Rolul Administratiei Publice In Furnizarea Bunastarii Cetatenilor

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………….

Capitolul I – Administrația publică locală în sistemul administrației publice românești

Considerații generale……………………………………………………………………………………….

Conceptul de administrație publică și locală…………………………………………………

Conceptul de colectivitate locală…………………………………………………………………

Principiile care guvernează administra publică locală………………………………………….

Principiul autonomiei locale……………………………………………………………………….

Principiul descentralizării…………………………………………………………………………..

Principiul deconcentrării…………………………………………………………………………….

Principiul legalității……………………………………………………………………………………

Funcționarea aparatului administrativ local în România………………………………………..

Consiliul local……………………………………………………………………………………………

Primarul și Viceprimarul…………………………………………………………………………….

Consiliul județean și Președintele Consiliului Județean………………………………….

Prefectul………………………………………………………………………………………………………

Capitolul II – Operaționalizarea conceptului de influență a administrației publice locale asupra bunăstării sociale

2.1. Conceptul de bunăstare socială și componetele acesteia………………………………………….

2.2. Mijloace de acțiune ale administrației publice locale în crearea bunăstării sociale…….

2.2.1. Noțiunea de mijloace de acțiune a administrației publice locale……………………….

2.2.2. Serviciile publice locale……………………………………………………………………………….

Capitolul III – Municipiul CLUJ-NAPOCA în perioada 2012-2014.

SĂRĂCIE sau BUNĂSTARE?

3.1. Structura organizatorică a aparatului administrativ local din Cluj-Napoca………………

3.2. Activitatea primăriei municipiului CLUJ – NAPOCA în perioada 2012-2014…………

3.2.1. Politici sociale implementate ……………………………………………………………………………..

3.2.2. Rolul administrației publice locale în Cluj-Napoca. SĂRĂCIE SAU BUNĂSTARE?…

Concluzii……………………………………………………………………………………………………………………..

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………….

INTRODUCERE

Demersul meu științific a pornit de la întrebarea: „ De ce este importantă administrația publică locală în buna guvernarea a unei comunități?”

Răspunsul este că, sistemul administrativ local are un rol foarte important pentru societate , care are ca prioritate satisfacerea interesului general al cetățenilor și îndreptarea comunității către bunăstare prin mecanismele sale specifice de acțiune.

Consider că o societate neadministrată corespunzător poate fi numită o societate „non-sens”, pentru că dezvoltarea unei tări, a unui oraș sau a unui județ, din toate punctele de vedere, presupune existența unei administrații eficiente, realizată de către autorități competente, care să acționeze conform principiilor de bază ale organizării și funcționării administrației publice și administrației publice locale.

Lucrarea prezentă, intitulată “Rolul administrației publice locale în furnizarea bunăstării cetățenilor”, este structurată pe trei capitole. Scopul lucrării este acela de a prezenta contribuția administrației eficiente în crearea bunăstarii comunității.

Prima parte a lucrării , este formată din două capitole care prezintă sistemul administrației publice locale din România și rolul acesteia, în furnizarea bunăstării sociale.

În primul capitol voi aborda conceptele generale ale administrației publice locale, principiile organizării acesteia , și aparatul său administrativ.

În cel de-al doilea capitol voi prezenta atât conceptul de bunăstare și componentele acesteia, cât și mijloacele de acțiune ale autorităților locale în vederea realizării unei bune guvernări, care are ca efect bunăstarea socială. Toate acestea reprezintă o operaționalizare a conceptului de influență a administrației publice locale asupra bunăstării cetățenilor.

Partea a II-a a lucrării cuprinde capitolul III care reprezintă studiul de caz denumit „MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA în perioada 2012-2014. SĂRĂCIE SAU BUNĂSTARE?”

În cadrul acestui capitol voi prezenta structura organizatorică a municipiului sus menționat și rolul pe care administrația publică locală l-a avut în activitatea sa, în perioada 2012- 2014. Identificând și analizând politicile implementate de către autoritățile publice locale, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, în perioada respectivă, vom putea demonstra eficiența sau ineficiența contribuției administrației publice locale. Principalul obiectiv al acestui studiu de caz , este acela de a constata situația în care municipiul se află, mai exact sărăcie sau bunăstare, fiind un rezultat al modului în care administrația locală a acționat.

Capitolul I

Administrația publică locală în sistemul administrației publice românești

Conceptul de administrație publică și locală

Administrația publică reprezintă un ansamblu de activități, al Președintelui României, Guvernului, autorităților administrative autonome centrale, autorităților administrative autonome locale și, după caz, structurilor subordonate acestora, prin care, în regim de putere publică se aduc la îndeplinire legile sau, în limitele legii, se prestează servicii publice , potrivit autorului A. Iorgovan.

Domeniul administrației publice locale își are reglementarea legală în Constituție, și în Legea generală a administrației publice locale nr.215/2001, dar și în alte legi speciale, printre care Legea prefectului nr. 340/2004, Legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, și Legea nr.67/2004 privind alegerea autorităților administrației locale.

Așadar, administrația publică locală desemnează un sistem administrativ, care potrivit Constituției și legilor are rolul de a executa legea, sau, în limitele legii, de a presta servicii publice, utilizând în acest scop, prerogativele specifice puterii publice.

Conform definițiilor de mai sus, putem spune că sistemul administrației publice cuprinde două componente majore: administrația publică centrală și administrația publică locală. Administrația publică centrală acționează la nivel național, iar cea locală are ca obiectiv principal furnizarea bunăstării colectivității locale, pentru că într-un stat există“ interese generale, alaturi de care exista interese judetene si interese locale”.

Articolul 2 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, reia textul articolului 120 din Constituție parțial, și stabilește că administrația publică se organizează și funcționează în unitățile administrativ-teritoriale, în temeiul „ principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit”.

Conceptul de colectivitate locală

Menționam în rândurile de mai sus faptul că obiectivul principal al administrației publice locale este acela de a furniza bunăstarea colectivității locale.

În doctrina romanească , colectivitățile locale sunt concepute a fi organizate în două moduri.

În ceea ce priveste prima accepțiune, acestea sunt definite ca fiind “desmembrăminte ale statului, creații ale legii pentru scopuri administrative, ca simple circumscripții teritoriale ridicate la rangul de persoane juridice și investite cu anumite drepturi de catre puterea centrală”.

Potrivit celei de-a doua accepțiuni , ele reprezintă "societăți naturale, la originea lor concomitente sau anterioare statului, care se bucură de drepturi pe care statul le-a recunoscut mai cu seama decât le-a atribuit".

A doua accepțiune prevede că pentru a fi în prezența administrației publice locale, o administrație publică autonomă trebuie să îndeplinească urmatoarele conditii :

O colectivitate locală trebuie să aibă personalitate juridică;

Trebuie să beneficieze de autorități administrative proprii;

Supravegherea acestora să se facă de către autorități doar prin intermediul formelor de control pe care legea le stabilește.

Potrivit legii 215/2001, prin colectivitate locală se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială .

Principiile care guvernează administrația publică locală

Principiile administrației publice locale sunt reglementate de către Constituția României , care în art. 120, al.1 statuează că: „Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice” .

De asemenea, Legea administrației publice locale adaugă la aceste principii si pe cele ale eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și a consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Atât reglementările constituționale, cât și cele organice în ceea ce privește organizarea administrației publice locale din țara noastră, au la bază prevederile formulate în Carta europeană a autonomiei locale, care a fost adoptată la Strasbourg , la 15 octombrie 1985 și adoptată în dreptul intern prin Legea nr.199/1997.

Plecând de la dispozițiile legale menționate mai sus, voi face o prezentare succintă a fiecăruia dintre acestea.

1.2.1. Principiul autonomiei locale

Principiul autnomiei locale are o aplicare general valabilă la nivelul întregului sistem al administrației publice locale.

Acest principiu, se referă la organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului.

Această definiție, a fost preluată în linii generale din Carta europeană a autonomiei locale, potrivit căreia autonomia locală este „ dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de agestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice. Acest drept se exercită de consilii sau adunări, compuse din membri aleși prin vot liber, secret, egal, direct și universal,care pot dispune de organe executive și deliberative care răspund în fața lor.

Această dispoziție nu aduce atingere, în nici un fel, posibilității de a recurge la adunări cetățenești, referendum sau orice altă formă de participare directă a cetățenilor, acolo unde aceasta este permisă de lege”.

Așadar, autonomia locală reprezintă nu doar un principiu de organizare și funcționare a administrației publice ci și un drept care se exercită în numele și în interesul unităților administrativ-teritoriale.

Principiul descentralizării

În ceea ce privește acest principiu, bazele sale constituționale le regăsim în art. 120 din Constituție care consacră principiul descentralizării ca fiind un principiu de bază pe care administrația publică din unitățile administrativ – teritoriale se întemeiază alături de principiul autonomiei locale și cel al deconcentrării serviciilor publice.

În sfera administrației publice acest concept desemnează un transfer de responsablități de la guvernul național către puterile locale :comune, orașe, județe.

Legea-cadru nr. 195/2006 stabilește că descentralizarea reprezintă un transfer de competență financiară și administrativă de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale sau către sectorul privat. Descentralizarea acestor competențe către autoritățile administrației publice locale se face cu respectarea reglementarilor prevăzute de Legea-cadru a descentralizarii.

Numeroși specialiști au analizat simultan princpiul descentralizării serviciilor publice și cel al autonomiei locale, considerând faptul că cele două sunt din mai multe puncte de vedere, inseparabile.

Francois și Yves Luchaire  consideră că „descentralizarea constă în transferul anumitor atribuții ale guvernului sau agenților săi, reprezentanților colectivităților teritoriale care nu depind nici de guvern, nici de agenții săi”, iar în opinia autorului Maurice Hauriou  descentralizarea poate „ coexista cu o tutelă foarte puternică”.

Descentralizarea serviciilor publice constă, în fapt, în recunoașterea unei anumite autonomii și acordarea personalității juridice unor instituții sau servicii publice organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Principiul deconcentrării

Potrivit Art.1 din Legea-cadru a descentralizării, deconcentrarea presupune redistribuirea de competențe administrative și financiare de către organe de specialitate ale administrației publice centrale și ministere, către structurile proprii de specialitate din teritoriu.

Deconcetrarea reprezintă o măsură care realizează o legatură în procesul de descentralizare, fiind considerată un transfer de competențe de la centru la agenții puterii centrale care conduc diferite organisme locale. Acest principiu înseamnă mult mai puțin decât cel al descentralizarii, și prevede recunoașterea unei anumite puteri de decizie, în favoarea acelor agenți ai statului care sunt repartizați pe întreg teritoriul țării, ca de exemplu : prefectul și serviciile exterioare ale ministerelor.

În ceea ce privește serviciile publice deconcentrate, acestea sunt structuri administrative prin care autorități precum ministerele și alte organe centrale își îndeplinesc atribuțiile pe teritoriul țării, realizându-și astfel competențele.

Așadar, prin deconcentrarea administrativă întelegem transferul acelor atribuții care revin autoritaților centrale, unor autorități din subordine, ce funcționează în teritoriu. Totodată, deconcentrarea administrativă reprezintă deplasarea în teritoriu a unei părți importante a activității administrației publice centrale, fiind o formă de descentralizare controlată.

1.2.3. Principiul legalității

Principiul legalitatii

Acest principiu este prevăzut în Legea privind administrația publică locală, dar decurge explicit și din articolul 1, alin. (5) din Constituția republicata care prevede că în România, a respecta Constituția, supremația sa și a legilor, este obligatorie.

În opinia autorului Corneliu Manda, legalitatea reprezintă un fundament al acțiunii administrative și care creează o obligație pentru sistemul administrativ local de a acționa doar în sensul respectării normelor de drept.

În situația în care principiul legalității nu este respectat la nivelul administrației publice locale, se aplică sancțiuni disciplinare, materiale, contravenționale, administrative și penale, după caz.

Conform celor menționate mai sus, putem spune că principiul legalității, este un principiu al administrației publice locale, potrivit căruia activitatea autorităților administrative trebuie să îsi desfășoare activitatea pe baza legii și în conformitate cu legea, fiind urmarită în concret organizarea și executarea acesteia.

Aplicarea acestor principii prezentate succint , dar și a celorlalte principii care se regăsesc în Constituție: principiul eligibilității, consultării cetățenilor, subsidiarității, responsabilității, reprezintă o încercare de a rezolva două tendințe care se manifestă în guvernarea oricărei țări. Aceste tendinte sunt: tendința la unitate și tendința la diversitate.

Funcționarea aparatului administrativ local în România

Potrivit dispozitiilor Constituției României se stabilește că autonomia locală în comune

și orașe se realizează prin autoritățile administrației publice, mai exact prin consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii.

Totodată, atât Consiliul județean cât și Prefectul reprezintă autorități ale administrației publice locale conform articolelor 122 și 123 din Constituție.

1.3.1. Consiliul local

Potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , organul deliberativ îl constituie consiliul local, iar organul executiv este primarul , deoarece el este cel care are responsabilitatea de a duce la îndeplinire hotărârile consiliului local.

Totodată, potrivit dispozițiilor legale, prin noțiunea de „consilii locale” se înțeleg consiliile comunale, orășenești, municipale inclusiv Consiliul General al Municipiului București, și consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, acestea având regimul unor autorități deliberative, care au putere de decizie în a rezolva problemele publice locale, în condițiile legii. Ele au rolul de a recepționa cererile și informațiile din mediul local și de a adopta hotărâri privitoare la administrarea treburilor publice locale.

În ceea ce privește constituirea consiliului local , putem spune ca acesta se compune din consilieri locali aleși în condițiile stabilite de „Legea 67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale” și de Constituție, care reglementează „ regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale – consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene”.

Numărul consilierilor locali se stabilește printr-un ordin al prefectului în funcție de numărul locuitorilor comunei, orașului sau municipiului. Reprezentarea este proporțională, în cadrul unui scrutin de listă care reprezintă baza de alegere a consiliului local.

Condițiile de eligibilitate sunt prevăzute de Constituție ,dar și de Legea nr.67/2004 privind alegerile autorităților administrației publice locale. Pentru a putea fi ales în consiliul local, candidatul trebuie să îndeplinească aceste condiții și anume :

sa aiba cetățenia română;

sa aiba calitatea de alegător;

sa aiba vârsta de cel puțin 23 ani, până în ziua alegerilor, inclusiv;

sa aiba domiciliul în unitatea administrativă pentru al cărui consiliu local candidează;

Constituția României stabilește de asemenea persoanele care nu pot fi alese, și cele cărora le este interzisă asocierea în partide politice, dupa cum urmează: avocatul poporului, judecătorii Curții Constituționale, magistrații , polițiștii, membrii activi ai armatei precum și alte categorii de funcții stabilite prin lege organică.

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , stabilește regimul incompatibilităților în exercitarea funcțiilor publice. Așadar, calitatea de consilier local este incompatibilă cu:

funcția de prefect și subprefect;

funcția de primar sau viceprimar;

funcția de ministru , secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora.

De asemenea, Legea stabilește și alte incompatibilități.

Legea 215/ 2001, republicată, stabilește în ceea ce privește constituirea consiliilor locale următoarele : „ se face în termen de 25 de zile de la data desfășurării alegerilor, la convocarea prefectului . Convocarea consilierilor locali aleși și validați în funcție se face , în maximum 5 zile de la pronunțarea hotărârii de validare, fiind suficientă participarea cel puțin a majorității consilierilor locali aleși și validați pentru desfășurarea în condiții legale a ședinței de constituire.”

Ultima etapă înainte de declararea consiliului ca legal constituit, o reprezintă depunerea jurământului cerut de lege acestora: „Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, municipiului, județului).Așa să-mi ajute Dumnezeu!” această formulă religioasă având caracter facultativ.

Dupa parcurgerea acestei etape, se constată legalitatea constituirii consiliului local prin hotărâre.

Art. 121 alin.(2) din Constituția României republicată prevede: „Consiliile locale și primarii funcționează, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe, în condițiile legii.”

Prin intermediul atribuțiilor pe care consiliul local le deține, administrația publică locală poate satisface interesele cetățenilor, deci poate furniza bunastarea.

Legea nr. 286/ 2006 introduce mai multe categorii de atribuții printre care:

atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local;

atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului;

atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni.

În ceea ce privește atribuțiile referitoare la gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni, consiliul local asigură un cadru necesar pentru a putea furniza serviciile publice care sunt de interes local printre care: educația; serviciile sociale pentru protecția copilului, persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătatea; cultura; tineretul; sportul; ordinea publică; situațiile de urgență; protecția și refacerea mediului înconjurător; conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectura, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale; dezvoltarea urbană; evidența persoanelor; podurile și drumurile publice.

3.2. Primarul și Viceprimarul

Primarul reprezintă autoritatea executivă a colectivităților locale care îndeplinește, în același timp, și rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială în care este ales în condițiile stabilite de Legea nr. 67/ 2004 privind alegerile autorităților administrației.

Potrivit art. 61 din din legea nr. 215 /2001 republicată , acesta îndeplinește o funcție de autoritate publică. Pentru funcția de primar, alegerile se desfășoară în circumscripțiile electorale organizate pentru alegerea consiliilor locale și sub conducerea acelorași instanțe electorale.

Primarul este cel care asigură „ respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.”

El reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție, și se bucură de un prestigiu care se manifestă și printr-un semn distinctiv al acestuia, și anume o esarfă în culorile drapelului național al României.

Asemeni consiliilor locale, atribuțiile primarului au fost grupate în mai multe categorii, astfel încât, potrivit art. 63 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 republicată, avem următoarele categorii principlale de atribuții:

atribuții referitoare la relația cu consiliul local: aceasta prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale; prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informări;

atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului: are funcția de ofițer de stare civila și de autoritate tutelară. Tot în această categorie intră și atribuțiile referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recensământului.

atribuții referitoare la bugetul local: primarul exercită funcția de ordonator principal de credite; întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;

atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor : coordonează realizarea serviciilor publice de interes local , ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență; asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor acestora; emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte normative etc.

Viceprimarul

Legea nr. 215/2001 reglementează foarte succint statutul acestuia în cadrul actualului conținut legal republicat, care prevede expres principiul subordonării, conform căruia viceprimarulul este subordonat primarului, și înlocuitor de drept al acestuia, care îi poate delega atribuțiile sale.

Viceprimarul este este ales cu votul majorității consilierilor locali în funcție, din rândul membrilor acestuia.

Pentru că instituția viceprimarului să fie cu adevarat functională este obligatoriu să existe o colaborare între cei doi, primar și viceprimar, în principiu aceasta bazându-se pe o viziunea politica comună.

Consiliul judetean si Presedint

3.3. Consiliului județean și Președintele consiliului județean

Potrivit Constituției , mai exact articolului 122 , al (1) , consiliul județean reprezintă o autoritate a administrației publice care are în vedere coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, pentru realizarea serviciilor publice de interes județean.

Conform Legii administrației publice locale 215/ 2001 republicată : „consiliul județean reprezintă o autoritate a administrației publice locale pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Această lege consacră regula potrivit căreia, județul este o colectivitate locală, care dispune de propria sa administrație, în condițiile legii.

De asemenea această caracterizare făcută de lege a fost criticată pe motiv că nu reține decât un singur aspect al atribuțiilor consiliului județean , acesta dispunând și de alte atribuții în realitate.

Consiliul județean este compus din consilieri județeni. Alegerea acestora are loc prin vot direct în condițiile Legii nr. 67/2004 privind alegerile autorităților administrației publice locale, republicată.

În ceea ce privește atribuțiile consiliului județean, a fost exprimat un punct de vedere foarte interesant, acela că unele atribuții sunt similare cu cele ale consiliului local, iar altele sunt asemănătoare cu atribuțiile primarului, fiind exercitate la nivel județean, iar restul acestora aparțin doar consiliului județean.

Consiliul Județean îndeplinește atribuțiile următoare potrivit dispozițiilor legale.

atribuții privind gestionarea patrimoniului județului și anume: atribuția privind darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a județului;

atribuții privind dezvoltarea economico-socială a județului: aprobă, la propunerea președintelui consiliului județean, bugetul propriu al județului, virările de credite;

privind cooperarea interinstituțională: hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine.

Referitor la conducerea consiliului județean, a intervenit o schimbare radicală , care constă în alegerea directă a președintelui consiliului județean, autoritate consacrată ca fiind executivă la nivelul județului.

Autorul I. Vida , definește președintele consiliului județean ca fiind o „ autoritate administrativ executivă, distinctă”.

Potrivit legii administrației publice, acesta „ reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române, cu persoanele juridice române și străine, precum și în justiție. Răspunde în fața alegătorilor de buna funcțioare a administrației publice județene.”

Totodată, președintele consiliului județean „asigură respectarea prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului județean, precum și a altor acte normative”.

Președintele consiliului județean are în condițiile legii, următoarele atribuții:

atribuții privind bugetul propriu al județului;

atribuții care privesc funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean;

atribuții privind serviciile publice care sunt de interes județean.

3.4. Prefectul

PREFECT

Primele dispozitii ale Legii nr.340/2004 stabilesc faptul că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. El reprezintă garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel local, răspunzând principiului deconcentrării administrative.

În temeiul Constituției României, Guvernul numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București. Acesta conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitațile administrativ-teritoriale.

Atribuțiile prefectului sunt de conducere și de control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine, fiind delegate acestuia de către miniștrii și de conducătorii celorlalte organe ale adminstrației publice centrale din subordinea Guvernului.

Conform normelor legale, prefectura este o instituție publică cu personalitate juridică, menită să îndeplinească atribuțiile conferite prefectului prin Constituția României.

În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) asigură, la nivelul județului sau, după caz, al municipiului București, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice;

b) acționează pentru realizarea în județ, respectiv în municipiul București, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele și atribuțiile ce îi revin, potrivit legii;

c) acționează pentru asigurarea climatului de pace socială, menținerea unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituționale și sociale, acordând o atenție constantă prevenirii tensiunilor sociale;

d) stabilește, împreună cu autoritățile administrației publice locale, prioritățile de dezvoltare teritorială;

e )verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului;

Capitolul II

Operaționalizarea conceptului de influență a administrației publice locale asupra bunăstării sociale

Administrația publică locală joacă un rol foarte important pentru societate, datorită competențelor pe care aceasta le exercită prin intermediul autorițătilor locale. Teoretic, contribuția activității administratiei locale, ar trebui să ajute la crearea statului bunăstării prin intermediul politicilor sociale implementate, atât la nivelul comunei, orașului, cât și la nivelul unui județ.

Întrebarea „ Cum influențează sistemul administrativ local bunăstarea socială ?” , nu are nevoie doar de noțiuni teoretice, ci și de operaționalizarea acestui proces, care presupune identificarea acelor modalități măsurabile de definire a creării bunăstării cetățenilor de către administrația publică locală.

2.1. Conceptul de bunastare socială și componentele acesteia

Bunăstarea socială reprezintă tipul de bunăstare înțeleasă în sensul că toți membrii unei colectivității trebuie să dispună de un stoc minim de bunuri economice, care să fie considerat a fi decent, normal.

Consider că bunăstarea reprezintă o parte esențială a situației umane, ea reflectând un

sistem de nevoi „corelat cu contextul economico-social în care se integrează fiecare om, din perspectiva proprietății, nivelului de consum, stării material-financiare, ierarhiei sociale și culturale” . Astfel, bunăstarea apare precum o stare la care un individ aspiră , prin modul lui de a produce, economisi și consuma, acea starea fiind una optimă.

Conceptul de bunăstare se fundamentează pe conceptul de standard de viață normal, decent, la nivelul unei colectivități.

Bunăstarea socială reprezintă o stare a colectivității care tinde către o societate ideală, reprezentând obiectivul administrației locale, pentru a o clădi.

Unii economiști susțin faptul că bunăstarea este măsurabilă. Potrivit autorului A.C. Pigou, putem compara și aduna bunăstarea indivizilor, însă alti economisti sustin faptul că acest lucru nu este posibil, ca aceasta nu poate fi masurată.

Spre exemplu bunastarea poate fi exprimată în termeni monetari, însă aici vor aparea probleme. Oare putem să considerăm că utilitatea a doi indivizi, unul bogat și altul sărac este aceeași prin creșterea veniturilor lor cu 10.000 de lei? Răspunsul cel mai probabil este că nu. Funcția bunăstării depinde și de nivelul acesteia.

Consider că operaționalizarea bunăstării trebuie totuși să se realizeze, în pofida dificultăților care apar în demersul acesteia. De ce? Pentru că altfel, acțiunea administrației publice locale, ar fi imposibil de evaluat, pentru a constata dacă trebuie continuată sau trebuie reformată.

Componentele bunăstarii sociale, reprezintă de fapt, responsabilitățiile pe care autoritățile publice le au în vedere , spre realizarea lor. ( vezi ce scrii la nota de subsol, sursa)

Sunt de părere că ele pot fi de natură economică, naturale, social-culturale și personale.

În ceea ce privește componenta de natură economică, putem spune că aceasta se referă atât la mijloacele financiare de care fiecare individ dispune, cât și de bunurile și serviciile la care au acces.

Componenta naturală , face referire la cadrul natural de care cetățenii se pot bucura și beneficia pentru refacerea forței de muncă și pentru a se recreea.

Cea de-a treia componentă, și anume cea social-culturală, se referă la existența locurilor de muncă, educație, protecție socială, și la activitatea culturală a membrilor unei comunități.

Componenta de natură personală, desemnează capacitățile fizice, psihice, intelectuale ale unui membru al comunității.

2.2. Mijloace de acțiune ale administrației publice locale în crearea bunăstării sociale

Așa cum menționam mai sus, bunăstarea trebuie operaționalizată , începând prin a explica contribuția autorităților administrației publice locale în furnizarea bunăstării sociale, mijloacele de acțiune și influența acestora în vederea realizarii ei.

Statul în ansamblul său, alături de administrația publică de la nivelul comunei, județului și orașului, ca forme organizatorice de viață și de activitate ale membrilor care le compun, au o menire care constă în asigurarea condițiilor necesare de conviețuire, sociale, economice, culturale și altele, într-un mod continuu și permanent.

Potrivit Constituției României, mijloacele de acțiune se impun a fi analizate în ceea ce privește necesitatea îndeplinirii funcțiilor administrației publice locale , colectivităților locale de a-și rezolva treburile publice locale prin autorități administrative alese.

Așadar, conform opiniilor unor autori , noțiunea de mijloace ale administrației publice locale, reprezintă acele posibilități de acțiune, materializate prin structurarea și organizarea lor în servicii, compartimente, direcții precum și prin personalul, patrimoniul și finanțele de acesta care dispune, în vederea îndeplinirii funcților sale.

Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure binele general al colectivităților pe care le reprezintă iar gradul de civilizație și bunăstare al unei colectivități locale depinde de diversitatea și calitatea serviciilor publice pe care autoritățile publice locale le organizează și utilizează ca mijloace de acțiune, deoarece „serviciul public este mijlocul prin care administrația își exercită activitatea”.

Întelegem din aceasta, faptul că serviciul public reprezintă principalul mijloc de acțiune al administrației locale, care influentează comunitatea, și o duce către bunăstare.

Potrivit dispozițiilor legale, serviciile publice de interes local, sunt organizate de către autoritățile administrative autonome deliberative, precum consiliile, în vederea satisfacerii intereselor colectivităților locale respective.

CAPITOLUL 3

MUNICIPIUL CLUJ NAPOCA ÎN PERIOADA 2012-2014.

SĂRĂCIE SAU BUNĂSTARE?

Mi-am propus ca în această parte a lucrării de licența, să studiez Municipiul Cluj-Napoca în perioada 2012 – 2014, din urmatoarele motive:

1. Consider că activitatea organului administrativ local este foarte importantă deoarece se îngrijeste de satisfacerea intereselor cetățenilor, iar prin evaluarea activității acestuia putem explica evoluția orașului, concluzionând și starea în care acesta se află : SĂRĂCIE sau BUNĂSTARE.

2. Am ales Primăria din CLUJ – NAPOCA, pentru că este un oraș important al Transilvaniei de Nord, care practic a marcat istoria României , multe evenimente importante desfasurându-se în inima Ardealului și pentru că municipiul Cluj- Napoca este unul de rangul I , adică municipiu de importanță națională, cu influență potențială la nivel european;

Cluj-Napoca este municipiu de reședință al județului Cluj, este situat în zona centrală a Transilvaniei , fiind astfel considerat a fi inima acesteia. În trecut, Cluj-Napoca a fost una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei și reședința Comitatului Cluj . De asemenea este al doilea oraș ca mărime din România având o suprafață de 179,5 km².

În ceea ce privește demografia, conform recensământului efectuat în anul 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică la 324.576 de locuitori, fiind în creștere față de recensământul anterior din anul 2002, când se înregistraseră 317.953 de locuitori.

3.1. Structura organizatorică a aparatului administrației publice locale a municipiului Cluj-Napoca

Prin regulamentul de organizare și funcționare a municipiului Cluj – Napoca, fiind actul administrativ care detaliază modul de organizare a Primăriei municipiului Cluj-Napoca și a subdiviziunilor sale organizatorice, se stabilesc regulile de funcționare, politicile, procedurile și atribuțiile ce revin compartimentelor de muncă din cadrul structurii organizatorice aprobate conform legii. Totodată, prin acest regulament se stabilește modul de organizare a serviciilor, direcțiilor , birourilor și compartimentelor de muncă din primărie, precum și relațiile ierarhice și de colaborare.

Conform Legii nr. 215/2001, republicată, Primăria municipiului Cluj-Napoca este o structură funcțională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărarile Consiliului local, dispozițiile primarului, soluționand problemele curente al colectivității locale, în această structură fiind: primarul, viceprimarii, secretarul municipiului și aparatul de specialitate al primarului municipiului Cluj-Napoca.

Potrivit regulamentului de organizare și funcționare a Primăriei municipiului, administrația publică în municipiul Cluj-Napoca este organizată și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, eligibilității autorităților administrației publice locale, descentralizării serviciilor publice, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Structura de conducere a Primăriei este constituită dupa cum urmează :

Primar – autoritatea executivă : EMIL BOC

Viceprimari: Anna Horvath

Gheorghe Surubaru

Secretar : Aurora-Ariana Roșca

Conducătorii direcțiilor, serviciilor, birourilor și compartimentelor de muncă

Conform art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare, primarul municipiului Cluj-Napoca reprezintă municipiul Cluj-Napoca în relațiile cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, cu alte autorități publice precum și în justiție.

În ceea ce privește relațiile dintre Consiliul local, ca autoritate deliberativă și Primarul municipiului Cluj-Napoca, ca autoritate executivă, potrivit dispozitiilor legii, nu există raporturi de subordonare.

Cabinetul Primarului este un compartiment funcțional din cadrul structurii organizatorice a Primariei municipiului Cluj-Napoca, fiind subordonat direct Primarului.

Atributiile principale ale cabinetului primarului potrivit regulamentului de organizare și functionare, sunt :

de reprezentare a instituției Primarului municipiului Cluj-Napoca în relația cu cetățeanul, administrația centrală și locală, alte instituții și organizații, persoane fizice și juridice din țară și străinătate, în baza competențelor stabilite de Primarul municipiului Cluj-Napoca;

de asigurare a colaborării dintre compartimentele Primariei municipiului Cluj-Napoca, cât și dintre acestea și alte autorități și instituții ale administrației publice, societăți culturale,etc;

de asigurare a înregistrării, și urmăririi rezolvării corespondenței adresate Primarului municipiului Cluj-Napoca din partea cetățenilor, a Președinției, Guvernului și altor instituții;

de intocmire a agendei de lucru pentru Primarul municipiului CLUJ-NAPOCA

Cabinetul Viceprimarului este un compartiment funcțional din cadrul structurii organizatorice a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, subordonat direct Viceprimarului municipiului Cluj-Napoca.

Cabinetul Viceprimarului îndeplinește următoarele atribuții principale:

redactează documente; transmite mesaje interne prin sistemul computerizat;

înregistrează și clasează scrisorile și cererile;

asigură activitațile de protocol;

analizează și sintetizează informațiile referitoare la activitatea compartimentelor și unităților coordonate de Viceprimar, în scopul realizării de rapoarte și statistici;

Secretarul municipiului Cluj-Napoca face parte de asemenea, din structura organizatorică a Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

Secretarul îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții:

a) avizează, pentru legalitate, dispozițiile primarului și contrasemnează hotărârile consiliului local;

b) participă la ședințele consiliului local;

c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre consiliul local și primar, precum și între aceștia și prefect;

d) organizează arhiva și evidența statistică a hotărârilor consiliului local și a dispozițiilor primarului;

Compartimentul Control Intern și Managementul Calitălii își desfășoară activitatea în locația Str. Moților nr. 1-3. Este subordonat Primarului municipiului Cluj-Napoca, iar atribuțiile acestuia constau în:

Dezvoltarea standardelor de control intern, în funcție de particularitățile organizatorice și funcționale ale instituției;

Elaborarea programului anual de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial și supunerea spre dezbatere/aprobare comisiei de monitorizare și primarului municipiului;

Urmărirea modului de realizare a activităților cuprinse în programul de dezvoltare a sistemului de control intern (managerial);

Autoritatea deliberativă a municipiului Cluj-Napoca, este Consiliul Local, și este compus din consilieri ale caror mandate au fost validate, și care depun în fața consiliului local juramantul in limba romana: “Jur să respect Constituția și legile tării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor municipiului Cluj-Napoca. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Articolul 6 din Regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, prevede legalitatea consiliului local constituit, dacă majoritatea consilierilor locali validați au depus jurământul. După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin votul deschis al majorității consilierilor locali în funcție, un președinte de ședintă, pe o perioadă de cel mult trei luni, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta.

Potrivit Art. 35 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 administrației publice locale, republicată cu modificarile și completările ulterioare și art.11 din Regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, după constituire, consiliul local își organizează comisii de specialitate.

În temeiul dispozițiilor de mai sus, consiliul local al municipiului Cluj-Napoca organizează urmatoarele comisii pe principalele domenii de activitate, având în vedere specificul local și nevoile activității sale:

Comisia pentru Buget-finanțe, ordine publică și protecție civilă;

Comisia pentru Administrație publică locală, probleme juridice, servicii publice și comerț;

Comisia pentru Urbanism, amenajarea teritoriului și protecția mediului;

Comisia pentru Învătămant, cultură, culte, drepturile omului, minorități și societatea civilă;

Comisia pentru Sănătate, muncă, protectie socială, tineret și sport;

Comisia pentru Fonduri europene, relații externe, turism, orașe înfrățite și strategii de dezvoltare comunitară.

3.2. Activitatea primăriei municipiului CLUJ – NAPOCA în perioada 2012-2014

Potrivit Capitolului II din prima parte a prezentei lucrări, influența autorităților locale asupra comunitatii este foarte importantă, chiar decisivă. Guvernarea locală reprezintă atât o responsabilitate, cât și o enormă obligație. Administrația locală definește calitatea vieții cetățenilor, prin intermediul atribuțiilor sale , mecanismelor de activitate, și a serviciilor publice.

Contribuția activității autorităților locale din municipiul Cluj-Napoca și rezultatele acesteia, vor putea fi analizate dupa o prezentare a politicilor implementate de sistemul administrativ local, în municipiul sus menționat.

3.2.1. Politici implementate

Activitatea administrației clujene s-a manifestat intens în căutarea problemelor cu care municipiul se află, aspirațiilor și nevoilor locuitorilor, și în soluționarea lor.

În decursul celor doi ani, au fost implementate numeroase politici, care au ca obiectiv, dezvoltarea bugetului local, creșterea gradului de satisfacție a cetățenilor, evoluția municipiului Cluj-Napoca.

În procesul de identificare politicile realizate de către autoritățile locale din Cluj-Napoca, atenția mi-a fost captată de următoarele servicii publice:

„Reabilitarea liniilor de tramvai” , este un proiect important de infrastructură rutieră, care reprezintă o modernizare a transportului un comun, așadar, un prim pas asupra bunăstarii sociale.

Proiectul de reabilitare a liniilor de tramvai, este un proiect în valoare totală de peste 100 de milioane de lei, fiind realizat din fonduri europene nerambursabile. Acesta a constat înlocuirea completă a căii de rulare cu șine noi și silențioase datorită tehnologiei moderne folosite, astfel incat investiția a permis si refacerea tuturor peroanelor de așteptare pentru călători, oferind condiții la nivelul standardelor europene.

De ce era necesară implementarea acestui proiect? Simplu. Cu ajutorul acestuia, se obține o reducerere a nivelului de zgomot și a vibrațiilor, a consumului de energie electrică, a timpului de călătorie.

Beneficiile acestei politici s-au manifestat printr-o diminuare cu 57% a costurilor de mentenanță a liniei și a tramvaielor, prin creșterea operativității și a siguranței la schimbarea traseului prin montarea de macaze automate.

Consider că cel mai important beneficiu este creșterea siguranței a călătorilor în circulația generală.

În analiza acestei implementări , am descoperit că pentru îmbunătățirea condițiilor de călătorie, autoritățile locale au achiziționat 10 troleibuze noi, de ultimă generație, cu toate dotările în materie, și care au o durată de utilizare de minim 15 ani, având o capacitate de 164 de pasageri.

Modernizarea liniilor de transport folosește locuitorilor municipiului dar și extinderii în zona metropolitană a transportului în comun.

O măsură impresionantă în ceea privește programele de gratuități și reduceri la transportul în comun, este aceea de menținere a gratuității pe mijloacele de transport în comun pentru persoanele vârstnice, o măsură de care peste 50.000 de clujeni beneficiază.

Împărășesc viziunea administrației publice locale clujene. Persoanele vârstnice merită să fie respectate după o viață de muncă.

Administrația locală a municipiului Cluj-Napoca, a implementat proiecte pentru viitorul Clujului.

Educația este o prioritate într-o societate, iar pentru dezvoltarea acesteia este nevoie de politici care să vizeze copiii, ei reprezentând viitorul societății.

Municipalitatea clujeană , pentru contribuția la această dezvoltare, a introdus politici precum : crearea de noi locuri la grădinițe și creșe, modernizarea și consolidarea clădirilor, de exemplu finalizarea sălii de sport de la Liceul cu program sportiv, lucrări de reparații la 77 de unități școlare din oraș.

Finalizarea construcției clădirii noi de la Grădinița „Bambi” din Mărăști, în primăvara anului 2013, a constat în 5 săli de grupă, două săli de mese, bucătărie, două oficii pentru primirea alimentelor, cameră alimente, spălătorie, vestiare pentru copii, vestiare pentru personal, grupuri sanitare, birouri, cabinet medical, cabinet metodic, cabinet psihologic, sală de sport, sală activități culturale,cu 125 de locuri.

Faptul că la începerea anului școlar 2013-2014, 510 copii clujeni care veneau din familii devaforizate au primit ghiozdane și rechizite, iar în anul 2013, peste 14.000 de elevi au primit burse de merit, de studiu și burse de ajutor social, de la bugetul local, reprezintă eforturile administrației locale de a răsplati performanțele, motivându-i să învețe, pentru a creea o societate viitoare mai activă și mai performantă.

Prin intermediul acestor politici, se îmbunătățește accesul la educație și condițiile de viață ale copiiilor.

Consider că sănatatea reprezintă o componentă foarte importantă în ceea ce privește condiția de viața a unui cetățean.

În activitatea sa, Primăria a sprijinit cu fonduri de la bugetul local instituții medicale precum Spitalul Județean de Urgență, Institutul Oncologic „Ion Chiricuță” și Spitalul de Urgență pentru Copii.

Achiziționarea de echipamente de protecție și lucru, de aparatură medicală necesară pentru toate cabinetele medicale școlare și studențești, dotarea cu echipamente moderne pentru cabinetele stomatologice, au fost finanțate de la bugetul local. Acele cabinete stomatologice școlare erau dotate cu aparatură veche de zeci de ani. Primăria Cluj-Napoca acoperă costurile cu medicamentele și materialele necesare cabinetelor.

Administrația locală clujeană putea să opteze pentru aparatura veche, găsindu-și alte domenii de implementare a politicilor. Prin aceste practici, aceasta a demonstrat că a asigura sănătatea copiilor este o prioritate constantă a municipalității. Așadar, elevii clujeni beneficiază de tratamente adecvate, moderne.

Pacienții ajunși în stare critică la urgență, care urmau să fie deplasați cu salvarea către secțiile de imagistică ale altor clinici, este acum o problemă de domeniul trecutului, care a fost soluționată la propunerea primarului și prin aprobarea de către Consiliul local a alocării fondurilor necesare pentru achiziționarea unui ecograf, denumit „ Doppler”, pentru secția de urgențe de la Spitalul de copii. Importanța pe care această investiție o are, este aceea că, de această politică vor beneficia peste 20.000 de copii pe an.

Aparatul administrativ din Cluj-Napoca doreste ca prin toate practicile lui, să creeze o comunitate unită și pe parcursul acestui studiu putem constata că depune toate eforturile spre a o realiza. Servicii sociale furnizare de către acesta este un pas important.

Potrivit raportului de activitate, administrația locală s-a concentrat și asupra evaluării nevoilor comunității și prevenirii situațiilor de marginalizare socială, fiind demarate proiecte mari finanțate din fonduri europene.

Spre exemplu, „Centrul Creștin Ruchama pentru persoane fără adăpost a fost preluat de Direcția de Asistență Socială și Medicală, care a fost redenumit „Centrul de găzduire temporară”. Acesta a fost recondiționat în întregime. Datorită acestei politici, persoanele fără adăpost au un spațiu călduros, curat, unde primesc găzduire și adăpost în cele mai bune condiții și de asemenea consiliere pentru a-și putea găsi un loc de muncă.

O componentă importantă a unei societăți este reprezentată și de adrul natural de care cetatenii se pot bucura și beneficia pentru a-și reface forța de muncă și a se recreea. Cred că acest aspect este esential, fiind o nevoie care se află în piramida lui Maslow.

Acest aspect nu a rămas neglijat de autoritățile locale, care au avut pe lista de priorități și parcurile, locurile de joacă, spațiile verzi și protecția mediului.

Foarte multe companii clujene și instituții s-au implicat în comunitate prin întreținerea unor zone verzi din municipiu, amenajând ariile selectate pentru a corespunde standardelor de peisagistică urbană europeană. Acestea și-au luat angajamentul de a întreține spațiile „adoptate” , pe o perioadă de 3 ani.

Tot în acest domeniu, compania Iulius Group în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj, au pus la dispoziție o zonă nouă verde și de agrement, amenajată în apropierea Lacului din Gheorgheni. Aceasta constă în amenajarea ei cu aproximativ 10.000 mp de gazon special, pentru trafic intens , peste 18.000 de arbori și arbuști de diferite dimensiuni, alei de promenadă, pistă pentru bicicliști și pentru alergare, spații de relaxare echipate cu bănci.

Un aspect foarte interesant și important de reținut este campania „Un copil, un arbore” potrivit căreia , fiecare copil născut în Cluj-Napoca primește un copac care să-i poarte numele și pe care să-l îngrijească pe măsură ce crește, împreună cu familia.

Aici, putem observa parteneriatul pe care administrația publică locală îl creează cu cetățenii.

Dezvoltarea economică a municipiul Cluj-Napoca este o componentă fundamentală în furnizarea bunăstării locuitorilor acestuia, astfel încat Primaria a implementat un proiect, denumit centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative.

Centrul oferă servicii integrate pentru afaceri, servicii de asistență gratuită . Cel puțin 26 de întreprinderi mici, mijlocii și mari vor activa aici, vor da locuri de muncă clujenilor, fiind practic un incubator de afaceri de mare dimensiune.

O politică foarte interesantă care mi-a atras atenția în mod special, este aceea că Primăria a înțeles perioadă dificilă din punct de vedere economic și a promovat politici publice care ține cont de problemele reale ale cetățenilor.

În urma unei hotărâri aprobate de Consiliul local, la inițiativa primarului, clujenii care au obligații restante către bugetul local sunt scutiți de la plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente obligațiilor restante dacă aceștia și-au achitat datoria principală.

Așa cum menționam în rândurile de mai sus, administrația locală dorește o colaborare cu cetățeanul, fiind atent la problemele sale și răspunzând cu soluții eficiente. Acest proiect a pornit de la dezbaterile publice, în care firmele au explicat dificultățile pe care le întâmpină din cauza întârzierilor la rambursări pe proiecte europene, care le îngreunează foarte mult activitatea.

Municipiul Cluj-Napoca este un oraș al culturii, artelor și sportului.

Contribuția pe care administratia locala o oferă dezvoltării culturii este uriașă, potrivit raportului de activitate.

În acest sens, strategia Primăriei presupune consolidarea și dezvoltarea calitativă a actului cultural din Cluj-Napoca, pentru ca orașul să fie recunoscut pe plan regional și național ca o comunitate care prețuiește, sprijină și dezvoltă cultura și artele și are un aport cultural valoros pe plan național și internațional.

Primăria sprijină zeci de evenimente culturale care sunt de anvergură internațională. Pot menționa aici, Festivalul Internațional de Film „Transilvania” (TIFF), Festivalul Internațional „Toamna Muzicală Clujeană”, Festivalul de Jazz „Transilvania”, evenimentele culturale din cadrul Zilelor Municipiului Cluj-Napoca (cum ar fi concertul reunit al Operei Române și Operei Maghiare), „Seri de Vară Clujene” (muzică live, dans, teatru și proiecții video desfășurate în Piața Muzeului, dar și în Piața Unirii, pe strada Mihail Kogălniceanu și în Mănăștur) și multe altele.

Proiectul „Capitalei Culturale”, este un proiect apolitic care reunește întreaga comunitate. Primăria îl susține în toate demersurile pentru candidatura municipiului la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.

Prin susținerea acestui proiect, clujenii demonstrează că acolo unde e vorba de obiective majore se pot uni și pot susține împreună o cauză care va fi în beneficiul lor, în ceea ce privește municipiul, județul, dar și pentru România întreagă.

Orașul are foarte mare succes, deoarcere are instituții de un înalt nivel, o generație de tineri artiști remarcabili, care au o energie aparte.

3.2.2. Rolul administrației locale în Cluj-Napoca. SĂRĂCIE SAU BUNĂSTARE?

Prin implementarea politicilor de către administrația locală a municipiului Cluj-Napoca, bugetul de dezvoltare al municipiului Cluj-Napoca este cu 55% mai mare în 2014.

De exemplu, prin politica de scutire de la plata penalităților de întârziere pentru cei care își achită datoria principală s-a oferit un sprijin real pentru clujeni, obținând și venituri suplimentare foarte semnificative la bugetul local , de peste 6,5 milioane de lei.

În urma aplicării acestei măsuri, peste 5.000 de contribuabili și-au achitat datoriile, ceea ce a însemnat încasări mai mari cu 6,5 milioane de lei la bugetul local. În ceea ce privește persoanele fizice, au fost soluționate 4.934 de cereri primite de la cetățeni și s-au încasat suplimentar (sume din anii anteriori) 2,4 milioane lei.

În ceea ce privește persoanele juridice, au fost soluționate 301 cereri și s-au încasat suplimentar 4,1 milioane lei.

În studiul de caz prezent, putem observa că politicile implementate de aparatul administrativ local al MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, au dus la evoluția acestuia din mai multe puncte de vedere: umană, economică, turistică, culturală, dezvoltând fiecare componentă care creează bunastarea în comunitate.

Mulțumirea locuitorilor din acest municipiu, a dus la câștigarea unui nou mandat a Primăriei capitalei Transilvaniei, fiind un o recunoaștere a gradului de satisfacție oferită de către aceasta, locuitorilor ei.

Analizarea municipiului în perioada 2012-2014 , reprezintă procesul în care am constatat că inima Transilvaniei, Cluj-Napoca, este un oraș construit împreună de cetățeni și administrația locală, fiind un model de bună guvernare în care cetățeanul este atat un „client” al aministrației , cât și partenerul acesteia.

Rolul pe care administrația publică locală clujeană l-a avut, se poate vedea în rezultatele activităților desfășurate de către aceasta, și anume furnizarea bunăstării cetățenilor.

Influența pozitivă pe care sistemul administrativ local din municipiul Cluj-Napoca construiește un oraș care generează cel mai ridicat nivel de dezbatere publică pentru orice proiect având impact în viața comunității.

În interiorul comunității, există un dialog continuu între administrație și cetățeni, în care cetățenii vin cu probleme, stabilesc priorități și împreună cu autoritățile încearcă să găsească soluții.

Așadar, în urma efectuării studiului de caz, se poate concluziona faptul ca Municipiul Cluj-Napoca în perioada 2012-2014 , a fost îndreptat către BUNĂSTARE, realizată prin servicii publice de calitate, oferite de către administrația performantă.

CONCLUZII

Administrația publică locală din România se află într-o perioadă intensă de modernizare, iar pentru a avea succes în acest demers, care este unul ambițios, contribuția sa prin furnizarea serviciilor publice și strategiilor de dezvoltare, trebuie sa fie eficienta și să creeze bunăstarea socială.

Autoritățile locale au atribuțiile și competențele necesare pentru a duce la îndeplinire responsabilitățiile în fața cărora sunt puse, care servesc intereselor generale ale unei societăți.

Un sistem administrativ local care are o bună prestație conduce la dezvoltarea comunității și la satisfacerea cetățenilor, însă în mod contrar, o administrare ineficientă, prin furnizarea unor servicii de slabă calitate, și prin neglijarea nevoilor, este dezastruoasă atât pentru cetățeni, cât și pentru imagina orașului, comunei, județului.

În această lucrare , am prezentat conceptul de administrație publică locală, am analizat succint aparatul său administrativ, precum și regulile de organizare și funcționare, care sunt principii de bază ale acesteia.

O noțiune foarte importantă pe care am definit-o în partea teoretică și pe care am demonstrat-o în partea practică, este aceea de „bunăstare socială”.

În studiul de caz, măsurarea influenței contribuției administrației publice locale în Cluj-Napoca, în perioada 2012- 2014, se poate constata prin efectele care se îndreapta în comunitate , ducând la două stări: SĂRĂCIE sau BUNĂSTAREA SOCIALĂ.

În urma identificării, descrierii și analizarii politicilor implementate de autoritățile locale din municipiu, am observat că rezultatele acestora, au furnizat BUNĂSTAREA, nicidecum sărăcia. Potrivit acestei observații, administrația locală și-a dus la îndeplinire obiectivele, prin asumarea responsabilităților.

De asemenea, bunăstarea poate fi constatata și măsurată. Cum? Foarte simplu. În situația în care administrația publică locală a asigurat municipiului, nivelul de trai dorit, servicii publice performante, la următoarele alegeri pentru constituirea autorităților locale, rezultatul alegerilor este cheia.

Buna guvernare are ca efect creșterea încrederii cetățeanului în autoritățile locale, care prin mijloacele specifice de acțiune, au dobândit satisfacția cetățenilor, ceea ce înseamnă că și-au îndeplinit promisiunile politice, dar și obligațiile conform dispozițiilor legale, va avea ca rezultat, prelungirea mandatelor publice.

Pentru a avea succes, administrația publică locală din România , trebuie să definească în primul rând nevoile pentru care a fost creată, și totodată să le răspundă prin mijloace eficiente, transparente, legale și egale.

Așa cum am constatat în partea a doua a lucrării, evoluția pe care Cluj-Napoca a parcurs-o și pe care cu siguranță o va parcurge și pe viitor printr-o multitudine de proiecte eficiente, este rezultatul unei administrații competente.

Cred că municipiul Cluj-Napoca va fi un spațiu al realizării individuale și colective, cetățenilor activi, responsabili, mediului economic creativ, dinamic și competitiv, capabil să să ofere o dezvoltare sustenabilă comunității.

Administrația locală din Cluj-Napoca trebuie să servească drept model atât pentru celelalte comunități, cât și pentru întreg sistemul administrativ românesc.

Bibliografie

LUCRĂRI GENERALE :

A.Iorgovan, Drept administrativ. Tratat elementar, vol. I, Ed. Hercules, 1993.

Anibal Teodorescu, Tratat de drept administrativ, vol.1, Ed. a III- a, Institutul de Arte Grafice “Eminescu" S.A. București 1929

A.Teodorescu, Tratat de drept drept administrativ, vol.II, Institutul de Arte Grafice "E.Marvan" București, 1935.

C. Manda, Administrația publică locală în România, Ed.Lumina Lex, București,1999.

C. Manda, Drept administrativ. Tratat elementar, ed. a IV-a, Ed. Lumina Lex, București, 2007.

Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, Vol.I , Ed.a II-a , Editura C.H. Beck, 2008.

D. Brezoianu, Drept administrativ român, Ed. All Beck, București, 2004.

Dicționar de economie, ediția a doua, București, Editura Economică, 2001.

Elena Zamfir, Statul bunăstării. Mecanismele producerii bunăstării într-o societate modernă, Revista de Cercetări Sociale, 1999.

François și Yves Luchaire , Le droit de la décentralisation, PUF, coll. Thémis Droit, ed.2 , Paris 1983.

I. Muraru, Drept constituțional și instituții politice, vol. II, Ed. Actami, București, 1995.

I. Vida , Puterea executivă și administrație publică, Ed.Regia Autonomă „Monitorul Oficial” , București, 1994.

Luana Pop , Politici sociale, Ed.Economică , București , 2005.

Maurice Hauriou, Répertoire du Droit administrative, Ed.P.Dupont, Paris 1992.

SURSE DIN MEDIUL ONLINE

DOCUMENTE OFICIALE

Legea nr. 215 din 2001 a administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 204 din 23 aprilie 2001, http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/215-2001.php.

Constituția României , http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339.

Legea 69/ 1991, republicată , http://www.legex.ro/Legea-69-1991-2023.aspx.

Carta europeană a autonomiei locale din 15/10/1985 publictă în Monitorul Oficial, Partea I nr. 331 din 26/11/1997, http://www.amr.ro/documente/2004-07-30-LEX-Carta_europeana_a_autonomiei_locale.pdf.

Legea cadru a descentralizarii nr. 195/2006 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 453 din 25 mai 2006, http://www.juris.ro/legislatie-detaliu/Lege-cadru-a-descentralizarii-nr-1952006-din-22052006-/ .

Legea 286/2006 , http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/286-2006.php.

Recensământul populației și al locuințelor 2002 http://www.insse.ro/cms/ro/content/recensamantul-populatiei-si-locuintelor-2002.

Recensământul populației și al locuințeleor 2011 , http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/.

Regulamentul de organizare și funcționare al Primariei Municipiului Cluj-Napoca,

http://www.primariaclujnapoca.ro/administratie/regulament-de-functionare.html.

Regulamentul de funcționare și organizare a Consiliului Local, http://www.primariaclujnapoca.ro/consiliul-local/regulament-de-functionare.html.

Primăria Cluj-Napoca, www.primariaclujnapoca.ro

REVISTE

Revista Nova didactic , nr. 2, 2010, http://issuu.com/alexdb19/docs/revista_nova_didact_aprilie_2010.