Rolul Publicitatii Si Promovarii Vanzarilor pe Internet In Cadrul Comunicarii de Marketing

Rolul publicității și promovării vânzărilor pe internet în cadrul comunicării de marketing

REZUMATUL LUCRĂRII

CUVINTE CHEIE : negociere, tehnică, tactică, manipulare, cultură

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 – ABORDĂRI INTRODUCTIVE-

Definirea conceptului de publicitate

De ce publicitatea online

Publicitatea online vs. publicitatea offline

Avantaje și dezavantaje ale publicității online

CAPITOLUL 2 – INSTRUMENTE ALE POLITICII DE COMUNICARE PE INTERNET-

Ce este internetul

Promovarea vânzărilor pe internet

Campaniile de direct email

Crearea și utilizarea site-urilor din punct de vedere al marketingului

Utilizarea grupurilor de discuții

CAPITOLUL 3 – PIATA PUBLICITĂȚII ÎN ROMÂNIA-

Perspective generale

Agenții de publicitate

Mass-media

Clienții țintă

Piața publicității online

Evoluția publicității online în România

Principalii actori pe piața publicității online

Consumatorul român în mediul online

CAPITOLUL 4 – STUDIU DE CAZ : AMAZON –

Istoricul companiei Amazon

Avantajele de care a beneficiat Amazon

Prețurile practicate. Conflictul Apple-HarpperCollins

Amazon în zilele noastre

Concluzii și interpretări

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Anexa 1 – Corespondența electronică dintre reprezentanții Apple și HarperCollins

INTRODUCERE

Având în vedere considerentele și perspectivele lumii moderne actuale, în principal din punct de vedere al nivelului de dezvoltare a tehnologiei și a creșterii considerabile a intensității și frecvenței utilizării internetului, descoperim o necesitate evidentă de adaptare și pliere asupra noilor standarde în materie de marketing și comunicare rezultate ca urmare a acțiunii acestor factori.

În mod cert, evitarea sau refuzul adaptării la condițiile și caracteristicile tendințelor de comunicare actuale ar putea conduce la scăderea rapidă și dramatică în rândul veniturilor din vânzări ale companiei în cauză, dar și deteriorarea imaginii companiei în rândul consumatorilor. Mediul online este extrem de frecventat și populat în condițiile actuale, prin urmare orice companie trebuie să adopte o activitate intensă în acest sens, fiind extrem de activă în mediul online în vederea menținerii imaginii sale în rândul consuamtorilor, precum și a posibilității de a fi în permanență la curent cu necesitățile și dorințele sau nivelul de satisfacție al clienților fată de produsele sau serviciile sale. Avantajele publicității realizate online sunt diverse și țin în principal de optimizarea costurilor de promovare, și de facilitarea accesului la un număr cât mai mare de consumatori, însă specificitățile acestui tip de publicitate, alături de detalierea avantajelor și dezavantajelor ei vor fi abordate pe larg în cadrul prezentei lucrări.

Evoluția metodelor de promovare moderne conduce în mod cert la necesitatea îmbinării mijloacelor de promovare tradiționale , cu cele de realizate în mediul online, în vederea atingerii unor rezultate optime în materie de încasări și venituri din vânzări . Prin urmare, chiar dacă mediul online tinde să fie frecventat de un număr extrem de mare de persoane, indiferent de vârsta sau sexul acestora, nu trebuie să renunțăm în totalitate la mijloacele tradiționale de promovare, un echilibru în acest sens fiind necesar și de dorit.

Aspectele ce trebuie avute în vedere în momentul în care apelăm la promovarea produselor sau serviciilor comercializate de compania noastră, prin utilizarea publicității online, este necesar să avem în vedere frecvența accesării anumitor site-uri, actunci când apelăm la utilizarea de banner-uri publicitare afișate pe diverse site-uri, elemente legate de design și conținut în momentul în care apelăm la crearea unui site propriu și aspecte legate de conținut atunci când utilizăm campanii de direct e-mail.

Astfel, provocările determinate de evoluția și dezvoltarea tehnologică , dar și a creșterii frecvenței de utilizare a internetului, se regăsesc și în domeniul marketingului și al publicității online , ca urmare a costurilor reduse implicate, a accesului facil la platformele și site-uri online, dar și ușurința de a comunica aceleași mesaje unui număr mare de consumatori reali sau potențiali. Aceste aspecte, conduc astfel al posibilitatea oricărei companii de a apela la o astfel de publicitate, ceea ce ar putea conduce la creșterea competitivității în mediul online , fiecare actor economic încercând să atragă atenția consumatorului prin intermediul unuia din elementele menționate anterior (design, conținut, etc)

Relaționat cu metodologia cercetării realizate, în procesul întocmirii prezentei lucrări au fost utilizate din cadrul metodelor calitative sursele bibliografice clasice (cărți care nu aparțin atât de mult perioadei actuale), în mare parte pentru descrierea procesului de promovare în termeni generali, cât și a unor surse aparținând relativ perioadei actuale, alături de articole și studii în domeniu realizate de Divizia Market Research a grupului romano-german Rentrop & Straton, cu scopul de a ilustra atât abordări clasice, dar care încă se pot plia pe cadrul și contextul actual, cât și viziuni contemporane, care pun în mare măsură accentul pe profitabilitatea deciziei realizate și pe atingerea obiectivului propus.

În ceea ce privește metodele de preluare a datelor cantitative (referire la unele tabele sau grafice prezentate în cadrul lucrării), au fost utilizate unele lucrări din cele menționate anterior, dar adaptate necesităților impuse de contextul prezent, precum și unele site-uri de specialitate, un exemplu în acest sens constituindu-l site-urile www.manager.ro și www.wall-street.ro .

CAPITOLUL I – ABORDĂRI INTRODUCTIVE –

Definirea conceptului de publicitate

În vederea definirii termenului și a conceptului de publicitate, considerăm necesară definirea în prealabil a întregului ansamblu inplicat de activitatea de promovare a unei companii. Scopul acestei activități este acela de a crea o legătură între companie și consumator, de a îi prezenta acestuia produsele și mai ales de a crea dorință și interes în rândul consumatorilor potențiali cu privire la produsele sau serviciile comercializate. Politica de promovare reprezintă unul dintre aspectele esențiale ale activității de marketing întreprinse de către o companie, alături de politica de preț, distribuție și de cea orientată către produsul în sine, prin urmare, necesită o atenție sporită mai cu seamă în momentul în care ne confruntăm cu deruralea unei activități la nivel internațional.

În conformitate cu definiția regăsită în cadrul lucrării Marketing, realizată de către Virgil Balaure, „publicitatea, variabilă importantă a politicii promoționale a întreprinderii moderne, reprezintă unul din mijloacele cele mai utilizate în activitățile de piață – unii specialiști considerând-o nervul politicii de comunicare a întreprinderii, Ea constituie unul din mijloacele prin care întreprinderea se implică și se raportează la evoluția pieței, îmbrățișând o întreagă paletă de tehnici , proprii mai multor dscipline (sociologie, psihologie, grafică, etc)”

În momentul în care avem în vedere strategiile implicate de activitatea de marketing desfășurată la nivel internațional, este evident faptul că, în comparație cu activitățile cu profil local, național, aceasta implică dimensiuni specifice, corelate cu elementele de conținut, limbă, mesaj, impact vizual în ceea ce privește promovarea produselor și serviciilor. În cadrul desfășurării activității de promovare strict într-un cadrul național, factorii pe care trebuie să îi avem în vedere sunt mult mai reduși , în comparație cu activitatea întreprinsă la nivel internațional, întrucât spre exemplu cultura va fi una singură, având propriile caracteristici bine definite. Pe de altă parte, atunci când o companie activează la nivel internațional, diversitatea culturală va determina modalități diferite în termeni de percepție a modalităilor de promovare utilizate, în rândul consumatorilor.

Prin intermediul activităților de promovare a produselor și serviciilor, companiile doresc să informeze consumatorii cu privire la caracteristicile esențiale ale produselor comercializate, de așa manieră încât să atragă un număr cât mai mare de clienți potențiali. Această activitate de informare, este denumită și comunicare de marketing, în cadrul căreia regăsim reclama prin intermediul radioului, sau al altor mijloace mass-media, marketingul direct sau vânzarea personală.

Asemenea oricărui tip de comunicare, comunicarea de marketing presupune în primul rând necesitatea determinării în prealabil a mesajului ce se dorește a fi transmis.În acest sens, luând în considerare faptul că activitatea întreprinsă de companii vizează cadrul internațional este foarte important ca mesajul să includă aspecte prin intermediul cărora clienții de pretutindeni să se poată identifica. Motiv pentru care, o standardizare a mesajului, adică utilizarea aceluiași mesaj pe toate piețele este de preferat situației utilizării unor mesaje diferite pentru fiecare piață în parte , sau adaptat unui grup de piețe. De asemenea, prin intermediul utilizării unui astfel de mesaj în ccadrul comunicării de marketing compania va beneficia de crearea unei imagini omogene și unitare pe fiecare dintre piețele pe care activează.

De asemenea, cultura reprezintă un factor esențial și în momentul în care tratăm subiectul publicității și a promovării în mediul online, sau prin intermediul media, deaorece semnificația anumitor sintagme poate diferi de la cultură la alta.Prin urmare, consumatorii vor alege să consume în primul rând acele produse care le atrag interesul n primă fază din punct de vedere visual, estetic, dar și prin prisma mesajului transmis.

Pe de altă parte, având în vedere existența diversității culturale, nu putem ignora întru totul impactul acestuia în rândul perepției consumatorilor, ceea ce va determina apelarea la ceea ce se numește șablon publicitar, sau “pattern advertsing” prin intermediul căruia compania își poate permite o ușoară adaptare a reclamelor în conformitate cu setul de caracteristici aferente fiecărei piețe în parte, asigurarea transmiterii în linii mari a aceluiași mesaj către consumatorii de pe toate piețele. De asemenea, putem spune că în termeni generali, șablonul publicitar “reprezintă un compromise între standardizare și adaptare care respectă principiul planificăm sau gândim global, dar acționăm local. În acest sens, minimum de adaptare ce se poate realiza la o reclamă este traducerea și utilizarea traducerii”.

Reclama nu reprezintă însă, după cum am menționat, singura componentă a mixului de markting, chiar dacă în anumite situații poate reprezenta metoda cea mai utilă în ceea ce privește posibilitatea întreținerii unei comunicări de marketing cu un număr cât mai mare de clienți potențiali , independent de locul în care aceștia se află. În cele ce urmează, vom prezenta pe larg totalitatea elementelor onsitutive ale mixului de promovare. Este necesar de asemenea să menționăm faptul că, eficiența unei activități intense de promovare este cu atât mai amre cu cât sunt utilizate mai multe elemente ale mixului de promovare, întrucât în acest mod există capacitatea de a transmite mesajul dorit unui număr cât mai mare de persoane, într-un timp foarte scurt, și într-o manieră optimă.

Astfel, autorul Anghel Laurențiu Dan, menționează faptul că ”cea mai apropiată definiție de prezentarea termenului din dicționar este cea dată de Stanley: promovare este orice comunicație care are drept scop să deplaseze înainte un produs, un serviciu sau o idee în cadrul unui canal de distribuție”

Promovarea, în sens larg, are ca țintă, conform autorilor Manole Victor și Stoian Mirela, „comportamentul publicului, legat de asiguurarea avantajelor financiare obținute prin achiziționarea unui produs sau serviciu oferit de firmă”. Totodată, autoarii menționaeză faptul că „publicitatea cuprinde ansamblul formelor de comunicare impersonală utilta pe larg totalitatea elementelor onsitutive ale mixului de promovare. Este necesar de asemenea să menționăm faptul că, eficiența unei activități intense de promovare este cu atât mai amre cu cât sunt utilizate mai multe elemente ale mixului de promovare, întrucât în acest mod există capacitatea de a transmite mesajul dorit unui număr cât mai mare de persoane, într-un timp foarte scurt, și într-o manieră optimă.

Astfel, autorul Anghel Laurențiu Dan, menționează faptul că ”cea mai apropiată definiție de prezentarea termenului din dicționar este cea dată de Stanley: promovare este orice comunicație care are drept scop să deplaseze înainte un produs, un serviciu sau o idee în cadrul unui canal de distribuție”

Promovarea, în sens larg, are ca țintă, conform autorilor Manole Victor și Stoian Mirela, „comportamentul publicului, legat de asiguurarea avantajelor financiare obținute prin achiziționarea unui produs sau serviciu oferit de firmă”. Totodată, autoarii menționaeză faptul că „publicitatea cuprinde ansamblul formelor de comunicare impersonală utilizate în scopul realizării unui obiectiv u caracter comercial (cum ar fi spre exemplu creșterea cifrei de afaceri)”.

În ceea ce privește definirea efectivă a termenului, regăsită în Dex, aceasta precizează faptul că publicitatea este  activitatea „de a face cunoscut un lucru publicului; de difuzare de informații în public, fiind caracterul a ceea ce este public” Astfel, „din punct de vedere conceptual, prin promovare se înțelege ansamblul activităților și proceselor menite a face un produs/serviciu cunoscut, cu scopul de a impulsiona pătrunderea lui pe piață, respectiv a stimula vânzările.”. În cele ce urmează, vom prezenta sub formă tabelară pricipalele elemente ale mixului de marketing, cu scopul de a delimita și a cetegoriza acțiunile de promovare întreprinse de către o companie (vezi Tabelul nr.1).

Tebel nr. 1 Componentele mixului de promovare

Sursa: Nicolescu Luminița, “Marketing internațional”, Editura A.S.E., București, 2011, p.118

În ceea ce privește, conceptul de publicitate, acesta poate presupune mai multe activități, în funcție de modalitatea de promovare întreprinsă. Prin urmare, conform lui Ph. Kotler, mixul promoțional cuprinde în mare cinci elemente, printre care regăsim publicitatea propriu-zisă, ce implică prezentarea impersonal a produselor, sau publicitatea direct, ce implică folosirea anumitor mijloace impersonale (poștă, telefon) pentru prezentarea de produse sau servicii consumatorilor potențiali

De asemenea, în cadrul realizării grupării acțiunilor de promovare, de către C. Florescu, având la bază rolul, dar și a natura acestora, constatăm faptul că activitatea de întreprindere a unor acțiuni de publicitate, se află în topul modalităților de promovare utilizate, urmate de acțiunile de promovare a vânzărilor, relațiile publice, utilizarea mărcilor, manifestările promoționale și utilziarea forțelor de vânzare.

Totodată, autoarea Balaban Delia Cristina, menționează în lucrarea „Publicitatea” faptul că prin intermediul termenului „se înțelege o formă de comunicare ce are ca scop declarat schimbarea atitudinilor unor persoane față de anumite produse. [..] Cu toate acestea, publicitatea nu trebuie confundată cu manipularea, sau cu propaganda, care se concentrează mai mult pe ideile de natură politică sau religioasă” . În același timp, aturoare precizează că „în urma schimbării atitudinii, persoana poate să cumpere acest produs„, însă această atitudine nu este una garantată, informațiile primite de către consuamtori trecând mai întâi prin filtrul personal al fiecăruia dintre aceștia.

Autoarea Sofia Georgescu ,merge chiar mai departe în definirea acestui termen, precizând faptul că publiitatea este chiar considerată o „forță economică, o instituție socială, o artă a comunicării și un factor al lumii moderne”. Putem înțelege motivația acestor afirmații, întrucât în condițiile ueni scurte analize a efectelor unei publicități corecte, atât din punct de vedere al implementării , cât și din punct de vedere al mesajului și al conținutului, putem observa existența unei mari influențe în tendințele generale de cumpărare la nivelul indivizilor, existând prin urmare și puternice rezonanțe la nivel economic, în termeni de cerere, consum, alocare a veniturilor indivizilor, concurență, etc. Totodată, putem privi publicitatea ca fiind o artă a comunicării, imagine susținută de asemenea, de o altă afirmație a precedentei autoare, conform căreia „publicitatea reprezintă simbioza dintre știință și artă, prin intermediul căreia se urmărește promovarea unui produs sau serviciu”. Privind publicitatea astfel, putem constata faptul că modelitatea de alegere a mesajului de conținut, de determinare a publicului țintă căruia să îi fie adresată precum și de stabilire a canalelor de distribuție reprezintă aspecte foarte importante, ce țin de arta comunicării în sine, precum și de latura științifică a marketingului. Arta publicității provine , pe de altă aprte, din alegerea imaginilor potrivite, a culorilor și a atmosferei, care, îmbinate să participe la scopul final de determinare a consumatorilor spre achiziționarea produsului sau serviciului respectiv..

O viziune puțin diferită din punct de vedere al structurii definirii, o regăsim în cadrul lucrării dr. Raboca Horia Mihai, care definește termenul de publicitate în funcție de perspective temporală, Astfel „pe termen scurt, prin publicitate se înțelege orice acțiune destinată informării publicului (clienților) cu privire la activitatea unei firme, produsele/serviciile oferite de ele, precum și determinarea sau convingerea clienților să efectueze actul de cumpărare/achiziție. Pe termen lung, prin publicitate se înțelege orice demers efectuat de o firmă, care are ca drept scop modificarea comportamentului diferitelor segmente de clienților, în așa fel încât aceștia să aibă un grad ridicat de loialitate și fidelitate față de oferta firmei.

Relaționat cu tipologia publicității, am considerat necesară prezentarea sub formă tabelară a formelor de publicitate existente, în funcție de anumite elemente determinante.

Tabel nr.2 Formele publicității

Sursa: Anghel Laurențiu Dan, „Tehnici promoționale”, note de curs, București, 2009, p.18

În vederea prezentării unei situații mai puțin teoretice, am ales prezentarea unei situații mai practice a situației structurii publicității în cadrul României, în perioada anului 2008, așa cum este ea prezentată la momentul actual pe site-ul www.dstanca.net , cu scopul final de a determina care erau la momentul respectiv cele mai utilizate modalități de transmitere a publicității , la are apelau majoritatea firmelor. Astfel, în cele ce urmează, vom prezenta acestea tipuri de publicitate, împreună cu procentul utilizării afferent fiecăruia dintre ele (vezi Grafic nr.1)

Grafic nr.1 Cele mai utilizate tipuri de publicitate

Sursa: http://www.dstanca.net/2009/dezbatere-ce-felie-din-piata-publicitate-va-avea-internetul-in-ro-dupa-criza.html

După cum putem observa din graficul anterior, cea mai frecvent utilizată formă de publicitate este ce transmisă prin intermediul televizorului, urmată de cea prin intermediul printurilor, cea outdoor, publicitatea online, cea difuzată la radoi, și cea difuzată în sălile de cinema. Din cadrul acestei analize, deducem faptul că în perioada anului 2008, publicitatea online nu deținea un procent atât de mare în rândul companiilor, acestea alegând de cele mai multe ori să apeleze la spoturi publicitate difuzate prin TV.

De ce publicitatea online?

Publicitatea online reprezintă acea formă a publicității, realizată prin intermediul site-urilor de internet, a paginilor web, a newsletter-urilor sau a e-mail-urilor. Bineînțeles că, acest tip de publicitate a apărut și s-a dezvoltat în contextul dezvoltării tehnologice și a utilizării tot mai active a internetului, prin urmare putem considera faptul că ea reprezintă o componentă importantă, și chiar esențială a lumii economice moderne.

Tipologia publicității online cuprinde trei modalități de implementare și difuzare a acesteia către publicul larg, și anume: utilizarea bannerelor publicitare, a publicității contextuale și a reclamelor pe motoarele de căutare.De asemenea, în funcție de suportul utilizat în vederea realizării publicității online, putem constata existența publicității prin intermediul e-mail-urilor, sau publicitatea realizată pirn intermediul site-urilor web.

Banerele publicitare, au rerezentate primele forme ale publicității online, acestea fiind reprezentate de acele „dreptunghiuri de diferite dimensiuni plasate în orice pagină Web, în locuri diferite” ce conțin mesaje sau trimiteri la bunuri sau servicii specifice, ale unei companii anume. Cu toate acestea, „majoritatea agențiilor de publicitate cred că trebuie depășită etapa bannerelor, dar acest format este încă cel mai popular și i se alocă cele mai multe resurse financiare. Singurele modificări țin de dimensiunile acestora și de tehnologiile folosite pentru a le face mai eficiente.”.

Conform unui studiu realizat de Divizia Market Research a grupului romano-german Rentrop & Straton. intitulat "Perspective ale utilizarii publicitatii online de catre companii", și prezentat pe site-ul http://www.manager.ro, conducerile companiilor aleg să aloce sume tot mai amri publicității online, de la un an la altul. Astfel, studiul întocmit în anul 2012, a avut drept scop determinarea mărimii bugetului alocat publicității online, de către conducerile companiilor mici și nijlocii, dar și de constatare a modificării în sens pozitiv sau negative al acestora, comparativ cu anul precedent. Acest studiu a fost întreprins pe perioada 17 decembrie 2011 – 10 ianuarie 2012 , la el participând circa 950 de manageri ale unor companii de dimensiuni mici și mijlocii.

În cadrul studiului au fost utilizate două întrebări de bază și anume, prima , cea referitoare la bugetele allocate publicității online, „Va rugam sa precizati care este suma alocata pentru anul 2011 in cadrul companiei dumneavoastra pentru publicitatea online” , și cea de-a doua , referitoare la sensul modificării acestor bugete comparative cu anul precedent, „ Cum a fost bugetul alocat pentru publicitate online de catre compania dumneavoastra in anul 2011, comparativ cu 2010?”.

În cele ce urmează, vom prezenta prin intermediul procedeului grafic ponderea răspunsurilor furnizate, pentru ca mai apoi să le putem analiza în detaliu în vederea stabilirii unor cocluzii utile cu privire la publicitatea online și la tendințele companiilor de apelare la acest tip de promovare.

Grafic nr.2 Sumele allocate publicității online în 2011

Sursa: http://www.manager.ro/articole/analize/studiu-companiile-aloca-tot-mai-multi-bani-pentru-publicitatea-online-17807.html (14.03.2015)

După cum putem observa, majorittea companiilor alocă sume mai mici de 1500 de euro pentru publicitatea online a produselor sau serviciilor comercializate. În continuare, un număr relative mare de companii 33,3% dintre cele participante la studiu aleg să aloce sume de aproximativ 1500 euro pentru acest tip de publicitate. Un procent de aproximativ 8% dintre companii aleg să aloce sume considerabile acestui tip de publicitate, între 15001 și 35000 euro, în timp de doar 5,5% dintre companii alocă sume cuprinse între 35001 și 50000 euro, și doar circa 4% investesc sume de peste 100000 euro. Aceste procente ne indică faptul că, deși aleg publicitatea online , companiile nu investesc sume extrem de mari în vederea realizării acestui tip de promovarea, cele mai multe dintre ele investind aproximativ 1500 de euro anual. Cu toate acestea, analizând implicațiile reduse acestui tip de publicitate, din punct de vedere al costurilor implicate, putem aprecia faptul că sumele utilizate de către aceste companii în vederea realizării publicităților online au contribuit la utilizarea activă și foarte frecventă a acesteia.

Grafic nr.3 Modificarea bugetelor pentru publicitatea online față de anul 2010

Sursa: http://www.manager.ro/articole/analize/studiu-companiile-aloca-tot-mai-multi-bani-pentru-publicitatea-online-17807.html (14.03.2015)

Un aspect foarte important în ceea ce privește interpretarea răspundurilor reprezentate în graficul anterior, îl reprezintă procentul redus al companiilor care nu prezintă un buget alocat publicității online (14.2%). Totodată, maoritatea companiilor (34.9%) susțin că bugetul alocat publicității online a rămas neschimbat comparativ cu anul anterior , în vreme ce pentru 30.8% dintre companiia ceste bugete au crescut comparative cu 2010. Concluzia acestui studiu ne indică o creștere semnificativă a utilizării publicității online în anul 2011, față de anul precedent, ceea ce ne sugerează o tendință ascendentă pronunțată în această privință.

Publicitatea online vs. publicitatea offline

În momentul în care avem în considerare tipologiile diversificate ale publicității, trebuie să ne oprim mai întâi asupra diferențelor care există între publicitatea de tip online și cea de tip offline. În determinarea celei mai bune alternative pliabile promovării anumitor bunuri sau servicii este necesar ca mai întâi de toate să delimităm categoria în care aceste bunuri/servicii se încadrează, cu scopul de a determina ce tip de publicitate (online sau offline) ne va oferi cea mai bună acoperire și atingere a pieței sau a grupului țintă.

Publicitatea online, sau cea realizată prin itnermediul site-urilor web , sau a e-mail-urilor poate fi extrem de benefică mai ales atunci când audiența naostră, publicul nostru țintă este reprezentat de o categorie de persoane tinere, însă acesta nu este un criteriu esențial. Costurile reduse ale acesteia, precum și facilitatea de a putea comunica unui număr mare de persoane același mesaj, într-un timp extrem de scurt, determină o economisire și o eficientizare în termeni de costuri și de timp, ceea ce va determina atingerea obiectivelor de promovare ale unei companii într-o perioadă mai scurtă de timp, comparativ cu situația utilizării publicității clasice, sau offline, și fără a necesita investirea unor sume foarte ridicate.

Pe de altă parte, și publicitatea offline are avantajele ei, putând asigura, comparativ cu publicitatea online, și comunicarea cu un grup de persoane cu vârste mai înaintate, care pot să nu beneficieze de acces la internet sau să nu fie atât de familiarizate cu noile tehnologii. În acest mod, publicitatea offline nu exclude prin natură, un anumit grup de persoane , sau o parte a acestora, cum se paote întâmpla în cazul publicității online, ci asigură capacitatea de a atinge toate grupurile de persoane incluse în audiența țintă a companiei. Cu toate acestea, utilizarea unei astfel de publicități include necesitatea realizării de print-uri, și alte materiale promoționale, care, realizate într-o cantitate mare implică în mod evident costuri destuld e ridicate, comparativ cu situația publicității online. Totodată, orientând discuția și către elementele de timp alocat activității în sine, constatăm faptul că prin intermediul unei astfel de publicități, capacitatea de a putea comunica același mesaj unui anumit număr de oameni implică o perioadă mult mai lungă de timp, în comparație cu publicitatea online.

Cu toate acestea, conform unui studiu realizat în perioada noiembrie – decembrie 2010, la care au participat peste16000 de utilizatori ai internetului cu vârste de peste 6 de ani, ilustrează faptul că „la nivel mondial circa 90% dintre utilizatorii de internet cu vârsta de peste 60 de ani sunt de sex masxulin și petrec online mai mult de cinci ore pe săptămână, majoritatea verificându-și e-mail-ul (98%), căutând informații privind activitățile de petrecere a timpului liber (67%), citind știrile (64%) sau făcând online banking (58%)”. Așadar, în coformitate cu acest studiu, putemaprecia faptul că în majoritatea cazurilor, chiar și persoanele din aceste categorii de vârstă, de peste 60 de ani au acces la internet și îl utilizează chiar în mod regulat, fapt ce determină ca publicitatea online să facă posibilă și atingerea unei astfel de audiențe, dezavantajele ei fiind astfel diminuate în mod considerabil.

În vederea determinării gradului de utiilitate pe care conducerile companiilor le atribuie diferitor metode de publicitate online sau offline, am considerat necesară prezentarea următoarei imagini grafice, ce coresponde studiului întocmit de Asociația de Search Marketing din România..

Grafic nr.4 Cele mai utile mijloace de promovare online și offline

Sursa: http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/159544/ce-stare-caracteristici-are-piata-de-online-din-romania.html (15.03.2015)

Astfel, după cum se poate observa, majoritatea respondenților au considerat mijloacele de promovare online ca fiind cu mult mai utile decât cele tradiționale, ceea ce ne sugerează o tendință în creștere cu privire la utilizarea publicității online.

Prin urmare, ambele tipologii ale publicității sunt însoțite de avantajele și dezavantajele lor, relaționate în primul rând cu capacitatea de a putea comunica mesajele tuturor grupurilor de persoane, indiferent de vârstă, rapiditatea transmiterii mesajelor, sau cu implicațiile legate de cost. În linii amri, putem considera că având în vedere strict criteriile menționate anterior, publicitatea online poate fi preferabilă publicității offline, tradiționale, ca urmare a optimizării costurilor implicate, însă un aspect extrem de important pe care trebuie să îl avem în considerare este acela al grupului țintă pe care îl avem , căruia îi adresăm produsul sau serviciul nostru, pentru a ne putea asigura că la nivel de companie, realizăm cea mai bună alegere în materie de publicitate.

Avantaje și dezavantaje ale publicității online

Întrucât publicitatea din mediul online este una dintre metodele de promovare, ce a prin contur pe măsură ce tehnologia a cunoscut o evoluție impresionantă, considerăm necesară punctarea principalelor implicații ale acesteia. După cum am putut observa în primul subcapitol al prezentei secțiuni, (vezi Tabel nr. 1) publicitatea online reprezintă una dintre formele reclamei, fiind parte a mix-ului de marketing, și prin urmare necesitând o atenție la fel de improtantă, sau chiar mai mare comparativ cu celelalte forme de publicitate.

Cu scopul sintetizării informațiilor pe care dorim să le prezentăm, alegem să realizăm analiza efectivă prin intermediul următorului tabel în care vor fi ilustrate atât avantajele cât și dezavantajele publicității practicate în mediul online comparativ cu publicitatea tradițională

Tabel nr.3 Principalele avantaje și dezavantaje ale publicității online

CAPITOLUL II –INSTRUMENTE ALE POLITICII DE COMUNICARE PE INTERNET –

Ce este internetul?

Conform definiției oferite acestui termen în dex, acesta reprezintă o„rețea internațională de calculatoare, formată prin interconectarea rețelelor locale și globale, destinată să faciliteze schimbul de date și informații în diverse domenii”. Termenul în sine a apărut în decursul anului 1974, însă conceptual din spatele acestuia datează cu mult timp înainte. Astfel în anii 50 apar primele elmente constitutive ale inernetului, pentru ca mai apoi în perioada anilor 60-70 să fie create primele rețele informatice. Pr măsură ce tehnologia avansa, și studiile în domeniu au au început să dea rezultate, astfel încât în anul 1978 a fost creată prima rețea la nivel internațional De asemenea, „primul website din lume a fost construit la CERN, pe teritoriul francez al acestui complex de laboratoare așezat la granița dintre Franța și Elveția, și a fost online începând cu data de 6 august 1991”.

Conform lucrării prof.univ. Traian Surcel, intitulată „Informatică Economică”, „. noțiunea internet reprezintă o colecție de rețele separate fizic , interconectate pentru a forma o singură rețea logică. [..] Internetul formează un mediu informațional și de calcul , oferind un volum imens de servicii și resurse, fiind în același timp și o imensă comunitate de persoane din toate domeniile vieții economic-sociale, situate în diverse puncte geografice , care pot oricând să partajeze informații”.

Din perioada prezentată anterior și până astăzi, internetul s-a dezvoltat considerabil, ajungând ca astăzi să fie accesibil unui număr foarte mare de persoane și chiar să fie parte important a vieții acestora atât din punct de vedere al informațiilor pe care le furnizează, cât și al accesului pe anumite site-uri de comunicare și socializare.

Pentru a putea stabili cu aproximație cât de des este utilizat internetul de către majoritatea persoanelor, am considerat necesară prezentarea rezultatelor unui stuidu întocmit de către Fundația Orange România cu privire la siguranța pe internet. Printre punctele de interes ale studiului s-a regăsit și frecvența utilizării internetului de către persoanele participante, astfel că în graficul ce urmează vom prezenta cele mai des furnizate răspunsuri, însoțite în mod evident de ponderea aferentă.

Grafic nr.5 Frecvența utilizării internetului

Sursa:http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/fundatia-orange-co-finanteaza-un-proiect-despre-siguranta-pe-internet.html (15.03.2015)

După cum putem observa, 48% dintre respondenți au precizat faptul că utilizează internetul zilnic, sau aprope zilnic, în vreme ce alți aproximativ 40% au menționat că aleg să utilizeze internetul o dată sau de două ori pe sptămână. De altfel, un procent extreme de redus, de doar 3% utilizează internetul o dată sau cel mult de două ori pe lună. Prin urmare, frecvența de utilizare a internetului este extreme de mare în rândul persoanelor, ceea ce determină ca utilizarea acestui mijloc de relaționare și comunicare în scopuri de promovare va asigura atingerea unui număr cât mai mare de persoane.

Luând în considerare latura tehnică a termenului, acesta „desemnează o rețea mondială de rețele de calculatoare. Din punct de vedere informațional Internetul reprezintă un rezervor imens de informații care pot fi stocate și transmise în format electronic: text, imagini, filme, sunet. Aceste informații sunt disponibile gratuit sau contra cost, după cum informațiile sunt publice sau private”

Printre cele mai cunoscute și utilizate servicii ale internetului , se numără serviciul WWW (World Wide Web) care, probabil, este „cel care a condus la acceptarea pe scară largă a Internetului și la dezvoltarea sistemelor de tip Intranet”. Componentele constitutive ale acestui serviciu sunt „clientul (sau programul de navigare, browser) și server-ul WWW (sau Web). Programul de navigare oferă o interfață de utilizator simplă, motiv pentru care este ușor de utilizat. Legăturile spre alte documente sunt marcate special, iar pentru citirea documentului trebuie făcută doar o selecție cu mouse-ul. Tipurile de documente care pot fi prezentate de către un program de navigare nu cunosc practic limite. Există totuși un set de tipuri de documente standard, recunoscute implicit de către programul de navigare, care pot fi extinse prin noi module, așa-numitele plug-in.”

“Dezvoltarea internetului în ultimii ani a permis amplificarea comerțului electronic ca modalitate de distribuție direct” pentru o varietate de companii. Așadar, după această scurtă analiză a principalelor avantaje și dezavantaje ale publicității din mediul online în comparație cu publicitatea tradițională, alegem să prezentăm o statistică a site-urilor active (până în anul 2008), cu mențiunea că la momentul actual procentul este cu mult mai mare ca urmare a faptului că numărul de persoane care utilizează internetul , precum și numărul companiilor care apelează la acest tip de publicitate sunt în creștere.

Grafic nr.6 Numărul de site-uri existente în 2008

Sursa www.trafic.ro (14.03.205)

Promovarea vânzărilor pe internet

O primă definiție de bază a activității de promovare a vânzărilor prevede faptul că aceasta reprezintă „un aspect al marketingului care conferă, de regulă temporar, o valoare suplimentară unui produs sau serviciu, pentru a-l determina pe utilizatorul final să achiziționeze respectiva marcă”.

Conform perspectivei regăsite ăn lucrarea drd. Zamfirescu Georgiana, intitulată „Promovarea vânzărilor. Abordarea tradițională versus abordarea din perspectiva comunicării integrate de marketing”, „dincolo de obiectivele pe termen scurt, promovarea vânzărilor ajunge să contribuie din ce în ce mai mult la dezvoltarea unei relații pe termen lung cu fiecare consummator în parte și la întărirea poziției prodsului pe piață”. Astfel, putem concluziona faptul că utilizarea activităților de promovare a vânzărilor poate fi preferabilă utilizării unor modalități de promovare pe termen scurt, luând în considerare beneficial stabilirii unei relații pe termen lung cu fiecare consuamtor și importanța acestei relații în vederea dezvoltării continue și eficiente a companiei în cauză.

Luând în considerare evoluția tehnologică de la momentul actual, precum și numărul în creștere al eprsoanelor ce utilizează zilnic internetul (vezi Grafic nr.4) , optarea pentru implementarea unei activități de promovare a vânzărilor prin internet, poate asigura o vizibilitate sporită în rândul clienților actuali sau potențiali, dar și o eficientizare în materie de alocare a resurselor dedicate promovării bunurilor sau serviciilor unei companii.

Utilizarea activității de promovare a vânzărilor prin intermediul internetului, poate fi benefică pentru majoritatea companiilor ce o utilizează din prisma mai multor aspect, legate de cost, economisire de timp și de modalitatea de alocare a resurselor. În continuare vom prezenta pe scurt aceste avantaje, însoțite de aspectele mai puțin benefice ale acestui tip de promovare, cu scopul de a determina care din ele predomină.

Tabel nr. 4 Avantajele și dezavantajele promovării vânzărilor prin internet

După cum putem observa, activitatea de rpomovare a vânzărilor pe internet prezintă în amre aprte un număr ridicat de avantaje, comparativ cu dezavantajele implicate, fapt ce determină ca aceasta să reprezinte o alternativă benefică promovării produselor sau serviciilor unei companii în mod rapid și eficient, fără costuri mari implicate.

Campaniile de direct email

Activitatea de marketing și promovare prin intermediul e-mail-urilor este utilă atât în vederea realizării unei promovări a bunurilor și/sau serviciilor comercializate către toate categoriile de consumatori, indiferent de caracteristicile acestora, activitate utilizată în principal în faza de început a unei companii, cât și în vederea atragerii și comunicării unui anumit grup țintă sau a fidelizării clienților actuali ai unei companii.

Campaniile de promovare prin intermediul e-mail-urilor, implică „rezultate măsurabile cu costuri minime”, putând de asemenea asigura capacitatea de a comunica în același timp cu un număr foarte mare de persoane (trimițând același e-mail). Prin urmare, și în cazul acestui tip de promovare regăsim acelasi avantaje ca și în cazul publicității online prin intermediul site-urilor , dacă nu chiar mai predominante, întrucât , dacă accesarea unui anumit site de către un număr de indivizi este condiționată, posibilă, dar nu sigură, verificarea e-mail-ului propriu este o activitate pe care toate persoanele o realizează în mod constant. De asemenea, un studiu realizat de către compania Kompass , ne ilustrează faptul că „circa 98% dintre mesajele primite pe telefon sau laptop sunt citite înainte de a fi șterse”.

Ținâd cont de evoluția deținerii și utilizării internetului din perioada anului 2004 și până în 2011 , în mod evident, utilizarea unor campanii de direct e-mail poate determina rezultate pozitive în materie de promovare a serviciilor sau produselor comercializate atât în rândul consumatorilor actuali cât și în rândul celor potențiali.

Imaginea nr.1 Evoluția deținerii și folosirii internetului în România

Sursa: http://turambarr.blogspot.ro/2010_10_01_archive.html (15.03.2015)

După cum putem observa, deținerea și utilizarea internetului a crescut considerabil pe perioada anilor 2004-2011, atât în mediul rural cât și în cel urban, fapt ce determină ca utilizarea publicității online să permită atragerea unui public larg, și comunicarea cu un număr tot mai mare de persoane.

Crearea și utilizarea site-urilor din punct de vedere al marketingului

O industrie care a explodat în a doua jumătate a anilor 2000, marketing-ul prin informații și cel afiliat necesită nevoi speciale, care estompează linia dintre blogging și comerț electronic. După ce a fost interzis de către cele mai multe platforme de blogging gratuite, acest tip de site poate fi întreținut de site-uri precum WordPress, oferind toate opțiunile de personalizare necesare, funcționalitatea de vânzări, într-un format care permite celor care se ocupă de marketing să dețină propriul lor spațiu, în loc să închiriereze sau chiar să încălce condițiile de furnizare ale serviciilor în altă parte.

De asemnea, „din punct de vedere al marketingului, crearea și dezvoltarea unui site web trebuie însă să aibă ca suport existența unor nevoi specifice, concrete, legate în cea mai mare parte de modul în care se desfășoară comunicația de marketing a organizației. Este important de reținut în acest context că un site web nu face minuni peste noapte în domeniul marketingului: în general, acesta nu creează produse, nu stabilește prețuri, nu expediază produse la beneficiarul acestora, nu dublează notorietatea organizației și nu îi triplează vânzările.”

Pe de altă parte, „specialiștii sunt de acord că site-ul reprezintă un important instrument de marketing (vânzare, promovare, cercetare, relațiile publice, marketing direct). Astfel, dacă site-ul oferă posibilitatea comercializării produselor, atunci este evident rolul siteului de instrument de vânzare. La înregistrarea clienților în magazinul virtual, trebuie să le fie cerută permisiunea de a le trimite mesaje cu ofertele și promoțiile firmei. În acest mod site-ul devine un instrument puternic de promovare”.

În ceea ce privește modalitățile cele mai utilizate de promovare a produselor și serviciilor pe internet, la care apelează majoritatea companiilor, acestea se pot regăsi în cadrul rezultatelor aferente unui studiu realizat în anul 2012, de către Asociația de Search Marketing din România, ce a implicat utiliare aunui eșantion de 251 de persoane. Aceste rezultate sunt prezentate în graficul de mai jos în vederea utilizării lor ulterioare,

Grafic nr.7 Cele mai utilizate metode de promovare online

Sursa: http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/159544/ce-stare-caracteristici-are-piata-de-online-din-romania.html (13.03.2015)

Utilizarea grupurilor de discuții

Grupurile de discuții, și utilizarea acestora în vederea întreprinderiia ctivitățiid e comunicare de marketing sau promovare a unor bunuri sau servicii, sunt utile în vederea creării și consolidării unei relații pe termen lung cu ansamblul consumatorilor reali sau potențiali.Beneficiile acestor grupuri provin tocmai din orientarea creării unei relații solide între client și companie, pe termen lung, ce pot aduce la rândul lor avantaje ambelor părți, traduse prin menținerea și dezvoltarea poziției companiei în cauză pe piață și crearea unei susțineri și a unei relații de comunicare activă benefică pentru client.

Totodată, crearea unor grupuri de discuții de către o companie poate asigura capacitatea acesteia de a se menține în permanență la curent cu percepțiile, părerile și necesitățile clienților actuali sau potențiali, ceea ce va determina în mod cert o mai bună capacitate a companiei de a îndeplinii și a satisface necesitățile clienților săi și de a atrage chiar un număr mai amre de consumatori.

De asemenea, prin intermediul creării unui grup de discuții, compania are parte și de alte beneficii printre care se numără și capacitatea de a fideliza clienții actuali ai companiei, îmbunătățirea imaginii companiei în fața clienților actuali sau potențiali, creșterea performanțelor economice ale companiei traduse prin creșterea vânzărilor, creșterea cifrei de afaceri , dezvoltara unei relații pe termen lung cu clienții actuali, creșterea gradului de satisfacere a nevoilor consumatorilor, precum și posibilitatea realizării unor studii utile în vederea determinării capacității companiei de a satisface necesitățile consuamtorilor, sau a altor perspective în acest sens.

Cu siguranță, crearea unui grup de discuții este preferabilă utilizării de către companie a unui grup déjà existent, întrucât îna ceste condiții , compania poate deține controlul asupra subiectului grupului și asupra informațiilor publicate în acel mediu. Dacă o firmă ar alege utilizarea unui grup de discuții , aceasta va necesita să se adapteze formatului și standardelor impuse de respectivul grup, și de asemenea să își mențină postările în cadrul sbiectului respectivului grup.

În concluzie, utilizarea grupurilor de discuții , în special a celor create de către personalul companiei ăn cauză, reprezintă o activitate utilă în vederea promovării produselor și serviciilor companiei, și a creării unei imagini pozitive în rândul clienților. Bineînțeles, că în ciuda impactului semnificativ pe care utilziarea acestor grupuri îl au asupra evoluției numărului de clienți și a îmbunătățirii iamginii companiei, ea trebuie să fie însoțită și de o activitate intensă de promovare și publicitate online, cu scopul de a asigura comunicarea mesajelor promoționale tuturor clienților potențiali. Prin urmare, constatăm necesitatea îmbinării tuturor tipurilor de publicitate și metode de promovare online, în determinetul concentrării asupra unei singure tipologii, în vederea consolidării unei politici de promovare online durabile, cu efecte beneficie asupra eficienței companiei pe termen mediu și lung.

CAPITOLUL III – PIAȚA PUBLICITĂȚII ÎN ROMÂNIA-

Perspective generale

Agenții de publicitate

În conformitate cu definiția aferentă termenului de agenție de publicitate, regăsită în dex, putem spune că aceasta reprezintă o agenție „care se ocupă cu diversele forme de reclamă, pentru a atrage interesul public asupra unui produs, a unei activități, a unei întreprinderi etc”.  O altă definiței oferită acestui termen o reprezintă cea conform căreia aceasta reprezintă o „firmă de specialitate, alcatuită din creatori și tehnicieni, care activează în domeniul activității promoționale, în serviciul unui client (beneficiar)”.

O definiție mult mai cuprinzătoare în acest sens este oferită de către prof.univ Bățaș Cristina Delia, în cadrul lucrării „Instrumente BTL”, care stipulează faptul că „agenția de publicitate este unitatea organizațională de bază din sectorul economic publicitar. Agenția de publicitate este o firmă prestatoare de servicii, cu capital privat, care își desfășoară activitatea în sectorul B-to-B (Business-to-Business), care de regulă, pun la dispoziția clientului servicii pornind de la dezvoltarea strategiei comunicaționale, găsirea ideii creative, până la execuția propriu-zisă a unor produse publicitare”

„Agenția de reclamă are în structura sa specialiști în marketing și creatori ce elaborează concepția anunțului publicitar și transpunerea lui materială, corespunzătoare mijlocului de comunicare în masă folosit, în vederea servirii obiectului comercial al clientele”.

Conform lucrării „Marketing internațional”, realizată de către prof.univ.dr. Luminița Nicolescu , în momentul alegerii uneia genții de publicitate este necesar să avem în vedere câteva aspect esențiale, dintre care putem preciza, gradul de acoperire al pieței, mărimea agenției de publciitate, calitatea acoperirii, experiența în promovarea la nivel internațional, calitatea serviciilor suport oferite și nu în ultimul rând existența sau absența unor clienți conflictuali. În cele ce urmează, vom prezenta fiecare dintre aceste elemente într-o manieră detaliată, astfel încât să înțelegem importanța lor în cadrul procesului de luare al deciziei de apelare la o companie de agenție publicitare.

Gradul de acoperire al pieței , reprezintă un aspect care poate ilustra proporția în care serviciile agenției sunt pliabile necesităților noastre, fiind imperios necesar să ne asigurăm că agenția la care apelăm va deține acces, și v-a acoperi piața pe care compania noastră activează la nivel internațional. În caz contrar, acest aspect ne-ar putea determina să nu beeficiem de serviciile agenției pe întreaga piață, motiv pentru care vom fi nevoiți să apelăm la derviciile unei alte agenții de publicitate, care să ne ofere acoperire pentru restul pieței neacoperite, fapt, ce ar putea determina o creștere semnificativă în cadrul bugetului alocat promovării .

Mărimea agenției de publicitate nu influențează în mod necesar calitatea serviciilor oferite, însă există posibilitatea ca utilizarea serviciilor unei agenții de publicitate exstinse, de mărime considerabilă, care oferă servicii și altor companii de importanță ridicată pe piețele internaționale, să determine un set de rezultate optime din punct de vedere al promovării. Cu siguranță că, după cum am menționat anterior, utilizarea serviciilor unei companii de publicitate de mici dimensiuni nu determină în mod necesar servicii mai slabe din punct de vedere calitativ, însă putem considera că riscurile cărora ne supunem în momentul în care apelăm la o companie de publicitate cunoscută și dezvoltată sunt cu mult mai reduse , comparativ cu situația în care am apela la o agenție de publicitate de dimensiuni reduse.

Calitatea acoperirii oferite de către agenția de publicitate la care dorim să apelăm, reprezintă un aspect extrem de important, întrucât este necesar s ne asigurăm că agenția oferă acoperire în domeniul în care ne este cel mai necesar, fie mediul online din cadrul unei țări, fie accesul la televiziune, fie accesul la alte spații media de acest tip.

Experiența agenției în cadrul promovării la nivel internațional, reprezintă unul dintre cele mai importante aspect pe care trebuie să le avem în vedere în momentul luării unei decizii de acest tip, întrucât acest element ne indică în mare parte parametrii de performanță și capacitatea agenției de a duce la îndeplinire obiectivele dorite în materie de publicitate și promovare, garantând obținerea rezultatelor optime dorite. Dacă în cazul agențiilor de mici dimensiuni, calitatea serviciilor oferite nu era în mod necesar inferioară celor oferite de o agenție de mari dimensiuni, perspectivele se modifică în condițiile unei comparații între o companie cu experiență în domeniul promovării internaționale și a unei cu experiență redusă sau inexistentă în acest sens. Prin urmare, este necesar să ne asigurăm de faptul că agenția de publicitate la care apelăm deține o experiență vastă în cadrul promovării interneționale, pentru a putea atinge rezultatele dorite.

Serviciile suport oferite de către o agenție de publicitate fac referire la serviciile ce presupun realizarea unor studii de piață pe diverse teme, sau a creării unor campanii de promovare , ori a unor evenimente specifie în vederea promovîrii, fapt pentru care calitatea acestora reprezintă un aspect important , întrucât prezintă capacitatea de a influența calitatea imaginii companiei create ăn rândul clienților actuali sau potențiali pe diverse piețe.

Nu în ultimul rând, existența sau absența unor clienți conflictuali face referire la existența unor clienți ai agenției de publicitate la care apelăm, care să facă parte din cadrul aceleași arii de activitate precum compania noastră, prin urmare să se afle în poziția de competitori ai companiei noastre. Acest aspect poate pune în pericol capacitatea agenției de a furniza soluții pliabile ambelor companii, determinând posibilitatea apariției unei situații de natură conflictuală, De asemenea, având în vedere faptul că ambele companii competitoare ar beneficia de serviciile aceleași agenții de publicitate, există posibilitatea ca ambele să aibă parte de o promovare intensă și de înală calitate la nivel internețional, ceea c ear determina o creștere semnificativă a competitivității dintre acestea. Printre motivele pentru care o companie alege să apeleze la serviciile unei agenșii de publicitate cu experiență la nivel internațional se numără în primul rând dorința de a se diferenția și a se distinge comparativ cu totalitatea competitorilor existenți, ceea ce determină ca în cazul mai sus prezentat accest aspect să nu fie îndeplinit, ceea c ear putea crea o situație conflictuală între companii, cu efecte ulterioare asupra pieței.

Mass-media

„Sintagma mass-media desemnează ansamblul mijloacelor de informare în masă ori chiar comunicarea de masă, în întregul ei. Prin alăturarea dintre cuvântul englez mass (masă de oameni) și un cuvânt latin media, pluralul substantivului medium (intermediar, transmițător, mijloc, mediu – fizic sau spiritist), pe tărâm anglofon, s-a realizat o sinteză sui-generis”

Din cadrul mijloacelor de informare în masă, incluse în cadrul denumirii generice „mass-media”, fac parte presa periodică, presa cotidiană, radioul, televiziunea, cinematograful, publicitatea exterioară, catalogul, pliantul, prospectul, broșura, agendele și calendarele. Printre cele mai utilizate mijloace de informare putem menționa că se numră presa, fie ea periodică sau cotidiană, radioul și televiziunea, însă în cele ce urmează vom analiza pe scurt fiecare dintre aceste mijloace cu scopul de a determina impactul și importanța fiecăruia în cadrul politicii de promovare al unei companii.

Presa reprezintă un nijloc de media , de informare ăn amsă foarte utilizat, fie că vorbim despre presa periodică sau de cea cotidiană, Prin itnermediul ei se realizează mare parte a anunțurilor publicitare, ca urmare a costurilor destul de reduse ale acesteia, precum și a flexibilității sau a gradului ridicat de acoperire al acesteia.

Radioul reprezintă de asemenea un alt mijloc de informare în masă extrem de utilizat ca urmare a avantajelor legate de flexibilitatea și de mobilitatea acestuia, putându-se asigura acoperirea unor categorii diferite de ascultători în condițiile unor costuri reduse.

De departe, televiziunea reprezintă mijlocul media cel mai utilizat de către companii și cel mai urmărit de către consumatori. Avantajele sale țin în mare parte de posibilitatea de a transmite consuamtoruluia ctual sau potențial o imagine clară și efectivă asupra produsului sau serviciului promovat prin intermediul imaginilor, comparativ cu alte mijloace, precum radioul care poate asigura stricta transmitere a mesajului sonor. Cu toate acestea, un dezavantaj consistent este corelat cu o dimensiune ridicată a costurilor implicate , comparativ cu alte mijloace mass-media.

Spoturile pulicitare pot fi transmise și prin intermediul unui alt mijloc de informare în masă, și anume cinematograful, care însă ocupă un loc limitat în cadrul acestei categorii, ca urmare a faptului că nu permite accesul la toate categoriile de public, sau difuzarea tuturor tipurilor de reclamă . De asemenea, aspectele relaționate cu cheltuielile presupuse de utilizarea unui astfel de mediu pot fi destul de ridicate.

Publicitatea exterioară presupune uutilizarea afișelor și a semnelor luminoase în vederea promovării anumitor bunuri sau servicii, având în primul rând drept avantaj efectiv capacitatea de a asigura o acoperire ridicată a unor categorii diversificate de consumatori, ca urmare a amplasării lor pe teritoriul plublic. Cu toate acestea, uneori, costurile implciate de utilizarea acestui tipd e publicitate pot fi destul de ridicate, iar acest aspect, corelat cu posibilitatea destul de ridicată ca astfel de panouri sau însemne să cadă pradă manifestărilor cu influențe vandaliste, determină o scădere a rentabilității utilizării acestui tip de promovare.

Catalogul, pliantul, prospectul, broșura, agendele și calendarele fac parte din aceași categorie a mijloacelor de informare în masă și au în general „semnificația de cadou publicitar, […] fiind incluse în categoria publicității realizate prin tipărituri și utilizate pe scară largă în activitățile promoționale ale întreprinderii române”.

Clienții țintă

„Piața, în totalitatea ei, este reprezentată de toți clienții potențiali care au aceeași nevoie sau dorință și care sunt dispuși și au capacitatea de a se angaja într-o relație de schimb pentru satisfacerea acelei nevoi sau dorințe. Marketingul pune accentul pe indivizi in calitatea lor de consumatori”, astfel încât în vederea determinării clienților sau audienței țintă este necesară cunosșterea caracteristicilor pieței sau a piețelor țintă, în general.

În vederea realizării unei afaceri profitabile, și orientate către success, este necesar ca în etapele de început ale acesteia să stabilim cu exactitate piața sau piețele pe care dorim să activăm, și , bineînțeles publicul sau clienții țintă, cărora dorim să ne adresăm prin intermediul politicii noastre de promovare, și implicit prin intermediul mijloacelor e promovare utilizate în mediul online.

În conformitate cu lucrările de specialitate, determinarea clienților țintă „reprezintă unul dintre principalele activități în cadrul planificării de marketing”, fiind important ăn vederea planificării ulterioare a politicii de promovare, întrucât este important să avem în vedere segmental de ppiață căruia ne adresăm în momentul în care stabilim efectiv elementele avute în vedere în cadrul activității de marketing.

De asemenea, pentru a putea determina cu exactitate care sunt efetiv clienții țintă pentru produsele sau serviciile comercializate de către companai în cauză, este important să avem în vedere care este segmental de piață c ear fi dispus să plătească o anumită sumă în vederea achiziționării produselor/serviciilor comerciaizate de către companie, ce persoane au mai achiziționat astfel de produse sau servicii, care va fi modalitatea de vânzare a acestor produse/servicii, care este modalitatea de abordare adoptată de către companiile competitoare existente la nivel mondial și nu în ultimul rând , care ese modalitatea efectivă de determinarea a clienților. Aceste aspecte vor contribui la realizarea unei analize eficiente și la stabilirea unui public țintă correct evaluat pentru compania în cauză.

Piața publicității online

Evoluția publicității online în România

Evoluția publicității online ilustrează o tendință ascedentă a utilizării ei în vederea promovării diverselor produse și servicii ale diverselor companii, tendință ce se poate reflceta și prin iprisma cifrelor înregistrate, astfel încât dacă în anul 2001, dimensiunea bugetelor allocate pentru publicitatea online era de 100.000 euro, în anul 2011 acestea au ajuns la circa 41,2 milioane de euro conform unui studio realizat de Hypercreative.

De asemenea, creșterea interesului acordat acestui tip de promovare al produselor și serviciilor se poate observa și prin analiza efectivă a evoluției bugetelor din ultima perioadă de timp, astfel încât în vederea susținerii acestei perspective vom analiza imagini de natură să ilustreze modalitatea în care au evoluat bugetele aferente publicității realizate de către companii în mediul online.

Astfel, în perioada anilor 1999 – 2003 determinăm faptul că a existat un interes semnificativ mai ridicat acordat banerelor publicitare , comparativ cu alte tehnici de acest tip, interes ce a crescut în fiecare an , ajungând de la o valoare de aproximativ 90.000 dolari pe an, să se treacă la o valoare de circa 700 000 dolari pe an. Pe de altă parte, putem observa că newsletter-urile au câștiat teren începând cu anul 2001 (390 000 dolari pe an), atingând o valoare de circa 600 000 de dolari pe an. Nu în ultimul rând putem deduce faptul că începând tot cu anul 2001, și alte tehnici publicitare au părut să ocupe locuri importante ăn topul preferințelor companiilor de publicitate.

Imaginea 2 Evoluția publicității pe internet în perioada 1999-2003

Sursa: http://www.qreferat.com/referate/economie/Publicitatea-pe-Internet-in-Ro611.php (13.03.2015)

Conform site-ului www.bursadereclama.ro , în anul 2010 bugetele și cheltuielile alocate publicității online la nivelul Europei au crescut cu un procent de aproximativ 15%, printre țările cele mai dinamice din acest punct de vedere regăsindu-se și România , cu o creltere de circa 20% . În cele ce urmează, vom prezenta o imagine cu situația statistică a valorii pieței publicității online în cadrul țărilor de la nivelul Europei, liderii din domeniu fiind Germania, urmată de Marea Britanie și Franța.

Grafic nr.8 Valoarea pieței publicității online la nivelul Europei

Sursa: http://blog.bursadereclama.ro/2011/07/06/cele-mai-mai-cresteri-ale-publicitatii-online-in-rusia-turcia-si-romania/ (14.03.2015)

În graficul ilustrat în imaginea de mai jos putem observa modalitatea în care, piața publicității online a evoluat ăn perioada anilor 2001-2012. În conformitate cu acest grafic, putem determina cum, pe o perioadă de 11 ani cheltuielile și bugetele alocate pentru publicitatea online au crescut cu 41.1 puncte procentuale (de la 0.1 în 2001, la 41.2 în 2012)

Grafic nr.9 Evoluția pieței publicității online

Sursa: http://www.dailybusiness.ro/stiri-new-media/cat-valoreaza-in-realitate-piata-publicitatii-online-78649/ (14.03.2015)

Principalii actori pe piața publicității online

Această subsecțiune are scopul efectiv de a prezenta într-o manieră generală prinsipalele agenții de publicitate existente atât la niel internațional, cât și în cadrul național, la nivelul României, cu scopul ilustrării în linii mari a principalilor actori pe piața publicității online. De asemenea, în scopuri strict informative, vor fi prezentate și elemente legate de veniturile acestora, dar și de criteriile pe baza cărora agențiile prezentate își aleg clienții, pentru a putea contura o idée efectivă cu privire la cerințele acestor agenții față de clienții săi.

Întrucât agențiile de publicitate joacă un rol extrem de important în cadrul politicii de promovare al companiilor, am considerat necesară prezentarea îîn continuare a celor mai importante agenții de acest tip la nivel mondial, în funcție de venitul brut anual înregistrat de acestea.

Tabel nr.5 Ierarhizarea agențiilor internaționale de reclamă

Sursa: Nedelea Alexandru, „Marketing internațional”, curs digital, Suceava, 2008 p.73

De asemenea, agențiile de publicitate online existente pe piața din România, înregistrează o serie de activități profitabile în acest domeniu, motiv pentru care, considerăm necesară ilustrarea principalelor companii de acest tip , în cele ce urmează, fără a avea însă la bază un factor specific. Dacă în cazul agențiilor de publicitate online de la nivel internațional am realizat un top al acestora în funcție de veniturile înregistrate de acestea, în cazul agențiilor de publicitate online din România, clasificarea nu este în conformitate cu o ordine crescătoare sau descrescătoare, ci are strict character informative.

Tabel nr.6 Agențiile de publicitate online din România

Sursa: http://underclick.ro/agentii-de-publicitate-online-in-romania/ (22.03.2015)

Consumatorul român în mediul online

Consumatorii români, în viziunea lui Doru Panaitescu, „consultant și trainer în marketing și publicitate online” se impart în trei mari categorii realizate în funcție de vârstele acestora, astfel încât putem determina o cateorie a consumatorilor de 15 ani, o categorie de 30 de ani, și ultima categorie , cea a persoanelor utilizatoare de internet de 45 de ani. Realizatorul acestor categorii, menționează în cadrul unei prezentări susținute în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței de Markeing în Direct câteva caracteristici ale fiecărei categorii de consumatori și utilizatori de internet, caracteristici ce urmează a fi prezentate mai jos, în cele ce urmează.

Astfel, prima categorie, cea a consaumatorilor cu vârste de 15 ani Nu prea face diferența între Google și browser, are 1.000 de contacte cumulate în telefon și în rețelele sociale, dar nu le cunoaște în persoană. Are conturi pe Yahoo, Facebook, Twitter, Linkedin, Hi5, YouTube și caută wireless oriunde".

În cea de-a doua categorie, a persoanelor utilizatoare de internet, de 30 de ani, se încadrează persoanele născute în jurul anului 1980. Acest tip de consummator, în opinia lui Doru Panaitescu, "astăzi folosește Google ca pe Biblie, are între 200 și 600 de contacte în telefon, are conturi active pe Facebook, Twitter, Linkedin, YouTube, chiar și Hi5 și rețea wireless oriunde: la birou, acasă, în oraș".

Nu în uitlimul rând, consumatorul și utilizatorul de internet cu vârstă de 45 de ani, face aprte din generația care nu a avut dintotdeauna aprte de acces la astfel de rețele, sau la internet în general, iar, "Astăzi folosește Google doar când nu are de ales, are sub 200 de contacte în telefon, este înregistrat pe LinkedIn, utilizează Facebook și Twitter doar accidental, are rețea wireless la birou".

Studiile recente realizate la nivelul consumatorilor români cu privire la publicitatea online ilustrează faptul că percepția acestora a rămas constantă în anul 2011 , comparativ cu anul 2010, majoritatea dintre cei intervievați considerând acest tip de publicitate informativă și utilă.

Astfel, că în ceea ce privește bannerele publicitare, un procent de „41% dintre persoanele participante la studiu au declarat faptul că acestea îi informează, 13.4% sunt ajutați să aleagă diferite produse comerciale. 21.8% dintre respondenți afirmă ca bannerele nu au niciun impact asupra lor, în timp ce 23.8% le considera supărătoare”.

Cea de-a doua ediție a studiului “Profilul utilizatorilor de Internet”, ne indică faptul că numărul utilizatorilor de internet ce înregistrează venituri mici (sub 1000 lei lunar) a crescut în perioada anului 2011. Astfel, comparativ cu perioada anului 2010, „veniturile nete pe gospodărie sunt în scădere, 25.5% dintre respondenți declarând venituri sub 1000 RON în cadrul acestei cercetari (față de 15.35% în martie 2010)”. Totodată, din totalul consumatorilor de internet un procent considerabil de 30% preferă să utilizeze internetul în scopul accesării rețelelor de socializare.

Prin urmare, cu scopul de a reprezenta efectiv veniturile nete înregistrate de către consumatorii de internet în perioada anului 2011, pe baza informațiilor cumulate ca urmare a studiului întocmit, menționat anterior, am considerat necesară realizarea unui grafic ilustrativ, ce poate fi regăsit mai jos, în cele ce urmează.

Grafic nr.10 Evoluția veniturilor nete ale consumatorilor în perioada anilor 2010 2011

Sursa: http://blog.bursadereclama.ro/tag/publicitate-online/ (15.03.2015)

CAPITOLUL IV – Studiu de caz – Amazon –

Istoricul companiei Amazon

Amazon.com Inc, reprezintă una dintre cele mai mari companii de comerț online la nivel mondial, fondată în anul 1994, cu o cifră de afaceri de aproximativ 20 miliarde $. Deține platforme adaptate pentru 6 țări, și anume Marea Britanie, Canada, Germania, Franța, China și Japonia. Compania, este „fără îndoială un pioner în comerțul cu amănuntul online, oferind o gamă largă de produse, de la cărți, Video, Cd-uri, DVD-uri, jucării, și până la piese auto, consumabile de laborator și științifice, produse de transmisie puternice, etc”.

Confrom mențiunii anterioare, compania Amazon a fost fondată în perioada anului 1994 de către Jeff Bezos, care a luat decizia înființării acesteia în urma analizelor cu privire la tendința de dezvoltare a internetului și a creșterii frecvenței de utilizare a acestuia. Deciziile cu privire la gama de produse oferite spre vânzare pentru început de către companie, și anume , CD-uri, cărți, component hardware, software și video-uri, au avut la bază capacitatea ca acestea să fie vndute în mediul online întrr-o manieră facilă, putând fi asigurat și transportul acestora către consumatori. Cutoate că ideea fondării site-ului a fost fondată șid ezvoltată în perioada anului 1994, lansarea sa oficială a avut loc cu un an mai târziu,

Întrucât pentru început Amazon nu reprezenta decât o idée de afaceri îndrăzneață, compania nu a beneficiat de un sediu efectiv până în momentul în care nu a fost clară rapiditatea dezvoltării acesteia în rândul clienților din mediul online.

Întrucât discutăm despre o companie care activează în mediul online, în mod cert, Amazon a beneficiat de avantajele oferite de către acesta, printre care cel mai important este cel al posibilității de accesare a site-ului de către orice consummator în mediul online, indifferent de localizarea sa din punct de vedere geografic. Astfel, produsele puse la dispoziție prin intermediul site-ului, nu erau adresate ăn mod strict consumatorilor, sau clienților de pe piața Statelor Unite ale Americii, ci clienților de pretutindeni.

Cu timpul, site-ul a suferit modificări atât din punct de vedere al design-ului, cât și al meniului, fiind adăugate o serie de categorii menite să faciliteze căutarea clienților , precum și experiența acestora în ceea ce privește utilizarea magazinului online. De asemeena, tot în vederea îmbunătățirii experienței de utilizare a site-ului Amazon.com, au fost adăugate facilități ce include posibilitatea de a lăsa comentarii și diferite forumuri care să facă posibilă comunicarea dintre clienții magazinului, pentru ca aceștia să poată schimba opinii cu privire la diverse produse oferite prin itnermediul site-ului.

Avantajele de care a beneficiat Amazon

Atunci când avem în vedere avantajele de care a beneficiat compania Amazon.com Inc, vorbim în primul rând de beneficiile pe care aceasta le-a cunoscut ca urmare a utilizării mediului online ca bază, fundație pentru afacerea propriu-zisă.

În cele ce urmează, vom prezenta în pe scurt principalele două avantaje în acest sens , pentru a determina astfel, motivele ce stau în spatele succesului ănregistrat de către companiile ce funcționează în mediul online, comparativ cu cele ce acționează pe piața fizică efectivă.

Atfel, în primul rând un avantaj în acest sens poate fi reprezentat de către costurile semnificativ mai reduse cu privire la întreținerea magazinului propriu-zis. Dacă în cazul magazinelor fizice , instră în calcul și chiria plătită de către acestea pentru spațiile ocupate, pe lângă întreținerea sediului principal al companiei, în cazul unui magazine ce funcționează în mediul online, acestea sunt inexistente. Prin urmare, costurile de acest tip pot determina o scădere a sumelor investite în companie, sau pot conduce la posibilitatea de a investi sume mai mari în alte domenii ale companiei.

Accesul la un număr foarte mare de consumatori, independent de elemental de natură geografică reprezintă de asemenea un avantaj foarte important, întrucât în cazul magazinelor fizice efective amplasate în diverse locații ale unei țări, este posibilă doar atragerea consuamtorilor din împrejurimile magazinului respectiv, pe când în cazul unui magazine din mediul online, orice consuamtor , indifferent de țara în care se află, paote beneficia de prodsele puse la dispoziție de acesta, fără ca acest lucru să implice și necesitatea deplasării clientului în cauză.

Prin urmare, în condițiile acestor avantaje, putem aprecia faptul că Amazon.com Inc a beneficiat de un succes atât de mare și ca urmare a faptului că a ales mediul online, în determinatul celui fizic, beneficiând astfel de costuri mai reuse, și bineînțeles, de accesul nemijlocit decât de conexiunea la internet, la un număr extreme de mare de consuamtori reali sau potențiali de pe orice piață identificată la nivel mondial, fără a fi implicate ănsă costuri suplimentare. Aceste considerente au cotnribuit astfel la posibilitatea companiei de a investi în alte domenii de interes și de a îmbunătății design-ul site-ului, sau de a furniza un număr impresionant de promoții , practicând chiar , pentru anumite produse prețuri de vânzare situate sub costurile de achiziție, situație care, după cum vom descoperi în cele ce urmează, a determinat izbucnirea unor situații conflictuale.

Prețurile practicate. Conflictul Apple – HapperCollins

Compania Amazon este foarte cunoscută în rândul clienților săi , dar și în mediul online datorită prețurile reduse practicate pentru produsele comercializate, din motive relaționate cel mai probabil cu eventuale considerente legate de marketing și de atragerea unui număr cât mai amre de consuamtori din mediul online prin intermediul unei strategii de vânzare sub costuri.

În cele ce urmează, vom realiza o scurtă prezentare a unui conflict izbucnit între companiile Apple și HapperCollins, a cărui cauză a fost determinată de către prețurile practicate de către Amazon.com Inc pentru e-book –urile companiei HapperCollins.

Până la momentul apariției conflictului, compania HepperCollins își comercializa e-bookurile prin intermediul mai multor platforme online, printre care și cele ale companiei Apple, respectiv App Store și iTunes Store, însă deținea contracte și cu alte companii, precum Amazon care distribuia e-book-urile editurii prin intermediul platformei sale de comerț online. Divergența apare, ca urmare a prețului de comercializare a acestor e-bookuri, mai exact din prisma faptului că Apple oferea clienților un preț de 13$ (12.99$) per unitate în magazinele on-line proprii, iar HC, la rândul ei practica același preț pentru a vinde e-bookurile siteului Amazon, însă acesta din urmă, alegea să adopte un preț de 9.99$ per unitate (cu 3$ mai mic decât prețul practicat de Apple), cel mai probabil din considerente legate de marketing (consolidarea unei poziții competitive pe piață). Acest lucru s-a constituit ca bază a unui conflict între cele două părți deoarece situația îi determina pe cei de la Apple fie să practice același preț de vânzare (ca al celor de la Amazon) în cadrul Apple Store sau iTunes, pentru păstrarea competitivității, ceea ce ar determina o posibilă deformare a imaginii Apple (care presupunea printre altele și prețuri standard pentru produsele sale) și desigur o posibilă devalorizare a produselor sale în timp. Alternativa ar fi constat în practicarea prețului stabilit inițial (cel de 13$) riscând astfel să nu pară la fel de competitivi în fața clienților.

În prezentate anterior, conducerea Apple și-a propus să convingă editura HC să interzică efectiv companiei Amazon practicarea unui preț de 10$ pentru e-bookuri, practic impunerea unui preț minim de 13$ pe unitate. Astfel, implicațiile de ordin moral și corectitudinea atitudinii companiei Apple au făcut tema mai multor analize, însă ceea ce trebuie neapărat evidențiat îna ceste condiții este rezultatul final al neocierilor purtate. Prin urmare, ca urmare a concluziona ca urmare a poziției inițiale, inflexibile deținute de către compania Apple, în cadrul negocierilor cu editura HrpperCollins, dar și ca urmare a existenței unui dezechilibru evident de putere între cele două companii, rezultatul final s-a conturat prin impunerea de către compania HarpperCollins , companiei Amazon a unui preț minim de 13$ pe unitate pentru un e-book, practice interzicându-I acesteia practicarea strategiei sale de vânzare sub costuri. În vederea consultării evoluției negocierilor în acest sens, precum și a rezultatului final, detaliat, vă invităm să consultați Anexa 1.

Amazon în zilele noastre

Conform mențiunilor din cadrul site-ului www.lec-academy.ro Amazon este la momentul actual „cel mai mare comerciant online din lume. Compania este tranzactionata public si este evaluata la mai mult de 84 miliarde dolari. Compania a castigat mai mult de 48 de miliarde dolari din vanzari in anul 2011 si 0,63 miliarde dolari din profituri.” De asmeena, același site, stipulează faptul că această companie „nu si-a oprit cresterea, chiar si dupa ce criza financiara a lovit lumea in anul 2007, fiind una dintre cele mai rapide cresteri ale unei companii web in lumea de azi”.

Analizând de asemenea o situație mai actuală a companiei, din ultimii doi ani, ne ilustrează faptul că „Amazon.com Inc a avut vanzari de 68 de miliarde $. In Romania, se estimeaza ca magazinele online au rulat 600 milioane de euro, in aceeasi perioada. Volumul nu include tranzactiile din zona serviciilor. Daca ne uitam in continuare la piata americana, Amazon a numarat mai multi bani decat toti ceilalti din Top 10 la un loc”

Pe piața din România, echivalentul general al site-ului Amazon este reprezentat de către compania eMag. Aceasta „a înregistrat anul trecut o cifra de afaceri de de 187 milioane euro, iar pentru anul in curs estimeaza 262 milioane euro.. Diversificarea portofoliului anuntata recent va face si mai interesanta piata de e-commerce de la noi”.

Cu scopul de a ilustra performanțele companiei Amazon în zilele naostre, am ales ca în cele ce urmează, să ilustrăm topul celor zece companii la nivel mondial în funcție de vânzările online realizate pe perioada nului 2013. În vedere realizării graficului, valoarea acestora a fost exprimată în miliarde de dolari.

Grafic nr. 11 Vânzările la nivel mondial în emdiul online în anul 2013

Sursa: http://www.lec-academy.ro/www-amazon-com-istoria-unei-mari-companii/ (20.03.2015)

Prin urmare, după cum putem observa compania Amazon.com Inc este lider general din punct de vedere al vânzărilor realizare la nivel mondial în mediul online pe parcursul anului 2013, ceea ce ne indică faptul că aceasta reușește să profite cel ami bine de beneficiile puse la dispoziție de către mediul online în general și de existența efectivă a internetului.

CONCLUZII ȘI INTERPRETĂRI

Conform informațiilor cumulate ăn cadrul prezentei lucrări, atât din punct de vedere teoretic, cât și ca urmare a studiilor efective prezentate și abordate spre interpretare, concluzionăm faptul că mediul online devine un mediul din ce în ce mai frecventat de către un număr tot mai amre de consumatori, independent de vârsta acestora, sau de alte carateristici definitorii în acest sens. Ca urmare a acestui fapt, publicitatea online câștigă tot mai mult teren, fiind din ce în ce mai prezentă în cadrul politicilor de promovare a companiilor, ca urmare a avantajelor oferite.

Având în vedere considerentele relaționate cu importanța reduceriic osturilor orientate către orice aspect relațioant cu coemrcializarea și promovarea produselor și serviciilor puse la dispoziția companiilor către consumatorii finali, în condițiile pieței actuale internaționale aflate în continuă expansiune, internetul și mediul online fac posibilă o optimizare a costurilor de promovare implicate de campaniile sau de elementele relaționate cu promovarea vânzărilor de bunuri sau servicii.

Pe lângă această optimizare a costurilor, putem avea în vedere și failitarea accesului la o întreagă gamă de piețe, indiferent de zona geografică pe care acestea se regăsesc, conexiunea la rețeaua de internet fiind singurul aspect care condiționează posibilitatea de a accesa consumatorii de la nivel mondial, fără a implica însă costuri suplimentare.

De asemenea, publicitatea online, comaprativ cu mijloacele de publicitate offline, repezintă un set de avantaje importante printre care regăsim și un număr de utilizatori ai internetului în creștere, rapiditatea promovării, controlul sporit asupra numărului de vizitatori, perioada nelimitată de timp a publicității, posibilitatea prezentării tuturor informațiilor necesare pentru ca în cele din urmă clientul să poată adopta o decizie bine fondată, flexibilitatea ridicată, costurile reduse, posibilitatea de a avea acces la toți potențialii clienți indiferent de localizarea acestora, , accesul rapid la informații al clienților, implicarea unui număr mai mic de personal în acest domeniu, precum și posibilitatea alocării fondurilor economisite din practicarea unei astfel de publicități către alte ramuri ale afacerii.

Cu toate acestea, ambele tipologii ale publicității sunt însoțite de avantajele și dezavantajele lor, relaționate în primul rând cu capacitatea de a putea comunica mesajele tuturor grupurilor de persoane, indiferent de vârstă, rapiditatea transmiterii mesajelor, sau cu implicațiile legate de cost. În linii amri, putem considera că având în vedere strict criteriile menționate anterior, publicitatea online poate fi preferabilă publicității offline, tradiționale, ca urmare a optimizării costurilor implicate, însă un aspect extrem de important pe care trebuie să îl avem în considerare este acela al grupului țintă pe care îl avem , căruia îi adresăm produsul sau serviciul nostru, pentru a ne putea asigura că la nivel de companie, realizăm cea mai bună alegere în materie de publicitate.

Nu în ultimul rând, subiectul publicității online reprezintă unul ce poate prevedea și direcții viitoare de cercetare în condițiile dezvoltării tot mai rapide a utilizării mediului online, direcții ce se pot îndrepta pe viitor către modificarea ponderii publicității online în cadrul politicii de promovare a companiilor, precum și fluctuația improtanței acordate acestui tip de publicitate de către companiile de la nivel internațional, în determinatul publicității tradiționale.

BIBLIOGRAFIE

Nicolescu Luminița, “Marketing internațional”, Editura A.S.E., București, 2011

Raboca Horia Mihai, „Curs marketing”, Secția Publicitate/CRP, București

Balaban Delia Cristina, „Publicitate”, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 2009

Anghel Laurențiu Dan, „Tehnici promoționale”, note de curs, București, 2009

Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobanțu Horia,„Marketing, curs digital”, Bibliotca digital A.S.E.,

Michael J. Baker, „Marketing Strategy and Management”, 4th Edition

Zamfirescu Georgiana, „Promovarea vânzărilor. Abordarea tradițională versus abordarea din perspectiva comunicării integrate de marketing”, teză de doctorat, București, 2011

Popescu Manoela, „Site-ul web: Între modalitate de comunicare și instrument strategic de marketing”, Revista de marketing Online, Volumul 2, Numărul 1

Bălaș Delia Cristina, „Instrumente BTL”Universitatea Babeș – Bolyai, Cluj –Napoca, 2012

Nedelea Alexandru, „Marketing internațional”, curs digital, Suceava, 2008

Popa Dorin, „Cursul nr.3. Studiile asupra mass-media”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, 2007

Surcel Traian, „Informatică economică. Tipologia informației să comunicațiilor”, Ediția a II-a, Editura Tribuna Economică, București, 2005

Balaure Virgil, „Marketing”, Editura Uranus, București, 2003

http://www.lisr.ro/4-5-georgescu.pdf

http://www.universitatea-cantemir.ro/CursuriRei/documente/Tehnologii%20internet%20pentru%20afaceri%201.pdf

http://www.zota.ase.ro/ca/Internet_Intranet.pdf

http://kompass.ro/download/ro/Campanii%20Direct%20Marketing.pdf

http://www.websolpc.ro/wp-content/uploads/2011/02/Dezvoltarea-Site-urilor-Web.pdf

dexonline.ro (15.03.2015)

www.lisr.ro/4-5-georgescu.pdf

www.trafic.ro (17.03.2015)

www.manager.ro

www.dstanca.net

www.wall-street.ro (13.03.2015)

www.agora.ro

www.descopera.ro (15.03.2015)

www.responsabilitatesociala.ro (23.03.2015)

www.turambarr.blogspot.ro (15.03.2015)

www.comunicatedepresa.ro (17.03.2015)

www.centruldemarketing.ro (21.03.2015)

www.profit360.ro (22.03.2015)

www.dailybusiness.ro (15.02.2015)

www.qreferat.com (13.03.2015)

www.bursadereclama.ro (14.03.2015)

www.underclick.ro (22.03.2015)

www.curierulnational.ro (21.03.2015)

www.manafu.ro (14.03.2015)

www.lec-academy.ro (20.03.2015)

www.lec-academy.ro (20.03.2015)

www.financiarul.ro (30.01.2015)

BIBLIOGRAFIE

Nicolescu Luminița, “Marketing internațional”, Editura A.S.E., București, 2011

Raboca Horia Mihai, „Curs marketing”, Secția Publicitate/CRP, București

Balaban Delia Cristina, „Publicitate”, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 2009

Anghel Laurențiu Dan, „Tehnici promoționale”, note de curs, București, 2009

Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobanțu Horia,„Marketing, curs digital”, Bibliotca digital A.S.E.,

Michael J. Baker, „Marketing Strategy and Management”, 4th Edition

Zamfirescu Georgiana, „Promovarea vânzărilor. Abordarea tradițională versus abordarea din perspectiva comunicării integrate de marketing”, teză de doctorat, București, 2011

Popescu Manoela, „Site-ul web: Între modalitate de comunicare și instrument strategic de marketing”, Revista de marketing Online, Volumul 2, Numărul 1

Bălaș Delia Cristina, „Instrumente BTL”Universitatea Babeș – Bolyai, Cluj –Napoca, 2012

Nedelea Alexandru, „Marketing internațional”, curs digital, Suceava, 2008

Popa Dorin, „Cursul nr.3. Studiile asupra mass-media”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, 2007

Surcel Traian, „Informatică economică. Tipologia informației să comunicațiilor”, Ediția a II-a, Editura Tribuna Economică, București, 2005

Balaure Virgil, „Marketing”, Editura Uranus, București, 2003

http://www.lisr.ro/4-5-georgescu.pdf

http://www.universitatea-cantemir.ro/CursuriRei/documente/Tehnologii%20internet%20pentru%20afaceri%201.pdf

http://www.zota.ase.ro/ca/Internet_Intranet.pdf

http://kompass.ro/download/ro/Campanii%20Direct%20Marketing.pdf

http://www.websolpc.ro/wp-content/uploads/2011/02/Dezvoltarea-Site-urilor-Web.pdf

dexonline.ro (15.03.2015)

www.lisr.ro/4-5-georgescu.pdf

www.trafic.ro (17.03.2015)

www.manager.ro

www.dstanca.net

www.wall-street.ro (13.03.2015)

www.agora.ro

www.descopera.ro (15.03.2015)

www.responsabilitatesociala.ro (23.03.2015)

www.turambarr.blogspot.ro (15.03.2015)

www.comunicatedepresa.ro (17.03.2015)

www.centruldemarketing.ro (21.03.2015)

www.profit360.ro (22.03.2015)

www.dailybusiness.ro (15.02.2015)

www.qreferat.com (13.03.2015)

www.bursadereclama.ro (14.03.2015)

www.underclick.ro (22.03.2015)

www.curierulnational.ro (21.03.2015)

www.manafu.ro (14.03.2015)

www.lec-academy.ro (20.03.2015)

www.lec-academy.ro (20.03.2015)

www.financiarul.ro (30.01.2015)