Rolul Evenimentelor In Promovarea Turismului Vinicol

ROLUL EVENIMENTELOR ÎN PROMOVAREA TURISMULUI VINICOL

INTRODUCERE

Obiectivele. Teza de licență are drept obiectiv evaluarea competențelor absolvenților de a efectua cercetări, de a aplica cunoștințe teoretice în procesul de elaborare a unor soluții practice specifice domeniului de formare profesională sau de realizare a studiului de caz, de a redacta un material unitar care să cuprindă observații și concluzii proprii. După cum in ultimii ani turismul capătă amploare, turismul vinicol nu este nici el o excepție. În Republica Moldova și in România turismul vinicol in ultimii ani a inregistrat o crestere considerabilă, iar obiectivul meu este să analizez bine ceea ce deja sa facut ăn acest sens dar și să propun noi idei, noi propuneri de organizare a evenimentelor cu scopul de o dezvoltare continuă a acestui gen de turism și sa ne apropiem de statele cu cele mai mari tradiții in viticultură cum ar fi: Franța, Italia ș.a. Un alt obiectiv este efectuarea unui studiu comparativ intre turismul vinicol din Republica Moldova și România utilizînd datele statistice din ultimii ani dar și progresul acestora.

Importanța și actualitatea temei investigate.Turismul vinicol este în creștere în ultimii ani, iar importanța sa pentru economia țării crește de la an la an atăt in România cît și in Republica Moldova. Cricova, Mileștii Mici și Purcari sunt principalele destinații turistice din Moldova. În fiecare an, zeci de mii de turiști sosesc în Moldova, pentru a face cunostinta cu legendarele beciuri de vin. Beciurile din Cricova, Mileștii Mici și Purcari au o semnificație deosebită în dezvoltarea turismului în Moldova. In scopul promovarii turismului vitivinicol, anual se petrec expoziții internationale. Еxpozitia internationala specializata anuala "ExpoVin Moldova" este unul dintre evenimentele cele mai semnificative în agenda ramurii vinicole din Moldova. Istoria expoziției "ExpoVin Moldova" descinde catre 1992, an în care un grup de entuziasti din nou-aparuta companie "Poliproiect" S. A. a decis să se consacre activității expoziționale. Piatra de încercare pe acest făgaș a fost expoziția producției vinicole "Wine International’ 92", care, în ultimă instanță, a și determinat soarta de mai departe a companiei. Ceva mai târziu expotiția purta denumirea "Vinmoldova". Anul marcat o cotitură serioasă în organizarea tradițională a expoziției. Ea a intrat intr-o noua faza de dezvoltare, primind și o alta denumire – ExpoVin Moldova.

De cealalta parte, România, alaturi de tari precum: Franta, Italia, Germania, Spania ar putea fi deasemenea numita ,,țara de origine a viței de vie" in Europa. Viticultura in Romania au fost și ramîne o ocupație de seama a locuitorilor acestor meleaguri. În acest sens, țara a fost favorizata de poziția sa geografica favorabilă din Sud-Estul Europei, în apropiere de Marea Neagra, precum și de specificitatea solurilor și a climei foarte bune pentru acest gen de ocupație. Pivnitele Rhein si Urlateanu dar și alte locații vinicole adună mii de turiști în fiecare lună, iar România este plasată în primele zece țări viticole ale lumii și acest lucru nu este de mirare avînd in vedere că cultura viței de vie poate fi practicată, în Romînia, pe aproape intreg teritoriul țării.

Scopul. Teza de licenta reprezintă o activitate prevăzută în curriculumul specialității‚ care are scopul de a forma abilități de cercetare teoretică și practică‚ de aprofundare într-un anumit domeniu al viitoarei specialități în scopul realizării unui studiu consecutiv și finit al unei probleme actuale și importante pentru formarea profesională a studentului. În cazul dat urmeaza să reflecte problemele de cel mai mare interes teoretic și practic din domeniul turismului vitivinicol, în acest mod solicitand autorului valorificarea cunoștințelor acumulate și posibilitatea de a realiza aplicarea lor practică.

Obiectele investigației le-au constituit beciurile subterane de vinuri din țara noastra și din România, practici și forme de turism vitivinicol.

Metodologia cercetării este studierea surselor bibliografice conform temei alese. Analizînd literature am selectat informațiile care să le înscriu în tema de cercetare și sa le structurez logic.

Structura tezei. Teza cuprinde introducere, 3 capitole, concluzii, bibliografie și anexe.

În capitolul I, turismul viti-vinicol :Aspecte generale, scurt istoric, dar de asemenea mai sunt incluse particularitatile turismului viti-vinicol , cultura și arata vinului si este descrisa evolutioa pe parcursul anilor al acestui domeniu în Republica Moldova și România, dar și evenimentele ce au avut loc în scopul atragetrii turistilor autohtoni dar și străini..

În capitolul II , este realizată o analiză comparativă turismului viti-vinicol al Republicii Moldova cu cel al României. Este cercetat gradul de integrare a turismului viti-vinicol din Republica Moldova și României în circuitele turistice internaționale, analizând: oferta turistica; cadrul legislativ necesar dezvoltării unui turism competitiv; creșterea calității serviciilor prestate; pregătirea profesională a forței de muncă care activează în domeniul turismului; precum și politica de prețuri existentă pe piața turistică a Republicii Moldova. De asemenea, se analizează rolul evenimentelor in promovarea turismului vinicol din Republica Moldova și România.

În capitolul III, este analizat turismul viti-vinicol in Republica Moldova- și România, bune practici de promovare a acestuia, dar și se dau propuneri de organizare a evenimentelor pentru promovarea turismului vinicol in Republica Moldova.

CAPITOLUL I: ASPECTE TEORETICE ASUPRA TURISMULUI VINICOL

1.1 Turismul vinicol – concepte și definiții și scurt istoric

Definiția turismului vinicol:

Turism vitivinicol – reprezinta o formă de turism orientată spre vizitarea agenților economici care activează în domeniul vinicol și a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor viti-vinicole cu cunoașterea mediului rural, stilului de viață și activităților culturale locale Indiferent de nume(vinicol, viticol, vitivinicol, oenoturism), putem afirma cert un lucru – oenoturismul reprezintă o cale nouă pentru relaxare, destinată celor care caută ineditul, care își doresc „altceva”.

Încă din epoca antică, din epoca miturilor și legendelor a ajuns până astăzi maxima latină, devenită arhicunoscută, In vino veritas (În vin există adevărul). Cultul viței de vie și al vinului era îndeosebi dezvoltat în bazinul Mării Mediterane și Negre, unde se regăsesc asemenea divinități ca Dionysos la grecii antici, Bacchus la romanii antici, iar la traco-geți se presupune că era Sabazios. Și nu e de mirare că, o dată cu accelerarea turismului secolului XX, a apărut un alt cult – cel al turismului „vinului”. De ce îl numim turismul „vinului”? Deoarece această formă de turism cuprinde și viticultura (cultivarea viței de vie), și vinificația (procesul de producere a vinului), și oenologia (studiul vinurilor și produselor vinicole) – ramuri și științe care sunt reciproc complimentare.

Viticultura dispune de areale bine delimitate, iar în cadrul acestora, de areale în interiorul cărora se pot produce vinuri cu drept de origine controlată. Unitățile de habitat viticol din România sunt:

Regiunea viticolă este un habitat de mare întindere care, de regulă, coincide cu provincia istorică. Ea prezintă unele caracteristici comune în ceea ce privește condițiile ecologice, sortimentul de soiuri, gama de vinuri care se pot obține.

Podgoria este unitatea viticolă al cărui areal întrunește caracteristici comune privind climatul și ansamblul de microclimate, de regulă tipurile de sol, soiurile cultivate, tehnologiile de cultură și de vinificare. Podgoria dispune de îndelungată tradiție, iar vinurile obținute într-o anumită podgorie se bucură de reputație.

Centrul viticol cuprinde un areal mai restrâns și de obicei mai concentrat. Unitatea climă-sol, tehnologia în cadrul centrului viticol este și mai bine pusă in evidență. Ca regulă, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv.

Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai mică unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin.

Scurt istoric a turismului vinicol pe plan international

Primul traseu oficial de vin a fost "deschis", în Germania pe data de 19 octombrie 1935. Scopul său a fost de a atrage amatorii de vin german în unele sate din regiunea Rheinhessen și Palatinat pentru a cumpăra vinurile local.

Dezvoltarea turismului vinicol continuă cu regiunea franceză Alsacia, care în 1953 a fost creat primul traseu de vin in Franta.

"Efectuarea vinului bun este o deprindere. Crearea unui vin de calitate este o artă,"aceste cuvinte aparțin lui Robert Mondavi, pionier a turismului vininicol, antreprenor american născut în Italia,cunoscut în primul rînd pentru că a deschis o fabrică de vin cu degustare la marginea San Francisco (Highway 29 ) în 1966.

Dar să revenim la Moldova, o țară cu tradiții din strămoși în vinificație. Deși din cele mai vechi timpuri se cunoaște că Burebista Dacian a impus pe geți să taie vița de vie și să trăiască fără creșterea consumului de vin, iar în epoca modernă (a. 1985) a suferit un declin puternic la decretul de combaterea alcoolismului in URSS,apoi producția de vin a avut o dezvoltare importantă: de la vase de lut în butoaie de stejar si rezervoare metalice,- la metodele clasice de producție, de la gospodărie la biserică și vinării.

Acest lucru oferă o ocazie superbă de a gusta și de a te bucura de vin bun din Moldova, o țară care a fost predestinată după poziția de pe hartă de contur, să producă un must de struguri. Și gustul și aroma potrivite atât de strîns a vinurilor locale amintește de cuvintele scriitorului scoțian Robert Stevenson "Vinul este poezia imbuteliată."

În Canada se fabrica vin de mai bine de 150 de ani, iar incepînd cu ultima perioada a sec XX podgoriile de aici reprezinta si o atractie turistică.

Înainte de 1974, în Ontario de exemplu, podgoriile Bright si Barnes (1873-1988) erau singurele care ofereau posibilitatea vizitării lor și care puneau la dispozitie săli de degustare, acest lucru fiind foarte rar desigur. Între anii 1990 și 1995 însă, datorită creșterii remarcabile a turismului vinicol, pe de-o parte, numarul locurilor de muncă în acest domeniu s-a triplat, turismul viticol fiind considerat o bună afacere. Iar mai apoi acest gen de turism a inregistrat o creștere considerabilă la care nu se aștepta nimeni și in present putem afirma că este unul dintre cele mai practicate genuri de turism în statele cu potențial vinicol, așa cum este și Republica Moldova și România.

1.2 Rolul turismului vinicol pe plan international

În zilele noastre, industria viti-vinicolă mondială încadrează două categorii de țări producătoare de vin: noi producători și producători tradiționali. Cei mai mari din producătorii tradiționali sunt: Franța, Italia și Spania. Republica Moldova și nici România nu se compară cu acești producători, însă conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului, Moldova se consideră unul din producătorii tradiționali care se situează printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume și pe locul 12 – după volumul de producție. Aceasta permite totuși țării noastre să se plaseze pe plan internațional ca țară vinificatore de importanță sporită.Iar România este de ani buni printer producătorii tradiționali majori și se apropie chiar și de cei mai mari producători internaționali.

Cu siguranță mai avem mult pînă ca să ne putem compara cu cei mai mari producatori ai vinului ai lumii, dar cu singuranță avem ce învăța de la ei. Pentru a face o comparație între cei mai mari vinificatori ai lumii în continuare voi da o succintă caracteristică a ceșor mai dezvoltate țări în ceea ce ține de viticultură..

FRANȚA

Încă din cele mai vechi timpuri Franța este cunoscută drept țară vinificatoare, și a devenit celebră în întreaga lume pentru vinurile sale. Ele constituie o componentă esențială în atractivitatea țării prin diversitatea, calitatea ți savoarea lor. Ele pot fi degustate în toate circumstanțele, simbolizând arta de a trăi în mod francez.

Vinul și gastronomia constituie o motivație forte pentru a vizita o destinație. În Franța, fiecare al treilea vizitator încearcă spontan vinul și gastronomia printre motivațiile alese pentru sejur.

Turiștii francezi și străini se reunesc în același mod ca amatori de vin: dacă francezii sunt in majoritate la vizitarea vinăriilor, cu totalul de 43%, germanii sunt următorii cu 39% de vizite, după care urmează belgii cu 27% și britanicii cu 21%.

Cercetările în domeniu diferențiază trei profiluri de clientelă:

Pasionați, pentru care vinăriile sunt principalul criteriu de alegere a destinației de vacanță;

Amatori, care nu ar ezita de a se opri în traseul său pentru a vizita o vinărie, sau a cumpăra de la productor;

Cei care descoperind cultura, găsesc – în sens larg – via și vinul, gastronomia, patrimoniul, diversitatea peisajelor.

Vizita vinăriilor este forma de turism cea mai caracteristică pentru întreprinderile viti-vinicole. Pe lângă vizita domeniului, se propune degustarea și vânzarea produselor vinicole. Mai mult de 5000 de vinării, domenii și castele cu proprietăți viticole sunt deschise publicului, potrivit unui recensământ realizat în 8 regiuni viti-vinicole.

Itinerarele viti-vinicole: profesionaliștii din domeniul turismului și cei din domeniul vinificației s-au reunit pentru a primi mai bine clienții săi. Eu au elaborat hărți de calitate care prezintă toți profesionaliștii primitori de public. Integrarea în rețea a vinăriilor și domeniilor viti-vinicole permite descoperirea lor liberă sau organizată. Itinerarele viti-vinicole au diferite forme ce se adresează tuturor tipurilor de consumatori. Cea mai clasică și cea mai veche forma este parcurgerea unei rute a vinului cu mașina. Mai există și altele: primblări parcurse pe jos, dacă distanța permite; primblări ecvestre, ciclism sau cu trenul turistic special destinat. Această descoperire a turismului s-a făcut simțită și sub alte forme, propunând „Case de vin” pentru a prezenta mai bine producția locală. Școlile și instituțiile vinicole oferă formule de descoperire a vinurilor cel mai des întâlnite în locurile de prestigiu, situate pe domenii.

În sfârșit, muzeele, sărbătorile și festivalurile mărturisesc cultura vinului care în Franța este o artă de a trăi. Vinul este un univers, atât cât el este destinat să pună în evidență istoria, patrimoniul și peisajele Franței, care oferă o mie și una de plăceri a descoperi.

Toate activitățile sunt propuse, în circuit sau individual, în oferte comerciale de sejur propuse de specialiștii din domeniul turismului și vinificației, pe care Franța le reunește pentru a le face mai bine cunoscute.

ITALIA

La o primă vedere, lumea vinurilor italiene te copleșește prin complexitate: mii de producători, mii de soiuri de struguri, mii de denumiri. Ca să o înțelegi, trebuie să abandonezi perspectiva de ansamblu și să te pierzi în amănunte. Acumulezi informația pahar cu pahar.

Institutul Italian de Comerț Exterior (ICE), în colaborare cu Regiunea Abruzzo și Agenția Regională pentru Servicii de Dezvoltare a Sectorului Agricol din Abruzzo (ARSSA), a organizat un tur educațional în această regiune din centrul Italiei.

Regiunea Abruzzo, aflată pe coasta de est a Italiei, se întinde pe o suprafață de 11.000 de km2, împărțiți radical între mare și munte: în aproximativ o jumătate de oră se poate ajunge de pe coastă, care are o lungime de 150 de km, în regiunea muntoasă, aflată înspre interiorul peninsulei. Această trecere rapidă între mare și munte, care presupune diferențe sensibile de climat și sol, face ca produsele zonei sa fie extrem de diverse.

Necesitatea orientării către noi piețe de desfacere i-a făcut pe producătorii locali să se asocieze în organisme care să îi ajute să-și facă cunoscută identitatea regiunii. Unul dintre aceste organisme este Enoteca Regionala din Abruzzo.

150 de producători – 500 de vinuri – Această enotecă s-a constituit prin asocierea a peste 150 de producători de vin din regiune, cu scopul de a promova vinurile zonei. Localizată în micul orășel Ortona, la aproape 30 de kilometri de principalul centru urban al provinciei – Pescara, enoteca organizează periodic tururi pentru ziariști sau pentru pasionați, degustări sau alte evenimente de promovare.

În acest moment, în enotecă sunt prezentate peste 500 de etichete de vin. Tuturor producătorilor din Abruzzo li se oferă șanse egale pentru a își expune vinurile, însă pentru ca un vin să fie admis, el trebuie să satisfacă criterii stricte de calitate. Un comitet special are misiunea de a decide daca un vin îndeplinește aceste condiții.

Enoteca este găzduită de Palatul Corvo (secolul al XVII-lea), iar vinurile sunt etalate într-o expoziție permanentă în încăperile de la parterul clădirii. Oricine este interesat, poate participa la o degustare în atmosfera degajată a wine-bar-ului, sub îndrumarea unui sommelier. Cramele viti-vinicole italiene sunt deschise oricând publicului și dispun de condiții de primire a turiștilor. Programele excursiilor sunt diverse și pot fi organizate de agenții de turism sau turiștii vin de sine stătător la crame pentru a savura vinurile din Abruzzo. Cele mai cunoscute și răspândite soiuri de struguri din această provincie din centrul Italiei sunt Montepulciano și Trebbiano d'Abruzzo. (Însă numele Montepulciano d'Abruzzo nu are nici o legătura cu Nobile di Montepulciano, vin produs în regiunea Toscana și care a împrumutat numele de la cel al orașului în care se îmbuteliază.)

Strugurii Montepulciano sunt printre cei mai apreciați struguri roșii din peninsula, din aceștia obținându-se DOC-ul Montepulciano d'Abruzzo, dar și versiunea rose, Cerasuolo. Alte doua vinuri de referință sunt proaspătul vin alb Trebbiano d'Abruzzo și DOC-ul Controguerra, alb sau roșu. Aceste vinuri pot fi produse numai în cinci orășele din Abruzzo, în zona din nordul localității Teramo, din centrul provinciei. Rămânând în zona Teramo, nu se poate trece cu vederea " perla coroanei " – Montepulciano d'Abruzzo Colline Teramane DOCG.

Aceste zone trebuie să aplice o serie de norme mai stricte chiar decât cele folosite în mod normal pentru vinurile DOC. Vinurile pot fi produse numai în zone clar delimitate, iar recolta nu poate depăși 9.500 kg/ha. Apoi, vinurile trebuie să se " odihnească " în butoaie de stejar pentru cel puțin doi ani sau chiar trei, pentru vinurile care trec în categoria " Riserva ".

Pe lângă posibilitatea de a vizita această regiune sau a degusta vinurile de excepție fabricate aici, turistul are și ocazia de a vedea tehnologiile tradiționale de preparare a vinului sau chiar de a participa la procesul de producție.

La fel excursiile la cramele viti-vinicole pot fi combinate cu vizitarea diferitor orășele sau monumente istorice, arhitecturale și culturale, după solicitarea și interesele consumatorului.

SPANIA

Dezvoltarea viticulturii în Spania a generat respectiv și dezvoltarea turismului viti-vinivcol al acestei țări cu diversificarea nivelului de prestare a serviciilor turistice în cadrul întreprinderilor viti-vinicole, fapt ce plasează Spania ca unul dintre cei mai mari vinificatori ai lumii. Cele mai dezvoltate regiuni în domeniul viti-vonicol sunt La Rioja, Ribera del Duero, Toledo, La Mancha, Penedes, Priorato, Toro, Galicia, Jerez și Andalucia. Pe lângă produsele viti – vinicole ruta vinului include mai multe componente și anume bucătăria tradiționala, cultura și istoria, arta și populația băștinașă. Așadar sunt organizate tururi viti – vinicole în grup cu ghid sau independente, excursii de o singură zi în regiunile viti – vinicole, care includ și activități gastronomice, vacanțe active unde degustarea vinului poate fi combinată cu plimbările ecvestre, golf, curse de degustare și multe altele.

Se lucrează cu grupuri private, familii și prieteni, cupluri, grupurile pot fi de diferite mărimi. Fiecare grup este specific de aceea se lucrează intensiv pentru a obține cea mai bună experiență posibilă.

Turul viti – vinicol gurmand. Cercetând toate aspectele vinului spaniol, a tipurilor de struguri utilizați și cum sunt crescuți, secretele degustării, savurând bucătăria tradițională, admirând arta, istoria și cultura. Turiștii pot participa la tur în grup sau se organizează un tur privat individual.

Excursia de o singură zi. Daca turistul nu dispune de mult timp și dorește să experimenteze plăcerea vinului spaniol, se sugerează de asemenea o scurtă excursie în unul din orașele Spaniei.

Activități gastronomice. Vinul este eternul însoțitor al mesei, deci pentru iubitorii de vin și gurmanzi se oferă activități culinare populare.

Tapas și vinul. Tapas este o specialitate culinară spaniola. Tapasul poate fi diferit și cu el se servește respectiv diferite tipuri de vin. Se servește tapasul doar în anumite regiuni ale Spaniei.

Vacanțe viti – vinicole active. Cu multa hrană și vin este de asemenea minunat sa includă și câteva activități, cum ar fi: golf, ciclism, plimbări pe jos sau primblări ecvestre.

Degustarea vinului. Daca turistul doar dorește degustarea vinului aceasta poate fi organizată sub cele mai diverse forme.

Tururi private. Pot fi organizate tururi private în aceste regiuni atât pentru grupuri mari cât și pentru două persoane.

Tururi corporative. Mese și degustații sunt organizate pentru evenimente corporative.

Tururi viti – vinicole exclusive. Se organizează pentru grupuri mici, sunt asigurate cu ghid local, hotel, vinării selecte, minunate plantații viticole, vinuri spaniole excepționale și bucătărie tradițională.

Turiștii pot alege fie tururile organizate, fie tururile individuale care să corespundă cerințelor și preferințelor acestora. Dacă turistul nu dispune de mult timp, el poate încerca turul de o singură zi, iar dacă are nevoie de activități alege vacanța viti – vinicolă activă.

În Spania există diferite categorii de vinării, recunoscute de mult timp, tradiționale, moderne și ecologice, pentru a reda cunoștințe bune despre vinul din regiune. Orice vizita la o vinărie poate include atât degustarea cât și servirea mesei.

Aceste tururi sunt organizate în așa fel încât să redea o idee adecvată fiecărei regiuni în parte. De obicei se vizitează două vinării pe zi, combinând degustarea vinului cu tururi la situri istorice sau de interes artistic, mănăstiri, castele, biserici sau orășele antice și medievale. Durata fiecărui tur este flexibilă, exista tururi de la 2 zile până la o săptămână.

Alimentația reprezintă o parte importantă din călătorie, cu specialități tipice spaniole sau cu bucătăria modernă spaniolă. Dacă timpul este bun, ceea ce în majoritatea cazurilor este specific Spaniei, atunci și un picnic la natură va fi perfect.

În ceea ce privește cazarea, toate spațiile sunt unice în felul lor și au fiecare un șarm special. Ele sunt construite în diferite stiluri cum ar fi, palate specifice sec. XVIII, mănăstiri caracteristice sec. XIV, sau hotele la vinării. Deci spațiile de cazare sunt diverse și se pot acomoda diferitor cerințe ale consumatorilor, de la hotele luxoase de 5 stele până la pensiuni tipice rurale.

Tururile individuale se pot organiza dacă turistul dorește ca ruta vinului să fie o parte din vacanța sa în Spania. Se sugerează și se planifică itinerarul, se fac toate rezervările necesare la vinării, hotel, restaurant. Turistului i se va pune la dispoziție mașina cu care acesta va călători unde dorește. Asemenea călătorii se organizează în deosebi pentru vorbitorii de limbă spaniolă care nu necesită ghid.

O gamă atât de variate de servicii oferite spre consum poate satisface nevoile și dorințele oricărui consumator. Diversele tipuri de excursii se adaptează nemijlocit la cerințele potențialilor clienți atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ.

UNGARIA

Ungaria de asemenea este cunoscută ca renumita țară vinificatoare cu tradiții specifice vechi. Aceasta destinație este renumita mai ales prin vinul de Tokai care este o legendă încă vivantă. Apărut în 290, după ordinul Imperatorului Roman, botezat de Louis XIV „vinul regesc și regele vinurilor”.

Această vinărie mitică descoperă atuurile sale datorită partenerilor străini și a 10 ani de lucrări intensive. Cerințele specifice ale vinului de tokai se caracterizează prin necesitate de 78% și 96% umiditate pentru a favoriza dezvoltarea lui, iar vechimea vinului trebuie să fie de cal puțin 3 ani.

Prin anul existat ordinul de a defrișa și a replanta toate viile din Ungaria. Au fost create societăți mixte cu investiții in special spaniole și franceze care au generat dezvoltarea viticulturii și integrarea Ungariei pe plan internațional ca destinație turistică viti-vinicolă.

Itinerarele viti-vinicole se caracterizează prin vizitarea țării de aur lichid crescut pe aceste pământuri, care dispune de un întreg tezaur vinicol și care se bucură deja de invitați la masa Catherinei II.

Două rute ale vinului remarcabile din Italia și Austria – modele de urmat.

Italia – Toscana, evident!

Cu siguranță Toscana este una dintre cele mai romantice destinații din lume. Farmecul Florenței sau al Siennei se îmbină perfect cu căldura și blândețea zonelor rurale. Podgoriile din Chianti sau Montalcino reprezintă cadrul ideal pentru o vacanță de neuitat. În Toscana sunt deschise 14 drumuri ale vinului, numite si “strade del vino”. Acestea sunt foarte bine structurate, astfel dacă vrei să te axezi pe o anumită categorie de vinuri poți alege un anume itinerariu. De exemplu pentru Vinurile Nobile di Montalcino puteți alege La Strada del Vino Nobile di Montepulciano. Drumul este suficient de scurt – 35 km – pentru a fi parcurs în 2 zile cu bicicleta – o oportunitate extraordinară de a vă bucura pe îndelete de farmecul Toscanei, însă este foarte concentrat în ceea ce privește densitatea obiectivelor turistice. De-a lungul acestui drum sunt mai puțin de 44 de podgorii, de 30 de ferme agroturistice, 75 de obiective turistice și 45 de restaurante sau taverne.

Drumul vinului din Austria de Jos – “Weinstraße Niederösterreich”

Această rută din inima Austriei are peste 830 de km lungime, fiind astfel unul din cele mai lungi drumuri ale vinului din lume.  Drumul ne poartă prin Wachau, Kremstal, Traisental, Kamptal, Wagram, Weinviertel și  Carnuntum, prin peste 150 de localități și adună pe toată lungimea sa peste 1700 de puncte de interes legate de vinuri ( de la cochetele “heurigen” până la elegante și sofisticate restaurante gourmet, de la crame minuscule până la domenii viticole mari, de la muzee ale vinului până la mici repere istorice). Acest drum nu ne poartă numai printre podgorii si crame, ne îmbie simțurile și cu magnifice mănăstiri precum Göttweig or Klosterneuburg, cu cetăți și fortărețe medievale sau cu castele si palate în stil baroc.

1.3 Evenimentele ca mijloc de promovare a turismului vinicol

Dacă să încercîm săevidențiem o anumită activitate de relații publice care a trecut cu bine testul timpului și al tezvoltării tehnologiei, am putea alege fără ca să ne gîndim foarte mult la organizarea de evenimentelor. Nu contează dacă aceasta ține de promovarea unei persoane publice sau a unei companii sau organizații, evenimentele rămăn unele dintre cele mai eficiente instrumente care vă stau la dispoziție.

Definiția din DEX explică evenimentul ca fiind o „întâmplare importantă, fapt de mare însemnătate”. În relațiile publice însă, nu este absolut necesar ca evenimentul în sine să fie nemaipomenit, contează în schimb să știți cum să îl ambalați. Astfel, o întâmplare aparent banală, precum o aniversare sau un proces de recrutare, dacă este abordată original și inventiv, poate egala sau chiar întrece în percepția publicului un eveniment mai important ca și conținut, dar livrat într-o formă necorespunzătoare.

Avantajele organizării de evenimente în scopul promovării

Înainte să trecem la detalii privind planificarea și organizarea de evenimente, să vedem la ce vă poate ajuta evenimentul, ca instrument de relații publice.

1. Evenimentele creează o relație personală cu publicul

Fie că organizați un eveniment adresat angajaților sau unul dedicat publicului larg, acesta va presupune un contact direct între cei care participă la eveniment și organizația pe care o reprezentați.

Brandului îi este atribuită o față umană, fapt care  influențează pozitiv felul în care va fi perceput de public. Acest lucru este valabil chiar și pentru mai recentele evenimente desfășurate strict online, cu ajutorul unor tehnici precum live streaming, live chatting pe canale dedicate evenimentului ș.am.d.

2. Brandul va fi vedeta evenimentului

Un alt mare avantaj al evenimentelor folosite ca instrument de promovare este că direcționează toată lumina reflectoarelor către brandul promovat. De la elementele de decor, la atmosfera și programul evenimentului, toate vor fi impregnate, într-o măsură mai mică sau mai mare, cu simboluri care țin de identitatea brandului respectiv.

Vizibilitatea câștigată nu va crește deci doar cantitativ, ci și calitativ, deoarece veți putea alege cu precizie maximă ce aspecte ale imaginii de brand să integrați în eveniment și ce să lăsați pe dinafară, ce valori să exploatați și în ce manieră.

3. Evenimentele vă permit un control total asupra mesajelor emise

Ca orice gazdă a unui eveniment, aveți control absolut asupra a tot ce se întâmplă în cadrul acestuia. Voi veți hotărî conceptul din spatele evenimentului, execuția sa creativă, decorul, programul artistic și mesajele emise. Cu alte cuvinte, voi veți da tonul atmosferei din cadrul evenimentului și veți decide modalitatea în care doriți să fie receptat.

Voi veți alege când să vorbiți și ce să spuneți, iar invitații vor juca după regulile voastre. De aceea este foarte important ca acestea să fie stabilite cu foarte multă grijă. Sunt puține ocazii în care aveți un control la fel de mare asupra mesajelor voastre ca în cazul evenimentelor, așa că este păcat să nu le exploatați la maxim.

În ceea ce ține de turismul viti-vinicol, evenimentele la fel au un rol extreme de important. Datorită acestor evenimente se face promovarea organizatiilor cu profil viti-vinicol. După paărerea mea cea mai bună reclamă este organizarea acestor evenimente care provoacă un interes enorm in sociitate.

În Republica Moldova o practică fosrte bună pentru promovarea turismului viti-vinicol o reprezintă “festivalul vinului”, organizat in mai multe localități ale țării atrage un număr extreme de mare din țară da și de peste hotarele țarii, așa dare u cred ca este o modalitate foarte buna de a promova acest gen de turism și de al face cunoscut in toata lumea.

Popularitatea acestui gen de turism din ultimii ani, face ca tot mai multi turiști sa fie interesați de o astfel de experiența și să procure foi turistice de la agențiile de turism anume la astfel de lăcașe și nu aleg alte practice de turism care poate sunt mai distractive, dar pentru iubitorii de tradiții și de vinuri nimic nu poate fi mai bun decît degustarea unui vin scump produs pe plaiurile natale.

CAPITOLUL II: TURISMUL VINICOL ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI ROMÂNIA

2.1 Rolul turismului vinicol in dezvoltarea turismului din Republica Moldova

Turismul vitivinicol este unul dintre formele de turism cu cea mai rapida creștere in lume, în fiecare adunând tot mai multi adepti. În Moldova, Drumul Vinului este una dintre rutele cele mai atractive ale țării, și vinaria Purcari, desigur, este principala sa atracție.

Beciurile subterane dar și procesul de producție a vinului ademenesc tot mai multi vizitatori în Republica Moldova. Fie că este vorba despre beciurile de la Cricova, Milestii Mici sau vinăria Purcari, turismul vinicol în țara noastră inregistrează o crestere rapidă. Beciurile de la Cricova sunt printre cele mai importante atracții turistice ale țării și nu doar ceea ce ține de vin dar și în general. "La momentul de fata putem spune ca vom avea chiar mai mult de 25 de mii de turisti, fata de 21 de mii pe care i-am avut in 2012. In jur de 60-65% sunt persoane care vin din strainatate, restul sunt moldoveni.

Descrierea succintă celor mai importante importante obiective turistice vinicole din Republica Moldova:

Din timpuri străvechi poporul nostru cultivă în acest spațiu vița-de-vie, din moși-strămoși produce vinuri, care și-au cucerit faima departe de hotarele acestui plai. Până și pe harta geografică Moldova are conturul unui strugure de poamă. Dar acest mic ciorchine este foarte ponderabil în vinificația mondială. Tradiția multiseculară de producere a vinului și-a găsit reflectare în istoria și cultura meleagului nostru, care dispune de numeroase obiective de larg interes, inclusiv legate de sectorul vinicol, care este mândria și zestrea noastră națională. Moldova își afirmă cu tot mai multă siguranță dreptul de a fi parte componentă a Drumului european al vinului. Itinerarele vinicole, care pornesc din capitală, cuprind practic întreg teritoriul republicii și toate întreprinderile viti-vinicole din țară. Agențiile turistice, peste 250 la număr, le propun celor interesați tururi tot mai consistente și atractive. Agroturismul este un fenomen caracteristic epocii în care trăim. Preocupările plugarilor, vierilor și vinificatorilor, măiestria lor, rodul muncii inspirate, pe care o ridică la nivel de artă, au ajuns să devină un obiect de viu interes. Calea vinului pentru Republica Moldova este direcția, care duce spre propășire și spre larga popularizare în lume a tuturor bogățiilor de care dispune țara noastră.

Deci, Republica Moldova are premize mari să fie inclusă în ruta turistică internațională a vinului. Din 1996 în republică se fac unele cercetări și calcule pentru a înainta cereri de finanțare comună din partea unor organisme internaționale (Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială) cu scopul de a crea infrastructura necesară pentru rutele viti-vinicole.

Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A.

Istoria Combinatului “Cricova” e o parte integrantă a istoriei Moldovei., spune Valentin Bodiul, Directorul General al Combinatului de Vinuri „Cricova” S.A. Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A., cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale subterane unice și, în special, pentru vinurile sale excelente, a fost fondat în 1952. Anume în acest an minele de calcar din preajma orășelului Cricova, din care istoric se extrăgea această piatră de construcție, au fost transformate într-un imens oraș subteran al vinului, galeriile căruia prezintă condiții ideale pentru producerea și păstrarea vinului. „Cricova” este unica întreprindere din Republica Moldova care produce vinuri spumante în conformitate cu metoda clasică franceză – „Methode Champenoise”, prin fermentare secundară în sticlă și cu o maturare ulterioară cuvee în poziție orizontală de cel puțin 3 ani. Reprezentând un complex subteran unical și fiind titularul Ordinului Republicii, „Cricova” este o întreprindere cu un potențial de producere imens. În anul 2003 Combinatul a fost declarat obiect al patrimoniului cultural -național.

Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. este o întreprindere cu un ciclu complex de producere, ceea ce înseamnă că dispune de o importantă bază de materie primă proprie. În prezent „Cricova” dispune în total de circa de viță de vie.

Programarea de perspectivă a lucrărilor de extindere și de îmbunătățire a podgoriilor aflate în posesia întreprinderii reprezintă, prin urmare, unul dintre punctele de importantă deosebită în strategia de dezvoltare a Combinatului „Cricova”. Anume o astfel de abordare a problemei în ceea ce privește resursele de materie primă, reprezintă pilonul de bază, după care se conduce „Cricova” în activitatea sa.

În prezent se poate constata o tendință fermă de sporire a volumului de producție fabricată, crescând constant și numărul medaliilor și diplomelor internaționale acordate vinurilor de "Cricova".   În anul 2002 Combinatului de vinuri "Cricova", pentru contribuția sa la dezvoltarea economiei naționale, îi este decernat Ordinul Republicii și, ulterior, prin decretul prezidențial,  Combinatul este declarat "obiect al patrimoniului cultural-național ". E cert că faima C.V. „Cricova” S.A. este rodul profesionalismului și mai cu seamă, a dragostei lor pentru vița de vie. În egală măsură merită admirație eminenții fondatori ai minunatei „Crame” din Moldova, precum și actualii slujitori devotați ai lui Bacchus, pe care îi așteaptă încă multe realizări frumoase.

In anul 2005 Combinatul „Cricova” a fost vizitat de 8000 de turiști, marea majoritate din străinătate și a înregistrat vânzări de 10 mln. sticle, în valoare de 145 mln lei, ceea ce este cu 16 mln lei mai mult decât în anul 2004. Pentru anul 2006 se preconizează producerea a 12 mln sticle și vânzări în valoare de circa 160 mln lei. În ceea ce privește baza de materie primă, în anul 2006 combinatul preconizează plantarea a de viță de vie, pe lîngă cele existente, și investiții de circa 12 mln lei în echipamentul de producere.

Vinurile de colecție și de calitate superioară de Cricova, care sânt mândria națională a Moldovei, au obținut peste 70 medalii la cele mai prestigioase concursuri și degustații din Bordeaux, Barcelona, Roma. Primele medalii au fost obținute în 1958 în Lubleana și Budapesta, unde vinurile Aligote și Feteasca au obținut medalii de argint. Conform rezultatelor celui de-al III-lea Concurs Internațional de Vinuri, care a avut loc in 1988 în orașul Mikuvole – Cehoslovacia, șapte mostre de vinuri și spumante de Cricova au fost menționate cu 3 medalii de aur (Cabernet, Codru și Spumant “Codrinskoie”), o medalie de argint (Vin Spumant Clasic Sec) și trei diplome de gradul II (Riesling, Aligote, Moldovenesc Select alb). Peste un an la Bratislava au fost obținute încă 2 medalii de aur, 5 de argint și 7 diplome de onoare. Combinatul de Vinuri “Cricova” a avut onoarea de a fi invitat și de a fi membru al Clubului Internațional a Liderilor Calității, fapt confirmat de premiile anuale în orașele Barcelona și Paris. În 2000 la Concursul Internațional “Grifonul de Aur , care a avut loc la Ialta, produsele CV “Cricova” au obținut cele mai înalte premii. Astfel Spumantul Clasic “Cricova” a obținut “Grand Prix”, iar vinurile de calitate superioară “Codru” și “Dionis” au obținut medalii de aur. În 2002 la Concursul Internațional “Grifonul de Aur , Spumantul Clasic “Cricova” a obținut deja “ Super Grand Prix”. Din 11 octombrie 2002 Combinatul de Vinuri “Cricova” este unica întreprindere din Republica Moldova titular a celei mai înalte distincții de stat – Ordinul Republicii.

Î.S. Complexul de vinuri de calitate Mileștii Mici

Complexul de vinuri „Mileștii Mici” [Anexa 9] este înscris în cartea de recorduri Guiness ca cea mai mare galerie subterană de pe planetă, mai este numită și cea de-a 7-a minune a Moldovei. ÎS Combinatul de Vinuri de Calitate “Mileștii Mici” este lider în producerea vinurilor de calitate superioară și a vinurilor de colecție, fiind cel mai vechi loc de păstrare a “lichidului divin”. El ocupă un loc de onoare în programul turistic al țării. Pe aici trece una din principalele rute a vinului. La vizitarea acestei întreprinderi turistul se va pomeni la un moment dat în interiorul unei cetăți medievale, înconjurate de ziduri cu niște turnulețe de o configurație fantastică. Apoi o cascadă pitorească ca cele de la curțile boierești din sec. XIV, care se străduie să umple de zor pocalele cu vin alb sau roșu. Un exponat rar – butoiul de 6 tone, împietrit solemn pe postamentul de la intrarea în Combinat.

Anume acest butoi, pe parcursul a mai multor ani, a păstrat, prin energia naturală a stejarului, tăria “Cabernet”-ului. Acum comorile din Mileștii Mici mențin renumele vinurilor moldovenești. Orașul vinicol subteran duce faima Republicii Moldova în lume, ca fiind țara producătoare de vinuri de calitate.

Orașul se află în galeriile calcaroase la o adâncime de 40 – 85 de metri. A fost întemeiat la începutul anilor 70 ai sec. XX. Galeriile naturale de la Mileștii Mici au o lungime totală de . Dintre acestea sunt valorificate deja 55 de km. Temperatura constantă a aerului a acestui “regat vinicol” de +12…+14 grade C, umiditatea relativă de 85-95% favorizează păstrarea rezervelor strategice de vin ale Moldovei. Aici sunt aduse și stocate pentru învechire materialele vinicole selecte ale anilor cu cea mai bogată și bună recoltă din toate regiunile țării.

Concomitent, în anul 2005 combinatul “Mileștii Mici” a fost înregistrat în “Cartea recordurilor Guiness”, întrucât în lume nu există o altă colecție de vinuri ce ar întrece după capacități grota de la Mileștii, unde se păstrează în condiții ideale mai mult de 2 milioane sticle de vin de colecție.

CVC Mileștii Mici exploatată doar în proporție de 25 la sută. Aceasta înseamnă că nici în secolul următor acest adevărat labirint al vinului subteran nu va avea concurență.

Grota din Mileștii Mici, în partea ei exploatată, are niște capacități de păstrare de 6, 5 milioane decalitri de materie primă (65 milioane litri). Este greu să-i găsești egalul și nu doar în Moldova.

Fiind un element important al itinerarului turistic – orașul vinicol subteran “Mileștii Mici”, atrage vizitatori din toată lumea. Pânzele de păianjen și harta galeriilor de vinuri sigilată cu ceară roșie, prezentă și pe etichetele sticlelor, creează impresia de trecere într-un alt secol. Vinurile din vinotecă se păstrează în caza, în poziție orizontală, pe stelaje speciale nu prea mari. Pe fiecare poliță se păstrează anumite mărci de vinuri cu vechime diferită. Sticlele nu sunt etichetate – de aceea, pe fiecare caza (nișe) sunt fixate pașapoarte cu date despre numărul sticlelor, anul roadei din care este produs vinul, data îmbutelierii. Aici chiar și cel mai exigent vizitator va fi satisfăcut de calitatea vinurilor cu marca “Mileștii Mici”. Vinotecile întreprinderilor vinicole au dreptul să comercializeze o parte din colecțiile de vinuri, cu condiția că mai apoi vor lua măsurile respective de completare a acestora.

Un loc aparte îl ocupă “Colecția de Aur” Mileștii Mici. Ea conține circa două milioane de butelii de vinuri înalt apreciate de către vinificatorii din întreaga lume. Vinurile, păstrate aici, sunt produse din recolta diferitor ani, din 1969 până în prezent: “Pinot”, “Traminer”, “Muscat”, “Riesling”, “Feteasca”, “Codru”, “Negru de Purcari”, “Trandafirul Moldovei”, “Auriu”, “Cahor-Ciumai”, fabricate în strictă conformitate cu tradițiile vechi moldovenești. În fiecare picătură a lor se resimte căldura soarelui și forța sevei pământului.

În luna septembrie 2002 Combinatul de Vinuri de Calitate “Mileștii Mici” a prezentat vinurile sale de colecție și la Strasburg, în incinta Adunării generale Parlamentare a Consiliului Europei. La prezentare au participat mai mult de 500 de parlamentari europeni, care au apreciat înalt calitatea vinurilor noastre. În ultimii ani întreprinderea a cucerit GRAND Prix-ul și peste 80 de medalii pentru majoritatea vinurilor sale. La concursul internațional de la Bruxelles, vinul de colecție “Grătiești” fost premiat cu medalie de aur, iar vinul de colecție “Auriu” 1986 cu medalia de argint, fiind prima din întreprinderile moldovenești care a obținut astfel de mențiuni la aceste nominații de vinuri. Combinatul de Vinuri “Mileștii Mici obține în continuare încă 16 medalii. La Concursul Internațional de la Odesa în cadrul Expoziției simpozium “Вино и виноделие” obține 5 medalii și anume: 4 de aur pentru vinurile de colecție “Trandafirul Moldovei” 1986, “Codru” 1987, “Roșu de Purcari” 1987 și un de argint pentru vinul de consum curent “Cabernet”. La alte concursuri din anul 2005 de la Moscova și din alte orașe vin alte medalii de aur pentru același “Trandafirul Moldovei”, “Codru” și “Negru de Purcari”, sau “Cagor-Ciumai” expuse la diferite concursuri internaționale de către această întreprindere. În total, în afară de CRAND PRIX ea a cucerit peste 80 de medalii pe care se poate citi inscripțiile: Concurs mondial Bruxelles și alte orașe ale lumii. Grand Pris “Mercurul de Aur” a fost obținut doi ani la rând pentru cea mai bună marcă Comercială a anului (a. 2003 și 2004) și mențiunea “Laureat de Gradul II” la concursul “Premiul de Stat pentru realizări în domeniul calității, productivității și competivității”, deasemenea “Cel mai bun contribuabil al anului 2003 și .

Vinăria Purcari SRL

Vinurile din vestita zona Purcari constituie cea mai pregnantă carte de vizita a Moldovei. Ele sânt cunoscute și în Europa deja al treilea secol.

Francezii au recunoscut splendoarea și calitatea lor la Expoziția Mondiala de la Paris în 1878 și le-au decernat medalia de aur, familia țarului Rusiei le procura pentru consum, deja în secolul XX ele erau livrate curții regale engleze. Vinurile nu numai că nu cedează celor vestite de Bordeaux, dar și se deosebesc de ele în mod avantajos prin originalitate. De aceea, pe timpuri ele erau cumpărate de firme mari comerciale pentru a fi vândute la prețuri mari cu denumiri franceze. Condițiile naturale favorabile și amplasarea reușită a viilor au contribuit la evidențierea satului în calitate de principal centru vinicol din zona respectiva. Apropierea râului Nistru atenuează diferența temperaturilor de zi si de noapte, astfel încât se obțin vinuri foarte armonioase și fine.

În trecutul nu prea îndepărtat întreprinderea vinicolă din satul Purcari producea vinuri de calitate superioară “Negru de Purcari”, “Roșu de Purcari”, Cabernet” și altele. În anii șasezeci-optzeci ea era unica fabrică din Uniunea Sovietică care încleia etichete tipărite în limba engleză. Acestea erau etichetele pentru “Negru de Purcari”, destinat pentru curtea regală a Marii Britanii. În vinoteca de la Purcari s-au mai păstrat câteva sticle de colecție pentru această destinație. Trebuie de notat, că această colecție este demonstrată aproape tuturor vizitatorilor care participă, măcar, la o singură degustație de vinuri bune de Purcari. Aceasta a devenit o parte componentă a vizitei turiștilor la Vinăria Purcari după restaurația întreprinderii la care, deja de cinci-șapte ani se produc vinuri conform tehnologiei franceze și tehnologiei “Bang în Box”, care constă în faptul că vinurile se “îmbuteliază” în pachete de 2 și de 4 litri.

La vinăria Purcari strugurii de la bun început sunt aleși în mod manual după calitate. Cei mai buni struguri sunt utilizați pentru producerea vinurilor de cea mai înaltă calitate, restul pentru vinul de consum curent. La fabrică există butoaie mari din lemn de stejar, dar există și butoaie de dimensiuni mai mici, special procurate din Franța în care vinul este păstrat pentru maturizare.

Cea mai mare atracție turistică este aici, bineînțeles, conacul vechi al fabricii restaurat și modificat în așa fel încât turistul să se simtă în al noulea cer. El are la dispoziție un hotel, camere lux, sală de jocuri, teren pentru tenis, două iazuri situate chiar în fața fabricii, unde pe timp frumos poate prinde pește, se poate răcori la umbra popasurilor de pe mal spre care duc scări pavate, iar de jur împrejur crește o iarbă verde ca la carte. Aici se cere de menționat următorul lucru: asemenea fabrici cu un asemenea fast există una doar la Purcari, Republica Moldova și alta în Slovenia, ele fiind unice în felul lor din tot estul Europei.

La sfârșitul anului 2005, dacă mergi la vinăria Purcari, fondată din 1827, poți degusta Cabernet Sauvignon sau Chardonnay de Purcari, Sauvignon de Purcari de calitate superioară din roada anului 2003. Aici și numai aici poți avea o întâlnire de neuitat cu “vinurile regești”, fiindcă vinurile albe de Purcari sunt regine a vinurilor albe, iar vinurile negre și roșii seci, dar și de desert cum ar fi bunăoară – Cagor . Mai savurezi aroma și gustul vinurilor Pinot Noir de Purcari, Merlot de Purcari, Cabernet Sauvignon de Purcari, Roșu de Purcari și Negru de Purcari.

Acorex Holding

În localitatea Cricova se găsește, de asemenea, fabrica de vinuri Cricova-Acorex, lansata efectiv în 1998 și afirmata între timp drept una dintre producțiile cele mai moderne în Europa de Est. Întreprinderea mixta Cricova-Acorex își elaborează materialele primare la întreprinderi situate în sudul republicii, ea practica și achiziționarea strugurilor proveniți de la cele mai bune vii din Ciumai, Cahul, Comrat, Taraclia, precum și din Zona Centrala a Codrilor. Distincțiile unor prestigioase concursuri și geografia extinsa a livrărilor sunt dovada cea mai buna a calității vinurilor și talentului celor care le produc.

Fabrica de vinuri Cojușna

Următorul obiectiv viti-vinicol este Cojușna. Aici turiștii pot vizita sălile de degustare de la Cojușna, cat și formidabila colecție de vinuri, expusă aprecierii vizitatorilor. Poposind la Cojușna, poți parcurge cu ochii pagini interesante și glorioase ale unei istorii de mai bine de o jumătate de secol, în care sunt redate izbânzile și tradițiile vinificatorilor. Este imposibil să rămâi indiferent și față de bucatele tradiționale ale bucătarilor, indiferent pe unde ne poartă drumurile vacanțelor și ale vinului.

Fabrica are o istorie de aproape o sută de ani, fiindcă a apărut de la începutul sec. XX. Dar abia în ultimii ani aici au fost construite beciurile subterane, au fost reparate secțiile de producere a vinului. Totodată în ultimii ani vinurile produse aici au obținut distincții importante în 1992 și 1993. Vinul “Dumbrava din Cojușna” a obținut două medalii de aur la două concursuri din România. Apoi aceiași băutură cuceri la alt concurs încă o medalie, de bronz (1997). În 2001 de la Soci aduc medalii de aur vinurile “Marsala” și “Heres”. În alți ani au fost premiate cu medalii de argint în România, Belgia și în Moldova vinurile “Feteasca”, “Auriu”, balzamul “Legenda Haiducului”. Mai impunătoare decât numărul de medalii sunt diplomele juriului de la concursurile vinicole, care au avut loc în România, Turcia și Belarusi, la festivalurile vinului din Republica Moldova.

Aici turiștii francezi pot să găsească vinul de origine franceză “Cabernet” sau Sauvignion, produs în Moldova, turiștii germani – “Riesling” spaniolii – Heres, iar portughezii se vor mira mult când vor afla că și noi putem produce vinuri de tip “Portvein”.

Dispune de două săli pentru degustare amenajate în diferite stiluri. În sala de “piatră” toate lucrurile sunt meșterite de către meșterii populari în stil național. Fabrica dispune și de o sală pentru degustare amenajată în stil european.

2.2 Turismul vinicol in România

Turismul viticol este destinat în principal cunoscătorilor din domeniu și străinilor. Dacă pînă acum numărul turiștilor români nu era nici pe departe la fel de mare precum cel al strainilor, în ultimii ani situația s-a mai echilibrat.

Viticultura în România a fost și ramîne o ocupație de seama a locuitorilor acestor meleaguri. În acest sens, tar a fost favorizată de pozitia sa geografică din Sud-Estul Europei, de apropierea sa de Marea Neagra, precum și de specificitatea solurilor și a climei favorabile creșsterii viței de vie.

Descoperirile arheologice dar și documentele istorice arată că pe teritoriul actual al României primele urme ale culturii vinului au fost prezente incă de acum 4000 de ani. Calitatea superioară a vinurilor produse, arată că acestea au fost obiecte de comert inca din timpurile antice.

Romania, alaturi de țări precum: Franța, Italia, Germania, Spania ar putea fi deasemenea numita ,,țara de origine a viței de vie" în Europa.

Oricine vrea sa guste din vinurile românesti și să se bucure de turismul în zonele cu cea mai bună viță de vie poate oricînd să urmeze un circuit turistic, care ar putea fi denumit generic ,,Drumul vinului".

Drumul vinului în România cunoaște o dezvoltare rapida în ultimii ani.

Numărul persoanelor care își petrec o mini-vacanță în podgoriile din România va crește anul acesta cu 20% față de 2007, când s-au înregistrat circa 2.200 de turiști, estimează Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Este vorba de turiști care vin special pentru a vizita podgoriile și cramele.. Numărul turiștilor veniți special în podgoriile din România pentru vacanță a ajuns în 2007 la circa 20.000 de persoane. Mai mult de trei sferturi dintre turiștii care pleacă în vacanță exclusiv pentru a vizita podgoriile sunt străini. Românii vizitează de obicei aceste zone doar în condițiile în care oricum sunt în vacanță în apropiere.

Piața turismului viticol din Romania a ajuns în 2007 la o valoare de circa 1,5-2 milioane de euro, iar pachetele turistice de acest fel costă în jur de 500 de euro. Vizitarea unei crame, cu pachete de degustare, pornește de la circa 50 de euro de persoana și poate ajunge până la câteva sute de euro.

La Jidvei ajung anual circa 4.000-5.000 de vizitatori, însă numărul celor doritori de a trece pragul fabricii de vin și de a vedea podgoriile din zonă este de doua ori mai mare. Acest fenomen are loc pentru ca politica societății Jidvei nu permite un număr prea mare de vizitatori într-o zi, din cauza activității curente a fabricii, precum și a capacității reduse a clădirii destinate degustărilor.

Compania Halewood , deținătoarea cramei Rhein&Cie din Azuga, estimeză pentru anul 2008 o creștere a veniturilor din turism cu circa 30%, la 1,2 milioane de lei (circa 325.000 de euro).

Pivnițele Rhein&Cie 1892 au fost vizitate între 29 februarie și 3 martie 2008 de circa 3.000 de turiști, ca urmare a concursului internațional de gătit în aer liber, organizat în incinta cramelor din Azuga. Spre comparație, pe întreaga durata a anului trecut, numărul vizitatorilor s-a ridicat la circa 1.000.

Grupul Halewood, care a preluat în 1998 Pivnițele Rhein&Cie 1892 din Azuga, estimează ca 30% din totalul încasărilor de la concursul organizat in cele 3 zile au fost generate de comercializarea vinului. Reprezentanții companiei nu au precizat veniturile totale încasate în acest interval de timp.

Studiile de piata in sfera turismului indica faptul ca turistii canadieni din ziua de azi prefera calatoriile educative in locul celor pasive. O vizita intr-o podgorie organizata de-o maniera detaliata sau, mai de graba, libera, ofera posibilitatea invatarii anumitor aspecte tehnice asupra fabricarii vinului precum si a cultivarii vitei de vie. Acest lucru permite in aceiasi masura turistului sa se familiarizeze cu o mare diversitate de peisaje fara a fi privat de luxul unei cazari confortabile si de o buna masa. Consumatorii beneficiaza, printre altele, de un avantaj practic, acela de a degusta vinul inainte de a-l cumpara precum si de a putea cumpara loturi speciale care nu se gasesc pe piata.

Si in Romania se are in vedere valorificarea potentialului important vini-viticol recunoscut al tarii noastre, prin organizarea de vizite pentru turisti, cu degustari la crame din podgoriile celebre.

Ministerul Turismului realizeaza in acest sens actiuni speciale de promovare a programului"Romania – tara vinurilor" cu prilejul participării la targuri si expozitii internationale si editează diverse materiale de informare. Printre zonele vizate de programul ministerului se numara podgoriile de la Murfatlar, Niculitel, Valea Calugareasca, Vinju Mare, Potelu si Ostrov.

De altfel, Romania se găseste intre primele zece tari viticole ale lumii. Si acest lucru este normal, deoarece mai multe izvoare antice atesta ca vita de vie si, desigur, vinul s-au bucurat de o mare atentie in randul dacilor. Poate chiar de prea mare atentie, din moment ce Burebista (82-44 i.H.) a fost nevoit, se pare, sa dea ordin ca vita de vie sa fie scoasa din radacini de pe intinse suprafete de pamant. Si, nu in ultimul rand, tara noastra iti ofera privelisti fascinante si clipe de neuitat pe drumurile vinului.

Cultura vitei de vie poate fi practicata, in Romania, pe aproape intreg teritoriul tarii, incepand de la Dunare, in sud, pana in judetele Botosani si Maramures, in nord. Numai cateva judete situate in zone de mai mare altitudine (Brasov, Covasna, Harghita) si un singur judet din extrema nordica a tarii (Suceava) nu ofera conditi prielnice pentru viticultura.

O calatorie pe drumurile viei si vinului presupune, ca atare, un itinerar lung, prin toate provinciile romanesti. Este, desigur, greu ca un calator pe aceste drumuri sa ajunga peste tot unde exista vii si se produc vinuri. Restrangandu-si traseul numai la locurile de renume ale viticulturii romanesti el are, totusi, de parcurs o cale lunga, presarata cu nenumarate momente de incantare si cu neasteptate revelatii.

In geografia viticola a Romamei apar cateva notiuni cu care ne vom intaini in periplul nostru: cele de ,,podgorii", ,,centre viticole" si ,,plaiuri", reprezentand areale consacrate culturii vitei de vie, bine delimitate. Ele cuprind terenuri situate mai ales in zona colinara, unde viticultura si producerea vinurilor au devenit activitati traditionale.

Potrivit unei recente lucrari de zonare a productiei viticole, in Romania exista un numar de 37 podgorii, din care fac parte 123 de centre viticole, la care se mai adauga 40 de centre viticole independente, situate in afara podgoriilor. Numarul plaiurilor viticole este foarte mare, prin ,,plai" intelegdndu-se o suprafata oarecum restransa de vii asezate pe aceeasi forma de relief, pe care se produc vinuri de o calitate distincta si omogena.

Drumul nostru va strabate marile provincii ale tarii, peste care se suprapun regiunile viticole ale Romaniei. El va incepe cu viile si vinurile Moldovei, va continua cu cele din Muntenia si Oltenia, va trece apoi in Transilvania, va ajunge in partea de vest a tarii, in Banat, Crisana si Maramures si se va incheia in Dobrogea.

Suntem, in acest drum, in cautarea vinurilor, ne angajam deci intr-un periplu bahic. Plecam in aceasta calatorie pregatiti sa ne intalnim cu produse demne de a fi apreciate si animati de dorinta de a le cunoaste calitatile si a le intelege mesajul.

Vinurile Moldovei. Viile ocupa, in Moldova, o intindere de peste 90.000 hectare, ceea ce inseamna a treia parte din suprafata viticola a tarii. Plantatiile de vii se insiruie pe toata lungimea provinciei, incepand din Botosani, in nord, pana in Vrancea, in sud si pe toata latimea ei, din zona deluroasa a subcarpatilor rasariteni si pana in apa Prutului.

Urmarind harta viticola a Moldovei si coborand pe ea, din nord catre sud, ne intalnim cu cateva celebre podgorii pe care le amintim in preambulul calatoriei noastre.

In judetul Iasi ne iese in primul rand in cale podgoria Cotnari, in care vom face primul nostru popas. Tot aici ne intampina podgoria Iasilor, cu centrele sale viticole Copou, Bucium, Uricani si Comama, precum si centrele viticole independente Plugari si Probota. Incepand din sudul acestui judet si traversand, apoi, judetul Vaslui pe toata lungimea sa, strabatem intinsa podgorie a Husilor, in cuprinsul careia se afla centrele viticole Bohotin, Averesti, Husi, Vutcani si Murgeni. Tot in Vaslui exista podgoria Colinele Tutovei, alcatuita din centrele Iana, Tutova si Balabanesti (ultimul situat in judetul Galati). In judetul Bacau ne intalnim cu podgoria Zeletin, cu viile sale din centrele Zeletin, Dealul Morii, Paricea, Tanasoaia si Gohor. Judetul Galati, in sud-estul Moldovei, a devenit o mare zona viticola, in care exista patru podgorii: Dealul Bujorului (cu centrele viticole Bujoru, Smulti, Oancea si Beresti); Nicoresti (cu centrele Nicoresti si Buciumeni); Ivesti (centrele viticole Ivesti, Tecuci si Corod) si Covurlui (centrele viticole Baleni, Scanteiesti, Pechea si Smardan). In sfarsit, in partea de sud-vest a Moldovei, in Cotul Carpatilor, ne intalnim cu marile podgorii ale Vrancei, respectiv cu Odobesti, Panciu si Cotesti care cuprind la randul lor o serie de centre viticole de mare reputatie despre care vom mai vorbi.

Nu vom putea vizita toate aceste locuri si aceasta nu pentru ca nu ar merita sa poposim peste tot. Avand de parcurs o cale lunga, suntem nevoiti sa stabilim din capul locului ca ne vom opri la Cotnari, apoi la Iasi, mai departe la Husi, apoi in Dealul Bujorului, la Nicoresti si, in cele din urma, in Viile Vrancei. Este un traseu care, in mod sigur, ne va edifica asupra calitatii vinurilor moldovenesti, atat de mult apreciate si cantate. Vinurile Munteniei si Olteniei. Cele doua provincii din sudul Carpatilor meridionali, Muntenia si Oltenia, detin impreuna o suprafata viticola de aproape 104.000 hectare. Viile sunt aici situate mai ales in zona colinara, pe ultimele ramificatii ale muntilor, spre campie, unde s-au constituit mari si importante podgorii, dar se intalnesc si pe nisipurile din sudul Olteniei, precum si in cateva areale din apropierea Dunarii.

Strabatand Muntenia de la est spre vest, ne intalnim in primul rand cu podgoria Dealurile Buzaului, cu centrele sale viticole de la Ramnicu-Sarat, Zarnesti si Cenatesti, apoi cu intinsa podgorie a Dealului Mare, cu renumitele sale vii situate in centrele Zoresti, Merei, Pietroasa, Breaza-Buzau, Cricov, Tohani, Ceptura, Urlati, Valea Calugareasca si Boldesti. Mai departe, intram in podgoria Stefanesti-Arges, constituita din centrele viticole Stefanesti, Topoloveni si Valea – 2 – Mare – Dambovita, iar apoi in cea de la Samburesti. Trecand apa Oltului, in Oltenia, ne intampina vechea podgorie a Dragasanilor, cu viile sale din centrele Dragasani, Gusoeni, Cerna si lancu-Jianu. Mai jos, in judetele Dolj si Mehedinti, se afla podgoriile Dealurile Craiovei, Severinului si Plaiurile Drancei, precum si centrul viticol independent Segarcea.

Nu putem omite din aceasta insiruire viile situate pe nisipurile din apropierea Dunarii, din partea de sud a Olteniei si anume cele din podgoriile Sadova-Corabia, Calafat si din podgoria Dacilor, cele din judetul Gorj (centrele viticole TarguJiu si Poiana Crusetu), precum si cele cateva areale producatoare de vinuri de buna calitate, ocupand suprafete restranse, in judetele Braila (Ciresu, Jirlau, Ramnicelu), Calarasi (Ulmu), Giurgiu, (Greaca), Dambovita (Bucsani, Valea Voievozilor), Arges (Costesti), Teleorman (Furculesti si Mavrodin), Olt (Draganesti).

Zona in care ne gasim este avantajata de conditiile sale de clima, si anume de surplusul resurselor de lumina si caldura, mai mari fata de cele din nordul Moldovei si din Transilvania. Datorita acestui climat, aici se produc cele mai bune vinuri rosii romanesti, colorate si corpolente, dar si vinuri albe superioare, multe cu denumire de origine, pline de atractivitate.

La fel ca si in Moldova, vom inscrie in itinerariul nostru numai cateva din locurile amintite, alegandu-le pe cele mai renumite pentru calitatea vinurilor pe care le produc. Ne vom opri, intai, in celebra podgorie a Dealului Mare, vom face un scurt popas la Pietroasa, vom trece prin podgoriile Stefanestilor si Samburestilor, vom ajunge apoi la Dragasani si ne vom intalni, mai departe, cu viile si vinurile Doljului, Mehedintilor si Gorjului. Este un drum lung, presarat cu nenumarate surprize si mari satisfactii. Sa-l parcurgem impreuna.

Vinurile Transilvaniei. Importanta regiunii viticole a Transilvaniei nu sta in intinderea viilor, care nu depasesc 14.000 hectare, ci in calitatea vinurilor produse aici, cu nuante particulare de noblete si originalitate, precum si in largile posibilitati oferite de aceasta zona pentru extinderea viticulturii. Cultura vitei de vie este favorizata in aceste locuri de un relief care pare a-i fi special destinat, format din nesfarsite spinari de deal prea putin cultivate cu folos si care abia asteapta sa fie acoperite cu vii.

Pana nu de mult, fiecare asezare a Transilvaniei isi avea viile sale, agatate chiar si pe coaste abrupte, cu randurile curgand de la deal la vale. Din curtea casei sale parintesti din Lancram, privirile de copil ale lui Lucian Blaga erau atrase de ,,Coasta cu viile" din marginea de rasarit a satului. Aceste plantatii au disparut in mare masura odata cu colectivizarea, pentru ca numai oamenii stapani pe viile lor le puteau cultiva, asa cum erau ele asezate si plantate. Vor mai apare aceste vii-gradina din jurul satelor? Vor mai anima ele vreodata peisajul transilvan? Sa speram ca da! Ar fi pacat ca acest lucru sa nu se poata infaptui.

Pe actuala harta viticola a Transilvaniei (dar si pe cea veche) se contureaza cinci podgorii, toate de prima marime. In fruntea lor se afla podgoria Tarnavelor, cu centrele sale viticole de la Blaj, Jidvei, Medias, Tarnaveni, Zagar si Valea Nirajului. Foarte aproape de aceasta ca asezare si faima este podgoria Alba, care-si imparte viile intre centrele viticole Alba-Iulia si Ighiu; putin mai la sud se afla podgoria Sebes-Apold, iar mai la nord cea de la Aiud. In sfarsit, asezata mai sus pe harta, exista vechea podgorie a Lechintei, cu renumitele sale centre viticole de la Lechinta, Teaca, Bistrita si Batos.

Nu sunt intinse viile Transilvaniei, dar vinurile obtinute aici, bine cunoscute si apreciate, au devenit produse foarte solicitate la export si pe piata intena. Cine nu s-a intalnit cu vinurile de Blaj si de Jidvei, cu spumantele de Alba-Iulia si de Apold, cine nu a ramas incantat de inaltele lor calitati?

Ne aflam in cautarea acestor vinuri, calcand cu emotie drumurile viilor Transilvaniei. Vom pleca din centrul regiunii, din podgoria Tarnavelor, vom trece prin podgoriile Albei si ale Aiudului si vom incheia periplul nostro in nord, in podgoria Lechintei. Nu este, desigur, tot, dar este destul pentru a ne putea face o imagine despre viticultura acestei zone si despre calitatea vinurilor sale.

Vinurile zonei de vest. Pe latura dinspre apus a tarii exista doua regiuni viticole: cea a Banatului, in jumatatea sudica si cea a Crisanei si Maramursului, spre nord. Intre ele se interpun, intervenind cu un accent aparte, viile Aradului.

Viticultura acestei zone se intinde pe o lungime de 325 km, ceea ce face ca ea sa se afle sub influenta unor foarte variate conditii de „clima, sol si orografie, care determina o accentuata diversificare a sortimentelor de soiuri si a calitatii vinunlor. Arealele din sud, din regiunea viticola a Banatului, beneficiaza de influenta favorabila a unui climat cu usoare nuante mediteraneene, in timp ce in Crisana si Maramures se face simtita influenta climei din Europa centrala, mai putin darnica pentru vita de vie.

Viile sunt presarate, pe tot cuprinsul zonei, incepand de la Dunare, in sud, pana la Halmeu, aproape de granita nordica a tarii, fara a se inchega in mari masive. Ele ocupa, totusi, o suprafata de peste 17.000 hectare, cu mari posibilitati de a fi sporita.

Viile Banatului se concentreaza in cinci centre viticole care se insiruie, urcand spre nord, in ordinea: Moldova Noud, Tirol, Silagiu, Recas si Teremia.

Judetul Arad dispune de una din cele mai renumite podgorii ale tarii, cea de la Minis-Maderat, situata intre apele Muresului si ale Crisului Alb.

In Crisana si Maramures pe aceeasi cale spre nord, intalnim podgoria Diosig, apoi Valea lui Mihai, mai spre est cea Silvaniei, precum si cateva centre viticole care nu sunt de ocolit: Biharia si Tileagd, in sud, Halmeu si Seini, in nord.

Viticultura zonei este colinara, viile cauta adapostui muntilor, care nu lipsesc si deschiderea spre soare si lumina a versantilor. Exista doua exceptii: viile din centrul viticol Teremia, din Banat si cele din podgoria Valea lui Mihai, din judetele Bihor si Satu Mare, asezate pe terenuri plane, a caror soarta este strans legata de solurile acestor locuri, pe care via creste in modul cel mai folositor. – 3 – Ne propunem sa parcurgem drumurile viilor si vinurilor din partea de vest a tarii pe toata lungimea lor, precizand inca de la plecare ca vor fi areale in care nu vom putea poposi prea mult.

Vrem sa intalnim vii si vinuri mai putin cunoscute, cel putin prin produsele pe care piata le ofera in acest moment, dar care stim ca au mari posibilitati de afirmare.

Vinurile Dobrogei. In Dobrogea, vita de vie poate fi cultivate oriunde. La fiecare pas, incotro te intorci, sunt locuri bune pentu vii. Relieful regiunii, format dintr-o succesiune de coline si terenuri plane, larg invalurat, nu ridica probleme pentu viticultura; lumina si caldura sunt peste tot din belsug; solul are o buna structura si fertilitate si contine toate elementele chimice de care vita de vie are nevoie. Apa din precipitatii nu este catusi de putin in prisos, fapt care constitute o buna premisa pentru obtinerea unor vinuri de inalta calitate.

Nu este de mirare ca, dispunand de astfel de conditii, viticultura dobrogeana s-a dezvoltat in ritm rapid, ajungand in prezent sa ocupe un loc de prima importanta.

Viile Dobrogei ocupa astazi o suprafata putin mai mare de 25.000 hectare. Ele se leaga in cateva podgorii care se cer a fi incluse in orice periplu bahic. Regiunea este taiata de-a curmezisul, putin mai jos de jumatatea ei, de celebra podgorie a Murfatlarului, intinsa pe traseul vaii Carasu si formata din trei centre viticole: Murfatlar, Medgidia si Cernavoda. Urcand spre nord, pe latura estica a tinutului, intalnim podgoria Istria – Babadag. In nord, pe malul Dunarii, ne intampina vechea podgorie de la Sarica-Niculitel, care-si aduna viile in trei centre viticole: Tulcea, Niculitel si Macin. In extremitatea sudvestica a regiunii, in imediata apropiere a batranului Danubiu, se afla viile de la Ostrov, Oltina si Aliman. Nu pot fi omise din aceasta enumerare nici viile de la Daieni si Harsova, cele de la Adamclisi si Baneasa si nici cele de la Mongalia si Chirnogeni, toate intrate in peisajul viticol dobrogean.

Tinutul in care ne gasim ofera conditii dintre cele mai bune atat pentru producerea vinurilor, cat si a strugurilor de masa. Pot fi cultivate aici chiar si soiurile pentru stafide, care pretind un surplus de caldura in perioada coacerii strugurilor si sunt mai putin rezistente la temperaturile scazute din timpul iernii.

Produsele care preiau in cea mai mare masura amprenta factorilor favorabili de cultura sunt, insa, vinurile. In Dobrogea se produc vinuri care au insusiri calitative distincte, purtand blazoane de mare noblete. Podgoria Murfatlar se inscrie, alaturi de Cotnari si Pietroasa, in grupa arealelor viticole romanesti in care pot fi obtinute vinuri dulci naturale din struguri culesi la stafidirea boabelor. Peste tot in aceasta regiune pot fi produse vinuri rosii de mare marca, bogate si intens colorate, precum si vinuri albe seci sau demiseci, care se disting prin putemica lor personalitate.

Plecand in cautarea vinurilor dobrogene, vom inscrie in itinerariul nostru patru popasuri: Murfatlar, Istria-Babadag, Sarica-Niculitel si Oltina.

Turistii straini au fost primii care si-au manifestat interesul pentru o vacanta la podgorii. In 2007, conform ANAT, numarul acestora s-a ridicat la aproximativ 2000 de persoane. In jur de 12.000 de persoane au vizitat in 2008 cramele Halewood , potrivit unui comunicat al companiei.

2.3 Studiul comparativ între turismul vinicol din Republica Moldova și România

Pe harta vinului, apar de la an la an noi producători importanți. Totuși, 80% din producția mondială de vin, adică 35,1 miliarde de sticle, este obținută în 10 state.

Liderul de pe piața mondială a vinului este Franța, urmată de Italia, Spania, Statele Unite, Argentina, Australia, Germania, Africa de Sud, Chile și Portugalia.

România și Republica Moldova nu se află în topul celor mai mari țări viticole din lume din păcate, insă in ultimii 10 ani ambele au inregistrat o crestere a turismului vinicol și devine o ramură a turismului destul de important, ceea ce este foarte îmbucurător.

În România, cu toate că turismul vinicol se dezvoltă și capătă amploare, insă putini turisti aud vorbindu-se prin reclame de astfel de oferte. Acestea nu prea sunt vizibile nici in cataloagele agentiilor de turism, nici nu sunt promovate in alte parti. Lipsa unui brand care sa defineasca turismul la podgorii si crame duce la lipsa promovarii in domeniu. O solutie ar fi un Festival al Vinului, asa cum exista in Republica Moldova.

Republica Moldova în comparație cu Romînia are o producție mult mai mică de vinuri, ceea ce este și normal avînd în vedere și diferența ca mărime intre țări dar și a potențialului economic, dar spre deosebire de România aici se pune baza mai mult pe acest segment și este mult mai reclamat și comercializat decît in țara vecina. Aici chiar se organizeaza annual un Festival al Vinului, unde producatorii din țara și chiar de peste hotare iși pot pune la vinzare și pot face o reclamă buna la vinul produs, într-un iarmaroc al vinurilor unde are loc degustarea a sute de feluri de vinuri care mai de care.

Trebuie de remarcat ca drumul vinului în ambele țări, atît în România cît și în Republica Moldova se extend spre deosebire de multe state care merg in scadere în acest sens.

Drumul vinului reprezintă de fapt un traseu turistic bine marcat și delimitat într-o zonă cu potențial viticol și cu suficiente atracții turistice naturale și antropice ce poate fi urmat de către turiști, în mod organizat sau individual, în anumite perioade ale anului. Aceste drumuri, în functile de lungimea lor dar și de densitatea obiectivelor, pot fi parcurse pe jos, cu bicicleta cu autoturismul și chiar cu trăsura. În Austria de exemplu peste 70% dintre aceste drumuri sunt proiectate ca trasee pentru biciclete. Astfel celebrul traseu de biciclete de pe Valea Dunării, de la Passau la Viena,  se suprapune parțial cu “Weinstraße Niederösterreich”.

În ultimii 5 ani statisticile viticultorilor nu sunt foarte încurajatoare. Franța și Italia au pierdut în medie 4,7% din suprafața viticolă iar  România 6.2%. Cantitatea de vin produsă a scăzut și ea simțitor: în Franța cu 11%, în Italia cu aproape 15%, România a punctat pozitiv aici producția crescând cu 12%. Și în ceea ce privește consumul de vin cifrele sunt interesante: în Franța de exemplu în 1996 s-au consumat 54 l de vin / locuitor, pentru ca în 1999 cantitatea să scadă la 45 de litri. Același trend descendent s-a înregistrat și în Italia, Spania, Germania. În Ungaria căderea a fost de 30%. Cum au stat lucrurile în România? În 1996, consumul oficial era de 11.63 l/locuitor, în 1999 consumul a crescut la 22.17 l/locuitor adică în 3 ani s-a dublat.

Două lucruri trebuie să deducem din cifrele de mai sus:

Piața vinurilor la nivel european este în scăde re, iar această scădere poate fi compensată cu creșterea circulației turistice în zonele viticole.  Producătorii încep să câștige și din turism;

Viticultura în România este într-o perioadă de renaștere, este în plin avânt. Românii încep să redescopere vinurile, producătorii devin din ce în ce mai experimentați, vinuri de foarte bună calitate încep să fie produse și la noi. Totuși, în ciuda acestor atuuri legătura dintre viticultură și turism este  aproape inexistentă.

Franța este campioana turismului mondial și nu se dezice de acest statut nici pe segmentul turismului viticol. In Bordeaux 75% din circulația turistică este legată de viticultură, Pe Valea Ronului, a doua zonă viticolă a Franței,  există o adevată industie turistică orientată spre viticultură – 25.000 de locuri de cazare în unități specializate cu o cifră de afaceri anuală de peste 150 de milioane de euro. Lucrurile stau asemănător și în Austria. În Langenlios (Austria de Jos) – Loisium Wine World – muzeu și hotel deopotrivă – ambele dedicate vinului, a devenit deja una dintre emblemele renașterii viticole ale tării dar și o uriașă atracție turistică. Învestiția a fost de 24 de milioane de euro, iar regiunea este  una exclusiv viticolă. Loisium Wine World  a devenit foarte repede o intersecție a câtorva drumuri ale vinului ce străbat această zona a Austriei

Occidentul ne arată ce se pot scoat bani frumoși din turismul viticol iar noi avem aproape tot ceea ce au și ei, la o altă scară adevărat. Avem crame, avem podgorii, avem istorie, avem obiective turistice și de bine de rău avem și ceva drumuri. Nu avem locuri de cazare și nu avem organizare. Nu avem structură și coerentă.

Ceea ce ține de Republica Moldova și de România aici este un potențial foarte bunde dezvoltare a turismului vinicol, insa problema ambelor țări este că la noi nu se investește foarte mulți bani în acest domeniu, așa cum se face ăn alte state mai dezvoltate cum sunt Franța sau Italia. Lipsa de promovare a produsului este și aceasta o problema comuna a ambelor state. Dar ceea ce bucura este faptul că se muncește în acest sens și ăn ultimii ani se văd și rezultatele, crescînd cantitațile exportului de cîteva ori fața de anii precedenți cind vinzarile și comercializarea produsului era mai mult locala.

Republica Moldova și România se pot incadra făra dar și poate printre țările cu o cultură a vinului ridicată. Ambele țări au și o poziționare pe hartș foarte bună care îi favorizează creșterea și cultivarea viței de vie. Plus la asta și clima este una care perfecta pentru vița de vie, solurile la fel sunt extreme de favorabile, iar aceste lucruri sînt extreme de importante și trebuie de favorizat din plin din ele. Nu orice țara are parte de așa condiții gegrafice și climaterice cum le au Republica Moldova și respective România.

Diferența dintre turismul viti-vinicol din Republica Moldova și respective România este doar de atitudine față de acest gen de turism. În Republica Moldova este mai mult ca o tradiție rămasă de la strămoșii noștri, și anume de aproduce vin, asta se observă foarte bine în localitățile rurale, unde aproape fiecare a doua familie se ocupa cu producerea vinului, în marea majoritate îl produc pentru sine, dar unii chiar se ocupă și cu comercializarea acestuia pentru a obține un venit suplimentar. Există și vinării mari cum ar fi Purcari și Cricova, dar în comparație cu România sunt puține și venitul lor este mult mai mic decît în țara vecină. În România atitudinea este una diferita față de Republica Moldova, chiar dacă și aici este o tradiție de producer a vinului moștenită incă din strămoși, totuși aici este o atitudine mai mult financiară, fiind vazută ca o bună modalitate de a obține bani și este o atitudine bună. În România există și un numar mult mai mare, majoritatea bazînduse în special pe export, avînd un success destul de bun la acest capitol fiind mult mai mare de cît al Moldovei și comparabil cu țările mai dezvoltate. Avînd un nivel de export extreme de bun, respective și veniturile sint mult mai bune, iar asta e rezultatul dorit de orice companie, indefereant decă este vinicola sau de alt tip.

Concluzionînd toate cele spuse mai sus, pot spune că atît Republica Moldova cît și România sunt niște jucători importanți pe piața turismului vinicol, cu condiția că la noi în țară se va mai lucra la capitolul promovare și publicitate.

Ceea ce ține de evenimentele organizate ca scop de promovare a turismului vinicol ambele se află cam la același nivel. Se organizează și la noi și în România diferite evenimente de promovare cum ar fi Ziua Vinului sau Festivalul Vinului, s-ar putea de mai organizat și evenimente noi sau măcar acestea existente se pot organiza puțin mai des și in mai multe localități ale țării.

Republica Moldova și România au o perspectivă foarte bun ape piața turismului viti-vinicol, ele déjà sînt niste țări importante de producer a vinului, dar printr-o promovare mai eficienta și o investire mai consistent se pot obține și mai multe lucruri în această ramură a turismului.

CAPITOLUL III: ORGANIZAREA EVENIMENTELOR ȘI ROLUL ACESTORA ÎN PROMOVAREA TURISMULUI VINICOL

3.1 Evenimentele care promovează turismul vinicol în Republica Moldova

Dezvoltarea și evoluția multiseculară a Republicii Moldova poate fi legată fără doar și poate lde practicarea și evoluția vinificației,un proces care, sub aspect cronologic, a cunoscut mai multe etape, prima etapă fiind perioada antică, apoi a urmat epoca medievală și ultima etapă este perioada de după anexare a teritoriului dintre Prut și Nistru. Ceea ce ține de turismul viti-vinicol, acesta cunoaște o dezvoltare considerabilă după recăpătarea independenței a acestui teritoriu, când Republica Moldova a început să-ți orienteze activitatea sa spre participare la mai multe proiecte internaționale.

Prima încercare a Republicii Moldova ca să participe cu țările Europei de Vest la dezvoltarea turismului viti-vinicol în statut de partener a avut loc în ianuarie 1996. Datorită acestei colaborari Republica Moldova încearcă posibilitatea să se includă în programul ECOS-OUVERTURE prin proiectul Ruraltur, obiectivul ei fiind “Integrarea Republicii Moldovei în rețeaua turismului cultural în mediul rural al regiunilor viticole din Europa”. ECOS-OUVERTURE reprezintă programul de cooperare interregională externă a Comisiei Europene. Acest Program avantajează cooperarea reciproc avantajoasă între regiunile și orașele Uniunii Europene și omoloagele lor din Europa Centrală, CSI și țările bazinului mediteranean.

Obiectivele acestui program sunt:

Îmbunătățirea relațiilor economice și sociale, încurajând participarea la cooperarea est-vest și nord-sud a regiunilor și orașelor ce provin din zonele cele mai slab favorizate ale Uniunii Europene;

Susținerea reciprocă în ceea ce ține de procesul tranziției economice și politice, a regiunilor și orașelor din Europa Centrală și de Est, a CSI și a țărilor mediteraniene;

Atribuția la evoluția regională și la modernizarea colectivităților teritoriale din ansamblu zonelor ce participă la Uniunea Europeană, în Europa Centrală, în CSI și în țările mediteraneene.

Pentru Republica Moldova acest proiectul avea două obiective de bază:

1) Stabilirea unei coordonări eficiente între 7 raioane viticole situate în centrul republicii (în jurul Chișinăului), Ialoveni, Criuleni, Strășeni, Hîncești, Călărași, Nisporeni, Orhei în scopul de a valorifica “Ruta vinului”, care ar atrage după el și evoluția turismului viticol de calitate.

2) Pregătirea unui program larg de dezvoltare a turismului cultural în regiunile viticole ale Republicii Moldovei, avînd ca scop pentru a fi drept bază unei cereri de finanțare comună globală.

Din păcate, acest proiect nu a fost urmat de succes în lipsa finanțări din partea Comisiei Europene.

Acest eșec a avut loc și datorită faptului că la acea etapă, Moldova prin regimul de vize prezent cu țările Europei de Vest încurca libera deplasare a turiștilor în țara noastră, favorizând turiștii străini să solicite altă destinație turistică.

Din anul 2002 la inițiativa Ministerului Agriculturii și Alimentației Publice, Departamentului Agroindustrial “Moldova-Vin”, Agenției Naționale de Turism, Centrului Expozițional Internațional „Moldexpo”, în luna octombrie se organizează anual „Festivalul Vinului”, care are ca obiectiv:

Stabilirea unei legături între sectorul turistic și sectorul viti-vinicol;

promovarea pe plan internațional a imaginii Republicii Moldova ca destinație turistică viti-vinicolă atractivă;

obținerea unor noi parteneri și a noilor piețe de desfacere pentru producția vinicolă de care dispune Republica Moldova;

atragerea turiștilor străini;

În anul 2002 a avut loc prima ediție a sărbătorii vinului în Republica Moldova, iar de atunci și pînă în present are loc annual acest eveniment.

„Sărbătoarea vinului

Între 13 și 14 octobrie a anului 2002, la inițiativa Prședintelui Republicii Moldova, a avut loc pentru prima din istoria Republicii Moldova Sărbătoarea Națională a Vinului. Au participat aproximativ 80 de întreprinderi vinicole și de alimentație publică, în fruntea alaiului se afla coloana celui mai vechi combinat de vinificație din republică, „Cricova”SA.

Pe participanții autohtoni, la sărbătoare au mai participat turiști străini, sosiți din 67 de țări ale lumii dintre care : Austria, Bulgaria, Belgia, Olanda, Germania, România, Franța, Italia, SUA, Turcia, Cehia și altele.

Programul acestui festival a inclus desfășurarea mai multor concursuri, care s-au soldat cu următoarele rezultate:

Marele Premiu Prezidențial (110 mii lei), pentru merite deosebite în dezvoltarea ramurii vinicole în Republica Moldova și aportul substanțial la consolidarea economiei, a fost cîștigat de Combinatului de producere a vinurilor „Cricova” SA. Concursului vinului tînăr „Vița de Aur-, la el au participat 111 mostre de vin ce cuprind produse la 20 de întreprinderi moldovenești de ramură. De diplomele pentru cel mai bun „tulburel” s-au învrednicit 17 produse.

Principala distincție a concursului – GRAND PRIX „Dionis” – a fost înmânată companiei „Cricova Acorex” SA pentru vinul Pinot Gris.

Concursul vinului de casă „Polobocul de Aur”- au fost înscrise în concurs 130 de mostre, 95 dintre care comisia le-a admis spre degustare. Învingător al concursului a fost declarat fermierul din Orhei Anatol Gherman cu vinul „Aligote”.

Concursul „Cea mai bună prezentare” – „Aroma” SA.

Concursul „Cea mai bună prezentare al alaiului vinificatorilor”-com. Sălcuța SRL

Concursul „Cel mai original stand” – „Vismos” SA.

Concursul „Cea mai bună reprezentare artistică” – „Lion Gris” ÎM.

„Sărbătoarea vinului

Programul Festivalului presupunea o mulțime de manifestări spectaculoase, care au avut loc atât în capitală cît și pe aproape întreg teritoriul republicii.

„Sărbătoarea Vinului a fost o festivitate, la care au participat în calitate de oaspeți:

Locuitori ai Chișinăului și ai altor localtăți;

Reprezentanți ai corpului diplomatic și ai misiunilor deschise la Chișinău de către organismele internaționale;

Vânzători en-gros de produse vinicole;

Turiști din diferite țări, care au sosit la festival conform unor tururi speciale în cadrul programului „Calea Vinului”

Pe teritoriul C.I.E. „Moldexpo” și-a început lucrările Iarmarocul, la care au partcipat:

Producători și comercianți de produse vinicole;

Întreprinderi ale alimentației publice (baruri, restaurante, cafenele);

Agenții de turism și publicitate;

Meșteri populari, pictori, sculptori, meșteșugari;

Colective de creație artistică, artiști profesioniști, formațiuni etnofolclorice.

În cadrul sărbătorii a fost programată desfășurarea următoarelor concursuri:

Concursul vinului tânăr „Vița de Aur”;

Concursul vinului de casă „Polobocul de Aur ;

Concursul „Cea mai bună prezentare” ;

Concursul „Cea mai bună prezentare la Parada vinificatorilor”;

Concursul „Cel mai bun suvenir cu simbolica Sărbătorii”;

„Sărbătoarea Vinului

În anul 2004 la festivalul vinului și-au anunțat participarea 50 de agenți economici din ramura viti-vinicolă, și aproximativ 200 de participanți din rețeaua alimentației publice. Pentru a promova această sărbătoare peste hotarele țării, Ministerul Afacerilor externe a luat decizia să simplifice procedura de eliberare a vizelor de intrare în țară pe perioada de 7 zile după desfășurarea festivalului. Datorită acestui fapt turiștii străini au putut beneficia de eliberarea vizelor gratis. Pe lîngă aceasta au fost acreditați peste 70 de jurnaliști din mai multe țări, inclusiv Marea Britanie, Olanda, Federația Rusă, Polonia, Scoția, România etc.

Conform Departamentului de Statistică și Sociologie, în primele opt luni a anului 2004, volumul producției de vin din Republica Moldova a atins cifra de 13,9 mln decalitri, ceea ce constituie o creștere cu 22% în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Cea mai mare parte a acestor produse este exportată (cca 90%). Acest lucru este favorizat de refacerea industriei de fabricare a vinului, de îmbunătățirea bazei tehnicomateriale a întreprinderilor din domeniu, de restabilirea terenurilor ocupate de viță de vie, de creșterea roadei de struguri din ultimii ani. În primele opt luni ale anului 2004, exportul R. Moldova a constituit 613,2 mln dolari SUA, cu 30,5% mai mult ca în aceeași perioada a anului trecut. Cel mai mult a crescut exportul în țările Uniunii Europene (de 1,6ori) – 191 mln dolari SUA, iar principalul partener comercial al Republicii Moldova rămâne în continuare Rusia, căreie îi revin 35,5% din întregul export. Locul doi îl ocupă Italia cu 14,3%, locul trei – România cu 10%.

Momentul de vîrf al Sărbătorii a fost decernarea „Marelui Premiu” la ceremonia nde inaugurare, la care a participat conducerea de vîrf a țării. Laureatul din anul devenit ÎM „Lion-Gri” SRL pentru merite deosebite în fabricarea vinurilor de calitate superioară și promovarea imaginii vinurilor moldovenești pe piața externă.

ÎM „Vinăria Purcari” SRL a anunțat prin participare despre renașterea întreprinderii, cîndva una dintre cele mai faimoase din Moldova.

Majoritatea Vinificatorilor prezenți s-au asociat ideii, că participarea la „Sărbătoarea Vinului” constituie o chestiune de prestigiu, de menținere și consolidare a imaginii întreprinderii, dar mai întâi, a țării în ansamblu.

Una dintre metodele cele mai eficiente de promovare a produselor este, degustarea, dar și vînzarea acestora. Vinificatorilor li s-a oferit posibilitatea să comercializeze produsele la stand, rezultatele fiind vizibile. Astfel la standurile combinatelor „Aroma” SA, CV „Cricova” SA, „Vismos” SA, „Dionysos Mereni ” au fost vândute toate produsele expuse, volumul vânzărilor într-o zi a sărbătorii echivalând cu aproximativ 2 săptămâni de activitate în cadrul magazinelor specializate.

Sărbătoarea anului fost vizitată de cca 65000 persoane din republică și de peste hotare, numărul turiștilor străini fiind 15 la suta și reprezentând 72 de state.

Special pentru a reflecta manifestarea au sosit reprezentanții mijloacelor mass-media din Germania, Marea Britanie, Israel, Olanda, Rusia etc. Un grup de jurnaliști de la cele mai prestigioase ediții periodice, posturi de radio și TV din Polonia au venit la Chișinău pentru a oglindi manifestarea națională, precum și itinerarele inedite ale republicii.

„Sărbătoarea Vinului

Pe parcursul a două zile în Moldova în Piața Marii Adunări Naționale s-a desfășurat festivități dedicate „Zilei Naționale a Vinului , obiectivul căruia era de a ridica imaginea Moldovei ca țară cu tradiții seculare în viticultură și vinificație, iar în prezent și un mare exportator de produse vinicole.

În anul 2005, un număr și mai mare al companiilor vinicole au participat în cadrul manifestărilor, mai multă poamă si vin, mai mulți meșteșugari populari și mai multe puncte de vânzare.

Premiul de onoare al Președintelui a fost decernat companiei „Dionysos Mereni” pentru merite deosebite în domeniul producerii vinului de calitate superioară și cele mai bune rezultate a anului 2005.

În preajma festivalului, Departamentul Agroindustrial „Moldova-Vin” a organizat, pentru prima dată, concursul „Elita Vinurilor Roșii”. Comisia de degustare a concursului, formată din 7 specialiști, a degustat 89 de exemplare, prezentate de cele 35 de întreprinderi participante.

La defilarea festivă a vinificatirilor pe strade principală a capitalei, ce a deschis „Ziua Națională a Vinului , au luat parte 31 de companii. La concursul „Cea mai bună prezentare în timpul defilării coloanei”:

I-ul loc „Vinăria Purcari” SRL;

al II-lea loc Colegiul Național al Viei și Vinului

al III-lea loc „Lion-Gri” SRL.

Pe Piața Marii Adunări Naționale, 46 de întreprinderi vinicole și-au instalat standuri colorate, pavilioane și corturi în stilul high-tech și tradițional moldovenesc, sub acoperișurile de trestie și cuiburi de cocostârci, cu pereți de piatră și poloboace de lemn, înfrumusețate de viță de vie, struguri coapte și sute de sticle de vin.

„Sărbătoarea Vinului

Raionul Șoldănești

La Șoldănești, în comparație cu anii precedenți, numărul doritorilor de a veni în fața oamenilor pentru a demonstra capacitatea de bun gospodar s-a majorat considerabil. Analizînd participările, juriul a concis că cei mai ingenioși s-au dovedit a fi reprezentanții primăriei Rogojeni.

Bucătarii din Sipca i-au cucerit pe toți cu mamaliga și peștele pregătit și s-au învrednicit de premiul doi. A fost solicitat rodul muncii fraților Valentin și Ion Colin din Pohoarna, care ani de rînd uimesc lumea cu diferite obiecte confecționate din lemn. S-a bucurat de succes și Vasile Lachi din Sestaci și Valeriu Bădărău din Sipca, care și-au comercializat mulțimea de hulubi din cele mai rare specii.

Cel mai bun vin roșu, colecția fost recunoscut cel a lui Oleg Babcinețchi din Șoldănești, cel mai bun vin alb (2006) – al lui Nicolae Țurcan, Șoldănești. Cel mai bun vin roșu (2005) – al lui Grigore Cuculescu din comuna Dobrușa, cel mai bun vin alb (2005) cel adus de filiala „Moldtelecom” (director Constantin Cernega). Toți cei menționați au primit premii, conform aportului depus și locului ocupat.

„Sărbătoarea Vinului

În perioada 13-14 octombrie în Piața Marii Adunări Naționale s-a desfășurat a 6 ediție a „Zilei Naționale a Vinului

Pesta 50 de agenți economici autohtoni și-ai expus producția, în cadrul celei de-a VI-a ediție a sărbătorii din 13-14 octombrie 2007. Marele Premiu în domeniul viti-vinicol pentru anul fost înmânat Combinatului de vinuri de calitate „Mileștii Mici”. Decizia privind acordarea acestei distincții combinatului a fost adoptată de către comisia Agenției Agroindustriale „Moldova-Vin”. Precum se arată, combinatul „Mileștii Mici” promovează activ imaginea Moldovei pe arena mondială, exportînd peste hotare vinuri de calitate superioară, care au fost apreciate în cadrul diferitor concursuri naționale și internaționale. Numai în anul curent, vinurile combinatului au cîștigat 9 medalii. Producția întreprinderii a obținut premiul „Mercuriul de Aur” în cadrul concursului „Marca comercială .

La „Ziua Națională a Vinului au sosit delegații oficiale din Federația Rusă, România, Ucraina, Belarus, Cehia, China, Israel ș.a. precum și turiști din peste 70 de țări. Numărul acestora cu fiecare an este în creștere. Sărbătoarea a avut ca scop promovarea imaginii țării, a producției vinicole autohtone și dezvoltarea turismului. „Moldova-Vin” a desemnat cei mai buni exportatori ai anului 2007 trei companii: ÎM „Vinăria Bostovan” SRL, SA „Kazayac Vin” și SRL „Alianța Vin” – au fost distinse cu medalii de aur, de argint și respectiv de bronz, pentru performanțe în promovarea și exportul producției vinicole moldovenești.

La categoria „Cel mai bun producător de vinuri al anului , cu medalie de aur a fost decernat CV „Cricova” SA, medalia de argint ÎM „Acorex Wine Holding” SA, și medalia de bronz – FCP „Asconi” SRL. Tradițional de ziua vinului, Camera de Comerț și Industrie totalizează rezultatele concursului pentru cel mai bun vin de casă al anului. La prima etapă a concursului au partcipat 675 de vinificatori din diferite regiuni ale țării. La etepa finală au fost selectați 67 de participanți cu 74 probe de vin. Opt dintre aceștia au devenit cîștigători ai „Polobocului de Aur”

Obiectivele de bază ale sărbătorii „Ziua Națională a Vinului”:

De a promova acest produs într-o țară, în care acest produs este un obiect de mîndrie națională, iar istoria poporului se îmbina organic cu tradițiile vinificației;

a pune baza tradiției de organizare anuală a sărbătorii vinului, care să ridice prestigiul producției vinicole naționale și să stimuleze interesul populației față de băuturile de înaltă calitate, contribuind astfel la formarea unei culturi avansate a consumului de vin;

atrage în Moldova cît mai mulți turiști din străinătate.

Celebrele vinuri basarabene, scoase din orașul subteran al pivnițelor kilometrice de la Cricova, din hurbele de la Mileștii Mici sau aduse din stațiunile oenoterapeutice de la Camenca, Vorniceni sau Cahul au ajuns azi în Piața Marii Adunări Naționale, au dat posibilitate tuturur moldovenilor și celor din străinătate să le guste cu curiozitate și satisfacție.

Grație organizării acestui festival care a creat premise pentru dezvoltarea turismului viti-vinicol și la inițiativa Departamentului Dezvoltarea Turismului, Guvernul Republicii Moldova pe data de 24 mai 2004 primește hotărârea Nr.554 cu privire la aprobarea Programului Național în domeniul turismului „Drumul vinului în Moldova”.

Dirijarea și monitorizarea programului este încredințată unui comitet de coordonare, care include diverse ministere, inclusiv Departamentul Dezvoltarea Turismului, actualmente Ministerul Culturii și Turismului. Programul „Drumul vinului în Moldova” include 7 trasee turistice.

Pentru o mai bună colaborarea între sectorul vinicol și sectorul turistic la data de 13 septembrie 2005, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din Moldova a înaintat un demers în adresa Agenției Agroindustriale „Moldova-Vin”, în care solicită:

a) negocierea prețurilor de acces în crame pentru perioada festivalului vinului;

b) accesul liber al turiștilor în perioada demarării festivalului vinului;

c) obținerea permisiunii din partea Serviciului Vamal privind scoaterea din țară a producției viti-vinicole procurată ca suvenire, care nu este destinată activității comerciale sau de producție, în cantități mai mari de 2 litri, fără achitarea dreptului de export.

În rezultatul acestui demers și negocierilor purtate cu Agenția Agroindustrială „Moldova-Vin” s-au obținut următoarele:

În traseul turistic „Drumul Vinului” pe lângă tradiționale crame de la Cricova, Mileștii-Mici și Cojușna, au fost incluse întreprinderile S.A. „Aroma”, S.A. „Vinuri Ialoveni”, SRL „Acorex Wine Holding”, Î.M. „Lion gri”.

Au fost stabilite zilele și orele de acces pentru grupuri de turiști organizate de agențiile de turism.

S-au stabilit mai multe categorii de prețuri la serviciile prestate în dependență de doleanțele turiștilor.

În vederea excluderii punerii obstacolelor neîntemeiate la exportul producției viti-vinicole, procurată ca suvenire și care nu este destinată activității comerciale sau de producție, șefilor birourilor vamale le-au fost dată o dispoziție specială a Serviciului Vamal, prin care se accentua imposibilitatea aplicării taxelor la aceste produse.

3.2 Bune practici de promovare a turismului vinicol prin intermediul evenimentelor in România

În România turismul viti-vinicol este in creștere în ultimii ani, iar acest lucru se întîmplă fără

doar și poate și datorită evenimentelor cu scop de promovare ce au loc în această țară.

În România nu exista un Festival al Vinului așa cum este în Republica Moldova, dar cu siguranță și la ei există multe practici de promovare. Cel mai important eveniment al vinului este cu siguranță ziua vinului care se organizează anual în diferite localități ale țării și are drept scop promovarea turismului vinicol și atracția unui număr cît mai mare de turiști străini, asta reprezintă de fapt cea mai bună publicitate a turismului vinicol.

Extrem de importanta pentru orice zona turistica este existenta unei infrastructuri. Structurile de cazare sunt foarte putine, activitatile conexe lipsesc, astfel incat turistul nu este atras nici sa stea putin, nici sa ramana mai mult timp.

Ce oferte gasim la crame si podgorii

Turistii care ajung intr-o astfel de zona pot lua parte la un program care le ofera ocazia de a vizita beciurile si podgoriile. In plus, se poate degusta vinul si se ia parte la arta producerii acestuia.

Principalele regiuni viticole ale Romaniei la care se va face cel mai adesea referire sunt urmatoarele: Moldova, Muntenia si Oltenia, Transilvania, Banat, Crisana si Maramures si Dobrogea.

Drumurile vinurilor din România

În România,  drumurile vinurilor au fost concepute și lansate cu mare gălăgie în preajma anului 2000. Teoretic avem drumuri ale vinului în 11 județe. Practic nici unul nu este functional. Pentru la nici unul dintre ele nu exista o structură sau o schemă de funcționare. Nu exista la intrarea pe niciunul dintre aceste drumuri un panou explicativ cu itinerariul. Foarte multe dintre acestea duc către nicăieri. Cel mai recent drum al vinului s-a deschis în 2011 în județul Buzău, județ cu un enorm potențial viticol și turistic. Drumul are o lungime de 60 de km și pleacă din DN 10 către Pietroasele și Monteoru. Cu mici abateri turistii pot ajunge la Vulcanii Noroioși și la Măgura. Investiția a fost de 24 milioane de euro.

În județul vecin Prahova, drumul vinului deși mai bine conturat, se transformă destul de repede într-o aventură pe două sau pe patru roți. De la Florești până la Tohani, acest drum ar fi trebuit să ne poarte prin 11 domenii viticole și nu mai puțin de 20 de alte obiective turistice, însă cu excepția a 4 crame, nimic altceva nu se poate încadra în cerințele turismului contemporan.

Totuși inițiativa privată ia avânt si există niste semne concrete de revenire. Halewood, prin Conacul Urlățeanu din Urlați și prin Pivnițele Rhein din Azuga, contorizeaza anual 12-13.000 de turiști. LaCerta, un domeniu viticol nou în Dealul Mare deține una dintre cele mai spectacuoase crame de la noi, iar vinurile excelente și atmosfera caldă și prietenească dă un nou suflu turismului din zonă.  În cealată parte a țării, cei de la Recaș fac pași curajoși în ceea ce înseamnă integrarea în circuitul turistic a propriei podgorii.  Murfatlarul are o tradiție îndelungată și situarea sa aproape de litoral face ca numărul vizitatorilor să fie în fiecare an aproape de 10.000.

Chiar când scriu aceste rânduri câțiva oameni deopotrivă iubitori de vinuri și de turism se străduiesc să pună pe picioare un circuit viti-turistic în Dealul Mare.  Circuitul presupune vizitarea a  patru crame (LaCerta, S.E.R.V.E, Crama Basilescu și Domeniile Săhăteni), degustări de vinuri la fiecare cramă, 2 nopți cazare cu pensiune completă și transport inclus. Prețul ar fi de 390,00 lei /persoană. Acest gen de initiativă este una dintre cele mai eficiente modalități de a pune efectiv pe picioare turismul viticol. Partea tristă este că mulți dintre potențialii turiști, deși ar fi încântați de  o asemenea excursie, ba ar vrea să fie gratis, ba ar vrea sa fie atunci când nu este programată, ba ar vrea să fie puțin schimbat programul și așa mai departe. Încă suntem reticenți în a cheltui puțini bănuți pentru a fi vedea și simți memorabil aici, la noi în țară, la 90 de kilometri de București.

3.3 Propuneri de organizare a evenimentelor pentru promovarea turismului vinicol in Republica Moldova

Deja pîna în prezent s-a demonstrat că organizarea evenimentelor are un rol foarte mare in promovarea turismului și nu doar a celui viti-vinicol dar și a altor tipuri de turism cum ar fi cel de divertisment, surismul sportiv sau cel muzical.

În ceea ce ține de turismul sportiv, aici un mare rol îl au jocurile olimpice organizate o data la 4 ani în diferite state ale lumii. Jocurile olimpice este practic celmai mare eveniment sportiv peplan mondial cu toate ca mai sînt și alte evenimente sportive majore cum ar fi: cupa mondială la fotbal sau campionatul european la fotbal. Însă cea mai mare atracție in rindul turiștilor o reprezinta olimpiada, aici se inregistrează cifre record de turiști de fiecare dată cînd au loc.

În ceea ce ține de lumea muzicală, și aici este un eveniment major care provoaca un interes foarte mare in lume, este vorba despre „Eurovision”. Eurovision este un eveniment organizat în fiecare an în țara cîștigatoare a ultimei ediții a eurovisionului. Trebuie de remarcat că la acest eveniment participă și țara noastră și participă cu succes înregistrînd rezultate destul de bune în ultimii ani.

În lumea vinului de asemenea există unele evenimente de promovare a culturii vinului. Cel mai important este desigur festivalul vinului, organizat in fiecare an în diferite localtăți. Eu cred că este o practica foarte bună și trebuie de continuat în acest sens, dar eu cred că trebuie de organizat noi evenimente care să atragă și mai mulți turiști, în special străini. Pentru ca acest gen de turism nu exista în foarte multe state europene, care nu au potențial vinicol, oferă un avantaj statelor ca Republica Moldova și ca România să-și promoveze produsele, trebuie doar de investit puțin mai mult în acest domeniu.

În primul rînd trebuie de inclus în agențiile de turism un numar mai mare de oferte și mai diver în ceea ce ține de turismul vinicol, ca lumea să aiba de unde să aleagă. Pe lîngă asta mult depinde și de reclamă, în ziua de azi reclama tot face mult, produsul dacă are o reclamă bună este și mult mai intrebat.

În ceea ce ține de organizarea evenimentelor la noi se organizează destul de bine doar că nu se organizează peste tot și destul de des. Eu aș propune organizarea a acestor evenimente cum ar fi festivalul vinului în mai multe localitați ale țării și se poate de organizat mai des de cît o dată pe an, macar de două ori pe an.

În plus, pentru o promovare mai eficientă și de mai mare succes, se pot împrumuta și tehnici de la alte state de de succes in acest domeniu, cum ar fi: Franța, Italia, Spania ș.a.

De exemplu, în Franța anual cei mai buni producători de vinuri ale țării își pun la licitație produsele de cea mai înaltă calitate, și au un un succes enorm în rindul oamenilor de elita, reușind să vîndă unele sticle de vin cu cifre record pentru lumea vinului.

Festivalul vinului reprezintă o vovadă bună că evenimentele de acest gen sînt nu doar fromoase și spectaculoase, dar și foarte eficiente. Dacă să luăm statistica pînă la anul 2002 cînd s-a organizat pentru prima dată acest eveniment spectaculos, și dupa anul 2002 și pînă în prezent reitingul Moldovei la producerea vinului a crescut foarte mult, și nu doar reitingul a crescut dar o dată cu el a crescut și numarul de vînzări și exportul și respectiv și veniturile au crescut. Acest lucru se datorează faptului că datorită unor evenimente de acest gen crește popularitatea țării, crește numarul de turiști străini, iar dacă acești turiști străini vor rămîne mulțumiți de ceea ce au vazut aici, ei vor tinde să se întoarcă aici și de ce nu să procure acest produs dacă e de calitate. Pentru ca s-a demonstrat că poți sa ai cel mai bun produs din lume, dar dacă el nu este bine promovat și lumea nu știe de el atunci n-ai nici o șansă pe piață.

Eu propun ca astfel de evenimente să fie organizate mai des, iar întreprinderilor viti-vinicole sa producă niște produse cît mai bune și mai deosebite, pentru că turiștii străini cînd vin la un asemenea eveniment se așteaptă la ceva deosebit și dacă ei vor rămîne mulțuminți cu siguranță se vor mai intoarce, ba mai mult vor veni in număr și mai mare, iar dacă vor ramîne nemulțumiți nu se va mai intoarce niciodată și va cauta în altă parte ceea ce-și dorește, iar el își dorește un singur lucru, vin de cea mai înaltă calitate.

Concluzii și recomandări

Cercetarea efectuată ne permite să ajungem la o serie de concluzii și să propunem unele recomandări.

Efectuînd aceasta cercetare am ajus la concluzia că Republica Moldova este departe de statele europene de tadiție în producearea vinului, dar are un potențial extrem de bun în acest sens, ceea ce este foarte îmbucurător.

Moldova este o țară cu bogate resurse turistice naturale dar și antropice care-i permit să dezvolte o gamă diversă de produse turistice. Însă totodată acestea rămân a fi puțin valorificate pentru a permite atragerea turiștilor străini. Cea mai oportună formă de turism din țara noastră care ar avea impact pozitiv asupra turismului receptor este totuși turismul viti-vinicol. La cele menționate putem aduce următoarele dovezi:

Viticultura și vinificația au fost principalul gen de activitate al populației și rămân a fi sursa de bază în economia Republicii Moldova. Vinurile de pe teritoriul republicii sunt exportate în Occident, aducând venit și prosperare economiei cât și folosesc drept carte de vizită pentru potențialii turiști

Oenotecile Moldovei reprezintă un potențial enorm în ceea ce privește turismul viti-vinicol. Sunt vestite în întreaga lume prin lungimea galeriilor și prin colecțiile unicale regăsite aici, care au inclus Republica Moldova în Cartea recordurilor Guiness, drept deținătoare a celei mai mari colecții de vinuri din lume. Ceea ce este o promovare forte pentru atragerea turiștilor din Occident.

Itinerarele moldovenești ale vinului reprezintă un tezaur turistic atât pentru bogăția culturală și economică a țării, cât și pentru interesul cultural și intelectual al turiștilor străini.

Obiectivele turistice viti-vinicole pot fi îmbinate ce succes împreună cu Patrimoniul turistic. Aceasta completează gama impresiilor, oferind turiștilor posibilitatea de a explora țara dintr-un unghi mai vast.

Programul Național în domeniul turismului „Drumul Vinului în Moldova” are drept scop impulsionarea dezvoltării turismului viti-vinicol și integrarea acestuia în rețeaua internațională a turismului viti-vinicol.

Traseele turistice viti-vinicole, menite pentru promovarea Programului Național în domeniul turismului „Drumul Vinului” propun atât vizitarea obiectivelor turistice viti-vinicole vestite din țară, cât și vizita mănăstirilor vechi, și a obiectivelor turistice precum Orheiul Vechi, Țâpova, etc.

Efectuînd un studiu comparativ între Republica Moldova și România, am observat că potențialul vinicol diferă, România avînd un drum turistic mult mai mare decît cel al Moldovei, dar totuși cele două țări au și multe în comun, ambele înregistrînd o creștere în acest sens în ultimii ani, dar și ambele sînt considerate unele dintre cele mai de perspectivă state din europa în ceea ce ține de turismul vinicol, trebuie de mai adăugat puțin la extinderea producției și la promovare.

Activitatea turismului viti-vinicol desfășurată, care poate să cuprindă vizitare cramelor, degustarea vinurilor, alimentația, agrementul, cât și cazarea constituie un tot unitar și care se regăsesc în componentele produsului turistic. În acest sens, este obligatoriu asigurarea unei corelații corespunzătoare între calitatea dotărilor, a echipamentului și aspectul general al cramelor vinicole, cu spațiile pentru alimentație, cazarea și agrement.

Dacă analizăm structura turismului viti-vinicol, la baza ofertei turistice stau cramele vinicole, incluse într-un program organizat, capabil să asambleze toate procedurile de practicare a acestui domeniu de turism.

Modernizarea și dezvoltarea activităților de turism viti-vinicol depind într-o proporție ridicată de nivelul de dezvoltare a întreprinderilor din domeniu și de posibilitățile acesteia.

Putem considera că turismul viti-vinicol poate să se dezvolte și să fie cunoscut și agreat pe plan intern și internațional, doar prin promovarea unei imagini pozitive a țării noastre pe plan internațional care poate fi adaptată la nivelul exigențelor lumii civilizate, precum și o pregătire profesională și de comportament al personalului din acest domeniu.

Viticultura și vinificația au tradiții seculare pe meleagurile moldave, de ele au depins întotdeauna mulțimea obiceiurilor statornice în satele noastre. De pe podgoriile moldovenești se obțin roade bogate de struguri de masă, precum și vinuri naturale pentru cele mai rafinate gusturi. Vinurile Moldovei s-au făcut cunoscute pe numeroase meridiane, fiind deopotrivă prețuite la mesele regale, în saloanele de lux și la expoziții. Moldova este recunoscută pe plan mondial ca țară viti-vinicolă ce pe plaiul moldav cunoaște o istorie de veacuri. Producerea vinului a acumulat o experiență venită de la traci, daci, greci, romani, francezi, etc.

Domeniul viti-vinicol și industria turistică contribuie la atragerea unui număr tot mai mare de consumatori ai producției acestei ramuri.

Pentru asigurarea reală a dezvoltării turismului viti-vinicol este necesar de elaborat și realizat activități legate de acordarea unor facilități pentru obiectivele turistice:

Elaborarea unui sistem de măsuri pentru susținerea materială a acestora, prin stabilirea unui regim facilitar;

Stabilirea unor tarife speciale la prestarea serviciilor de transport și cazare pentru turiștii ce intenționează să procure pachete;

Schimbul de experiență cu privire la implimentarea unor programe turistice;

Colaborarea în domeniul pregătirii și perfecționării cadrelor;

Promovarea comună a produselor turistice viti-vinicole;

Atragerea investițiilor în domeniul turismului viti-vinicol;

Înființarea întreprinderilor mixte.

Principalele direcții strategice de dezvoltare a turismului viti-vinicol necesare de a fi aplicate în țara noastră sunt:

Renovarea căilor de acces și a zonelor publice aferente întreprinderilor viti-vinicole;

Stabilirea unei gestionări și administrări corporative a rutei turistice internaționale „Drumul Vinului în Moldova”;

Stabilirea unui parteneriat coerent între gospodăriile vinicole, întreprinderile vinicole, Departamentul Agroindustrial „Moldova – Vin ”, Asociația Națională a agențiilor de Turism, Autoritățile Administrației Publice Locale și Întreprinderile industriei turismului pentru implimentare și promovare;

Elaborarea unui program de marketing general pe țară și individual pe instituție.

În concluzie putem menționa că Moldova își afirmă cu tot mai multă siguranță dreptul de a fi parte componentă a căii europene a vinului. Itinerarele vinicole, care pornesc din capitală, cuprind practic întreg teritoriul republicii. Agențiile turistice le propun celor interesați tururi tot mai consistente și atractive. Turismul viti-vinicol este un fenomen caracteristic epocii în care trăim. Preocupările vinificatorilor, măiestria lor, rodul muncii inspirate, pe care o ridică la nivel de artă, au ajuns să devină un obiect de viu și binevoitor interes.