Rolul Balantei de Plati

CUPRINS

Lista acronimelor și abrevierilor

INTRODUCER

CAPITOLUL I. Rolul Balanței de plăți.

. Esenta si importanța Balanței de plăți

. Sursele de date și princiile utilizate la elaborarea Balanței de plăți

. Cadrul coceptual al Balanței de plăți. Structura Balanței de plăți. Modalități de

inregistrare a datelor

CAPITOLUL II. Balanța de plați și poziția invesțională internațională.

2.1. Pozitia investiionala international a Republicii Moldova

2.2. CONTUL CURENT

2.3. CONTUL DE CAPITAL ȘI FINANCIAR

CAPITOLUL III. Echilibrul valutar. Balanța de plăți externe, Metode de ajustare a balanței de plăți externe.

3.1. Echilibrul valutar: concept, modele ale echilibrului valutar, factori de influență

3.2. Balanța de plăți externe: concept, structură, factori de influență

3.3. Metode de ajustare a balanței de plăți externe. Particularitățile balanței de plăți externe a Republicii Moldova

CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Anexa 1. Balanța de plăți a Republicii Moldova pentru anul 2013.

Anexa 2. Balanța de plăți a Republicii Moldova cu țările CSI pentru anul 2013.

Anexa 3. Balanța de plăți a Republicii Moldova pentru perioada 2004-2013.

Anexa 4. Balanța de plăți a Republicii Moldova cu Rusia pentru anii 2009-2013

Anexa 5. Balanța de plăți a Republicii Moldova cu România pentru anii 2009- 2013.

Anexa 6. Balanța de plăți a Republicii Moldova cu Ucraina pentru anii 2009-2013

Lista acronimelor și abrevierilor:

AID – Asociația Internațională pentru Dezvoltare

BDCE – Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei

BEI – Banca Europeană pentru Investiții

BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BIRD – Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BNM – Banca Națională a Moldovei

BNS – Biroul Național de Statistică

BP – balanța de plăți

CC – contul curent

CIF – cost, insurance, freight

CSI – Comunitatea Statelor Independente

DE – datoria externă

DMFAS – Debt Management Financial Analysis System (Baza de date privind creanțele și angajamentele

Republicii Moldova sub formă de împrumuturi, titluri de valoare și alocări de DST)

DST – drepturi speciale de tragere

EUR – euro

FIDA – Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii

FMI – Fondul Monetar Internațional

FOB – free on board

ISD – investiții străine directe

mil. – milioane

PIB – produsul intern brut

PII – poziția investițională internațională

RL – restul lumii

RUB – rubla rusească

SRTI – sistemul de raportare a tranzacțiilor internaționale

tr. – trimestru

UAT – unități administrativ-teritoriale

UE – Uniunea Europeană

USD – dolarul Statelor Unite ale Americii

XDR – drept special de tragere

INTRODUCERE

Politica monetară și valutară promovată în Republica Moldova are ca preoritate asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. În aces scop, o atenție deosebită se acorda menținerii nivelului inflației la cel mai mic nivel posibil, nu depăște 10%. Piața valutară a Republicii Moldova este caracterizată de dinamica cursului valutar și de rulaj. Cursul valutar este calculat ca rata de schimb medie ponderată la volumul tranzacțiilor care au avut loc pe piața valutară. Rulajul pieței valutare cuprinde totalitatea tranzacțiilor de schimb valutar cu excepția celor effectuate de către Banca Națională a Moldovei.

Republica Moldova menține un regim valutar flotant, fapt ce presupune efectuarea unor investiții pe piața valutară doar pentru a atenua fluctuațiile excesive ale cursului valutar, cursul de schimb fiind determinat de cererea și oferta de valută străină pe piața valutară inernă.

Cursul oficial al leuluimoldovenesc față de dolaru SUA se determină de către Banca Națională a Moldovei în baza informației privind volumele tranzacțiilor de cumpărare/vânzare a dolarilor SUA contra lei moldovenești (spot, swap, forward) și cursurile valutare aplicate de către băncile licentiate și Banca Națională a Moldovei la tranzacțiile în cauză, reflectate în Raportul cu privirla sumele de valută străină cumpărate și vândute de catre bancă contra lei moldovenești.

În anul 2013 înviorarea relațiilor internaționale ale Republicii Moldova a fost determinată în special de creșterea economiei naționale (PIB real s-a majorat cu 8.9 la sută) și de climatul pozitiv economic stabilit în principalele țări-partenere.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 384.67 mil. USD, în scădere cu 22.3 la sută față de anul precedent. Deficitul contului curent constituie 4.8 la sută din PIB, cu 2.0 p.p. mai puțin decât în anul 2012.

Deficitul comerțului cu bunuri și servicii (2,981.13 mil. USD) s-a majorat nesemnificativ (cu 1.2 la sută) față de anul precedent, exportul păstrând un ritm de cre ștere mai înalt decât cel al importului: respectiv 10.6 și 6.1 la sută. Atât exporturile, cât și importurile au înregistrat o creștere continuă în ultimii 5 ani, astfel față de anul 2009 acestea s-au majorat respectiv cu 74.9 la sută și 62.5 la sută. Indicele acoperirii importurilor cu exporturi a constituit 54.0 la sută, ceea ce reprezintă nivelul cel mai înalt din ultimii 8 ani.

Un șir de indicatori macroeconomici semnalizează despre ameliorarea situației în comerțul exterior cu bunuri și servicii pe parcursul anului 2013 în comparație cu anul precedent (tabelul 2). Cota deficitului comercial cu bunuri și servicii în PIB a fost de 37.6 la sută, în descreștere cu 2.8 p.p. față de anul 2012. Propensiunea medie spre export a crescut cu 0.7 p.p., pe când propensiunea medie spre impor t a scăzut cu 2.2 p.p. Indicele de pătrundere a importurilor a rămas înalt, însă a demonstrat o tendință spre scădere cu 0.3 p.p.

Exportul de bunuri către țările UE, conform datelor BNS a crescut cu 12.5 la sută pe parcursul anului 2013, cu alte țări – cu 52.0 la sut ă, iar exportul în statele CSI au scăzut cu 0.4 la sută (dinamică influențată preponderent de situația cu Rusia – mic șorare cu 3.5 la sută, în pofida creșterii exporturilor în Ucraina – de 15.3 la sută și în Belarus – de 11.9 la sută). De menționat că, majorarea volumului total al exporturilor în 2013 a fost influențată semnificativ de exporturile în Turcia (semințe de floarea-soarelui, articole din sticlă, grâu), România (semin țe de floarea-soarelui, aparate și echipamente electrice), Germania (mobilă, fructe proaspete sau uscate, semințe de floarea-soarelui), Elveția (produse ale regnului vegetal).

Exporturile de băuturi alcoolice (226.75 mil. USD) s-au majorat cu 7.6 la sută, în pofida faptului că spre Rusia acestea s-au diminuat cu 25.7 la sută față de anul anterior.

Exportul de bunuri după prelucrare a înregistrat o creștere de 7.5 la sută, pân ă la 565.81 mil. USD, însă ponderea lor în totalul exporturilor de bunuri (22.9 la sută) a scăzut cu 0.8 p.p. față de anul precedent și cu 7.0 p.p. comparativ cu anul 2009.

Majorarea importului a fost influențată în special de procurările mărfurilor din România (instrumente și aparate optice, uleiuri minerale), Ucraina (produse ale regnului animal, energie electrică) și China (produse din sticlă, produse ale industriei chimice).

Creșterea ușoară a valorii importului resurselor energetice fără energia electrică (cu 0.6 la sută față de 2012), pân ă la 1,045.45 mil. USD, a avut loc în condițiile diminuării prețurilor de import la majoritatea din ele.

Balanța serviciilor s-a soldat cu un deficit de 2.55 mil. USD față de 21.08 mil. USD din anul precedent. Ritmul de creștere a exportului l-a depășit pe cel al importului cu 2.2 p.p., fiind determinat în fond de creșterea exporturilor de servicii de transport (auto și aerian), de construcții și cele financiare.

Suma compensării pentru muncă și a transferurilor personale primite din străinătate a crescut cu 10.6 la sută și a atins 1,975.72 mil. USD. Raportul acesteia la PIB a constituit 24.9 la sută, majorându-se în comparație cu anul precedent cu 0.4 p.p.

Agenții economici autohtoni au distribuit spre plată investitorilor străini dividende în sumă totală de 140.80 mil. USD, cu 11.5 la sută mai mult decât în 2012.

Transferurile primite de guvern în cadrul proiectelor de asistență tehnică și pentru susținerea bugetului au însumat pe parcursul anului de referință 227.22 mil. USD, fiind cu 2.31 mil. USD mai mici comparativ cu anul precedent.

Contul de capital și financiar în anul 2013 s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare de 296.20 mil. USD, în scădere cu 29.5 la sută. Contul de capital s-a soldat cu ieșiri nete în sumă de 44.72 mil. USD (în creștere cu 32.3 la sută), determinate majoritar de transferurile persoanelor care emigrează pentru trai permanent peste hotare. Excedentul contului financiar a constituit 340.92 mil. USD, ceea ce arată reducerea intrărilor financiare nete cu 24.9 la sută față de anul precedent.

Structura sectorială a fluxurilor financiare demonstrează că intrările nete de mijloace financiare în țară au fost asigurate în mare parte de agenții economici din alte sectoare – 643.54 mil. USD. Sectorul guvernamental a înregistrat suma de 36.70 mil. USD care reprezintă valorificări nete de împrumuturi pe termen lung. Sectorul autorități monetare (BNM) a înregistrat ieșiri nete de capital constituite din rambursări către FMI (-21.61 mil. USD) și din majorarea activelor oficiale de rezervă ale statului (-283.84 mil. USD) – în sum ă totală de 305.45 mil. USD. Sectorul bancar a consemnat ieșiri nete de finanțe în valoare de 33.87 mil. USD.

CAPITOLUL I. Rolul Balanței de plăți

1.1 Esenta si importanța Balanța de plăți.

Una dintre noțiunile cele mai importante ale economiei international este Balanța de plăți. Studierea balanța de plăți dă posibilitatea de a cunoaște starea economică a țării, eficacitatea relațiilor sale economice. Funcțional, balanța de plăți systematic reflectă operațiile economice realizate între economia naționala și economiile altor țări din lume. Ea este creeată în scopul elaborării și implementării unei politici de curs și economice externe argumentate a țarii, analiza și prognoza stării piețelor de mărfuri și financiare, confruntări bilaterale și multilaterale, cercetărilor științifice. Ȋn baza datelor privind starea balanței de plăți, instituțiile financiare internationale, în special Fondul Monetar Internațional (FMI), aprobă decizii cu privire la oferirea asistenței financiare unor țări concrete pentru stabilizarea balanței de plăți și infruntarea deficitului său.

BALANȚA DE PLĂȚI este un document statistic macroeconomic, in care sunt reflectate intrarile si iesirile de valuta ale unei țări pentru o perioada de timp, de regula un an. Balanța de plăți se elaboreaza de catre Banca Centrala (în Republica Moldova se elaboreză de către Banca Națională a Moldovei, BNM) . Principalele surse de date le dețin Băncile Comerciale.

Elaborarea balanța de plăți e un document necesar pentru buna gestioare a proceselor valutare din țară, precum și o exigentă a Fondul Monetar Internațional (FMI).

Balanța de plăți a Republicii Moldova se întocmește în baza articolului 5 din Legea Republicii

Moldova nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 „Cu privire la Banca Națională a Moldovei”.

Balanța de plăți, poziția investițională internațională și datoria externă a Republicii Moldova sunt

elaborate trimestrial și anual în milioane dolari SUA, precum că dolarul SUA este o valută internatională, și toate contractile de import-export sunt semnate in dolari SUA. Informația din aceste documente statistice nu include datele pentru raioanele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

Pe parcursul unui an se elaborează 4 balanțe de plăți.

Balanța de plăți, poziția investițională internațională și datoria externă sunt revizuite în ordinea următoare:

 Revizuirile periodice ale datelor trimestriale din balanța de plăți, poziția investițională

internațională și datoriciare unor țări concrete pentru stabilizarea balanței de plăți și infruntarea deficitului său.

BALANȚA DE PLĂȚI este un document statistic macroeconomic, in care sunt reflectate intrarile si iesirile de valuta ale unei țări pentru o perioada de timp, de regula un an. Balanța de plăți se elaboreaza de catre Banca Centrala (în Republica Moldova se elaboreză de către Banca Națională a Moldovei, BNM) . Principalele surse de date le dețin Băncile Comerciale.

Elaborarea balanța de plăți e un document necesar pentru buna gestioare a proceselor valutare din țară, precum și o exigentă a Fondul Monetar Internațional (FMI).

Balanța de plăți a Republicii Moldova se întocmește în baza articolului 5 din Legea Republicii

Moldova nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 „Cu privire la Banca Națională a Moldovei”.

Balanța de plăți, poziția investițională internațională și datoria externă a Republicii Moldova sunt

elaborate trimestrial și anual în milioane dolari SUA, precum că dolarul SUA este o valută internatională, și toate contractile de import-export sunt semnate in dolari SUA. Informația din aceste documente statistice nu include datele pentru raioanele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

Pe parcursul unui an se elaborează 4 balanțe de plăți.

Balanța de plăți, poziția investițională internațională și datoria externă sunt revizuite în ordinea următoare:

 Revizuirile periodice ale datelor trimestriale din balanța de plăți, poziția investițională

internațională și datoria externă sunt efectuate în fiecare trimestru și pot cuprinde până la trei

trimestre precedente ale anului curent;

 Revizuirea anuală a datelor din balanța de plăți, poziția investițională internațională și datoria

externă este efectuată la momentul compilării variantei finale și poate cuprinde până la patru ani

precedenți.
Balanța de plăți din punct de vedere a soldului poate fi:

activă

pasivă

sold zero (echilibrată)

Active sunt acelea în care întrările de valută sunt mai mari ca ieșirile de valută, (import net).

Țări care au o balanța de plăți activă sunt: China (100-250 mil. USD/anual); Norvegia (50-70mil. USD/anual); Olanda (50-80 mil. USD/anual); Belgia (50-80 mil. USD/anual); Germania; Elveția; Canada; Danimarca; Suedia; Finlanda; Asia; Japonia; Hong Kong; Taiwan.

Pasive sunt acelea în care ieșirile de valută sunt mai mari ca întrările de valută, (export net).

Țări care au o balanța de plăți pasivă sunt: SUA; Marea Britanie; Spania; Portugalia; Grecia; România, Republica Moldova, ș.a.

Principala sursă de intrare/ieșire de valută este reprezentat de Export/Import.

Prețul FOB (free on board-liber la bord) reprezintă prețul la produsele de export care includ cheltuielile de producție, transport, asigurare.

Prețul CIF (cost, insurance, freight- cost, asigurare, cheltuieli de transport) reprezintă prețul la produsele de import care includ cheltuielile de producție, transport, asigurare.

Informații despre export/import din Departamentul Vamal, Biroul Național de Statistica si BNM pot să nu coincide între ele.

Teritoriul economic nu coincide cu teritoriul politico-administrativ.

Primele balanțe de plăți au fost elaborate in 1924 in SUA.

Din 1992 până în prezent Republica Moldova la fiecare dolar exportat a importat 2.5 USD.

Despre necesitatea elaborării balanței de plăți a vorbit savantul englez James Stiwart, in 1767.

Surse de date:

informațiile băncii central;

datele băncilor comerciale și a altor instituții financiare care efectuiază plăți sau obțin încasări de valută;

informațiile structurilor preocupate în domeniul relațiilor externe:

a. exporturi

b. importuri

c. organizațiile de transport international

d. organizațiile de asigurări

structuri informaționale similare din alte state cu care avem relații economico-valutare de credit.

1.2 Sursele de date și princiile utilizate la elaborarea Balanței de plăți.

Principalele surse de informație utilizate pentru acumularea datelor aferente balanței de plăți sunt:

Biroul Național de Statistica, de aici putem colecta date despre comerțul cu mărfuri și servicii, investiții directe și de portofoliu,

Instituțiile sectorului bancar unde se includ băncile licentiate, casele de schimb valutar și departamentele BNM,

Instituțiile guvernamentale care include Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Educației, Biroul Migrației și Azil, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Agenția Relații Finamciare și Cadastru, Comisia Națională a Pieței Financiare,

Reprezentanțele organismelor internaționale în Moldova, precum și agenții economici.

Sursele de informație din sistemul de raportare a tranzacțiilor internaționale (SRTI) completează datele din sursele menționate. Două categorii de agenți economici prezintă date prin SRTI:

Băncile licentiate și Banca Națională a Moldovei care raportează informații despre operațiunile bancare internaționale effectuate atât in numele clienților, cât și în nume propriu;

Alți agenți economici-rezidenți ce au deschise conturi în bănci din străinătate raportează despre mișcarea mijloacelor din aceste conturi.

Principiile in alcătuirea balanți de plăți

Balanța de plăți are următoarele funcții:

este o sursă de informații, fiindcă dă posibilitatea să capeți o imaginație despre nivelul legăturilor internaționale reciproce ale țării, și schimbările structurale în tranzacțiile internaționale;

caracteristica balanței de plăți are și valoare științifica, deoarece permite modelarea proceselor de dezvoltare economică deschisa;

pentru organelle de conducere de stat servește ca orientare, deoarece măsurile moneare și fiscal, precum și măsurile care stimulează concurența, de multe ori sunt consecința stării balanței de plăți, rezultatul influenței international care se fixează de balanța de plăți.

Balanța de plăți se bazează pe anumite principia ce rezultă din destinația sa – să se țina seama de operațiile economice externe. Operația economică se considerăde economia externă, dacă ea se efectuează îe economia unei țări și ecomia altor țări din lume. Operațiile economice care se efecuează între rezidenți și nerezidenți, cuprind tranzacțile al căror obiect îl reprezintă serviciile, activele financiare, mărfurile și obligațiunile externe. Tranzacțiile economice, după definiția Fondului Monetar International, prezintăîn sine fluxul economic refectând transmiterea resurselor reale (operații cu produse, servicii sau cu veniuri), precum si crearea, lichidarea activului financiae extern sau obligației și/sau la trecerea dreptului de proprietate la activul financiar existent și la obligațiune (operațiile cu activele financiare și obligațiunile externe).

Operațiile economice externe pot fi de 2 tipuri: de schimb și unilaterale.

Operațiunea de schimb sunt majoritatea operațiunilor economice,care se inregistrează în balanța de plăți, și presupun că unul dintre participanții la tranzacție transmite celuilant participant valoarea economică și în schimb primește echivalentul său valoric. Deosebim 3 tipuri de operațiuni de schimb internaționale:

schimbul de mărfuri și servicii pe alte mărfuri și servicii (acestea sunt operațiile barter, întrucât ambele părți ale acestor operații sunt autentice);

schimbul de mărfuri și servicii contra cerințelor băneși sau altor revendicări financiare, adică una dintre părți este reală, cealaltă – financiară;

schimbul de instrumente financiare contra altor instrumente financiare, adică ambele părți ale operației sunt financiare.

Operațiile unilaterale este atunci cînd un participant le acordă valori economice celuilalt participant, fără ca să primească în schimb echivalentul valoric. Dacă valoarea economică lipsește, atunci în balanța de plăți se utilizează inregistrarea specială – ,,transfer”. De regula transferurile se fac în forma de mijloace banești sau produse. Ȋn funcție la care forme aparține operația economică externă în cauză, se duce evidența în balanța de plăți a țării.

Pe noțiunea ,,teritoriul economic al țării” care este identică cu noținea de ,,economie” se bazează stabilirea obiectului în operația economică externă.

Teritoriul economic – este teritoriul care se află sub jurisdicția guvernului țării date, în cadrul căruia se pot deplasa liber forța de muncă, capitalul si măfurile (după definiția Fondului Monetar International). Dar acest teritoriu nu întodeauna coincide cu frontier geografică a țării, deoarece în limitele sale se include enclavele din afara frontierei principale de stat: ambasadele, consulatele, bazele militare, stațiile științifice, agențiile informative de imigrație, și de binefaceri, care sunt situate pe teritoriile altor țări și sunt la dispunerea statului, care posedă sau arendează aceste obiecte.

Un rol essential în determinarea principiului initial de alcătuire a balanței de plăți este principiul rezidenței îl joacă noțiunea de ,,teritoriu economic”. Ȋn sistemul balanței de plăți concepția de rezidență nu este bazată pe criteriile apartenenței naționale a subiectului economic sau pe criteria juridice la stabilirea rezidenților unei sau a altei țări. Subiectul economic sau unitate economică, centrul de interes economic al cărui se află pe teritoriul economic al țării concrete, este rezident al acestei țări. Dacă el efectuează activitatea economică și operații economice in cadrul acestei țări și intenționează să continue această activitate o durată de timp îndelungată atunci subiectul economic are centrul de interese economice pe teritoriul acestei țări. Stabilirea unităților rezidenților este determinate din punc de vedere al înregistrării și clasificării operațiilor în limitele unei economii concrete. Poziția persoanei care activează ca resident sau nerizident este determinate de diversele înregistrări din balanța de plăți.

La rezidenții economiei se referă următoarele unități economice (în conformitate cu clasificarea Fondului Monetar Internațional):

organele puterii de stat ale țării date;

organizațiile comerciale;

gospodăriile casnice și persoanele fizice care fac parte din componența gospodăriilor casnice;

persoanele juridice deci diferite forme juridico-organizatorice;

Al doilea princinpiu în întocmirea balanței de plăți este princiupiul înregistrării. Deoarece balanța de plăți se bazează pe principiile evidenței contabile, fiecare operație economică externă, care se înregistreză, trebuie să fie prezentată prin două inregistrări având mărimea valorică similară: articolele de debit și

articolele de credit. Articolele de credit sunt articolele positive (+) – reprezintă operațiile ,,de tip export” prin care țara primește, ,,câștig” valută străină. Articolele de debit sunt articolele în scare (-) și reprezintă operațiile ,,de tip import” prn care valuta trăina se cheltuie. Creditul arată intrarea valutei străine, adică acordarea acesteia, iar debitul arată cheltuirea valutei străine, adică cererea de acesta. Potrivit principiului de înregistrare dublă la credit, se înregistrează micșorarea activelor internaționale ale țării sau creșterea obligațiilor sale externe , sau alt fel spus, a pasivelor international ale țării, iar la debit se înregistrează creșterea activelor internaționale ale țării sau micșrarea obligațiunilor sale externe. Deci în balanța de plăți debitul sumar și creditul sumar întodeauna sunt egale. În variantă sistematizată, regulile de reflectare a operațiilor în balanța de plățila credit și la debit sunt prezentate în Tab.1.

Tabelul 1. Regulile de înregistrare a operațiunilor în balanța de plăți.

Principiul estimației unice a tuturor operațiilor este al treilea principiu în întocmirea balanței de plăți, care se inregistrează în balanța de plăți. Importanța acestuia o constitui faptul că la estimarea tranzacțiilor cu active reale și financiare și cu pasive se folosesc prețurile de piață, care se coordonează cu participanții operației economice.

Prețul de piață reprezintă suma de bani, pe care cumpărătorul este gata s-o achite benevol pentru produs sau serviciu, procurate de la vânzător care este gata să-i vândăde bună voie acest produs, active financiare,servicii. Schimbul dinre ele are loc în temeiuri comrciale, și ambele părți ale acestei tranzacții sunt independente. Prețul de piață este stabilit pentru fiecare operație. Prețul de piață se deosebește de prețurile care nu sunt prețuri reale achitate pentru marfă, adică se deosebesc de cotările de la bursa, de prețurile de pe piața mondială, prețurile curente. Atunci cînd prețul de piață corespunde cu criteriile sus-

menționate, este imposibil a-l stabili. Acest lucru are loc în tranzacțiile dintre una și aceeași CTN, în schimbul de mărfuri barter, în oprațiile leasing-uluiinternațional,etc. Ȋn cazuri de acest gen, estimarea tranzacțiilor se face potrivit cu prețurile tranzacțiilor similar.

O data ce este respectat acest principiu este garantată confruntarea balanțelor de plăți din diferite țări, precum și a articolelor balanței de plăți a unei anumite țări.

Principiul înregistrării concomitente a operației economice externe este al patrulea principiu în alcătuirea balanței de plăți.

Concomitent fiecare operație trebuie să fie reflectată în balanța de plăți a creditului și a debitului, iar ambii participant ai tranzacției sunt obligați să înregistreze această operație cu una și aceeași data care să corespundă cu data înplinirii ei. E necesar a stabili momentul înregistrării operate în balanța de plăți, pentru realizarea acestui acces.un moment asemănător poate fi momentul de transmitere a drepturilor de proprietate asupra activelor , care se transmit sau de închiere a contractului. Dacă momentul de transmitere a drepturilor de proprietate nu poate fi stabilit, atunci acesta se consideră momentul înregistrării contabile respectivein evidența contractanților.

La întocmirea balanței de plăți este important să se stabilească unitatea de decontarea (calcul) adică să se stabilească în care unități bănești să se facă evidența. Unitatea de decontarea trebuie să fie foarte stabilă, pentru ca schimbarea cursului său în decursul perioadei de evidență să nu se reflecte asupra indicatorilor finali, în afară de aceasta, ea trebuie să fie stabile pe o durată cât posibil mai mare a perioadelor de evidență pentru asigurarea confruntării și analizei dinamicii lor. Menționez că, în majoritatea țărilor, evidența și publicarea indicatorilor balanței de plăți se practica in dolari SUA. La elaborarea balanței de plăți, țările trebuie săfolosească acea unitate de decontare, care este utilizată de ele în calculele și evidențele interne.

Balanța de plăți are următoarele surse informative:

datele oranelor de stat asupra economiei politice în care se include: informația privind dezvoltarea economiei în general și în anumite ramuri; calculele prognozei dinamicii indicatorilor macroeconomici principali; datele privind condițiile comerțului; datele despre regimul commercial; prețurile informative la produsele și la serviciile principale, care sunt exportate și importate;

datele organelor statiticii de stat care include: structura prețului de cost în ramurile pentru export; indicatorii influenței prețurilor de consum și angro; datele sistemului conturilor naționale; datele statistice generalizate privind comerțul extern de produse și servicii; dările de seamă trimestriale cu privire la comerțul extern de mărfuri la prețurile FOB și CIF din punct de vedere geografic; darea de seamă statistică asupra evidenței investiționale directe și de portofoliu; datele despre comerțul neformal;

datele Serviciului vamal de stat care include: datele privind comerțul neformal/spontan; datele privind exportul si importul de mărfuri; estimarea ajutorului umanitar.

Cadrul coceptual al Balanței de plăți. Structura Balanței de plăți. Modalități de inregistrare a datelor.

O unitate economică este considerată rezident al unei țări atunci când are centrul de interes economic în teritoriul economic al acesteia.

Teritoriul economic al unei țări constă din teritoriul geografic administrat de un guvern, unde persoanele, bunurile și capitalul circulă liber și sunt subordonate acelorași autorități monetare și fiscale. Teritoriul economic mai include: spațiul aerian, apele teritoriale, teritoriile din apele internaționale asupra cărora țara are drepturi exclusive, enclavele teritoriale situate pe teritoriul altor state, cum ar fi reprezentanțele diplomatice, consulatele, ambasadele și bazele militare etc.

Evaluarea tranzacțiilor se efectuează la prețul curent al pieței, acesta fiind definit ca suma de bani pe care un potențial cumpărător este gata să o plătească unui potențial vânzător, pentru a achiziționa ceva, când ambii sunt părți independente și urmăresc numai interese comerciale.

Momentul de înregistrare a tranzacțiilor este momentul, real sau estimat, când o valoare economică este creată, transformată, schimbată, transferată sau stinsă. În practică, acest moment nu întotdeauna este evident și poate fi aproximat prin momentul în care părțile înregistrează tranzacția în conturile lor contabile. În principal, tranzacțiile sunt înregistrate în balanța de plăți urmând principiul de „drept constatat”. Stabilirea momentului înregistrării ține de specificul operațiunilor:

tranzacțiile cu bunuri sunt înregistrate la momentul schimbului dreptului de proprietate asupra lor;

tranzacțiile cu servicii – la momentul prestării;

venitul reinvestit din investiții directe – în perioada în care a fost câștigat;

granturile și asistența tehnică – la data efectivă a tranzacției;

tragerile de împrumuturi – la data efectivă a tranzacției;

rambursările de împrumuturi – la momentul când ar fi trebuit efectuate plățile conform

acordurilor, după principiul de „drept declarat”;

dobânzile sunt înregistrate în baza dreptului constatat, reflectând costul capitalului calculat în perioada respectivă;

dividendele: ale sectorului bancar – la data declarării angajamentelor către plată, ale altor sectoare – la data efectuării plății.

Balanța de plăți operează cu noțiunea de tranzacții ce se referă, în sensul ei larg, nu doar la plăți și încasări, deoarece o parte din tranzacțiile internaționale nu presupun plăți în bani (de exemplu tranzacțiile barter), iar o altă parte în general nu implică plăți (de exemplu moștenirea).

Conform ediției a V-ea a Manualului de Balanță de Plăți se disting patru sectoare economice:

autorități monetare – Banca Națională a Moldovei;

sectorul guvernamental – instituțiile guvernamentale, autoritățile publice locale;

sectorul bancar – băncile licențiate din Moldova;

alte sectoare – agenții economici, alții decât cei incluși în sectoarele precedente: întreprinderi industriale și comerciale, de asigurare, alte instituții financiare care nu acceptă depozite, gospodării casnice.

La componentele contului curent al balanței de plăți sunt venituri și transferuri, și la componentele contului de capital și financiar al balanței de plăți sunt transferurile de capital, investițiile directe și de portofoliu, derivatele financiare, alte investiții – datele sunt înregistrate în funcție de sectorul economic la care aparține partea rezidentă implicată în operațiune.

Cadrul conceptual al balanței de plăți include: tranzacții și alte fluxuri și concepte.

Tranzacțiile conțin:

Schimburile reprezintă tranzacții în care un rezident și un nerezident fac schimb de drepturi de proprietate asupra unor valori economice echivalente. Valorile economice, în linii mari, pot fi împărțite în resurse reale (bunuri, servicii și venituri) și instrumente financiare. Tranzacțiile cu instrumente financiare nu țin doar de modificarea dreptului de proprietate asupra creanțelor și angajamentelor existente, ci și de crearea sau stingerea acestora. Schimburile sunt cele mai numeroase și mai importante tranzacții raportate în balanța de plăți.

Transferurile sunt tranzacții în care un partener furnizează o valoare economică unui alt partener fără să primească în schimb o altă valoare. Alte fluxuri și concepte

Migrarea apare în momentul în care individul își schimbă reședința permanentă dintr-o economie în alta și își transferă patrimoniul, creanțele și angajamentele financiare în noua țară de reședință.

Calculele convenționale reprezintă înregistrări în conturile balanței de plăți, în baza estimărilor (evaluărilor) care nu au la bază tranzacții reale (de exemplu venitul reinvestit).

Reclasificarea reflectă modificarea instrumentului financiar. Clasificarea pozițiilor financiare se efectuează cu scopul de a pune în evidență motivarea creanțierului sau a debitorului. Modificarea motivării influențează caracteristicile, drept consecință pozițiile financiare devin obiectul unor reclasificări (de exemplu transformarea investițiilor de portofoliu în investiții directe).

Reevaluarea creanțelor și angajamentelor poate avea loc în urma modificării prețului acestora sau a modificării ratei de schimb a valutei tranzacției față de valuta în care tranzacția este înregistrată.

Structura balanței de plăți

Tranzacțiile sus-numite, cu excepția reclasificării și reevaluării (reflectate numai în poziția

investițională internațională) sunt înregistrate la diferite articole ale balanței de plăți, care sunt structurate în felul următor:

Balanța de plăți este alcătuită din două conturi mari: contul curent și contul de capital și financiar.

În contul curent se include tranzacții cu valori economice care au loc între rezidenți și nerezidenți. Aici de asemenea sunt efectuate încasarile compensatorii al valorilor economice primite și oferite fără furnizori

sau obținerea altor valori în schimb. Contul curent se divizează în: balanța comerțului cu bunuri și servicii, balanța veniturilor, balanța transferurilor curente.

Contul de capital și financiar se divizează în contul de capital și contul financiar.

În contul de capital se include transferurile de capital și comercializarea activelor nefinanciare neproduse (ca exemplu:brevetele, mărcile, contractile de arenda și alte contacte transferabile).

Contul financiar cuprinde tranzacțiile cu active și pasive financiare ce au loc între rezidenți și nerezidenți, criteriul principal de clasificare fiind categoria funcțională: active de rezervă, investiții directe, investiții de portofoliu , derivate financiare,alte investiții.

Majoritatea articolelor contului financiar al balanței de plăți înregistrările se efectuează în valoare netă. Oricare ar fi amplasarea lor geografică, balanța de plăți reflectă tranzacțiile efectuate între rezidenți și nerezidenți.

Tranzacțiile sus-numite, cu excepția reclasificării și reevaluării (reflectate numai în poziția

investițională internațională) sunt înregistrate la diferite articole ale balanței de plăți, care sunt structurate în felul următor:

Contul curent care cuprinde: bunuri, servicii, venituri și transferuri curente.

Bunuri. Acest articol include tranzacțiile cu bunuri, specificându-se cele la care are loc transferul dreptului de proprietate de la rezidenți la nerezidenți și invers (cum sunt bunurile generale, procurarea de bunuri în porturi de către cărăuși și aurul nemonetar) și cele la care nu are loc acest transfer (cum sunt bunurile pentru prelucrare și reparațiile de bunuri).

Servicii. Acest articol cuprinde serviciile prestate între rezidenți și nerezidenți:

serviciile de transport sunt specificate pe tipuri de transport: aerian, feroviar, auto, maritim, prin conducte. Pentru fiecare tip de transport, cu excepția celui prin conducte, se specifică transportarea de mărfuri, de pasageri și alte servicii auxiliare din cadrul serviciilor de transport, precum sunt cele de încărcare / descărcare, deservirea unităților de transport etc.;

călătoriile includ bunurile și serviciile achiziționate într-o economie de către călătorii nerezidenți, în scopuri de afaceri sau personale (inclusiv călătoriile ce țin de tratament și de studii), pe parcursul sejurului lor mai mic de 1 an, pe teritoriul acestei țări. Noțiunea de călători include și turiștii de o singură zi sau excursioniștii, ce se pot afla pe teritoriul țării mai puțin de 24 de ore. Regula de un an nu se aplică reprezentanțelor companiilor străine, studenților și pacienților medicali care rămân rezidenți ai economiei de origine, indiferent de durata de aflare peste hotare;

serviciile de comunicații – acest articol cuprinde serviciile internaționale de telecomunicații (sunete și imagini transmise prin intermediul telefonului, faxului, radioului, internetului; deservirea canalelor informaționale, alte servicii conexe) și serviciile poștale (transportarea corespondenței, ziarelor și revistelor, edițiilor periodice, coletelor etc.);

serviciile financiare cuprind comisioanele pentru serviciile de intermediere financiară și pentru servicii auxiliare prestate între rezidenți și nerezidenți;

alte servicii: servicii de construcții; de asigurare; de informatică și informaționale; royalty și onorarii pentru licență; culturale și de agrement; guvernamentale; alte servicii de afaceri (leasing operațional, servicii juridice, contabile, de audit, consulting, management, marketing, arhitectură, cercetare, alte servicii).

Venituri. Acest articol este divizat în 2 componente principale:

compensarea pentru muncă reprezintă remunerările (sub orice formă) plătite de angajatori angajaților, atunci când rezidența părților este diferită. Aceste remunerări sunt înregistrate în balanța de plăți în formă brută și reflectă valoarea integrală a venitului până la impozitare. Taxele plătite sub formă de impozite în țara gazdă sunt înscrise cu semn opus la articolul transferuri curente. Cheltuielile deîntreținere efectuate de angajați în țara gazdă se înregistrează de asemenea cu semn opus la articolul călătorii;

veniturile din investiții reprezintă încasări și plăți aferente creanțelor și angajamentelor externe.

Această categorie cuprinde veniturile din investiții directe, investiții de portofoliu, alte investiții și active de rezervă. La intrări ele includ venitul către încasare provenit din capitalul investit sau

împrumutat în exterior de către rezidenți, la ieșiri se reflectă venitul nerezidenților obținut din

capitalul investit în Moldova sau împrumutat rezidenților. Cele mai uzuale tipuri de venituri din

investiții sunt veniturile din participații în capital (dividende și alte profituri distribuite, venit

reinvestit) și veniturile aferente instrumentelor de datorie (dobânzi). Dividendele și alte profituri

distribuite însumează câștigurile distribuite alocate acțiunilor sau altor forme de participare la capitalul social al întreprinderilor în cadrul investițiilor directe și de portofoliu. Venitul reinvestit și profiturile nedistribuite ale filialelor reprezintă veniturile investitorilor străini direcți ce nu le-au fost distribuite sub formă de dividende sau alte beneficii. Veniturile aferente altor investiții constau din dobânzi de plătit în conformitate cu un acord cu caracter obligatoriu între creditor și debitor (de exemplu: dobânda la împrumuturi, depozite bancare; cupoanele la titluri etc.). Transferuri. La acest articol sunt efectuate înregistrările compensatorii aferente trecerii dreptului de proprietate asupra resurselor materiale și financiare de la rezidenții unei țări la rezidenții altei țări, fără încasarea unor valori economice în schimb.

Transferurile sunt divizate:

după tipuri: transferuri de capital (înregistrate în contul de capital) și transferuri curente

(înregistrate în contul curent);

după sectoare: sectorul guvernamental și alte sectoare.

Un transfer este considerat ca fiind de capital atunci când are loc transferul dreptului de proprietate asupra unui activ fix; se iartă o datorie de către un creditor; atunci când transferul este condiționat de achiziționarea sau cedarea unui activ fix (cum sunt granturile investiționale). De asemenea, în transferuri

de capital se includ și transferurile migranților, care reprezintă echivalentul valoric al averii persoanelor ce se stabilesc cu trai permanent în altă țară. Exemple de transferuri curente des întâlnite în practică sunt transferurile de bani de la persoane fizice, ajutoarele umanitare, asistența tehnică, cotizațiile în organizații internaționale, diferite taxe și impozite curente, așa ca cele pe venit, pe imobile deținute în altă țară decât cea de rezidență etc.

Contul de capital și financiar include:

Investiții directe. Investitor direct într-o întreprindere se consideră acel investitor străin care poate exercita controlul sau o influență semnificativă (deține cel puțin 10 la sută din capitalul social sau participații) asupra unei întreprinderi situate în afara propriei țări de rezidență. Relația de „investiție directă” se extinde atât asupra întreprinderilor în care s-au investit nemijlocit bunuri sau \ și bani, cât și asupra întreprinderilor asociate cu ele, adică se referă la investițiile între întreprinderile asociate, filialele și centralele lor. Investițiile directe se înregistrează după direcția investiției: în străinătate și în economia națională, după care are loc clasificarea acestora pe sectoare instituționale. Ca părți componente se evidențiază:

capitalul social,

venitul reinvestit,

alt capital (credite intragrup).

Ulterior capitalul social și alt capital sunt divizate în creanțe și angajamente.
Investițiile de portofoliu, alte investiții și derivatele financiare se înregistrează în balanța de plăți grupate pe active (creanțe – cerințe către nerezidenți) și pasive (angajamente față de nerezidenți), cu distribuție sectorială, iar pentru primele două categorii se specifică și tipul instrumentului.

Investițiile de portofoliu sunt sub formă de:

titluri de participare (în cazul în care investitorul deține mai puțin de 10% din capitalul social sau din voturi);

titluri de creanță / angajamente care cuprind obligațiuni și instrumente ale pieței monetare.

Derivate financiare sunt instrumentele financiare corelate cu alte instrumente financiare sau indicatori, sau anumite mărfuri care pot fi procurate sau vândute la o dată viitoare, prin intermediul cărora riscurile financiare pot fi comercializate pe piețele financiare. Ele grupează operațiunile cu swap-uri, opțiuni, depozite de garanție ș.a. și sunt înregistrate în bază netă.

Alte investiții sunt împărțite în active și pasive și includ operațiunile cu active și pasive financiare care nu figurează la categoriile investiții directe, investiții de portofoliu sau derivate financiare. Alte investiții cuprind:

credite comerciale;

împrumuturi;

valută și depozite;

alte active / pasive;

alocări de DST.

Creditele comerciale se acordă în cazul în care plata pentru mărfuri sau servicii se efectuează mai devreme sau mai târziu față de momentul schimbului dreptului de proprietate asupra acestora, ceea ce de obicei se specifică în contractul tranzacției și reprezintă creanțe sau angajamente pe termen scurt sau lung (excepție fac contractele de leasing ce sunt tratate ca împrumuturi). Acordarea creditelor comerciale nu duce la apariția instrumentelor pieței financiare. În balanța de plăți a Moldovei la acest articol se înregistrează plățile / încasările în avans pentru bunuri și servicii, valoarea mărfurilor livrate anticipat în țară / peste hotare, mijloacele nerepatriate din comerțul exterior, diferența valorică între mărfurile tranzacționate barter etc.

În împrumuturi sunt înregistrate activele financiare care apar în urma împrumutării directe de către un creditor a unei sume de bani unui debitor, fără să rezulte un document sau un instrument

negociabil. Aici sunt incluse împrumuturile financiare, împrumuturile destinate finanțării comerțului, alte împrumuturi și avansuri (inclusiv creditul ipotecar), creditele și împrumuturile de la FMI. Leasingul financiar și contractele de răscumpărare (repo) de asemenea sunt incluse în acest articol.

Valuta și depozitele. Valuta cuprinde numerarul în valută străină deținut de rezidenți (active) și în moneda națională deținut de nerezidenți (pasive). Depozitele constau în conturi curente, plasări la termen și alte tipuri de plasări ale rezidenților în străinătate (active) și ale nerezidenților în sistemul bancar național (pasive).

Alte active / pasive reflectă alte tipuri de creanțe / angajamente decât cele enumerate mai sus, precum și diverse amânări de plăți sau plăți neonorate la scadență pentru serviciul împrumuturilor externe sau pentru importul de mărfuri (de exemplu pentru resurse energetice). Alocările de Drepturi Speciale de Tragere. Drepturile speciale de tragere (DST) emise de Fondul Monetar Internațional (FMI) sunt unități monetare de cont care au funcția de echilibrare a lichidității pe plan internațional. Emiterile de DST sunt alocate țărilor membre în funcție de mărimea cotelor de participare ale acestor țări la constituirea resurselor FMI. În balanța de plăți acestea sunt reflectate, pe de o parte, drept completare a activelor de rezervă ale statului (dețineri de DST), pe de altă parte, drept majorare a pasivelor externe (alocări de DST). În prezent serviciul procentual al alocărilor de DST este calculat în valoare netă – dacă valoarea alocărilor de DST este mai mare decât deținerile de DST (din activele oficiale de rezervă), țara respectivă achită FMI o dobândă, iar daca deținerile de DST depășesc alocările, FMI achită o dobândă țării. Articolele la alte investiții, atât activele, cât și pasivele, se structurează în funcție de termenul de scadență: pe termen lung și pe termen scurt.

Activele de rezervă reprezintă activele externe ale statului gestionate de autoritățile monetare. Ele pot fi utilizate pentru finanțarea directă a deficitului balanței de plăți sau pentru o influență indirectă asupra lui (prin intervenții pe piețele valutare cu scopul susținerii cursului monedei naționale). Activele de rezervă includ aurul monetar, drepturile speciale de tragere, poziția de rezervă la FMI, activele în devize liber convertibile și în titluri de valoare.

Modalitatea de înregistrare a datelor

Principiul dublei înregistrari stă la baza întocmirii balanței de plăți. Cum am mai menționat fiecare tranzacție e reprezentată prin două înregistrări egale cu valoare absolută,dar opuse ca semn, o valoare se efectuează pe credit cu semnul plus, iar cealaltă pe debit cu semnul minos. Ca exemplu, în cazul înregistrării unei operațiuni de export în balanța de plăți,valoarea tranzacției va fi reflectată pe credit la articolul export și pe debit la articolul active – valută și depozite. Astfel suma tuturor înscrierilor pe credit este egală cu suma tuturor înscrierilor pe debit, soldul net al înregistrărilor din balanța de plăți trebuie sa fie zero.

Distingem patru modalități de înregistrare a datelor:

operațiunile ce generează intrări/încasări se înregistrează în felul următor:

pe credit:

investițiile străine în Moldova, retragerea investițiilor moldovenești de peste hotare, alocări de DST, împrumuturile acordate de nerezidenți rezidenților, vânzarea titlurilor de valoare moldovenești nerezidenților și vânzarea de către rezidenți a titlurilor de valoare străine nerezidenților;

exportul de bunuri și servicii, obținerea venitului din muncă și a venitului afferent factorilor de producție deținuți de rezidenți și utilizați de nerezidenți sau la titluri de valoare în posesia rezidenților, emise de nerezidenți;

pe debit:

încasările bănești generate de operațiunile înscrise pe credit (majorarea creanțelor sau diminuarea angajamentelor față de nerezidenți).

operațiunile ce generează ieșiri/plăți se înregistrează în felul următor:

pe debit:

importul de bunuri si servicii, plata venitului din muncă și a venitului provenit din utilizarea de către rezidenți a factorilor de producție deținuți de nerezidenți sau la titluri de valoare în posesia nerezidenților, emise de rezidenți;

instituțiile moldovenești în străinătate, retragerea investițiilor străine din Moldova, împrumuturile acordate de rezidenți nerezidenților, rambursarea de către rezidenți a împrumuturilor externe, cumpărarea titlurilor de valoare străine de către rezidenți și răscumpărarea de către rezidenți a titlurilor de valoare moldovenești din posesia nerezidenților;

pe credit:

plățile bănești generate mai sus, se scriu pe debit cu semnu opus.

Transferuri curente

Dacă primele două operațiuni presupun angajamente reciproce, aici se efectuează înregistrarea compensatory a bunurilor șerviciilor primite sau furnizate gratuit, precum și a ajutoarelor bănești și a altor operațiuni de transfer unilateral, cum ar fi asistența tehnică acordată din exteriorul țării, contribuția țării în organismele internațonale sau remiterile de bani efectuate de persoanele fizice de peste hotare.

Erori și omisiuni

Modalitatea de înregistrare în balanța de plăți bazată pe contabilizarea în partidă dublă implică o

egalitate a sumei înscrierilor pe credit și pe debit. În practică, însă, nu se întâmplă așa, deoarece datele pentru diferite articole sunt colectate din diverse surse, drept rezultat se obține un sold net debitor sau netcreditor, care este înregistrat cu semn opus la un articol special numit erori și omisiuni. Astfel, dacăbalanța componentelor reprezintă un sold net creditor, se va efectua o înscriere compensatorie la debitul

CAPITOLUL II. Pozitia investiionala international. Echilirul valutar și Balantei de plati externe.

2.1 Pozitia investiionala international a Republicii Moldova.

Poziția investițională internațională a Republicii Moldova la sfâr șitul anului 2013 a rămas net debitoare și a constituit 5,368.70 mil. USD: activele externe însumând 4,021.47 mil. USD, în cre ștere cu 12.7 la sută, iar obligațiunile – 9,390.17 mil. USD, în cre ștere cu 9.2 la sută, din care 3,668.27 mil. USD reprezintă angajamente față de investitorii străini direcți. Stocul angajamentelor externe a depășit stocul creanțelor de 2.3 ori, ceea ce denotă o ușoară îmbunătățire a situației comparativ cu finele anului 2012, când stocul angajamentelor externe acoperea stocul creanțelor de 2.4 ori.

Datoria externă brută a Republicii Moldova la 31 decembrie 2013 a înregistrat 6,612.68 mil. USD, în creștere cu 10.5 la sută, raportul ei la PIB a constituit 83.4 la sută. Datoria publică și public garantată a însumat 1,774.92 mil. USD, ceea ce reprezintă 26.8 la sută din totalul datoriei. Datoria privată negarantată s-a cifrat la 4,837.76 mil. USD, din care cea pe termen scurt, care este mai vulnerabilă la riscuri externe, reprezintă 47.7 la sută.

Tabelul 2. Indicatorii macroeconomici principali ai Republicii Moldova

* Datele BNS sunt prezentate pe întreprinderile incluse în cercetările trimestriale cu numărul mediu de salariați 20 și peste – exhaustiv, iar pân ă la 20 – selectivSurse: BNS , BNM

2.2. CONTUL CURENT

În anul 2013, contul curent a înregistrat un deficit în valoare de 384.67 mil. USD, diminuându-se cu 22.3 la sută comparativ cu anul precedent pe seama creșterii intrărilor nete cumulate la venituri și transferuri curente, care au acoperit deficitul comerțului exterior cu bunuri și servicii în proporție de 87.1 la sută. Raportul dintre deficitul contului curent și PIB a constituit 4.8 la sută, în scădere cu 2.0 p.p. față de anul 2012 (diagramele 1și 2).

Diagrama 1. Contul curent raportat la PIB

Diagrama 2. Contul curent – componente principale (mil. USD)

Volumul comerțului exterior cu bunuri și servicii a constituit 9,978.85 mil. USD, majorând u-se cu 7.6 la sută comparativ cu anul 2012 (diagrama 3). Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu exporturi s-a majorat cu 2.2 p.p. și a constituit 54.0 la sută. În anul 2013, deficitul comerțului exterior cu bunuri și servicii a constituit 2,981.13 mil. USD.

Diagrama 3. Evoluția deficitului din comerțul exterior cu bunuri și servicii (mil. USD)

Bunuri

Comerțul exterior cu bunuri FOB-FOB

Evoluția comerțului exterior cu bunuri este prezentată în tabelul 3.

Volumul comerțului exterior cu bunuri (FOB-FOB) a constituit 7,918.92 mil. USD, majorându-se cu 7.3 la sută comparativ cu anul precedent pe seama creșterii atât a valorilor exporturilor, cât și a importurilor, respective cu 10.9 și 5.8 la sută (diagramele 4 și 5).

În anul 2013, raportul soldului deficitar al balanței comerciale la PIB a constituit 37.5 la sută, diminuându-se cu 2.6 p.p. comparativ cu anul 2012.

Diagrama 4. Soldul balanței comerciale

Diagrama 5. Ratele de creștere* a exporturilor și a importurilor de bunuri

*în % față de anul precedent

Volumul comerțului exterior cu bunuri cu țările CSI a constituit 33.0 la sută din volumul total al comerțului cu bunuri, însumând 2,614.45 mil. USD, iar cu țările din restul lumii – 67.0 la sut ă, însumând 5,304.47 mil. USD (diagrama 6).

Diagrama 6. Comerțul exterior cu bunuri (FOB – FOB) pe zone geografic e (mil. USD)

Comerțul exterior cu bunuri FOB-CIF

Potrivit datelor Biroului Național de Statisticㆠ, în anul 2013 deficitul balanței comerciale s-a majorat în special pe seama creșterii deficitelor cu România (gradul de influen ță la creșterea deficitului total a constituit 2.5 p.p.), Ucraina (+1.6 p.p.), Italia (+1.3 p.p.) și Ungaria (+0.7 p.p.). De menționat excedentele în comerțul cu Marea Britanie, Noua Zeelandă, Georgia, Kazahstan, Irak, Cipru ș.a. (tabelul 4).

Tabelul 4. Balanțele comerciale (FOB – CIF), pe țări

Sursa: Elaborat de BNM în baza datelor BNS (baza de date a declarațiilor vamale, selecții la import (prețuri CIF) după principiul țării de livrare, fără exportul și importul efectuat de persoane fizice)

Nota: BNS prezintă importul după principiul țării de origine

gradul de influență a țărilor la creșterea (+), scăderea (-) balanței comerciale

puncte procentuale

fără exportul temporar din trimestrul IV 2011, aici și în continuare

Datele BNS sunt bazate pe cele vamale și nu includ ajustările la comerțul exterior cu bunuri operate de către Direcția balanța de plăți a Băncii Naționale a Moldovei, cum ar fi exporturile / importurile efectuate de persoane fizice, reparații de bunuri, bunuri procurate în porturi de către cărăuși etc. Importurile sunt evaluate în prețuri CIF, repartiția pe țări a acestora fiind după principiul țării de livrare.

Diagrama 7. Principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova în anul 2013 (mil. USD)

Sursa: Elaborat de BNM în baza datelor BNS (baza de date a declarațiilor vamale, selecții la import (prețuri CIF) după principiul țării de livrare, fără exportul și importul efectuat de persoane fizice)

Nota: BNS prezintă importul după principiul țării de origine

Conform statisticii vamale, principalele piețe de desfacere pentru bunurile din Republica Moldova au fost Rusia, România, Italia, Ucraina, Turcia, Ge rmania, Marea Britanie, Belarus, Polonia,Elveția, valoarea cumulată a exporturilor în aceste țări constituind 80.9 la sută din totalul exporturilor (diagrama 7).

Exporturile de bunuri au însumat 2,399.03 mil. USD, majorându-se cu 11.0 la sut ă pe seama creșterii exporturilor în țările Uniunii Europene, cu 12.5 la sută, precum și a exporturilor din categoria alte țări, cu 52.0 la sută. De menționat că livrările către țările CSI s-au diminuat cu 0.4 la sută (diagrama 8).

Diagrama 8. Exportul de bunuri pe zone geografice (mil. USD)

Sursa: Elaborat de BNM în baza datelor BNS (baza de date a declarațiilor vamale)

Structura pe categorii de bunuri a exporturilor prezintă o valoare semnificativă a livrărilor de produse agroalimentare, care reprezintă 41.2 la sută din totalul exporturilor (diagrama 9). Valoarea

acestora s-a majorat cu 12.4 la sută, constituind 987.94 mil. USD, din care: băuturi alcoolice –226.75 mil. USD (din care: vin din struguri proaspeți – 148.15 mil. USD); fructe comestibile și nuci –203.96 mil. USD; semințe și fructe oleaginoase – 166.64 mil. USD, în cre ștere cu 66.8 la sută (din care semințe de floarea soarelui – 136.14 mil. USD); cereale – 120.77 mil. USD (majorare de 3.3 ori); preparate din legume, fructe sau alte părți de plante – 76.00 mil. USD, uleiuri din semințe de floarea-soarelui – 41.64 mil. USD (diminuare cu 48.4 la sută).

Alte categorii de bunuri exportate au fost: materiale textile și articole din acestea – 330.55 mil. USD; mașini și aparate – 316.50 mil. USD (din care fire, cabluri și alte conductoare electrice – 213.10 mil. USD); metale comune și articole din acestea – 123.84 mil. USD; medicamente – 112.40 mil. USD; mobilă – 101.17 mil. USD etc.

Diagrama 9. Exportul de bunuri, pe principalele secțiuni

Mașini, aparate; echipamente 13.2%

Sursa: Elaborat de BNM în baza datelor BNS (baza de date a declarațiilor vamale)

gradul de influență a țărilor la creșterea (+), scăderea (-) exporturilor de băuturi alcoolice

puncte procentuale; *** China continentală

Exporturile de băuturi alcoolice s-au majorat cu 7.6 la sută comparativ cu anul 2012, însumând 226.75 mil. USD (tabelul 5). Principalele destinații pentru livrările de băuturi alcoolice au fost Belarus, Rusia, Ucraina, Kazahstan, S.U.A., Georgia. De menționat diminuarea cu 25.7 la sută a exporturilor de băuturi alcoolice în Rusia din cauza restricțiilor impuse de către Rusia la importul de băuturi alcoolice din Republica Moldova.

Exporturile de bunuri după prelucrare au constituit 23.6 la sută din totalul exporturilor, însumând 565.82 mil. USD (tabelul 6). Printre mărfurile exportate după prelucrare se numără categoriile:

îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte – 239.56 mil. USD;

fire, cabluri și alte conductoare electrice– 209.80 mil. USD;

încălțăminte și părți de încălțăminte – 24.10 mil. USD;

valize,geamantane, mape și tocuri din piele – 19.80 mil. USD.

Tabelul 6. Exportul de bunuri după prelucrare

Sursa: Elaborat de BNM în baza datelor BNS (baza de date a declarațiilor vamale)

*ponderea exportului de bunuri după prelucrare în totalul exporturilor de bunuri în țara respectivă

gradul de influență a țărilor la creșterea (+), scăderea (-) exportului de bunuri după prelucrare;

puncte procentuale

În anul 2013, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 5,492.69 mil. USD, cu 5.4 la sută mai mult comparativ cu anul precedent. Din țările Uniunii Europene s-au importat 51.5 la sută din valoarea totală de bunuri, din țările CSI – 31.8 la sut ă, iar din alte țări – 16.7 la sut ă (diagrama 10).

Diagrama 10. Importul de bunuri pe zone geografice (prețuri CIF) (mil. USD)

Sursa: Elaborat de BNM în baza datelor BNS (baza de date a declarațiilor vamale, selecții la import după principiul țării de livrare, fără importul efectuat de persoane fizice)

Nota: BNS prezintă importul după principiul țării de origine

Principalii furnizori de bunuri pentru Republica Moldova au fost: România, Ucraina, Rusia, Germania, Turcia, Italia, China, Belarus, Polonia, Ungaria, valoarea cumulată a importurilor din aceste țări constituind 80.7 la sută din total.

Diagrama 11. Structura importurilor de bunuri pe Mari Categorii Economice, anul 2013

Sursa: Elaborat de BNM în baza datelor BNS

* automobile pentru transportul pasagerilor, combustibili pentru acestea, alte bunuri nespecificate în altă parte.

Importul de produse energetice și electricitate a însumat 1,145.73 mil. USD (prețuri FOB), majorându-se cu 4.5 la sut ă comparativ cu anul precedent (diagrama 12).

Volumul fizic al gazului natural importat a constituit 1,031.16 mil. m3, diminuându-se cu 5.9 la sută comparativ cu anul precedent. Conform datelor SA „ Moldovagaz” ‡ , prețul mediu de achiziție al gazului natural în anul 2013 a fost de 379.58 USD pentru o mie de metri cubi, în condiții DAP (delivered at place) frontiera Ucraina / Republica Moldova, diminuându-se cu 3.7 la sut ă comparativ cu anul 2012.

În anul 2013, s-au înregistrat majorări, atât în volumul fizic al combustibilului diesel importat, cât și în valoarea acestuia, respectiv cu 16.0 la sută și 12.3 la sută, pân ă la 414.28 mii tone și 400.39 mil. USD (prețuri FOB).

Volumul fizic al benzinelor auto importate a constituit 160.45 mii tone, fiind aproximativ egal cu cel din anul 2012, iar valoarea acestora a fost de 162.30 mil. USD (prețuri FOB), în scădere cu 5.0 la sută.

În perioada raportată, au fost înregistrate majorări semnificative ale volumului păcurii importate, astfel volumul fizic importat fiind de 13.77 mii tone, în creștere cu 91.5 la sută, iar valoarea totală a acesteia – 7.39 mil. USD (pre țuri FOB), în creștere cu 75.1 la sută (diagrama 13).

Diagrama 12. Importurile de produse energetice și electricitate, dinamică anuală (mil. USD) (prețuri

FOB)

* import net

Diagrama 13. Repartiția pe țări a importurilor de principale produse energetice, anul 2013*

ponderi în volumul fizic

Combustibil diesel

Benzine auto

Ucraina

17.2%

Cărbune

Rusia

România

59.7%

Alte țări

Romania

72.4%

Păcură Alte țări

1.2%

0.6%

1.3%

Ucraina

98.1%

Belarus

98.8%

Energia electrică a fost importată în totalitate din Ucraina, volumul importat majorâ ndu-se cu 72.1 la sută, pân ă la 1,455.77 mil. kw/h, iar valoarea a crescut cu 75.8 la sută, pân ă la 100.28 mil. USD (tabelul 7).

Tabelul 7. Importul de energie electrică (prețuri FOB)

Servicii

Balanța serviciilor a înregistrat o micșorare bruscă a deficitului de la 21.08 mil. USD în anul 2012, pân ă la 2.55 mil. USD în 2013 (diagrama 14).

Conform datelor preliminare, volumul comerțului exterior cu servicii s-a majorat cu 8.8 la sută, însumând 2,059.93 mil. USD, din care țărilor CSI le revine 24.9 la sută, iar țărilor din restul lumii – 75.1 la sută (diagrama 15). Serviciile prestate nerezidenților au fost evaluate la 1,028.69 mil. USD (în creștere cu 9.9 la sută), iar a celor primite de la nerezidenți – 1,031.24 mil. USD (majorare cu 7.7 la sută).

Diagrama 14. Comerțul exterior cu servicii

Diagrama 15. Balanța serviciilor – distribu ție regională (mil. USD)

Serviciile de transport dețin o pondere de 39.3 la sută în volumul total al serviciilor (diagramele 16 și 17). În anul 2013, balanța serviciilor de transport s-a îmbunătățit semnificativ, înregistrând un excedent în valoare de 12.11 mil. USD. Valoarea serviciilor de transport prestate nerezidenților a însumat 410.33 mil. USD, iar a celor importate – 398.22 mil. USD. Volumul serviciilor de transport de mărfuri constituie 65.5 la sută din volumul total al serviciilor de transport, iar transportul de pasageri – 23.9 la sut ă, restul revenind serviciilor auxiliare de transport.

La un șir de tipuri de servicii, în anul 2013, exportul a depășit importul, fapt ce de asemenea a determinat micșorarea deficitului balanței serviciilor, și anume la serviciile de comunicații – sold pozitiv de 86.20 mil. USD; alte servicii de afaceri – 24.66 mil. USD și servicii de informatică și informaționale –

mil. USD.

Serviciile de călătorii prestate nerezidenților au însumat 226.21 mil. USD, pe când cele primi te de la nerezidenți – 346.44 mil. USD. Volumul serviciilor de c ălătorii a constituit 572.65 mil. USD, din care 58.1 la sută revine călătoriilor personale, iar 41.9 la sută – c ălătoriilor de afaceri.

Diagrama 16. Exportul de servicii, anul 2013, componente principale

Diagrama 17. Importul de servicii, anul 2013, componente principale

Călătorii

33.6%

Transport

Venituri

Valoarea excedentului înregistrat la venituri a constituit 884.71 mil. USD, majorându-se cu 5.4 la sută comparativ cu anul 2012 (diagrama 18, tabelul 8). Intrările de venituri au fost evaluate la 1,160.07 mil. USD (în creștere cu 10.3 la sută), iar ieșirile – la 275.36 mil. USD (în cre ștere cu 29.9 la sută).

Diagrama 18. Soldul veniturilor

Veniturile nete din investiții au fost evaluate la 191.03 mil. USD, majorându-s e cu 31.6 la sută nerezidenților comparativ cu anul precedent. Dividendele distribuite au constituit 140.80 mil. USD (cu 11.5 la sută mai mult comparativ cu anul 2012). Dobânzile, spre plată conform orarului, au însumat: la împrumuturile BNM – 2.44 mil. USD, la împrumuturile guvernamentale – 15.87 mil. USD, la împrumuturile băncilor comerciale – 30.53 mil. USD și la împrumuturile întreprinderilor din alte sectoare

– 37.28 mil. USD (inclusiv serviciul creditelor int ragrup – 11.71 mil. USD).

Tabelul 8. Veniturile

**evaluate la rata medie trimestrială

Diagrama 19. Veniturile din investiții străine directe (mil. USD)

Transferuri curente

Transferurile curente au înregistrat un excedent în valoare de 1,711.75 mil. USD, ceea ce reprezintă 21.6 la sută în raport cu PIB. Intrările s-au majorat cu 8.3 la sută, însumând 1,854.20 mil. USD, iar ieșirile – cu 40.3 la sut ă, pân ă la 142.45 mil. USD (diagrama 20).

Excedentul înregistrat la transferurile curente a fost determinat de transferurile personale, intrările fiind evaluate la 860.96 mil. USD, în creștere cu 11.3 la sută comparativ cu anul 2012 (tabelul 9).

Asistența tehnică acordată Republicii Moldova de către organismele internaționale și guvernele străine în formă de granturi și consultanță a fost evaluată la 326.10 mil. USD, majorându-se cu 11.6 la sută.

Diagrama 20. Transferuri curente

2.3. CONTUL DE CAPITAL ȘI FINANCIAR

Contul de capital și financiar al balanței de plăți a înregistrat în anul 2013 un sold de 296.20 mil. USD, reducându-se cu 29.5 la sut ă comparativ cu anul 2012 (diagrama 21).

Diagrama 21. Componentele principale ale contului de capital și financiar (net) (mil. USD)

-200

-400

-600

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

* inclusiv derivate financiare

Contul de capital în anul 2013 a consemnat ieșiri nete de 44.72 mil. USD, principala componentă a cărora o constituie ieșirile de capital ale persoanelor plecate la trai permanent peste hotare.

Soldul contului financiar a înregistrat un excedent de 340.92 mil. USD (tabelul 10), intrările

financiare nete fiind în scădere cu 24.9 la sută față de anul precedent.

**evaluate la rata medie trimestrială

Investiții directe

În anul 2013 investițiile directe nete au însumat un flux net de 203.08 mil. USD, în creștere cu 30.7 la sută față de anul precedent.

Fluxul investițiilor directe peste hotare ale rezidenților Republicii Moldova pe parcursul anului 2013 a înregistrat valoarea netă de -28.23 mil. USD, ceea ce reprezintă o creștere de 42.7 la sută comparativ cu anul 2012 (tabelul 11).

Investițiile străine directe în economia națională au avut un flux în valoare netă de 231.31 mil. USD (tabelul 11). Intrările au constituit 348.05 mil. USD, din care 183.86 mil. USD – în capital social, iar 154.77 mil. USD reprezintă împrumuturile intragrup. În sectorul bancar pe parcursul anului 2013 s-au înregistrat emisii de acțiuni în valoare de 32.64 mil. USD, ceea ce a determinat în cea mai mare parte majorarea de 2.7 ori a intrărilor în capitalul social al sectorului bancar comparativ cu anul precedent. S-au redus, însă, cu 23.6 la sută, intrările în capitalul social la alte sectoare. Venitul reinvestit de către nerezidenți în anul 2013 a înregistrat 9.42 mil. USD.

Ieșirile de capital aferente investițiilor nerezidenților în Moldova au înregistrat 116.74 mil. USD, fiind determinate în special de rambursările conform orarului de împrumuturi contractate anterior de la investitorii de peste hotare în sumă de 75.99 mil. USD, ceea ce reprezintă 65.1 la sută din totalul ieșirilor. Efectiv au fost achitate însă 70.32 mil. USD, restul majorând arieratele. Au fos t oferite împrumuturi investitorilor străini direcți de către agenții economici rezidenți – în valoare de 18.36 mil. USD.

Retragerile de capital social s-au diminuat cu 65.9 la sută comparativ cu anul precedent.

Tabelul 11. Investiții directe (mil. USD)

inclusiv procurările de imobile de către persoane fizice și juridice

în alt capital se includ doar împrumuturile intragrup contractate de întreprinderile din alte sectoare, iar împrumuturile intragrup ale băncilor se înregistrează la „alte investi ții”

Diagrama 22. Investițiile străine directe în economia națională* (mil. USD)

*stocuri calculate conform principiului costului istoric

Stocul de investiții străine directe la situația din 31 decembrie 2013 a atins 3,668.27 mil. USD, în creștere cu 6.4 la sută comparativ cu cel de la finele anului 2012 (diagrama 22), fapt generat de intrările nete în valoare de 231.31 mil. USD, de variația prețurilor (4.35 mil. USD), de reclasificări (în sectorul bancar de la investiții directe au fost transferate la investiții de portofoliu ca urmare a modificării ponderii în capitalul statutar – 2.01 mil. USD) și de fluctuația ratei de schimb (-12.31 mil. USD). Acest stoc este compus din: participații la capitalul social și venit reinvestit în valoare de 2,709.52 mil. USD (73.9 la sută din total) și împrumuturi intragrup (alt capital) – 958.75 mil. USD (26.1 la sut ă).

Distribuția pe ramuri a stocului de investiții străine directe în formă de capital social este prezentată în diagrama 23. Pe parcursul anului 2013 s-a majorat stocul investițiilor străine directe mai mult în industria prelucrătoare, activitățile financiare înregistrând o u șoară diminuare.

Diagrama 23. Investițiile străine directe – capital social acumulat la 31.12.2013 , pe ramuri

Sursa: BNS

Stocul de investiții străine directe în capitalul social al sectorului bancar a fost influențat de vărsările de capital din Italia, Germania și de retragerea investițiilor de către investitorii din Olanda (parțial reclasificarea unei părți la investiții de portofoliu).

Majorarea cu 7.2 la sută comparativ cu finele anului 2012 a stocului de investiții străine directe în capitalul social al altor sectoare a fost determinată în fond de intrări noi din Turcia, Rusia, Olanda și Italia. Creșterea stocului de investiții străine directe din Italia s-a datorat, în cea mai mare parte, procurărilor de imobile în Republica Moldova de către persoane fizice.

Diagrama 24. Investițiile străine directe* – capital social acumulat, pe zone geo grafice (mil. USD)

*stocuri calculate conform principiului costului istoric

În distribuția geografică a capitalului social acumulat, investitorilor din țările UE le-a revenit în continuare ponderea majoră – 52.2 la sut ă, celor din țările CSI – 11.4 la sut ă, iar din alte țări – 36.4 la sut ă (diagrama 24). Principalii investitorii străini în Moldova au provenit din Italia, Rusia, Germania, Olanda, România, Cipru, SUA.

Repartiția stocului de investiții străine directe în capitalului social acumulat în economia națională la

sfâr șitul anului 2013 este reflectată în diagramele 25.

Diagrama 25. Distribuția geografică a ISD acumulate în capitalul social, pe principalele țări (mil. USD)

*stocuri calculate conform principiului costului istoric, distribuția pe țări în baza investitorului nemijlocit

Investițiile de portofoliu au înregistrat intrări nete în valoare de 9.71 mil. USD, determinate de procurarea de către nerezidenți a acțiunilor băncilor rezidente – 14.00 mil. USD (tabelul 12).

Tabelul 12. Investiții de portofoliu (mil. USD)

Derivatele financiare au înregistrat intrări nete în valoare de 0.11 mil. USD, determinate de swap-urile valutare efectuate de băncile licențiate.

Alte investiții s-au soldat cu intrări nete în valoare de 411.86 mil. USD, în descreștere cu 46.9 la sută comparativ cu anul 2012, creanțele externe (diagrama 26) majorându-se cu 109.23 mi l. USD, iar angajamentele față de nerezidenți (diagrama 28) – cu 521.09 mil. USD.

Creșterea creanțelor externe a fost determinată de majorarea activelor în formă de valută și depozite ale băncilor licențiate (445.99 mil. USD), în timp ce activele în formă de valută și depozite ale agenților economici din alte sectoare s-au diminuat cu 205.69 mil. USD. La această majorare a contribuit și creditarea netă a nerezidenților de către agenții economici rezidenți din alte sectoare (37.93 mil. USD). Micșorarea activelor de credite comerciale reprezintă livrări de importuri plătite în avans și repatriere de

mijloace din export, ce au fost evaluate sumar în bază netă la 69.26 mil. USD, iar diminuarea altor active în sumă de 99.60 mil. USD a fost determinată de închiderea obligațiilor nerezidenților apărute ca urmare a cesiunii unor datorii din sectorul bancar.

Diagrama 26. Alte investiții – active financiare, fluxuri nete (mil. USD)

Diagrama 27. Structura valutară a activelor externe sub formă de valută și depozite ale băncilor licențiate

La finele anului 2013 activele în formă de valută și depozite ale băncilor licențiate au fost în mare parte în dolari SUA, ponderea lor atingând 64.2 la sută. În același timp ce ponderea activelor în EURO, care a constituit 51.2 la sută în 2012, s-a diminuat cu 19.9 p.p., pân ă la 31.3 la sută (diagrama 27).

Angajamentele față de nerezidenți pe parcursul anului 2013 s-au majorat în bază netă cu 521.09 mil. USD (diagrama 28), fiind determinate în principal de creșterea depozitelor nerezidenților în băncile licențiate autohtone (226.12 mil. USD), de tragerile nete de împrumuturi în sumă de 185.74 mil. USD, precum și de creditele comerciale oferite de către partenerii străini agenților economici autohtoni (57.61 mil. USD).

Diagrama 28. Alte investiții – pasive financiare, fluxuri nete (mil. USD)

Fluxurile financiare aferente împrumuturilor externe repartizate pe sectoare sunt prezentate detaliat în tabelul 13. Valorificarea de noi împrumuturi externe de către toate sectoarele a însumat 769.38 mil. USD, în descreștere cu 27.3 la sută comparativ cu anul 2012, din care: pe termen lung – 690.97 mil. USD, pe termen scurt – 78.41 mil. USD.

Tragerile și rambursările de împrumuturi externe efectuate de Guvernul Republicii Moldova și BNM în anul 2013 sunt arătate în diagrama 29.

Banca Națională a Moldovei a rambursat în anul de referință 21.61 mil. USD din împrumuturile FMI contractate anterior.

Tabelul 13. Împrumuturile externe (mil. USD)

Guvernul a valorificat noi împrumuturi în sumă totală de 100.76 mil. USD, în special de la: Asociația Internațională pentru Dezvoltare (31.75 mil. USD), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (18.44 mil. USD), Banca Europeană de Investiții (21.61 mil. USD), Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei (9.28) și alți creditori, rambursările efectuându-le la termen în suma de 64.06 mil. USD.

Diagrama 29. Evoluția împrumuturilor externe contractate de guvern* și BNM (mil. USD)

* inclusiv unitățile administrativ-teritoriale

Tragerile nete de împrumuturi externe efectuate de bănci și agenții economici din alte sectoare pe parcursul anului 2013 au constituit 668.62 mil. USD (diagrama 30).

Băncile licențiate au împrumutat din exterior 269.76 mil. USD, din care împrumuturile pe termen lung au deținut o pondere de 81.2 la sută. Rambursările au însumat 231.30 mil. USD, micșorându-se cu 17.8 la sută față de anul precedent.

Agenții economici din alte sectoare au valorificat împrumuturi din exterior în sumă de 398.86 mil. USD. Spre rambursare conform orarului au fost preconizare 266.67 mil. USD, dintre care s-au achitat

256.28 mil. USD, restul majorând arieratele.

Diagrama 30. Evoluția împrumuturilor externe contractate de bănci și agenții economici din alte sectoare

(mil. USD)

Angajamentele față de nerezidenți în formă de valută și depozite ale băncilor licențiate s-au majorat în anul 2013 cu 226.12 mil. USD. La finele anului 2013 pasivele în valută și depozite au fost în cea mai mare parte în dolari SUA, cu o pondere de 77.8 la sută, în creștere comparativ cu finele anului 2012 (22.9 p.p.). De menționat scăderea semnificativă a ponderii pasivelor în EURO, pân ă la 15.8 la sută (față de 30.4 la sută la sfâr șitul anului 2012). Pasivele în ruble rusești s-au diminuat pân ă la 2.5 la sută (diagrama 31).

Diagrama 31. Structura valutară a pasivelor externe sub formă de valută și depozite ale băncilor licențiate

Alte pasive (arierate și alte angajamente neonorate la termen) s-au majorat cu 51.62 mil. USD în valoare netă, fiind determinate de creșterea arieratelor agenților economici din alte sectoare (în special pentru importul de resurse energetice), (tabelul 14).

Tabelul 14. Alte pasive (mil. USD)

Active oficiale de rezervă

La 31 decembrie 2013, stocul activelor oficiale de rezervă ale statului a atins valoarea de 2,820.63 mil. USD, în creștere cu 12.2 la sută comparativ cu finele anului precedent. Majorarea a fost determinată de tranzacțiile efective în valoare de 283.84 mil. USD§ și de alte fluxuri de reevaluare (schimbări de preț, fluctuația ratei de schimb a valutelor originale față de USD) ce au însumat 21.79 mil. USD.

Diagrama 32. Evoluția activelor oficiale de rezervă

*evaluate la rata medie trimestrială §

PREZENTAREA ANALITICĂ A BALANȚEI DE PLĂȚI

În prezentarea analitică a balanței de plăți globale a Republicii Moldova pe parcursul ultimilor doi ani se remarcă un excedent de mijloace financiare, care depășește necesitățile pentru deservirea angajamentelor externe față de FMI și determină posibilitatea, valorificată eficient, de majorare a activelor oficiale de rezervă.

Finanțarea excepțională reflectată în prezentarea analitică a balanței de plăți în anul 2013 a însumat 117.17 mil. USD, fiind compusă din următoarele părți majore:

grantul acordat în trimestrul IV de către Comisia Europeană în scopul susținerii bugetului de stat în sumă de 53.70 mil. USD;

împrumuturile de la Banca Mondială (AID) în sumă totală de 11.20 mil. USD în cadrul proiectelor privind lichidarea consecințelor secetei din anul 2012, reforma în educație, protecție socială;

arierate la serviciul datoriei externe ale agenților economici din alte sectoare în sumă de 20.28 mil. USD și pentru importul de resurse energetice în sumă de 31.99 mil. USD.

Tabelul 15. Sinteza balanței de plăți a Republicii Moldova în prezentare analitică (mil. USD)

CAPITOLUL III. Echilibrul valutar. Balanța de plăți externe, Metode de ajustare a balanței de plăți externe.

3.1. Echilibrul valutar: concept, modele ale echilibrului valutar, factori de influență.

Echilibrul valutar este o componentă a echilibrului general economic. Echilibrul valutar se realizează în cadrul în care există o echivalență între încasările și plățile în valută, a unei țări, într-o perioadă de timp determinată.

în activitatea financiar-valutară a unei țări intervin o serie de operațiuni din care unele măresc venitul național, iar altele îl micșorează, de aceea este neapărat necesar de a se menține un echilibru între cele 2 genuri de operațiuni pentru a nu ajunge la pierderi de venit național.

Echilibrul valutar constă în încasările și plățile în valută și ele se referă la mai multe genuri de operațiuni:

operațiuni de import-export

turism

prestații de servicii internaționale

operațiuni necomerciale

operațiuni financiare între țări

cooperarea economica internațională

credite acordate și primite.

Echilibrul valutar este influențat de:

volumul și calitatea producției (obținerea de produse competitive pe piața externă. atât în privința calității, cât și a prețurilor;

de evoluția prețurilor externe și interne;

de fluctuația valutelor implicate;

de volumul creditelor primite și acordate.

Echilibrul total se referă la egalitatea generală a încasărilor și plăților în valută.

Ex + Cr.pr. = Im + Cr.ac.

Calitatea echilibrului valutar constă în realizarea lui prin cât mai puține credite, adică să nu apară ca realizat prin contractarea unei datorii în străinătate. Echilibrul valutar trebuie astfel realizat încât să permită importul de materii prime, servicii. tehnologii etc. necesare progresului economic, fără consum prea mare de valută.

Instrumentul care reflectă și în același moment servește la realizarea echilibrului valutar este Balanța de Plăți Externe.

Modalitati si directii de baza de echilibrare a BP a RM.

Vom studia principalele surse de intrari si iesiri de valuta Exportul si Importul.

Export

Cresterea sectorului productiv, (excluderea exportului de materii prime si exportarea produselor finite. )

Ex: seminte de floarea soarelui. Diminuarea apoi stoparea exporturilor de materii prime prin prelucrarea acestora pe teritoriul RM si exportul productiei finite.

Ex: strugurii, annual se exporta struguri tehnic 100-125 mln tone la pret 1-1,5 lei kg, cu plata peste un an

Extinderea geografiei exportului. Cota fiecarui beneficiar de exporturi si furnizor extern nu trebuie sa depaseasca valoarea de 20-25%. In anul 1990 RM exporta in aprox 60 tari. Acum: aprox 140 tari. O tara trebuie sa aiba cel putin 4 si mai multi parteneri comerciali atit la importuri cit si la exporturi (pentru crearea unei independente si excluderea monopolului). In 2006 RM a pierdut de la 60 la 160 mln de la embragoul impus de FR la vinurile moldovenesti. Diversificarea are ca scop diminuarea pierderilor valutare, reducerea dependentei fata de tara monopolista sau monopsonista. De a asigura calitatea produselor. De a vinde produse la preturi acceptabile pt noi.

Trebuie marita calitatea produselor, sa corespunda celor mai exigente cerinte europene. Aceasta inseamna relatii stabile, locuri de munca stabile etc.

Utilizam rational, intrarile de valuta de la rezidentii nostri.

de ex fondarea unei banci ipotecare.

Fondarea unei banci de investitii: sa acorde credite pt intreprinderi mici si mijlocii. de ex cu producatorii de struguri.

Creditele – eficientizarea utilizarii creditelor externe de care beneficiaza RM.

Stoparea si diminuarea exportului materiei prime.

Ex: seminte de floarea soarelui.

Struguri tehnici (100-150 mii tone de struguri) exportati in Ucraina.

Stejarul –

Piei – Turcia si Italia importa anual piei pe care le prelucreaza.

Atragerea investiiilor straine directe. (cele pt dezvoltarea sectorului real al economiei).

cresterea productiei.

tehnologii noi. (progres, productivitatea muncii, locuri platite, defalcari in fondul social, )

cresterea exportului.

calitate.

Atragerea investitiilor de portofoliu.

(achizitionarea hirtiilor de valoarea).

Concluzie: cresterea incasarilor.

Import

Optimizarea si rationalizarea importurilor. identificarea reala a fluxurilor de import (excluderea cazurilor de neinregistrare a importurilor) optimizam pozitiile de baza ale importului (carburantii).

Trebuie sa analizam principalele domenii de utilizare a resurselor energetice. Optimizarea consumului de res. Ex un apartament nou consuma caldura cu 40% mai putin decit apartament de tip vechi. aceasta inseamna o economisire de cca 250$ pe an. Ex trecerea transport auto la consum econom de carburanti(renovarea mijloacelor de transport). pt a produce o unitate de produs final in RM se consuma de 5 ori mai multa energie decit in UE.

RM importa carburanti de 1 mlrd $ pe an. impartind la 5 obtinem 200 mln $. deci economisim 800mln $ pe an. Inmultit la 20 ani obtine 16 mlrd $. Aceasta suma este suficienta pentru a procura echipament superperformant in toate sectoarele economiei.

Iarasi extinderea geografiei exportului si diversificarea. UE cere de la toate tarile partenere ca sa- si diversifice sursele de aprovizionare cu resurse energetice.

Eficientizarea activitatii structurilor vamale in vederea stoparii marfurilor neautorizate. (economia tenebra)

Utilizarea eficienta a remitentelor intrate in RM, Investirea in acele ramuri si sectoare care sa produca bunuri care actualmente se importa. (RM importa rosii, pe cand aceste produse pot fi produse in teritoriu. RM importa produse din cereale).

Din punct de vedere contabil toate balanțele sunt echilibrate, care rezultă din însasi denumirea documentului. Echilibrarea se face în general pe baza capitolului 1 al balanței. Echilibrarea din punct de vedere economic sau economico-valutar.

Cca 50% (media ponderată mondială) dintre toate fluxurile valutare din BP revin capitolului I.

Mai puțin de 50% adica ½ au țările cu pondere mare a serviciilor în economia natională de exemplu: Grecia (turismul), Malta, Cipru, Singapore, Liberia. Media mondiala pe servicii: cca 25%.

Echilibrarea Balanței de plăți pozitive.

Dacă avem Export>Importul =>Export net și nu avem nevoie de echilibrare a Balanței de plăți.

De exemplu China are cca 200 mlrd $ Export net. Balanța comercială este pozitivă, deci are nevoie de a utiliza resursele bănești de care dispune. Deci China a devenit primul creditor al lumii. Principalul beneficiar de credite este SUA.

Concluzia: echilibrarea Balanței de plăți pozitive înseamnă identificarea țărilor și domeniilor sau sectoarelor în care aceste surplusuri de valută pot fi plasate. În sens economic plasarea de bani este o problemă foarte importantă. Undeva pe locul 2 in lume ca creditor este Germania.

Echilibrarea Balanței de plăți negative.

Balanța comerciala negativa(deficit comercial):

majorarea exporturilor.

optimizarea importurilor.

Republica Moldova are un deficit de cca 2,5-3,0 mlrd ceea ce constituie aproximativ 30% din PIB. Normal ar fi ca acesta să aiba pondere de 2,5-3,0%. Problema se abordează pe termen lung și termen scurt. Balanța bazată pe investiții de capital nu este riscantă, iar cea bazată pe consum este.

Balanței de plăți a Repub;icii Moldova și SUA: comun:ambele sunt negative.

$ SUA este o moneda liber convertibila, liber utilizabila din punct de vedere juridic, o parte din rezervele mondiale sunt în $. Soldul Balanței de plăți este negativ aproximativ 800-850 mlrd $.

3.2. Balanța de plăți externe: concept, structură, factori de influență.

Conform definiției FMI, balanța de plăți externe reprezintă un tablou statistic sub formă contabilă care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare și monetare intervenite între rezidenții unei economii și restul lumii, în cursul unei perioade (de regulă un an). Sunt considerați rezidență – agenții economici naționali sau străini, persoane fizice sau juridice, care trăiesc și desfășoară activități, în mod obișnuit și permanent, în cadrul unei țări, inclusiv filiale și sucursalele companiilor străine.

în BPE se manifestă următoarele tipuri de activități:

– activitatea economică ( export-import de bunuri și servicii)

– activitatea financiară ( mișcări de capitaluri pe termen lung)

– activitatea de creditare( mișcarea de capital pe termen scurt)

– activitatea monetară ( mișcări de sume în monede și valute).

BPE se consideră a fi activă, atunci când echilibrarea se face prin creșterea rezervelor valutare, retragerea monedei proprii de pe piața externă, prin acordarea de fonduri financiare sau de credit altor țări.

BPE se consideră a fi pasivă, atunci când echilibrarea se realizează prin primirea de fonduri financiare sau credite, prin ieșirile de monedă proprie sau monedă străină aflată în rezerva valutara.

Balanța de plăți externe reflectă două fluxuri valutare mari:

din activitatea comercială, schimbul de produse și prin urmare e parte componentă a reproducției mondiale;

din activitatea investițională internațională.

Formele de prezentare a balanței de plăți

In practica economică se utilizează două forme fundamentale de prezentare a balanței de plați externe: forma standard și forma de bilanț analitic.

Forma standard presupune înregistrarea datelor statistice cu privire la fluxurile reale și financiare într-o structură proprie sau după structura recomandată de FMI. In vederea asigurării comparabilității între țări, FMI a întreprins eforturi susținute în vederea elaborării unor reguli standard cu privire la structura și ia metodologia de înregistrare a datelor în BPE. Trebuie remarcat faptul că țările membre ale FMI sunt obligate să utilizeze structura recomandată. Schema preconizată în manualul FMI cu privire la BPE, cuprinde trei părți:

Partea 1: Bunuri și servicii, transferurile unilaierale (fără

contrapartidă);

Partea II: Mișcarea capitalurilor și activele de rezervă;

Partea III: Corelarea între partea 1 și partea II (erorile și omisiunile).

Forma de bilanț analitic a balanței de plăți presupune în plus o utilizare a unor tabele ajutătoare care să permite o analiză atentă din partea specialiștilor care recomandă politici și strategii de urmat care să asigure o poziționare mai bună în tranzacțiile economice internaționale. Această formă de balanță este mult mai detaliată și mai complexă decât forma standard.

Printre cele mai utilizate forme de balanță de plăți externe
sunt:

Balanța de plăți globală înregistrează toate operațiunile economice ale unei țâri cu restul lumii;

Balanța de plăți regională înregistrează toate operațiunile economice ale unei țâri cu un grup de țâri, uniune economică sau monetară;

Balanța de plăți bilaterală înregistrează operațiunile economice între două țări;

Balanța de plăți program este varianta proiectată pe un orizont de timp viitor, proiecțiile referindu-se în principal la contul curent și la investițiile nete în economic. In funcție de valorile proiectate se va determina necesarul de resurse pentru a acoperi eventualele deficite de cont curent și care se pot obține din credite externe sau din activele de rezervă;

Balanța de piață are în vedere fluxurile de încasări și plăți în valută înregistrate pe o perioadă determinată (de regulă mai mică de un an). În cazul acestei balanțe sunt înregistrate și previziunile cu privire la încasările / plățile potențiale.

Balanța de plați externe poate fi una statică (când sunt surprinse toate creanțele și obligațiile de plată la acel moment, indiferent de scadența lor) sau dinamică când sunt înregistrate fluxurile ce au luat naștere în cadrul unei perioade determinate, inclusiv fluxurile restante dar scadente (exigibile) în perioada curentă și care au fost plătite / încasate până la data întocmirii balanței de plăți.

Principii de înregistrare în balanța de plăti externe

Balanța de plăți externe este o declarație statistică pentru o perioadă de timp dată, ce rezumă în mod sistematizat tranzacțiile economice ale unei țări cu restul lumii. În balanța de plăți externe sunt înregistrate doar fluxurile produse de-a lungul unei perioade de timp, acumulările de capital sau stocurile de bunuri și servicii nu se înregistrează. Cu alte cuvinte BPE nu înregistrează totalul activelor / pasivelor dintr-o economie, ci doar deplasarea acestora în / dinspre străinătate.

Chiar dacă în denumirea acestui instrument sintetic cuvântul „plăți externe” este determinant, în noua accepțiune a FMI balanța de plăți înregistrează nu numai fluxurile de încasări / plăti aferente tranzacțiilor economice internaționale ce presupun contrapartidă, ci și operațiuni derulate cu străinătatea ce nu presupun o contraprestație sau o plată în bani din partea rezidenților / nerezidenților: cazul

donațiilor, asistenței financiare nerambursabile, ajutoarelor, compensațiilor (barter sau clearing), operațiunilor comerciale legate sau paralele (reexport, lohn, buy – back) etc.

Principiul de bază de înregistrare a fluxurilor reale și
financiare în BPE, este acela al dublei înregistrări, fiecare furnizare de resurse reale sau financiare fiind compensată de o încasare, implicit, orice intrare de resurse reale sau financiare este compensată de o plată. Dacă această compensare nu se produce operația este considerată a fi un transfer. Dacă se respectă acest principiu, soldul net al tuturor înregistrărilor din balanță trebuie să fie teoretic egal cu zero. In practică însă, sistemul de înregistrare în BPE nu este perfect și deoarece datele înregistrate sunt obținute din surse diferite, apar o serie de diferențe valorice care sunt reportate într-un cont special de erori și omisiuni.

Un al doilea, principiu se referă la înregistrarea intrărilor și ieșirilor de resurse reale și financiare în BPE. Ca în orice balanță ce respectă principiul dublei înregistrări, există o poziție de credit și una de debit pentru fiecare cont și sub-cont din BPE. Ca regulă generală, intrările de resurse externe sunt înregistrate in creditul balanței și ieșirile de resurse in afara țării sunt înregistrate in debitul balanței. Pornind de la acest principiu de dublă înregistrare, pentru fiecare cont din balanță se calculează un sold ca diferență între creditul si debitul acestora. Un sold debitor arată implicit că intrările sunt mai mari decât ieșirile de valută și un sold debitor arată ieșiri mai mari decât intrările de valută. Deficitul balanței de plăti externe apare atunci când ieșirile de valută sunt mai mari decât intrările de valută.

Interdependențele profunde între forțele care guvernează spațiul economic global și cele aferente părților sale componente au făcut ca balanța să reprezinte interfața relațiilor naționale cu restul lumii, în timp viziunea FMI asupra acestei probleme a evoluat continuu. Inițial balanța de plăți era structurată pe două conturi – contul curent și contul de capital și financiar, ulterior apărând structura pe trei conturi în care contul de capital era separat de contul financiar (care includea și activele de rezervă și erorile si omisiunile)

In varianta pe două conturi sau pe trei conturi, se putea vorbi deficitul balanței de plăți externe (sau de dezechilibre în BPE), existând practic o întreagă teorie cu privire la metodele de reechilibrare a acesteia. In prezent, în condițiile actualei structuri îmbunătățite detaliată pe cele patru conturi, balanța de plăți teoretic nu mai poate fi deficitară. În realitate însă, balanța de plăți externe cunoaște pe: termen scurt modificări permanente ale conturilor sale intermediare, echilibrul general fiind un obiectiv pe termen mediu / lung pe care fiecare guvern încearcă să-l atingă, folosind toate instrumentele de reechilibrare de care dispune (stimularea exporturilor, investițiilor, finanțarea pan credite externe, creșterea activelor de rezervă etc).

Conform ultimelor recomandări ale FMI în materie de
balanță de plăti externe, aceasta trebuie să aibă o structură detaliată după cum este prezentat în continuare.

Structura unei balanțe de plăți externe este:

Metode de ajustare a balanței de plăți externe. Particularitățile balanței de plăți externe a Republicii Moldova.

Strict contabil, o balanță de plăți este întotdeauna echilibrată, întrucât eventualul excedent valutar este destinat fie creșterii sau reconstituirii rezervelor bugetare, fie promovării exportului de capital, de împrumuturi de credite. Eventualul deficit este acoperit fie din rezervele bugetare, din atragerea de fonduri străine pe calea creditului, împrumutului sau importului de capital.

De fapt, noțiunea de dezechilibru al balanțelor de plăți, deseori utilizată, se referă la excedentele sau deficitele diferitelor părți ale balanței, care pe ansamblu trebuie să se echilibreze. Dezechilibrul cel mai mare al unei balanțe de plăți, provine de la dezechilibrul schimburilor comerciale.

Din cele relatate mai sus, se poate afirma, că balanța de plăți externe permite compararea sub raport cantitativ și calitativ a schimburilor reale și financiare cu străinătatea. Din analiza balanței de plăți se pot trage concluzii edificatoare cu privire la competitivitatea producției naționale în raport cu cea

străina prin confruntarea cantitativă și structurală dintre export și import, prin analiza fluxurilor de capital, de credite, de servicii, aur etc.

Politici de ajustare BPE

Statul dispoziție mai multe politici pe care le poate utiliza în vederea ajustării deficitelor din balanța de plăți externe:

Politici monetare: ratele de dobândă, operațiuni pe piața liberă efectuate de Banca Centrală, rezervele bancare obligatorii. Aceste politici pot avea o influență directă asupra fluxurilor de capital în sensul atragerii lor printr-o creștere a ratelor de dobândă.

Politicile bugetare: politici care vizează creșterea veniturilor din impozite și taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate sporită sau printr-o mai bună colectare a fondurilor datorate statului) și reducerea cheltuielilor bugetare. Aceste politici au rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar intern care de multe ori este finanțat extern prin fonduri împrumutate (mai ales în cazul țărilor în curs de dezvoltare). In plus, aceste deficite sunt adesea finanțate inflaționist prin emisiune de monedă, fapt ce poate fi dăunător exporturilor, agravând și mai mult deficitul contului curent.

Devalorizarea cursului de schimb: parte integrantă a politicii monetare are ca efect direct încurajarea exporturilor și descurajarea importurilor (care devin mai scumpe în monedă națională). Condiția de bază este ca deprecierea să fie mai mare decât creșterea prețurilor interne.

Instituirea de bariere tarifare și netarifare în calea importului cu rol în limitarea cantitativă a importurilor. Barierele fanfare constituie în prezent una din piedicile majore în calea fluxurilor comerciale internaționale, existând în prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat și contracarat.

Stimularea și promovarea exporturilor prin diferite metode (subvenții de export, credite de export subvenționare, facilități fiscale, asigurarea și garantarea creditelor de export etc.) conduce la reechilibrarea balanței comerciale.

Finanțarea deficitelor de BPE se referă la posibilitatea acoperirii unui deficit: comercial printr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finanțare lărgită sau emisiune de obligațiuni guvernamentale pe piața internațională). Avantajul acestei politici este unul pe termen scurt, pe termen lung; creditele nu fac altceva decât să amâne rezolvarea cauzelor reale ce au dus la acest deficit comercial. In plus, nu trebuie neglijat faptul prin înregistrarea remunerării acestor credite (dobânzi plătite) în debitul contului de venituri (contul curent) deficitul este reportat pentru o perioadă viitoare.

Atragerea de investirii străine directe și de portofoliu contribuie la reechilibrarea balanței de plăți prin capitalul străin injectat în economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanță comercială deficitară.

CONCLUZIE

Făcînd o apreciere generală a documentului în cauză, vom menționa că datele prezentate denotă o degradare în continuare a pozițiilor externe ale țării și o aprofundare a vulnerabilității externe a economiei moldovenești.

În primul semestru al anului curent am fost martori ai unei degradări continue a situației economice din țară. Informațiile lunare despre reducerea volumelor de producere industrială și ale celor din domeniul transportului, despre reducerea multiplă a ritmurilor de creștere a activităților de comerț exterior s-au completat cu datele trimestriale privind reducerea investițiilor și creșterea de un singur procent a PIB-ului în primul trimestru al anului în curs. Datele publicate privitor la Balanța de plăți a Republicii Moldova, în ianuarie-martie, 2012, confirmă apricierile mai multor experți moldoveni despre o degradare semnificativă a situației în economia țării. O caracteristică mai detaliată a relațiilor economiei moldovenești cu “restul lumii” este rezultă din următoarele date:

În perioada examinată a avut loc o încetinire substanțială a ritmurilor de creștere a activităților de comerț exterior. Ritmurile medii de creștere a exporturilor și importurilor de mărfuri, înregistrate în trimestrele I ale anilor 2001-2011, cifrîndu-se, respectiv la 15% și 20%, volumul exporturilor în primul trimestru al anului 2012 a crescut cu doar 6,6%, iar cel al importurilor – cu 9,9%. Cu excepția perioadelor de forță majoră din 2006 și 2009, este cea mai mică creștere a volumelor activităților de comerț exterior.

Volumul importurilor l-a depășit de 2,26 ori pe cel al exporturilor, pe cînd, acum un an, acest raport se prezenta la nivelul 2,13. Drept rezultat, deficitul comercial a crescut cu 13%.

S-a produs o creștere semnificativă a soldului negativ  al exportului/importului de servicii. Creșterea deficitului serviciilor a echivalat cu 51%. Totodată, soldul negativ extern al serviciilor de transport a crescut cu 75%. Acest lucru este o evidență a faptului că traficul de mărfuri ale altor țări, asigurat de transportatorii moldoveni, este cu 18 mln. dolari SUA mai inferior comparativ cu volumul de mărfuri moldovenești, transportate de companiile de transport din străinătate, iar creșterea acestei diferențe, în primul trimestru,  a constituit 75%. Ministerul de profil, adică Ministerul Transportului nu doar s-a autoînlăturat de la soluționarea problemelor strategice privind dezvoltarea ramurii transporturilor, ci, se mai creează impresia, prin inerția sa contribuie la scoaterea transportului din jurisdicția Moldovei, cu alte cuvinte mărfurile moldovenești sînt transportate de aceleași mijloace de transport, dar deja nerezidente.

La un nivel extrem de scăzut rămîne diversificarea potențialului de export al sferei de prestare a serviciilor. Astfel, exporturile de servicii informaționale și a serviciilor în domeniul softwear constituie doar 6,6 la sută din întregul volum al exporturilor de servicii, pe cînd posibilitățile de care dispunem în acest domeniu sînt considerabile.

4. Transferurile bănești de la cetățenii Moldovei aflați peste hotare au crescut cu 13,3% și s-au cifrat la 352 mln. dolari SUA, cota acestora în structura PIB-ului fiind de 23% comparativ cu 22,3% – în anul precedent. În valoare absolută, transferurile bănești, în I trimestru al anului 2012, s-au apropiat de indicatorul corespunzător al anului 2008, atunci înregistrîndu-se punctul său maxim, constituind 90% din volumul acestuia și depășind cu 30% nivelul anului 2007. În virtutea acestui fapt, afirmațiile unor politicieni și/sau ale experților afiliați acestora privind scăderea, în primul trimestru al a.c., a volumelor remitențelor, ceea ce, în opinia acestora din urmă, condiționează degradarea situației economice din țară, nu corespund realității. Totodată lipsește certitudinea că, în cazul unei eventuale deteriorări a situației în economia UE și a Rusiei, creșterea obținută a transferurilor din partea cetățenilor Moldovei nu se va reduce, avînd consecințe negative pentru țara noastră.

5. Deficitul semnificativ al balanței comerciale  (aproximativ 660 mln. dolari SUA) nu este compensat de soldul pozitiv al balanței serviiului și de remitențele. În rezultat, deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut cu 10 la sută și a depășit 200 mln. dolari SUA, cifrîndu-se la 13,4% din PIB, pe cînd în anul 2011 acest indice era de 11,4%. În esență, deficitul contului curent al balanței de plăți indică aprecierea externă a condiției economiei interne, prezentînd o viziune particulară și caracterizînd gradul de stabilitate economică a țării. În aceste condiții, situația în care se află statul este aproape de a fi critică. Volumul înregistrat al deficitului a fost mai mare doar în perioada de criză din anii 2008-2009.

6. Nu inspiră optimism nici situația în sfera investițiilor străine. Soldul investițiilor străine directe în economia națională (diferența între afluxul și refluxul acestora) s-a cifrat la 29 mln. dolari SUA în raport cu 60 mln. dolari SUA acum un an, cu alte cuvinte volumul acestora a scăzut dublu. Raportat la PIB investițiile străine directe au scăzut de la 4,3% pînă la 1,9%.

Spre deosebire de anul 2011, cînd a avut loc reducerea investițiilor în capital, în primul trimestru al anului curent, investițiile sub formă de împrumuturi de la companiilor-nerezidente afiliate s-au redus cu 36 mln. dolari SUA (are loc un reflux net, adică afluxul de mijloace este mai mic decît refluxul lor), micșorîndu-se și venitul reinvestit. Este un eveniment marcant. Cu alte cuvinte, chiar și companiile-nerezidente afiliate nu au încredere în țara în care și-au creat filialele, astfel, sau nu le alimentează cu bani sau își scot profiturile din circulație.

7. Un alt element important al Balanței de plăți este poziția ”alte investiții”. La acest capitol sînt contabilizate diferite împrumuturi, credite comerciale și alte împrumutări. În I trimestru al a.c. ”alte investiții” au atins un nivel record. Ele s-au cifrat la aproximativ 190 mln. dolari SUA, depășind cu mai mult de 30 la sută nivelul anului 2008, cînd a fost înregistrat maximul istoric pentru Moldova. Creditele și împrumuturile comerciale (185 mln. dolari SUA), obținute de la începutul anului, depășesc de 13 ori volumele din primul trimestru al anului precedent. Mai mult de o treime din suma indicată a fost împrumutată de sectorul real al economiei. Niște împrumuturi atît de consistente și, într-o mare parte, pentru perioade scurte, nu pot servi bază pentru o creștere economică stabilă, contribuind doar la creșterea riscurilor de instabilitate.

8. Balanța de plăți reprezintă un sistem strategic, care caracterizează capacitatea de incluziune/integrare a economiei țării în sistemele economice regionale și mondiale, prin intermediul unor astfel de indicatori precum structura și soldul contului curent, volumul investițiilor directe etc. În acest caz un indicator important este volumul datoriei externe a țării.

De la mijlocul anului 2009 și pînă în prezent, datoria externă a Moldovei (cu excepția granturilor) a crescut cu 1,6 mlrd. dolari SUA, inclusiv datoria externă publică și public garantată a crescut cu 650 mln. dolari SUA.Totodată, doar în ultimul an, adică de la 1 aprilie 2011 pînă la 1 aprilie 2012, datoria externă a Moldovei a sporit cu 775 mln. dolari SUA, inclusiv datoria externă publică și pubic garantată a crescut cu 228 mln. dolari SUA.

Esența problemei nu constă în volumul în sine al datoriei externe, ci în capacitatea țării de a transforma resursele externe în potențial economic, care ar aduce rezultate atît din punct de vedere economic, cît și din cel al nivelului de trai al populației. O creștere a datoriei externe private și a datoriei externe a țării în general cu 14%, pe cînd creșterea PIB-ului (în dolari SUA) a constituit doar 9,8%, nu poate fi calificată drept una eficientă/productivă.

Astfel, balanța de plăți a țării pentru trimestrul I al anului 2012 a întregit tabloul general al situatiei curente a economiei moldovenești, confirmîndu-se diagnosticul ce semnalează seriozitatea problemelor economice existente, care continuă să se agraveze.

In concluzie, statul poate interveni direct prin numeroase pârghii și mecanisme pentru a reechilibra balanța de plăți externe. Rațiunea pentru a interveni în sensul echilibrării BPE este dată de absenta ajustării automate și de efectele pe care le poate avea dezechilibrul BPE asupra echilibrului economic general. Balanța de plăți rămâne principalul instrument de măsurare a valoni și a competitivității externe a unei economii, fiind în același timp un instrument deosebit de util pentru configurarea principalelor politici macroeconomice.

BIBLIOGRAFIE

1. Banca Națională a Moldovei. Balanța de plăți și poziția investițională international a Republicii Moldova, anuar statistic 2011. Chișinău, 2012.

2. Banca Națională a Moldovei. Balanța de plăți și poziția investițională international a Republicii Moldova, anuar statistic 2012. Chișinău, 2013.

3. Banca Națională a Moldovei. Balanța de plăți și poziția investițională international a Republicii Moldova, anuar statistic 2013. Chișinău, 2014.

4. Departamentul Statisticii/ Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Anuarele Statistice de Comerț exterior. 1992-2012. Chișinău,1993-2013.

5. Departamentul Statisticii/ Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Anuarele Statistice ale Republicii Moldova. 1992-2012. Chișinău,1993-2013.

6. Balanța de plăți a Republicii Moldova pentru anii 1993-2012, Chișinău, BNM, 1994-2013.

7. Patraș Mihai. Colaborarea Republicii Moldova cu FMI: Rezultatele preliminare și probleme actuale. Chișinău, ASEM, Catedra “Finanțe și asigurări”, 2004.

8. Patraș Mihai. Despre evoluția rolului principalelor țări ale lumii la dezvoltarea economiei mondiale (sau “coraportul de forțe”). – finconsultant, 09, 2009.

9. Alexandru Gribincea. Economia Mondială, support de curs. CEP USM Chișinău, 2013.

10. www.bnm.md

11. www.bank.md

12. www.statistic.md

BIBLIOGRAFIE

1. Banca Națională a Moldovei. Balanța de plăți și poziția investițională international a Republicii Moldova, anuar statistic 2011. Chișinău, 2012.

2. Banca Națională a Moldovei. Balanța de plăți și poziția investițională international a Republicii Moldova, anuar statistic 2012. Chișinău, 2013.

3. Banca Națională a Moldovei. Balanța de plăți și poziția investițională international a Republicii Moldova, anuar statistic 2013. Chișinău, 2014.

4. Departamentul Statisticii/ Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Anuarele Statistice de Comerț exterior. 1992-2012. Chișinău,1993-2013.

5. Departamentul Statisticii/ Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Anuarele Statistice ale Republicii Moldova. 1992-2012. Chișinău,1993-2013.

6. Balanța de plăți a Republicii Moldova pentru anii 1993-2012, Chișinău, BNM, 1994-2013.

7. Patraș Mihai. Colaborarea Republicii Moldova cu FMI: Rezultatele preliminare și probleme actuale. Chișinău, ASEM, Catedra “Finanțe și asigurări”, 2004.

8. Patraș Mihai. Despre evoluția rolului principalelor țări ale lumii la dezvoltarea economiei mondiale (sau “coraportul de forțe”). – finconsultant, 09, 2009.

9. Alexandru Gribincea. Economia Mondială, support de curs. CEP USM Chișinău, 2013.

10. www.bnm.md

11. www.bank.md

12. www.statistic.md