Rolul Creditelor Pentru Investitii In Economia de Piata

ROLUL CREDITELOR PENTRU INVESTIȚII ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ

CUPRINS

Introducere

Rolul investițiilor în economia de piață și evoluția acestora în ultimii ani pag.2

CAP.1. Investițiile străine directe de capital pe plan național și internațional pag.6

Definire. Rol pag.6

Investițiile externe – nevoie reala si obiectivă pentru economie pag.8

Investițiile străine – divergențe și convergențe de interese pag.9

CAP.2. Sursele de finanțare ale investițiior în România pag.11

2.1. Surse proprii de finanțare ale investițiilor, consecință a autofinanțării pag.13

2.2. Surse de finanțare externă a investițiilor pag.13

CAP.3. Studiu de caz– SC 2909 CORSO TRADING SRL credit de investiție în turism

POR – REGIO pag.19

3.1. Descrierea situației existente înainte de acordarea grantului pag.20

3.2. Planul de afacere pag.21

3.3.Proiectii financiare pag.36

Concluzii pag.39

Bibliografie pag.43

INTRODUCERE

În condițiile economiei de piață, ale concurenței și ale existenței proprietății private, investițiile reprezintă cheia asigurării unei eficiențe maxime printr-un nivel cât mai ridicat al efectelor pe unitatea de efort.

a) Investițiile sunt baza materială a dezvoltării economico-sociale a oricărei țări. Ele asigură creșterea cantitativă și calitativă a capitalului fix, sporirea randamentului tehnic și economic al capitalului existent, dar și crearea de noi locuri de munca. Prin investiții se asigură creșterea gradului de utilizare a resurselor materiale și de muncă ale societății, rol pe care l-au avut întotdeauna.

b) Investițiile au un rol hotărâtor în asigurarea modernizării activității economice, ca o condiție necesară la adaptarea sistemelor tehnice și economice ale condițiilor de trecere a economiei naționale la economia de piață, de participare a țării noastre la relațiile economice internaționale în condiții de concurență și competitivitate. Ele asigură un grad mai mare de ocupare a forței de muncă, locuri de muncă cu utilaje performante, perfecționarea proceselor tehnologice, extinderea și generalizarea principiilor de conducere ale economiei de piață.

Investițiile reînnoiesc și dezvoltă patrimoniul unei unități de consum, al unei societați comerciale, al unei ramuri a economiei naționale, al unui domeniu, etc. De asemenea, investițiile sunt importante pentru că au rol esențial în promovarea noului, a tehnologiilor noi, în crearea de noi capacități de producție, în generarea inovației și a tot ceea ce duce la progresul material și, de ce nu, spiritual al societății.

Peter Drucker, are în vedere relația dintre inovații, producție, cerere și piață; concret este vorba de faptul că inovația atrage dupa sine schimbări în structura productiei care, la rândul lor, conduc la schimbări în structura cererii de bunuri și servicii iar acestea, la rândul lor, atrag după ele, schimbări în structura piețelor în sensul apariției unor noi piețe, adică ale noilor produse apărute.

În România, în actuala etapă evolutivă este nevoie de realizarea unei puternice dezvoltări intensive

prin retehnologizarea sistemului productiv, restructurarea economiei, dezvoltarea serviciilo, a infrastructurii( șosele, căi ferate, viaducte, etc.), a bazei materiale a învățământului, științei și culturii, etc., toate acestea presupun’nd un volum mare de investiții. Compar’nd volumul investițional necesar cu posibilitățile existente la momentul actual se poate constata că nevoia de investiții este mult mai mare decât posibilitățile ceea ce demonstrează că fondurile investiționale pe care le avem sau le putem atrage din exterior trebuie cât mai rațional alocate

Evoluția creditelor pentru investiții

Pe baza datelor disponibile la nivelul sistemului bancar din România, în perioada dec. 2002-iunie 2003 se constată o evoluție ascendentă a creditelor pentru investiții a căror valoare, la mijlocul anului 2003 era de 50 582 miliarde lei (1,53 miliarde USD)

Figura nr. 1 Credite pentru investiții

Cu toate acestea, ponderea creditelor pentru investiții în totalul creditelor neguvernamentale acordate în sistemul bancar a scăzut în mod constant de la un an la altul, de la 27,99% în decembrie 2000 la 22,53% în iunie 2003, Această situație ar putea fi determinată de faptul că tot mai multe bănci au înființat societăți de leasing – sursă alternativă de finanțare a investițiilor pentru agenții economici.

Accesul la creditele pentru investiții ste limitat și datorită nivelului restrictive al dobânzilor active practicate de bănci

Figura nr. 2 Volumul creditelor pentru investiții în funcție de valută

Accesul la creditele pentru investiții în lei este limitat și datorită nivelului restrictive al dobânzilor active practicate de bănci. În aceste condiții, pentru stimularea creditelor pentru investiții sunt necesare atât adoptarea unor măsuri de eliminare a factorilor care inhibă dezvoltarea afacerilor în România(diminuarea fiscalității exaggerate, creșterea stabilității cadrului legal și instituțional și evitarea inconsecvenței legislative privind regimul investițiilor străine) cât și îmbunătățirea condițiilor de pe piața creditului pentru investiții.

Figura nr.3 Evoluția creditelor acordate în perioada 2008-2012

Investițiile realizate în economia națională în semestrul I din 2008 au fost de 32,458 miliarde lei (8,84 miliarde euro), cu 31,8% mai mari decât în perioada similară din 2007, mai ales pe seama investițiilor în construcții noi, care au urcat cu 33,9% în acest interval, arată datele Statisticii.

Investițiile în lucrările de construcții noi au avut o pondere de 48,9% din totalul investițiilor în economia României în prima jumătate a acestui an, ajungând la 15,883 miliarde lei, în creștere cu 33,9% față de primul semestru din 2007.

Investițiile in utilaje, inclusiv in mijloace de transport, au reprezentat 45,4% din totalul investitiilor din semestrul I, însumand 14,73 miliarde lei, cu 28,2% mai mult decat în primele șase luni din 2007.

Alte cheltuieli cu investițiile în primul semestru din 2008 au fost de 1,844 miliarde lei, înregistrând o creștere anuală de 46,8%.

Evoluția investițiilor străine directe atrase de România, perioada 2004-2011

Figura nr.3. Evoluția investițiilor străine atrase de România in perioada 2004-2011

Tabelul nr. 1 milioane Euro

Evoluția investițiilor străine în 2012

Tabelul nr. 2  Milioane euro

CAPITOLUL1. INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE PE PLAN NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL

DEFINIRE. ROL

În orice economie, investițiile constituie un fenomen aparte cu trăsături proprii, distinct în raport cu alte activități. El nu are o manifestare automată, fiind dependent și subordonat strategiilor și politicilor de dezvoltare ale firrmelor, sectoarelor de activitate, etc. La investiții se apelează în măsura în care obiectivele urmărite nu se pot realiza în condții avantajoase fără a se apela la acestea.

În ceea ce privește investițiile străine directe, acestea au fost întâlnite în urmă cu mulți ani. Noțiunile juridice, pricipiile și normele au evoluat constant, au generat numeroase controverse și excese la nivelul economiilor naționale ale unor state, indiferent de regimul politic al acestora iar în prezent se află în fața unei provocări majore generate de tendința de globalizare a economiei mondiale. Investiția externă directă reprezintă o relație investițională de durată între o entitate rezidentă și una nerezidentă – de regulă investitorul se implică din punct de vedere managerial în întreprinderea în care a investit. Sunt considerate investiții directe capitalul social vărsat și rezervele care revin unui investitor care deține cel puțin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi, creditele dintre acest investitor și întreprinderea în care a investit, precum și profitul reinvestit de către acesta.

Noțiunile juridice, principiile și normele au evoluat constant, au generat controvberse politice și exese la nivelul economiilor naționale ale unor state, au cunoscut reglementări diverse în cadrul organizațiilor internaționale și regionale iar în present se află țn fața unei provocări majore generată de tendința de globalizare a economiei mondiale. Investițiile se realizează în scopul de a construi bunuri durabile care vor consitui suportul speranței privind obținerea în viitor a unui profit/venit așteptat, a unei valori respectiv a unor avantaje dorite.

Creșterea investițiilor străine directe maschează diferențe regionale semnificative. Unele dintre cele mai sărace regiuni au înregistrat scăderi în fluxurile de investiții străine directe. Fluxurile către Africa, către țările cel mai puțin dezvoltate, către țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare și către statele insulare mici în curs de dezvoltare au continuat să scadă, ca și cele către Asia de Sud. În acelasi timp, regiuni majore emergente, precum Asia de Est și Sud-Est și America Latină, au înregistrat o creștere puternică a influxurilor de ISD.

Fluxurile de ISD către Africa au scăzut cu 9% în 2010. Cu 55 miliarde de dolari, cota Africii în totalul de influxuri globale a fost de 4.4% în 2010, scăzând de la 5.1% în 2009.

ISD către sectorul primar, în special către industria petrolieră, au continuat să domine fluxurile de ISD către continent. Acest lucru a făcut posibil ca Ghana să treaca la rangul de țară gazdă importantă, dar și ca Angola și Nigeria să asiste la declinul în influxuri de ISD. Cu toate că exploatarea continuă a resurselor naturale, mai ales de către coorporațiile transnaționale asiatice, va menține nivelul fluxurilor de ISD către Africa sub-Sahariană, instabilitatea politică din Africa de Nord poate face anul 2011 unul problematic pentru continent.

Cu toate că există date conform carora ISD intraregionale încep să pătrunda în industriile de resurse non-naturale, fluxurile de ISD intraregionale în Africa sunt încă limitate din punctul de vedere al volumului și al diversității industriale. Armonizarea acordurilor regionale de comerț din Africa și incluziunea regimurilor de ISD ar putea ajuta Africa să-și atingă potentialul legat de ISD intraregionale.

Influxurile totale către Asia de Est, Asia de Sud-Est si Asia de Sud au crescut cu 24% in 2010, ajungând la 300 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, cele trei subregiuni au experimentat tendințe foarte diferite: influxurile către statele ASEAN s-au dublat; cele catre Asia de Est au crescut cu 17%; ISD către Asia de Sud au scăzut cu o pătrime.

Influxurile către China, cel mai mare beneficiar de ISD din lumea în curs de dezvoltare, au crescut cu 11% la 106 miliarde de dolari. Dar, odată cu cresterile salariale continue si cele ale costurilor de productie, relocalizarea producției bazate pe munca laborioasă a încetinit și influxurile de ISD continuă să se redirecționeze către industrii și servicii bazate pe tehnologie avansată. În contrast, cateva state membre ASEAN, precum Indonezia și Vietnam au câștigat reputația de locații cu costuri mici pentru producție, mai ales pentru mâna de lucru ieftină.

Declinul ISD în Asia de Sud reflectă un transfer de 31% din influxuri către India și o scădere de 14% în Pakistan. În India, problemele în atragerea ISD au fost provocate de îngrijorări macroeconomice. În același timp, influxurile către Bangladesh, o locație foarte importanta in Asia de Sud pentru producția cu costuri reduse, au crescut cu 30% la 913 milioane de dolari.

INVESTIȚIILE EXTERNE – NEVOIE REALĂ ȘI OBIECTIVĂ PENTRU ECONOMIE

Investițiile externe reprezintă un element care condiționează realizarea programului de restructurare propus de reforma economică. Atunci când investiția nu se finanțează prin eforturile proprii ale întreprinzătorului acesta poate fi sprijinit de economiile altor întreprinzători sau firme, ceea ce presupune ca, la nivel mondial, creșterea formării capitalului să fie finanțată de o realocare a venitului în cadrul pieței mondiale, prin economii private sau guvernamentale.

Investiția internațională presupune existenta a cel 31% din influxuri către India și o scădere de 14% în Pakistan. În India, problemele în atragerea ISD au fost provocate de îngrijorări macroeconomice. În același timp, influxurile către Bangladesh, o locație foarte importanta in Asia de Sud pentru producția cu costuri reduse, au crescut cu 30% la 913 milioane de dolari.

INVESTIȚIILE EXTERNE – NEVOIE REALĂ ȘI OBIECTIVĂ PENTRU ECONOMIE

Investițiile externe reprezintă un element care condiționează realizarea programului de restructurare propus de reforma economică. Atunci când investiția nu se finanțează prin eforturile proprii ale întreprinzătorului acesta poate fi sprijinit de economiile altor întreprinzători sau firme, ceea ce presupune ca, la nivel mondial, creșterea formării capitalului să fie finanțată de o realocare a venitului în cadrul pieței mondiale, prin economii private sau guvernamentale.

Investiția internațională presupune existenta a cel puțin 2 agenți economici, agentul economic emitent și agentul economic receptor, situați în spații naționale diferite, ceea ce conferă acestor tipuri de investiții elemental de extraneitate specific. Principalele modalități prin care un agent economic realizează o investiție internațională sunt cumpararea de acțiuni și obligațiuni de pe o piață străină sau emise de o corporație din altă țară, construirea “pe loc gol” a unei companii noi, deschiderea unei filiale în altă țară, acordarea unui împrumut financiar unui asgent economic dintr-o altă țară sau unui agent economic străin ce operează pe piața agentului economic emitent, preluarea sau achiziționarea unei companii străine sau fuzionarea cu o companie străină și participarea la formarea unei societăți mixte.

Nevoia de capital și de investiții, care se ridică la un nivel mult peste posibilitățile economice actuale, impune ca o condiție obiectivă apelarea la capital străin sub forma atragerii de investiții directe de capital, caracteristică comună a tuturor statelor ex-comuniste. Au fost încheiate acorduri de asociere cu Comunitatea Europeană de către toate statele est și central – europene. Condiția primordială a acestei asocieri constă tocmai în realizarea unei stabilități economice și politice ca o garanție a ordinii de drept și a democratiei, precum și la un sistem economic bazat pe economia de piață, care să creeze condiții de compatibilitate între economiile naționale asociate și cele ale statelor comunitare.

I storia fluxurilor externe de capital începe în secolul al XIX-lea, cînd erau predominante împrumuturile și investițiile de portofoliu. Anglia și Franța dețineau cea mai mare parte a plasamentului de acest tip. Alături de firmele private statul juca un rol important. Caracteristic pentru aceste fluxuri internaționale era faptul că ele nu erau stimulate de diferențele dintre ratele dobânzilor din diferite țări ci de nevoile de finanțare ale activității economice externe, în condițiile expansiunii coloniale .

Pentru a sprijini acest proces, statele vest – europene și-au declarat disponibilitatea de a acorda statelor asociate o serie de facilitati în relațiile comerciale și de cooperare, precum și anumite ajutoare de capital prin programe comune cum este programul PHARE, care prevede acordarea de consultanță și de tehnologie, de know-how necesare retehnologizării economiilor de tranziție.

În acordurile de asociere, U.E. s-a angajat în mod explicit în sprijinirea eforturilor de consolidare a democrației și a celor de finalizare a tranziției la economia de piață și de creare a unei economii competitive în aceste state. Mai mult, în acordurile de asociere s-a stipulat că "comunitatea va examina acordarea în anumite circumstanțe, a unor fonduri pentru stabilitatea macroeconomica" pe care le-a legat și de sprijinul celorlalte state din grupul celor 24 și al instituțiilor financiare internaționale.Conștiente, la rândul lor, că obstacolul principal pe care îl au de înfruntat statele în tranzitie, îl constituie lipsa de capital și de investiții în domeniul privat, productiv și al serviciilor, țările vest-europene dezvoltate manifestă real interes în acordarea de ajutoare financiare economiilor în tranziție. Toate economiile naționale aflate în tranziție sunt marcate de profunde dezechilibre. Rata formării brute a capitalului a scăzut la niveluri de-a dreptul alarmate (în România sub 20% din PIB) lucru datorat atât scăderii productivității muncii și a timpului efectiv lucrat cât și presiunii sindicale asupra salariilor și scăderii capacității manageriale a noii echipe de conducere. Rata mare a dobânzilor, la care România se afla pe primul loc în rândul țărilor în tranziție a constituit o alta cauză a scăderii ratei de acumulare, precum și a înclinației spre investiții.

În aceste condiții este evidentă incapacitatea fiecărei economii naționale foste comuniste de a face față singură nevoii absolute de capital pentru a asigura o minimă creștere economică.

Nevoia de capital străin rezidă deci tocmai din incapacitatea propriilor economii naționale de a satisface nevoia de capital pentru refacerea economică și pentru relansarea investițiilor, care în situația menținerii reculului din anii imediat de după '90 risca să arunce aceste economii în totală dependență de lumea dezvoltata, cu grave consecințe pe termen mediu si lung.

Pe de altă parte, această nevoie de capital străin este amplificată și de nivelul tehnologic mult rămas în urmă al dotărilor și productiei industriale din țările aflate în tranzitie. Retehnologizarea întreprinderilor din aceste țări este pusa în prim planul strategiilor de dezvoltare pe termen scurt de către toate statele est-central-europene, retehnologizare fără de care competitivitatea produselor acestor economii devine deosebit de precară.

Într-o țară, dacă nivelul cererii de investiții excede economiile interne, atunci economiile din alte țări pot fi transferate pentru a putea compensa deficitul intern de resurse financiare. În final se va ajunge la situația ca țara primitoare să poată importa mai mult decât poate plăti prin exporturile făcute și astfel are posibilitatea de a aloca mai mult pentru economie și consum decât i-ar permite propriul venit. În acest caz se spune că țara a primit un transfer net de resurse din străinătate. Datorită dominației în plan economic a țărilor dezvoltate, cu economie de piață, o creștere proporțională a economiilor și investițiilor acestora poate crea condiții de creștere a rezervelor investiționale în celelalte țări.

1.3. INVESTIȚIILE STRĂINE – DIVERGENȚE ȘI CONVERGENȚE DE INTERESE

1.3.1. DIVERGENȚE ȘI CONVERGENȚE DE INTERESE

Investițiile străine directe constituie, prin formă și conținut economic o formă a relațiilor economice și de cooperare internațională. În condițiile unui avânt al schimburilor economice internaționale, ce au avut loc sub impactul dezvoltării economice și sub impactul politicilor protecționiste ce și-au facut loc după politicile de liber schimb, întreprinderile ce cunoscuseră deja o dezvoltare considerabilă și devenisera mari corporatii se văd deodată stingherite de noile politici protecționiste ale unor state naționale noi apărute și dornice să-și dezvolte propriile industrii, trec la contracararea acestora prin înlocuirea unor acțiuni de schimb de mărfuri clasice cu acțiuni de investiții în interiorul acestor state. Apar astfel primele corporații internaționale. Cele mai renumite exemple sunt constituite din nume ca: Shell, Standard Oil, British Petroleum, Siemens, Krupp, Ericson, Ciba etc. care au marcat o primă perioadă a practicii investițiilor directe în strainatate, în special în anii 1975-1995. În zona statelor nesocialiste, politicile investitiilor străine au continuat și s-au amplificat. Cea mai evidenta creștere a ISD în țările occidentale a avut loc în anii de după 1965, când această creștere a fost de peste 20 de ori numai până la finele anului 1989.

Abolirea sistemelor totalitare în țările din Europa centrală și de est nu le-a găsit pe acestea în necunoașterea practicilor privind investițiile străine în propriile economii nationale, astfel încât au putut demara în scurt timp anumite politici de atragere de capital străin sub forma ISD. În legislația acestora existau deja reglementări care s-au constituit în baze de informații pentru perfecționarea legislației în materie și care au eliminat anumite piedici în calea ISD.

Piața statelor din Europa centrală și de est a prezentat și prezintă și azi un real interes din partea capitalului străin, atât datorită calității forței de muncă de o calificare deosebită la nivel profesional sau la nivel de cultură generală, cât și datorită condițiilor de realizare la costuri mult mai reduse a unor produse de bună calitate. Pe baza unor astfel de considerente speranța obținerii de profituri cât mai ridicate ale capitalului străin a fost destul de mare. Orice investitor urmărește, prin investiția pe care o face să obțină un profit cât mai mare.

În condițiile trecerii la economia de piață, în țările est-comuniste renaște proprietatea privată iar principalii investitori încep a fi persoanele sau firmele private. La rândul lor și acestea urmăresc cu prioritate realizarea unui cât mai mare profit. Acest lucru face ca între investitorul străin și cel autohton săț existe o anumită convergență de interese.

Această convergență de interese la nivel microeconomic se transformă adesea în divergență cu interesele macroeconomice. Pentru investitorul privat contează mai puțin unde și în ce domeniu se va înscrie proiectul său de investiție, ci doar dacă acesta va aduce profituri sigure și mari, pe când interesul macroeconomic cere o anumita orientare a noilor investiții spre domenii de interes național.

Practica îndelungată în domeniul investițiilor străine a dovedit că investitorii străini au acționat de fiecare dată cu prioritate în interesul propriu, chiar și cu completa desconsiderare a intereselor naționale ale statelor beneficiare de investiții străine. Investițiile străine au slujit intereselor propriilor lor state și economiilor naționale ale acestora, ceea ce a condus la dezvoltarea dezechilibrată a zonelor în care s-a investit. Ar fi o gravă eroare daca acest adevăr ar fi trecut cu vederea și nu ar fi luat serios în considerație. Rezultă că, la nivelul strategiilor de stat, al macroeconomicului apar serioase delimitări de interese în politicile de investiții străine.

În conditiile adâncirii proceselor de globalizare a problemelor economice și de intensificare a tendințelor integraționiste pe toate continentele, mai ales pe cel european, țările aflate în tranziție au o serie de interese convergente cu cele ale statelor dezvoltate printre care ar fi de reținut:

–   armonizarea nivelului de dezvoltare economică și creșterea unor posibilități sporite de revitalizare economică a acestui grup de state;

–   crearea condițiilor de folosire mai intensă a resurselor umane la locul de reședință al acestora și prevenirea emigrării acestora spre țările dezvoltate industrial;

–   adâncirea diviziunii internaționale a muncii în care tot mai multe state să devină dezvoltate și să poata deține și ele un rol de furnizoare de tehnologie și știință în schimbul importurilor, atât de alte cunoștinte tehnico – științifice, cât și de produse finite mai ieftine și performante;

–   utilizarea, cu mai mare eficiență, a resurselor minerale și în conditii ecologice superioare, care să permită o mai lungă perioadă de timp acoperită cu aceste resurse;

–   consolidarea democrației în tarile de tranziție și eliminarea oricăror pericole de renaștere a comunismului;

–   crearea condițiilor necesare procesului de integrare economică și politică la nivelul întregului continent european și realizarea mult doritei Europe Unite.

Toate aceste interese fac din economiile de tranziție obiective certe ale capitalului internațional, încercându-se prin diverse canale să se supună propriului control, care adesea se realizează prin intermediul unor forțe și instituții specializate cum ar fi: FMI, BIRD, BERD, Banca Mondială.

De asemenea, apar anumite divergențe de interese chiar în planul intern al economiilor naționale ale statelor dezvoltate exportatoare de ISD, între orientările spre exterior ale investitorilor potențiali și interesele generale ale guvernelor naționale ale statelor de origine ale acestora, care consideră exporturile de ISD, ca fiind cauzatoare de efecte negative asupra gradului de ocupare a forței de muncă proprii din aceste economii nationale. Exportul de ISD este considerat adesea drept export de locuri de munca de catre aceste state. Anumite cercetări empirice asupra impacturilor exporturilor de ISD bazate pe observații de lunga durată au reliefat o serie de temeri că prin ISD se creează blocări ale locurilor de muncă în propria economie națională.

A rezultat că, în urma investițiilor efectuate în diverse state au apărut cca. 30 000 de noi locuri de munca în statele primitoare și o scădere cu numai 6500 a locurilor de muncă în această țară. Locurile de munca apărute pe aceste piețe în urma acestor exporturi de ISD sunt însă numai în mică măsură concurente, având cu prioritate un rol complementar economiilor statelor exportatoare de ISD. O anumită influență există și tocmai aceasta face ca politicile statelor dezvoltate față de exportul de ISD, mai ales în statele de tranziție, să fie urmărite cu atenție și interes, corelat cu interesul național de protejare a propriilor locuri de munca.

1.3.2. INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2010

1. Fluxul net de ISD

Fluxul net de ISD în anul 2010 a înregistrat un nivel de 2220 milioane euro și este

structurat astfel:

• Participațiile nete ale investitorilor străini direcți la capitalul întreprinderilor investiție

străină directă din România în valoare de 1824 milioane euro (82,2 % din fluxul net de ISD).

Participațiile nete rezultă din diminuarea participațiilor, în valoare de 4067 milioane euro, cu

pierderea netă, în sumă de 2243 milioane euro. Pierderea netă a rezultat prin scăderea din

profitul net al întreprinderilor ISD realizat în anul 2010 în valoare de 4222 milioane euro a

dividendelor repartizate în anul 2010 în valoare de 1970 milioane euro, după care această valoare a fost diminuată cu pierderile întreprinderilor ISD din anul 2010 în valoare de 4495 milioane euro. Modul de calcul este în conformitate cu metodologia internațională de determinare a profitului reinvestit de către întreprinderile ISD, respectiv a pierderii nete înregistrate de către acestea.

• Creditul net primit de către întreprinderile investiție străină directă de la investitorii

străini direcți, inclusiv din cadrul grupului, în sumă de 396 milioane euro, ceea ce reprezintă

17,8% din fluxul net al ISD.

Soldul ISD la sfârșitul anului

Soldul final al ISD la 31 decembrie 2010, rezultat din adăugarea la soldul inițial a fluxului

net de ISD, precum și a diferențelor valorice pozitive/negative provenite din reevaluările datorate

modificării cursului valutar și a prețurilor unor active, cât și din retratări contabile a valorii unor

solduri inițiale, a înregistrat nivelul de 52585 milioane euro, mai mare cu 5,2 % decât soldul final

ISD al anului 2009.

Participațiile la capitalul social (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor investiție

străină directă aveau la sfârșitul anului 2010 valoarea de 35529 milioane euro (67,6% din soldul

final al ISD), iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcți, inclusiv

din cadrul grupului, a înregistrat nivelul de 17056 milioane euro, ce reprezintă 32,4% din soldul

final al ISD. Creditul net cuprinde creditele pe termen mediu și lung cât și cele pe termen scurt

acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România, atât direct cât și prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului.

INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMANIA ÎN PERIOADA 2003-2010

Fig. 1.3.2.1. Investițiile străine directe în România în perioada 2003-2010

Figura nr.1.3.2.2. Evoluția soldului ISD în perioada 2003-2010

Figura nr.1.3.2.3. Repartizarea ISD în perioada 2003-2010, pe principalele activități economice

CAPITOLUL 2. SURSELE DE FINANȚARE ALE INVESTIȚIILOR ÎN ROMÂNIA

Într-o economie de piată, sursele principale de finanțare ale investițiilor sunt:

Fonduri proprii

Fonduri împrumutate ( pe termen lung și mediu)

Din punct de vedere al efortului depus pentru obținerea lor, sursele de finanțare pe termen lung pot fi grupate astfel:

Finanțări interne ( autofinanțarea )

Finanțări externe (creșteri de capital, împrumuturi diverse)

Pentru acoperirea financiară a investițiilor, întreprinderile trebuie să-și mobilizeze mai intâi fondurile proprii ce se degajă din autofinanțare și apoi să apeleze la resurse externe, pentru obținerea unui cost cât mai redus al capitalului. Trecerea la economia de piață, conectarea economiei românesti la cea mondială, creșterea nivelului ei de competitivitate, impune înlocuirea și formarea în acest scop a unor resurse financiare corespunzătoare.

În etapa actuală, la noi în țară, este necesară stimularea agentilor economici în efectuarea de investiții, ceea ce se poate obține, între altele, prin scutirea sau reducerea impozitului asupra beneficiului alocat în acest scop, iar creditul bancar ca principală sursă împrumutată trebuie să devină o pârghie veritabilă de susținere a dezvoltării. Creditele trebuie să fie acordate numai pentru proiecte cu eficientă ridicată, spre a se crea condiții optime de rambursare și dezvoltare. Acordarea de credite bancare este necesar să fie condiționată de participarea întreprinderii cu fonduri proprii la finanțarea investițiilor (intr-o anumita proporție).

Tot în această perioadă se impune ca statul, prin bugetul său să intervină intr-o măsură mai mare în finanțarea investițiilor concomitent cu procurarea de fonduri prin emisiunea de acțiuni și obligațiuni.

Toate resursele de finanțare a investițiilor se reflectă într-o secțiune de previziune financiară denumită “fondul de dezvoltare “și care nu este altceva decât un buget de finanțare a investițiilor sau un plan anual de finanțare a acestora.

2.1. SURSE PROPRII DE FINANȚARE ALE INVESTIȚIILOR, CONSECINȚĂ A AUTOFINANȚĂRII

Finanțarea pe termen lung a întreprinderilor presupune nevoi de fonduri, cu caracter permanent sau pentru perioade mai mari de timp, operație care se poate realiza în diverse forme, în funcție de condițiile concrete ale întreprinderii și ale pieței financiare. Căile de finanțare pe termen lung sunt în strânsă legatură cu căile de investire, formând împreună cu acestea politica financiară a întreprinderii, respectiv gestiunea pe termen lung.

Autofinanțarea este cel mai răspândit principiu de finanțare și presupune ca întreprinderea să își asigure dezvoltarea cu forțe proprii, folosind drept surse de finanțare o parte a profitului obținut din exercițiul anterior și fondul de amortizare, acoperind atât nevoile de înlocuire a activelor imobilizate, cât și creșterea activului economic. În cadrul surselor proprii, care formează fondul de dezvoltare, se include:

Profitul

Fondul de amortizare

Sume din lichidarea și vanzarea activelor fixe

Alte resurse proprii

Un indicator deosebit de important ce reflectă modul de respectare a acestui principiu de finanțare a activității este fondul de rulment net. Potrivit unui principiu fundamental al afacerilor pe care l-am prezentat, o întreprindere își finanțează activele cu capitaluri ce ramân la dispoziția sa un interval de timp cel puțin egal  cu durata de viață a activelor respective. Rezultă de aici că, pe baza capitalurilor permanente se constituie mai intâi active imobilizate, iar ce ramâne se va folosi pentru finanțarea activelor circulante, mai bine zis pentru partea stabilă a activelor circulante, activele circulante mai fiind finanțate și pe seama datoriilor pe termen scurt.

Având in vedere că există egalitate bilantieră între activ și pasiv acest indicator se mai calculează și după formula:

FRN = active circulante-datorii curente

Indiferent de formula de calcul utilizată rezultatul este același și interpretarea poate să fie aceeași. Însă în primul caz cea mai buna interpretare este de la capiutaluri spre active , iar în cel de-al doilea caz de la active spre capitaluri.

Astfel daca FRN este pozitiv atunci înseamnă că toate activele imobilizate sunt finanțate din capitaluri permanente ba mai mult există active circulante la o valoare indicată de mărimea de calcul a FRN finanțate din capitaluri permanente. O altă interpretare ar fi: capitalurile permanente finanțează toate activele imobilizate  și chiar o parte (de marime egală cu mărimea de calcul a FRN) din activele circulante. Iată deci că o marime pozitivă a fondului de rulment arată o situație favorabilă a acestui indicator din punct de vedere al regulii de aur a finanțării: “durata de imobilizare a unui activ trebuie să fie mai mică decât durata sursei sale de finanțare”.

Finanțarea internă sau autofinanțarea reprezintă acumularea de capital degajată în cursul exercițiului contabil încheiat și este cea mai eficientă soluție de finanțare a nevoilor permanente. Ca sursă internă de finanțare autofinanțarea are o importanță deosebită în asigurarea automiei financiare. Formarea de fonduri prin autofinanțare apare în condițiile în care întreprinderea obține venoturi din activitatea sa care să acopere toate cheltuielile și să degaje un profit din care o parte să fie folosit pentru sporirea activelor imobilizate și a activelor de exploatare.

Locul important pe care îl ocupă autofinanțarea printre celelalte căi de finanțare decurge din faptul că se creează avantaje atât pentru acționari cât și pentru societatea comercială ca persoană juridică.

Acționarii sunt avantajati deoarece, capitalizând o parte a profitului, crește valoarea bursieră a întreprinderii, crește cursul acțiunilor deținute de ei, crește avuția lor. În afara de aceasta, profitul reinvestit este exonerat de la plata impozitului pe profit sau se aplică reduceri substanțiale de impozit, lucru care creează posibilități mai mari de reinvestire.

Întreprinderea, ca persoană juridică, este avantajată deoarece nu mai este nevoită sa apeleze nici la acționari, nici la piața financiară pentru a obține fondurile de care are nevoie pentru dezvoltare. Totodată, crește autonomia financiară a întreprinderii față de bănci.

Politica de autofinanțare a unei întreprinderi este sinteza căilor de producție, comerciale și financiare, care orientează activitatea sa. Fluxul resurselor de autofinanțare rezultă din performanțele economice și financiare, fiind grupate însă în funcție de posibilitățile repartizării beneficiilor, amortizării și de politica de îndatorare. Previziunile de finanțare internă joacă un rol principal in politica financiară a întreprinderii.

Deși autofinanțarea este o politică financiară sănătoasă și de dorit, nu este oportun să se exagereze în această direcție pentru ca întreprinderea să nu fie ruptă de piața financiară și pentru o mobilitate mai mare a capitalului. Acoperindu-și integral nevoile de creștere economică din surse interne, se poate usor scăpa din vedere costul capitalului propriu comparativ cu cel împrumutat, creându-se aparența înșelătoare că primul ar fi oarecum gratuit. Realitatea economică și financiară arată însă că, indiferent de proveniență, costul capitalului se egalizează, în multe cazuri costul capitalului propriu fiind chiar mai ridicat decat al celui împrumutat.

Capacitatea de autofinanțare reprezintă un surplus de monetar obținut de întreprindere la finele unui orizont de timp după ce si-a achitat toate datoriile.

Relația de calcul este următoarea:

Capacitatea de autofinanțare = (V-CE-CF)*(1-τ)+A, unde:

V- venituri totale

CE-cheltuieli de exploatare

CF- cheltuieli financiare

τ- rata de impozit

cheltuieli de amortizare a activelor imobilizate

sau

CAF = Profit net – Venituri calculate + Cheltuieli calculate

sau

CAF = Rezultatul exercițiului + Cheltuielile cu amortizările + Cheltuielile cu provizioanele (din exploatare, financiare și excepționale) – Venituri din provizioane (din exploatare, financiare și excepționale) + Valoarea netă contabilă a imobilizărilor cedate – Venituri excepționale din vânzarea imobilizărilor – Cota-parte a subvențiilor pentru investiții virate la venituri

Orice politică de autofinanțare trebuie analizată în funcție de rentabilitatea pe care o degajă profitul reinvestit. Dacă rentabilitatea noilor proiecte acoperite prin autofinanțare este egală cu rentabilitatea reclamată de acționari, politica de autofinanțare este neutră pentru întreprindere. Numai atunci când rentabilitatea investițiilor acoperite din autofinanțare este mai mare decat remunerația cerută de acționari, autofinanțarea are un efect pozitiv pentru întreprindere în sensul creșterii valorii financiare a acesteia. Astfel autofinanțarea contribuie la creșterea mijloacelor financiare ale întreprinderii dar nu permite creșterea beneficiilor pentru reinvestire decât, dacă crește rata rentabilității noilor proiecte peste pretențiile de remunerație ale acționarilor.

În principiu, costul autofinanțării este egal cu costul fondurilor proprii externe în sensul că acționarii așteaptă aceeasi rentabilitate de la beneficiile reinvestite, ca și de la aporturile de numerar realizate de ei cu prilejul creșterilor de capital. Cu alte cuvinte autofinanțarea apare, ca și fondurile proprii externe, un mijloc de finanțare costisitor. Faptul că societatea dispune liber de sumele obținute prin autofinanțare, că nu varsă remunerația către acționari (fluxuri financiare negative ) nu înseamnă că sumele respective sunt gratuite.

În ceea ce priveste capacitatea de autofinanțare trebuie subliniat că aceasta este mai mare decat autofinanțarea efectivă. Capacitatea de autofinanțare reprezintă un surplus monetar care se obține ca rezultat al tuturor operațiunilor de încasări și plăți efectuate de țntreprindere, într-o perioadă de timp, având în vedere și incidența fiscală. Nu totalitatea capacității de autofinanțare rămâne la dispoziția întreprinderii pentru nevoi de finanțare internă, ci mai puțin beneficiile distribuite acționarilor sub formă de dividende și participații la beneficii ale salariaților.

Se afirmă în multe lucrări pe domeniul analizei financiare următoarele aspecte și anume că avem de-a face cu autofinanțare de menținere și autofinanțare de dezvoltare. Nimic mai adevarat. Capacitatea de autofinanțare de menținere este legată de notiunea de amortizare iar capacitatea de autofinanțare de dezvoltare este legata de noțiunea de profit. Însă este nevoie de mult mai multe explicații pentru a înțelege importanța acestor indicatori și modul lor practic de aplicabilitate.

Capacitatea de autofinanțare este un indicator dinamic și arată o consecință a unei perioade de timp. Un aspect deosebit de important în ceea ce privește capacitatea de autofinanțare este studiul acesteia de la întreg spre părți și abia apoi de la părți spre intreg. Acest lucru poate fi evidențiat atunci când firma inregistreaza pierderi. 

Exemplu:

Să presupunem că avem o firmă care are ca obiect de activitate spălarea rufelor. În acest sens ea achiziționează 5 mașini de spalat. Acestea au fost achiziționate la un pret de 10 u.m. /buc astfel că activele imobilizate au un total de 50 u.m. Aceste active au fost finanțate în întregime pe seama capitalurilor permanente care au fost în valoare de 55 u.m. Rezultă de aici

fondul de rulment net la începutul perioadei = 5 u.m. care arată că există active circulante în valoare de 5 u.m. finanțate din capitaluri permanente.

Să presupunem că amortizăm cele 5 mașini de spalat pe un termen de 5 ani în regim liniar.   Rezultă de aici că, în decurs de un an firma înregistrează cheltuieli cu amortizarea de 10 u.m.

Restul cheltuielilor totalizează în decurs de un an o valoare de 200 u.m.

Veniturile înregistrate în aceeași perioadă sunt în valoare de 230 u.m.

Rezultă de aici un profit net de 20 u.m.

Ce ne spun aceste informații de fapt cu privire la capacitatea de autofinanțare? Dacă firma nu retrage dividende și repartizeaza întreg profitul la rezerve atunci  capitalurile permanente cresc de la 55 um la 75 u.m. (55+20= 75 u.m.).

În acelasi timp activele imobilizate scad la o valoare netă de 40 u.m.

rezultate din diferența 50 u.m.-10 u.m =40 u.m.

la sfârșitul perioadei firma are un fond de rulment de 35 u.m. (75 – 40 = 35 )

Ce componență are de fapt acest fond de rulment?

El este compus din 5 u.m. fondul de rulment care exista la momentul initial, 10 u.m. date de capacitatea de autofinanțare de mentinere (amortizări) și 20 u.m. date de capacitatea de autofinanțare de dezvoltare (profit).

Toate acestea arată că firma poate în acest moment pe baza autofinanțării de menținere ( amortizare) să înlocuiască activele imobilizate uzate la o valoare de 10 u.m. Dar de fapt firma va folosi și o parte din capacitatea de autofinanțare de dezvoltare pentru a achiziționa de exemplu o mașină de spălat mai performantă și poate mai scumpă ( mai mult de 10 u.m.) .

În perioada analizată ca rezultantă a activității acesteia, firma va putea să facă de fapt investiții în active imobilizate în valoare totală de 30 u.m. plus 5 u.m. (fond de rulment inițial) fără a duce la degradarea fondului de rulment ( acesta sa nu devină negativ).

În cazul în care firma înregistrează profit, capacitatea de autofinanțare poate fi privită și de la întreg spre părți ( de la capacitatea de autofinanțare totală spre capacitatea de autofinanțare de menținere și de dezvoltare ) cât și de la părți spre întreg ( adică de la capacitatea de autofinanțare de menținere și dezvoltare către capacitatea de autofinanțare totală).

2.2.SURSE DE FINANȚARE EXTERNĂ A INVESTIȚIILOR

Finanțările externe pot fi realizate:

Sub forma directă, prin care agenții economici cu necesități de finanțare se imprumută pe piața finaciară direct de la cei care au lichiditati de plasat.

Sub forma indirectă, când între deținătorii de lichidități și cei cu necesități de finanțare apar intermediari financiari sub forma băncilor și altor instituții financiare nebancare.

LEASING

A. ÎMPRUMUTUL OBLIGATAR

Apelul la împrumutul obligatar sau economiile publice este un contract de credit încheiat între o masă de creditori și un singur debitor, o modalitate de procurare de resurse financiare pe termen lung și într-un cuantum ridicat, necesare asigurării creșterii economice și respectării unor obligații de plăți asumate.

Împrumutul obligatar poate fi :

Împrumut obligatar privat

Împrumut obligatar public

În cazul împrumuturilor obligatare private acestea se pot emite fie individual, de către societăți comerciale puternice, fie grupat. Această din urmă varianta poate avea loc prin asocierea mai multor agenți economici care să garanteze solidar împrumutul sau prin intermediul unor instituții sau organisme de plasament colectiv, constituite ca societăți anonime, care repartizează fondurile recepționate sub formă de credite întreprinderilor aderente cu nevoi de finanțare.

Obligațiunile sunt similare cu împrumuturile pe termen, dar o emisiune de obligațiuni presupune în general publicitate, ofertă către public și vânzarea propriu zisă către diferiți investitori. Într-adevar, când o firmă face o emisiune de obligațiuni, mai multi investitori individuali și instituționali pot cumpăra aceste obligațiuni, în timp ce în cazul unui împrumut la termen există, în general, o singură instituție care acordă împrumutul.

Obligatiunile sunt de mai multe tipuri cele mai importante fiind urmatoarele:

Obligațiuni ipotecare. Printr-o obligațiune ipotecară (“mortgage bond”), compania gajează anumite proprietăți desemnte ca garanție pentru obligațiune. Gajul este o condiție a împrumutului. În cazul în care compania nu plătește împrumutul, deținătorii acestor obligațiuni pot sechestra și vinde proprietățile pentru a-și satisface drepturile. Toate obligatiunile ipotecare fac obiectul unui contract de emisiune (“indenture”), care este un document oficial care prezintă în detaliu, atât drepturile deținătorilor de obligațiuni, cât și ale companiei.

B. ÎMPRUMUTURI DE LA INSTITUȚII PUBLICE SPECIALIZATE

(BIRD – BERD)

Resursele financiare interne ale țării sunt insuficiente în raport cu nevoile mari de investiții fapt pentru care, pentru nevoile de redresare și retehnologizare a economiei se apelează și la împrumuturi externe și investiții directe de capital strain.

Creditele externe sunt de mai multe categorii și anume: credite guvernamentale, în spatele cărora se află statul, chiar dacă mijlocul prin care se acordă sunt băncile, credite bancare unde riscul este exclusiv al băncilor, credite acordate de instituții internaționale, precum Fondul Monetar Internațional, Banca Internatională de Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Creditul internațional îmbracă o diversitate de structuri atât în ceea ce privește participanții care actionează sub formă de debitori sau creditori externi, cât și în ceea ce privește multitudinea de obiecte de credit, a categoriilor de credit, a tehnicilor de realizare a operațiunilor, a costului creditului, a mecanismului de asigurare și de garantare a creditului.

FINANȚAREA INVESTIȚIILOR PRIN CREDITE BERD

C.1. BERD – scurt istoric, funcții

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este o instituție financiară internațională cu sediul la Londra.

Scopul acestei instituții bancare este acela de a îmbina rolul de organism financiar cu cel al activității unei bănci de afaceri care iși propune să supervizeze privatizările, fuzionările și achizițiile în toate țările Europei Centrale și de Est. BERD are în vedere sprijinirea unor obiective publice destinate dezvoltării, precum și extinderea sectorului privat; de asemenea, încurajarea țărilor occidentale de a investi în Europa de Est.

Împrumuturile acordate vor fi repartizate în proporție de 40% pentru sectorul public și 60% pentru sectorul privat.

Obiectivul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare este de a promova tranziția la economia de piațăa în țările care anterior erau planificate centralizat și de a susține dezvoltarea sectorului privat în cadrul acestei transformari.

Ca și în cazul băncilor regionale de dezvoltare, rolul principal al BERD este de a finanța proiecte. Unul din aspectele îndelung discutate a fost implicarea băncii exclusiv în finanțarea sectorului privat, după modelul CFI ( părere împărtășită de Anglia și SUA ) sau implicarea ei și în susținerea proiectelor de infrastructura guvernamentala. Facand un compromis, Acordul de Constituire al BERD conține o clauză, prin care împrumuturile acordate de banca sectorului public nu trebuie să depășească 40% din totalul împrumuturilor.

C.2.Operațiuni BERD în România

BERD finantează proiecte pentru care în România încă nu sunt disponibile alte surse comerciale de finanțare utilizând o serie largă de produse financiare. Acestea includ: împrumuturi și/sau participare directă de capital, precum și alte forme de cvasi-capital sau împrumuturi subordonate, depinzând de nevoile clientului. În funcție de dimensiunea proiectului de investiție, Banca va putea oferi:

capital social

și/sau direct sau indirect prin intermediari financiari.

împrumuturi

Președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Thomas Mirow, a declarat că economiile României și Bulgariei revin foarte greu pe creștere, astfel că recuperarea din criză durează destul de mult în comparație cu alte state din regiune, conform Mediafax.

"România și Bulgaria revin foarte greu pe creștere, ceea ce înseamnă ca au nevoie de destul de mult timp pentru a ieși din criză față de alte state", a spus Mirow, într-un interviu acordat Bloomberg.

Banca anticipează că România va înregistra o creștere a PIB de 1,1% în acest an.

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ– SC 2909 CORSO TRADING SRL CREDIT DE INVESTIȚIE ÎN TURISM POR – REGIO

Denumirea firmei

SC 2909 CORSO TRADING SRL

SC 2909 Corso Trading SRL a fost înființată în 30 octombrie 2003 având obiectul principal de activitate 5211-comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare,băuturi,tutun. La câteva luni de la înființare a fost completat obiectul de activitate cu codurile 9302,9304 aferente activității de Coafură și alte activitți de înfrumusețare. Astfel societatea a deschis și un salon de înfrumusețare. Au fost înregistrate rezultate economice pozitive iar în anul 2008 societatea completează din nou obiectul de activitate cu codul 7022 Activități de consultanță pentru afaceri și management, activitatea principală devenind Activități de consultanță pentru afaceri și management Societatea înregistrează rezultate economice pozitive din activitatea de consultanță (elaborare proiecte finantare nerambursabile) și intenționează să se dezvolte obținând profit și din activitatea turistica, având încheiat un contract de comodat cu proprietarii imobilului din str Argeș Nr 14 Eforie Sud, imobil ce va avea schimbată destinația din locuință în structură de cazare -Vila Karol.

Având în vedere faptul că prin proiect se vor efectua lucrări de extindere și modernizare, s-a obținut certificatul de urbanism, iar dreptul de execuție a lucrărilor va reveni lui SC 2909 Corso Trading SRL prin contractul de comodat și declaratia proprietarilor privind Acordul proprietarului pentru execuția lucrărilor de construcții asupra imobilului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Conform legii 50/1991 cu modificările și completările ulterioare dreptul de execuție lucrări și autorizația de construire se obțin făcând dovada dreptului de proprietar prin contract vânzare-cumparare, închiriere, concesiune, comodat, donație,etc…

Din punct de vedere juridic al dreptului asupra terenului și clădirii situația se prezintă astfel :

-Construcția compusă din P+M situată în str Arges nr 14 Eforie –Sud Cța aparține proprietarilor Corșate Cornelia Elena căsătorita cu Corșate Mircea –contract vânzare cumparare nr 2527/2002

-terenul a fost atribuit în concesiune având nr cadastral 638-contract concesiune nr 14/1995

Ținând cont de zona de amplasament -stațiune turistică, de-a lungul anilor s-a simțit nevoia transformării imobilului în structură turistică și punerea acesteia în exploatare în mod organizat. Proprietarii imobilului au practicat turismul de nișa, neorganizat și au concluzionat că destinația cea mai potrivită pentru această cladire este cea de structură de cazare.

Activitatea de turism fiind sezoniera considerăm că, din punct de vedere al ponderii acestei activități în totalul activităților întreprinderii este de 50%. Am inițiat deja contacte cu 2 firme de construcții care desfășoară activități specifice în zonă și în perioada rece și am convenit să gazduim personalul în vila noastră în extrasezon, astfel mărind veniturile firmei.

3.1. DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE ÎNAINTE DE ACORDAREA GRANTULUI

Forma de organizare a firmei

Personalitate juridica-societate cu raspundere limitata SRL

Numele complete ale administratorilor și acționarilor, cote de participare deținute.

FLOREA LIDIA – cota de participare deținuta 100%-ASOCIAT UNIC

Localizare, adresa sediului social principal, sucursale, filiale

Str.ARGES Nr 14 Eforie-Sud Constanta

SC 2909 Corso Trading SRL a fost înființată in 30 octombrie 2003 având obiectul principal de activitate 5211-comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare,băuturi,tutun. La câteva luni de la înființare a fost completat obiectul de activitate cu codurile 9302,9304 aferente activității de Coafură și alte activitți de înfrumusețare. Astfel societatea a deschis și un salon de înfrumusețare. Au fost înregistrate rezultate economice pozitive iar în anul 2008 societatea completează din nou obiectul de activitate cu codul 7022 Activități de consultanță pentru afaceri și management, activitatea principală devenind Activități de consultanță pentru afaceri și management Societatea înregistrează rezultate economice pozitive din activitatea de consultanță (elaborare proiecte finantare nerambursabile) și intenționează să se dezvolte obținând profit și din activitatea turistica, având încheiat un contract de comodat cu proprietarii imobilului din str Argeș Nr 14 Eforie Sud, imobil ce va avea schimbată destinația din locuință în structură de cazare -Vila Karol. Societatea nu se află sub controlul altei societăți comerciale prin deținere de capital și de asemenea nu exercită control asupra altei societăți comerciale prin deținere de capital.

Capital social: 200 lei

Cifra de afaceri: anul 2008-32.476 RON

Valoare active totale (conform ultimei situații financiare aprobate): 30.616RON

Personal angajat : 1 pers.

Având în vedere faptul că prin proiect se vor efectua lucrări de extindere și modernizare, s-a obținut certificatul de urbanism, iar dreptul de execuție a lucrărilor va reveni lui SC 2909 Corso Trading SRL prin contractul de comodat și declaratia proprietarilor privind Acordul proprietarului pentru execuția lucrărilor de construcții asupra imobilului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Conform legii 50/1991 cu modificările și completările ulterioare dreptul de execuție lucrări și autorizația de construire se obțin facând dovada dreptului de proprietar prin contract vânzare-cumpărare, închiriere, concesiune, comodat, donație, etc…

Din punct de vedere juridic al dreptului asupra terenului și clădirii situația se prezintă astfel :

-Construcția compusa din P+M situată în str Arges nr 14 Eforie –Sud Cța aparține proprietarilor Corsate Cornelia Elena căsătorita cu Corșate Mircea –contract vânzare cumparare nr 2527/2002

-terenul a fost atribuit in concesiune avand nr cadastral 638-contract concesiune nr 14/1995

Ținând cont de zona de amplasament -stațiune turistică, de-a lungul anilor s-a simțit nevoia transformării imobilului în structură turistică și punerea acesteia în exploatare în mod organizat. Proprietarii imobilului au practicat turismul de nișă, neorganizat și au concluzionat că destinația cea mai potrivită pentru această clădire este cea de structură de cazare.

Activitatea de turism fiind sezonieră considerăm că, din punct de vedere al ponderii acestei activități în totalul activităților întreprinderii este de 50%. Restul veniturilor fiind înregistate din activitatea de consultanță. Am initiat deja contacte cu 2 firme de construcții care desfăsoară activități specifice în zonă și în perioada rece și am convenit de a găzdui personalul în vila noastra în extrasezon, astfel mărind veniturile firmei. De asemenea preconizăm că veniturile firmei se vor dubla, prin oferirea unui serviciu nou. Activitatea de turism fiind specifică zonei vom veni în întampinarea turiștilor noștri cu un pachet de produse nou și anume: cazare, masă, agrement,wellnes.

În acest fel ne vom impune în fața concurenței care oferă doar sevicii de cazare și masă.

3.2. PLANUL DE AFACERE

SC 2909 Corso Trading SRL a fost înființată in 30 octombrie 2003 având obiectul principal de activitate 5211-comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare,băuturi,tutun. La câteva luni de la înființare a fost completat obiectul de activitate cu codurile 9302,9304 aferente activității de Coafură și alte activitți de înfrumusețare. Astfel societatea a deschis și un salon de înfrumusețare. Au fost înregistrate rezultate economice pozitive iar în anul 2008 societatea completează din nou obiectul de activitate cu codul 7022 Activități de consultanță pentru afaceri și management, activitatea principală devenind Activități de consultanță pentru afaceri și management Societatea înregistrează rezultate economice pozitive din activitatea de consultanță (elaborare proiecte finanțare nerambursabile) și intenționează să se dezvolte obținând profit și din activitatea turistica, având încheiat un contract de comodat cu proprietarii imobilului din str. Argeș nr 14 Eforie Sud, imobil ce va avea schimbată destinația din locuință în structură de cazare -Vila Karol.

Societatea nu se află sub controlul altei societăți comerciale prin deținere de capital și de asemenea nu exercită control asupra altei societăți comerciale prin deținere de capital. Conform legii 50/1991 cu modificările și completările ulterioare dreptul de execuție lucrări și autorizația de construire se obțin făcând dovada dreptului de proprietar prin contract vanzare-cumparare, închiriere , concesiune, comodat, donatie,etc..

Ținând cont de zona de amplasament -stațiune turistică de-a lungul anilor s-a simțit nevoia transformării imobilului în structură turistică și punerea acesteia în exploatare in mod organizat. Proprietarii imobilului au practicat turismul de nișa, neorganizat și au concluzionat că destinația cea mai potrivită pentru această cladire este cea de structura de cazare.

Activitatea de turism fiind sezonieră considerăm că din punct de vedere al ponderii acestei activități in totalul activităților întreprinderii este de 50%. Am inițiat deja contacte cu 2 firme de construcții care desfășoară activități specifice în zona și în perioada rece și am convenit să găzduim personalul în vila noastră, astfel mărind veniturile firmei și perioada de exploatare a vilei. Firma va înregistra venituri și din serviciile oferite de restaurantul vilei.

Situația existentă a obiectivului de investiții:

Starea tehnică, din punct de vedere al asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții, potrivit legii

Starea generală a clădirii este bună fiind asigurate cerințele esențiale de calitate.

Observațiile de neconformitate se aduc pe partea de instalații electrice, termice, mobilier și dotări acolo unde nu s-au făcut deja reparații și reutilari.

Cerinta de Calitate A “rezistenta si stabilitate” este asigurata, cladirea neavand semne vizibile de degradare a structurii de rezistenta.

Cerinta de Calitate B “siguranta in exploatare” este asigurata, spatiile aflate in folosinta neavand rezolvari ce ar putea conduce la accidente ale utilizatorilor.

Cerinta de Calitate C “securitate la incendiu” nu este asigurata prin incadrarea in conditiile normativului P118/99 si a legilor in vigoare:

Ordinul M.I.R.A. nr.1435/2006 privind aprobarea normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu

Ordonanța Guvernului României nr.60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată și modificată prin Legea nr. 307/2006, privind apararea impotriva incendiilor.

Cladirea dispune de caile de evacuare necesare avand doua scari independente inchise ce asigura fluxurile necesare evacuarii in conditiile prevazute.

Cerinta de Calitate D “igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea mediului” este asigurata.

Spatiile interioare cu functiuni in care se desfasoare activitati umane dispune de insorire si ventilare corecta.

Prin functionare nu se degaja gaze toxice sau nocive iar materialele de constructii existente sunt corespunzatoare neexistand posibilitatea producerii unor gaze periculoase in caz de incendiu.

Nu sunt prezente semne vizibile de poluare sau contaminare atmosferica, a apei si a solului.

Nu se constata defectiuni la partea de instalatii de evacuare a apelor uzate a fumului sau a deseurilor. Instalatiile bucatariei sunt conform cerintelor, instalatia sanitara fiind dotata cu separatoare de grasime iar cea de evacuare a gazelor fiind in stare buna de functionare.

Elementele constructiei nu prezinta umiditate din capilaritate, ape datorate precipitatiilor sau provenite dintr-o proasta functionare a instalatiilor.

Nu se constata o umbrire excesiva a constructiilor invecinate cladirea situandu-se la cca 60 m fata de cea mai apropiata constructie vecina.

Nu se constata semene de agresare a mediului natural sau construit.

Cerinta de Calitate E “protectia termica hidrofuga si economia de energie” este asigurata in mare parte fiind necesara interventia pe cateva elemente locale ale cladirii.

Tamplaria exterioara este de termopan PVC culoare alba; in prezent camerele de cazare si majoritatea spatiilor comune fiind dotate cu tamplarie PVC si geam termopan.

Cerinta de Calitate F “protectia impotriva zgomotului” este asigurata atat in privinta transmiterii zgomotului intre spatiile interioare ale cladirii cat si in cazului izolarii fata de zgomotul exterior. In cazul transmiterii zgomotului prin structura se constata neconformitati la functionarea a doua din cele trei ascensoare. Unul singur din cele trei existente a fost recent inlocuit cu un ascensor nou, corespunzator din punct de vedere al cerintelor.

Gradul de uzura al finisajelor, instalatiilor, dotarilor, mobilierului si accesoriilor ce se propun a fi reabilitate sau inlocuite se estimeaza dupa cum urmeaza:

In momentul de fata structura de cazare este impartita astfel:

La parter:

– 2 holuri acces recent placate cu gresie de inalta calitate

-2 toilete(una pentru turisti,1 pentru personal vila)- recent placate cu gresie de calitate

-1 sala de mese -recent placate cu gresie de inalta calitate,dar cu mobilier degradat in proportie de 50%

-1 bucatarie – pardoseala recent placata cu gresie de calitate,dotata cu mobilier nou si argaz ,frigider nou

-1 birou –dotat cu mobilier invechit recuperat de la casare hotel-uri

-2 camere personal auxiliar-dotate cu mobilier modern

La mansarda:

-accesul se realizeaza pe scara interioara de beton ,acoperita cu mocheta (mocheta a fost aplicata in anul 1998)

-1 hol acces-placat cu gresie in anul 2002

-4 camere cu destinatia cazare turisti dintre care 3 camere au baie proprie in camera ,iar cea de-a patra camera are baie cu acces din hol.Pardoseala din camerele mansardei este acoperita cu mocheta achizitionata in anul 2000,baile celor 3 camere au fost reabilitate in anul 2008 iar mobilierul din camere a fost achizitionat de la casare de la diverse hoteluri,reconditionat si pus in exploatare.

Invelitoarea acoperisului este din eternita veche de 12 ani. Peretii exteriori ai structurii de cazare sunt izolati cu polistiren si finisajul este din tencuiala decorativa.

Instalațiile electrice sunt realizate in 1997,cu fire din aluminiu ,conexiunea fiind fara separare de tablouri pe nivel.

Instalatiile termice exista numai la parter.la mansard nu exista retea de termoficare,exista climatizare prin aparate de aer conditionat.

Tehnica de calcul (imprimanta), invechita , neperformanta, prezinta un grad ridicat de uzura.

Sisteme de siguranta -nu exista un sistem antiefractie

-nu exista sistem stingere incedii

Centrala termica putere 15 KW-insuficienta pentru incalzirea si mansardei.

În urma inspecției de teren efectuate s-au constatat următoarele:

-cabluri aluminiu la instalatii electrice ce prezinta riscul producerii unui scurt circuit

-instalatii de termoficare inexistente la mansarda

-instalatii antiincediu si antiefractie inexistente

-degradarea in proportie de 50% a mobilierului sala de mese

– mobilier birou invechit

-mobilier camere de la mansarda invechit

– mocheta degradata in proportie de 55%

– invelitoarea acoperisului este din eternita veche de 12 ani

-centrala termica cu capacitate mica de incalzire

Date tehnice ale investiției

Descrierea lucrărilor de bază și a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma finalizării lucrărilor de bază

In anul 2000 au fost terminate lucrarile de construire ale vilei ce avea destinatie de locuinta familiala.

In anul 2004 a fost incheiat un contract de comodat prin care proprietarii puneau la dispozitia lui SC 2909 Corso Trading SRL spatiu situat la parterul vilei cu destinatia sediu social.In anul 2008 a fost incheiat un alt contract de comodat cu proprietarii prin care acestia erau de acord ca SC 2909 Corso Trading sa foloseasca intreaga vila ,cu destinatia activitate de cazare –turism.

Proiectul propune realizarea lucrarilor de extindere prin supraetajarea ,vilei Karol,cladire existenta, de la P+M la P+1+M. Se va decoperta acoperisul existent,se va intervenii asupra plafoanelor etaj 1 si se va supraetaja cladirea prin mansardare.Se vor efectua lucrari de modernizare prin realizarea de lucrari de zugraveli,instalatii termice sanitare si electrice dupa cum urmeaza:

La nivelul 1 :-se vor inlocui plafoanele existente cu placa de beton

-se va inlocui tamplaria pvc existenta ,de culoare alba ,cu tamplarie pvc de calitate superioara si de culoare maron

-se va interveni asupra instalatiei electrice,inlocuindu-se cablurile electrice de tensiune,prize,intrerupatoare pe senzori,se va instala un tablou(panou)electric individual pe nivel

-se va instala reteaua de termoficare,se vor monta calorifere in camere,bai si pe hol

– camera care avea acces la baie din hol va fi modificata astfel incat sa se permita accesul din camera in baie direct.

-se vor efectua lucrari de zugraveli

-pardoseala in camere va fi acoperita cu mocheta

-se vor achizitiona :4 set-uri mobilier camera,4 TV LCD ,

Mansarda

– vor rezulta 3 camere cu baie proprie si un hol,tamplaria exterioara va fi din PVC de calitate superioara si culoare maron,iar tamplaria interioara (usi) din lemn

-se vor efectua lucrari de placare plafoane termoizolante

-se va realiza instalatia electrica (cabluri,prize,intrerupatoare pe senzori),se va instala un tablou(panou)electric individual

-se va instala reteaua de termoficare,se vor monta calorifere in camere,bai si pe hol

-se vor efectua lucrari de zugraveli

– pardoseala in camere va fi placata cu parchet laminat ,iar baile (gresie faianta)si holul cu gresie Pentru fiecare baie se va achizitiona cate un set de obiecte sanitare complet ,rezultand astfel ,3 set-uri obiecte sanitare (3 buc.cabine dus cu baterii dus,3 buc. lavoare,3 buc.WC cu capace,3 baterii senzori,3 set-uri ornamente prosop,hartie,3 oglinzi.)

-se vor achizitiona :3 set-uri mobilier camera,3 TV LCD ,4 aparate aer conditionat,

Invelitoarea acoperisului va fi din tigla .Peretii exteriori ai structurii de cazare (nou realizata)vor fi izolati cu polistiren iar finisajul va fi executat din tencuiala decorativa

Pentru obtinerea clasificarii la 3 stele structura de cazare se vor mai achizitiona următoarele echipamente – o centrala termica cu putere 50kw

-1 buc. tv LCD diagoanala 120„ care va fi montat in sala de mese de la parter

-set mobilier sala de mese compus din :2 buc.mese si 12 buc.scaune necesare in sala de mese parter

-set mobilier birou compus din:1 buc.masa birou ,1 dulap birou,1 buc.scaun directorial, 2 buc scaun invitati,

-1 buc.multifunctional,1 buc.laptop,1 aparat tel.fax

-1 buc.canapea si 2 buc.fotolii receptie parter

-1 buc.sauna exterioara 4 pers, 1 buc. cada jacuzzi hexagonala ,

-10 biciclete agrement

2.Imbunătățirea condițiilor de siguranță oferite de structura de cazare prin achiziționarea unui sistem antiefractie cu monitorizare permanenta in centrul de comanda situat la parterul structurii de cazare.De asemenea la nivelul 1 si mansarda ,fiecare camera si hol va fi prevazuta cu un sistem de avertizare si stingere incendiu.

Pentru transportul persoanelor cu dizabilități se va crea o rampa (din lemn )de urcare la intrarea in cladire.

3.Ridicarea gradului de confort prin obținerea clasificării de turism la 3 stele.

4.Contribuția la crearea de noi locuri de muncă prin angajarea a 2 persoane posedând o calificare in domeniu.

5.Extinderea sezonului turistic prin oferirea de pachete turistice speciale gen” Litoralul pentru toti”

La sediul societatii se vor desfasura activitatile prevazute in cadrul proiectului.

Spatiu pentru desfasurarea activitatilor prin proiect:

-2 birouri

-4 scaune

-2 laptop-uri,

-1 copiator,

-mobilier birou

-telefon/fax

-internet,

-1 mijloc de transport

Resurse umane

Compania noastra promovează principiul egalității de șanse și tratament între bărbați și femei și asigură integrarea activă a perspectivei de gen în toate politicile și programele naționale. De asemenea promovează și susține participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la conducere și la decizie.

Angajatii vor fi informati sistematic de angajator, inclusiv prin afișare în locuri vizibile, asupra drepturilor pe care aceștia le au în ceea ce privește respectarea egalității de șanse și tratament între femei și bărbați în relațiile de muncă.

De asemenea integrarea persoanelor cu dizabilități nu este numai o problemă a factorilor de decizie de la toate nivelurile, societatea civilă jucând un rol esențial în exprimarea problemelor cetățenilor cu dizabilități și în furnizarea serviciilor care să satisfacă cerințele persoanelor cu dizabilități.

Persoanele cu dizabilitati fizice se confrunta cu numeroase dificultati si limitari care le ingradesc participarea la diverse activitati ale vietii.

Societatea noastra a inteles mai demult dificultatile pe care le intampina turistii cu dizablitati si v-a crea pentru acestia rampa de acces la intrarea , facilitand in acest mod accesul la structurile de utilitate publica.

Autoritatea contractantă va asigura o utilizare eficientă a fondurilor în procesul de atribuire, va promova concurența între operatorii economici precum și va garanta nediscriminarea, recunoașterea reciprocă și tratamentul egal al operatorilor economici care participă la atribuirea contractului de atribuire.

Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă va lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine existența unui conflict de interese și/sau manifestarea concurenței neloiale

În elaborarea și implementarea proiectului vom respecta legislația în domeniul egalității de șanse promovând și asigurând egalitatea de șanse și de tratament și nondiscriminarea, atât în managementul proiectului, cât și în activitățile acestuia.

Codul de conduită a angajaților este documentul in care se face referire la egalitatea de sanse: unul dintre principiile care guvernează conduita profesională a angajaților este „asigurarea egalității de tratament, principiu conform căruia personalul societatii are îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare”.

De asemenea prin respectarea OUG 34/2006 se asigură respectarea următoarelor principii: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea, referitor la achizițiile efectuate/ce se vor efectua în cadrul proiectului.

Promovarea egalității de șanse și a nediscriminării sunt priorități agreate la nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene, încorporate, sub diferite forme, în toate politicile Uniunii Europene.

Angajamentele României în ceea ce privește implementarea acestor priorități se reflectă și în sprijinirea acelor proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor de promovare a egalității de șanse.

Societatea noastra asigura constant si sistematic prin politica de resurse umane promovarea principiului egalitatii de sanse, prin eliminarea oricarei discriminari pe baza unor criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, convingeri, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala. Ne vom asigura că principiul egalității de șanse este respectat și în cazul implementării contractelor de lucrări/ servicii pe care le va încheia în vederea realizării obiectivelor proiectului propus spre finanțare.

In cadrul relatiilor de munca va functiona principiul egalitatii de tratament fata de angajati, societatea interzice prin politica sa de resurse umane fapte de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul din criteriile mentionate anterior, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.

Aceasta politica este aplicabila activitatilor de resurse umane desfasurate de societate, in managementul personalului existent, in recrutarea noilor angajati cat si in identificarea grupurilor tinta/beneficiari.

Atribuirea contractelor de achiziții necesare implementării proiectului se va realiza în conformitate cu prevederile O.U.G nr. 34/2006 cu completările și modificările ulterioare sau după caz în conformitate cu prevederile din Anexa 15 „Instrucțiuni pentru procedura simplificată privind achizițiile publice” la Ghidul solicitantului și se va face cu respectarea următoarelor principii:

Beneficiarul răspunde de respectarea tuturor prevederilor în vigoare ale legislației în domeniul achizițiilor publice. In cazul in care se constata încălcarea prevederilor legale, cheltuiala aferenta plătii bunurilor/serviciilor/lucrarilor astfel achiziționate vor fi considerate neeligibile si nu vor fi rambursate.

Originalul documentației de achizite publica se va păstra de către autoritatea contractanta (așa cum este definita de OG nr.34/2006 cu modificările si completările ulterioare).

Vor fi angajate 4 persoane cu calificare in domeniu:2 femei si 2 barbati.

Echipa de management a proiectului

Pentru o derulare eficienta a proiectului se va crea o echipă responsabilă cu urmărirea implementării corecte a proiectului. Controlul și evaluarea se vor face pe baza programării activităților din calendarul activităților.

Echipa propusă pentru implementarea proiectului este compusă din:

1.Lidia FLOREA-poziția manager proiect

Managerul de proiect are o experiență de 15 ani în derularea activităților de turism. Rolul managerului de proiect este de a armoniza procesul de integrare a tuturor resurselor care se utilizeaza pentru realizarea obiectivelor. În acest sens va monitoriza întreaga activitate legată de implementarea proiectului, va coordona și corela obiectivele proiectate cu calendarul de activități, planificarea licitațiilor, buna derulare a executării contractuale, aprobarea și depunerea raportarilor , dosarelor de achizitie, cererilor de plata, efectuare publicitate.

Toate etapele de parcurgere a activităților vor fi supervizate de către managerul de proiect care va răspunde de respectarea tuturor prevederilor în vigoare ale legislației în domeniul achizițiilor publice și a prevederilor contractuale cu finanțatorul. Va menține o relație deschisă cu autoritățile fiind la dispoziția acestora pentru clarificarea tuturor aspectelor legate de implementarea proiectului.

2. Silvia Tiganetea -expert accesare fonduri structurale-pozitia responsabil organizare licitatii

Se va ocupa de organizarea licitatiilor în acord cu OG nr.34/2006 și a legislației în vigoare, va urmări îndeaproape derularea contractelor cu furnizorii. La finalul fiecărei etape se va face recepția lucrărilor sau a echipamentelor, astfel încât să se asigure realizarea completa și la parametrii maximi de eficiență a etapei respective.Atingerea momentului de final pentru fiecare etapa va reprezenta încheierea lucrărilor, punerea în funcțiune a echipamentelor, instalațiilor și semnarea procesului verbal de recepție. De asemenea va transmite dosarul de achizitie in termen, finantatorului.

A participat la realizarea si organizarea licitatiilor la proiectul cu finantare publica “Investitii in turism “pentru Hotel Doina -Mamaia,Perla Majestic Mamaia, POR 2007-2013 DMI 5.2 Hotel Capitol din Jupiter

3. Mihaela Moise–Economist-pozitia responsabil economic

Responsabilul economic va întocmi raportul de progres ,cererile de plată și va monitoriza atent circuitul financiar al proiectului astfel incat să respecte condițiile contractuale cu finanțatorul si prevederile legislației naționale, sau alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate și identificate.

Responsabilul economic face parte din angajatii societatii SC TEAMR CONT SRL care intocmeste situațiile financiare si care a monitorizat intregul circuit financiar al proiectului cu finantare publica a Hotelului Delta-Jupiter

Beneficiarul va ține o contabilitate analitică a proiectului, va ține registre exacte și periodice, precum și înregistrări contabile separate și transparente ale implementării proiectului. Beneficiarul va păstra toate înregistrările/registrele timp de cinci ani de la data închiderii oficiale a Programului De asemenea va păstra și va pune la dispoziția organismelor abilitate, după finalizarea perioadei de implementare a proiectului, inventarul asupra activelor dobândite, pe o perioadă de 5 ani de la data închiderii oficiale a Programului.

Beneficiarul va acorda dreptul de acces la locurile și spațiile unde se implementează sau a fost implementat proiectul, inclusiv acces la sistemele informatice, precum și la toate documentele și fișierele informatice privind gestiunea tehnică și financiară a proiectului. Documentele trebuie să fie ușor accesibile și arhivate astfel încât să permită verificarea lor. Beneficiarul este obligat să informeze Organismul intermediar/ Autoritatea de Management cu privire la locul arhivării documentelor.

Beneficiarul va furnizeza orice informații de natură tehnică sau financiară legate de proiect solicitate de către Autoritatea de Management, Organismul Intermediar, Autoritatea de Plată/Certificare, Autoritatea de Audit, Comisia Europeană sau orice alt organism abilitat să verifice sau să realizeze auditul asupra modului de implementare a proiectelor cofinanțate din instrumente structurale. Beneficiarul va asigura disponibilitatea și prezența personalului implicat în implementarea proiectului pe întreaga durată a verificărilor.

Beneficiarul va asigura o pistă de audit care să permită posibilitatea verificării documentelor originale de către reprezentanții Autorității de Management, Organismului Intermediar, Comisiei Europene, ale Biroului European Anti-Fraudă și de către Curtea Europeană a Auditorilor

Metodele de implementare a proiectului propuse, deși enunțate într-un mod general, vor avea rolul de principii pe care se vor baza implementarea proiectului și care vor avea ca efecte:

-Maximizarea indicatorului cost/performanță pentru investitia propusa

-Minimizarea posibilitățtilor de aparitie a unor deficiențe conceptuale sau de execuție, care să afecteze parametrii functionali finali ai investiției propuse.

-Posibilitatea alocarii judicioase a resurselor tehnice financiare și umane pentru realizarea investiției în parametrii tehnici avuți în vedere, cu respectarea termenelor de implementare și cu posibilitatea finanțării continue pâna la punerea în funcțiune

-Respectarea condițiilor impuse de finanțator și încadrarea în obiectivele generale ale programului

La sfârșitul fiecărei activități prezentate în calendarul activităților se va face o evaluare a principalilor indicatori în vederea corectării eventualelor abateri de la programul de implementare propus. Principalii indicatori vizați sunt: comunicat de presa, documentația achiziției publice în concordanță cu legislația în vigoare, contracte de furnizare încheiate cu furnizorii, procese verbale de recepție, raportări către finanțator.

Principalele riscuri care pot apărea pe parcursul derulării proiectului sunt următoarele:

RISCURI INTERNE

Riscurile interne sunt acele riscuri care sunt direct legate de proiect și care pot apărea în timpul și/sau ulterior fazei de implementare:

Executarea slabă a anumitor lucrări;

Stabilirea eronată a etapelor lucrărilor;

Creșterea fluctuantă a cursului euro/leu

Subevaluarea costurilor,

Lipsa capacității financiare a beneficiarului pentru sprijinirea costurilor de întreținere

RISCURI EXTERNE

Creșterea costurilor produselor și a costurilor de întrținere;

Riscuri politice, ca, de exemplu lipsa sprijinului politic

Neconcordanța cu programul fondurilor de transfer.

MĂSURI DE MANAGEMENT DE RISCURI

Măsurile luate pentru eliminarea și/sau reducerea riscurilor sunt stabilite pentru perioada de execuție cât si pentru perioada de execuție și de operare a lucrărilor proiectului.

În perioada de execuție este preconizată implementarea unui sistem de supraveghere foarte riguros, care va include organizarea încasărilor parțiale pentru fiecare etapă a lucrăilor. Procedurile relatate vor fi furnizate în documentele de licitație și în contractele care se vor încheia cu furnizorii de produse și/sau lucrări. Se va asigura o pista de audit pentru fiecare etapa.

Sistemul de supraveghere are ca obiective următoarele:

concordanța cu standardele de calitate și cu termenele stipulate;

observarea specificatiilor privind materialele și echipamentele;

respectarea cerințelor privind protecția și conservarea mediului.

Analiza de risc asociază cash-flow-ul din exploatare cu o distribuție probabilă definite într-o gamă precisă de valori în jurul estimării de bază. O dată stabilită distribuția probabilă asupra cash-flow-ului și a probabilităților de realizare a lui se calculează în final valoarea așteptată a valorii net actualizată și a ratei interne de rentabilizare corespunzatoare, evidențiindu-se diferențele dintre rezultatele obținute, reprezentând abaterile, gradele de verosimilitate (sau ipotezele) fiind cuantificate prin probabilități.

Obiectivele firmei

Ținând cont și de evoluțiile globale ale pieței turistice, este absolut necesară creșterea standardelor de calitate a spațiilor de cazare prin îmbunătățirea calității serviciilor și diversificarea serviciilor oferite clienților -care au devenit din ce în ce mai selectivi .

Realizarea lucrărilor de extindere prin supraetajarea vilei Karol, clădire existentă, de la P+M la P+1+M. Se va decoperta acoperisul existent, se va interveni asupra plafoanelor etaj 1 și se va supraetaja clădirea prin mansardare. Se vor efectua lucrări de modernizare prin realizarea de lucrări de zugrăveli, instalații termice sanitare și electrice după cum urmează:

La nivelul 1 :-se vor înlocui plafoanele existente cu placa de beton

-se va înlocui tâmplaria pvc existentă, de culoare albă, cu tâmplarie pvc de calitate superioară și de culoare maron

-se va interveni asupra instalației electrice înlocuindu-se cablurile electrice de tensiune, prize, întrerupatoare pe senzori, se va instala un tablou(panou)electric individual pe nivel

-se va instala rețeaua de termoficare, se vor monta calorifere în camere, băi și pe hol

– camera care avea acces la baie din hol va fi modificată astfel încât să se permită accesul din camera în baie direct.

-se vor efectua lucrări de zugrăveli

-pardoseala în camere va fi acoperită cu mochetă

-se vor achiziționa: 4 set-uri mobilier camera, 4 TV LCD ,

Mansarda

– vor rezulta 3 camere cu baie proprie și un hol, tâmplăria exterioară va fi din PVC de calitate superioară și culoare maron iar tamplaria interioară (uși) din lemn

-se vor efectua lucrari de placare plafoane termoizolante

-se va realiza instalația electrică (cabluri, prize, întrerupătoare pe senzori), se va instala un tablou(panou)electric individual

-se va instala rețeaua de termoficare, se vor monta calorifere în camere, băi și pe hol

-se vor efectua lucrări de zugrăveli

– pardoseala în camere va fi placată cu parchet laminat iar băile (gresie, faianță) și holul cu gresie. Pentru fiecare baie se va achizitiona câte un set de obiecte sanitare complet rezultând astfel 3 set-uri obiecte sanitare (3 buc.cabine duș cu baterii duș, 3 buc. lavoare, 3 buc.WC cu capace, 3 baterii senzori, 3 set-uri ornamente prosop, hârtie, 3 oglinzi.)

-se vor achiziționa: 3 set-uri mobilier camera, 3 TV LCD, 4 aparate aer condiționat.

Invelitoarea acoperișului va fi din țiglă. Pereții exteriori ai structurii de cazare (nou realizată) vor fi izolați cu polistiren iar finisajul va fi executat din tencuiala decorativă.

Pentru obținerea clasificării la 3 stele a structurii de cazare se vor mai achiziționa următoarele echipamente .

-o centrală termică cu putere 50 kw

-1 buc. tv LCD diagoanala 120„ care va fi montat în sala de mese de la parter

-set mobilier sală de mese compus din: 2 buc.mese și 12 buc. scaune necesare în sala de mese parter

-set mobilier birou compus din: 1 buc. masă birou, 1 dulap birou, 1 buc.scaun directorial, 2 buc scaun invitați,

-1 buc.multifuncțional, 1 buc.laptop, 1 aparat tel.fax

-1 buc.canapea și 2 buc.fotolii recepție parter

-1 buc.sauna exterioara 4 pers, 1 buc. cada jacuzzi hexagonală ,

-10 biciclete agrement

2.Îmbunătățirea condițiilor de siguranță oferite de structura de cazare prin achiziționarea unui sistem antiefracție cu monitorizare permanentă în centrul de comandă situat la parterul structurii de cazare. De asemenea la nivelul 1 și mansardă, fiecare cameră și hol va fi prevăzută cu un sistem de avertizare și stingere incendiu.

Pentru transportul persoanelor cu dizabilități se va crea o rampă (din lemn ) de urcare la intrarea în clădire.

3.Ridicarea gradului de confort prin obținerea clasificării de turism la 3 stele.

4.Contribuția la crearea de noi locuri de muncă prin angajarea a 2 persoane posedând o calificare in domeniu.

5.Extinderea sezonului turistic prin oferirea de pachete turistice speciale gen” Litoralul pentru toți”

Ținând cont de zona de amplasament -stațiune turistica de-a lungul anilor s-a simțit nevoia transformării imobilului în structură turistică și punerea acesteia în exploatare în mod organizat. Proprietarii imobilului au practicat turismul de nișă, neorganizat și au concluzionat că destinatia cea mai potrivită pentru această cladire este cea de structură de cazare.

Activitatea de turism fiind sezonieră consideram ca din punct de vedere al ponderii acestei activități în totalul activităților întreprinderii este de 50%. Am inițiat deja contacte cu 2 firme de construcții care desfășoară activități specifice în zona și în perioada rece și am convenit să găzduim personalul în vila noastra, astfel mărind veniturile firmei și perioada de exploatare a infrastructurii de cazare. În plus firma desfpșoară și activitate de consultanță pentru afaceri și management care contribuie semnificativ la mărirea veniturilor.

Produsul/ serviciul

Proiectul propune realizarea lucrărilor de extindere prin supraetajarea vilei Karol, clădire existentă, de la P+M la P+1+M. Se va decoperta acoperisul existent,se va intervenii asupra plafoanelor etaj 1 si se va supraetaja cladirea prin mansardare.Se vor efectua lucrari de modernizare prin realizarea de lucrari de zugraveli,instalatii termice sanitare si electrice dupa cum urmeaza:

Învelitoarea acoperișului va fi din țiglă. Pereții exteriori ai structurii de cazare (nou realizată) vor fi izolați cu polistiren iar finisajul va fi executat din tencuială decorativa. De asemenea, prin izolarea pereților exteriori și folosirea tâmplariei pvc se realizează o creștere a eficienței energetice Dezvoltarea durabila este un proces care se desfăsoară fără a distruge sau a epuiza resursele, asigurând dezvoltarea.

2.Imbunătățirea condițiilor de siguranță oferite de structura de cazare prin achiziționarea unui sistem antiefractie cu monitorizare permanenta în centrul de comanda situat la parterul structurii de cazare. De asemenea la nivelul 1 și mansardă, fiecare cameră și hol vor fi prevazute cu un sistem de avertizare și stingere incendiu.

Pentru transportul persoanelor cu dizabilități se va crea o rampa (din lemn )de urcare la intrarea în cladire.

3.Ridicarea gradului de confort prin obținerea clasificării de turism la 3 stele.

4.Contribuția la crearea de noi locuri de muncă prin angajarea a 2 persoane posedând o calificare in domeniu.

Turismul românesc a încercat să atragă în ultimii ani din ce în ce mai mulți turiști. Atât instituțiile de coordonare a turismului cât și investitorii au înțeles că numai prin programe coerente și investiții vom avea șansa de a face din turism un domeniu de excelență al economiei românești.

Rezultatul este ca tour operatorii externi au început să dea semne de interes însă acțiunile lor sunt timide în comparație cu mișcările de turiști din Bulgaria, Croația, Ungaria.

Motivul pentru care suntem încă departe de ceea ce ne dorim a fi turism românesc este lipsa spațiilor de cazare și a facilităților care să atragă turistul să-și petreacă o vacanță anuală în România. Investițiile din Vila Karol vor duce la sporirea ofertei Stațiunii Eforie în sezonul estival. Stațiunea este cunoscută pe plan național și internațional pentru potențialul turistic deosebit.

Proiectul reprezintă un instrument indispensabil prin care se arată că turismul creează oportunități de creștere economică regională și locală și contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului cultural și natural, specific fiecăreia din cele opt regiuni de dezvoltare, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic și social. De asemenea, o parte importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru ocuparea forței de muncă.

Industria turismului și a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și, în același timp, generator de locuri de muncă, sursa principală de redresare economico—socială a regiunilor care dispun de resurse turistice și le exploatează în mod corespunzător.

Cu toate că România dispune de un valoros și variat potențial turistic, resurse turistice variate în raport cu celelalte țări central și est europene se prezintă modest în ceea ce privește performanțele economice ale industriei turismului.

Acest fapt se datorează mai multor aspecte:

-oferta românească relativ limitata

-servicii inferioare în raport cu destinațiile străine concurente

-agrementul nu se ridică la nivelul ofertelor străine

-raport calitate/preț neatractiv

Cauzele care au contribuit la declinul turismului romanesc:

-lipsa fondurilor de investiții destinate dezvoltării, reabilitării infrastructurii generale și specifice

-reforma întârziată a sectorului turistic

-lipsa resurselor financiare

-scăderea puterii de cunparare a populației

-reorientarea turiștilor cu potențial financiar către destinații turistice externe mai atractive

Acest lucru justifică nevoia de a satisface în primul rand cererile turițtilor prin crearea de oferte turistice in unitati de cazare potrivite care sa corespunda cerintelor standardelor UE.

Din totalul de 26 de unități de cazare (vile)din Eforie, 6 sunt de categoria de o stea, 16 de categoria două stele și doar 4 de categoria 3 stele.

Vila Karol va fi încadrată la standard de clasificare 3 stele .

Politica comercială și clasificarea de 3 stele vor oferi posibilitatea colaborării cu tour operatori interni de prestigiu.

Completarea ofertei de cazare, agrement – divertisment cu condiții de siguranta, va duce la creșterea atractivității serviciilor vilei și a numărului de turiști. Turismul românesc are nevoie de o ofertă tentantă pentru a redeveni o destinație de tradiție pentru turiștii români dar și străini. Proiectul contribuie la îmbunătățirea și diversificarea serviciilor turistice prin creșterea duratei medii a sejurului turistic/ turist în cadrul structurii de cazare cu peste 30%

Dispunerea vilei în centrul statiunii, aproape de cele mai însemnate unități comerciale și administrative, îi conferă o locație deosebit de avantajoasă.

Clienții cer permanent cazare de mai bună calitate dar majoritatea unităților de cazare în funcțiune sunt sub nivelul standardului solicitat.

Sistemul actual de clasificare este inutil de complex și dificil de evaluat.Criteriile trebuie raționalizate și introdus un sistem revizuit de evaluare a calității care să includă standardele de servire și facilitățile.

Valorificarea atracțiilor turistice din diferitele zone ale țării poate contribui la creșterea economică a unor centre urbane în declin, prin favorizarea apariției și dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru investitori.

Este necesară o varietate de atracții care poate oferi mai multe oportunități de vizitare Valorificarea atracțiilor turistice din zona-lacul Techirghiol, Marea Neagra,- poate contribui la creșterea economică a unor centre urbane în declin, prin favorizarea apariției și dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru investitori.

Piața

Din punct de vedere geografic piața pe care își desfășoară activitatea face parte din oferta de spații de cazare și recreere a județului Constanța. Suprafața județului este de 7071 km, reprezentând circa 3% din suprafața țării. Populația județului este de 742 mii locuitori dintre care peste 340 mii locuitori trăiesc în orașul Constanța.

Eforie Sud este o stațiune estivală integrată orașului Eforie, aflată în extremitatea sud-estică a României, în Județul Constanța, pe fâșia cuprinsă între Marea Neagra și Lacul Techirghiol, 6-20 m peste nivelul mării, la 5 km distanță de Eforie Nord și la 19 km distanță de Constanța.

    Clima marină cu veri fierbinți (temperatura medie în luna iulie depășește 22°C), si ierni blânde, cu strat subțire de zăpadă (temperatura medie în ianuarie este de 0°C).

Precipitații scăzute (cca 400 mm anual). Vara, nebulozitatea fiind minimă, soarele stralucește 10-12 ore pe zi. Factorii de cură naturală sunt clima marină excitantă, apa mării care este clorată, sulfatată, sodică, magnesiană, hipotonică (mineralizare medie: 15,5 gr).

    Țărmul Mării Negre beneficiază de plaje întinse cu nisip fin, ideale pentru aerohelioterapie și talasoterapie, în vreme ce pe malul Lacului Techirghiol funcționează o bază de tratament în aer liber unde se pot face împachetări cu nămol rece, provenit din lac și băi în lac.

Stațiunea Eforie Sud este indicată atât pentru petrecerea vacanței cât și pentru tratamentul unor afecțiuni cum ar fi dureri reumatismale, anumite forme de dermatoză, hipotiroidie, limfatism, anemie secundară, rahitism, decalcifiere, slăbiciune fizică, stări de după fracturi ale oaselor membrelor inferioare, hipoovarism pubertal etc.

     Aici există un sanatoriu pentru copii cu afectiuni reumatologice, cu regim permanent, care tratează îndeosebi slăbiciunea fizica și rahitismul. În 1992, stațiunea si-a recăpătat vechiul nume – Carmen Sylva.

    Deoarece  stațiunea Eforie Sud este situată între lacul Techirghiol și Marea Neagra acest lucru face posibilă atât cura heliomarină cât și cea cu nămol. Plaja este în lungime 2.5 Km, cu lățimi variind între 50-150 m. Băile cu nămol sunt recomandate în afecțiuni reumatologice ale sistemului osos, dermatologice. Stațiunea Eforie Sud dispune de numeroase unități de cazare și recreere

Piața căreia se adresează serviciile de turism și alimentație publică prestate de societate, este specifică litoralului românesc cu caracter sezonier (perioada mai-septembrie). Dat fiind amplasarea vilei, precum și calitatea serviciilor și prețurile accesibile, gradul de ocupare în perioada de sezon vară este de 85%, iar numărul turiștilor este de aprox. 210 persoane anual.

Aprovizionarea pentru restaurant cu marfă a obiectivului se realizează cu furnizori interni ( Sorla, Duo Distribuție, Selgros, Cris-Tim, Agroaliment Murfatlar, Danone, Star Foods, Metro, Uranus, Romstal, Sodex Ho Pass, Euro Vial, Intersnack, etc.) cu care societatea nu a avut litigii în toată perioada de funcționare.

Calitatea produselor de alimentație publică vândute și a serviciilor oferite este demonstrată de lipsa de reclamații, sancțiuni sau litigii privind protecția consumatorilor.

Gradul de acoperire contracte și comenzi ferme pentru serviciile pe care le oferă societatea comercială este corespunzător.

Din totalul de 26 de unități de cazare (vile) din Eforie, 6 sunt de categoria de o stea, 16 de categoria doua stele și doar 4 de categoria 3 stele.

Vila Karol va fi încadrata la standard de clasificare 3 stele .

Politica comercială și clasificarea de 3 stele va oferi posibilitatea colaborării cu tour operatori interni de prestigiu..

Completarea ofertei de cazare, agrement – divertisment cu condiții de siguranță, va duce la creșterea atractivității serviciilor vilei și a numărului de turiști.Turismul românesc are nevoie de o ofertă tentantă pentru a redeveni o destinație de tradiție pentru turiștii români dar și străini. Proiectul contribuie la îmbunătățirea și diversificarea serviciilor turistice prin creșterea duratei medii a sejurului turistic/ turist în cadrul structurii de cazare cu peste 30%

Dispunerea vilei în centrul stațiunii, aproape de cele mai însemnate unități comerciale și administrative, îi confera o locație deosebit de avantajoasă

Clienții cer permanent cazare de mai bună calitate dar majoritatea unităților de cazare în funcțiune sunt sub nivelul standardului solicitat.

Sistemul actual de clasificare este inutil de complex și dificil de evaluat. Criteriile trebuie raționalizate și introdus un sistem revizuit de evaluare a calității care să includă standardele de servire și facilitățile.

Valorificarea atracțiilor turistice din diferitele zone ale țării poate contribui la creșterea economică a unor centre urbane în declin, prin favorizarea apariției și dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru investitori.

Este necesară o varietate de atracții care poate oferi mai multe oportunități de vizitare. Valorificarea atracțiilor turistice din zona-lacul Techirghiol, Marea Neagră,- poate contribui la creșterea economică a unor centre urbane în declin, prin favorizarea apariției și dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru investitori.

In cadrul acestui proiect vom identifica beneficiari directi: clienții structurii de cazare, angajații structurii de cazare și beneficiari indirecți: clienții care nu sunt cazați în structura de cazare, diverse firme ce oferă servicii conexe, autoritati locale(taxe si impozite )

Proiectul de investiții vizeaza ca grup țintă, clienți ai structurii de cazare Vila KAROL, care în funcție de o serie de factori relevanți pentru activitatea de turism, pot fi delimitați în mai multe segmente, cum ar fi:

1. naționalitate: români și străini

2. motivația călătoriei: segmentul turismului de odihnă, segmentul turiștilor de weekend, segmentul turismului de afaceri, segmentul turiștilor aflati in tranzit

turiști care aparțin celorlalte forme de turism: de tineret, itinerant, s.a.

3. grupe de varsta – 15-24 ani, 25-44 ani, 45-64 ani, 65 ani și peste

4. statut ocupațional – salariat, patron, pensionari, s.a.

5. sexul persoanei: persoane de sex feminin, persoane de sex masculin

Principala formă de turism practicată, atât pe litoral, cât și în cazul Vilei KAROL, a fost și continuă să fie reprezentată, din punct de vedere al motivației turistice, de turismul de vacanță, odihnă și recreere, majoritatea turiștilor fiind atrași pe litoral de soare, plajă și apa mării.

Segmentul de weekend, care deține o pondere mai redusă, influentează pozitiv activitatea firmei, prin actiunea sa periodică.

Turismul de afaceri reprezintă un segment important de consumatori ai produsului turistic ofertat de firmă, fiind constituit din persoane aflate în delegații și participanții la reuniuni știintifice, sportive, culturale și de afaceri.

Segmentul de turiști în tranzit este alcătuit din turiști români și străini veniți în vacanță, în grupuri organizate și care tranzitează zona de litoral româneasca.

Functie de caracteristicile socio-economice ale purtătorilor cererii turistice, pe litoral există și beneficiari ai turismului social, promovat prin programul „Litoralul pentru toti„ destinat persoanelor cu venituri reduse (salariați cu venituri mici, pensionari)

Din punctul de vedere al vârstei participanților la turismul de litoral se remarcă preponderența familiilor cu copii și a tinerilor (elevi, studenti).

Beneficiarii proiectului de investitii estimăm ca vor fi în număr de minim 125 turiști, români și străini.

Un fenomen care s-a înregistrat după anul 2000 în cadrul turismului de litoral, a fost scăderea continuă a numărului de turisti, atât români, care au deținut ponderea, cât și străini.

Motivul reducerii numarului de turisti în toate stațiunile de pe litoral îl constituie, în special, calitatea scăzută a seviciilor oferite, în raport cu prețurile practicate, uneori nejustificat de mari și neatractivitatea ofertei

Prin implementarea proiectului se preconizează :

-o creștere anuală a gradului de ocupare al structurii de cazare cu peste 50%

-îmbunătățirea și diversificarea serviciilor turistice prin creșterea duratei medii a sejurului turistic / turist în cadrul structurii de cazare cu peste 30%

Strategia de marketing

Comunicarea de marketing este componenta mixului de marketing care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea organizației turistice atât în plan strategic cât și din punct de vedere operațional.

Obiectivele urmărite prin intermediul acțiunilor de comunicare se referă la facilitarea cunoașterii de către consumatori și publicul larg a organizației turistice și a produselor, serviciilor și mărcilor sale, la susținerea formării unei atitudini favorabile a acestora față de organizație, oferta și activitățile sale și, nu în ultimul rând, la influențarea comportamentului de cumpărare și de consum sau utilizare în direcția si sensurile urmărite de către organizație.
Realizarea unei comunicîri de marketing eficiente la nivelul piețelor turistice presupune dezvoltarea și funcționarea eficientă a unui sistem de comunicare, respectiv proiectarea și implementarea unei structuri adecvate a activității de comunicare. Organizația turistică trebuie să dispună și de o strategie de comunicare adaptată misiunii activității de comunicare, obiectivelor globale urmarite, țintelor de comunicare vizate, mediilor de comunicare utilizate și conținutului mesajelor transmise și, nu în ultimul rând, resurselor alocate pentru implementarea demersurilor comunicaționale realizate.

Punctele tari ale afacerii, avantaje oferite față de competitori

Tabelul nr.1

Poziționarea pe piață a serviciului, caracteristici care îl diferențiază de competitori

Principalii indicatori pe care i-am avut în vedere sunt :

Prețuri cat mai mici. – tarifele din hotel sunt mai mici fata de acelea din stațiunea Eforie Nord;

Condiții deosebite concretizate prin asigurarea de servicii de cazare, masă și petrecerea timpului liber în mod cât mai plăcut și diversificat;

Bonusuri pentru fidelitate concretizate în obținerea de reduceri în cazul unui sejur mai mare de 6 zile sau în cazul în care clientul respectiv optează pentru petrecerea concediului și în anul al II-lea respective al III-lea.

Politica de preț, legătura dintre tarife, caracteristicile serviciului și tendințele pieței

Prețuri cât mai mici. – tarifele din hotel sunt mai mici față de acelea din stațiunea Eforie Nord;

Promovarea serviciului

Campania de promovare a firmei va consta în încheierea de contracte de publicitate cu firme renumite in domeniu, care stipulează ca respectiva firmă se va ocupa de tot ce ține de domeniul imagine generată prin publicitate. Se vor realiza spoturi video și audio care vor fi difuzate pe principalele canale media ale țării și, de asemenea se va comanda un spot video la o agenție de publicitate de renume în vederea difuzării acestuia în străinătate;

De asemenea Vila Karol va sponsoriza diverse evenimente

Distribuția serviciului

Dupa cum am arătat prețurile firmei vor fi variabile/negociabile cu sau fără bonusuri de fidelitate, în funcție de serviciile oferite și se va ține cont ca mereu clientul să fie mulțumit de raportul preț – calitate.

Strategia de vânzări

Vânzarea serviciilor noastre se va face fie prin Internet, fie direct de la receptia Vilei Karol, fie prin agenții de turism.

Târgurile de turism, cele mai importante se organizează cu un an înainte în scopul asigurării cu contacte economice atât a beneficiarilor respectiv a deținătorilor de bază materială cât și a intermediarilor, agențiile de turism (turoperatorilor) respectiv turiști.
In vederea realizarii ca produsele turistice sa ajunga pe piata, prin agentiile de turism, turoperatori (pentru package-urile de servicii) este nevoie de a se crea prin instrumentele specifice comunicarea pe piata turistică. Comunicarea turistică înseamna a avea metode și tehnici specifice pe piață turistică de a se putea ajunge cât mai rapid, corect, în timpul necesar ca informația turistică dintr-un client potențial să-l transforme într-un turist real.

PROIECȚII FINANCIARE

Indicatori financiari rezultați

Indicatorii cei mai potriviți care exprimă eficiența investițiilor și care se folosesc pe plan mondial sunt cei care se bazează pe calculele de actualizare. Între acești indicatori cei mai importanți sunt:

Raportul dintre veniturile actualizate și costurile actualizate, cu mențiunea ca acestea se obțin prin înmulțirea veniturilor și costurilor neactualizate cu coeficientul de actualizare.

Beneficiile actualizate (fluxul de numerar), calculate ca diferența între veniturile actualizate si cheltuielile actualizate.

Valoarea actualizată netă.

Rata internă de rentabilitate.

Termenul de recuperare.

3.3.1. Regula VAN ( valoarea actualizata neta)

Crearea valorii, condiție de acceptare a unei investiții.

VAN reprezintă suplimentul de valoare procurat de catre investiție întreprinderii și proprietarilor sai.

VAN se determină ca diferență între fluxurile de trezorerie viitoare și actualizate la rata dobânzii de piață, respectiv valoarea lor actuală, pe de o parte, și capitalul investit pe de altă parte. Principiul de actualizare constă în a evalua astăzi valoarea fluxurilor viitoare ținând cont de costul de oportunitate pentru investitor.

Relația de calcul pentru VAN este:

Unde:

CFi= valoarea cash-flow-urilor, inclusiv a valorii reziduale

I= cheltuielile inițiale de investiții

a= rata de actualizare

n= numărul de ani de viata a investiției

Același raționament se poate face și prin exprimarea mărimilor de comparat (investiții și cash-flow-uri viitoare) în lei la puterea de cumpărare de la sfârșitul duratei de viata a investiției. În aceste condiții, fluxurile de trezorerie, care se compară, se exprimă la mărimea lor viitoare rezultată prin capitalizarea la rata dobânzii fără risc. Criteriul de comparare va fi deci valoarea viitoare netă (VVN) care nu este altceva decat capitalizarea VAN, pe perioada de viață a investiției.

VAN reprezinta actualizarea VVN pe aceeasi durată de viață economică a investiției.

Cu cât veniturile actualizate vor fi mai mari decât capitalurile investite, cu atât proiectul de investiții va fi mai eficient. Criteriul utilizat pentru selecția proiectelor de investiții este maximizarea VAN. Este vorba de VAN maximă ce se poate obține pe curba randamentelor descrescătoare ale investițiilor, în comparație cu rata medie de dobândă. Nivelul optim al alocărilor de capital este atins atunci când rata marginală de rentabilitate a ultimelor proiecte de investitii devine egala cu rata dobânzii de piață.

Toate proiectele care vor avea VAN pozitivă sunt preferabile plasamentelor monetare la o dobândă de piață “a”. Între acestea, proiectul de investitii cu VAN maxima este cel mai bun, el va determina crestereă maxim posibilă a profiturilor și deci a averii proprietarilor.

O valoare actuală netă pozitiva înseamnă că rentabilitatea investitiei este superioară costului de capital. O valoare actuală netă nulă înseamnă că suma fluxului, actualizată cu costul de capital a permis nu numai să se recupereze suma inițială, dar de asemenea să se ramburseze capitalul investit.

Aplicarea metodei VAN se lovește de două dificultăți:

O primă dificultate vizează previziunea cash-flow-urilor viitoare pe care le va genera investiția. Sunt necesare studii tehnice, economice și comerciale prealabile evaluării financiare a investiției.

O a doua dificultate privește alegerea ratei de actualizare. Această metodă este extrem de sensibilă la variațiile ratei de actualizare, stabilirea acestei rate fiind esențială.

3.3.2. Rata internă de rentabilitate(RIR)

RIR este acea rată internă de rentabilitate care permite în actualizarea fluxului de numerar obținerea unei VAN nule.

În determinarea RIR se pornește de la ipoteza că veniturile viitoare (CFi) pot fi reinvestite constant la această RIR, care urmează să se determine din relatia inițială a investiției pe pița monetară:

Calculul RIR se poate face manual, prin tatonari repetate ale unor rate de rentabilitate care apropie tot mai mult cei doi temeni ai egalității.

RIR se poate determina și cu ajutorul formulei:

Unde:

VAN1= valoarea actualizata neta pozitiva calculata cu amin

VAN2= valoarea actualizata neta negativa , calcualta cu amax

Proiectele de investitii, care vor avea RIR mai mare decât rata medie de dobândă, vor fi preferate celor care au RIR=a sau RIR<a. Regula RIR este, bineânteles, echivalentă cu regula VAN, în selecția proiectelor de investitii.

3.3.3. Termenul de recuperare a investiției

Metoda termenul de recuperare a investiției este foarte des practicată deoarece ea permite urmărirea în timp a obținerii lichidităților și deci a recuperării sumelor investite. Metoda constă în a măsura intervalul de timp necesar recuperării cheltuielilor angajate prin veniturile nete succesive.

Termenul de recuperare a investiției se determină pe baza următoarei formule:

Aplicarea acestei metode ne permite sa clasificăm cu multă ușurințăa proiectele de investiții. Selecția proiectelor se bazează numai pe criteriul vitezei de recuperare a sumei inițiale. Motivul aplicării acestei metode constă în faptul că întreprinderea are preferințe pentru lichidități imediate, ceea ce micșorează riscurile pe care le generează scoaterea prematură din uz a activelor fixe.

Metoda pay-back prezintă, însă, un inconvenient: elimină de la selecție proiectele de investiții cu o bună rentabilitate dar pe termen lung și care pot fi esențiale pentru prosperitatea întreprinderii.

INDICATORI FINANCIARI

Datorită faptului că VAN este < 0 se poate concluziona că proiectul de investiții menționat poate intra la finanțare deoarece este fezabil dar firma nu poate susține singură acest proiect! Totusi, exista situații cand se accepta Un proiect cu VAN negativ constituie o premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN semnificativ.

Criteriul VAN are o importanta deosebită în orice evaluare a unui proiect de investiții. Avantajul major al metodei este acela că, odata estimate cash-flow-urile viitoare și cunoscând, evident, cheltuiala investițională inițială, calculele sunt foarte ușor de facut. Este o metodă rapidă și eficientă.

Rata internă de rentabilitate (RIRF / C) = 4,66%

Selecția proiectelor se bazează numai pe criteriul vitezei de recuperare a sumei inițiale. Motivul aplicării acestei metode constă în faptul că întreprinderea are preferințe pentru lichidități imediate, ceea ce micșorează riscurile pe care le generează scoaterea prematură din uz a activelor fixe.

Eu va recomand sa printati fisierele din Excel atasate deoarece in Word nu se incadreaza bine in pagina. Va atasez fisierul in Excel si il trimiteti profesorului.Atentie! O microintreprindere primeste finantare daca VAN este negativa! Altfel nu! Daca VAN este pozitiva inseamna ca intreprinderea poate sa se dezvolte singura!

CONCLUZII

Din analiza aspectelor prezentate s-ar putea trage concluzia că investițiile realizate în România au înregistrat o scădere semnificativă ca urmare a crizei apărute în ultimii ani precum și datorită crizei din Grecia. Pe plan intern, schimbarea cursului modifică negativ consumul și investițiile și afectează bilanțurile bancare. Prudența și protecția bancară impun o cercetare și evaluare fundamentală a fiecărui client în momentul angajării operației de creditare.

– urmărirea periodică a clientului beneficiar de credite, nu numai în ceea ce privește rambursarea datoriei dar și a situației sale economice actuale și previzibile.

– o analiză foarte atentă a fiecărui credit în parte atunci când el trebuie trecut în categoriile restante și apoi îndoielnice, acționarea în contencios, executarea garanției.

– raportarea periodică a situației generale a creditelor și dobânzilor atașate, către Banca Națională a României, ca o măsură de analiză comparată și inițiere a unor măsuri prudențiale sau de sprijin necesare.

În ceea ce privește ISD acestea au crescut din 2004 până în 2006 după care au avut o evoluție descendentă pâna la 7250 milioane euro în 2007. În 2008 volumul ISD a crescut după care s-a redus continuu până în 2011 când valoarea acestora a fost de numai 1917 milioane euro. Exportul și importul întreprinderilor ISD sunt cele aferente companiilor cercetate în mod exhaustiv (peste 20 de salariați).

Creditele trebuie să fie acordate numai pentru proiecte cu eficiență ridicată, spre a se crea condiții optime de rambursare și dezvoltare. Acordarea de credite bancare este necesar să fie condiționată de participarea întreprinderii cu fonduri proprii la finanțarea investițiilor (intr-o anumită proporție).

Finanțarea pe termen lung a întreprinderilor presupune nevoi de fonduri, cu caracter permanent sau pentru perioade mai mari de timp, operație care se poate realiza în diverse forme, în funcție de condițiile concrete. Autofinanțarea este cel mai răspândit principiu de finanțare și presupune ca întreprinderea să își asigure dezvoltarea cu forțe proprii, folosind drept surse de finanțare o parte a profitului obținut din exercițiul anterior și fondul de amortizare, acoperind atât nevoile de înlocuire a activelor imobilizate, cât și creșterea activului economic. În cadrul surselor proprii, care formează fondul de dezvoltare, se includ: profitul, fondul de amortizare, sume din lichidarea și vanzarea activelor fixe și alte resurse proprii.

Ca sursă internă de finanțare, autofinanțarea are o importanță deosebită în asigurarea automiei financiare. Formarea de fonduri prin autofinanțare apare în condițiile în care întreprinderea obține venoturi din activitatea sa care să acopere toate cheltuielile și să degaje un profit din care o parte să fie folosit pentru sporirea activelor imobilizate și a activelor de exploatare.

Studiul de caz a fost realizat pe o microoîntreprindere care activează în turism și care a solicitat fonduri nerambursabile în cadrul POR, domeniul major de intervenție 4.3 -Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Obiectivul acestui domeniu de interventie îl constituie dezvoltarea microîntreprinderilor productive și a celor prestatoare de servicii care folosesc potențialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane, etc).

Finanțarea microîntreprinderilor are ca scop sprijinirea continuării procesului de restructurare și redresare economică a zonelor aflate în declin, îndeosebi a orașelor mici și mijlocii, întrucât acestea creeaza locuri de munca și au flexibilitatea necesară să se adapteze cerințelor unei economii de piață dinamice.

Activitățile eligibile în cadrul proiectului au fost:

construirea / extinderea / modernizarea spațiilor de producție ale microîntreprinderilor.

Categoriile de beneficiari eligibili au fost societățile comerciale sau societățile cooperative care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, localizate în mediul urban, care își desfășoară activitatea în domeniul producției, serviciilor sau construcțiilor.

RESUME

The range of issues presented might conclude investments in Romania recorded a significant decrease in the crisis emerged in recent years and because of the crisis in Greece. Internally, the change rate changes negatively affect consumption and investment and bank balances. Prudence and bank protection require fundamental research and evaluation of each client when hiring credit operation.
– Regular monitoring of borrower clients, not only in terms of debt repayment and its current economic situation and predictable.
– A very careful analysis of each credit part when it has passed the remaining categories and then doubtful, acting in litigation, collateral.
– Regular reporting to the general situation attached to loans, National Bank of Romania, as a measure of comparative analysis and initiate or support necessary prudential measures.
Regarding FDI, they have increased from 2004 to 2006 after having had a downward trend up to 7.25 billion euros in 2007. In 2008 FDI increased then decreased continuously until 2011 when their value was only 1.917 billion euros. Export and import of FDI enterprises are those of the companies investigated exhaustively (over 20 employees).

At this stage in our country, is necessary to stimulate economic agents make investments, which can be achieved, inter alia, tax exemption or reduction of benefit allocated for this purpose and the main source bank credit loan must be real leverage to support the development. Credit must be given only to projects with high efficiency, to create optimal conditions for reimbursement and development. Bank lending should be conditional on the company with equity participation in investment financing (a proportion). Also in this period requires the state through its budget to intervene in a greater degree in finance investments.

The case study was conducted on a company working in tourism and called for grants under the POR, the key area of ​​intervention 4.3 Support the development of micro-company.
The objective of this area of ​​intervention is the development of micro, productive and service using the endogenous potential of regions (natural resources, raw materials, human resources, etc.).
Micro financing aims to support further economic restructuring and recovery of declining areas, particularly small and medium towns, because they create jobs and have the flexibility necessary to adapt to dynamic market economy.
Eligible activities under the project were:

– Construction / expansion / modernization of production facilities of micro-company(IMM).
Categories of eligible beneficiaries were companies or cooperative societies which fall into the category of micro-company, located in urban, active in production, services or construction.

VNAF/C = – 58,179.80 lei investment project may obtain funds – this is a feasible project but the company can not support this project alone!

Because the NPV is <0 it can be concluded that the investment project that may come from funding as is feasible but the company can not support this project alone! However, there are situations when they accept a negative NPV project is a prerequisite for another project with a NPV significantly.
NPV criterion is very important in any evaluation of an investment project. The major advantage of this method is that, once estimated future cash flows and knowing, obviously, the initial investment cost calculations are very easy to do. It is a fast and efficient.

Internal rate of return on investment (RIRF / C) = 4,66%

Project selection criteria are based only on speed of recovery of the original amount. The reason this method is that the company has preference for immediate cash, which reduces the risks they generate premature removal from service of fixed assets.

The term "discount rate" refers to the gain you'd need to realize to make your investment in a given stock worth the associated risk ("opportunity costs"). The discount rate factors in:
The bond rate: Your investment could grow risk-free at the bond rate. You'll need to beat this rate to make your investment worthwhile. Matching the bond rate also means automatically that your money will grow at or above the rate of inflation; if you fail to keep up with inflation, the purchasing power of your investment will dwindle over time.
A "risk premium": You're probably looking to realize a certain percentage gain over and above the inflation and bond rates to make assuming the investment risk worth your while. The size of this risk premium is up to you. Add the bond rate and risk premium together to arrive at a discount rate suitable to your investment expectations.

Bibliografie

1. Chirca Valentin Titus – Managementul relatiei cu clientii in sistemul bancar din Romania, Ed. Economica, 2006

2. Costică Ionela, Bojesteanu Elena, Hândoreanu Cătălina – Exchange Rate Co-Movement in Central and Eastern Europe Following the 2007 – 2008 Financial Crisis – Journal of International Scientific Publications: Economy & Business, Vol. 3 Part. I, pp 165 – 175, 2009, ISSN 1313-2555, ABI/INFORM Global database of ProQuest.

3. Costică Ionela, Lăzărescu Sorin – Politici și tehnici bancare, Editura ASE, București, 194 pg., 2004, ISBN 973-594-541-X

4.Peter Drucker – Inovatia si sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993

5. Hapenciuc Valentin, Condraton Iulian – Studiu privind evoluția creditelor pentru investiții pentru perioada 2000-2003 . Sesiunea internațională de comunicări științifice cu tema: "Integrarea Europeană – noi provocări pentru România", 27-28 mai 2005, Oradea Lucrare publicată în volumul editat la Editura Universității Oradea 2005 – Analele Universității din Oradea, Științe Economice – TOM XIV, ISSN – 1582 – 5450, 10p, p.103-105, 622-626.

6. Horobeț, Alexandra – Managementul riscului în investițiile internaționale, Editura AllBeck, București, 266 pagini, 2005

7.Horobeț, Alexandra – On the exchange rate risk contribution to the performance of international investments, the case of Romania, Review of Economic and Business Research vol.2, No.3, 2009, ISSN 1843-763x, pp 57-84

8.Diana Viorica Lupu – The correlation between inflation and the economic growth in Romania – Lucrări științifice vol. 53, Seria Zootehnie, 2010

9. Lector. univ. drd. Mărginean, Andrei “Echilibrul financiar și capacitatea de autofinanțare”, Revista Antreprenoriat Transilvan nr.5, 2010

10. Mirrow, Thomas -Romania și Bulgaria ies mai greu din criză decât restul Europei, Revista Business 24, 21 aprilie 2011

11.Moise, Elena – Investiții străine directe, Ed. Victor, 2005

12. Nedelea Alexandru , Marketing , Ed. Didactică și Pedagogică R.A. București, 2003

13.Pârvu, Dumitru – Eficiența investțiilor, Ed. Lumina Lex, București, 2003

14. Popescu C. : Un risc mai mic de creditare, dar mai puține credite; Adevărul economic nr. 7 – 9/2002;

15.Văduva, Cecilia – Investiții, Academia Brâncuși, 2008

16. Raportul mondial al investitiilor 2011 / UNCTAD World Investment Report 2011

L 346/2004 privind stimularea inființării și dezvoltării IMM

Ordinul MDLPL Nr. 31/503/2008 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile DMI 4.3

Ordinul MDLPL Nr. 155/2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis DMI 4.3

www.adrne.ro

www.bnro.ro

www.adrse.ro

Bibliografie

1. Chirca Valentin Titus – Managementul relatiei cu clientii in sistemul bancar din Romania, Ed. Economica, 2006

2. Costică Ionela, Bojesteanu Elena, Hândoreanu Cătălina – Exchange Rate Co-Movement in Central and Eastern Europe Following the 2007 – 2008 Financial Crisis – Journal of International Scientific Publications: Economy & Business, Vol. 3 Part. I, pp 165 – 175, 2009, ISSN 1313-2555, ABI/INFORM Global database of ProQuest.

3. Costică Ionela, Lăzărescu Sorin – Politici și tehnici bancare, Editura ASE, București, 194 pg., 2004, ISBN 973-594-541-X

4.Peter Drucker – Inovatia si sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993

5. Hapenciuc Valentin, Condraton Iulian – Studiu privind evoluția creditelor pentru investiții pentru perioada 2000-2003 . Sesiunea internațională de comunicări științifice cu tema: "Integrarea Europeană – noi provocări pentru România", 27-28 mai 2005, Oradea Lucrare publicată în volumul editat la Editura Universității Oradea 2005 – Analele Universității din Oradea, Științe Economice – TOM XIV, ISSN – 1582 – 5450, 10p, p.103-105, 622-626.

6. Horobeț, Alexandra – Managementul riscului în investițiile internaționale, Editura AllBeck, București, 266 pagini, 2005

7.Horobeț, Alexandra – On the exchange rate risk contribution to the performance of international investments, the case of Romania, Review of Economic and Business Research vol.2, No.3, 2009, ISSN 1843-763x, pp 57-84

8.Diana Viorica Lupu – The correlation between inflation and the economic growth in Romania – Lucrări științifice vol. 53, Seria Zootehnie, 2010

9. Lector. univ. drd. Mărginean, Andrei “Echilibrul financiar și capacitatea de autofinanțare”, Revista Antreprenoriat Transilvan nr.5, 2010

10. Mirrow, Thomas -Romania și Bulgaria ies mai greu din criză decât restul Europei, Revista Business 24, 21 aprilie 2011

11.Moise, Elena – Investiții străine directe, Ed. Victor, 2005

12. Nedelea Alexandru , Marketing , Ed. Didactică și Pedagogică R.A. București, 2003

13.Pârvu, Dumitru – Eficiența investțiilor, Ed. Lumina Lex, București, 2003

14. Popescu C. : Un risc mai mic de creditare, dar mai puține credite; Adevărul economic nr. 7 – 9/2002;

15.Văduva, Cecilia – Investiții, Academia Brâncuși, 2008

16. Raportul mondial al investitiilor 2011 / UNCTAD World Investment Report 2011

L 346/2004 privind stimularea inființării și dezvoltării IMM

Ordinul MDLPL Nr. 31/503/2008 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile DMI 4.3

Ordinul MDLPL Nr. 155/2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis DMI 4.3

www.adrne.ro

www.bnro.ro

www.adrse.ro