamal să fie înregistrate. Certificarea acestora ca declaranți duce la excluderea îndeplinirii neadecvate a declarației valorii în vamă (DVV-1, DVV-2 și declarația vamală în detaliu DVD, vezi Anexa …).
Prin urmare, fiecare cifră sau literă indicată într-o rubrică greșită a declarației vamale implică o posibilă diminuare a costului mărfii, a cheltuielilor pentru livrarea mărfurilor. Deci, declaranții încearcă de multe ori să indice în rubricele greșite pentru a duce în eroare pe colaboratorii vamali prin îndeplinirea neadecvată a declarației vamale.
De asemenea, cunoaștem că declarantul declară valoarea în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul R.M. de către agenții economici, prin completarea declarației vamale DVV-1 și DVV-2. Completarea și confirmarea declarațiilor se efectuează în bazat datelor stipulate în actele de însoțire a mărfirulor, precum: conractul, factura, documentele de transport, polița de asigurare a mărfurilor.
O problemă majoră este aceea că declaranții sunt intermediarii, între agentul economic și organul vamal, iar acest lucru are un rol major în problema diminuarea bazei impozabile a mărfurilor, din motiv că agentul economic este interesat să plătească impozite mai mici statului, cît și declarantul este în interesul său ca clientul să nu solicite alt declarant, pentru că salariul acestuia depinde de numărul persoanelor juridice la care a oferit servicii.
Determinarea bazei impozabile a mărfii introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se efectuează conform prevederilor stipulate în Capitotlul IV al Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.97 și Hotărîrea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002, prin aplicarea consecventă a metodelor de evaluare.
Cu toate acestea, în practică se utilizează prima și a șasea metodă, din motiv că declaranții nu dispun de suficiente informații pentru aplicarea celorlalte metode, iar cota metodelor este de: 90% pentru prima metodă și aproximativ de 9,5% a șasea metodă.
Inspectarea veridicității determinării valorii în vamă a mărfurilor. Din momentul determinării valorii în vamă a mărfurilor de către declarant și indicarea datelor în rubricile DVV și DVD, acesta prezintă setul de documente organului vamal pentru a le verifica.
Pe parcursul procesului de verificare a corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfurilor, inspectorii vamali se întîlnesc cu o serie de factori care le îngreunează buna funcționare a acestui proces, printre acestea se enumeră:
Odată cu prezentarea declarației vamale în formă scrisă, colaboratorul vamal este obligat prin lege să verifice corectitudinea actelor reflectate în setul de documente, dar și îndeplinirea adecvată a rubricilor din DVV, în special cele din rubricile 7-9. Rubricile rezpective cuprind întrebări despre interdependența dintre participanții la tranzacție. Conform art. 11 al Legii cu privire la tariful vamal 1380, persoanele se consideră interdependente, dacă:
Fac parte din consiliul de administrației al celeilalte întreprinderi;
Sunt recunoscute conform legii ca asociați;
Una din ele dețin indirect 5% sau mai mult din acțiunile cu drept de vot emise de ele;
Sunt membre ai aceleași familii;
Din cele relatate anterior, constatăm că o parte din criterii nu pot fi verificate de către organele vamale, din motiv că nu dețin astfel de informații, dar nici nu au dreptul de a solicita aceste informații de la declaranți, deoarece majoritatea agenților economici sunt direcționați involuntar de către sistemul informațional ASYCUDA WORLD pe culoarul verde – ce constă în acordarea liberului de vamă fără a se efecuta controlul documentar și cel fizic.
Un alt factor, constă în completarea justă a rubricei 31, ce include descrierea mărfurilor, codul acestor, greutatea și altele. Rolul acestei rubrici este unul foarte important, pentru că, în baza acesteia, se determină valoarea mărfii importate. De cele mai multe ori se declară mărfuri ce diferă semnificativ, ca un exemplu putem lua marfa” cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată”, codul acestei mărfi este (0701), conform Legii privind Nomenclatura combinată a mărfurilor nr. 172 din 25.07.2014. Însă la aplicarea justă a codului, este necesar să i-a în considerație și ceilalți factori, precum: destinația lor, data cînd s-a realizat importul, deoarece de la data 01.01 pînă la 15.05 se plătește o taxă vamală de 5%, iar la data de 16.05. pînă la 30.06 se achită o taxă de 10%.
Un alt aspect este reprezentat de către instrumentele care se află la dispoziția colaboratorilor vamali pentru determinarea corectitudinii valorii în vamă a mărfurilor.
Conform propriei opinii, cred că în procesul verificării corectitudinii valorii în vamă a mărfurilor, colaboratorii vamali necesită un suport documentar și informațional bine perfectat, cum ar fi:
un suport informațional sub formă de bază de date ce include toate actele normative necesare pentru derularea procesului și aplicarea uniformă a legislației vamale;
o bază de date care se includă toate tranzacțiile comerciale efectuate de către persoanele fizice pe teritoriul vamal cu mărfuri similare sau identice;
acces permanent la rețeaua internet pentru determinarea caracteristicilor generale ale mărfurilor care constituie obiectul tranzacțiilor.
Deci, la determinarea corectitudinii valorii în vamă a mărfurilor, este strict necesar ca inspectorii vamali să dispună și de mijloce tehnice de control, care sunt necesar pentru calcularea prețului unitar al mărfii comercializate sau a greutății mărfii declarate pentru verificarea corespunderii acestor indicatori cu datele prezentate în declarația vamală și actele ce o însoțesc.
În momentul actual, putem specifica că posturile vamale și terminalele de control vamal sunt dotate cu astfel de echipamente, însă aceasta nu este suficientă și nu permite eliminarea riscului de nedeclarare a unei părți din volumul real a mărfurilor.
O altă problemă a diminuării valorii în vamă a mărfurilor și care conține unele pîrghii financiare este eliberarea condițională a mărfurilor importate. Eliberarea condițională a mărfurilor se efectuează de către organele vamale, atunci cînd pe parcursul perioadei de vămuire, este imposibilă luarea unei decizii definitive, privind acceptarea valorii în vamă determinată de către declarant. În astfel de cazuri, organul vamal are dreptul de a elibera condițional mărfurile cu determinarea provizorie a valorii lor în vamă, iar procedura de stabilire a valorii definitive se amînă pe o anumită perioadă de timp stabilită de către organul vamal, cu condiția prezentării de către declarant a tuturor informațiilor suplimentare necesare pentru vămuire.
La final am constatat că o importanță deosebită în perceperea plăților vamale o constituie determinarea corectă a bazei impozabile, din motiv că, majorarea plăților vamale ar determina nu doar creșterea bugetului de stat, dar și ar asigura protecție securității economice a țării.
3.3. Armonizarea taxelor vamale la nivelul UE
Odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, înseamnă și participarea acesteia la uniunea vamală, ceea ce presupune adoptarea și aplicarea legislației comunitare. Armonizarea legislației naționale cu cea comunitară reprezintă un proces continuu, avînd ca scop de a asigura compatibilitatea cu cele comunitare, prin modificarea, completarea și implementarea actelor normative armonizate cu cerințele comunitare.
Pe plan vamal, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană implică eliminarea taxelor vamale la totalitatea importurilor din această grupare regională, precum și implementarea Tarifului vamal comun al UE, ceea ce va conduce, pe de o parte la eliminarea completă a protecției vamale, care se menține la etapa actuală la importurile din UE și , pe de altă parte, la diminuarea în general a nivelului taxelor vamale la importurile din țările terțe.
Tariful vamal comun se aplică în statele membre al Uniunii Europene, însă toate importurile nu sunt situate la aceleași cote a taxei vamale, aceasta diferă în dependență de natura mărfurilor și țara de origine.
Tariful vamal al Republicii Moldova prezintă cîteva caracteristici importante:
taxele vamale prevăzute în tariful vamal de import sunt exprimate în procente și cotă fixă și se aplică la valoarea în vamă a mărfii importate sau la unitatea de măsură a acesteia;
taxele vamale se percep de către organele vamale și se varsă la bugetul de stat;
la importul de mărfuri din țările cu care are relații comerciale pe baza acordurilor la care face parte, aplicarea taxelor vamale se face conform prevederilor stipulate în respective;
taxele vamale aplicate sunt cele în vigoare la data înregistrării declarației vamale la importul mărfurilor.
Odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aceasta va fi nevoită să aplice Tariful Vamal Comun, acest tarif este utilizat de toate țările membre ale Uniunii Europene. Tariful respectiv este diferențiat de Nomenclatura Combinată pe care o utilizează în prezent țara noastră, cotele taxelor vamale în UE variază enorm față de cele stipulate în nomenclatura combinată și anexa nr. 1 din Legea 1380 cu privire la tariful vamal de import. În continuarea vom efectua o comparației privind cota taxei vamale pentru aceleași mărfuri.
Tabelul 3.3.
Cota la taxele vamale în RM și UE
Sursa: elaborat de autor în baza datelor stipulate în Legea 172 și Regulamentul (CE) nr.1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007
Din datele tabelului 3.3., am observat că cotele taxelor vamale la majoritatea mărfurilor variază, însă cele mai mari diferențe se observă la făina de grîu și preparatele omogenizate, care în cadrul UE cota acestora este respectiv de 172 e/t și 16,6%, însă asupra importurilor acestor mărfuri în Republica Moldova nu se aplică nici o taxă.
Aderarea țării noastre la Uniunea Europenă presupune noi reglementări fiscale și legislative, ce vor trebui să fie respectate din prima zi de la aderare. Republica Moldova a aderat la o mulțime de acorduri bilaterale sau multilaterale, printre care: Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, Zona de Comerț Liber din cadrul CSI, Acordul de Comerț Liber cu Europa Centrală. Toate aceste acorduri au ca scop stabilirea unei relații comerciale preferențială, fiind bazate pe condiții foarte avantajoase pentru țările participante, acordînd un acces mai bun la piață. Acordul privind Zona de Comerț Liber din cadrul CSI are ca obiectiv păstrarea cotei taxei vamale de zero procente la peste 10.000 de grupe de mărfuri.
Acordul de Liber Schimb are la baza o serie de obiective, printre care:
eliminarea taxelor vamale de import și de export în comerțul de produse dintre aceste două părți;
eliminarea barierelor în comerțul serviciilor;
Un alt acord, ce a fost semnat în anul 2014, a fost Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte.
În domeniul comercial, acordul respectiv constituie o zonă de comerț liber pentru produsele industriale și a multor produse agricole și de origine animalieră. Primul obiectiv al acestei aderări este reprezentat prin eliminarea reciprocă a tuturor barierelor tarifare. Pe baza acestuia, taxele vamale aplicate la importurile produselor originare din țările membre ale Uniunii Europene au fost complet eliminate.
Prin urmare, în ceea ce se referă la scutirea de la taxe de import, există totuși unele excepții referitor la unele produse de origine vegetală și animală. Pentru unele produse, sunt cote specifice în limita cărora exporturile din Republica Moldova sînt scutite de plata taxelor de import, însă produsele o sa fie taxate la depășirea acestei cote de către Republica Moldova.
Aceste tipuri de produse se pot observa în tabelul de mai jos, ce includ produsele importate în UE din RM fără aplicarea taxei vamale în limita contingențelor tarifare stabilite, în cazul în care se depășește limita cotelor specificate în acord se aplică o taxă vamală conform clauzei națiunii celei mai favorizate.
Tabelul 3.
Contingentele tarifare pentru exportul de produse în UE
Sursa: elaborat de autor în baza Anexei XV din Legea nr. 172
Din tabelul de mai sus, am observat că imediat după semnarea Acordului, unele cote au fost majorate, spre exemplu: pentru mere de la 20000 tone pînă la 40000 tone sau pentru struguri de masă de la 5000 tone pînă la 10000 tone, însă mărimea acestor cote ar putea să fie modificată.
Prin urmare, Republica Moldova, a negociat în cadrul acestui acord, prin implementarea unor măsuri de protecție la mărfurile importate din UE, printre care:
aplicarea unor cote libere de taxe vamale pentru unele produse sensibile, pentru acest tip de produse taxa vamală la import se va scoate doar în limita cotei specificate;
liberalizarea treptată sau reducerea treptată a taxelor vamale la import, aceasta se va efectua pe o perioada mai lungă, de 3, 5 sau 10 ani.
Cotele tarifare pe care le acordă Republica Moldova la mărfurile importate din Uniunea Europeană sunt diverse, pentru unele produse sunt eliminate definitiv, iar pentru alte mărfuri este stabilită o perioadă tranziție pînă la eliminarea lor definitivă, la solicitarea Republicii Moldova (spre exemplu: mobilă, îmbrăcăminte, produse chimice), toate acestea sînt prevăzute în tabelul de mai jos.
Tabelul 3.
Lista mărfurilor și TV aplicate de RM la mărfurile importate și originare din UE, conform AA
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate în anexa XV-D
În baza datelor furnizate în tabelul de mai sus, am observat că aceste cote se vor reduce de la an la an pînă la eliminarea lor definitivă. Aceste cote se stabilesc doar pentru mărfurile originare importate din țările membre ale Uniunii Europene, cu condiția prezentării certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1.
Luînd în considerare faptul, că după integrare, Republica Moldova nu va aplica taxele vamale în comerțul exterior cu țările membre a Uniunii Europene, aceasta își va diminua veniturile la bugetul de stat cu aproximativ 60%, deoarece majoritatea importurilor se efectuează din UE.
Aderarea Republicii Moldova, va determina aplicarea taxei vamale pentru mărfurile importate din țările CSI, care în prezent, beneficiază de scutire de taxe vamale pe baza acordurilor bilaterale sau multilaterale cu țările membre din CSI. Conform analize detaliate efectuate în capitolul 2, putem observa că cele mai multe importuri se efectuează din UE, cererea pentru produsele europene este mult mai mare față de produsele din CSI, prin urmare odată cu integrarea RM se va diminua considerabil contribuția veniturilor vamale în total venituri.
Prin urmare, am observat ca efectele de integrare a Republicii Moldova asupra plăților vamale vor avea un impact negativ, deoarece taxa vamală nu se aplică pentru comerțul cu țările membre ale Uniunii Europene, iar aceasta va afecta încasările din celelalte plăți vamale, precum TVA și accize, deoarece acestea sunt strict dependente cu taxa vamală.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rolul Taxelor Vamale LA Formarea Resurselor Financiare In Republica Moldova (ID: 146382)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.