Responsabilitatea Sociala In Cadrul Telekom Romania

Capitolul I. Aspecte teoretice privind rolul responsabilitatii sociale in formarea imaginii publice a unei organizatii

1.1 Comunicarea si imaginea publica a unei organizatii

Conceptul de marketing are mai multe accepțiuni atat in literatura cat si in practica economica. Prin termenul de marketing se pot desemna, atat un domeniu al științei, o disciplina, un demers socio-economic, cat și o activitate practica sau o funcție a unei organizații (privata sau publica).

De-a lungul timpului s-au conturat doua mari seturi de definiții in functie de modul de definire:

Primul set s-a conturat in prima jumatate a secolului XX in care punctul de pornire il constituie produsele existente care trebuiau furnizate sau oferite (orientarea spre vanzari) catre client si nu clientul in sine. Astfel, prin marketing se ințelege "realizarea activitaților economice care dirijeaza fluxul bunurilor și serviciilor de la producator la consumator sau utilizator" conform definitiei formulate de Asociatia Americana de Marketing. De altfel una dintre caracteristicile de baza a acestei clase de definiție il constituie faptul ca marketingul este privit și considerat exclusiv doar ca un mijloc de vanzare și de promovare.

Al doilea set, apare in cea de-a doua jumatate a secolului XX și marketingul apare legat de noțiunea de "client" sau "consumator", avand insa o abordarea mult mai larga. De asemenea, drept caracteristica generala, aceast set de definiții largește sfera activitaților legate de marketing, folosind acest concept nu numai la activitațile economice, ci și la activitațile sociale sau din sfera politicului.

In cadrul unei organizatii, marketingul este functia de creare, comunicare si livrare catre clienti a valorii produsului de baza al companiei sprijinind, astfel, vanzarea. Marketingul are o zonǎ de actiune referitoare la produs si o zonǎ de actiune referitoare la imagine. Marketingul de produs controleazǎ produsul inca de la faza de concepere, lansare pana la faza de sfarsit de viata si, eventual, inlocuite cu un alt produs, controland produsul atat calitativ (modificari aduse de-a lungul duratei de viata in functie de informatiile de pe piata), cat si cantitativ – market share. Marketingul de imagine reprezinta acele activitati care creeaza notorietatea produsului prin brand sau marca, folosind actiuni de publicitate si PR.

Imaginea unei organizații este reprezentarea mentala pe care o are publicul (opinia publica) despre acea organizație. Imaginea unei organizații se formeaza treptat. Acest proces se petrece intr-o perioada mare de timp și are o evoluție continua, iar imaginea organizației se formeaza ca rezultat al informației difuzate de mass-media, prin publicitate și reclama, prin relații cu comunitatea locala, prin opiniile exprimate public de catre membrii organizației, precum și prin satisfacția obținuta de persoane din exterior (consumatori, clienți) in urma utilizarii produselor sau serviciilor oferite de organizație.

Procesul de creare a imaginii trebuie sa se realizeze prin mesaje unitare, care sa sugereze principala calitate a organizației, punctele ei tari, principalele calitați ale produselor astfel incat consumatorii sa-și poata forma o imagine de ansamblu asupra ofertei companiei.

Strategia de comunicare comerciala este adoptata daca se doreste ca imaginea globala sa coincida cu imaginea comerciala a intreprinderii. Aceasta alternativa strategica este adoptata de obicei de companiile foarte puternice in piata, care detin marci de prestigiu care sunt capabile sa sustina singure imaginea intregii companii.

Consumatorul de servicii se afla sub influența a doua surse de comunicații :

comunicațiile externe de la companie spre consumator includ canalele tradiționale de transmitere a informațiilor (publicitate, promovarea vanzarilor, relațiile publice);

comunicațiile prin marketingul interactiv ce se refera la mesajele pe care organizatia le transmite consumatorilor prin intermediul forțelor de vanzare, centrelor de informații si reclamatii.

Din perspectiva marketingului serviciilor exista si o a treia ramura ce se refera la comunicațiile dintre manageri și personal, din cadrul marketingului intern, care trebuie sa fie directe, clare, complete și in conformitate cu ceea ce consumatorul aude și vede. In prezent, din ce in ce mai multe companii au adoptat conceptul de marketing comunicațional integrat, prin care o companie iși integreaza și coordoneaza toate canalele de comunicații externe.

In acceptiunea lui Philip Kotler comunicarea eficienta a organizației depinde de modul in care ea rezolva doua probleme: daca trebuie sa comunice sau nu și cum sa cheltuiasca pentru comunicare. Aceste probleme sunt rezolvate in cadrul sistemului de comunicații in marketing, pe care și-l organizeaza orice firma importanta, sistem ce include ansamblul comunicarilor cu intermediarii, consumatorii, organismele publice separate, dar și intre ele . Tot Kotler spune ca o companie are un sistem de comunicație complex: ea comunica cu intermediarii, consumatorii și publicul larg. La randul lor, intermediarii comunica cu consumatorii și publicul, iar consumatorii comunica intre ei („worth-of-mouth”). In același timp, fiecare grup primește un feed-back de la oricare alt grup. 

Principala activitate de comunicare a firmei este mixul promoțional – programul comunicațiilor de marketing – ce consta in “combinația specifica a instrumentelor de publicitate, vanzarea personala, promovare a vanzarilor și relații publice, utilizate de aceasta pentru a-și indeplini obiectivele de marketing și publicitate”. Dar, pentru ca impactul comunicarii sa ajung cat mai clar la consumator, intregul mix de marketing al firmei nu numai promovarea, ci și produsul trebuie sa fie coordonat in așa fel, incat, sa se asigure o difuzare completa a informației și o recepționare a modului in care acestea sunt apreciate.

1.2 Rolul promovarii in cadrul mixului de marketing

Sistemul de comunicații de marketing constituie cadrul general in care se desfașoara  promovarea (sub mixul promoțional) cu cele patru instrumente promoționale: publicitatea, vanzarea personala, promovarea vanzarilor și relațiile publice, care urmaresc prezentarea organizației, a produselor și serviciilor sale, sensibilizarea potențialilor clienți și bineințeles creșterea vanzarilor pentru a se obține un profit mai mare.

Promovarea este unul dintre cuvintele foarte des intalnite in contextul economiei de piața, considerat de mulți ca fiind secretul succesului in afaceri. Prin promovare se ințelege efortul facut de o organizație pentru a-și prezenta oferta intr-o lumina favorabila produsele astfel incit sa vanda cat mai mult și mai repede. Totusi adevarata putere a promovarii este aceea de a crea o anumita imagine cu privire la un produs/serviciu/eveniment/idee/organizație, de a schimba opinii și atitudini in randul unor categorii din cele mai diverse ale publicului, de a determina audiența sa acționeze intr-o anumita direcție.

Promovarea realizata de societațile comerciale este un proces complex, pozitiv atat pentru organizație cat și pentru societate (daca se desfașoara cu buna credința și respecta principiile și regulile acestei activitați):

un program dirijat care include metode și tehnici de comunicare, realizat cu scopul de a prezenta consumatorilor potențiali organizația și produsele sale; de a comunica atributele importante ale produselor; de a facilita vinzarea acestora și astfel de a contribui la maximizarea efectelor pe termen lung;

un ansamblu de activitați cu obiective și mijloace de acțiune extrem de variate, presupunind o informare atenta a consumatorilor potențiali și a intermediarilor, acțiuni specifice de influențare a comportamentelor de cumparare și de consum, de sprijinire a procesului de vinzare.

Prin intermediul promovarii o organizație poate atinge numeroase obiective, care sa contribuie direct și/sau indirect la succesul sau.

Obiectivele vizate de diferite campanii de promovare sunt subordonate obiectivelor de marketing pe termen lung ale organizației respective. Ele trebuie sa susțina celelalte politici de marketing ale intreprinderii. Obiectivele urmarite prin intermediul campaniilor de promovare se pot grupa astfel:

comunicarea cu publicul: urmarește transmiterea de mesaje, informarea publicului cu privire la oferta și diverse programe sau acțiuni intreprinse de organizație, prezentarea noilor produse/servicii oferite, informarea despre noi modalitați de utilizare a produselor, combaterea zvonurilor nefavorabile, obținerea unor informații/opinii de la diferite categorii ale audienței;

dezvoltarea imaginii organizației: se are in vedere crearea, impunerea și dezvoltarea imaginii de marca a organizației și ofertei sale, (re)poziționarea firmei și a produselor comercializate;

promovarea ofertei: in principal se urmarește creșterea increderii publicului in firma și oferta sa, stirnirea interesului și a dorinței de incercare a ofertei comercializate, stimularea vinzarilor;

educarea publicului: campaniile de promovare urmaresc influențarea modului de gindire și comportament al publicului.

Modalitațile convenționale de promovare, bazate pe cele cinci canale tradiționale de comunicare (presa scrisa, televiziunea, radioul, cinematograful și afișajul stradal) sunt completate sau inlocuite de strategii și tehnici noi de comunicare. Demersurilor considerate neconvenționale le-au fost adaugate elemente de originalitate, de noutate, pe care le aduc in relația brand-client, reușind sa ajunga la public sub forme mai puțin agresive și mai puțin invazive. Strategiile de comunicare/promovare neconvenționale presupun creativitate, inovare și capacitatea de adaptare a discursului publicitar la contexte socio-culturale extrem de diferite, cand particulare, cand globale. In acest mod, dimensiunea neconvenționala permite o mai clara/puternica diferențiere și consolidarea a identitații și, uneori, asigura creșterea notorietații brandului.

Brandul nu reprezinta doar numele și sigla aferente unei companii sau a unui produs, ci inglobeaza valorile, viziunea, misiunea acestora, implica construirea unei identitați și a unei imagini unitare, se refera și la emoțiile pe care indivizii le au referitor la acestea, mesajele cheie transmise, totalitatea acțiunilor desfașurate, formele vizuale sub care apare.

Existența brandurilor intr-o societate, indiferent de natura lor, presupune o munca planificata și strategica, iar acestea sunt in stransa legatura cu domeniul marketingului in general. Din aceasta perspectiva, dezvoltarea unor strategii de marketing integrat devine un obiectiv in sine, care are ca scop asigurarea continuitații și sporirea credibilitații brandului in randul publicului sau ținta.

Comunicarea integrata de marketing (Integrated marketing communication) se refera la totalitatea acțiunilor ce implica planificare, dezvoltare, implementare și evaluare de programe, pentru a contura o imagine brandului ce ii va asigura o promovare pe toate canalele de promovare.

Comunicarea, ințeleasa ca proces și interacțiune sociala, este extrem de importanta in cazul brandurilor. Tocmai de aceea, pe langa obiectivele de business (sau economice), cele de care se ocupa mai ales marketingul și vanzarile și care au ca punct final obținerea profitului, un rol esențial il au și obiectivele comunicaționale, in formularea, indeplinirea și mai ales evaluarea lor fiind nevoie de cunoștințe din domenii ca sociologia, psihologia, antropologia.

Construcția unui brand este procesul prin care se doreste crearea unlor legaturi intre client si brand. Este vorba in acest caz de o schimbare de paradigma, transformarea marketingul tradițional (dominat de relația de schimb intre cumparator și vanzator) in tipuri și forme de marketing relațional (centrat pe menținerea și dezvoltarea de relații durabile cu clienții/publicuri ținta). Studiile recente arata ca direcțiile majore de cercetare sunt reprezentate de personalitatea unui brand, relația brand-consumator sau calitatea/durabilitatea/stabilitatea relației .

Pentru a comunica eficient, marketerii trebuie sa știe cum sa comunice. Comunicarea implica noua elemente. Emițatorul și receptorul sunt doua dintre cele mai importante elemente urmate de instrumentele comunicarii – mesajul și mijlocul de transmitere a mesajului. Urmatoarele patru elemente constituie funcțiile primare ale comunicarii – codarea, decodarea, raspunsul și reacția inversa (feed-back-ul). Ultimul element il constituie zgomotul din sistem.

Pentru ca mesajul sa fie eficient adica sa ajunga asa cum a fost el scris la receptor, codificarea emițatorului trebuie sa se potriveasca cu decodificarea receptorului. Cele mai bune mesaje sunt cele in care cuvintele și alte simboluri sunt familiare receptorului. Pentru a comunica eficient, emițatorii trebuie sa știe cui sa se adreseze și ce raspunsuri doresc. Trebuie sa știe sa codifice mesajul astfel incat publicul ținta sa poata sa-l decodifice. Aceștia trebuie sa trimita mesaje prin medii care sporesc numarul segmentelor ținta și sa dezvolte canalele de feed-back astfel incat sa asocieze raspunsurile publicului cu mesajul.
Intre promovare și comunicarea in marketing exista un raport de la parte la intreg. Sistemul de comunicații de marketing constituie cadrul general in care se desfașoara promovarea (sub mixul promoțional) cu cele patru instrumente promoționale: publicitatea, vanzarea personala, promovarea vanzarilor și relațiile publice, care urmaresc prezentarea organizației, a produselor și serviciilor sale, sensibilizarea potențialilor clienți și creșterea vanzarilor pentru a se obține un profit mai mare. 
Promovarea in acceptiunea specialistilor romani este privita ca pe un ansamblu de activitați cu obiective și mijloace de acțiune extrem de variate, care presupune și o informare atenta a consumatorilor potențiali și a intermediarilor, acțiuni specifice de influențare a comportamentelor de cumparare și de consum, de sprijinire a procesului de vanzare. Prin promovare se intelege preocuparea unei organizații de a emite mesaje persuasive care sa acționeze, sub forma unor impulsuri, fie in sensul impingerii produsului, serviciului sau organizației catre consumator (strategia push), fie in vederea atragerii consumatorilor catre produs, serviciu sau organizație (strategia pull). Aceste preocupari permit stabilirea contactului optim intre elementele obiectului promovarii și publicul vizat, conducand la dezvoltarea activitații anunțatorului.

In prezent, din ce in ce mai multe companii au adoptat conceptul de marketing comunicațional integrat, prin care o companie iși integreaza și coordoneaza toate canalele de comunicații externe. Desfașurarea unei activitați de marketing moderne presupune nu numai crearea unui produs sau serviciu bun, stabilirea unui preț atractiv și punerea marfii la dispoziția consumatorilor vizați. Companiile trebuie sa asigure o comunicare cu mediul extern, cu piața, iar ceea ce comunica ele nu trebuie sa fie intamplator. Comunicarea este o activitate complexa care implica stapanirea „artei conversației”, capacitatea de a negocia și de a convinge, de a-i invața pe alții pentru a obține rezultate mai bune.

Obiectivul cel mai important al politicii comunicaționale il constituie construirea și consolidarea unei imagini favorabile in randul publicului ținta. Conceptul de imagine este legat de cel de comunicare iar faptul ca imaginea nu poate exista fara comunicare reprezinta astazi o realitate. Succesul unei intreprinderi depinde in mare masura de relațiile pe care le are cu: clienții, salariații, acționarii, instituții guvernamentale, comunitați locale, banci, investitori, mass-media etc.

Indiferent daca dorește sau nu, o firma nu-și poate desfașura activitatea in afara mediului de afaceri, fara sa intrețina relații cu publicul, doar ca ele pot fi gestionate, sau lasate de la sine.

1.3 Responsabilitatea Sociala

Relațiile publice reprezinta un ansamblu de activitați utilizate pentru crearea, menținerea și influențarea unei activitați favorabile pentru firma. Ele reprezinta, dupa parerea Institute of Public Relation din Marea Britanie “un efort deliberat, planificat și susținut pentru a stabili și menține o ințelegere mutuala intre organizație și publicul ei”. Relatiile publice au aparut si din necesitatea distingerii unor actiuni promotionale fata de fenomenul publicitar, avand in vedere ca publicitatea urmareste formarea, mentinerea si dezvoltarea unei clientele care sa se manifeste in sensul cumpararii produsului, pe cand relatiile publice vizeaza un climat de incredere, simpatie in randul publicului larg si al personalului propriu care sa ajute la sustinerea activitatii si dezvoltarea firmei, ințelegere mutuala intre organizație și publicul ei”.

Relatiile publice sunt directionate catre crearea si mentinearea unor dialoguri armonioase cu o serie intreaga de categorii de public, ceea ce inseamna ca fiecare dintre aceste relatii vine cu un set specific de responsabilitati. Astfel relatiile publice ofera instrumente si pentru dezvoltarea unei imagini sociale a companiei pentru a o integra intr-o anumita comunitate si pentru a-si atinge obictivele de responsabilitate sociala.

           Acestea sunt unele dintre acele actiuni care dovedesc ca o companie nu doar spune ca se ghideaza dupa un anumit set de valori, ci le si respecta. Responsabilitatea sociala inseamna producerea unor produse sau servicii de incredere, nedaunatoare consumatorilor sau mediului. De asemenea, tot de zona responsabilitatii sociale tine si modalitatea in care managementul unei organizatii isi trateaza angajatii. Programul de lucru, prevederile contractuale, toate aceste elemente influenteaza nu doar relatia angajat-angajator, ci si reputatia companiei.

Conceptul, aparut dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, odata cu cresterea economica si cu exacerbarea rolului jucat de companiile mari in societate, trebuie delimitat de acela de actiune responsabila din punct de vedere social. Acest din urma concept a aparut cu mult inaintea secolului XX si se refera mai degraba la un punct singular din strategia unei companii vizavi de partile implicate, fara fi necesar vreun angajament fata de acestea sau fata de valorile sociale preexistente. Prin contrast, responsabilitatea sociala a corporatiilor reprezinta tocmai un angajament luat fata de societate si partile implicate in ceea ce priveste actiunile din sfera activitatii economice. Programele de responsabilitate sociala ajuta companiile sa-si diferentieze concurenta si sa obtina loialitate fata de brand. In acet moment doi factori ajuta responsabilitatea sociala ca un element la constructia unui brand:

informarea consumatorilor, acestia au devenit informati mai capabili sa-si exprime opiniile si mai preocupati de subiecte care tin de sanatate, de mediu sau de problemele sociale,

piata a devenit din ce in ce mai aglomerata, iar brand-urile au fost fortate sa gaseasca metode noi si relevante pentru a construi legaturi emotionale cu publicul.

Pentru ca raspund tocmai unor astfel de nevoi emotionale, programele de responsabilitate sociala sunt o buna oportunitate de a comunica valorile brandului tau intr-un mod memorabil.

Compania poate efectua programul de responsabilitate sociala de la nivel intern, in parteneriat cu organele de conducere publice locale sau regionale, in parteneriat cu ONG-le, asociații profesionale și/sau in colaborare informaționala cu presa.

O tipologie a programelor sociale este realizata de Philip Kotler si Nancy Lee in cartea “ Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for Your Company and Your Cause”:

Promovarea unei cauze;

Marketing legat de o cauza;

Marketing social;

Acțiuni filantropice;

Voluntariat in comunitate;

Practici de afaceri responsabile social.

Promovarea unei cauze (Cause Promotion) este acel tip de program prin care compania contribuie cu bani sau alte resurse pentru a mobiliza publicul sa doneze, sa participe sau sa voluntarieze in sprijinul unei cauze.

Marketingul legat de o cauza (Cause Related Marketing) reprezinta programul prin care o companie se angajeaza sa doneze in favoarea unei cauze o suma care depinde de vanzarile pe care le realizeaza intr-o anumita perioada.

Marketingul social (Corporate Social Marketing ) este acel program prin care compania iși propune sa schimbe un comportament negativ sau sa convinga publicul sa adopte un comportament pozitiv.

Acțiunile filantropice (Corporale Philantropy) sunt utilizate atunci cand compania contribuie in mod direct, cu bani sau produse la sprijinirea unei cauze.

Pentru ca o inițiativa sa fie considerata ca apartinand unui program de responsabilitate sociala, este esențial ca aceasta sa aiba un caracter voluntar. Nu poate fi considerata ca fiind o inițiativa de responsabilitate sociala o schimbare pe care compania o adopta ca urmare a presiunilor din partea autoritaților, a organizațiilor neguvernamentale sau a consumatorilor.

O companie poate opera schimbari pentru adoptarea unor practici responsabile social in domenii ca:

designul locațiilor in care opereaza (ex. proiectarea sediilor, a unitaților de producție sau de desfacere in așa fel incat: sa existe un nivel mai mare de siguranța, sa fie protejat mediul, sa scada consumul de energie etc.);

imbunatațirea procesele de producție (ex. eliminarea deșeurilor, reducerea nivelului de substanțe chimice folosite ca ingrașaminte etc.);

retragerea unor produse care pot fi considerate daunatoare, chiar daca nu sunt ilegale;

alegerea unor materiale de producție și de ambalare care sa protejeze mediul (ex. sa permita reducerea cantitații de deșeuri, sa faciliteze procesul de reciclare, sa elimine emisiile toxice etc.) ;

oferirea de informații obiective despre produse (ex. ambalajele conțin și informații despre: efectele negative potențiale ale consumului, volumul de activitați fizice necesar pentru a arde caloriile sau grasimile pe care le conține un produs etc.) ;

dezvoltarea de programe care sa urmareasca binele angajaților (ex. asistenta medicala, consiliere psihologica, facilitați pentru recreare sau sport etc.) ;

asigurarea unor politici de marketing responsabile in special in ceea ce ii privește pe copii (ex. sa nu fie permisa vanzarea online copiilor minori, sa retraga programele de marketing ale unor produse cu potențial daunator din scoli etc.);

imbunatațirea accesului la produsele comercializate pentru persoanele cu dizabilitați (ex. rampe de acces in magazine, site-uri web accesibile etc.).

Captitolul II. Responsabilitatea Sociala la nivel European si local

2.1 Reglementari ale Uniunii Europene

O companie de succes este o companie care are si o atitudine responsabila fața de angajații sai, clienți, comunitate, parteneri și, in general, fața de societatea in care iși dezvolta activitatea. In Uniunea Europeana este obligatoriu ca fiecare companie sa dezvolte programe proprii de responsabilitate sociala, acesta fiind un criteriu introdus in politicile europene. In plus, statul susține și ofera anumite facilitați, companiilor care promoveaza responsabilitatea sociala.

Dezvoltarea economica din ultima jumatate de secol a determinat pe plan mondial nu doar efecte pozitive (precum creșterea standardelor de viața), ci și efecte negative (precum poluarea mediului inconjurator și adancirea decalajelor dintre bogați și saraci, atat la nivel de națiuni, cat și la nivel individual).

Responsabilitatea sociala reprezinta un concept care poate fi aplicat la nivelul tuturor celor implicați (companii mari, multinaționale, IMM-uri, instituții publice, ONG-uri, indivizi). Teoria responsabilitații sociale susține ideea ca aceste entitați trebuie (au obligația) sa acționeze și in beneficiul societații in ansamblu. Acest lucru poate fi susținut in mod pasiv (prin evitarea implicarii in acțiuni cu impact negativ asupra mediului și a societații in general) sau in mod activ (desfașurand activitați ce urmaresc atingerea unor scopuri sociale).

Responsabilitatea sociala a companiilor (RSC) a constituit inca din anii `60 – `70, odata cu ascensiunea companiilor multinaționale, o noua filozofie in afaceri, care pune accentul pe necesitatea acestora de a privi dincolo de obiectivul lor final principal (satisfacerea clientului, in vederea maximizarii profitului) și de a acorda atenție și altor categorii de publicuri (stakeholderi), pentru minimizarea impactului negativ pe care aceste companii il au asupra mediului inconjurator sau a societații in general.

Stakeholderii reprezinta acel public ținta al organizației care are un interes pozitiv vizavi de organizație: acționari, angajați, clienți, furnizori, distribuitori, organisme publice, comunitatea locala. Organizația urmarește crearea, menținerea și dezvoltarea unor legaturi pe termen lung, reciproc avantajoase, cu acești stakeholderi, chiar daca, in mod evident, va acorda o importanța mai mare clienților.

Responsabilitatea sociala reprezinta una din modalitațile prin care companiile aplica viziunea moderna de marketing in demersurile lor (marketingul societal/marketingul holistic), care susține ca o companie trebuie sa ia decizii nu doar ținand cont de nevoile, dorințele și interesele clienților și ale celorlalți stakeholderi, ci și de interesele societații pe termen lung, urmarind nu doar satisfacerea clienților și gestionarea unor relații profitabile cu stakeholderii, ci și oferirea unor beneficii pe termen lung pentru intreaga societate prin activitatea desfasurata.

Initiativele “responsabile” ale companiilor au fost denumite printr-o varietate de termeni: corporate citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs, community development . Pe masura ce statele si institutiile internationale si-au dat seama ca adoptarea principiilor de responsabilitate sociala de catre companii serveste obiectivelor de dezvoltare durabila, a aparut si nevoia unor standarde internationale pentru a defini ce inseamna un “comportament corporativ dezirabil”. Natiunile Unite, Uniunea Europeana si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica sunt trei dintre cele mai importante institutii care s-au implicat in elaborarea unui cadru care sa defineasca responsabilitatea sociala corporativa si sa stabileasca indicatorii prin care poate fi evaluat in mod transparent. Acest cadru, a fost insotit de recomandari si principii care sa ghideze statele si autoritatile locale in formularea de politici publice care sa promoveze, sa asigure transparenta si sa sustina initiativele de responsabilitate sociala.

Banca Mondiala vede in responsabilitatea sociala a companiei un angajament al acesteia fața de stakeholderi și totodata un instrument prin care poate fi imbunatațita situația comunitaților locale in care compania iși desfașoara activitatea și a dezvoltat un model de practici corporatiste.

Uniunea Europeana este și ea interesata de dezvoltarea și implementarea conceptului de responsabilitate sociala acesta fiind parte a strategiei Europa 2020 pentru creștere economica sustenabila. In viziunea Comisiei Europene, RSC reprezinta „un concept prin care companiile integreaza voluntar, din proprie inițiativa, preocuparile fața de mediu și cele sociale in operațiunile lor de afaceri și ininteracțiunile lor cu stakeholderii”.

Pentru a ghida companiile in implementarea CSR, Uniunea Europeana a elaborat, de asemenea, o serie de principii. Acestea vizeaza doua dimensiuni ale relatiei dintre companie si comunitate:

Dimensiunea interna, referiindu-se la relatia directa cu angajatii, companiile au responsabilitatea sa:

asigure imbunatatirea calitatii vietii angajatilor, la locul de munca si in afara acestuia.

asigure un mediu de munca sigur si sanatos.

abordeze in mod responsabil restructurarile in caz de criza, tinand cont de interesele tuturor partilor implicate.

minimizeze impactul activitatilor pe care le desfasoara asupra mediului si a resurselor naturale.

Dimensiunea externa:

In relatia cu toti stakeholderii lor, companiile trebuie sa:

sprijine dezvoltarea comunitatilor in care activeaza.

sprijine dezvoltarea sistemelor economice locale prin incheierea de parteneriate cu distribuitori autohtoni.

respecte drepturile omului stipulate in Declaratia Universala a Drepturilor Omului din 1948.

protejeze si sa incurajeze protejarea mediului inconjurator la nivel global.

OECD a militat pentru imbunatațirea transparenței și eticii in afacerile internaționale, elaborand patru documente privind RSC:Principiile Guvernarii Corporatiste, Ghidul pentru companiile multinaționale, Convenția anti-mita și Principiul Poluatorul Platește.

Compania responsabila social va ține cont de acestea in toate etapele din ciclul de viața al produsului și in selectarea partenerilor din lanțul de aprovizionare și desfacere (furnizori și distribuitori), va urmari reducerea consumului de resurse naturale (energie, apa, materii prime) și reducerea poluarii, nu va folosi minori drept forța de munca sau munca la negru, nu va face angajari pe baze discriminatorii, va evita conflictul de interese,va evidenția costurile legate de poluare in prețul final al produselor, va fi atenta la distribuția inversa (colectarea și reciclarea ambalajelor), nu va ignora segmentele vulnerabile economic, nu va folosi publicitatea inșelatoare și nu va incerca manipularea consumatorilor etc.

Companiile responsabile social vor promova in mod proactiv interesul public, susținand și incurajand dezvoltarea comunitații și vor elimina voluntar acele practici care pot dauna sferei publice, indiferent daca ele nu sunt scoase in afara legii.

Dar companiile nu aleg intotdeauna sa devina responsabile social de la sine, datorita viziunii acționarilor principali sau managerilor. Ele fac acest lucru sub presiunea unor componențe ale mediului lor de afaceri: clienții, instituțiile publice, ONG-urile, comunitatea locala.

Tot mai mulți oameni afirma ca iau in calcul responsabilitatea sociala și de mediu atunci cand iși aleg compania de la care cumpara, la care lucreaza sau cea in care investesc . Existența acestei  „conștiințe sociale” in randul unei mari parți a populației și amplificarea acestui fenomen sunt dovedite prin studiile existente atat pe plan mondial (de ex. Eurobarometre, studiul realizat de Environics International pe un eșantion de 25000 de persoane din 23 de țari, de pe 6 continente), cat și la nivel național (de ex. studiul Daedalus – Green Thinking 2008, studiul ICCV – Barometrul Verde 2008).

La nivel mondial exista cateva curente de opinie prin care indivizii și societatea in general urmaresc influențarea comportamentului companiilor. 

Guvernul și instituțiile publice pot pune și ele presiune asupra agenților economici, determinandu-i prin legislație și reglementari sa iși modifice acțiunile astfel incat sa devina mai responsabili din punct de vedere social.

ONG-urile aplica marketingul social, promovand idei și cauze sociale (cele ce urmaresc rezolvarea unor probleme sociale și schimbari pozitive in societate), in vederea schimbarii unor comportamente, atat la nivel individual, cat și colectiv. ONG-urile fac o analiza a problemelor sociale existente la nivelul societații, comunitații locale sau unui anumit grup ținta și scot la lumina acele cauze sociale care merita promovate, militand pentru ele, identificand totodata resursele umane și financiare necesare.

Companiile responsabile social susțin astfel de campanii sociale, iar uneori chiar le inițiaza, asociindu-și afacerea cu o cauza sociala (ex. Avon – lupta contra cancerului la femei). Filantropia corporatista se manifesta de obicei prin donații sau sponsorizari – in bani sau in bunuri și servicii, sau prin voluntariatul angajaților.

Contabilitatea sociala este un concept ce desemneaza masurarea efectelor sociale și de mediu ale activitații economice a companiei și presupune dezvoltarea unor metode, tehnici și instrumente de raportare adecvate.

Astfel, companiile pot implementa standarde recunoscute internațional (ISO 14000 – audit sisteme de management de mediu, ISO 26000 – ghid de responsabilitate sociala și SA 8000 – standard pentru condiții decente de munca).

2.2 Responsabilitatea sociala in Romania

In Romania au inceput sa apara din ce in ce mai multe campanii de responsabilitate sociala corporatista. Unul din motivele principale ale acestei schimbari ar putea fi aparitia pe piata romaneasca a unor companii multinationale care cu traditie in responsabilitatea sociala.

Aparitia in Romania a conceptului de responsabilitate sociala corporatista are drept cauza principala dezvoltarea economica si aparitia pe piata a unor companii multinationale care au creat o anumita presiune asupra companiilor pentru a-si crea o reputatie si o imagine corporatista.

Companiile cu cea mai mare implicare in proiectele de responsabilitate sociala raman totusi companiile internationale, cele cu capital romanesc neavand inca aceasta preocupare.

Unul din elementele care lipseste in Romania sunt informatiile din piata privind impactul responsabilitatii sociale asupra consumatorilor si a societatii. Unul dintre motive este acela ca subiectul este relativ nou pentru publicul romanesc. Astfel in noiembrie 2006 sub numele “Invest in the future” are loc primul congres dedicat responsabilitatii sociale la Bucuresti.

Potrivit studiului „Tendințe și realitați CSR in Romania“, realizat anul acesta de Ernst & Young și CSR Media, interesul pentru responsabilitatea sociala in Romania este in creștere. „Tot mai multe companii se implica in propriile programe. Firmele romanești mai mici sint implicate mai degraba in acțiuni caritabile punctuale decit in proiecte sau programe de amploare“, este de parere Sergiu Sebeș, președintele Asociației CSR Nest. „Domeniul este in creștere, insa proiectele și programele continua sa fie implementate cu preponderența de subsidiarele companiilor multinaționale. Deși majoritatea recunosc necesitatea și importanța existenței unei strategii, de cele mai multe ori aceasta este sumara și nu are la baza informații despre percepțiile și așteptarile stakeholder-ilor“, spune Horia Domnariu, director program CSR la Asociația pentru Relații Comunitare.

Campaniile de comunicare pe teme de responsabilitate sociala sunt necesare pentru a arata managementului rezultate, care sa ii convinga sa continue investitia. Campaniile trebuie si ofera argumente pentru schimbari de substanta in viitor. Campanniile unor companii trebuie sa motiveze si alte companii sa initieze si ele la randul lor campanii de responsabilitate sociala.

De aceea, pentru un specialist in comunicare, aceste campanii ar trebui sa fie o preocupare importanta o modalitate prin care sa creasca nortorietatea brandului si imaginii comaniei.

Astfel programele de responsabilitate sociala se impart din punct de vedere al brand-ului in doua mari categorii:
1. Programele sub brand propriu ce sunt initiate si coordonate de o companie.
Dintre cele mai cunoscute exemple romanesti as enumera: Parcurile Viitorului (Petrom), Bucurestiul Respira (Carpatcement Holding),  Umbrela Verde (Tuborg Romania), Bursele JTI (JTI), V – Days (A&D Pharma), teimplici.ro (Telekom Romania) etc.

Aceste programe sunt si cele mai atragatoare pentru un comunicator, dar si cele mai costisitoare. De aceea, in analiza avantajelor si dezavantajelor relative ma voi referi in primul rand la ele. 

Avantaje relative:

vizibilitate mai mare pentru brandul companiei, respectiv o asociere mai clara intre companie si programul de responsabilitate sociala. Daca brandul programului devine puternic, el va avea un efect important asupra imaginii companiei.

un suport mai consistent din partea managementului superior si o mai buna capacitate de a mobiliza resursele organizationale.

mai buna motivare a publicurilor interne. Angajatii care vor fi implicati in program vor avea un sentiment mai mare de proprietate asupra acestuia. De asemenea vor avea un sentiment mai clar ca lucreaza pentru o companie responsabila.

capacitate mai mare de control asupra rezultatelor programului.

Daca rezultatele de comunicare sunt importante pentru program (cum e cazul in campaniile de informare/educare), calitatea resurselor umane specializate din companie sau din agentiile de comunicare ale acesteia va face o diferenta. 
De asemenea, tot la nivel de comunicare, programul poate beneficia de sinergia cu intregul mix de comunicare al companiei (spatii media deja achizitionate, ambalaje, promovare la punctul de vanzare, programe de comunicare online, alte spatii media proprii)
2. Programele sub brandul unei terte parti sunt initiate si coordonate de un element extern – cel mai adesea de un ONG, sau, in cazuri mai rare, de o institutie media sau de o institutie a statului. Chiar daca partenerul corporate are un rol central, de partener unic sau de sponsor principal, programul apartine ONG-ului, iar acesta detine si cea mai mare responsabilitate in privinta rezultatelor. 
Aici exemplele sunt mai numeroase, insa ma limitez din nou la cateva din cele mai vizibile: Copacul de Hartie (MediaORG), Pune capac mizeriei din Delta (Asociatia "Salvati Dunarea si Delta – AC"), Verde003 (Asociatia MaiMultVerde), Olimpiadele Comunicarii (Asociatia de Comunicare Ethos), etc.
O mare parte din avantajele si dezavantajele acestor programe rezulta din negarea celor din primul tip.
Pe de o parte, presupun costuri mai mici (suportabile pentru orice buget) si un nivel de credibilitate mai mare. Pe de alta parte, presupun o presiune mai mare din partea managementului de a aduce dovezi despre recuperarea investitiilor, iar vizibilitatea companiei se poate dilua in conditiile in care bugetul programului are nevoie de mai multi finantatori si parteneri media. 
Avantajele relative specifice sunt:

resursele umane specializate ale partenerului. Astfel, programul are mai multe sanse sa fie mai consistent in privinta continutului si a rezultatelor specifice. Iar acest lucru sa aduca un plus de credibilitate.

flexibilitate in a directiona un buget limitat catre cauze care aduc un maxim de randament atat in privinta impactului social cat si in privinta beneficiilor de imagine.

oportunitatea de a construi relatii noi cu ceilalti parteneri ai programului (alte companii, institutii publice, vedete, jurnalisti sau alti lideri de opinie). Intrand intr-un program fata de care acestia sunt sensibili, compania ta le va castiga increderea si respectul.

Poti avea o expunere mai mare la acelasi public, prin contributii mici dar numeroase.

2.3 Responsabilitatea sociala in sectorul telecomunicatiilor in Romania

In Romania, cei 4 mari operatori de telecomunicatii intreprind campanii de responsabilitate sociala si asigura un rol important responsabilitatii sociale in strategia companiei care fie este dezvoltata intern fie este parte integrata in strategia companiei la nivel mondial.

Orange Romania urmeaza 4 directii stabilite la nivel de grup, adaptandu-si programele si actiunile de responsabilitate sociala la contextul din tara noastra:

sa ofere angajatilor posibilitatea de a creste si a se dezvolta;

sa asigure clientilor servicii de calitate, transparente si sigure (in ceea ce priveste protectia datelor personale si siguranta pe internet);

sa adope solutii inovatoare pentru protectia mediului;

sa faciliteze accesul la tehnologie pentru cat mai multi oameni, in special cei din categorii dezavantajate (persoane din zone rurale sau zone emergente, persoane in varsta sau persoane cu dizabilitati).

De-a lungul timpului, Orange a desfasurat numeroase programe pentru angajati. Dintre acestea, se remarca:

”Tu pentru comunitate”, un program prin care compania isi incurajeaza angajatii sa se implice activ in comunitatile din care fac parte, acordandu-le o zi libera pentru aceasta. Angajatii se pot inscrie la diverse actiuni de voluntariat sau pot sugera implicarea in activitatile unor ONG-uri pe care ei le sustin.

”Sustine un ONG”, un program intern de stimulare a implicarii angajatilor in comunitate, prin care Fundatia Orange ofera finantari pentru proiecte ONG propuse si coordonate de angajati.

”Biciclete cu cravata”, prin care compania, in colaborare cu Asociatia Green Revolution, pune la dispozitia angajatilor biciclete pentru facilitarea deplasarilor in interes profesional. Programul a inceput in 2010 si, de atunci, mai bine de 1.500 de angajati au imprumutat biciclete.

Calitatea serviciilor oferite si siguranta in utilizarea lor sunt cei doi piloni in care Orange Romania investeste atunci cand vine vorba despre grija fata de clienti.
Referitor la asigurarea sigurantei utilizarii serviciilor furnizate, pe site-ul Orange se gasesc  informatii despre impactul telefoniei asupra sanatatii, cat si un ghid pentru parinti, in care se explica modul in care se poate controla informatia pe care copiii o pot accesa prin intermediul tehnologiei. Compania a desfasurat de-a lungul timpului campanii de informare si educare alaturi de Asociatia Salvati Copiii si a lansat produse si servicii care vin in ajutorul parintilor, precum aplicatia mobila Orange Content Lock.

De asemenea Orange Romania incearca sa reduca amprenta de carbon prin mai multe tipuri de actiuni. Una dintre acestea este reducerea consumului de energie si resurse. In sediul companiei, exista implementat un sistem de inchidere automata a calculatoarelor dupa ora 20 si unul de colectare si reciclare a hartiei si a cartuselor de imprimanta.
Orange Romania investeste pentru dezvoltarea comunitatilor investeste in  educatia, accesul la tehnologie pentru persoane din categorii defavorizate si sustinerea persoanelor cu deficiente de comunicare. 
Cel mai important program de educatie al companiei este ”Orange Education Program”, care in 2014 a ajuns la cea de-a 11-a editie. Cu ajutorul lui, Orange le-a oferit studentilor de la Universitatea Politehnica Bucuresti si celor de la Universitatea de Studii Economice Bucuresti posibilitatea de a aprofunda si de a pune in practica o parte dintre cunostintele acumulate in timpul studiilor, prin intermediul unor cursuri specializate, burse si acces la stagii de practica in interiorul companiei. In plus, cei mai buni studenti au primit la final premii sau oferte de munca in cadrul companiei.
Pe langa acest program cu traditie, Orange a mai organizat si programe precum Orange First Step – stagii de practica, sesiuni de orientare in cariera si traininguri pe teme diverse (vanzari, marketing, gestionarea relatiilor cu clientii etc.).

Urmand modelul global, Orange Romania a facilitat accesul la mijloace de comunicatie pentru persoane din categorii defavorizate. 

De exemplu, s-a implicat in doua proiecte initiate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, prin care si-a propus sa ofere acces la servicii de comunicatie unor oameni din zonele rurale izolate. In 2005, a deschis 5 telecentre unde aceste persoane au acces la reteaua publica de telefonie, la fax si internet.
Fundatia Orange Romania  ofera finantari pentru organizatii nonprofit care desfasoara proiecte in beneficiul persoanelor cu deficiente de vaz si auz. Anual, fundatia organizeaza o licitatie de proiecte, "Lumea prin culoare si sunet", prin care ofera finantari si ii ajuta pe castigatori sa isi implementeze proiectele.

In fiecare an, Fundatia face un apel de finantare, de obicei in luna decembrie. Consiliul Director analizeaza proiectele si le selecteaza pe cele mai bune, in functie de urmatoarele criterii: 

caracterul inovator si contributia tehnologiei digitale la realizarea proiectului;

impactul asupra unui numar cat mai mare de beneficiari, din arii geografice cat mai extinse;

implicarea voluntarilor din compania Orange Romania;

impact si rezultate clare si cuantificabile;

experienta aplicantului in domeniu.

Promovarea educatiei in randul copiilor si tinerilor, modernizarea si eficientizarea serviciilor medicale, combaterea saraciei si a izolarii batranilor, sprijinirea familiilor nevoiase sunt cateva din cauzele pe care Vodafone Romania le-a sprijinit de-a lungul anilor prin proiecte proprii, implementate direct in comunitate, sau prin finantarea de programe desfasurate in parteneriat cu ONG-uri locale prin Fundatia Vodafone.

Fundatia Vodafone Romania face parte din Fundatia Vodafone Group, organizatie internationala cu filiale in toate cele 28 de tari in care compania Vodafone este prezenta. Infiintata in anul 1998 ca entitate juridica distincta si independenta de operatiunile comerciale ale companiei Vodafone, Fundatia Vodafone Romania este o organizatie neguvernamentala romaneasca, puternic implicata in comunitati defavorizate de pe intreg teritoriul Romaniei.

Fundatia Vodafone Romania, desfasoara si sustine proiecte durabile care:

Contribuie la modernizarea sistemului medical si la imbunatatirea calitatii serviciilor medicale

Folosesc tehnologia mobila cu scopul de a mobiliza schimbarea sociala si a imbunatati viata oamenilor

Incurajeaza si sustin educatia copiilor si previn abandonul scolar

Ofera sanse egale persoanelor cu dizabilitati si incurajeaza integrarea acestora in societate

Previn abandonul familial si combat saracia in randul familiilor din Romania

Ofera sprijin moral (consiliere, indrumare) si material persoanelor dezavantajate economic, social sau medical

Ofera ajutor in situatii de urgenta si calamitati naturale

Prin programul de Responsabilitate Corporatista, compania dezvolta proiecte care contribuie la salvarea de vieti omenesti in situatii de urgenta sub platforma de comunicare “Parteneriat pentru viata”.  

Cel mai recent in cadrul acestei platforme este campania “O viata poate depinde de tine!”, campanie lansata impreuna cu Asociatia React prin care compania vrea sa atraga atentia asupra efectelor negative ale folosirii abusive a numarului 112. In prezent, 3 din 4 apeluri la 112 sunt glume sau false urgente. De asemenea, cunoasterea masurilor de prim ajutor in situatii de urgenta poate face diferenta intre viata si moarte. In cadrul acestei campanii se organizeaza cursuri gratuite de prim ajutor pentru public, in marile orase din tara: Bucuresti, Craiova, Cluj, Piatra Neamt, Sibiu, Targu Mures, Targoviste si Timisoara.  

Totodata, un alt proiect derulat impreuna cu Asociatia React a fost campania de donare de sange „O sansa pentru viata”, lansata in 2008 si finalizata doi ani mai tarziu.

In ceea ce priveste programele sociale derulate de Fundatia Vodafone, unul din cele mai importante programe este „Voluntar de profesie”, lansat anul trecut. Acest program ofera posibilitatea celor care doresc sa ii ajute pe cei din jur sa lucreze timp de 6 luni intr-o organizatie non profit din Romania. Salariul este asigurat de Fundatia Vodafone. In prezent, 18 voluntari de profesie sunt inscrisi in program.

De la infiintarea sa, in urma cu 13 ani, Fundatia Vodafone Romania a investit peste 10 milioane de euro, in peste 400 de programe sociale. In toate programele sociale, fie ca sunt initiate de catre Fundatia Vodafone sau de catre companie, angajatii companiei au participat in calitate de voluntari.

Pentru UPC Romania, Responsabilitatea Sociala inseamna conttituirea unei strategii pe termen lung care sa adreseze probleme din domeniul educatiei si in elaborarea de programe care sa protejeze mediul inconjurator prin reducerea impactului pe care activitatea sa il are asupra mediului inconjurator.
Primul program dezvoltat in sfera educatiei a fost “Viitorul copiilor noștri”. UPC ajuta și invața copiii și parinții cum sa profite de avantajele noii lumi digitale pentru a avea parte de o educație mai buna, sa trasforme mediul educațional intr-un colț verde de care sa se poata bucura, sa se protejeze de amenințarile Internet-ului și sa ceara ajutor atunci cand educația lor este in pericol. Și, nu in ultimul rand, UPC Romania se va implica activ in sponsorizarea și organizarea evenimentelor educaționale și culturale care promoveaza și incurajeaza tinerele talente.

UPC s-a implicat in campania ecologica „Guerilla Verde”, ca sponsor exclusiv al concursului foto-video „Ecopaparazzi” –  „poliția verde a bunului simț”. Campania – adresata elevilor și studenților – a fost organizata sub forma unei caravane educaționale de film eco. Caravana s-a deplasat timp de o saptamana prin țara, in diverse orase: București, Pitești, Ploiești, Galați, Braila și Constanța. UPC a susținut acest proiect atat pentru rolul sau educativ cat și pentru metoda alternativa abordata: utilizarea filmului ca punct de pornire pentru a informa și motiva tinerii sa acorde mai multa grija mediului, sa se implice in acțiuni ecologice.
A fost lansata si o campanie interna, in randul angajaților UPC – „E cod verde la UPC”. Scopul finnd acela de a educa, de a implementa inițiative și a stimula comportamente care sa fie aplicabile atat la birou cat și in viața privata.

2.4 Responsabilitatea sociala Telekom Romania

Telekom Romania este un brand de telecomunicații nou pe piata romaneasca dupa rebranding-ul comun al COSMOTE Romania si Romtelecom in Septembrie 2014. Prin cei doi operatori, Telekom Romania Mobile Communications și Telekom Romania Communications, brand-ul Telekom Romania ofera servicii integrate de telecomunicatii.

Obiectivul Telekom Romania este “acela de a-si desfasura afacerea intr-un mod responsabil, de a a reduce impactul negativ al operatiunilor sale si de a deveni mai competitiva, creand perspectivele pentru o crestere sustenabila atat pentru companie, cat si pentru comunitatile in care isi desfasoara activitatea.”
Politica de CSR ale Telekom Romania Romania se bazeaza pe cinci piloni strategici:

Strategie si Management. Compania si-a propus sa opereze intr-un mod responsabil, sa isi asume raspunderea pentru un eventual impact negativ al operatiunilor sale si, in acelasi timp, sa-si asigure competitivitatea si cresterea sustenabila. De respectarea acestor obiective se preocupa departamentul de Corporate Affairs al companiei, in colaborare cu: un grup si un comitet care asigura respectarea normelor de sanatate si securitate in munca; un comitet, o echipa si un responsabil de managementul mediului; respectiv o structura de management al situatiilor de criza. Telekom Romania are un Sistem de Management al Conformitatii pentru protectia stakeholderilor, o tripla certificare ISO pentru Calitate, Mediu si Sanatate si Securitate Operationala, emisa de TUV Hellas, si un  Cod de conduita pentru management si angajati.

Mediu. In aceasta privinta, politica Telekom Romania este sa nu aiba un impact negativ asupra mediului sau sa-l micsoreze, atunci cand acesta este inevitabil. 
Un exemplu de astfel de actiune de responsabilizare o constituie campania ”I Love Recycling”, prin care compania colecteaza in magazine telefoane mobile, accesorii si baterii portabile uzate.
Astfel pentru fiecare telefon si accesoriu adus spre reciclare de catre clienti, compania a plantat cate un copac in cadrul unui proiect al Asociatiei MaiMultVerde.

Societate. Compania considera ca succesul afacerii sale trebuie imbinat cu prosperitatea si cresterea calitatii vietii pentru cetatenii din comunitatile sau tarile in care este prezenta. 
Pana acum, a initiat programe de educatie si formare profesionala, a creat pachete de servicii pentru persoane cu diabilitati, a pus la dispozitia clientilor servicii prin care acestia au putut dona bani catre asociatii neguvernamentale si a oferit ajutor victimelor unor calamitati naturale.

Angajati. Telekom Romania incearca sa asigure siguranta si corectitudinea la locul de munca si sa faciliteze dezvoltarea profesionala si personala a angajatilor.

Piata, clienti si furnizori. Pentru a asigura siguranta folosirii internetului, de exemplu, a creat un ghid pentru parinti, din care acestia pot invata cum sa-si protejeze copiii de continutul periculos care poate fi accesat usor cu ajutorul ultimelor tehnologii.

Prin campaniile sale Telekom Romania s-a implicat in formarea tinerei generații, in susținerea educatiei și a performanței. Programul Bursele Telekom intenționeaza sa identifice tineri cu potențial de lideri, pasionați de domeniul pe care și l-au ales pentru studii, cu rezultate școlare foarte bune și obiective de cariera foarte bine stabilite, care s-au facut remarcați prin proiecte extracurriculare si activitați de voluntariat.  Programul de responsabilitate sociala Bursele Telekom este organizat sub forma unui concurs de burse care se adreseaza studenților din anul I, din instituțiile de invațamant superior de stat din Romania, acreditate, la zi, indiferent de profil. Programul ofera 10 burse pe durata studiilor universitare, in valoare de 900 ron/luna.

Pentru a ajuta persoanele defavorizate, Telekom Romania Mobile Communications S.A. ofera sprijin ONG-urilor din Romania pentru strangerea de fonduri, deschizand linii de SMS unde clienții pot sa trimita mesaje text și, astfel, sa contribuie financiar la diverse cauze umanitare. In fiecare an, compania ofera servicii operaționale pentru asemenea cauze și faciliteaza ajutorarea a mii de persoane. Organizațiile interesate sa aplice pentru o linie de donație prin SMS pot accesa website-ul www.donatie.ro.

​​ In anul 2014, Telekom Romania Romania a inceput un proces de consultare a stakeholderilor, pentru a identifica temele de implicare in comunitate pe care acestia le considera importante. Pentru asta, a creat un site, teimplici.ro, unde ONG-urile si ale persoane interesate puteau propune si vota domeniile si subdomeniile care urmau sa fie integrate intr-o noua strategie de CSR.

Teimplici.ro​ este platforma online dezvoltata pentru a face auzita opinia tuturor membrilor comunitatii interesati de ceea ce se intampla in societate, pentru a afla care sunt temele majore de interes si domeniile in care este cel mai stringent nevoie de proiecte si sustinerea mediului privat. In faza de concurs, 180 de ONG-uri au inscris proiecte in cele 12 arii de activitate selectate. In urma selecției juriului și a voturilor publicului, Telekom Romania a desemnat cele 10 proiecte caștigatoare ale programului Teimplici.ro, care beneficiaza de fonduri totale de aproape 50.000 de Euro din partea companiei in cursul anului 2015.

Telekom Romania sustine inițiative si in domeniul mediului mai cuprind programe interne destinate angajaților pentru menținerea unui “birou verde”, prin care se urmarește reducerea consumului de resurse și colectarea deșeurilor reciclabile. Pentru publicul extern se deruleaza periodic programe de informare și educare a stakeholderilor pentru protejarea mediului inconjurator și reducerea amprentei de carbon – cum ar fi programele de plantari Adopta o padure sau Padurea Copiilor.

Siguranta copiilor pe internet este un domeniu de interes pentru Telekom, intrucat este parte a "Coalitiei la nivel de CEO pentru a face Internetul un loc mai bun pentru copii” (”A CEO Coalition to make the internet a better place for kids”). Aceasta platforma de auto-reglementare a fost initiata de Comisia Europeana in luna decembrie 2011 si are ca semnatari 31 de presedinti de mari companii din domeniul telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei. Aceasta platforma comuna se refera la actiuni in urmatoarele domenii:

Instrumente simple si robuste de raportare pentru utilizatori

Facilitati de protejare a intimitatii in functie de varsta

Utilizarea larga a clasificarii continutului online

Control parental asupra utilizarii Internetului de catre copii

Eliminarea efectiva a materialelor care constituie abuzuri asupra copiilor

Masuri generale

Capitolul III. Campania “Si ei au nevoie de noi!”

Nume campanie: „ Si ei au nevoie de noi!”

Perioada de desfașurare: martie 2015– mai 2015

Premisele campaniei:

O boala rara este boala care afecteaza mai putin de 5 persoane din 10.000. Ele se mai numesc și orfane sau orfeline pentru ca sunt orfane de tratament, recunoaștere si ingrijire adecvata. In Romania exista 1.300.000 de persoane care sufera de o boala rara, dintre care aproximativ 1.250.000 pacienti nu au inca diagnosticul corect sau complet si nici tratament si ingrijire adecvata. 75% dintre aceste persoane cu boli rare sunt COPII.

In Romania se nasc anual 400 de copii cu Sindromul Down, iar 23.000 de copii sunt afectati de Dravet. Acești copii au nevoi speciale si trebuie ajutati sa se integreze si sa aiba o viata normal.

Context

In fiecare an, in Romania, sunt organizate campanii de susținere a copiilor cu dizabilitati de diferite ONG-uri si Asociatii. In contextul crizei economice, cetațenii romani și companiile sunt refractari in ceea ce privește donarea banilor pentru cauze sociale.

Provocarea campaniei: In mai puțin de 2 luni, trebuie sa sa convingem angajatii sa doneze 2% din impozitul pe profit Fundatiei Telekom care la randul ei va ajuta copii cu bolile rare sindromul Down si Darvet.

Obiective
1. Informarea angajatiilor Telekom Romania cu privire la mecanismul de donare 2% din impozitul pe anul trecut
2. Informarea angajatiilor Telekom Romania cu privire la situația copiilor cu boli rare din Romania.

3. Colectarea formularelor de la cel putin 35% din angajatii Telekom Romania.

Astfel, s-a incercat orientarea posibililor donatori inspre site-ul dedicat accesat doar de catre angajatii Telekom Romania telekom.ro/angajat/redirectionareimpozit. Monitorizarea situatiei site-ului s-a facut prin analizarea datelor privind activitatea vizitatorilor.

Public ținta

Angajatii Telekom Romania Mobile Communications

Angajatii Telekom Romania Communications

Canale utilizate

Campania a urmarit atingerea a doua scopuri scopuri: colectarea cat mai multor formulare de redirectionare a 2% din impozitul pe venitul anual ce vor fi directionate de catre Funadtia Telekom catre copii cu sindrom Down si Darvet precum si informarea angajatiilor cu privire la situatia copiilor cu sindrom Down si Darvet.

Pentru transmiterea mesajului a fost creat un spot de 30 de secunde care prezenta o poveste simpla a unui copil cu sindrom Down, dar extrem de impresionanta. Povestea va fi promovata si pe ecranele din lifturile sau holurile companiilor.

Print-ul și online-ul au fost utilizate pentru promovarea campaniei in toate sediile Telekom Romania.

Toate execuțiile direcționau potențialii donatori pe pagina cu informatii dedicata angajatiilor, unde puteau gasi informații privind modalitațile de donare: informații despre campanie, modalitați de donare și utilizare a fondurilor.

Campania a fost lansata prin trimiterea unui comunicat intern catre toti angajatii Telekom Romania urmat apoi de trimiterea unui SMS de reamintire. In plus pentru a asigura o rata mai mare de colectare a formularelor angajatii Telekom Romania au fost impulsionati sa participe la un concurs cu premii ce constau in materiale promotionale Telekom Romania.

Rezultatele campaniei:

In perioada martie 2015-mai 2015 au fost colectate un numar de 3105 (38%) de formulare (dintr-un potential de 8079 angajati Telekom Romania Communications si Telekom Romania Mobile Communications ) reprezentand despasirea obiectivului 3 cu aproximativ 3%.

Comunicat intern lansare campanie

Si ei au nevoie de noi!

De 7 ani derulam impreuna proiecte de suflet, proiecte de impact, care fac diferenta si misca lucrurile in comunitatile in care suntem prezenti.

Fiecare dintre noi incearca sa intinda o mana de ajutor celor din jur si sa gaseasca cele mai bune solutii pentru a ajuta cazuri ajunse in situatii limite. De cele mai multe ori, singuri, nu reusim sa obtinem rezultatele pe care ni le dorim. Dar, impreuna, ca o echipa, putem sa identificam zonele si categoriile sociale care au nevoie prioritar de ajutor si sa raspundem nevoilor reale ale acestora in timp util. 

Sunt atatia oameni in jurul nostru, copii si adulti, care trec prin situatii disperate si au nevoie de sprijin, al tau si al meu, pentru a avea forta de a merge mai departe. Fundatia Telekom Romania isi propune sa sustina cat mai multi oameni aflati in astfel de situatii, dar pentru acest lucru are nevoie si de ajutorul tau.

Stiai ca in lume exista 8.000 de boli rare?

Ce este o boala rara?

O boala rara este boala care afecteaza mai putin de 5 persoane din 10.000. Ele se mai numesc și orfane sau orfeline pentru ca sunt orfane de tratament, recunoaștere si ingrijire adecvata.

 In Romania exista 1.300.000 de persoane care sufera de o boala rara, dintre care aproximativ 1.250.000 pacienti nu au inca diagnosticul corect sau complet si nici tratament si ingrijire adecvata. 75% dintre aceste persoane cu boli rare sunt COPII.

In Romania se nasc anual 400 de copii cu Sindromul Down, iar 23.000 de copilasi sunt afectati de Dravet. Acești copii au nevoi speciale si trebuie ajutati sa se integreze si sa aiba o viata normala.

Lansam astazi campania "Si ei au nevoie de noi!", te așteptam sa ne fii alaturi si iti mulțumim pentru toata implicarea de pana acum!

Comunicat intern concurs

Redirectioneaza 2% catre Fundatia Telekom pentru a ajuta copiii cu boli rare!

Fii promotorul campaniei noastre de redirectionare a 2% din impozitul pe venitul anual si intra in Concurs!

Poti castiga unul dintre premiile acordate de Fundatia Telekom daca te afli printre primii care colecteaza de la colegi, prieteni, rude sau vecini mai multe formulare semnate.

Fiecare Participant care doreste sa se inscrie in concurs trebuie sa trimita la adresa [anonimizat] un mail prin care va mentiona numarul de formulare colectate (5, 7, 10 sau 20) si categoria de premii pentru care se inscrie.

In cazul in care vor fi mai multi angajati cu acelasi numar de formulare completate, departajarea se va face in functie de ordinea inscrierii in concurs.

Nu se cumuleaza numarul de formulare colectate pentru o categorie de premii cu cele colectate pentru o alta categorie.

 Formularele colectate trebuie aduse personal sau trimise prin posta la adresa:Romania – Piata Presei Libere 3-5, Cladirea City Gate, Turnul de Nord, etaj 18, Bucuresti, sector 1, cod postal 013702 in atentia Alexandru Ruja.

Text SMS

Chiar daca stiu sa zambeasca, sa rada, sa se joace si sa viseze, copiii cu Sindromul Down si Dravet trec prin multa durere, atat fizica, cat și psihica. Pentru a fi integrati mai ușor in societate, ei au nevoie de terapie speciala si de o atentie deosebita pentru a nu se simti singuri. Impreuna ii putem ajuta sa duca o viata cat mai normala si sa fie acceptati. Redirectioneaza 2% catre Fundatia Telekom Romania!

Flyer