Rolul Si Importanta Contabilitatii Persoanelor Juridice Fara Scop Patrimonial In Romania

Cap. I.

Rolul și importanța contabilității persoanelor

juridice fără scop patrimonial în România

1.1. Delimitări și fundamentări privind persoanele juridice fără scop patrimonial

Noțiunea de societate fără scop patrimonial se referă la următoarele tipuri de entități juridice: asociații, fundații, organizații sindicale și celelalte organizații cu caracter obștesc, culte religioase, partide politice.

Persoanele juridice fără scop patrimonial care își desfășoară activitatea în România și a căror organizare și funcționare este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 sunt:

Asociațiile,

Fundațiile,

Federațiile’

Asociația fără scop patrimonial este subiectul de drept, constituit de trei sau mai multe personae care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes general, comunitar sau, după caz, în interesul lor personal, nepatrimonial.

Fundația este definită ca fiind subiectul de drept, înființat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent și irevocabil, realizării unui scop de interes general sau comunitar.

Federația – Două sau mai multe asociații sau fundații se pot constitui în federație.

Întâlnite sub diverse denumiri – uniuni, federații, coaliții – asocierea dintre două sau mai multe asociații sau fundații este totuși reținută de lege sub denumirea de federație. Federațiile dobândesc personalitate juridică proprie și funcționează în aceleași condiții precum cele prevăzute pentru asociațiile fără scop patrimonial. Asociațiile sau fundațiile care constituie o federație își păstrează propria personalitate juridică, inclusiv propriul patrimoniu.

Toate organizațiile neguvernamentale cu personalitate juridică de tipul celor de mai sus, înregistrate în România, se regăsesc în Registrul Național O.N.G. la Ministerul Justiției,.Registrul în care sunt trecute în ordine organizațiile înființate din 1990 până în prezent.

Cele mai multe organizații constituite în România sunt asociații. În timp ce numărul asociațiilor este un indicator al asociativității, solidarității, spiritului de întrajutorare, numărul fundațiilor este un indicator al filantropiei, a dorinței de a face bine, de a-i ajuta pe ceilalți, dar și a existenței resurselor financiare necesare, căci fundațiile înseamnă, în principal, afectarea unui patrimoniu în mod permanent și irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.

Fig.1.1 Ponderea pe tipuri a ONG-urilor din România

În Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, se precizează că organizațiile neguvernamentale sunt persoane juridice constituite de persoane fizice sau persoane juridice care urmăresc desfășurarea unor activități în interes general sau în interesul unor colectivități locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial.

Generic aceste persoane juridice fără scop patrimonial sunt numite ONG-uri.

Deși sunt multe definiții pentru organizațiile neguvernamentale,majoritatea oamenilor este de acord că un ONG poate fi descris ca orice organizație al cărei control este intern și își dezvoltă propriile mecanisme de funcționare. Gerald Clark (1998) definește ONG‐ul ca fiind o organizație nonprofit cu inițiative private care au un caracter legal distinct și care vizează interesul public.

ONG-urile au căpătat multiple forme de-a lungul timpului și totuși observăm că au caracteristici commune care le guverneaza activitățle:

:

Fig1.2 Caracteristici commune ONG- uri

O organizație nonguvernamentală (ONG) este o organizație nonprofit, constituită de un grup de cetățeni voluntari, la nivel local, național sau internațional. ONG‐urile sunt orientate spre activitate și conduse de oameni cu interese comune, oferind o varietate de servicii și funcții umanitare:

aduc la cunoștință guvernanților problemele sociale ale populației;

monitorizează și pledează pentru politici;

încurajează participarea politică prin furnizarea de informații.

Motivațiile celor ce acționeaza în sectorul activității nonprofit sunt:

filantropia și dorința de a sprijini oameni în situații delicate de viață

nevoia de a îmbunătăți lucrurile prin pârghii politice și economice

ajutorul reciproc și întrajutorarea în cadrul comunităților locale

Domeniile de activitate sunt variate, unele dintre ONG‐uri fiind organizate în jurul anumitor probleme (ex.: drepturile omului, mediul înconjurător, sănătate), altele acoperind o sferă mai largă de probleme. ONG‐urile oferă analiză și expertiză, servesc drept mecanisme de avertizare timpurie și pot contribui la monitorizarea și punerea în aplicare a acordurilor internaționale. Relația lor cu oficiile și agențiile din sistemul Organizației Națiunilor Unite diferă în funcție de obiectivele lor, de locul lor, de mandatul atribuit de o anumită instituție.

Autonomia organizațiilor non-profit este asigurată de independența financiară fapt ce le permite susținerea in mod liber a intereselor grupurilor pe care le reprezintă. Fiecare organizație își are propria politică de finanțare ce îi permite susținerea acțiunilor desfășurate. Ca surse de finanțare ale acestora amintim: taxa de înscriere în organizație , cotizația membrilor , donații primite și venituri din activitați economice proprii.

Atributul ,,nepatrimonial” nu înseamnă că organizația nu poate avea un patrimoniu propriu, tot așa cum non-profit nu înseamnă că organizația nu ar putea desfășura și activități cu caracter lucrativ, cu alte cuvinte orientate către obținere de profit, atâta timp cât veniturile obținute sunt destinate atingerii scopului organizației.

,,Non-profit” nu înseamnă faptul că, la sfârșitul anului fiscal, organizația nu are voie să mai aibă bani în cont, ci faptul că suma respectivă nu va fi folosită pentru uzul personal al uneia sau mai multor persoane fizice asociate organizației ( cum se întâmplă în cazul profitului comercial transformat în dividend pentru patroni sau asociați), ci este destinată desfășurării de activități sau programe pentru atingerea scopului generic al organizației. Această afirmație se bazează pe faptul că însuși termenul de profit, definit ca diferență pozitivă dintre venituri și cheltuieli la sfârșitul anului fiscal, nu este potrivit pentru a descrie acea sumă de bani ce ar putea constitui un surplus pentru organizație la închiderea anului financiar. Exemplu relevant este cazul unei organizații care fără să desfășoare activitate economică are în contul de profit și pierdere, la sfârșitul anului, o valoare pozitivă pentru că finanțările primite sau veniturile din activitatea fără scop patrimonial acoperă o perioadă mai mare de timp decât anul fiscal la care bilanțul face referire. Sintetizând, caracterul nepatrimonial se caracterizează prin faptul că excedentul obținut în urma activității fără scop patrimonial( lucrativ) nu se împarte între fondatori sau asociați, el fiind folosit în realizarea scopului pentru care a fost creată organizația. Orice asociație, fundație sau federație înființată pe teritoriul României conform legislației în vigoare, dacă veniturile și activele acesteia sunt folosite pentru o activitate de interes general, comunitar și nepatrimonial, este o organizație non-profit. Aceste organizații pot desfășura pe lângă activitatea de bază și activități economice dar care să aibă strânsă legatură cu scopul principal al activității de bază , iar profitul obținut să fie folosit în susținerea activității fără scop patrimonial.

În concluzie, organizațiile neguvernamentale sunt structuri instituționalizate de natură privată ce pot activa fie ca grupuri informale, fie ca persoane juridice, și care sunt independente în raport cu orice autoritate public. Acestea nu urmăresc accesul la puterea politică și nici obținerea de profit.

Modificările permanente ce apar în mediul social, deteminând nevoi sociale noi sau chiar agravându-le pe cele existente deja, necesită o permanentă preocupare pentru orientarea activitații acestor persoane juridice fără scop patrimonial către prioritățile momentului.

Acțiunile acestor ONG-uri au o mare mobilitate care defapt reprezintă condiția lor de supraviețuire atâta timp cât funcționarea lor este dependentă de identificarea nevoilor în comunitate și de atragerea resurselor pentru abordarea acestor nevoi. Acestea pot acoperi anumite nevoi ale comunității, mai bine și mai ieftin decât o poate face sectorul public. Exemple frecvente sunt întâlnite în domeniul asistenței grupurilor vulnerabile sau domeniul managementului unor instituții de asistență medicală.

Organizațiile neguvernamentale sunt active în orice domeniu în care se manifestă nevoia societății: educație, știință, cercetare, cultură, protecție socială, minorități, drepturile omului, protecția mediului, protecția copilului, etc.

Alte personae juridice fără scop patrimonial înființate în baza unor legi speciale sunt : partidele politice, patronatele, sindicatele, cultele religioase și alte personae juridice care desfășoară activități fără scop patrimonial.

Partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Patronatele sunt organizații ale patronilor, autonome, fără caracter politic, înființate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial.

Sindicatele, denumite în continuare organizații sindicale, sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislația națională, în pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, precum și în contractele colective de muncă și promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale și sportive ale membrilor acestora. Organizațiile sindicale sunt independente față de autoritățile publice, de partidele politice și de patronate.

Asociația religioasă este persoana juridică de drept privat, constituită în condițiile legii, formată din persoane fizice care adoptă, împărtășesc și practică aceeași credință religioasă.

Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează și funcționează în baza prevederilor constituționale și ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.

1.2. Persoanele juridice fără scop patrimonial, producători și utilizatori ai informației contabile

Persoana juridică fără scop patrimonial trebuie să fie capabilă să își administreze relațiile din interior și din exterior. Acesta este un aspect legat de interacțiunea necesară care trebuie să existe între ea și mediul său pentru a se asigura că răspunde, reacționează în mod adecvat la factorii și evenimentele sociale, politice, ecologice, economice sau de altă natură din jur. Din punct de vedere al strategiei persoanei juridice fără scop patrimonial (lucrativ), este important să se stabilească relațiile de colaborare și de sprijin. Aceste relații se bazează pe faptul că persoana juridică fără scop patrimonial devine cunoscută în comunități importante și că își stabilește o imagine și un portofoliu al performanțelor care ilustrează realizările sale. De asemenea trebuie să se facă cunoscută cât de mult posibil, în afara grupului de colaboratori și să prezinte publicului un profil competent.

Prima relație a persoanei juridice fără scop lucrativ este cea stabilită cu comunitatea sau beneficiarii pe care îi deservește, fie ca o apărătoare a drepturilor acesteia, fie prin prestarea de servicii sau în amândouă ipostazele. Cu aceștia trebuie să mențină relații de parteneriat dacă aceasta servește scopurilor sale, ca organizație fără scop patrimonial. Pe lângă abilitatea de a lucra cu beneficiarii sau cu comunitatea locală unde își prestează serviciile, cu organismele guvernamentale sau cu alte organizații, persoanele juridice fără scop patrimonial trebuie să demonstreze autonomia sa și, în special referitor la resursele financiare, abilitatea de a nu depinde numai de un singur finanțator iar în final, că este în curs de a deveni durabilă.

Informațiile cu privire la poziția financiară sunt date oferite de contabilitatea proprie fiecărei personae juridice, ele fiind obligate potrivit legii contabilității 82/1991 cu modificările și completările ulterioare, să conducă și să organizeze contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale.

Situațiile financiare reprezintă sursa informațională de bază pentru efectuarea analizei financiare. Ele sunt rapoarte care arată starea și performanțele financiare prezentând imaginea poziției financiare la sfârșitul unei perioade din cadrul exercițiului financiar curent.Nevoile informaționale cărora trebuie sa le răspundă informația contabilă și, în principal situațiile financiare sunt corelate, în literatura de specialitate, cu o gamă diversă de beneficiarii ai informației contabile, avându-se în vedere în primul rând, entitatea, în cazul de față, persoana juridică fără scop patrimonial după care partenerii acesteia (finanțatorii, furnizorii, clienții, băncile, partenerii sociali etc.), precum și statul și asigurările sociale. Totodată, în sens mai larg, informațiile amintite se adresează publicului, privit la modul general.

Avându-se în vedere nevoile informaționale și, totodată, poziția lor față de persoana juridică fără scop patrimonial, beneficiarii de informații se pot delimita în utilizatori interni și utilizatori externi.

Utilizatorii interni ai informațiilor contabile ale persoanelor juridice fără scop patrimonial sunt: adunarea generală a asociaților; consiliul director; comisia de enzori.

Adunarea general, organul de conducere format din totalitatea asociaților, folosește informațiile financiar contabile în vederea stabilirii strategiei și a obiectivelor generale ale persoanei juridice fără scop patrimonial și pornind de la acestea analizează și aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pentru exercițiul următor precum și bilanțul contabil pentru exercițiul încheiat.

Consiliul director (managerii ) împuternicit de adunarea generală poate lua decizii cu privire la administrarea activității, astfel că el constituie categoria cea mai importantă de utilizatori interni ai informației financiar-contabile. Consiliul Director utilizează o paletă largă de informații pentru susținerea deciziilor ce privesc activitățile de exploatare, de investiții, de finanțare și de gestiune a trezoreriei. Informațiile necesare în acest scop sunt asigurate în majoritatea lor prin intermediul unor rapoarte nepublicate ce se întocmesc atât pe baza datelor curente din contabilitatea de gestiune și cea financiară, cât și a celor existente în raportările periodice și cele anuale pe care persoana juridică fără scop patrimonial trebuie să le intocmească. Forma și conținutul rapoartelor solicitate de către Consiliul Director, diferă de la o persoană juridică la alta, în funcție de natura activității desfășurate și de obiectivele pe care aceasta le urmărește pentru îndeplinirea funcțiilor ce privesc managementul și în esență gestionarea performantă a patrimoniului și activității persoanei juridice fără scop patrimonial.

Se poate sublinia faptul că utilizatorii interni prin comparație cu utilizatorii externi, au privilegiul de a solicita și primi, oricând și în mod operativ, orice informație contabilă pe care o consideră utilă. Ei nu se limitează la informațiile existente în documentele de sinteză, informații pe care le utilizează în mică măsură pentru a adopta decizii economice, și în mod deosebit pentru comunicare, în sensul de a face cunoscut terților capacitatea managerială a colectivului de conducere.

Cenzorul sau comisia de cenzori, după caz, reprezintă organe alese de adunarea generală în cadrul persoanei juridice fără scop patrimonial în vederea realizării controlului financiar intern.

Informațiile contabile sunt folosite de comisia de cenzori în verificarea modului în care este administrat patrimoniul și dacă evaluarea acestuia s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanțului persoanei juridice fără scop patrimonial. Pe baza acestor informații contabile aceștia întocmesc rapoarte de activitate și le prezintă adunării generale.

Utilizatorii externi sunt eterogeni și pot fi grupați în câteva categorii semnificative pe care le voi prezenta într-o succesiune care, în opinia mea, are în vedere, în bună măsură, necesitățile de informații și posibilitățile de satisfacere a acestora, în ordine descrescătoare și respectiv crescătoare, după cum urmează: donatori, sponsori, creditori, furnizori si clienți, ca parteneri comerciali; salariații, ca parteneri sociali; statul și instituțiile acestuia și alți utilizatori externi, inclusiv publicul.

Donatorii, sponsorii, finanțatorii reprezintă o categorie importantă a utilizatorilor externi ai informațiilor contabile ale persoanelor juridice fără scop patrimonial. Aceștia acordă fonduri nerambursabile persoanelor juridice fără scop patrimonial în baza unor contracte încheiate cu respectarea reglementărilor legale în vigoare specifice formei de finanțare. Având în vedere specificul acestor moduri filantropice de finanțare, aceștia sunt interesați de numărul de beneficiarii direcți ai rezultatului acțiunii filantropice, de volumul de satisfacere al nevoilor acestora dar și de o bună, corectă și transparentă gestionare a acestor fonduri.

Sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susținerea unor activități fără scop lucrativ desfășurate de către una dintre părți, denumită beneficiarul sponsorizării.Contractul de sponsorizare se încheie în formă scrisă, cu specificarea obiectului, valorii și duratei sponsorizării, precum și a drepturilor și obligațiilor părților. Poate fi beneficiar al sponsorizării orice persoană juridică fără scop lucrativ, care desfășoară în România sau urmează să desfășoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific – cercetare fundamentală și aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecției drepturilor omului, medico-sanitar, de asistență și servicii sociale, de protecția mediului, social și comunitar, de reprezentare a asociațiilor profesionale, precum și de întreținere, restaurare, conservare și punere în valoare a monumentelor istorice.

Donația, conform Codului Civil, este un contract “prin care o persoană, donator, transmite, de regulă în mod gratuit și irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun către o altă persoană, donatar, care îl acceptă și nu implică existența unor beneficii”. Donația este un act gratuit, unilateral, iar beneficiarul unei donații are obligația să folosească bunurile exclusiv în scopul declarat. Scopul donației este susținerea și protecția socială a persoanelor, îmbunătățirea situației materiale a persoanelor puțin asigurate, ajutorarea victimelor calamităților naturale, victimelor războiului e.t.c., inclusiv acordarea de asistență materială organizațiilor filantropice, instituțiilor sociale și medicale, precum și susținerea unor alte acțiuni de interes public ce necesită asistență financiară și material.

Sponsorizarea are ca scop finanțarea unor programe și acțiuni în domeniul științei, culturii, învățământului, literaturii, artelor, sporturilor, ocrotirii sănătății, în domeniul protecției mediului, în domeniul ocrotirii și restaurării monumentelor de istorie, arhitectură, cultură și artă, monumentelor naturii e.t.c., inclusiv susținerea financiară și materială a organizațiilor filantropice, instituțiilor sociale și medicale, uniunilor de creație, organizațiilor care se ocupă de problemele culturii, altor organizații, antrenate în acțiuni de interes public și alte acțiuni de interes public.

Creditorii constituie o altă categorie de utilizatori externi ai informațiilor contabile, care, în marea majoritate a lor, sunt reprezentați de unitățile bancare sau alte persoane ce dispun de creanțe asupra persoanei juridice fără scop patrimonial, denumite și creditori financiari. Acești creditori bancari, în relațiile cu persoana juridică, au ca preocupare esențială să poată obține informații privind asigurarea că împrumuturile acordate și dobânzile aferente vor fi rambursate și respectiv plătite la scadență. Bancherii, în mod firesc, acordă importanță deosebită cunoașterii atât a capacității de rambursare a împrumuturilor și din considerente de prudență, pe baza informațiilor obținute, evaluează activele și pasivele persoanei juridice fără scop patrimonial inclusiv la valoarea lor de lichidare, cât și a posibilității de a crea excedent / profit, necesar pentru acoperirea dobânzii aferente împrumuturilor.

Furnizorii sunt preocupați să cunoască posibilitățile financiare ale persoanei juridice fără scop patrimonial debitoare privind plata la scadență a sumelor pe care aceasta le datorează. Ei sunt interesați și de perspectivele de creștere sau diminuare a activității viitoare a debitorului întrucât se poate preconiza o majorare sau o reducere a volumului și valorii comenzilor de care ar putea beneficia.

Clienții își manifestă interesul pentru acele informații care să le permită să estimeze perspectivele activității economice a persoanei juridice fără scop patrimonial în sensul menținerii sau dezvoltării acesteia și astfel să poată continua livrarea de bunuri și prestarea de servicii la același nivel sau la unul superior. Aceasta îndeosebi în cazul unui partener comercial semnificativ sau ale cărui livrări pot influența în mod hotărâtor evoluția activitații sale viitoare.

Salariații, în calitatea lor de parteneri sociali, se preocupă de informații contabile reduse ca volum și care, în principal, privesc mărirea excedentului/profitului și a modului de repartizare a acestuia, precum și posibilitațile întreprinderii de a oferi remunerații și alte avantaje și oportunități profesionale.

Statul are nevoie de informații financiar-contabile pentru a-și atinge obiectivele stabilite, iar pe piață de această natură, este reprezentat de administrația fiscală și economică. Informațiile care se obțin se utilizează pentru stabilirea bazelor de calcul pentru impozite și taxe, pentru acordarea de subvenții, de împrumuturi cu dobândă redusă, precum și în vederea fundamentării politicii fiscale, a venitului național și a altor indicatori de sinteză.

Alți utilizatori externi sunt reprezentați de persoane sau grupuri care nu au fost analizate anterior. În acest sens, se are în vedere și faptul că informațiile referitoare la activitatea unei persoane juridice fără scop patrimoniali prezintă interes pentru oricine intenționează să cunoască activitatea persoanei juridice fără scop patrimonial și eventul să devină membru sau un potențial beneficiar al serviciilor oferite de aceasta , de regulă, caritabil. În acest context, se poate considera că aproape toți membrii societății sunt afectați într-o anumită măsură de utilizarea informațiilor contabile.

1.3 Reglementări privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial – Evoluție

Contabilitatea ca formă a unei evidențe economice primare (numărare) datează din cele mai vechi timpuri, regăsindu-se în oricare dintre grupările sociale.

Aceasta a apărut înca din perioada Evului Mediu și s-a perfecționat odată cu dezvoltarea mediului economico-social. În prezent contabilitatea a devenit de neînlocuit, fără alternative, considerată de unii deopotrivă o artă, o știință, iar de alții ca cea mai veche tehnică de gestiune a afacerilor.

În țara noastră prima lucrare de contabilitate apare la 1837 sub numele de "Pravila comercială" datorată lui Emanoil Ioan Nechifor. În 1844 profesorul Dimitrie Jarcu publică o altă lucrare intitulată " Doppia scriptura sau tinerea catastiselor".

Theodor Stefănescu, ca profesor de contabilitate și ca director al Băncii Nationale a României, a fost cel care a reușit să introducă contabilitatea în partidă dublă la toate băncile, societățile comerciale și la un foarte mare număr de comercianți.

În anul 1924, în Monitorul Oficial nr. 27 din 6 februarie 1924, se publică Legea 21 pentru Persoanele Juridice ( Asociatii si Fundatii), lege care reglementează înființarea si funcționarea activității acestor persoane juridice până în anul 2000 când este abrogată odată cu apariția Ordonanței Guvernului nr. 26 cu privire la înființarea și organizarea asociațiilor și fundațiilor în România.

După anul 1990, procesul de reformare din întreaga economie a cuprins și domeniul contabilității. România s-a confruntat cu problema alegerii modelului de contabilitate care să îi servească drept sursă de inspirație. A fost adoptat un model contabil asemănător cu cel al Franței, considerat cel mai potrivit pentru condițiile din România anilor '90 ai secolului trecut, și anume: un număr mare de întreprinderi mici și mijlocii, absența piețelor financiare, nevoia de finanțare bancară și guvernamentală a întreprinderilor etc.

Începutul reformei contabile s-a concretizat sub forma Legii contabilitații nr.82/1991 în care se prevede că ,, Instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară." și ,,au obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile”.

În 1993, Direcția Generala Legislație Contabilă din Ministerul Finanțelor a emis Regulamentul de aplicare a Legii contabilității, aprobat prin HG nr.704/1993, care cerea întreprinderilor românești să aplice Legea contabilității începând cu 1 aprilie 1994. Totodată, au fost elaborate planul de conturi general și normele metodologice de utilizare a conturilor, modelele registrelor contabile și ale situațiilor financiare.

Începând cu anul 1997, o echipă de specialiști englezi au colaborat cu normalizatorii români să creeze un sistem contabil compatibil noilor necesități: aderarea la U.E. și deschiderea întreprinderilor românești către piețele internaționale de capital, continuarea armonizării cu directivele europene, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară elaborate de organismul internațional de normalizare – Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate. Pentru asociațiile și celelalte persoane juridice fără scop patrimonial, menționate în art.1 alin 2 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează și emite norme și reglementări în domeniul contabilității.

În anul 1998 Ministerul Finanțelor emite Ordinul 1591/ 03.08.1998, publicat în Monitorul Oficial nr. 480/14.12.1998, privind aprobarea planului de conturi pentru persoanele juridice fără scop patrimonial și a normelor metodologice de utilizarea a acestuia.

Ulterior în anul 2001 Ministerul Finanțelor Publice emite Ordinal nr. 2329/28.12.2001, publicat în Monitorul Oficial nr. 20/15.01.2002 pentru aprobarea normelor metodologice pentru organizarea și conducerea contabilității în partidă simplă de către persoanele juridice fară scop patrimonial cu sfera de aplicare pentru: unitățile de cult; asociațiile de proprietari; asociațiile și fundațiile cărora li se aplică regimul juridic prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, sau alte organizații de acest fel, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică..

Mai târziu în anul 2003 Ministerul Finanțelor Publice emite Ordinal nr.1829/22.12.2003 și se publică în Monitorul Oficial nr.66/27.01.2004, privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, reglementări obligatorii pentru asociații, fundații sau alte organizații de acest fel, partide politice, patronate, organizații sindicale, culte religioase, precum și pentru altele asemenea înființate în baza unor legi speciale în scopul desfășurării de activități fără scop patrimonial, care au obligația, potrivit legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale. Reglementările acestuia se aplicau și persoanelor juridice fără scop patrimonial care conduceau contabilitatea în partidă simplă conform reglementărilor OMFP nr.2329/2001 .

În anul 2007 se emite de către Ministerului Finanțelor Publice Ordinul nr.1969/09.11.2007 și se publică în Monitorul Oficial nr.846/10.12.2007, cu aplicare începând din 01 ianuarie 2008, privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, reglementări obligatorii pentru asociații, fundații sau alte organizații de acest fel, partide politice, patronate, organizații sindicale, culte religioase, precum și pentru alte personae juridice înființate în baza unor legi special, în scopul desfășurării de activități fără scop patrimonial, care au obligația conform legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale. Reglementările OMFP 1969/2007 se referă în principal la activitățile fără scop patrimonial, inclusiv activitățile cu destinație specială, desfășurate de către persoanele juridice și în subsidiar la activitățile economice desfășurate , potrivit legii de către acestea. Pentru activitățile economice reglementările OMFP 1969/2007 se completează , după caz, cu reglementările conforme cu Directive a IV a Comunităților Economice Europene prevăzute în anexa OMFP nr. 3055/2005 cu modificările și completările ulterioare La data intrării în vigoare a OMFP nr. 1969/2007, respective 01.01.2008, se abrogă OMF nr 1829/2003 si OMFP nr 2329/2001.

Parcursul în timp al reglementărilor contabile specifice contabilității persoanelor juridice fară scop lucrativ se oprește la acest ultim ordin care la rândul său a suferit modificări aduse de Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.2869/23.12.2010 pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile.

1.4. Principii și reguli specifice contabilității în partidă simplă. Principii și reguli comune contabilității în partidă dublă și în partidă simplă.

Sistemul de contabilitate în partidă simplă reprezintă ansamblul registrelor și documentelor contabile, legal reglementate, care servesc la înregistrarea în contabilitate , în mod obligatoriu cronologic și sistematic, a operațiunilor economice consemnate în documentele justificative. Categoriile de personae juridice făra scop patrimonial care pot organiza și conduce contabilitatea în partidă simplă sunt:unitățile de cult; asociațiile de proprietari și persoanele juridice fără scop patrimonial în al caror acte normative de înființare există prevederi exprese în acest sens.

Deosebirea intre evident contabila în partidă dublă si evident contabilă în partidă simplă constă în numărul și structura registrelor folosite, prin legătura între aceste registre și prin tehnica de înregistrare a datelor.

Principalele registre și formulare folosite în contabilitatea în partidă simplă sunt: registrul jurnal, registrul inventor, fișa pentru valori materiale, jurnal privind operațiuni diverse și fișe pentru operațiuni diverse.

Registrul jurnal și registrul inventar sunt registre obligatorii pentru evidența în partidă simplă, acestea întocmindu-se într-un singur exemplar după ce au fost numerotate, snuruite, parafate și înregistrate în evidența unității.

Jurnalul privind operațiuni diverse este folosit la înregistrarea veniturilor, respectiv a cheltuielilor persoanelor juridice fără scop patrimonial, privind activitățile economice, iar datele sintetizate din aceta stau la baza determinării veniturilordin activitățile economice, a totalului cheltuielilor deductibile fiscal și a rezultatului exercițiului financiar profit/pierdere..

Contabilitatea în partidă simplă față de contabilitatea în partidă dublă are reguli diferite de înregistrare a operațiunilor în contabilitate. În contabilitatea în partidă simplă înregistrarea unei operațiuni nu se face concomitent în două conturi, în funcție de corespondența lor. Operațiunea se înregistreaza numai într-un singur cont, pe intrări sau pe ieșiri, iar rulajul și soldul se stabilesc periodic și obligatoriu la sfârșitul lunii. Nu este obligatorie întocmirea unei balanțe de verificare a operațiunilor cu opt coloane, care să confirme egalitatea sumelor soldurilor și a rulajelor debitoare și creditoare. Deasemenea nu se fac articole contabile de stabilire a corelației dintre conturile care reflectă o operațiune, nu se întocmesc note contabile ca în contabilitatea în partidă dublă, nu se întocmește bilanț contabil. Acesta este înlocuit de situația soldurilor elementelor de activ și de passiv.

Dintre registrele specifice contabilității în partidă simplă se pot enumera registrele unei asociații de proprietari, care ține evidența în partidă simplă:

– registrul pentru evidența fondului de rulment care sevește la evidențierea fondului de rulment constituit din contribuțiile proprietarilor, conform criteriilor stabilite de adunarea generală a proprietarilor, membrii ai asociației de proprietari. Acesta se întocmește de către administratorul asociației de proprietari, prin alocarea, pentru fiecare proprietate, a uneia sau mai multor pagini necesare completării pentu un an de zile. Se arhivează la administrația asociației de proprietari;

– registrul pentru evidența fondului de reparații care servește ca document pentru evidența fondului de reparații constituit din contribuțiile proprietarilor conform cotelor părtii indivize. Se întocmește de administratorul asociației de proprietari, alocând o pagină sau mai multe, pentru fiecare proprietar, necesare completării pentru un an de zile . Se arhivează la adminiatrația asociației de proprietari;

– registrul pentru evidența sumelor speciale care servește ca document pentru evidenta sumelor special ale asociației de proprietari constituite din sumele rezultate din activități economice ( închirieri spații comune, amplasare de reclame publicitare pe fațadă, montaj antene pe terasă etc). Se întocmește de administratorul asociației de proprietari, prin alocarea, pentru fiecare proprietar, a uneia sau mai multor pagini necesare completării pentru un an de zile. Se arhivează la administrația asociației de proprietari;

– registrul pentru evideța fondului de penalizări în care se evidențiază penalizările aplicate proprietarilor restanțieri, conform sistemului propriu al fiecărei asociații de proprietari.

Regulile commune ale acestor două forme de evidență contabilă se regăsesc în respectarea normelor de întocmire și utilizare a documentelor financiar contabile, conform cărora toate operațiunile se consemneaza în momentul efectuării lor într-un înscris care stă la baza înregistrării în contabilitate, dobândind calitatea de document justificativ; în documentele justificative și în cele contabile nu sunt permise ștersături, modificări sau alte asemenea proceduri precum și lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise în acestea sau file lipsă; erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau cifrei greșite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra se scrie textul sau cifra corectă. În cazul documentelor justificative în care nu se permit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primește, se eliberează sau justifică numerarul, documentul întocmit greșit se anulează și rămâne în carnetul respective; înregistrarea operațiunilor se face în baza documentelor justificative, document cu document în ordinea cronologică a datei de întocmire sau de intrare în unitate; înregistrarea în contabilitate se face manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul și a programelor de contabilitate, condiția respectării conținutului de informații și a normelor de întocmire și utilizare a registrelor contabile și a formularelor comune pe economie pentru activitatea financiar-contabilă; controlul preventiv se face de către persoana care conduce contabilitatea și de către cenzori, care exercită controlul financiar-contabil legal, precum și de organele de control financiar și fiscal ale statului; documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanei (persoanelor) care le-a întocmit, vizat și aprobat ori le-a înregistrat în contabilitate, după caz; înregistrarea în contabilitate a bunurilor mobile sau imobile se face la valoarea de achiziție, de producție sau la valoarea justa, după caz; evaluarea elementelor patrimoniale se face pe baza inventarierii anuale sau ori de cate ori este nevoie, iar reflectarea acestora în contabilitate se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor; înregistrarea operațiunilor se face operativ, adică fără întârzieri față de data efectuării lor, citeț, fără ștersături și modificări și obligatoriu în limba română și în moneda national; arhivarea și păstrarea documentelor justificative și a registrelor contabile precum și reconstituirea documentelor justificative și contabile pierdute, sustrase sau distruse se efectueaza în conformitate cu normele metodologice de întocmire și utilizare a registrelor și formularelor comune pe economie privind activitatea financiară și contabilă, elaborate și emise de Ministerul Economiei și Finanțelor; registrul jurnal și registrul inventor sunt registre comune celor două tipuri de evident contabilă.

1.5. Particularități fiscale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Persoanele juridice fără scop patrimonial, din punct de vedere fiscal, beneficiază de mici particularități materializate prin scutirea de la plata impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată și de scutirea plății unor taxe și impozite locale. Pentru fiecare impozit sau taxă, încadrată la scutiri de la plata acesteia de către persoanele juridice fără scop patrimonial, codul fiscal stabilește clar, limite și reguli.

Cultele religioase beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor;

Asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, potrivit legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile obținute din activități economice și care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune.

Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor; contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților; taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare; veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive; donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare; dividendele și dobânzile obținute din plasarea disponibilităților rezultate din venituri scutite; veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole; resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile; veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; veniturile excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică; veniturile obținute din reclamă și publicitate, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale; sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz; veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică; sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice. Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, precizate mai sus.

Taxa pe valoarea adăugată face parte dintre scutirile acordate de codul fiscal persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Operațiunile de interes general scutite de TVA și care au legătura cu asociațiile și fundațiile, personae juridice fără scop patrimonial sunt:

– prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistență si/sau protecția sociala efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având un caracter social; serviciile de cazare, masă și tratament, prestate de persoane impozabile care își desfășoară activitatea în stațiuni balneoclimaterice, dacă au încheiat contracte cu Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și contravaloarea acestora este decontată pe bază de bilete de tratament;

– prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social;

– prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filosofică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

– prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;

– prestările de servicii și/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale caror operațiuni sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar și organizate în profitul lor exclusiv, cu condiția ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurențiale.

În categoria altor operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, codul fiscal mai prevede și următoarele activități: livrarea obiectelor și veșmintelor de cult religios, tipărirea carților de cult, teologice sau cu conținut bisericesc și care sunt necesare pentru practicarea cultului, precum și furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult;

Persoanele juridice fără scop patrimonial beneficiază de scutiri de la plata impozitelor și taxelor locale pentru cladiri și terenuri, conform codului fiscal astfel:

– clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial în România și componentelor locale ale acestora, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

– clădirile utilizate pentru activități social-umanitare de către asociații, fundații și culte, potrivit hotărârii consiliului local;

– orice teren al unui cult religios recunoscut de lege și al unei unități locale a acestuia, cu personalitate juridică;

Cap.II.

Aspecte privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial

2.1 Registre și formulare utilizate (completare, reconstituire)

Contabilitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial se ține atât în partidă dublă cât și în partidă simplă conform încadrării legale a activității acestora. Metoda de evidență contabilă, respectiv contabilitate în partidă dublă și contabilitate în partidă simplă, este stabilită de Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, unde sunt stabilite categoriile de persoane juridice fără scop patrimonial care se încadrează în una din cele două metode. Potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate obligatorii sunt:

Registrul-jurnal,

Registrul-inventar

Cartea mare.

Registrele de contabilitate se utilizeaza în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă în mod ordonat și astfel completate încat să permită în orice moment identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate.

Documentele contabile. care servesc la prelucrarea, centralizarea și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor consemnate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automat a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul și data documentului justificativ; sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate; conturile sintetice și analitice debitoare și creditoare; semnăturile pentru întocmire și verificare, după caz. Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, după caz.

Principalele forme de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial care conduc contabilitatea in partidă dublă sunt: „pe jurnale"; „maestro-șah"; forma combinată „maestru-șah cu jurnale". La persoanele juridice fără scop patrimonial se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate „maestru-șah simplificat". În acest caz, contabilitatea sintetică se ține pe fișe de cont pentru operațiuni diverse deschise pentru fiecare cont sintetic .

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se utilizează pentru înregistrarea cronologică a tuturor operațiunilor economico-financiare consemnate în documentele justificative. În vederea înregistrării în Registrul-jurnal, documentele justificative sunt supuse prelucrării contabile (sortare pe feluri de operațiuni, verificare, evaluare, contare). Dacă pentru același fel de operațiuni există mai multe documente justificative, acestea se totalizează cu ajutorul documentelor cumulative întocmite fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflectă asemenea operațiuni. Orice înregistrare în Registrul-jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul și data documentului justificativ, explicații privind operațiunile respective și conturile sintetice debitoare și creditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate.

Unitățile care utilizează jurnale auxiliare pot înregistra în Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectuează la cererea organelor de control sau în funcție de necesitățile proprii.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ si de pasiv, grupate în funcție de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Acesta se întocmește la înființarea unității, cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționării unității, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activității, precum și in alte situații prevăzute de lege, pe bază de inventar faptic. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ și de pasiv. Elementele de activ și de pasiv înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conținutul acestora la sfarșitul exercițiului financiar Acesta împreună cu balanța de verificare de la 31 decembrie stau la baza întocmirii bilanțului care face parte din situațiile financiare anuale, ale cărui posture, in conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, și ale reglementărilor contabile aplicabile, trebuie să corespundă cu datele înscrise în contabilitate, puse de acord cu situația reală a elementelor de și de pasiv stabilită pe baza inventarului.

Cartea mare este documentul de sistematizare a înregistrărilor contabile în conturile sintetice. Înregistrările în Cartea mare se fac pe baza documentelor justificative, a documentelor cumulative și a notelor de contabilitate, cronologic, zilnic, lunar sau ori de câte ori este nevoie. Înregistrarea în acest document, deschis pentru fiecare cont sintetic,este precedată de înregistrarea în Registrul-jurnal. La sfârsitul lunii, pentru fiecare cont sintetic din Cartea mare se stabilesc totaluri ale rulajului contului debitor sau creditor și ale conturilor corespondente. Totalul sumelor conturilor corespondente trebuie să fie egale cu rulajul debitor sau creditor al contului respectiv. Contabilitatea analitică se ține cu ajutorul formularelor comune (fișa de cont pentru operațiuni diverse, fișa de cont analitic pentru valori materiale) sau cu ajutorul formularelor specifice folosite în acest scop.

Registrul de casa servește ca: document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar, efectuate prin casieria unității pe baza actelor justificative; document de stabilire, la sfarșitul fiecărei zile, a soldului de casă; document de înregistrare în contabilitate a operațiunilor de casă. Se întocmește în două exemplare, zilnic, de casierul unității sau de altă persoană împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări și plăți. La sfârșitul zilei, rândurile neutilizate din formularul se barează. Soldul de casă al zilei precedente se reportează, după caz, pe primul rând al registrului de casă pentru ziua in curs. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operațiunilor efectuate și de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 și a actelor justificative.

Balanța de verificare se întocmește pe baza totalurilor preluate din Cartea mare, respectiv din fișele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se pot întocmi balanțe de verificare analitice.

Reconstituirea documentelor financiar contabile pierdute, sustrase sau distruse se face conform legislației în vigoare astfel: se aduce la cunostință, în scris, conducătorului unității în 24 de ore da la constatare lipsei documentului, după care acesta, în termen de 3 zile întocmește un process verbal care cuprinde: datele de identificare ale documentului, numele și prenumele persoanei responsabilă cu păstrarea documentului, data și împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului. Procesul verbal se semnează de către conducatorul unității, conducătorul compartimentului financiar contabil, persoana responsabilă cu păstrarea documentului și șeful ierarhic al persoanei responsabile cu păstrarea documentului.

În situația în care documentul pierdut a fost întocmit de unitate într-un singur exemplar, reconstituirea se face urmând aceleași proceduri prin care a fost întocmit documentul original, menționându-se în antetul documentului că este reconstituit, însă daca pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie înfracțiune, se înștiințează imediat organele de urmărire penală. Dacă documentul dispărut a fost emis de altă unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitentă, prin realizarea unei copii de pe documentul existent în unitatea emitentă. Unitatea emitentă va trimite solicitantei, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit. Documentul reconstituit va purta obligatoriu și vizibil mențiunea ,,duplicat”.

Nu pot fi reconstituite documente de cheltuieli nenominale (bonuri fiscale, bilete de calatorie, etc) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. În acest caz, vinovații de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unității, salariaților sau altor unități, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui ,, dosar de reconstituire” întocmit separat pentru fiecare caz. Acesta trebuie să conțină: sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariția documentului; procesul verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancționării disciplinare a persoanei vinovate, după caz; dispoziția scrisă a conducătorului unității pentru reconstituirea documentului; o copie a documentului reconstituit.

2.2 Transpunerea datelor evidenței contabile simple în evidență contabilă dublă

Datorită cheilor de control pe care le oferă contabilitatea în partidă dublă ca urmare a intocmirii de balanțe de verificare a conturilor sintetice și analitice și a corelării acestora între ele , există tendința de ținere a contabilității în partidă dublă și de către alte personae juridice fără scop patrimonial care nu sunt obligate să țină astfel evidența, printre care se întâlnesc și asociațiile de proprietari și unitățile de cult. Se consideră că dacă se întocmește balanța de verificare cu opt coloane pentru evoluția mișcărilor la sfarșitul perioadei față de începutul anului, cu rulaje cumulate și cu rulajul lunii curente, nu există posibilitatea de a se produce erori.

La trecerea din evidență contabilă în partidă simplă la evidență contabilă în partidă dublă, soldurile fișelor pentru operațiuni diverse de la data de 31 decembrie a exercițiului financiar incheiat, solduri care se regasesc evidențiate în ,,Situația elementelor de activ și pasiv”, formular specific contabilității în partidă simplă care se întocmește la fiecare final de lună și care ține locul bilanțului din partida dublă, se vor înregistra prin transpunerea propriuzisă ca solduri inițiale în conturile cu care se va deschide balanța de verificare pentru exercițiul current.

Pentru a exemplifica această transpunere a datelor din evidența contabilă în partidă simplă în evidență contabilă în pertidă dublă, se va lua exemplul de transpunere a soldurilor din ,,Situația elementelor de activ și pasiv” a unei asociații de proprietari, în solduri inițiale ale conturilor din balanta de verificare specifică contabilității în partidă dublă

SITUATIA ELEMENTELOR DE ACTIV SI PASIV LA 31.12.2013

Tabel 2.1

PRELUARE SOLDURI ÎN CONTURI PENTRU DESCHIDERE BALANTĂ LA 01.01.2014

Tabel 2.2

2.3. Tratamente contabile privind structurile petrimoniului

2.3.1.Tratamente contabile privind activele.

Activele reprezintă resurse controlate de firmă obținute din beneficii trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare fie sub forma intrărilor de numerar (sau echivalente numerar), fie prin reducerea ieșirilor de numerar. Există două tipuri de active: active circulante (curente) și active imobilizate.

Recunoașterea unui activ ca fiind activ circulant, conf pct 104(1) din OMFP 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, se face dacă: este achiziționat sau produs pentru a fi utilizat în activitățile desfășurate de persoana juridică fără scop patrimonial și se așteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; este reprezentat de creanțe aferente ciclului de exploatare; este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilitate nu este restricționată.

În categoria activelor circulante se include conform pct 105 din OMFP 1969/2007: stocuri; creanțe; investiții pe termen scurt; casa și conturi la bănci.

Evaluarea activelor circulante se face la costul de achiziție sau costul de producție, după caz, cu respectarea prevederilor OMFP 1969/2007 pct 106 alin (2) ,,Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piață sau, în circumstanțe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanțului.” Ajustările de valoare se referă la reducerea valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului și pot fi: ajustări permanente (amortizări) și/sau ajustările provizorii (ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare). Evaluarea la intrare în entitate a stocurilor se face la costul de achiziție sau costul de producție, după caz. Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției și prelucrării precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și la locul în care se găsesc. Evaluarea la ieșirea din entitate a stocurilor sau a altor active fungibile se face prin aplicarea uneia din următoarele metode: metoda primului intrat – primului ieșit ( FIFO); metoda costului mediu ponderat ( CMP ); metoda ultimului intrat-primului ieșit ( LIFO ).Daca valoarea prezentată în bilanț, rezultată după aplicarea metodelor de mai sus, diferă în mod semnificativ, la data bilanțului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piață cunoscute înainte de data bilanțului, valoarea acestor diferențe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorii de active.

Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. Inventarul permanent presupune inregistrarea operațiunilor de intrare și ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât și valoric. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârșitul perioadei.

În monografia ce urmează voi prezenta câteva înregistrări contabile privind achiziția de stocuri, consumul acestora și plusurile și minusurile constatate cu ocazia inventarierii.

– Achiziție de stocuri pentru activitatea fără scop patrimonial

% = 401

301, 302, 303,308, 361, 368, 381,388 ,,Furnizori”

– Stocuri primite cu titlu de contribuții sau gratuit pentru activitatea fără scop patrimonial

% = 731/ 733

301, 302, 303, 361, 381 ,,venit din cotiz. membrilor”/,,venit. din donații”

– Consum de stocuri și minusuri la inventar

601 = 301 pentru ,, materii prime”

602 = 302 pentru ,,materiale consumabile”

603 = 303 pentru ,,obiecte de inventar”

606 = 361, 368 ,,animale și păsări” , ,,diferențe de preț”

– Plusuri de natura stocurilor la inventar

301 = 601 pentru ,,materii prime”

302 = 602 pentru ,,material consumabile”

303 = 603 pentru ,,obiecte de inventar”

361 = 739 pentru ,,animale și păsări”

381 = 608 pentru ,,ambalaje”

Creanțele sau valorile în curs de decontare reprezintă valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să primească un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o sumă de bani o lucrare sau un serviciu. Exemple de creanțe pot fi: creanțele comerciale; creanțele în legătură cu personalul; creanțele în legatură cu asigurările sociale; creanțele în legătură cu bugetul statului; creanțele în legătură cu entități afiliate și debitorii diverși.

Contabilitatea creanțelor se ține pe categorii precum și pe fiecare persoană fizică sau juridica. În acest sens, în contabilitatea analitică , clienții se grupează în clienți interni și clienți externi, iar aceștia pe termene de încasare.

Prin monografiile contabile ce vor urma voi pune în evidență înregistrarile contabile privind o creanță incertă și creantele în legătură cu personalul.

Monografie creanță incertă:

– Transferul creanței la "clienți incerti" prin formula contabiă:

4118 = 4111

"Clienți incerți sau în litigiu" "Clienți"

-Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere, la nivelul sumei care se consideră că nu se mai poate recupera:

6814 = 491

"Cheltuieli de exploatare privind "Ajustări pentru deprecierea

ajustările pentru deprecierea” creanțelor –activelor circulante"

– Înregistrarea pierderii din creanțe:
654 = 411

"Pierderi din creanțe și debitori diverși" "Clienți incerți sau în litigiu"

– Anularea ajustării care rămâne fără obiect:

491 = 7814

"Ajustări pentru deprecierea "Venituri din ajustări pentru
creanțelor – clienți" deprecierea activelor circulante"

Monografie creanțe în legătură cu personalul:

– Sume datorate de salariați ca avansuri necuvenite

4282 = 542

,,Alte creanțe în legătură cu persomalul” ,,Avansuri de trezorerie”

– Sume datorate de salariați ( imputații )

4282 = 7588

,,Alte creanțe în legătură cu persomalul” ,,Alte venituri din exploatare”

4427 ( în cazul activității economice)

,,TVA colectată”

– Premii necuvenite

4282 = 4381

,,Alte creanțe în legătură cu persomalul” ,,Alte datorii sociale”

Investițiile pe termen scurt cuprind: obligațiunile emise și răscumpărate, obligațiunile achiziționate și alte valori mobiliare achiziționate în vederear ealizării unui profit într-un termen scurt. Acestea sunt evaluate la intrare în unitate la costul de achiziție, prin care se înțelege prețul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.

Evaluarea la ieșirea din gestiune a investițiilor pe termen scurt se face utilizând una din metodele FIFO – metoda primul intrat primul ieșit; CMP – metoda costului mediu ponderat; LIFO – metoda ultimul intrat primul ieșit.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situației reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii precum și a bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu de fiecare persoană juridică fără scop patrimonial, aparținând altor persoane juridice sau fizice. Unitatea patrimonială are obligația să efectueze inventarierea cel puțin o data în cursul exercițiului, ori de câte ori este nevoie și, obligatoriu, la încheierii exercițiului financiar, înainte de întocmirea situațiilor financiare anuale. La ieșirea din entitate a investițiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderi de valoare se anulează.

Modul de înregistrare în contabilitate a unei investiții pe termen scurt (împrumut din emisiunea de obligațiuni) îl pun în evidență folosind monografiile de mai jos prin care arăt înregistrarea propriuzisă a împrumutului, înregistrarea dobânzii aferente și plata acesteia, răscumpărarea obligațiunilor emise, anularea obligațiunilor emise și răscumpărate precum și înregistrări ale primelor de rambursare aferente.

– Contractarea unui împrumut din emisiunea de obligațiuni

461 = 161

,,Debitori diverși” ,,împrumuturi din emisiunea de obligațiuni”

– Dobânda datorată aferentă împrumutului din emisiunea de obligațiuni

666 = 168

,,Cheltuieli privind dobânzile” ,,dobânzi aferente împrumuturilor

și datoriilor asimilate”

– Răscumpărarea obligațiunilor emise

505 = 512 ,,Conturi curente la bănci”

,,Obligațiuni emise și răscumpărate” 531 ,,casa”

– Anularea obligațiunilor emise și răscumpărate

161 = 505

,,împrumuturi din emisiunea de obligațiuni” ,,Obligațiuni emise și răscumpărate”

– Plata dobânzilor aferente împrumutului și datorii asimilate

168 = 512

,,dobânzi aferente împrumuturilor” ,,Conturi curente la bănci”

– Înregistrarea primelor de rambursare aferente împrumutului din emisiunea de obligațiuni

169 = 161

,,Prime privind rambursarea Obligațiunilor” ,,împrumuturi din emisiunea de obligațiuni”

– Trecerea pe cheltuieli a primelor de rambursare a obligațiunilor amortizate

686 = 169

,,Cheltuieli privind amortizările” ,,Prime privind rambursarea obligațiunilor”

Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii și deținute pe o perioadă mai mare de un an. Ele sunt evaluate la costul de achiziție sau la costul de producție. Amortizarea activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică se efectuează în mod sistematic reducându-se valoarea contabilă a acestora.Valoarea contabilă este cea reprezentată în bilanț, respectiv costul de achiziție, costul de producție sau alte valori care substituie costul, diminuate cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum și cu pierderile cumulate din depreciere.

În categoria activelor imobilizate se încadrează: imobilizări necorporale(chelt. de constituire, de dezvoltare, concesiuni, brevete, licențe, fond commercial); imobilizări corporale(construcții, terenuri, utilaje, etc) și mobilizări financiare.

Imobilizările necorporale sunt active identificabile nemonetar, fără suport material și deținut pentru utilizare în activitatea desfășurată de persoana juridică fără scop patrimonial. Trebuie recunoscute în bilanț dacă se estimează că va genera beneficii economice și costul său poate fi evaluat în mod credibil.

Cheltuielile de constituire sunt cheltuieli ocazionate de înființare a persoanei juridice fără scop patrimonial. Acestea trebuiesc amortizate în maxim cinci ani. Sumele înregistrate în ,,Cheltuieli de constituire” trebuie explicate în note la bilanț.

Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunostințe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial. Cheltuialile de dezvoltare pentru activitățile fără scop lucrativ se amortizează în timp de 5 ani cu aprobarea administratorului unității. Dacă durata de utilizare sau durata contractului depășește 5 ani aceasta trebuie prezentată în notele explicative împreuna cu motivele care au determinat-o. Pentru activitatea economică desfășurată de persoanele juridice fără scop patrimonial, cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.

Persoana juridică fără scop patrimonial înregistrează concesiunile, brevetele, licențele în conturile de imobilizări necorporale la valoarea de aport sau costul de achiziție, după caz.

Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire , stabilită potrivit contractului. Dacă contractul de cesiune prevede plata unei chirii, și au o valoare amortizabilă, se vor înregistra în contabilitatea primitorului cheltuieli cu chiria și cesiunea nu va fi recunoscută ca activ necorporal. Brevetele și licențele se amortizează pe durata prevazută pentru utilizarea lor de către persoanele juridice fără scop patrimonial.

Fondul commercial reprezintă diferența dintre costul de achiziție și valoarea la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de persoana juridică fără scop patrimonial pentru activitățile economice. Acesta se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maxim 5 ani sau mai mare de 5 ani, cu condiția ca această perioadă să nu depășească durata de utilizare economică a activului și să fie prezentată și justificată în notele explicative.

Evaluarea inițială a imobilizărilor necorporale se face prin înregistrarea, inițial, la costul de achiziție sau la costul de producție așa cum sunt definite în reglementări. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului când acestea vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanța prevăzută inițial și pot fi evaluate credibil.

Evaluarea la data bilanțului pentru un activ necorporal trebuie prezentat în bilanț la valoarea de intrare mai puțin ajustările cumulate de valoare. Scoaterea din evidență a unui active necorporal se face la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sa ulterioară.

Înregistrarea în evidența contabilă a achiziției unui activ necorporal, a amortizării acestuia precum și a scoaterii din evidența o voi prezentă cu ajutorul monografiilor contabile de mai jos luând ca exemplu achiziția unui program informatic și concesionarea unui teren.

– Achiziția unui program informatic

208 = 404

,,Alte imobilizări necorporale” ,,Furnizori de imobilizări”

– Amortizare programului achiziționat (36 luni)

6811 = 2808

,,Chelt privind amortizarea imobilizărilor” ,,amortizarea altor imobilizări necorporale”

– Scoaterea din evidență a programului

2808 = 208

,,Amortizarea altor imobilizări necorporale” ,,alte imobilizări necorporale “

– Înregistrarea concesiunii unui teren

205 = 167

– Achitarea redevenței lunare pentru concesionarea terenului

167 = 5121

,,Alte împrumuturi și datorii asimilate” ,, Conturi la bănci în lei”

– Înregistrarea amortizării concesiunii

6811 = 2805

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea concesiunilor

amortizarea imobilizărilor” brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale etc”

– Scoatere din evidență a concesiunii

2805 = 205

,,Amortizarea concesiunilor, brevetelor, “Concesiuni, brevete, licențe

licențelor,mărcilor comerciale, mărci comerciale, drepturi și

drepturilor și activelor similar” active similare”

Imobilizările corporale sunt active deținute pentru a fi utilizate în activitățile desfășurate de persoana juridică fără scop patrimonial și sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Contabilitatea terenurilor se ține pentru terenuri, respectiv amenajări de terenuri. Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în contabilitate în funcție de natura contractului de leasing. Achiziția de bunuri mobile și immobile, în cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investiții, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare.

Evaluarea inițială a imobilizărilor corporale se face la cost de achiziție pentru bunurile procurate cu titlu oneros; la cost de producție pentru bunurile produse în entitate; la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării pentru bunurile reprezentând aport la capital; la valoarea justă pentru bunurile obținute cu titlu gratuit. În cazurile menționate la valoarea de aport și, respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziție. Prin valoare justă se înțelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părți aflate în cunoștință de cauză în cadrul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv.

Evaluarea la data bilanțului conform pct 86 din OMFP 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial trebuie facută prin prezentarea în bilanț, a activului corporal, la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare.

Amortizarea imobilizărilor corporale se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor corporale. Aceasta se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcțiune a acestuia și până la recuperarea integrală a valorii de intrare. Pentru imobilizările corporale concesionate, închiriate sau în locație de gestiune, amortizarea se calculează și se înregistrează de catre entitatea care le are în proprietate. Imobilizările corporale privind activitatea economică desfășurată de persoana juridică fără scop patrimonial se amortizează conform reglementărilor valabile pentru agenții economici. Terenurile nu se amortizează. Investițiile pentru amenajarea lacurilor, bălților, iazurilor, terenurilor și alte lucrări similare se recuperează prin amortizare, prin includerea în cheltuieli de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administrație.

Cedarea și casarea se face conform pct. 90 din OMFP 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial care prevede ca o imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sa ulterioară. Câștigurile sau pierderile obținute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferență între veniturile generate de scoaterea din evidență și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta și trebuie prezentate ca venit sau cheltuială, după caz, în contul rezultatului exercițiului.

Înregistrarea în contabilitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial a imobilizărilor corporale pe tipuri de activități este pusă în evidență de următoarele monografii

– Imobilizări corporale achiziționate de la terți

% = 404

,,Terenuri și amenajări de terenuri” 211 ,,Furnizori de imobilizări”

,,Construcții” 212

,,Instalații tehnice, mij. de transport 213

animale și plantații”:

,,Mobilier, aparatură birotică,etc.” 214

,,Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” 4426 (în cazul activității economice)

– Imobilizări corporale primite cu titlu gratuit, plus la inventar, rezultate din dezmembrări pentru activitatea fără scop patrimonial.

% = 117 don+inv.

,,Terenuri și amenajări de terenuri” 211 ,,Rezultatul reportat”

,,Construcții” 212 739 dezmemb.

,,Instalații tehnice, mij. de transport 213 ,Alte venituri din activ fără scop

Animale și plantații” patrimonial”

– Imobilizări corporale primite cu titlu gratuit sau plusuri la inventar pentru activitatea economică

,,Imobilizări corporale „ 211-214 = 131

,,Subvenții guvernamentale pentru investiții”

– Imobilizări corporale realizate pe cont propriu – activitatea fără scop patrimonial

,,Imobilizări corporale în curs de execuție” 231 = 739 (activ f.s.p.)

,,Alte venituri din activ fără scop patrimonial”

la realizarea completă a recepției:

,,Imobilizări corporale „ 211-214 = 231.

,,Imobilizări corporale în curs de execuție”

– Imobilizări corporale realizate pe cont propriu – activitatea economică

,,Imobilizări corporale” 211-214 = 231

,,Imobilizări corporale în curs de execuție”

la realizarea completă și recepției:

(pentru plusul de valoare) 211-214 = 231

,,Imobilizări corporale” ,,Imobilizări corporale în curs de execuție”

231 = 722

,,Imobilizări corporale în curs de execuție” ,Venituri din producția

de imobilizări corporale”

– Amortizarea imobilizărilor corporale (mij fixe)

681 = 281

,,Cheltuieli de exploarare privind amortizările ,,Amortizări privind

provizioanele și ajustările pentru depreciere” imobilizările corporale” – Ieșirea imobilizărilor corporale (mij fixe) din patrimoniu

– cu întreaga valoare % = 211-214

– cu valoarea amortizată 281 ,,Imobilizări corporale”

,,Alte cheltuieli de exploatare” 658 ( cu valoarea neamortizată)

2.3.2.Tratamente contabile privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli, subvenții și finanțări nerambursabile

Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă și acesta va fi recunoscut în momentul în care entitate are o obligație curentă generată de un eveniment anterior; este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației. Provizioanele pot fi deosebite de alte datorii prin faptul că acestea au un factor de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Se vor recunoaște ca provizioane doar obligațiile de evenimente anterioare care sunt independente de acțiunile viitoare ale entității. Provizioanele se constituie pentru cheltuieli cum sunt: litigii, amenzi și penalități; despăgubiri; daune și alte datorii incerte; cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanție; acțiunile de restructurare ( în cazul vânzării sau încetării activității unei parți a afacerii; închiderea unor sedii ale entității; modificări în structura conducerii; reorganizări fundamentale care au efect semnificativ în natura și scopul activității); pensii și obligații similare; impozite; alte provizioane.

Contabilitatea provizioanelor se ține pe feluri, în funcție de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. Acestea trebuie să fie strict corelate cu riscurile și cheltuielile estimate. Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligații nu mai este probabilă o ieșire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

Pentru înregistrarea în contabilitate a unui provizion pentru litigii și pentru garanții acordate clienților voi reda monografii specifice acestor situații:

Monografie provizion pentru litigiu.

– Evidențierea clientului în litigiu:

4118 = 411

,,Clienți incerți în litigiu” ,,Clienți”

– Constituirea provizionului :

6812 = 1511

,, Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” ,, Provizioane pentru litigii’

– Stingerea creanțelor față de client , conform Hotărârii judecătorești și a ordinului de plată:

5121 = 4118

,,Conturi la bănci în lei “ ,,Clienți incerți în litigiu”

– Anularea provizionului pentru litigiu:

1511 = 7812

,,Provizioane pentru litigii “ ,,Venituri din provizioane “

Monografie provizioane pentru garanții acordate clienților.

– Constituirea provizionului

6811 = 1512

,,Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” ,, Provizioane pentru garanții

acordate clienților”

– Anularea provizionului la expirarea perioadei de garanție:

1512 = 7812

,,Provizioane pentru garanții acordate clienților” ,, Venituri din provizioane “

Subvențiile sunt împărțite în două categorii după cum urmează: subvenții aferente activelor: subvenții aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la guvernul propriu-zis, agenții guvernamentale și alte instituții similare naționale și internaționale.

În cadrul subvențiilor se evidențiaza distinct: subvenții guvernamentale; împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții; alte sume primite cu caracter de subvenții.

Subvențiile aferente activelor sunt subvenții pentru acordarea cărora principala condiție este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască, să achiziționeze active imobilizate. Tot ca subvenții pentru investiții se contabilizează și donațiile pentru investiții’

Subvențiile aferente veniturilor cuprind toate subvențiile, altele decât cele pentru active.Acestea se recunosc drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenții urmează să le compemseze. Conform OMFP 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial pct 177, subvențiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital ți rezerve.

Persoanele juridice fără scop patrimonial pot primi subvenții privind activele si/sau aferente veniturilor atât pentru activitatea fără scop patrimonial cât și pentru activitatea economică. Monografiile de mai jos vor exemplifica înregistrarea în contabilitate a subvențiilor guvernamentale.pentru investiții și subvenții aferente veniturilor.

– Înregistrarea dreptului la subvenție guvernamentala pentru investiții de primit

445 = 131

,, subvenții” ,, subvenții guvernamentale pentru investiții”

– Încasarea în cont a subvenției guvernamentale pentru investiții

= 445

,,Conturi curente la banci” ,,subvenții”

– Cheltuirea sumei primite în cont ca subvenție pentru investiții

% = 404

,, furnizori de imobilizări”

201, 202, 205, 207, 208 – imobilizări necorporale (activitate economică)

211, 212, 213, 214 – imobilizări corporale (activitate economică)

233, 231 – imobilizări in curs (activitate economică)

4426 ,,TVA deductibilă” (activitate economică)

% = 404

,, furnizori de imobilizari”

201, 203, 205, 208 – imobilizări necorporale (activitate fără scop patrimonial)

211, 212, 213 – imobilizări corporale (activitate fără scop patrimonial)

– Plata furnizorului

404 = 512 (ambele activități)

,, furnizori de imobilizari” ,,Conturi curente la banci”

– Amortizarea inclusă pe costuri

681 = 280, 281(ambele activități)

,,Chelt de expl. privind amortizări ,,amortizări privind imobilizarile

provizioane și ajustări” necorporale și corporale”

– Diminuarea subvenției cu valoarea amortizării inclusă pe costuri

131 = %

,, subvenții guvernamentale 739 ( activ fără scop patrim)

pentru investiții” ,,alte venituri din activitatea fără scop patrimonial”

7584 ( activ economică)

,,venituri din subvenții pentru investiții”

– Înregistrarea subvenției primite privind veniturile pentru activitatea fără scop patrimonial

512 = 736

,,Conturi curente la banci” ,,Resurse de la bugetul de stat și subvenții

pentru venituri”

– Închiderea subventieiprivind veniturile pentru activitatea fără scop patrimonial

736 = 1211

,,Resurse de la bugetul de stat și subvenții ,, excedent sau deficit privind activitatea

pentru venituri” fără scop patrimonial”

Donațiile și sponsorizările primite de persoana juridică fără scop patrimonia pentru activitatea fără scop patrimonial pot fi atât sub formă de sume virate în contul de disponibil al persoanei juridice cât și sub forma a diverse bunuri, mijloace fixe uzate, etc. Donațiile primite în contul de disponibil se înregistreaza ca venituri ale activității fără scop patrimonial, iar cele sub formă de bunuri se înregistrează ca intrări în patrimoniu așa cum voi exemplifica în monografiile următoare:

– Încasarea în contul de disponibil

512 = 733

,,Conturi curente la banci” ,,venituri din donații și sponsorizări”

– Achiziționare de bunuri, mijloace fixe din sumele primite si plata furnizorului

212, 213, 214 = 404 ,, furnizori de imobilizari”

,, imobilizări corporale”

= 512

,, furnizori de imobilizari” ,,Conturi curente la banci”

– Intrare in patrimoniu de bunuri, mijloace fixe uzate, donate( sponsorizare)

212, 213, 214 = %

,, imobilizări corporale” 117,, rezultatul reportat “analitic distinct

,,amortizări privind imobiliz.corp.”

2.3.3. Tratamente contabile privind capitalurile proprii

Capitalurile proprii reprezintă totalitatea surselor de finațare stabile, aflate la dispoziția persoanelor juridice fără scop patrimonial, după deducerea tuturor datoriilor.

Capitalurile proprii cuprind:

– aporturile de capital,

– rezervele,

– rezultatul reportat,

– rezultatul exercițiului.

Aporturile de capital (capitalul) sunt contribuțiile în numerar și/sau în natură ale membrilor la constituirea patrimoniului social al persoanelor juridice fără scop patrimonial și se constituie la înființarea organizației, iar pe parcursul existenței acesteia poate suferi modificări constând în cresteri sau diminuâri. Majorarea se face, prin hotarârea adunării generale, din rezultatul reportat al anilor precedenți rămas nerepartizat sau din rezerve și este urmată de modificarea actului constitutiv. În ceea ce privește diminuarea capitalului, aceasta se produce în situația acoperirii deficitului exercițiilor financiare precedente sau la iesirea din patrimoniu de imobilizări corporale. Situațiile de majorare cât și diminuare a capitalului sunt prevăzute în actele de constituire ale persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Prin prezentarea monografiilor de mai jos voi evidenția modul de înregistrare în contabilitate a operațiunilor privind aportul de capital, majorarea și diminuarea patrimoniului social.

– Aportul de capital

% = 101

„Capital”

205, 208 imobilizări necorporale

211,212.213, 214 imobilizări corporal

231, 233 imobilizări in curs

301, 302, 303 stocuri de mat prime și material

361, 381 ,,animale, ambalaje”

512 „Conturi la bănci în lei”

531 ,,Casa”

– Majorarea patrimoniului social pe seama rezultatului reportat și pe seama rezervelor

117 = 101

„Rezultatul reportat” „Capital”

106 = 101

,, Rezerve” „Capital”

– Reducerea patrimoniului social cu deficitele din exercițiile financiare precedente.

101 = 117

„Capital” „Rezultatul reportat”

– Reducerea patrimoniului social cu valoarea imobilizărilor corporale scoase din evidentă pentru activitatea fără scop patrimonial.

101 % 211

„Capital” ,,Terenuri și amenajeri de terenuri”

212, 213, 214

,,Constructii”,,,Instal.teh.mij.transp.etc”, Mobilier, aparatură birotică etc”

Rezervele sunt constituite anual pe seama rezultatului obținut de organizația fără scop patrimonial. Contabilitatea rezervelor se ține pe categorii de rezerve: rezerve legale; rezerve statutare; alte rezerve.

Rezervele legale se constituie anual din excedentul/profitul obținut de persoana juridică fără scop patrimonial, pe baza actelor normative, iar scopul principal este protejarea patrimoniului social în timp ce rezervele statutare se constituie anual, la sfârșitul exercițiului financiar, din rezultatul exercițiului de către organizația fără scop patrimonial, pe baza prevederilor din statut.

Pot fi constituite pe seama rezultatului net al exercițiului sau pe seama altor resurse alte rezerve, neprevăzute de lege sau statut, utilizate conform hotărârii organelor de conducere ale organizației fără scop patrimonial. Nu se constituie rezerve din excedentele activităților cu destinație specială, excedentele respective se reportează în anul următor.

O altă categorie de rezerve o constituie rezervele din reevaluare care se formează din diferențele între valoarea actuală și valoarea înregistrată în contabilitate a elementelor de activ, destinate activității economice desfășurată de persoana juridică fără scop patrimonial, supuse reevaluării, în condițiile legii și se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. Imobilizările corporale și financiare se reevaluează. Diferențele rezultate din reevaluare se utilizează fie pentru trecerea la rezerve sau fonduri, fie pentru integrarea lor în patrimoniul social.

Pentru operațiuni contabile privind constituirea, diminuarea sau majorarea rezervelor și înregistrarea acestora în contabilitate am ales să exemplific prin următoarele monografii:

– Constituire de rezerve din excedentul inregistrat la închiderea exercițiului financiar current.

129 = 106

,, Repartizarea excedentului” ,, Rezerve”

– Constituire de rezerve din excedentul inregistrat la închiderea exercițiilor financiare precedente rămas nerepartizat.

117 = 106

„Rezultatul reportat” ,, Rezerve”

– Majorarea rezervelor cu diferențele favorabile rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale privind activitatea economica, trecute la rezerve.

105 = 106

,,Rezerve din reevaluare” ,, Rezerve”

– Diminuarea rezervelor pentru majorarea patrimoniului social.

106 = 101

,, Rezerve” „Capital”

– Diminuarea rezervelor pentru acoperirea deficitelor din exercițiile financiare anterioare, neacoperite din excedentul anului current.

106 = 117

,, Rezerve” „Rezultatul reportat”

Rezultatul exercițiului se stabilește cumult de la începutul exercițiului financiar și reprezintă excedentul/profitul sau deficitul/pierderea ca rezultat obținut în urma activității desfășurate pe parcursul exercițiului financiar curent.

Rezultatul reportat reprezintă excedentul rămas nerepartizat sau deficitul neacoperit și reportat pentru a se dispune pe viitor de utilizarea, respectiv recuperarea acestuia. Contabilitatea rezultatului reportat și a rezultatului exercițiului financiar se tine distinct pentru activitatea fără scop patrimonial, activitatea cu destinație special, potrivit legii și activitatea economic.

Repartizarea rezultatului exercițiului se face conform prevederilor legale sau celor statutare. Această repartizare se face de regulă pentru constituirea de reserve legale sau statutare precum și pentru constituirea unor fonduri speciale la dispoziția persoanei juridice fără scop patrimonial În cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial există fonduri care pot fi majorate prin repartizarea excedentului exercițiului, respectiv, fondul social al membrilor Caselor de Ajutor reciproc, fondul pentru ajutor în caz de deces al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc și alte fonduri privind activitatea fără scop patrimonial. Contabilitatea repartizării rezultatului exercițiului financiar se tine distinct pentru activitatea fără scop patrimonial si activitatea economic.

În ceea ce privește activitatea cu destinație special rezultatul financiar nu se repartizează, acesta se reportează pentru anul viitor.

Prin monografiile ce vor urma voi arăta modul de înregistrare în contabilitate a repartizării rezultatului exercițiului în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial.

– Constituirea rezervelor

129 = 106

,, Repartizarea excedentului” ,, Rezerve”

– Majorarea fondului social

129 = 113

,, Repartizarea excedentului” ,, fondul social al membrilor C.A.R..”

– Constituirea altor fonduri

129 = 116

,, Repartizarea excedentului” ,,Alte fonduri privind activ. fără scop patrimonial”

129 = 114

,, Repartizarea excedentului” ,,Fondul pentru ajutor de deces al membrilor C.A.R”

– Închiderea contului ,, repartizarea excedentului” cu excedentul exercițiului încheiat.

121 = 129

,,Excedent/profit sau deficit/pierdere”,, Repartizarea excedentului”

2.3.4.Tratamente contabile privind datoriile.

Datoriile se impart în datorii pe termen scurt și datorii pe termen lung.

O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită și datorie curentă atunci când: se așteaptă sa fie decontate în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

Datoriile se constată și se evaluează la suma nominală, inclusiv TVA și alte impozite și taxe care urmează a fi achitate.

Contabilitatea împrumuturilor și datoriilor asimilate acestora se ține pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligațiuni și prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung și mediu, sumele datorate entităților afiliate și entităților de care entitatea este legată prin interese de participare, alte împrumuturi și datorii asimilate, precum și dobânzile aferente acestora. Împrumuturile din emisiunile de obligațiuni reprezintă contravaloarea obligațiunilor emise potrivit legii.

Datoriile privind concesiunile și alte datorii similare se referă la bunurile preluate cu acest titlu de către entitatea primitoare, potrivit contractelor încheiate. La sfârșitul duratei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului, situație în care are loc anularea datoriilor corespunzătoare privind concesiunea. Entitățile trebuie să mențină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie chiar și atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanțului, dacă:

– termenul inițial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni;

– există un acord de refinanțare sau de reeșalonare a plăților, care este încheiat înainte de data bilanțului.

Datoriile pe termen scurt provin din tranzacțiile cu persoane fizice sau juridice , în care persoana juridică fără csop patrimonial trebuie să efectueze o plată sau o contraprestație într-o perioadă de timp de până la un an și pot fi împărțite în următoarele categorii:

-datorii comerciale (furnizori);

-datorii salariale;

-datorii sociale;

-datorii fiscale și datorii diverse.

Punerea în evidență a modului de înregistrare în contabilitate a datoriilor pe termen scurt, de tipul furnizori, salariile, datorii sociale și fiscal precum și a celor pe termen lung, de tipul împrumutului bancar o voi face prin prezentarea, pe rând, de monografii specifice acestor situații.

– Înregistrarea unei datorii către un furnizor la achizția unei imprimante

% = 401

303

,,Materiale de natura obiectelor ,,Furnizori”

de inventar”

4426 (pentru activ. economică)

– Plata furnizorului

401 = 512

,,Furnizori” ,,Conturi curente la bănci”

– Darea în folosință a imprimantei

603 = 303

,,Chelt privind materialele ,,Materiale de natura

de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”

-Înregistrarea datoriei cu salariile

641 = 421

,,cheltuieli cu salariile personalului” ,,personal- salarii datorate”

– Retineri din salarii pentru asigurari sociale, impozit, etc.ce trebuiesc virate de către angajator.

421 = %

,,personal- salarii datorate” 4312 asig. sociale

4314 asig sociale de sănătate

4372 contrib. fond șomaj

4373 contrib fond garantare

444 impoz venit salarii

-Plata salariilor

421 = 531 ,

,,personal- salarii datorate” ,,Casa” ,

-Constituire obligatii privind contributiile angajatorului.

6451 = 4311 contrib unității la asig sociale

6453 = 4313 contrib. angajatorului asig. soc. sănătate

6452 = 4371 contrib. unității la fondul de șomaj

6454 = 4373 contrib. angajatorului la fond. Garantare

,,cheltuieli privind asig. și protecția socială”

– Plata datoriei privind obligațiile sociale și fiscale retinute din salarii.

% = 512 ,,Conturi curente la bănci”

4312 asig. sociale

4314 asig sociale de sănătate

4372 contrib. fond șomaj

4373 contrib fond garantare

444 impoz salarii

-Plata obligațiilor create

% = 512 ,,Conturi curente la bănci”

4311 contrib. unității la asig sociale

4313 contrib. angajatorului asig. soc. sănătate

4371 contrib. unității la fondul de șomaj

4373 contrib. angajatorului la fond. garantare

-Primirea creditului optinut pe termen lung

512 = 162

,,Conturi curente la bănci” ,,Credite bancare pe termen lung”

-Înregistrarea dobânzii datorate aferente creditului bancar pe termen lung .

666 = 168

,,Cheltuieli privind dobânzile” ,,Dob.aferente imp. și datoriilor assimilate”

-Rambursarea creditului opținut pe termen lung

162 = 512

,,Credite bancare pe termen lung” ,,Conturi curente la bănci”

-Plata dobânzii datorate.

168 = 512

,,Dob.aferente imp. și dat. assimilate” ,,Conturi curente la bănci”

-Diferențe nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor în valută, rămase nerambursate până la închiderea exercițiului financiar precum și din decontarea datoriilor în valută.

665 = 162

,,Chelt. Din dif de curs valutar” ,,Credite bancare pe termen lung”

-Diferențe favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor în valută, rămase nerambursate pâna la încheierea exercițiului financiar precum și din decontarea datoriilor în valută.

162 = %

,,Credite bancare pe termen lung” 739 (activități fără scop patrimonial)

,,Alte venit din activități fără scop patrimonial”

765 ( activități economice)

,,venit din dif de curs valutar”

2.3.5.Tratamente contabile privind veniturile, cheltuielile și rezultatul exercițiului.

În întelesul reglementărilor contabile aduse de Ordinul Ministrului Finanțelor Publice 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza în creșteri ale capitalurilor proprii. Contabilitatea veniturilor persoanei juridice fără scop patrimonial se ține distinct pe feluri de activități, respectiv activități fără scop patrimonial, activități cu destinație specială și activități economice, iar în cadrul acestora pe feluri de venituri, după natura lor.

Veniturile din activitățile fără scop patrimonial cuprind: venituri din cotizațiile și contribuțiile membrilor și simpatizanților; venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare; venituri din donatii și sume sau bunuri primate prin sponsorizare; venituri din dobânzi și dividende optinute din plasarea disponibilităților rezultate din activitatea fără scop patrimonial; venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole; venituri obținute de la bugetul de stat si/sau bugetele locale și subvenții pentru venituri; venituri din acțiuni ocazionale, utilizate în scop social sau professional, potrivit statutului; venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietarea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost utilizate pentru activităti economice; alte venituri din activități fără scop patrimonial.

Veniturile cu destinație specială cuprind venituri reglementate de legi speciale și cuprind: venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, al monumentelor istorice și alte venituri cu destinație specială, potrivit legii.

Veniturile din activități economice cuprind: venituri din exploatare; venituri financiare; venituri extraordinare. Cifra de afaceri neta privind activitățile economice, în sensul reglementărilor OMF 1969/2007, privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executările de de lucrări și prestări de servicii și alte venituri din exploatare, mai puțin reducerile comerciale acordate terților.

În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturiisau alte condiții prevăzute în contract. Veniturile din prestarea de srvicii privind activitțile economice se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Prestările nefacturate pâna la sfârșitul perioadei se evidențiază în contul de ,, lucrări în curs de execuție”, pe seama veniturilor din producția stocată.

Veniturile din dobânzi, redevențe și dividende privind activitățile economice re recunosc astfel: dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilității de angajamente; redevențele se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform contractului; dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa;

Veniturile din reluarea provizioanelor, respective a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidențiază distinct, în functie de natura acestora.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii. Contabilitatea cheltuielilor persoanei juridice fără scop patrimonial, activitățile cu destinație speciala și activitățile economice se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor astfel: cheltuieli de exploatare; cheltuieli financiare ( pierderi din creanțe legate de participații, cheltuieli privind investiții financiare cedate, diferențe nefavorabile de curs valutar, etc); cheltuieli extraordinare ( calamităti și alte evenimente extraordinare).

Cheltuielile cu provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere de valoare, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de natura lor. Cheltuielile, după natura lor, se înregistrează obligatoriu în conturi analitice distincte pe feluri de activități, respectiv, activități fără scop patrimonial, cu destinatie speciale și activități economice.

Rezultatul exercițiului se obține prin inchiderea conturilor de venituri și cheltuieli la finalul fiecărei perioade de gestiune.Evidenta acestuia se ține distinct pe feluri de activități .

În contabilitate, excedentul/profitul sau deficitul/pierderea se stabileste cumulate de la începutul exercițiului financiar.

Repartizarea excedentului/profitului se inregistrează în contabilitate pe destinații dupa aprobarea situațiilor financiare anuale. Excedentul/profitul rămas nerepartizat se preia la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale de unde urmează a fi repartizat pe alte destinații legale.

Rezultatul opținut din activitatea cu destinație specială nu este supus repartizării.

Rezultatul reportat reprezinta profitul/excedentul nerepartizat, respectiv pierderea/ deficitul neacoperit din exercitiile financiare precedente.

Profitul/excedentul reportat urmeaza a se repartiza pe destinatii in exercitiile financiare urmatoare, iar pierderea/deficitul reportat urmeaza a se acoperi din profitul/excedentul exercitiilor urmatoare, din rezerve, sau din capitalul social potrivit hotararii AGA.

Entitătile nu pot reveni asupra înregistrărilor efectuate cu privire la repartizarea excedentului/profitului.

Prin monografiile de mai jos voi prezenta modul de înregistrare în contabilitate a: închiderii conturilor de venituri și cheltuieli; a deficitului/pierderii exercițiului financiar încheiat; a excedentului/profitului exercitiului financiar incheiat ramas nerepartizat; recuperarea deficitului/pierderii anilor precedenți și înregistrarea excedentului/profitului realizat în exercițiul financiar precedent, destinat repartizării

Prezentarea va fi făcută pe tipuri de activități desfăsurate de persoanele juridice fără scop patrimonial.

-Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli.

7xx = %

Conturi de venituri 1211.01

,,Excedent/deficit privind a.f.s.p.”

= 1211.02

,,Excedent/deficit privind activitățile cu destinatie specială”

= 1212

,,Profit/pierdere privind activitățile economice“

% = 6xx

1211,01 Conturi de cheltuieli

,,Excedent/deficit privind a.f.s.p. ”

1211.02

,,Excedent/deficit privind activitățile cu destinație specială”

1212

,,Profit/pierdere privind activitățile economice”

– Înregistrarea deficitului/pierderii realizat/ă în exercițiul financiar precedent.

1171,01 = 1211,01

,, rezultatul reportat privind a.f.s.p. “ ,,excedent/deficit privind a.f. s. p.”

1171.02 = 1211.02,

,, resultatul reportat ,excedent/deficit

privind activitățile cu destinatie specială. “ privind activitățile cu destinație specială”

1172 = 1212

,, resultatul reportat ,excedent/deficit

privind activitățile economice. “ privind activitățile economice”

-Înregistrarea excedentului/profitului exercitiului financiar precedent rămas nerepartizat.

1211,01 = 1171,01

,,excedent/deficit privind a.f.s.p.” ,, rezultatul reportat privind a.f.s.p.“

1211,02 = 1171,02

,excedent/deficit ,, resultatul reportat

privind activitățile cu destinatie specială.“ privind activitățile cu destinatie specială”

1212 = 1172

,,excedent/deficit ,, resultatul reportat privind

privind activitățile economice” activitățile economice.“

-Acoperirea deficitului/pierderii exercițiului financiar precedent din excedentul/profitul exercitțiului current.

1291.01 = 1171.01

,,Repartizarea excedentului privind a.f.s.p.” ,,Rezultatul reportat privind a.f.s.p.”

1292 = 1172

,,Repartizarea profitului ,, resultatul reportat privind

privind activitățile economice“ activitățile economice. “

-Înregistrarea excedentului/profitului net realizat în exercițiul financiar precedent, destinat repartizării.

1211,01 = 1291,01

,,excedent/deficit privind a.f.s.p. ,,Repartizarea excedentului privind a.f.s.p.”

1212 = 1292

,,excedent/deficit ,,Repartizarea profitului

privind activitățile economice” privind activitățile economice“

2.4.Situațiile financiare anuale

Situațiile financiare ale persoanelor juridice fără scop patrimonial, conform OMFP 1969/2007, sunt formate din : bilanț, contul rezultatului exercițiului, notele explicative la situațiile financiare anuale.

Organizațiile patronale și sindicale, precum și alte organizații fără scop patrimonial, care nu desfășoară activități economice, întocmesc situații financiare anuale simplificate care cuprind: bilanț prescurtat, contul prescurtat al rezultatului exercițiului, notele explicative la situațiile financiare anuale simplificate.

Potrivit legii contabilității nr. 82/1991 cu modificările și completările ulterioare, situațiile financiare anuale trebuie însoțite de:-

-declarație scrisă de asumarea răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situațiilor financiare anuale în conformitate cu reglementările contabile pentru persoanele juridice fărăscop patrimonial,

-raportul administratorilor,

-raportul cenzorului sau comisiei de cenzori, după caz,

-procesul verbal al adunării generale in care s-au aprobat situațiile financiare anuale.

Situațiile financiare anuale se întocmesc respectând politicile contabile prevăzute la pct. 193, secțiune 7 din OMFP1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial,, respectiv amortizarea imobilizărilor (alegerea metodei și a duratei de amortizare), reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobânzii sau recunoașterea acesteia drept cheltuială, alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile financiare anuale, a unor informații care trebuie săfie: relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor și credibile în sensul că: reprezintă fidel activele, datoriile, poziția financiară și rezultatul exercițiului; sunt neutre; sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial sunt supuse, potrivit legii, verificării de către cenzori sau de către auditori financiari, după caz. Acestea oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, excedentului sau deficitului privind activitățile fărăscop patrimonial și activitățile cu destinație special,

Bilanțul este documentul de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii și capital propriu ale persoanei juridice fără scop patrimonial la încheierea exercițiului financiar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege. Bilanțul cuprinde toate elementele de activ și datorii grupate după natură și lichiditate, respectiv natură și exigibilitate. Structura bilanțului și a contului rezultatului exercițiului nu poate fi modificatăde la un exercițiu financiar la altul.

Contul rezultatului exercitiului pentru persoanele juridice fără scop patrimonial se prezintă sub forma unei liste care grupează veniturile și cheltuielile în funcție de tipul activității desfășurate și în cadrul acestora pe elemente primare de venituri și cheltuieli. Este structurat în trei părți, în funcție de cele trei tipri de activității pe care se clasifică veniturile și cheltuielile persoanelor juridice fără scop patrimonial:

– activitate fără scop patrimonial;

– activitate cu destinație specială;

– actvitate economicăț

Acesta se constituie într-un formular distinct al documentelor de sinteză și evidențiază in mod analitic rezultatele activității persoanelor juridice fără scop patrimonial prin prisma raportului dintre venituri și cheltuieli. El reflectă veniturile și cheltuielile rezultate din fiecare tip de activitate și în final rezultatul cumult pe cele trei activități. Prin compararea detelor exercițiului financiar încheiat cu datele exrcițiului financiar precedent se poate concluziona dacă activitatea desfășurată este rentabilă sau nerentabilă. De asemenea, prin analizarea contului rezultatului exercițiului se poate constata care dintre îndicatorii realizați au influențat pozitiv sau negativ activitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Note explicative trebuie, conform OMFP 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, să prezinte informații despre reglementările contabile care au stat la baza intocmirii situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile folosite. Deasemenea, acestea trebuie să cuprindă informații privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situațiile financiare anuale și metodele utilizate pentru calcularea ajustărilor de valoare; informații cu privire la durata de viată utila sau ratele de amortizare utilizate, metodele de amortizare utilizate, cresteri de valoare a imobilizărilor și valoarea imobilizărilor în curs; informații privind veniturile și cheltuielile exercițiului financiar, grupate după natura lor pe feluri de activitați, precum și informații privind constituirea și utilizarea fondurilor privind activitățile fără scop patrimonial.

Referitor la imobilizările corporale trebuiesc prezentate informații privind bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute, metodele de amortizare folosite precum și informații privind valoarea imobilizărilor corporale în curs.

În notele explicative trebuie să se prezinte separat propunerea de repartizare a excedentului/profitului net pe destinații, astfel: sumele repartizate la rezerve; sumele repartizate pentru acoperirea deficitelor/pierderilor contabile din anii precedenți; alte repartizări.

Raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administrație și se semnează în numele acestuia de președintele consiliului. și conform pct. 217 al OMFP 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cuprinde cel puțin o prezentare fidelă a dezvoltării și performanței activităților entității și a poziției sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri și incertitudini cu care se confruntă.

Prezentarea trebuie să fie o analiză echilibrată și cuprinzătoare a dezvoltării și performanței activităților entității și a poziției sale financiare, corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților.

Analiza cuprinde indicatori financiari și, atunci când este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanță, relevanți pentru activități specifice, inclusiv informații despre aspecte privind mediul inconjurator si angajatii. .

Auditarea situațiilor financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial se face de către un cenzor sau a unei comisii de cenzori ales/aleasă de adunarea generală care stabilește și regulile generale de organizare și funcționare a comisiei de cenzori.Situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial se pot audita de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate în condițiile legii.

Auditorii financiari își exprimă o opinie referitoare la gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situațiile financiare anuale pentru același exercitiu financiar.

Raportul auditorilor financiari cuprinde:

– menționarea situațiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;

– o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit conform carora a fost efectuat auditul financiar;

– o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor financiari potrivit căreia situațiile financiare anuale oferă o imagine fidela conform cadrului relevant de raportare financiara și, după caz, dacă situațiile financiare anuale respectă cerințele legale;

– opinia de audit este fără rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii financiari nu au fost în masura să exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimarii unei opinii;

– o referire la aspectele asupra cărora auditorii financiari atrag atenția, printr-un paragraf distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve; o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situațiile financiare anuale pentru același exercitiu financiar.

Raportul se semnează de către auditori financiari, persoane fizice, în numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, după caz, și se datează.

Aprobarea, semnarea și publicarea situațiilor financiare anuale.

Situatțile financiare anuale se întocmesc și se publică, potrivit legii, în moneda națională. Acestea au înscrise clar numele și prenumele persoanei care le-a întocmit, calitatea acesteia, precum și numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este cazul. Situațiile financiare anuale, însoțite de raportul administratorilor pentru exercițiul financiar în cauză, sunt supuse aprobării adunării generale după care, aprobate, împreună cu raportul administratorilor și raportul de audit, se publică conform legii.

Situațiile financiare anuale vor fi însoțite de o declarație scrisă a administratorului prin care își asuma răspunderea pentru întocmirea situațiilor financiare anuale și confirmă că: politicile contabile utilizate la întocmirea situațiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările aplicabile; situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată; persoana juridică își desfășoară activitatea în condiții de continuitate.”

Structura bilantului și a rezultatului exercițiului

Cap. III.

Studiu de caz privind contabilitatea

Asociației Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 2

3.1. Prezentarea asociației.

Asociația C.A.R.P. NR. 2, este o asociație cu caracter civic, persoană juridică de drept privat, non profit, cu caracter nepatrimonial, neguvernamentală, apolitică, cu scop de caritate, de intrajutorare mutuala și asistența socială, autonomă și independentă.

Este constituită pe perioadă nedeterminată, înregistrată în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor sub nr. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, si are cod de identificare fiscl 5466606, însumând la 31.12.2013 peste 5.600 de membri, pensionarii, indiferent de sistemul de asigurare de care aparțin; beneficiari de ajutor social; membrii de familiile : soț, soție, precum și copii majori incapabili de muncă aflați în întreținerea pensionarilor sau a beneficiarilor de ajutor social.

Organizarea și funcționarea Asociației C.A.R.P. NR. 2 are la bază prevederile Legii nr.540/27.09.2002 actualizată prin Lege nr. 248/2011 – pentru modificarea și completarea Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor și O.G. nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații așa cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/ 2005, în măsura în care acestea nu contravin dispozițiilor Legii nr. 540 /2002.

Asociația C.A.R.P. NR .2 are sediul în Municipiul București, iar ca zona teritorială, de principiu, sectorul 2 al Municipiul București, putând fi primiți ca membrii, fără restricții, și persoane domiciliate în celelalte sectoare ale capitalei precum și din comunele limitrofe ale acesteia, dacă apartin unei case locale de pensii cu sediul în Municipiul București. Are independența și autonomie totală și nu este tutelată de un alt organ al administrației centrale ori locale de stat.

Patrimoniul Asociației C.A.R.P. NR. 2 este administrat de organele sale alese de adunarea generala (consiliul director). Patrimoiul este format din bunuri mobile și imobile, titluri de valoare, numerar, dobândite în timpul existenței sale care constituie proprietate privată și nu poate face obiectul divizibilității membrilor asociației.

Scopul principal al Asociației C.A.R.P. NR. 2 constă în sprijinirea materiala, socială și culturală a membrilor săi pentru care acordă:

– împrumuturi rambursabile în condiții avantajoase cu dobânzi mici;

– ajutoare sociale nerambursabile; ajutore nerambursabile pentru tratament în stațiuni balneoclimaterice; ajutoare nerambursabile pentru deces;

– prestări servicii (reparații cizmărie și servicii de frizerie) accesibile tuturor membrilor gratuit folosindu-se munca voluntară a unor pensionari membri ai asociației;

– oferă consulatati gratuite la cabinetul juridic.

Organele de conducere și control ale Asociației C.A.R.P. NR. 2 sunt:

– adunarea generala;

– consiliul director și comisia de cenzori.

Adunarea generală este organul de conducere alcătuit din totalitatea membrilor asociației care adoptă hotărâri valabile prin votul deschis al majorității delegaților prezenți, hotărâri obligatorii pentru toți membrii, chiar și pentru cei care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat împotrivă.

Consiliul director este organul executiv al asociației care asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale privind activitatea desfășurată și a măsurilor pentru respectarea dispozițiilor legale privind administrarea mijloacelor materiale și bănesti de catre personalul angajat. În exercitarea competenței sale, consiliul director are atribuții expres stabilite de adunarea generală, atribuții stipulate în statutul asociației.

Comisia de cenzori este aleasă de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani din rândul membrilor asociației, economiști sau contabili cu experiență profesională, profil moral ireproșabil și care îndeplinesc condițiile legii. Cenzorii participă la sedințele săptămânale ale consiliului director, fără drept de vot, semnalând acestuia deficiențele constatate cu ocazia controlului financiar asupra serviciilor de gestiune ale asociației, care se consemneză în procesul verbal al sedinței respective. Ei întocmesc rapoarte de activitate și le prezintă lunar consiliului director și anual adunării generale.

Pentru îndeplinirea sarcinilor și obligaților prevăzute în statut, asociația are aparat propriu de lucru cu 2 compartimente:

– secretariat –administrativ –relații cu publicul

– financiar –contabilitate – caserie.

Întreaga structură de personal este formată din 18 persoane dintre care trei sunt cenzori, patru membrii ai consiliului director, iar restul de 11 persoane își desfășoară activitatea îm cele două compartimente de lucru. Atribuțiile, sarcinile de serviciu pentru fiecare post, programul de lucru sunt stabilite prin regulamentul intern al asociației elaborat și aprobat de consiliul director și prin fisa postului.

Veniturile Asociației C.A.R.P. NR. 2 sunt realizeazte din:

– taxa de înscriere;

– cotizații și contribuții lunare ale membrilor;

– dobânzi la împrumuturile acordate;

– dobânzi lunare provenite din plasamentele sumelor disponibile în conturi la bănci;

– valorificarea bunurilor materiale proprii scoase din uz, imprimate, tipizate specifice etc. donații și sponsorizări;

-cotizații sau alte drepturi bănesti ale membrilor asociației prescrise în favoarea acesteia. alte venituri din resurse obținute de la bugetul de stat sau bugetul local.

Cheltuielile necesare îndeplinirii obiectivelor și acțiunilor specifice prevăzute în statut , precum și cele privind investițiile și funcționarea asociației se suportă din venituri. Depășirea sumelor alocate pe feluri de cheltuieli se aprobă motivat de Consiliul Director și se supune ratificării adunării generale.

Excedentul realizat la inchiderea exercițiului financiar se reportează în anul următor, adunarea generală anuală urmând să stabiilească destinația acestuia.

Încheierea cu deficit a exercițiului financiar se analizează de cenzor care prezintă adunării generale propuneri corespunzătoare

3.2. Aspecte privind organizarea evidenței contabile

Compartimentul financiar- contabil condus de contabilul șef, organizează și asigură evidența contabilă în partidă dublă în conformitate cu legea contabilității nr. 82/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, cu planul de conturi și normele metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice emise prin Ordinul 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, adaptate la specificul entității.

Contabilitatea analitică se ține pe fiecare membru al asociației pentru care s-au făcut înregistrări în fișa nalitică tip a fiecărui membru unde s-au evidențiat toate încasările și plățile atribuite membrului respectiv. Această evidență este ținută cu ajutorul unui program informatic special creat pentru a răspunde tuturor operațiunilor specifice activității desfășurate în cadrul asociației.

Toate fișele analitice ale tuturor membrilor asociației au fost corelate cu evidența contabilă sintetică prin intermediul centralizatoarelor specifice de tip rulaje lunare (imprumuturi, cotizații, ajutoare, etc).

Incasările și plătțle în numerar sau prin virament bancar s-au făcut numai pe bază de documente justificative legal reglementate, vizate prin control financir preventiv de seful compartimentului finciar-contabil și aprobate de președintele Consiliului Director sau înlocuitorul desemnat al acestuia. Toate operațiunile au fost înregistrate în contabilitate, respectând normele contabile, în conturi corespondente conform planului de contruri aprobat prin OMFP 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.

Zilnic s-a întocmit notă contabilă pentru toate operațiunile efectuate prin casieria proprie pentru care a fost întocmit registru de casă, cu toate documentele justificative anexate la acesta, iar pentru operațiunile desfășurate prin intermediul bancar s-a întocmit registu bancă și notă contabilă aferentă care are la bază extrasul de cont cu documentele justificative anexate.

Lunar s-a întocmit nota de inchidere a conturilor de venituri și cheltuieli stabilindu-se, prin înregistrare în contul ,,rezultatul exercițiului”, excedentul/deficitul obținut în urma activității desfăsurate. Nota de închidere se emite de către programul informatic după ce au fost făcute toate înregistrările contabile aferente perioadei. Tot lunar s-a întocmit notă contabilă pentru înregistrarea cheltuielilor cu salariile angajaților și indemnizațiile organelor alese, și înregistrarea contribuțiilor sociale datorate de angajator, dar și cele reținute de la asigurați de către angajator urmând a fi virate în termenul legal. Nota contabilă privind amortizarea lunară a mijloacelor fixe, consumul de material consumabile din stoc și regularizări pentru înregistrări eronate constatate în luna de referință s-a întocmit deasemenea lunar.

Toate înregistrările contabile aferente ativității desfăsurate de către Asociația C.A.R.P. NR. 2 se regăsesc în registrul jurnal care este întocmit cu ajutorul programului informatic, acesta redând în mod chronologic toate notele contabile întocmite pe parcursul lunii și incluzând, la final, nota de închidere. Pe baza acestor inregistrări s-a intocmit lunar balanța contabilă de verificare, cu rulaje cumulate, emisă de programul informatic folosit la ținerea evidenței contabile, balanță prezentată în ANEXA 1 a prezentei lucrări.

La finalul exercițiului financiar s-au întocmit situațiile financiare anuale formate din bilanț, contul rezultatului exercițiului, repartizarea rezultatului exrcițiului financiar, situația activelor imobilizate pentru activitatea fără scop patrimonial, prezentate în ANEXA 2 a prezentei lucrări.

3.3 Contabilitatea împrumuturilor rambursabile și a ajutoarelor sociale nerambursabile

Având în vedere că activitatea principală desfășurată de Asociația C.A.R.P. NR. 2 este acordarea de imprumuturi rambursabile și ajutoare sociale nerambursabile membrilor săi, în studiul cuprins în lucrarea de față, am descris aceste două segmente ale activității asociației și am prezentat monografii contabile prin care am pus în evidență modul de înregistrare în contabilitate a operațiunilor specifice acestora, pe parcursul anului 2013.

Contabilitatea împrumuturilor rambursabile.

Acordarea de împrumuturi rambursabile cu dobănzi reduse face parte dintre obiectivele ce stau la baza scopului principal al asociației cu privire la sprijinirea materiala a pensionarilor, membrii.

Împrumuturile se acordă pe baza contractului de împrumut semnat de solicitant și președintele Asociației C.A.R.P.nr.2, dacă solicitantul este la zi cu achitarea obligațiilor către asociație (cotizație și contribuție) și în funcție de disponibilatățile finaciare ale acesteia la momentul respectiv. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate este stabilită anual de Consiliul Director și se încasează anticipat la data acordării acestuia. În situația în care împrumutul a fost rambursat anticipat, dobânda se recalculează și se restituie împrumutatului, iar în situația în care împrumutul nu a fost rambursat până la termenul final al contractului se calculează și încasează dobândă de întârziere.

Evidența contabilă a împrumuturilor acordate se ține cu ajutorul contului 2675 ,,Împrumuturi acordate pe termen lung”.

Evoluția împrumuturilor în cursul anului 2013 se prezintă astfel: sold debitor la 01.01.2013 de 3.448.293 lei + rulaj debitor de 7.477.610 lei (îprumuturi acordate) – rulaj creditor de7.012.390 lei (împrumuturi încasate) = sold debitor la 31.12.2013 de 3.913.513 lei.

Dobânda încasată la împrumuturile acordate a fost de 878.978,83 lei. Pentru rambursarea anticipată a împrumuturilor, în cursul anului 2013 s-a recalculat și restituit dobândă în sumă de 50.842,21 lei.

Înregistrări contabile privind împrumuturile rambursabile.

Înregistratrea imprumuturilor acordate

2675 = 5311 7.477.610,00

,,împrumuturi acordate pe termen lung” ,,casa în lei”

Înregistrarea dobânzii încasată la împrumuturi acordate

5311 = 7341.02 878.978,83

,,casa în lei” ,,venituri din dobânzi obținute din

plasarea diponibilităților rezultate din a.f.s.p.”

Încasarea ratelor lunare la împrumuturi acordate

5311 = 2675 7.012.390,00

,,casa în lei” ,,împrumuturi acordate pe termen lung”

Restituirea dobânzii pentru rambursarea anticipată a împrumutului

7341.02 = 5311 50.842,21

,,venituri din dobânzi obținute din ,,casa în lei”

plasarea diponibilităților rezultate din a.f.s.p.”

Și concomitant pentru reglare rulaj

7341.02 = 7341.02

Contabilitatea ajutoarelor nerambursabile.

Ajutoarele acordate de Asociația C.A.R.P. NR. 2 în anul 2013 acoperă o gamă variată de nevoi materiale ale membrilor săi. Tipurile de ajutoare nerambursabile se prezintă după cum urmează:

Ajutoare sociale;

Ajutoare pentru deces;

Ajutoare diverse (tratament balneoclimateric, excursii, etc );

Ajutoare din subvenții de la UGPR

Ajutoare sociale.

Ajutoarele sociale se acordă din fondul ajutoarelor sociale constituit din excedentele exercitiilor financiare precedente, repartizate cu aprobarea adunării generale, conform statutului asociației, beneficiarii acestora fiind pensionarii cu pensii mici, valoarea maximă a pensiei fiind stabilită annual de Consiliul Director.

Evidența contabilă a acestora se ține cu ajutorul contului 116 ,,Alte fonduri privind activitățile fără scop patrimonial.”

La 01.01.2013 exista în contul fondului ajutoarelor sociale un sold creditor în suma de 12.483,79 lei, dar avându-se în vedere numarul mare de membrii, pensionari cu pensii mici, fondul. a fost majorat, prin repartizare din rezultatul reportat, cu suma de 200.000 lei, repartizare aprobată de adunarea generală

În cursul anului ajutoarele sociale au fost acordate membrilor cu pensie pănă la limita maximă a valorii de 900 lei, beneficiind un număr de 2305 membri în sumă totală de 116.320 lei, astfel la 31.12.2013 în cont a rămas suma de 96.163,79 lei, disponibilă pentru anul următor.

Înregistrări contabile privind ajutoarele sociale.

Majorarea fondului pentru ajutoare sociale

1171.01 = 116 200.000,00

,,rezultatul reportat privind active. f.s.p.” ,, alte fonduri privind activitatea f.s.p.”

Înregistrarea ajutoarelor sociale acordate.

116 = 5311 116.320,00

,, alte fonduri privind activitatea f.s.p.” ,,casa în lei”

Ajutoare pentru deces.

Ajutoarele pentru deces se acordă din fondul constituit special pentru acest tip de ajutoare, fond constituit din contribuția lunară în sumă de 2 lei plătită de fiecare membru al asociației. Acesta poate fi majorat, în caz de nevoie, prin repartizare din excedentul realizat în exercițiul financiar current conform statutului asociației.

Cuantumul ajutorului pentru deces se stabilește de către Consiliul Director, anual, după criteriul vechimii, în ani, a membrului în cadrul asociației, și se acordă urmașilor membrului decedat.respectând valoarea maximă aprobată de adunarea general.

La retragerea sau excluderea membrilor din cadrul asociației se pierde dreptul la ajutorul pentru deces, iar sumele încasate cu titlu de contribuție pentru constituirea fondului ajutoarelor pentru deces rămân la dispoziția asociației în fondul pentru care s-au încasat.

Evidența contabilă se ține cu ajutorul contului 114 ,, Fondul pentru ajutor in caz de deces al membrilor C.A.R.”

Conform balanței de verificare (anexa 1), fondul ajutoarelor pentru deces avea în sold la 01.01.2013 suma de 91.764,64 lei. În cursul anului s-au încasat contribuții totale de 96.331,00 lei și s-au acordat ajutoare pentru un număr de 193 membrii în sumă totală de 97.337,50 lei rămânând la 31.12.2013 pentru anul următor un sold de 90.758,14 lei.

Înregistrări contabile privind ajutorul de deces.

Constituirea fondului destinat ajutorului pentru deces.

5311 = 114 96.331,00

,,casa în lei” ,, fondul pentru ajutor în caz

de deces al membrilor C.A.R.P.”

Acordarea ajutorului pentru deces în 2013

114 = 5311 97.337,50

,, fondul pentru ajutor în caz ,,casa în lei”

de deces al membrilor C.A.R.P.”

Ajutoare diverse – tratament, excursii, etc.

Acestea sunt acordate membrilor indiferent de valoarea pensiei, o dată pe an și se suportă din veniturile exercițiului financiar curent, evidențiate pe cheltuieli. Numărul acestor ajutoare este redus, motiv pentru care nu se impune constituirea unui fond special.

În cursul anului 2013 au beneficiat de astfel de ajutoare 335 persoane pentru care s-a cheltuit suma de 16.175 lei.

Înregistrări contabile privind ajutoarele diverse.

Acordarea ajutoarelor

(analitict) 657 = 5311 16.175,00

,,ajutoare și împrumuturi nerambursabile” ,,casa în lei”

Ajutoare din subvenții de la Uniunea Generala a Pensionarilor din România.

Ajutoarele din subvenții sunt acordate de Asociația C.A.R.P. NR 2 în urma primirii subvenției de la Uniunea Generală a Pensionarilor din România.

În fiecare an cu ocazia zilei pensionarilor, 1 octombrie, aceasta primește subventie de la UGPR, subvenție destinată exclusiv membrilor cu pensie pâna la limita de 600 lei.

În anul 2013 Asociația C.A.R.P. NR. 2 a primit suma de 14.000 lei, sumă ce i-a permis să acorde ajutoare unui număr de 280 de membrii ai asociației cu pensii foarte mici, valoarea ajutorului fiind de 50 lei/persoană.

Înregistrări contabile privind ajutoarele din subvenții

Primirea subvenției

5121 = 736 14.000,00

,,conturi la bănci în lei” ,,resurse de la bugetul de stat și/sau de la

bugetele locale șI subvenții pentru venituri”

Acordarea ajutoarelor din subvenții

6582 = 5311 14.000,00

,,donații și subvenții acordate” ,,casa în lei”

Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli

736 = 1211.01

,,resurse de la bugetul de stat și/sau de la ,,Excedent/deficit privind a.f.s.p.”

bugetele locale șI subvenții pentru venituri”

1211.01 = 6582

,,Excedent/deficit privind a.f.s.p.” ,,donații și subvenții acordate”

Suma totală acordată sub formă de ajutoare nerambursabile în anul 2013 a fost de 243.832 lei, iar numărul membrilor care au beneficiat de aceste ajutoare a fost de 3.113 persoane, 56% din totalul membrilor asociației (5600 membrii).

Fig. nr. 3.1

Fig nr. 3.2

3.5. Interpretarea datelor din bilanț și concluziile studiului practic.

Rapoprt la bilanțul Asociației C.A.R.P. NR. 2 la 31.12.2013

Asociația C.A.R.P. NR. 2, cu sediul în București, cod de identificare fiscală 5466606 prezintă in raportul de față, în mod sintetizat, activitatea financiar-contabilă desfășurată de către aceasta în anul 2013. Pentru îndeplinirea obiectivelor statutare ale asociației, aceasta a desfășurat activitate în baza Legii nr.540/2002 precum și a Legii nr.248/2011 pentru modificarea art. 2 și art. 8 din Legea 540/2002, privind activitatea Caselor de Ajutor Reciproc a Pensionarilor și cu respectarea instrucțiunilor Ministerului Economiei și Finanțelor, privind reglementările contabile ale persoanelor juridice fără scop patrimonial.

În acest scop, înregistrările contabile au avut la bază documente financiar-contabile, legal întocmite, care au reflectat operațiunile specifice Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor, cum ar fi: acordarea de împrumuturi; acordarea de ajutoare de deces, ajutoare sociale, de tratament precum și alte ajutoare pentru diverse nevoi ale membrilor Asociației C.A.R.P. NR. 2 care au pensii foarte mici; plata cheltuielilor de întreținere și de administrare; înregistrarea, declararea și virarea obligațiilor salariale ale personalului; plata salariilor pentru angajații cu contract individual de muncă și a indemnizatiilor pentru organele alese.

Controlul financiar preventiv s-a efectuat prermanent de către contabilul sef al Asociației C.A.R.P. NR.2 cu respectarea prevederilor legale financiar-contabile în vigoare, iar comisia de cenzori, formată din trei persoane dintre care una expert contabil, aleasă de adunarea generală, a asigurat controlul intern pe toata perioada exercițiului financiar 2013.

Conform datelor înscrise în formularele de bilanț, indicatorii economico financiari realizați în anul 2013 se prezintă după cum urmează:

Venituri și cheltuieli pe tipuri de activități

Tabelul 3.1.

Din datele prezentate rezultă că anul 2013 s-a încheiat cu un excedent la activitatea fără scop patrimonial în sumă de 294.036 lei și la activitatea economică cu profit în sumă de 24 lei, pe total activități rezultand un excedent/profit în sumă de 294.060lei.

Analiză comparativă 2013-2012 privind veniturile realizate

Fată de anul 2012 realizările anului 2013 se prezintă astfel:

Tabelul 3.2.

Veniturile la activitatea fără scop patrimonial realizate în anul 2013 prezintă crestere în sumă de 52.536,61 lei ce în procente reprezintă 106%. Activitatea economică a înregistrat venituri mai mici în anul 2013 față de anul 2012 cu 342 lei, motivul fiind acordarea serviciilor de frizerie si cizmarie, în anul 2013, in mod gratuit membrilor asociației.

Analiză comparativă 2013-2012 privind patrimoniul

Din analiza comparativă a elementelor ce compun patrimonial Asociatiei C.A.R.P. NR. 2 la 31.12.2013 fată de 31.12.2012 situația se prezintă după cum urmează:

Tabelul 3.3.

Conform datelor prezentate patrimoniul Asociatiei C.A.R.P. NR. 2 la 31.12.2013 prezintă cresteri în sumă de 742.483 lei fată de situația de la 31.12.2012.

Creșterea a fost determinată, în principal, de accordarea unui număr mai mare de împrumuturi membrilor asociației.

Situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activității desfășurată în anul 2013.

Asociația C.A.R.P. NR. 2 își desfăsoară activitatea în condiții de continuitate.

Concluzii studiu practic.

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor reprezintă una dintre puținele opțiuni pentru pensionari în momentul în care ne referim la accesul la finanțare. Se poate spune că rolul acesteia este acela de a facilita accesul pensionarilor la instrumentele financiare, în paralel cu oferirea de servicii adresate direct acestei categorii de beneficiari. Excluziunea financiară este mare în cazul acestui grup vulnerabil, ca și cauze determinante putând fi enumerate: lipsa accesului la finanțările de pe piața liberă (bănci comerciale), riscurile asociate vârstei (starea de sănătate) dar și veniturile acestora (nivel al veniturilor redus, care nu poate permite accesarea unui împrumut clasic).

Principalele puncte tari ale Asociației C.A.R.P. NR.2 țin de dezvoltarea activităților acesteia ca furnizor de servicii financiare, în zona micro-creditări, la un nivel al dobânzii scăzut, cu accesibilitate ridicată pentru pensionarii de toate tipurile (limită de vârstă, revizuibili, beneficiari de ajutor social pentru handicap). Serviciile sociale (ajutoare sociale, de tratament, etc.) oferite, precum și nivelul ridicat de fidelizare al membrilor care apelează la creditele oferite constituie, de asemenea, elemente percepute ca puncte tari ale asociației în raport cu celelalte tipuri de organizații furnizoare de servicii financiare.

Un element, cu efect negativ asupra C.A.R.P. NR.2 îl constituie insuficienta dezvoltare la nivel instituțional și organizațional. Este de menționat faptul ca lipsa punctelor de lucru în zonele rurale (comunele limitrofe Municipiului București), problemă legată de spații, îngreunează accesul pensionarilor din zona rurală la serviciile oferite de către aceasta.

Unul dintre cele mai importante puncte negative este insuficienta cunoastere despre existența acestui tip de organizație pentru pensionari. În concluzie, notorietatea acestui tip de asociație este mică în raport cu alte instituții care oferă servicii de creditare.

Ca oportunități de dezvoltare ale Asociației C.A.R.P. nr.2 se numără adaptarea cererii de creditare a membrilor în contextul crizei economice prelungite. Acest fapt de orientare a pensionarilor către microcredite de consum, arată o repoziționare a unor categorii semnificative de populație înspre CARP-uri, in general, ca sursă de creditare predilectă. În acestă situație, ținând cont de contextul economic problematic, C.A.R.P. NR. 2 poate atrage un număr important de noi membrii prin adaptarea ofertei proprii și prin promovarea mai intensă a serviciilor oferite.

Extinderea serviciilor furnizate pentru persoane provenind din grupuri defavorizate, cum sunt pensionarii cu pensii revizuibile, pensionarii cu grad de handicap, beneficiari ai ajutoarelor sociale, etc., care în momentul de față se confruntă cu nivelurile cele mai ridicate de excluziune financiară constituie o altă dimensiune care permite creșteri ale numărului de membrii și implicit de activitate .

În concluzie, perspectivele evolutive pentru C.A.R.P. NR.2, sunt marcate de continuarea tendințelor actuale ce vizează afirmarea și fidelizarea activităților acesteia pentru categoriile de pensionari care nu au acces la împrumuturi bancare, sau pentru care, aceste surse de finanțare nu pot fi accesate decât cu costuri foarte mari.

Asociația C.A.R.P. NR. 2, ca de altfel toate Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor, pare a se dezvolta pe un segment de nișă, complementar serviciilor oferite de celelalte tipuri de instituții financiare bancare și nebancare. Sistemul bancar este un principal factor de influență directă asupra activității Asociației C.A.R.P. NR. 2 și Caselor de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, in general. Se poate spune că asociațiile de pensionari de tip C.A.R.P. și băncile comerciale ajung să concureze pentru atragerea micro-creditelor. Cu toate că, în momentul de față, pentru cele mai multe dintre bănci acest tip de servicii nu este foarte bine dezvoltat, pensionarii peste o anumită limită de vîrstă, cei cu pensii revizuibilenu sau beneficiarii de ajutor social nu sunt acceptați ca și clienți și creditele implică un nivel al dobânzii mai ridicat. În perioada următoare se întrevede o creștere a competitivității oferite de băncile comerciale, aceasta cu atât mai mult cu cât perioada de criză economică va fi depășită. În concluzie asociațiile de pensionari trebuie să-și extindă aria de servicii sociale care să fidelizeze membrii acestora si sa-i atragă pe viitorii pensionari.