Rolul Institutiilor Financiar Monetare Internationale In Depasirea Crizei Economico Financiare a Republicii Moldova

Economie

Rolul Institutiilor Financiar Monetare Internationale In Depasirea Crizei Economico Financiare a Republicii Moldova

Byadmin ianuarie 1, 2024

ROLUL INSTITUȚIILOR FINANCIAR-MONETARE INTERNAȚIONALE ÎN DEPĂȘIREA CRIZEI ECONOMICO-FINANCIARE A REPUBLICII MOLDOVA

PROIECT DE LICENȚĂ

CUPRINS

ABSTRACT

ANNOTATION

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI GENERALE PRIVIND RELAȚIILE ECONOMICE INTERNAȚIONALE

CAPITOLUL 2. PROMOVAREA COMPETITIVITĂȚII ȘI CREȘTERII PARTAJATE A REPUBLICII MOLDOVA

2.1. Asistența și colaborarea instituțiilor financiare internaționale cu Republica Moldova

2.2. Analiza principalelor evoluții și tendințe economice ale Republicii Moldova pe baza datelor Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

ABSTRACT

Numele și prenumele autorului: Budac Irina

Titlul proiectului de licență: Rolul instituțiilor financiar-monetare internaționale în depășirea crizei economico-financiare a Republicii Moldova

Specialitatea: Finanțe și bănci

Localitatea: Chișinău

Anul perfectării proiectului de licență: 2014

Structura proiectului. Proiectul de licență cuprinde: introducerea, două capitole, concluzii și recomandări, bibliografie formată din 20 surse, 5 anexe, 8 figuri și 1 tabel. Volumul lucrării este de 35 de pagini text de bază.

Cuvinte – cheie: susținere financiară internațională, criza globală, inflația, dezechilibrul financiar, PIB.

Domeniul de studiu relații financiare internaționale.

Scopul și obiectivele lucrării constau studiul și evaluarea principalelor evoluții și tendințe economice ale Republicii Moldova pe baza datelor al Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, al Băncii Naționale a Moldovei și altor instituții autohtone și internaționale financiare.

Noutatea și originalitatea științifică a proiectului de licență constă în studiul și analiza datelor statistice pezentate de către instituțiile financiare internaționale care colaborează cu Republica Moldova sprijinind-o în dezvoltarea economică eficientă.

Semnificația teoretică a proiectului de licență se impune printr-un instrumentar teoretic și metodologic dezvoltat ce se referă la domeniul relațiilor financiare internaționale și la posibile probleme aparente pe parcursul colaborării cu instituțiile financiare internaționale.

ANNOTATION

Author’s surname and name: Purcaci Tatiana

Bachelor’s degree project title: Analysis of the bank card as a payment instrument in B.C. "Mobiasbanca – Groupe Societe Generale" S.A.

Speciality: Finances and banks

Place of studies: Chișinău

The year of bachelor’s degree project: 2014

The project’s structure. Project License includes: introduction, two chapters, conclusions and recommendations, bibliography consists of 20 sources, five appendices, 8 figures and 1 table. The volume of work is 35 pages of main text.

Key-words: international financial support, global crisis, inflation, financial imbalance GDP.

The field of studies is international financial relations.

The project’s goals and objectives consist of study and assess the main economic developments and trends of the Republic of Moldova on the basis of the International Monetary Fund and the World Bank, the National Bank and other financial institutions, domestic and international.

The scientific novelty and originality of the project consists of undergraduate study and statistical analysis Introduce the international financial institutions that collaborate with Moldova supporting an effective economic development.

The theoretical significance is required by a theoretical and methodological tools developed referring to the international financial relationships and potential problems apparent during the cooperation with international financial institutions.

LISTA ABREVIERILOR

BNM – Banca Națională a Moldovei

BM – Banca Mondială

BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BIRD – Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BSCEE – Grupul Supraveghetorilor Bancari din Europa Centrală și de Est

CCFF – Mecanismul de finanțare compensatorie și excepțională

CSI – Comunitatea Statelor Independente

DST – Drepturi Speciale de Tragere

ECE – Europa Centrale deEst

ECF – Mecanisme de creditare lărgită

EFF – Mecanismul Extins de Finanțare

EFF – Mecanismele de finanțare lărgită

FMI – Fondul Monetar Internațional

FSAP – Program de evaluare a sectorului financiar al Republicii Moldova (engl. Financial Sector Assessment Program

IDA – Asociația Internațională de Dezvoltare (engl. International Development Association)

ICSID – Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investițiilor

(engl. International Center for Settlement of Investments Disputes)

IFC – Corporația Financiară Internațională (engl. International Finance Corporation)

IMM – Întreprinderi Mici și Mijlocii

MIGA Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor (engl. Multilateral Investment Guarantee Agency)

OMC – Organizația Mondială a Comerțului

OSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa

PP – Parteneriatul pentru Pace (engl. Partnership for Peace; PfP)

PIB – Produsul Intern Brut

PRGF – Mecanismele de reducere a sărăciei și creștere economic

RM – Republica Moldova

SBA – Acordurile Stand-by

STF – Mecanismul finanțării reformelor structurale

UE – Uniunea Europeană

USD – Moneda Statelor Unite ale Americii

ZLSAC – Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător

LISTA FIGURILOR

Fig. 2.1. PIB-ul pe cap de locuitor, media în perioada anilor 2005-2012, paritatea puterii de cumpărare, USD …………………………………………………………………………………24

Fig. 2.2. Discrepanța între PIB-ul actual și cel potențial, prețuri constante (2000 = 100%), logaritmi naturali …………………………………………………………………………………25

Fig. 2.3. Structura PIB-ului, metoda cheltuielilor, prețuri constante (2005 = 100%), mlrd. lei….26

Fig. 2.4. Corelația dintre ponderea exporturilor în PIB și PIB-ul pe cap de locuitor, USD, media pentru anii 2005-2011 ……………………………………………………………………………27

Fig. 2.5. Creditul intern oferit de sectorul bancar (% din PIB), media pentru 2005-2011 ………28

Fig. 2.6. Totalul veniturilor și cheltuielilor publice, media pentru anii 2005-2012, ponderea în PIB, % ……………………………………………………………………………………………29

Fig. 2.7. Ponderea comerțului extern în PIB, media pentru anii 2005-2011, % …………………30

Fig. 2.8. Ponderea deficitului de cont curent în PIB, media pentru anii 2005-2012, % …………31

LISTA TABELELOR

Tabelul 2.1. Aranjamente financiare cu FMI de care a beneficiat BNM …………………….….18

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei. Aspectul caracteristic general al economiei mondiale contemporane constă on faptul că, deși factorii interni rămвn decisivi, performanța unei economii naționale depinde într-o mare măsură de promovarea relațiilor economice internaționale, de participarea la circuitul economic mondial. Relațiile economice internaționale sunt interdependențe economice între statele lumii care există din cele mai îndepărtate timpuri, parcurgând până acum un proces continuu și contradictoriu.

Acest proces poate fi definit prin mai multe noțiuni care sintetizează tot atâtea straturi economice calitative cum sunt:

schimbul de bunuri și servicii între țări sau comerțul;

businessul și sistemele monetare și financiare internaționale.

Asemenea straturi formează on prezent un pluralism economic deosebit de dinamic, ce reflectă în fond macroeconomia deschisă la nivel mondial, interdependențele economice sau relațiile economice internaționale.

Scopul proiectului de licență. Scopul principal al acestei lucrări este studierea aprofundată a evoluției dezvoltării relațiilor Republicii Moldova cu diverse instituții financiare internaționale, cât și necesitatea acestor relații de colaborare.

Obiectivele propuse:

Studiul privind relațiile Republicii Moldova cu instituțiile financiare internaționale;

Evidențierea rolului și necesității privind parteneriatul țării noastre cu instituții financiare internaționale;

Analiza surselor statistice și a rapoartelor instituțiilor financiare internaționale cu care colaborează țara noastră;

Metodologia cercetării. La formularea calculelor economice din lucrarea dată a fost utilizat arsenalul clasic al cercetării bazat pe abordarea sistemică, analiza cantitativă, deducția, comparațiile, îmbinarea concretului logic cu metoda evoluționistă istorică, folosind metodele moderne, dar mai ales abordarea complexă, distingerea caracteristicilor esențiale din numeroasele tendințe și ipostaze pe care le prezintă relațiile economice internaționale fiind sprijinite de suficiente argumente statistice.

Revizuirea literaturii de specialitate. Pentru cercetarea și soluționarea problemelor abordate on teză, au fost consultate și analizate mai multe surse bibliografice, consacrate dezvoltării relațiilor economice internaționale la nivel internațional, regional și național. În scopul aprofundării cunoașterii acestor probleme au fost studiate rapoartele instituțiilor financiare internaționale, cât și ale celor naționale, cât și paginile web cu publicații în domeniul relațiilor financiare internaționale.

Lucrarea dată este structurată în următoarele părți:

Introducere – este argumentată tema cercetării, e definit scopul și problemele ce se propun a fi cercetate, obiectul de studii al investigației, suportul metodologic și teoretic, baza informațională, noutatea științifică, semnificația și valoarea aplicativă.

Capitolul 1. Abordări generale privind relațiile economice internaționale – unde s-au prezentat noțiuni generale privind relațiile economice externe, scopul și necesitatea. S-au enumeratinstituții externe la care țara noastră a devenit membru.

Capitolul 2. Promovarea competitivității și creșterii partajate a republicii moldova – s-a efectuat o analiză privind relațiile Republicii Moldova cu instituțiile financiare internaționale, s-a evaluat dezvoltarea economiei țării fiind sprijinită de instituțiile străine.

În Concluzii și recomandări sunt redate principale momente prezentate pe parcursul lucrării date efectuând o generalizare.

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI GENERALE PRIVIND RELAȚIILE ECONOMICE INTERNAȚIONALE

Relațiile economice internaționale se desfășoară sub forma unor schimburi de mărfuri și servicii între firme situate în state diferite sau chiar între state ca atare. Orice schimb de bunuri sau utilități presupune un proces de transfer de proprietate care se face, de regulă, contra unei alte utilități, dar, de cele mai multe ori, contra unei mărfi universal valabile – banii, monede cu circulație și garanție internațională. Pe această cale, între economiile naționale se creează raporturi bănești, ca urmare a participării la circuitul economic mondial, care asigură o anumită distribuire și chiar redistribuire a produsului mondial de bunuri și servicii – denumite generic relații valutare și financiare [2, p.70].

Relațiile financiar-valutare cuprind atât legăturile derivate din schimburile de mărfuri, cât și relațiile de credit internațional și transferurile de capital, asigurările internaționale etc. Prima condiția a unor astfel de relații constă în existența unui anumit mijloc de plată recunoscut și acceptat de toate economiile naționale, adică a unei monede sau valute cu circulație internațională, garantată de un anumit stat sau organizație cu o bancă specializată în acest scop și acceptată sau recunoscută de alte state, toate acceptând convertibilitatea acesteia în bunuri și servicii sau chiar în aur. Participarea statelor și diferitelor organisme la activitatea de schimburi economice internaționale atrage după sine formarea relațiilor financiar-valutare ca relații bănești exprimate în diferite valute.

Activitatea economică internațională este prezentă în domeniul – producției, repartiției, schimbului și consumului cu specificul pe care îl impune contextul internațional de desfășurare. Relațiile financiare internaționale contribuie la realizarea circuitului economic mondională, garantată de un anumit stat sau organizație cu o bancă specializată în acest scop și acceptată sau recunoscută de alte state, toate acceptând convertibilitatea acesteia în bunuri și servicii sau chiar în aur. Participarea statelor și diferitelor organisme la activitatea de schimburi economice internaționale atrage după sine formarea relațiilor financiar-valutare ca relații bănești exprimate în diferite valute.

Activitatea economică internațională este prezentă în domeniul – producției, repartiției, schimbului și consumului cu specificul pe care îl impune contextul internațional de desfășurare. Relațiile financiare internaționale contribuie la realizarea circuitului economic mondial dintre economiile naționale și diferitele instituții și organisme internaționale privind schimburile de mărfuri, schimburile de servicii, cooperarea tehnico-științifică, internațională, constituirea și utilizarea resurselor financiare de creditare și finanțare.

O funcție importantă a relațiilor financiar-valutare o constituie conținutul economic al relației de repartiție care are loc pe plan internațional.

Astfel, prin relațiile financiare internaționale se realizează dezvoltarea și modernizarea economiilor și acțiunilor social-culturale naționale, sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare, acordarea de ajutoare, împrumuturi pentru diferite termene, participarea la diferite organizații și instituții internaționale. Resursele financiare care stau la baza relațiilor financiare internaționale se constituie din disponibilitățile caselor de economii și ale băncilor, din resursele bănești ale agenților economici, resursele financiare ale diferitelor instituții și organisme internaționale, resursele financiare existente la nivelul guvernelor [1, p.30].

O altă funcție o reprezintă relația de creditare privind constituirea și repartizarea resurselor de creditare pe plan internațional. Resursele de creditare se constituie de la organismele bancare naționale și internaționale, de la persoane juridice și fizice. Creditele se acordă pentru diferite scopuri pe termen scurt, mijlociu și lung.

Aceste funcții se realizează prin sistemul financiar-valutar, care se ocupă cu constituirea și dirijarea resurselor financiar-valutare, potrivit principiilor și normelor în vigoare.

Dezvoltarea diplomației economice în contextul extinderii globalizării joacă un rol important pentru fiecare țară cu economie de piață, inclusiv și Republica Moldova, care colaborând cu așa instituții financiare internaționale ca Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială (BM), Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și altele câștigă din partea ultimelor nu numai suport financiar, dar și fiind sprijinită prin proiecte, politici, analiză privind acumularea experienței în dezvoltarea sa economică competitivă [5].

La etapa actuală, când procesul globalizării economiei mondiale aduce mutații esențiale nu numai on sfera politicii, dar mai cu seamă on sfera economicului, a comerțului internațional, apar noi probleme de soluționat a căror complexitate solicit diplomația, negocierea în vederea găsirii de noi soluții pentru satisfacerea intereselor tuturor părților implicate.

Diplomația economică este îndreptată spre clădirea unui potențial național economic puternic pentru a ridica bunăstarea națiunii și a asigura în continuare libertatea în caz de constrвngere din partea altor state. Termenii prin care comerțul și investițiile sunt dirijate conduc de obicei la rezultate on favoarea unei părți mai mult ca părții a doua. Promovând măsuri economice strategice statul manipulează comerțul și finanțele pentru a schimba balansa puterii și relațiile dintre state. Ei încearcă să dezvolte relațiile cu alte state, în interesul creșterii potențialului ori izolării și slăbirii partenerului.

Interdependența globală impune practic toate guvernele să mediteze asupra relațiilor internaționale și a practicii diplomatice și în primul rând a diplomației economice. Și cu cât mai mult ele se angajează ân acest proces, cu atât mai mult sunt nevoite să opereze schimbări. De aceea, imperativul schimbării trebuie să fie puternic.

Însă susceptibilitatea unei instituții față de reforme este invers proporțională rezistenței conservatoare, și ministerele de externe nu constituie o excepție on acest sens. Timp de nouăsprezece ani după ce a luat sfвrșit războiului rece, omenirea continuă să rămână într-o lume bipolară. Dar, linia de demarcație nu este o cortină de fier între Est și Vest. Mai degrabă ea desparte forțele pentru stabilitate și instabilitate, integrare și dezintegrare, prosperitate și sărăcie. Considerăm că succesul va veni dacă omenirea va valorifica în întregime resursele diplomației la scară mondială [5].

Evoluția relațiilor externe ale Republicii Moldova a început odată cu declararea independenței Republicii pe 27 august 1991. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este organul central de specialitate al administrației publice, abilitat să promoveze și să realizeze politica externă a statului.

Republica Moldova este membră a unor organizații internaționale ca [19]:

Consiliul Europei – este o organizație internațională, interguvernamentală și regională. A luat naștere la 5 mai 1949 și reunește toate statele democratice ale Uniunii Europene precum și alte state din centrul și estul Europei. Este independent de Uniunea Europeană, și este diferit și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg. Consiliul Europei are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de "Adunarea Parlamentară", alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de "Comitetul Miniștrilor", alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei. România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006.

Organizația Mondială a Comerțului – (OMC) este o organizație internațională care supervizează un număr mare de acorduri care definesc "regulile comerciale" dintre statele membre. OMC este succesoarea „Acordului general asupra tarifelor și comerțului“ și operează în direcția reducerii și abolirii barierelor comerțului internațional. Sediul OMC se află în Geneva, Elveția. În 13 mai 2005, Pascal Lamy a fost ales director general al OMC. Acesta a preluat funcția de la predecesorul său, Supachai Panitchpakdi la data de 1 septembrie, 2005. Până la data de 19 august, 2005 au existat 148 de memberi ai organizației. Tuturor membrilor OMC li se recomandă să-și ofere reciproc statutul de națiunea cea mai favorizată, astfel încât (cu mici excepții) concesiuni comerciale oferite de un membru OMC unei țări trebuie să fie oferite tuturor membrilor OMC. La sfârșitul anilor '90, OMC a devenit o țintă majoră a protestelor mișcărilor anti-globalizare.

Parteneriatul pentru Pace – (PP) (în engleză: Partnership for Peace; PfP) este un program NATO care are menirea să creeze încredere reciprocă între NATO și alte state dinEuropași ale fostei Uniuni Sovietice. În prezent 22 de state fac parte din acest parteneriat. El a fost pentru prima oară pomenit de către Societatea Bulgară Novae, ulterior propus ca o inițiativăamericană la întrunirea miniștrilor apărării NATO în Travemünde, Germania, pe 20–21 octombrie 1993, și lansat oficial pe 10–11 ianuarie 1994, la summitul NATO de la Brussels, Belgia.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa – (OSCE) este o organizație internațională pentru securitate. Se concentrează asupra prevenirii conflictelor, administrării crizelor și reconstrucției post-conflictuale. Este formata din 57 de țări participante din Europa, Mediterană, Caucaz, Asia Centrală și America de Nord, acoperind spațiul emisferei nordice "de la Vancouver la Vladivostok".

Fondul Monetar Internațional – (FMI) este o organizație internațională cu 188 de state membre. A fost constituită prin Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944, având ca scop principal promovarea unei economii mondiale sănătoase. Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferința de la Bretton Woods pentru restructurarea relațiilor internaționale monetare și financiare. Peste 40 de țări au participat la semnarea Acordului de la Bretton Woods care prevedea proceduri și reguli care să guverneze economia mondială. Acest acord a condus la înființarea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD, cunoscută și sub numele de Banca Mondială) și Fondului Monetar Internațional. Aceste instituții sunt cunoscute drept gemenii Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rată de schimb valutar stabilă, având ca referință standard aurul, dolarul fiind singura monedă convertibilă în aur. FMI are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității financiare, facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei [17].

Obiectivele principale ale FMI sunt:

promovarea cooperării monetare internaționale și a stabilității valutare

stimularea creșterii economice

asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă

acordare de asistență financiară temporară pentru țările care se confruntă cu dezechilibre ale balanțelor de plăți.

Resursele fondului sunt asigurate din contribuția statelor membre, prin plata unor cote în funcție de puterea economică a fiecărei țări (Anexa 1). Fiecare stat achita cota sa la Fond în proporție de 25% într-una dintre valutele acceptate pe plan internațional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlină) sau în DST, iar restul de 75% în moneda națională. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. În urma unei majorări cu 45% a cotei de subscriere începând cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridică în prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari americani. Puterea de vot a fiecărei țări este proporțională cu cota subscrisă [17].

FMI răspunde în fața guvernelor din țările membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar și Monetar Internațional și Consiliul Director. În vârful structurii organizaționale se află Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor centrale sau miniștrii de finanțe din fiecare dintre cele 188 de state membre. Toți guvernatorii se întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI și a Băncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri și conduce activitățile curente.

Banca Mondială – este o bancă susținută cu finanțări internaționale care oferă asistență financiară și tehnică țărilor sărace. Grupul Băncii Mondiale este o instituție formată din alte cinci instituții financiare internaționale, și anume [20]:

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BIRD (International Bank for Reconstruction and Development);

Corporația Financiară Internațională – IFC (International Finance Corporation);

Asociația Internațională de Dezvoltare – IDA (International Development Association);

Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor – MIGA (Multilateral Investment Guarantee Agency);

Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investițiilor – ICSID (International Center for Settlement of Investments Disputes).

Fiecare instituție are un rol distinct în lupta împotriva sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populația din statele în curs de dezvoltare. Termenul generic de Banca Mondială se referă în principal la BIRD și IDA, iar proiectele principale de finanțare se derulează prin IBRD.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – înființată în 1991, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) folosește investițiile pentru a susține dezvoltarea economiei de piață și a democrației în 27 de țări, din Europa Centrală pâna în Asia Centrală. BERD este deținută de 61 de țări și de două instituții interguvernamentale. Cu toate că acționarii săi aparțin sectorului de stat, BERD investește mai ales în sectorul privat, de regulă împreună cu alți parteneri comerciali. BERD oferă finanțări de proiecte pentru bănci, întreprinderi industriale și comerciale, adresându-se atât noilor inițiative cât și companiilor deja existente. De asemenea, colaborează și cu societăți din sectorul public pentru a sprijini privatizarea acestora, restructurarea întreprinderilor de stat și îmbunătățirea serviciilor municipale sau comunale. Mandatul BERD stipulează că aceasta trebuie să colaboreze numai cu țări care respectă principiile democratice. Acordul de inființare a BERD impune promovarea dezvoltării durabile și ecologice ca parte integrantă a tuturor activitaților sale.

Finanțările BERD pentru proiecte aparținând sectorului privat fluctuează între €5 milioane și €250 milioane, sub formă de împrumuturi sau de participații la capitalul social. Cifra medie a investițiilor BERD este de €25 milioane. Proiectele de proporții mai mici pot fi finanțate prin intermediari financiari sau prin programe speciale care se adreseaza investițiilor de dimensiuni reduse în țările mai puțin dezvoltate.

Pentru a fi admisibil pentru o finanțare, proiectul trebuie să satisfacă urmatoarele condiții:

să fie situat într-una din țările în care BERD operează,

să aibă bune perspective comerciale,

să aibă un aport de capital în numerar sau în natura din partea sponsorului proiectului,

să fie util pentru economia locală și pentru dezvoltarea sectorului privat,

să satisfacă criteriile financiare și ecologice existente.

BERD adaptează fiecare proiect în funcție de nevoile clienților și de situația specifică a țării, regiunii și sectorului în cauză. De regulă BERD finanțează maxim 35 la sută din costul total al unui proiect care pleacă de la zero sau 35 la sută din capitalizarea pe termen lung a societații responsabile de realizarea proiectului. Sponsorii trebuie sa contribuie cu un aport de capital semnificativ, cel puțin egal cu investiția BERD.

Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est – a fost lansat la inițiativa Bulgariei în 1996. La reuniunea prezidată de Bulgaria din 1996, țările din Europa de Sud-est au pus bazele pentru cooperarea regională în scopul de a crea o atmosferă de încredere, relații de bună vecinătate și stabilitate. O caracteristică specială a SEECP este faptul că este o formă originală de cooperare între țările din regiune, lansată din proprie inițiativă, și nu la inițiativa unororganizații internaționale sau țări. În această privință, SEECP caută să se definească ca o voce autentică a Europei de Sud-est, complementară la Pactul de Stabilitate, SECI sau Acordul de stabilizare și asociere.

Obiectivele de bază ale cooperării regionale în cadrul SEECP includ consolidarea securității și a situației politice, intensificarea relațiilor economice și de cooperare în domeniul resurselor umane, democrație, justiție, și lupta împotriva activităților ilegale. Intenția SEECP este de a permite membrilor săi să se apropie de structurile europeneși euro-atlantice, prin consolidarea relațiilor de bună vecinătate și de transformare a regiunii într-o zonă de pace și stabilitate.

Organizația Internațională a Francofoniei, etc.

Colaborarea între instituțiile financiare internaționale și Republicii Moldova joacă un rol important pentru dezvoltarea competitivă a țării noastre. Reprezențanții instituțiilor Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internațional apreciază eforturile Guvernului Moldovei în menținerea stabilității economice și sunt disponibili să acorde asistență Republicii Moldova, de comun cu donatorii internaționali, pentru depășirea unor probleme financiare cum ar fi, de exemplu consecințelor crizei financiare globale în anii 2008-2012 [19].

CAPITOLUL 2. PROMOVAREA COMPETITIVITĂȚII ȘI CREȘTERII PARTAJATE A REPUBLICII MOLDOVA

2.1. Asistența și colaborarea instituțiilor financiare internaționale cu Republica Moldova

Fondul Monetar Internațional (FMI). Republica Moldova a acceptat Statutul FMI la 28 iulie 1992, iar la data de 12 august al aceluiași an a devenit membru al FMI. BNM, în calitatea sa de agent fiscal al Republicii Moldova în cadrul FMI, este împuternicită să efectueze, în numele Republicii Moldova, toate operatiunile și tranzacțiile autorizate conform Statutului FMI.

Fiecare țară membru al FMI este obligată să plătească cota de participarea la această instituție financiară în DST (Drepturi Speciale de Tragere) (Anexa 1). Republica Moldova ca și celelalte țări fiind membru al FMI este obligată să plătească cotele de subscriere care în anul 2013 s-au majorat de la 123.2 milioane DST până la 172.5 milioane DST (circa 189.7 milioane dolari SUA), sumă echivalentă cu 0.05 la sută din capitalul FMI [17].

Moldova a acceptat asumarea obligațiilor în baza prevederilor articolului al VIII-ea al Statutului FMI la 30 iunie 1995.

Dl Menno Snel este Directorul Executiv pentru Moldova în cadrul FMI și totodată dumnealui reprezintă grupul de țări ca: Armenia, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croația, Ciprul, Georgia, Israelul, fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Muntenegru, România și Ucraina. Dl Max Alier este șeful misiunii FMI (negociatorul principal) pentru Moldova. D-na Armine Khachatryan este reprezentantul permanent al FMI în Moldova.

Începând cu anul 1993, Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI pentru susținerea programelor de ajustare economică ale autorităților:

Mecanismul de finanțare compensatorie și excepțională (CCFF);

Mecanismul finanțării reformelor structurale (STF);

Acordurile Stand-by (SBA);

Mecanismele de finanțare lărgită (EFF);

Mecanismele de reducere a sărăciei și creștere economică (PRGF) – din 2009 numite Mecanisme de creditare lărgită (ECF).

In 2009 Moldova a beneficiat, de asemenea, de o alocare unica de DST în suma de 117.71 milioane DST.

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 379,5 milioane DST (cca 588 milioane dolari SUA) la finele anului lunii aprilie 2014 (Anexa 2 și Anexa 3).

FMI a acordat Republicii Moldova asistență tehnică într-un șir de sectoare, inclusiv în cel al managementului fiscal, al cheltuielilor, al impozitelor și taxelor vamale, al sistemului contabilității monetare, al supravegherii bancare, al politicii monetare/organizării băncii centrale, precum și în diverse domenii ale statisticii.

Institutul FMI a oferit instruire funcționarilor din Moldova în astfel de domenii cum ar fi: politici financiare și elaborarea programelor financiare, politici externe, operațiuni monetare și valutare, balanța de plăți și statistica financiară publică; de asemenea, funcționarii din Moldova au participat la cursurile și seminarele oferite de Joint Vienna Institute, în astfel de domenii cum ar fi: contabilitatea băncii centrale, analize și politici macroeconomice, cheltuieli publice, administrarea și reforma politicilor fiscale, supravegherea bancară și diverse domenii ale statisticii.

Ultimul program al FMI cu Republica Moldova, finalizat la sfârșitul lunii aprilie 2013, a fost inițiat ca urmare a semnării la data de 14 ianuarie 2010 de către autoritățile Republicii Moldova a Memorandumului cu privire la politicile economice și financiare pentru anii 2010-2012. Acest program s-a derulat pe parcursul ultimilor trei ani (ianuarie 2010 – aprilie 2013) și a îmbinat două mecanisme de finanțare în condiții concesionale [17]:

Mecanismul Extins de Creditare (ECF));

Mecanismul Extins de Finanțare (EFF)) – în condiții neconcesionale.

În cadrul ultimului program de finanțare susținut de FMI, Republica Moldova a beneficiat de 320.0 milioane DST (circa 577.15 milioane dolari SUA), dintre care 225.0 milioane DST au fost recepționate de către Banca Națională a Moldovei și, respectiv, 95.0 milioane DST – de către Ministerul Finanțelor. Debursarea tranșelor a fost condiționată de evaluările programului realizate în cadrul Misiunilor FMI și de atingerea obiectivelor trasate în cadrul Memorandumului cu privire la politicile economice și financiare pentru anii 2010-2012 (Tabelul 2.1).

Tabelul 2.1. Aranjamente financiare cu FMI de care a beneficiat BNM [9, p.167]

Pe parcursul anului 2013, cooperarea BNM cu FMI s-a derulat în contextul vizitei de monitorizare post-program, ca urmare a finalizării programului susținut de FMI, precum și a consultărilor anuale bilaterale în baza Articolului IV al Statutului FMI. Misiunea FMI de monitorizare post-program a Republicii Moldova s-a desfășurat în perioada 18 septembrie – 1octombrie 2013 și a avut ca scop analiza situației economice din Republica Moldova (ceea ce s-a prezentat în paragragul 2.1. al acesteri lucrări), precum și examinarea necesităților de cooperare în vederea elaborării politicilor de asigurare a stabilității macroeconomice în țara noastră [15].

Printre realizările programului pot fi evidențiate: menținerea sub control a inflației, consolidarea nivelului rezervelor internaționale etc. De exemplu, conform datelor publicate de BNM [9] pentru prima dată în istoria Republicii Moldova rata anuală a inflației, măsurată prin indicele prețurilor de consum, s-a încadrat pe durata a patru ani consecutivi în palierul de o singură cifră. În ultimii doi ani inflția s-a situat în aproprierea țintei de 5.0 la sută. Inflația medie anuală a fost în anii 2012 și 2013 de 4.6 la sută.

În perioada 3 – 4 octombrie 2013, reprezentanții FMI și ai Băncii Mondiale au desfășurat în Republica Moldova o misiune preparatorie pentru realizarea ulterioară a Programului de evaluare a sectorului financiar al Republicii Moldova (Financial Sector Assessment Program – FSAP), preconizată pentru începutulanului 2014, ca urmare a solicitării autorităților Republicii Moldova. În cadrul întrevederilor experților FMI și ai Băncii Mondiale cu reprezentant, ii autorităților Republicii Moldova, aufost stabilite domeniile aferente pieței financiare care vor fi supuse evaluării FSAP, printre care pot fi evidențiate supravegherea sectorului financiar, guvernarea corporativă, gestionarea situat, iilor de criză, dezvoltarea pieței de capital. Ultima dată sectorul financiar al Republicii Moldova a fost evaluat în cadrul FSAP în anul 2007 [9, p.114].

În anul 2013, plățile totale aferente deservirii creditelor acordate Băncii Naționale a Moldovei de către FMI au constituit 15.77 milioane DST (echivalentul a 24.06 milioane dolari SUA), dintre care plătțile pentru suma principală a creditului au constituit 14.17 milioane DST (echivalentul a 21.61 milioane dolari SUA), iar plățile pentru dobânzile și comisioanele la credite au constituit 1.60 milioane DST (echivalentul a 2.45 milioane dolari SUA).

În scopul perfect, ionării infrastructurii pieței financiare, pe parcursul anului 2013, Banca Națională a Moldovei a beneficiat de asistentă tehnică din partea Fondului Monetar Internațional în domeniul sistemului de plăți și sistemului de decontare a valorilor mobiliare.

Uniunea Europeană (UE). Integrarea Europeană rămâne obiectivul ireversibil al agendei interne și externe a Republicii Moldova. Cadrul legal de derulare a relațiilor de colaborare cu Uniunea Europeană reprezintă Acordul de Parteneriat și Cooperare dintre Republica Moldova sși Uniunea Europeană.

Către sfârșitul semestrului I, 2013 au fost finalizate negocierile privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (ZLSAC), acesta fiind parte componentă a Acordului de Asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Negocierile s-au desfășurat în VII rundes,i au fost cele mai rapide negocieri purtate de UE cu un stat membru al Parteneriatului Estic [15].

Acordul ZLSAC va apropia economia țării noastre de cea a Uniunii Europene și va contribui la îmbunătățirea semnificativă a accesului reciproc de bunuri și servicii. Acest document va asigura optimizarea cadrului instituțional și legislativ, creșterea competitivității reale a sectoarelor economice, crearea unui climat stabil și previzibil de care vor beneficia mediul de afaceri și consumatorii din Republica Moldova. Totodată, ZLSAC înseamnă nu doar relații comerciale extinse, ci și crearea condițiilor atractive pentru investiții în Republica Moldova [9, p.115].

Pe parcursul anului 2013 Republica Moldova a beneficiat de asistență financiară din partea Uniunii Europene pentru susținere bugetară. Astfel, în luna octombrie Comisia Europeană a transferat în bugetul de stat cea de-a doua tranșă de 11.6 milioane euro în cadrul Programului de sust, inere bugetară aferent reformării sectorul energetic. Programul dat este unul din cele 5 operat, iuni de support bugetar, în valoare de peste 216.0 milioane euro, în curs deimplementare în diferite sectoare ale Republicii Moldova.

Comisia Europeană a alocat integral mijloacele prevăzute de Programul de suport bugetar de stimulare economică a zonelor rurale pentru Republica Moldova, ultima tranșă în valoare de 13.0 milioane euro fiind transferată în luna octombrie. Sprijinul total al UE în cadrul Programului de suport bugetar pentru stimularea economică în regiunile rurale în anii 2010-2014 este de 72.0 milioane euro.

Principalele obiective ale programului sunt [15]:

îmbunătățirea politicilor economice la nivel național și sectorial;

creșterea activităților de business în zonele rurale;

sporirea transparenței, responsabilității și eficient,ei sistemelor de management al finanțelor publice.

De asemenea, în luna noiembrie Comisia Europeană a transferat țării noastre prima tranșă de 15.0 milioane de euro, din cele 60.0 de milioane prognozate pentru reforma justiției [9, p.115].

Grupul Supraveghetorilor Bancari din Europa Centrală și de Est. Pe parcursul anului 2013, în cadrul relațiilor de cooperare cu Grupul Supraveghetorilor Bancari din Europa Centrală și de Est (BSCEE), Banca Națională a Moldovei a participat la cea de-a 26-a Conferință anuală a membrilor Grupului BSCEE. Conferint, a a avut ca obiectiv schimbul de experiență între supraveghetorii bancari din Europa de Sud-Est.

Discuțiile principale au fost axate pe subiecte aferente gestiunii creditelor neperformante, noilor reglementări privind lichiditatea (Basel III), schimbărilor de organizare a supravegherii bancare în cadrul UE.

Totodată, în anul 2013, ca urmare a solicitării de către secretariatul Grupului BSCEE a opiniei membrilor referitor la intent, ia Agenției de Reglementare și Supraveghere Bancară a Turciei de a devein membru al grupului respectiv, Banca Națională a Moldovei a acceptat admiterea acesteia în calitate de membru al Grupului BSCEE.

Una dintre principalele preocupări ale Băncii Naționale a Moldovei rămâne a fi menținerea stabilității financiare. În acest context, Departamentul de Trezorerie al Statelor Unite a oferit asistența tehnică Băncii Naționale a Moldovei în ceea ce prives,te îmbunătățirea mecanismelor de alertare timpurie orientate spre evaluarea riscurilor emergente din cadrul sectorului bancar, din cadrul altor sectoare economice, precum și din exteriorul țării. Aceste studii permit depistarea timpurie a situațiilor de criză și luarea măsurilor necesare pentru soluțonarea acestora [15].

Impactul crizelor financiare recente a confirmat necesitatea de a introduce în practica băncilor centrale a mecanismelor ferme și adecvate pentru identificarea preventivă a factorilor care pot influent, a negativ echilibrele economice. În acest context, pe parcursul anului 2013 Banca Națională a Moldovei a continuat elaborarea și implementarea a noi mecanisme și instrumente în domeniul prevenirii și gestionării situațiilor de criză menite să asigure o monitorizare adecvată a riscurilor și buna funcționare a sectorului bancar.

Astfel, Banca Națională a Moldovei a beneficiat de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale în vederea elaborării unui nou model de stres test (simulare a unor scenario de criză) pentru evaluarea riscului de lichiditate. Acest model va permite cuantificarea riscului de lichiditate pentru fiecare bancă în parte, precum și pentru întreg sectorul bancar.

De asemenea, o atenție sporită este acordată domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, în procesul de dezvoltare a supravegherii bancare (din oficiu și pe teren), Banca Națională a Moldovei a beneficiat de asistență din partea Departamentului de Trezorerie al Statelor Unite (în cadrul celei de-a 4 vizite) în vederea îmbunătățirii mecanismului de control pe teren și ajustării cadrului normativ învigoare aferent prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Asistența oferită a contribuit la perfect, ionarea reglementărilor interne și sporirea eficient, ei procedurilor aplicate în cadrul controlului pe teren în acest domeniu [9, p.119].

Pe parcursul anului 2013, Banca Națională a Moldovei a beneficiat de consultanță din partea unui expert bancar al Comisiei Europene în contextul pregătirii documentației și întreprinderii măsurilor relevante premergătoare obținerii asistenței în cadrul proiectului Twinning. Scopul asistenței a fost elaborarea Fișei Twinning pentru proiectul „Consolidarea capacității Băncii Naționale a Moldovei în domeniul reglementării și supravegherii bancare în contextual implementării cerințelor Acordului Basel II/III.”

Un factor important pentru gestionarea eficientă a finanțelor, îmbunătățirea comportamentelor financiare individuale, precum și pentru asigurarea unei creșteri economice durabile reprezintă nivelul de incluziune financiară a populației. Astfel, educația financiară reprezintă un element cheie în vederea fortificării încrederii consumatorilor în sectorul bancar autohton. Banca Națională a Moldovei este orientată spre susținerea procesului de promovare a educației financiare, participând, în acest sens, pe parcursul anului 2013 la mai multe întruniri și reuniuni.

Una dintre atribut, iile de bază ale Băncii Natționale a Moldovei constă în păstrarea și gestionarea rezervelor valutare ale statului. Pe parcursul anului 2013, BNM a continuat să participe în cadrul programului RAMP (Program de gestiune a rezervelor și consultanță), oferit de Banca Mondială. Acest program s-a axat pe îmbunătățirea cadrului normativ aferent gestionării rezervelor valutare, utilizarea soluțiilor tehnice noi în procesul gestionării eficiente a rezervelor valutare, implementarea alocării strategice a activelor, precum și utilizarea indexării aprofundate și comprehensive la gestionarea portofoliului în dolarul SUA și în euro.

În decembrie 2013, Consiliul de administrație al BNM a aprobat hotărârea privind aderarea Băncii Naționale a Moldovei la Asociația Europeană de Istorie Bancară și Financiară (The European Association for Banking and Financial History), în calitate de membru cu drepturi depline. Asociația Europeană de Istorie Bancară și Financiară promovează gestionarea eficientă a sectorului financiar european care, în consecință, contribuie la asigurarea competitivității internaționale a acestuia și la sporirea stabilității financiare și economice în regiune.

Astfel, aderarea Băncii Naționale a Moldovei în calitate de membră la Asociația Europeană de Istorie Bancară și Financiară va oferi colaboratorilor BNM posibilitatea de familiarizare cu cele mai bune practice europene în domeniul bancar și financiar [9, p.120].

La data de 31 august 2012 autoritățile Republicii Moldova au semnat Memorandumul suplimentar (Anexa 4) care completează și actualizează Memorandumurile cu privire la politicile economice și financiare (MEFP) semnate de autoritățile Republicii Moldova la 14 ianuarie 2010, 30 iunie 2010, 24 martie 2011, 27 iunie 2011 și 12 ianuarie 2012.

Acest Memorandum suplimentar include:

Evoluții macroeconomice și perspective;

Cadrul revizuit de politici pentru anii 2012-2013 privind:

Politica bugetar-fiscală,

Politicile monetară și valutară,

Politica din sectorul financiar,

Reformele structural,

Monitorizarea programului.

2.2. Analiza principalelor evoluții și tendințe economice ale Republicii Moldova pe baza datelor Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale

Moldova are o economie mică și deschisă, cu dezechilibre structurale mari. În ultimii ani, aceasta a fost determinată, în principal, de către migrație și remitențe care au alimentat consumul, au combătut sărăcia și au atenuat presiunile pe piața forței de muncă. Pe de altă parte, acestea au asigurat "zona de confort" a factorilor de decizie și nu au oferit stimulentele adecvate pentru a orienta economia spre creșterea durabilă. Climatul de afaceri a rămas slab dezvoltat, creditele bancare – puține, iar investițiile – limitate. În consecință, un motor al economiei moldovenești (consumul finanțat din remitențe) a funcționat bine, iar celălalt motor (exporturile susținute de investiții) a fost aproape nefuncțional. Acestea din urmă, au adus țara într-o „capcană politică”, ceea ce a împiedicat competitivitatea externă a exportatorilor și a intensificat dezechilibrele de cont curent la niveluri nesustenabile.

Analizând „Raportul stării Republicii Moldova pentru anul 2013” [10] și date statistice prezentate din partea Băncii Naționale a Moldovei [15], Biroului Național de Statistică [16], cât și datele din rapoartele instituțiilor financiare internaționale al Fondului Monetar Internațional [17]., Băncii Mondiale [20] autorul proiectului dat prezintă în materialul ilustrat de mai jos o analiză ale principalelor evoluții și tendințe economice ale Republicii Moldova.

Conform acestor estimări putem concluziona că, cu părere de rău, Moldova înregistrează una dintre cele mai mici valori ale PIB-lui pe cap de locuitor în țările CSI și cea mai mică valoare a PIB-lui în Europa (Figura 2.1).

Fig. 2.1. PIB-ul pe cap de locuitor, media în perioada anilor 2005-2012, paritatea puterii de cumpărare, USD [10]

Astfel, chiar dacă PIB-ul Republicii Moldova pe cap de locuitor va crește cu 50% mai rapid decât valoarea mediană din țările ECE, acesta va ajunge la nivelurile din ECE peste aproximativ 30 de ani. Această perioadă de egalizare poate fi mai lungă sau mai scurtă, în funcție de calitatea politicilor publice și de capacitatea economiei moldovenești de a face față concurenței ascendente a factorilor de producție (ISD, forța de muncă) în regiune. În orice caz, acesta este un indicator plauzibil al diferenței de dezvoltare economică între Republica Moldova și vecinii săi [10].

Conform părerii autorilor raportului menționat de mai sus: „În pofida creșterii robuste în perioada anilor 2010-2011 (care a cumulat aproximativ 14%), economia Moldovei a “plutit” sub nivelul său potențial, înainte de a se “scufunda” din nou în recesiune în anul 2012, cu o reducere de 0,8% a PIB-ului real”.

Întradevăr, această volatilitate puternică a fost determinată de o combinație de factori: situația economică dificilă din regiune, condițiile meteorologice nefavorabile și incertitudinea politică internă. Astfel, economia moldovenească are nevoie de o creștere economică robustă, nu numai pentru a ajunge la valorile mediane înregistrate în alte țări din ECE, dar și pentru a fi în stare să valorifice potențialul său (Figura 2.2).

Fig. 2.2. Discrepanța între PIB-ul actual și cel potențial, prețuri constante (2000 = 100%), logaritmi naturali [10, p.25].

Performanța slabă a economiei moldovenești în raport cu nivelul său potențial în ultimii ani, este, probabil, cea mai elocventă caracteristică ce denotă deficiențele modelului său de creștere. Acest decalaj de productivitate a fost determinat, în principal, de numărul mare al populației apte de muncă, dar fără loc de muncă. În ultimii ani, rata de ocupare s-a diminuat de la 54,8% în 2000 la 38,4% în 2012.

Cel mai mare impact a fost resimțit în mediul rural, unde rata de ocupare aproape că s-a înjumătățit, din cauza declinului continuu din sectorul agricol: ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută totală s-a redus treptat de la 29% în 2000 la numai 13,1% în 2012. Acesta a fost condiționat și de emigrarea masivă a persoanelor apte de muncă, precum și de salariile de reservă înalte din cauza fluxului tot mai mare de remitențe.

Reducerea ratei de ocupare a forței de muncă a avut loc în paralel cu o activitate de investiții foarte redusă: totalul investițiilor pe cap de locuitor este printre cele mai mici din regiune, iar contribuția pozitivă la creșterea economică din consumul de bunuri de investiții a fost sistematic umbrită de contribuția negativă a deficitului comercial Prin urmare, creșterea economică nu a generat locuri de muncă, fiind alimentată mai mult de factorii externi (remitențe), decât de cei interni (investiții, muncă sau inovații tehnologice) (Figura 2.3).

Fig. 2.3. Structura PIB-ului, metoda cheltuielilor, prețuri constante (2005 = 100%),

mlrd. lei [10, p.26].

Creșterea dezechilibrelor comerciale confirmă modelul de creștere deficient urmat de economia Republicii Moldova și este un simptom al climatului de afaceri precar și gradul scăzut de competitivitate a exporturilor. Exporturile Moldovei de bunuri și servicii în ultimii ani au reprezentat aproximativ 35%-40% din PIB, adică mai mult decât în Tadjikistan (30%) sau Armenia (20%), dar mult mai puțin decât în Letonia (45%), Ucraina (47%), Republica Kârgâzstan (52%), Bulgaria (59%) sau Lituania (61%) [10, p.26].

Pe lângă faptul că au scăzut, exporturile moldovenești sunt extrem de concentrate, atât din punct de vedere al acoperirii geografice, cât și al structurii produselor: mai mult de jumătate din exporturile de bunuri sunt îndreptate numai în trei țări (Rusia, România și Italia), iar o treime sunt reprezentate de fructe și legume, îmbrăcăminte și băuturi. Întrucât concentrația mare a exporturilor în funcție de destinații poate fi explicată prin proximitatea geografică, lipsa barierelor lingvistice și legăturile istorice (modelul de gravitație comercială), concentrația de produse exportate relevă constrângeri structurale semnificative.

Este important faptul că aceste constrângeri sunt mai degrabă de origine internă, decât externă, deoarece Republica Moldova poate exporta fără taxe aproape toate produsele în UE în cadrul preferințelor comerciale autonome și în CSI, în conformitate cu acordurile bilaterale de liber schimb.

Astfel, barierele comerciale netarifare interne constituie o mare problemă, care este legată în primul rând de nivelul inferior al infrastructurii rutiere și al infrastructurii calității. Mai mult decât atât, este dificil de a exporta, atunci când nivelul de dezvoltare economică este scăzut, ceea ce înseamnă că performanța slabă de export a producătorilor din Moldova este pur și simplu rezultatul unei economii slab dezvoltate. Conform datelor publicate de către FMI și Banca Mondială s-a calculat și s-a creat corelația dintre ponderea exporturilor în PIB și PIB-ul pe cap de locuitor Figura 2.4.

Competitivitatea producătorilor locali este, de asemenea, subminată de accesul redus la credite. Ponderea creditelor bancare în PIB este una dintre cele mai scăzute din regiune, care se explică în primul rând prin factorii asociați cu oferta (de exemplu, aversiunea puternică a băncilor față de risc, ca urmare a aplicării ineficiente și limitării drepturilor creditorilor, asimetria informațională și incertitudinea macroeconomică persistentă).

Fig. 2.4. Corelația dintre ponderea exporturilor în PIB și PIB-ul pe cap de locuitor, USD, media pentru anii 2005-2011 [10, p.27].

Aceste constrângeri de lichiditate nu permit companiilor să modernizeze echipamentul sau să perfecționeze ciclul de producție, ceea ce rezultă în industrii și exporturi cu valoare adăugată redusă și volatile: ponderea produselor avansate tehnologic în totalul exporturilor moldovenești este de numai 5% și constituie cel mai mic nivel din UE și unul dintre cele mai mici nivele din țările CSI după calculele BM (Figura 2.5).

Fig. 2.5. Creditul intern oferit de sectorul bancar (% din PIB), media pentru 2005-2011

[10, p.27].

Povara instituțiilor slabe, accesul redus la finanțare și accesul limitat la piețele externe au fost resimțite în primul rând de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Pe măsură ce continuau să aspire la investiții, IMM-urile au avut o performanță foarte scăzută în comparație cu întreprinderile mari. Deși reprezintă aproximativ 98% din numărul total de companii, IMM-urile angajează doar 58% din totalul forței de muncă, ceea ce este mult mai puțin în comparație cu alte țări europene (~65%-70% în perioada anilor 2005-2011) [10, p.28].

Mai mult decât atât, profiturile totale acumulate de către IMM-uri în perioada anilor 2005-2012 au reprezentat, în medie, doar 60% din profiturile realizate de întreprinderile mari. Implicațiile sectorului slab dezvoltat al IMM-urilor asupra economiei moldovenești sunt caracterizate prin două aspect:

se generează stimulente pentru mulți întreprinzători mici de a practica activități informale, în principal din motive de evaziune fiscal;

se limitează concurența în diverse sectoare economice care, la rândul său, subminează stimulentele pentru inovații.

Drept rezultat, factorii de producție, în afară de faptul că sunt limitați, ei sunt utilizați ineficient pe termen scurt și irosiți pe termen lung. Ponderea mare a economiei naționale, în care nu se aplică procedurile de impozitare și contabilitate formală, împreună cu costurile de oportunitate asociate cu utilizarea ineficientă a resurselor, explică încă o dată decalajul mare de productivitate înregistrat în ultimii ani.

Acest potențial imens și nevalorificat al economiei moldovenești este cea mai importantă repercusiune a problemelor sale structurale: instituții slabe, incertitudinea politică și infrastructura slab dezvoltată.

Un alt factor determinant important este implicarea excesivă a statului în economie: în ultimii ani, ponderea cheltuielilor publice totale în PIB se situa la aproximativ 40%. Acest fapt are cel puțin două consecințe majore.

În primul rând, este un factor suplimentar care induce ineficiență în alocarea resurselor existente, în principal prin sistemul extins de întreprinderi de stat, care au, de obicei, performanțe mai mici în comparație cu întreprinderile private, conform datelor publicate de BM.

În al doilea rând, elimină investițiile private, datorită presiunii fiscale necesare pentru a finanța sectorul public extins, ceea ce se reflectă în ponderea relativ mare a veniturilor publice în PIB (Figura 2.6).

Fig. 2.6. Totalul veniturilor și cheltuielilor publice, media pentru anii 2005-2012,

ponderea în PIB, % [17]

Sectorul IMM-urilor slab dezvoltat și întreprinderile de stat mari explică rigiditatea relativă a economiei Moldovei și, prin urmare, subminează capacitatea sa de a se adapta rapid la diverse șocuri externe. Considerăm că efectele fluctuațiilor cererii externe, condițiile comerciale sau investițiile străine directe nu sunt triviale pentru Republica Moldova, deoarece conform calculelor BM [20] – economia Moldovei este una din cele mai deschise economii din regiune (Figura 2.7) și, prin urmare, este foarte expusă la condițiile economice globale.

Într-adevăr, estimările empirice confirmă gradul mare de expunere a economiei Republicii Moldova la șocurile din PIB-ul principalilor săi parteneri comerciali (UE și Rusia), care se estimează că vor dura doi ani și chiar mai mult. Prin urmare, Republica Moldova nu a rămas imună la dificultățile economice cu care se confruntă UE și CSI, care s-au agravat în anul 2012, principalele canale de transmitere fiind reducerea investițiilor străine directe și a exporturilor cu 43,3% și, respectiv, 2,2%, și o încetinire a creșterii remitențelor [20].

Fig. 2.7. Ponderea comerțului extern în PIB, media pentru anii 2005-2011, % [20]

Această expunere la șocurile externe agravează problema deficitului de cont curent, care ar putea avea repercusiuni puternice pe termen lung, dacă nu va fi creată o sursă de finanțare durabilă. În mod obișnuit, deficitele de cont curent sunt compensate de conturile de capital și conturile financiare, aceste surse ar putea proveni din investiții de portofoliu și investiții străine directe. În plus, acestea ar putea fi atenuate printr-o rată mai mare a economiilor naționale, care în Republica Moldova este în prezent una dintre cele mai mici din regiune.

Ca rezultat, Moldova cheltuiește mult mai mult peste hotare, în comparație cu veniturile pe care le primește din străinătate, ceea ce contribuie la faptul că deficitul de cont curent este unul dintre cele mai mari față de alte țări din CSI – așa afirmare a redat-o FMI (Figura 2.8) [10, p.30]

Fig. 2.8. Ponderea deficitului de cont curent în PIB, media pentru anii 2005-2012, % [10, p.30]

Concluzionând, putem afirma că în pofida creșterii robuste atestate în economia Moldovei în ultimii ani, aceasta a rămas sub nivelul său potențial. Principalele constrângeri sunt legate de toate componentele cheie ale economiei naționale: capitalul și forța de muncă sunt insuficiente, iar eficiența alocării acestora este slabă. În vederea valorificării potențialului economic inactiv, este necesar de a aborda fiecare din aceste componente prin măsuri verticale și orizontale de politici.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Din momentul proclamării suveranității și declarării independenței Republica Moldova s-a confruntat cu necesitatea revizuirii radicale a structurii și direcționării activității sale comerciale externe, să se debranșeze de vestigiile economiei de planificare și să-și facă drum spre economia de piață. O parte considerabilă din sectoarele industriale de perspectivă, care prezentau o pondere esențială în dezvoltarea economică a țării noastre, a fost pierdută – ca urmare a dezintegrării economice.

Aderarea Republicii Moldova în calitate de membru la instituțiile financiare internaționale oferă țării noastre posibilitatea de familiarizare cu cele mai bune practici europene în domeniul economic, fiind că una dintre principalele preocupări ale Băncii Naționale a Moldovei rămâne a fi menținerea stabilității financiare.

Impactul crizelor financiare recente a confirmat necesitatea de a introduce în practica băncilor centrale a mecanismelor ferme și adecvate pentru identificarea preventivă a factorilor care pot influența negativ echilibrele economice. În acest context, pe parcursul ultimilor ani Banca Națională a Moldovei continuă să elaboreze și implementeze noi mecanisme și instrumente în domeniul prevenirii și gestionării situațiilor de criză financiară menite să asigure o monitorizare adecvată a riscurilor și buna funcționare a economiei țării.

Astfel, autoritățile Republicii Moldova cât și Banca Națională au beneficiat de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale, Mondului Monetar Internațional, Băncii Europene de Reconstrucții și Dezvoltare și altor instituții financiare externe, ceea ce este benefic pentru dezvoltarea competitivă a țării noastre.

Sarcinile principale ale Republicii Moldova în condițiile actuale legate de urmările crizei economice mondiale cuprind efectuarea unor schimbări radicale de structură, stabilirea echilibrului financiar și relansarea economică, ceea ce constituie dezideratele de bază ale unor realizări importante social-economice.

Aspectul caracteristic general al economiei mondiale contemporane constă în faptul că, deși factorii interni rămân decisivi, performanța unei economii naționale depinde într-o mare măsură de promovarea relațiilor economice internaționale, de participarea la circuitul economic mondial. Relațiile economice internaționale sunt interdependențe economice între statele lumii care există din cele mai îndepărtate timpuri, parcurgând până acum un proces continuu și contradictoriu.

Colaborarea Republicii Moldova cu instituțiile financiare internaționale începând cu anul proclamării independenței, 1992, a pus începutul unei noi etape în care țara noastră a fost și este încă „elev”, acumulând experiență în domeniul economic din partea țărilor avansate devenind partener, dar și, din păcate debitor, acumulând datorii publice mari.

Una dintre problemele-cheie ale dezvoltării social-economice a țării este reducerea justificată ale acestor datorii și menținerea acestora la un nivel admisibil.

Datoriile publice apar după anumite situații extreme:

Războaie;

Inundații;

ani secetoși;

prăbușirea sistemelor economice;

crizele politice în societate.

Datoriile de stat pot fi justificate în anumite condiții, însă ele pot apărea și ca o consecință a unor decizii economice neadecvate situațiilor create, mai ales atunci când creditele primite din partea instituțiilor financiare internaționale sunt îndreptate nu pentru investiții, ci pentru consum.

Prosperarea Moldovei poate fi incompletă dacă procesul de tranziție nu va fi acompaniat de o creștere economică stabilă, de o îmbunătățire considerabilă a bunăstării populației, de onorarea tuturor obligațiilor ce stau în fața unui stat modern și a unei societăți civilizate.

Lipsa de mijloace financiare creează multe dificultăți în funcționarea normală a statului. Datoria publică a devenit un fenomen caracteristic al lumii contemporane. O datorie publică cronică de proporții poate provoca creșterea ratei inflației, criza valutară, dificultăți la finanțarea deficitului bugetar și alte fenomene nedorite ce influențează negativ procesul de stabilizare macroeconomică și, respectiv, progresul economic. Acest fapt a fost cercetat pe parcursul anilor de economiști clasici și contemporani.

Datoria de stat este un „medicament” cu care societatea se poate trata sau se poate intoxica. Republica Moldova, fiind o țară fără experiență suficientă în acest domeniu, pe parcursul ultimilor 15-20 de ani a acceptat datorii publice în situații când trebuia să le respingă și invers, a respins astfel de datorii când trebuia să le accepte.

În acest context, pentru Republica Moldova abordările științifico-practice ale datoriei de stat sunt mai mult decât stringente. Reducerea datoriei de stat a Republicii Moldova va contribui la creșterea economică, majorarea salariilor, creșterea achizițiilor guvernamentale. În consecință și salariile majore, și achizițiile guvernamentale contribuie exponențial la creșterea PIB. Problema rămâne actuală și după ce Republica Moldova va reuși să se elibereze de datoria de stat. Autoritățile ar trebui să fie „dotate” cu politici economice orientate spre acceptarea sau respingerea datoriei de stat.

BIBLIOGRAFIE

Bran P. Relațiile financiare și monetare internaționale. București: Editura Economică, 1995. 528 p.

Bran P., Costică I. Economica activității financiare și monetare internaționale. București: Editura Economică, 2003. 567 p.

Brezeanu P. Relații valutare și tehnici financiare internaționale. București: Editura Fundației „România de mâine”, 1998. 175 p.

Caraganciu A., Iliadi Gh., Luchian I. Cugetări asupra fenomenului de introducere masivă a valutei străine în Republica Moldova. Chișinău: ASEM, 2004. 180 p.

Caraganciu A., ș.a. Remitenți și remitențe în contextul creșterii economice. Chișinău: 2006. 170 p.

Legea privind reglementarea valutară, nr.62–XVI din 21.03.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 18.07.2008, nr.127-130

Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239-XVI din 13.11.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 09.12.2008, nr.132-102

Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 06.08.1995, nr.87-120

Raport anual al BNM, 2013

chromeextension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/http://www.bnm.md/files/index_27767.pdf (vizualizat 15.05.2014)

Raport privind starea țării pentru anul 2013 http://expertgrup.org/ro/biblioteca/item/download/1038_e4e16903a6b4b506f93955ec9539cff4 (vizualizat 16.05.2014)

Raport anual al FMI, 2012

chromeextension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/http://www.imf.md/press/SR_cr12288.pdf (vizualizat 17.05.2014)

Regulament privind asigurarea transparenței în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor Băncii Naționale a Moldovei, nr. 230 din 18.11.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 29.11.2010, nr.87-120 (cu modificări și completări)

http://www.bacee.hu/, Asociația băncilor din Europa Centrală și de Est

http://www.bnm.md/, Banca Națională a Moldovei

http://www.statistica.md/, Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

http://www.imf.md/press/resrep/resrep-030909.html/, Fondul Monetar Internațional-Reprezentanță permanentă în Republica Moldova

http://maia.gov.md/, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Moldova

http://www.moldova.md/, Pagina oficială a Moldovei

http://www.worldbank.org/, The World Bank

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C8%9Biile_externe_ale_Republicii_Moldova