Responsabilitatea Sociala Corporatista

Introducere

Una din marile provocări ale omenirii este de a asigura condiții optime , sustenabile de viață și dezvoltare în special pentru generațiile viitoare.Pe o planetă care este din ce în ce mai secată de resursele sale naturale , în care nevoile de bază ale populației cresc într-un ritm alarmant, găsirea de soluții sustenabile precum și implementarea și optimizarea lor căpăta o valoare sporită. În acest sens se remarcă importanța sporită și în același timp influența pe care o au companiile asupra mediului în care acționează.Tehnic vorbind, o firmă se poate dezvolta numai într-un mediu în care comunitățiile și ecosistemele sunt sănătoase.

A fi responsabil înseamnă să respecți obligațiile proprii dar și sociale pe care le ai, fiind conștient în același timp de consecințele fiecărei mișcări făcute sau nefăcute și impactul pe care acestea îl au pe termen lung asupra mediului sau individului.

O planificare pe termen lung cât mai amănunțită până la pasul final este imperativă.Luând în calcul fiecare obstacol, întorsătură de situație, fiecare efect al deciziilor ce vor fi luate, nu vei ajunge în situația de a fi copleșit de circumstanțe și vei obține o imagine clară de ansamblu.Obținerea de profit pe termen scurt se poate face relativ ușor de acest fapt fiind vinovate multe companii.Acestea se gândesc numai la câștigul personal obținut cât mai rapid excluzând din ecuație efectul negativ pe care acțiunile luate îl pot avea pe termen lung asupra resurselor mediului sau mediului social ce vor afecta în final generațiile viitoare.

Astfel, responsabilitatea socială corporatistă capătă o importanță deosebită ce trebuie corect înțeleasă.Importanța sa transcende simpla îmbunătățire a performanțelor economice aduse companiilor.Scopul final este crearea unei lumi mai bune.

În prezent, adoptarea responsabilității sociale în politicile fiecărei firme a devenit un pas fără de care succesul nu mai este posibil.

Lucrarea este structurată pe trei capitole pe parcursul cărora voi evidenția ce înseamnă CSR și ce implicații presupune implementarea acestui concept în cadrul firmelor.

Capitolul 1:,,Noțiuni Teoretice Privind Responsabilitatea Socială Corporatistă” cu titlul sugestiv în care se evidențiază teoriile care au stat la baza conceptului si principalele beneficii aduse.

Capitolul 2.,, Responsabilitatea Socială În România” prezintă ce înseamnă pentru România responsabilitatea socială și măsurile luate pentru adoptarea ei în cadrul economiei românești.

Capitolul 3.,,Programul De Responsabilitate Socială Implementat de Eco-Rom Ambalaje” prezintă un studiu de caz ce scoate in evidența maniera social responsabilă în care firma activează pe piața reciclării de ambalaje și impactul pozitiv care l-a avut asupra percepției individului român.

Capitolul 1

Noțiuni teoretice privind responsabilitatea socială corporatistă

1.1. Definirea și conținutul conceptului de responsabilitate socială

Fiecare dintre noi, firește, avem impresia că putem recunoaște dacă o firmă este social responsabilă sau nu și avem o idee de ansamblu a ceea ce înseamnă să fi responsabil.Problema constă în faptul că fiecare om are o viziunea subiectivă formată în funcție de circumstanțe diferite, unice individului.Din această cauză o definiție clară cât mai obiectivă este greu de găsit.

Conform WBCSD (World Business Council for Sustainable Development), care este o asociație globală ce se ocupă exclusiv cu dezvoltarea sustenabilă a afacerilor, CSR(Corporate Social Responsability) este definit astfel: ,,angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea economică durabilă conlucrând cu angajații, familiile lor, comunitatea locală și societatea în ansamblul sau pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora’’

CSR este un subiect foarte dezbătut. Fiind în strânsă legătură cu nevoile oamenilor și viziunea lor care se schimbă de la o generație la altă, este supus la o permanentă adaptare.

Părerile sunt împărțite. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, întreprinzătorii au început să realizeze impactul important pe care îl au activitățile întreprinse de către firme asupra mediului social.Însă implementarea factorului social în politicile companiilor nu a fost acceptat de toți inițial.

În acea perioadă profitul era considerat obiectivul principal în orice afacere. Mulți considerau că o responsabilitate socială reprezenta o sursă de stres suplimentară pentru managerii și companiile la care erau implicați.Aceștia se simțeau obligați să aibă un rol activ în societate, obligație care pentru ei reprezenta o pierdere de resurse.

Erau și păreri neutre.Moir susținea că CSR este condițional: ,, whether or not business should undertake CSR, and the forms that responsability should take, depends upon the economic perspective of the firm that îs adopted” .

Pentru o înțelegere cât mai clară a ceea ce reprezintă responsabilitatea socială corporatisa și care este sursă a ceea ce reprezintă CSR în prezent, în următorul subcapitol voi detalia câteva dintre teoriile fundamentale ce stau la bază conceptului.Acestea s-au dezvoltat de-a lungul anilor în urmă numeroaselor dezbateri și au fost supuse la schimbări continue până să se ajungă la o formă finală.

Evolutia conceptului de responsabilitate socială corporatistă

Milton Friedman s-a născut în anul 1912.A fost un economist american.A avut un rol important în istoria economie, iar prin numeroasele sale cercetări și lucrări a influențat ceea ce reprezintă economia din ziua de azi. În 1976 i-a fost acordat Premiul Nobel în Economie.

Una din teoriile sale referitoare la conceptul de responsabilitate socială este reprezentată de Abordarea neo-clasicistă. Acesta afirma că: ,, singură responsabilitate socială pe care firmă o are față de societate este aceea de a-și maximiza profiturile” .

Firmele reprezintă un instrument prin care acționarii își îndeplinesc obiectivele și motivațiile principale.Impactul pe care îl are afacerea asupra mediului social se reduce la obținerea de profit fără să se țină cont de implicațiile aduse mediului înconjurător sau mediului social.

Teoria stakeholderilor a lui Freeman este un alt pas important ce a condus la CSR din prezent.

Diferență față de abordarea lui Friedman constă în importantă relației pe care o companie o are cu mediul social, relația cu stakeholderii.Interesele firmei nu mai reprezintă singură obligație.Trebuie să se ajungă la un echilibru prin corelarea obiectivelor firmei cu cele ale stakeholderilor săi.

Stakeholderii joacă un rol extrem de important în dinamică unei organizații, căpătând o valoare indispensabilă, fiind dependenți unii de ceilalți.Ei sunt reprezentați de o gamă largă de actori care sunt implicați în acțiunile unei întreprinderi de la angajați până la membrii comunității locale.

Un aspect pe care această teorie încearcă să-l clarifice este identificarea exactă a fiecărei grupări specifice față de care o companie este responsabilă.Cu toate că o serie de exemple au fost expuse de către Freeman, subiectul rămâne totuși deschis.Definiția include practic totul, în viață sau nu.

În prezent, plecând de la Teoria stakeholderilor, o clasificare mai precisă a fost făcută.Astfel stakeholder se poate numi numai cel care este implicat în acțiunile unei firme prin intermediul unor investiții făcute.Altfel spus, ei devin expuși la riscurile și beneficiile care vin în urmă acțiunilor întreprinse de compania respectivă.

Există două categorii în care stakeholderii sunt împărțiți.Pe de o parte regăsim stakeholderii volundari.Aceștia au de ales în ceea ce privește modul de implicare în relațiile cu organizația.Angajații, de exemplu, pot decide dacă părăsesc sau nu firmă. De altă parte sunt stakeholderii involuntari care sunt legați de firmă și depind de activitatea ei, de exemplu, comunitatea locală.

Piramidă Responsabilității Sociale a lui Carroll este paote cea mai importantă teorie ce stă la bază conceptului de responsabilitate socială corporatista.

Premisa de la care s-a plecat a fost aceea că pentru că CSR să fie acceptat de întreprinzător, trebuie să se facă o structură și o distincție clară a tipurilor de obligații și responsabilități pe care o companie le are.Astfel, Carroll a sugerat existența a patru tipuri de responsabilități sociale ce definesc cu adevărat ce reprezintă responsabilitatea socială corporatista. Aceste patru tipuri au fost structurate în patru categorii ce sunt exemplificate sub forma unei piramide.

Fig.1.1 Piramida CSR a lui Carroll

Sursa: http://www.scrigroup.com/afaceri/Afacerile-in-perspectiva-macro84824.php

La bază, dupa cum se observa in fig 1.1 se află responsabilitățile economice ale unei companii.Desemnează maximizarea vânzărilor.

La început, companiile au fost create că entități economice cu scopul de a oferi produse și servicii de care consumatorii aveau nevoie și să obțină profit acceptabil în proces.Profitul a fost stabilit că principală motivație pentru antreprenori.La un moment dat ideea de profit s-a transformat în maximizarea profitului.

În prezent companiile au o relație strânsă și esențială cu stakeholderii săi.Aceștia au cereri și dorințe în urmă investițiilor făcute,angajații trebuie să se simnta în siguranță și să fie plătiți corect, pe măsură efortului depus și nu în ultimul rând, clienții cer produse de calitate la un preț corect.Responsabilitatea economică reprezintă bază piramidei.Întâi de toate, o companie trebuie să funcționeze corect din punct de vedere economic pentru a se menține pe piață.Astfel își poate onora obligațiile față de stakeholderi.

Următorul pas este reprezentat de responsabilitatea legală.

De la o companie care se vrea a fi responsabilă se așteaptă să respecte legile și reglementări impuse de guvern.Că parte a unui ,,contrat social” nescris între companie și societate, se presupune că firmă să-și urmeze obiectivele respectând cadrul legal.

Obligațiile etice reprezintă și ele un pas necesar pe care organizațiile trebuie să îl facă.

Chiar dacă prin respectarea obligațiilor economice și legale se respectă într-o oarecare măsură etică, multe legi și norme fiind introduse specific pentru a se respectă conceptul de corectitudine, responsabilitatea etică se referă la acele practici care nu sunt regăsite în cadrul reglementărilor legale.Reprezintă acele standarde, așteptări sau chiar griji ale consumatorilor, comunității locale , angajaților cu privire la ce este corect și just.

O problemă etică care este evidențiată foarte des se referă la abuzul campaniilor de responsabilitate socială făcute de companii care nu respectă cu adevărat princiiple CSR sau nu înțeleg ce implică aceastea cu adevărat.Multe firme se folosec de CSR pentru a-și creă o imagine mai bună și pentru a atrage clienți.Însă pe fundal continuă să întrețină practici care sunt dăunătoare mediului sau să nu respecte interesele stakeholderilor.

Este un subiect destul de complicat ținând cont de natură subiectivă a oamenilor.E greu să se delimiteze o linie clară.Totuși, obligațiile etice pot fi văzute că o adaptare a firmelor la noi valori și standarde ale societății, chiar dacă aceste schimbări nu sunt cerute de lege.Întreprinzătorii trebuie să înțeleagă dinamică socială, să prevadă trendurile ce vor apărea și să implementeze cât mai rapid strategii pentru o adaptare cât mai rapidă și eficientă la noi cerințe.

În vârful piramidei se situează obligațiile filantropice.

Filantropia include acele decizii și acțiuni corporative ce promovează bunăstarea și un nivel de trăi ridicat pentru societate.Presupune o implicare directă și activă pentru o cauza specifică cu scopul de a o susține din punct de vedere financiar.Astfel de acțiuni pot fi burse(în cadrul institului de învățământ se oferă posibilitatea studenților excepționali să își dezvolte calitățile prin accesul la programele din străinătate ce în mod normal ar costă foarte mult), donații și investiții în domeniul artei, educației în mod special.

Un astfel de proiect a fost demarat de compania Hewlett-Packard, companie foarte cunoscută în special pentru producția de imprimante.E-inclusion, numele proiectului, este o inițiativă pentru a ajută zonele sărace de pe glob, zone rurale din Africa în mod special, în încercarea de a se moderniza și dezvoltă.Compania oferă accesul la ultimile tehnologii și informații necesare pentru un nivel de viață decent, nivel la care majoritatea țărilor din lumea a treia nu se află.Ultima inițiativă E-inclusion este o alianță pe o perioadă de trei ani cu statul Andhra Pradesh,din India, cu scopul de a ajută la dezvoltarea comunității din Kuppam, o comunitate de 320 000 de oameni, aflați în zonă rurală.

Obligațiile filantropice pot fi confundate cu cele etice.Diferență constă în faptul că inițiativele filantropice nu sunt văzute că fiind obligatorii pentru o demonstrare a responsabilității sociale.Acțiuni întreprinse în acest sens sunt important, desigur , pentru cetățeni și creează o impresie bună în ochii societății, dar în cazul lipsei lor firmele nu încalcă angajamentul etic pe care îl are față de public.Distincția este important de făcut pentru că multe companii au impresia că atâta timp cât se preocupa de acte de caritate și sunt un ,,bun cetatean” al societății, sunt și responsabil social.Obligațiile filantropice trebuie văzute că o ,,cireașă de pe tort”.Reprezintă un detaliu atractiv, dar cu o importantă scăzută în imaginea de ansamblu.Filantropia este mai puțin importantă în comparație cu primele trei categorii ale piramidei lui Carroll.

1.2. Principiile responsabiltiatii sociale corporatiste

În vederea înțelegerii conceptului de responsabilitate socială corporatista pentru o implementare corectă în strategiile companiilor trebuie să se înțeleagă principiile care stau la bază acestuia.

Sunt trei principii de bază:dezvoltarea durabilă sau sustenabilitatea, responsabilitatea față de mediu și transparența. În următorul subcapitol vor fi detaliate fiecare în parte.

Dezvoltarea durabila

Noțiunea de sustenabilitate își are rădăcinile în Raportul Brundtland, publicat în anul 1987.Sustenabilitatea este definită astfel:,, satisfacerea nevoilor de azi fără a sacrifică abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.Se pune accent pe tratarea a opt probleme din perspectivă unei dezvoltări sustenabile.De asemenea, atrage atenția asupra situației tehnologice și sociale din acea perioadă, situație care se caracteriza printr-o lipsă de planificare și viziune, situație ce limită capacitatea ,,Lumii” de satisfacere a nevoilor din prezent, dar și din viitor.

Raportul Brundtland a tras un semnal de alarmă și a demonstrat că o dezvoltare durabilă este posibilă și chiar necesară pentru succesul antreprizelor, idee ce a fost acceptată de întreprinzători și care a reprezentat un punct de pornire în evoluția a ceea ce în prezent se găsește sub denumirea de dezvoltare durabilă.

Totuși, există un oarecare grad de confuzie în ceea ce privește noțiunea de sustenabilitate.Pe de-o parte puristii consideră că a fi sustenabil reprezintă atingerea unui nivel static, în care firmă este capabilă să își continue activitățile economice în același mod pe o perioadă de timp nelimitată.Pe de altă parte, mulți confundă o dezvoltare durabilă că fiind preocupată specific pe probleme de mediu.În realitate, implicațiile se răsfrâng asupra a trei domenii, respectiv cel economic, social și al mediului înconjurător.

Dezvoltarea durabilă se referă la implicațiile oricărei acțiuni întreprinse în prezent asupra viitorului.Resursele care au o capacitate redusă de regenerare precum fierul sau petrolul și care sunt folosite de organizații într-un mod abuziv, fără să se cunoască efectele care vor apărea în viitor în urmă epuizării acestora, joacă un rol important dacă se dorește o abordare durabilă în cadrul unei organizații.Chiar dacă se poate argumenta că soluții alternative se pot găsi în viitor, și astfel nu este necesară o asemenea viziune pe termen lung, implicațiile negative apar și pe termen scurt.Odată cu rarefierea resurselor naturale va crește în același timp și prețul de achiziție.Că un efect de domino și costul operațiunilor va fi afectat.Așadar, se observă că în urmă unei administrări greșite în ceea ce privește utilizarea de resurse de către companii afectează nu numai mediul înconjurător, dar și capacitatea de funcționare a firmei însăși și odată cu ea afectează stakeholderii.

Prin urmare, implementarea unei strategii de dezvoltare durabilă și de măsuri durabile cât mai eficiente devin prioritare pentru managementul companiilor. Punctele cheie ale unei dezvoltări durabile de la care se pleacă sunt eficientă și echitatea.

Concentrarea firmelor trebuie să fie orientată asupra îmbunătățirii eficienței folosirii resurselor naturale, în special cele rare care sunt aproape dispărute.Se pune accentul pe folosirea cât mai des posibil a resurselor regenerabile.Un exemplu se poate găsi în industria producerii de hârtie.O măsură durabilă folosită este aceea de a planta noi copaci în locul celor care tocmai au fost defrisati și introducerea de reglementări conform cărora există o limită de exploatare a pădurilor forestiere, acordându-se timpul necesar pentru că noii copaci să crească, astfel evitându-se implicațiile devastatoare ce pot apărea în urmă unei exploatări abuzive (alunecări de teren, schimbări climatice).În România, din acest punct de vedere situația este cât se poate de gravă.Într-un decurs de un secol s-a ajuns că de la o pondere de ,,80% din teritoriul țării acoperită de păduri să se ajungă în prezent la numai un sfert din aria țării, aflându-ne sub media europeană care este de 30%” .

O optimizare a eficienței în ceea ce privește utlizarea resurselor rare se poate realiză prin determinarea ritmului în care compania respectivă folosește resursa raportat la rată de regenerare a acesteia.

Succesul se realizează printr-o continuă dezvoltare și adaptare a tehnologiilor folosite de firme, printr-o orientare către inovare și nu asupra unei exploatări în masă.

În final, relațiile și obligațiile față de stakeholderi trebuie respectate iar fiecare decizie luată trebuie să aibă în vedere și interesele lor.Respectul, echitatea față de ei este esențială pentru succesul unei afaceri.

Responsabilitatea față de mediul extern

Trebuie să se înțeleagă rolul pe care îl deține o organizație în societate.Această reprezintă o parte foarte importantă dintr-un ecosistem și este capabilă să afecteze în mod pozitiv sau negativ întreg sistemul.

O organizație trebuie să ,,constientizeze” efectele pe care acțiunile întreprinse influențează mediul în care această funcționează.Acest principiu presupune o planificare în detaliu unde se vor luă în calcul toate consecințele deciziilor implementate de către conducere atât pe plan intern, cât și pe cel extern.O comunicare permanență cu stakeholderii firmei este necesare pentru a se formă o imagine de ansamblu cât mai clară și completă.

Pentru realizarea unei viziuni pe termen lung este nevoie de implementarea unui sistem de măsurare a performanței firmei în funcție de deciziile și acțiunile luate în beneficiul mediului extern.Pentru că acest sistem să fie rentabil, plusurile aduse trebuie să depășească costurile de dezvoltare.Un sistem bun se bazează pe o înțelegere a intereselor părților implicate în activitățile companiei, informațiile trebuie să fie relevante pentru departamentul ce se ocupă cu administrarea acestui sistem, este necesară în același timp că informațiile să fie cât mai exacte și de încredere.În final, trebuie să se realizeze o comparație cu performanțele din trecut , dar și cu performanțele altor firme din domeniu.În acest sens se poate verifică consistență strategiei și dacă această își îndeplinește scopul pentru care a fost adoptată.

Momentan, o înțelegere exactă a tuturor implicațiilor pe care fiecare decizie luate și fiecare acțiune în parte o au asupra mediului ambiant este greu de realizat.Multitudinea de circumstanțe care sunt influențate permanent de o dinamică a diferiților actori din mediu, face că o quantificare exactă să fie imposibilă.Cu toate acestea, deși nu există o soluție clară, standard de aplicat, poate fi și un avantaj și această lipsă de informații se poate dovedi utilă pentru manageri.Chiar dacă acest gol reprezintă o barieră în dezvoltarea unui sistem cât complet de măsurare a performanțelor raportate la mediu, poate fi în același timp văzut și că o libertate.Managerii pot experimenta și inova, nefiind constrânși de presiunea ridicării la anumite standarde, standarde care în acest caz nu sunt definite clar.

Transparența

Organizațiile trebuie să ofere în raporturile anuale sau prin intermediul altor instrumente (site oficial, departamente speciale care să administreze comunicarea de informații) accesul cât mai complet la informații în ceea ce privește acțiunile și deciziile luate și care sunt direcțiile de viitor în care se îndreaptă firmă și ce presupun acestea.De asemenea, nu trebuie mascate sau omise detalii cu privire la impactul negativ, să fie clare și complete.

Pentru oamenii din mediul extern, din afară organizației, transparența joacă un rol important în eliminarea dubiilor care pot apărea din cauza unei lipse de informare și comunicare.Fiecare verigă din sistem trebuie respectată.Acest principiu vine că o continuare a celorlalte două în care se recunoaște valoarea respectării responsabilității avute față de stakeholderi.

1.3.Integrarea responsabilitatii sociale corporatise in strategia organizatie

Un aspect important al integrarii CSR are in vedere analiza benefeciilor aduse prin adoptarea acestui concept.

Influența pozitivă pe care responsabilitatea socială corporatisa o exercită este certă.A devenit un subiect de interes nu numai în cadrul sferei academice și în cadrul domeniului antreprenorial.Subiectul are o importantă și în viață de zi cu zi a tuturor, indiferent de obiectivele fiecăruia.Nenumărați factori au condus la creșterea interesului față de CSR.Tratarea fără respect a angajaților, ignorarea influenței negative față de mediul ambiant, comportamentul inechitabil față de consumatori, au reprezentat câțiva factori ce au făcut imperativă dezvoltarea și implementarea CSR în cadrul întreprinderilor.

S-a observat, prin asumarea vinei de către companii atunci când au greșit, un impact pozitiv față de clienții săi.Este evidențiat faptul că onestitatea este calea ce trebuie urmată.Consumatorii nu sunt rigizi în gândire, nu doresc că firmele să fie perfecte, însă pretînd că firmele să fie transparente.

CSR este implementat în mai toate organizațiile într-o măsură sau altă.Este recunoscută importantă fundamentală.Se poate spune că CSR este ADN-ul firmei.

Beneficiile aduse unei companii atât din punct de vedere economic dar și față de stakeholderi și mediu sunt multiple.

Inovația este un avantaj esențial în dezvoltarea afacerii. Statele Unite ale Americii ocupă locul trei în ceea ce privește producția mondială de bumbac, după China și India.Un exemplu reprezentativ din acest punct de vedere este dat de Compania Monsanto , o multinațională americană, ce a dezvoltat pe la mijlocul anior 90 un nou tip de bumbac.Denumit bumbacul BT , acesta a fost dezvoltat din genele unei bacterii de pământ, Bacillus thuringiensis, de unde provine și numele.Această bacterie conține un tip de proteină ce este toxic pentru anumite insecte.Astfel, bumbacul BT devenise extrem de rezistent față de insectele ce atacau producțiile de bumbac.Mai mult decât atât, insectele ce mâncau erau distruse.În acest mod, fermierii nu mai erau nevoiți să folosească multe pesticide pentru a-și proteja plantațiile, costurile scăzând astfel, iar daunele produse mediului și sanatii micșorându-se în același timp.

Costurile necesare unei bune funcționari a firmei sunt reduse prin inovație, dar și prin implementarea de strategii durabile.

Responsabilitatea socială corporatista presupune o relație deschisă cu toți stakeholderii săi.Astfel un angajat care lucrează într-un cadru corect, în care este respectat devine mai motivat și loial firmei.Reputația firmelor ce se angajează în activități responsabile crește.Prin intermediul acesta potențial angajați sunt atrași de oportunitatea de a lucra pentru o firmă ,,responsabila”.În același timp, clienții sunt atrași să cumpere produse de la asemenea companii, în special clienții cu venituri superioare, peste medie.

Oportunitățile de afaceri și de potențiale parteneriate cresc.Csr presupune o abordare deschisă fapt ce ușurează descoperirea acestor oportunități.

Conform principiilor, succesul unei companii depinde de o planificare cât mai detaliată pe termen lung.Se tinde spre o dezvoltare durabilă.Un beneficiu adus firmei prin această abordare este o durată de viață crescută.O planificare bine pusă la punct scade dramatic riscul de eșec.

Strategia reprezintă un plan organizațional gândit pe termen lung.Prin implementarea se desemnează ,,calea” prin care o firmă își va atinge principalele obiective ce au fost stabilite.Este modul prin care compania își pune în valoare principalele atuuri și valori.

Adoptarea responsabilității sociale corporatiste și beneficiile aduse firmei în ruma ei sunt binecunoscute.Orice organizație care urmărește succesul trebuie să se preocupe de CSR.

Totuși,nu există o metodă standard de urmat în ceea ce privește integrarea lui în strategia unei firme.Fiecare organizație este unică, afectată de circumstanțe diferite.Importantă unui manager devine astfel extrem de importantă.Trebuie să fie capabil să adapteze principiile CSR la nevoile firmei, să găsească un echilibru în același timp între interesele firmei și cele ale stakeholderilor și mediul ambiant..Manieră de implementare trebuie să fie abordată într-un mod sistematic, logic.

O serie de instrumente ajutătoare se pot găsi.Multe asociații nonprofit(World Business Council for Sustainable Development , Internațional Institute for Sustainable Development ) oferă accesul la o serie de strategii de implementare CSR, strategii aplicate și dezvoltate pe parcursul anilor în diferite domenii.

Cu toate acestea, prezinta interes metoda de implementare CSR care se bazează pe un model familiar care este folosit pentru îmbunătățirea continuă a proceselor și produselor companiei.Acesta este regăsit sub denumirea de Cercul lui Deming sau prescurtat PEVA, inițiale ce provin de la cele patru etape ce sunt urmate în procesul de implementare, respectiv etapă de planificare, etapă de execuție, etapă de verificare și etapă de acțiune.

Se vor urmă tot patru păși și în cazul implementării CSR.

Întâi de toate se conducerea va desemna o echipă care se va ocupă de dezvoltarea și implementarea strategiei CSR în cadrul firmei.Pentru că este un proces de bază, fundamental pentru succesul firmei, această trebuie să includă reprezentați capabili, loiali firmei.

Planificarea presupune o analiză în amănunt asupra firmei și a ceea ce reprezintă ea pentru stakeholderi.Se identifică valorile firmei, care sunt obiectivele fundamentale ce trebuie îndeplinite, care sunt implicațiile activităților întreprinse asupra mediului înconjurător.Se urmărește respectarea principiilor de bază CSR și se caută identificarea stakeholderilor cheie pentru a cunoaște care sunt iteresele și obiectivele lor.De asemenea, trebuie să se prefigureze care sunt costurile pe care le presupune această implementare.În același timp legea și normele trebuie să fie respectată.Aspectul legal nu trebuie neglijat.După cum este evidențiat și în Piramidă lui Carroll, obligațiile față de lege sunt esențiale.O strategie eficientă, ce poate aduce potențiale beneficii majore companiei este egală cu zero dacă legea este încălcată și poate aduce repercusiuni grave asupra reputației.

La finalul acestei etape, utlizand informațiile adunate, se va dezvoltă o strategie propriu-zisă.Această trebuie să indice punctul final unde se dorește să se ajungă și pașii care trebuie urmați pentru a atinge acel punct.

În etapă de execuție, se detaliază toate obligațiile pe care firmă le are față de stakeholderii săi și față de mediu.Trebuie să se înțeleagă clar modul prin care organizația va aborda relațiile cu toți partenerii săi.

Clienții, mass-media devin din ce în ce mai sceptici când vine vorba de abordările responsabile întreprinse de către companii.Consideră că acestea se folosesc de CSR că un instrument de îmbunătățire a reputație fără a respectă cu adevărat principiile de bază.Transparența devine astfel un instrument prin care firmă să-și demonstreze onestiatea și că nu are nimica de ascuns față de public.Dorește să acționează în beneficiul tuturor.

Unul din principalele motive pentru care se dorește implementarea CSR de către companii este reprezentat de potențialele creșteri are performanței.Scopul etapei de verificare presupune asigurarea că evoluția firmei se încadrează în parametrii stabiliți.În continurea, pe plan extern, se urmărește atent efectul acțiunilor firmei.Pe plan intern,cu ajutorul auditului sau prin apelarea la firme din exterior, se va quantifica performanță firmei în momentul de față.Datele sunt necesare pentru a se face o comparație cu date din trecut pentru a se observă impactul pe care strategie desemnată l-a avut în evoluția organizației.

Etapa finală este reprezentată de evaluare și îmbunătățire.Împreună cu datele obținute din etapă de verificare, este momentul când se pot trasă anumite concluzii.Se identifică ce funcționează, de ce funcționează, ce nu a mers și cauza etc.Se pot face astfel modificări, mici adaptări în vederea perfecționării strategiei.Evaluarea în esența înseamnă cunoaștere.Firmele de top se găsesc într-o continuă adaptare la cerințele unei lumi care se schimbă mereu.Ele nu urmăresc numai îndeplinirea obiectivelor propuse, caută în permanență să inoveze și să aducă îmbunătățiri în cadrul firmei.

Capitolul 2.

Particularitati ale responsabilitatii sociale în România

2.1. Importanta responsabilitatii sociale corporatiste în România

România, că stat membru al Uniunii Europene, din 2007, s-a aliniat politicilor U.E., în privință tuturor domeniilor de activitate. În același timp s-a modificat și viziunea asupra mediului și comunității care au devenit aspecte prioritare și importante ale programelor de guvernare. Se vor analiza necesitatea si abordari ale C.S.R. in România.

Necesitatea C.S.R. în România

România, în 1990, a intrat într-o perioadă de tranziție, de la politică și mecanismele regimului comunist la tot ceea ce implică regimul capitalist. Au fost etape de privatizare a unor industrii, au apărut micii întreprinzători, și-au făcut prezența diferite O.N.G.-uri care au avut drept scop acțiuni umanitare. Aderarea la Uniunea Europeană a avut loc în 2007. Drept urmare s-a schimbat optică asupra mediului privat în ceea ce privește și rolul acestuia în societate.

Acest lucru s-a concretizat și în sferă antreprenoriatului, prin abordarea unor practici de business responsabile. Asfel, a apărut că o necesitate , responsabilitatea socială a companiilor, mai ales în mediul privat, dar și în cadrul autorităților statului și a societății. În felul acesta s-a stabilit o conexiune între mai mulți factori implicați în implementarea unor strategii coerente și responsabile..

Domeniul CSR a început să se dezvolte că urmare a integrării României în Uniunea Europeană și influenței companiilor multinaționale, a accesării fondurilor europene.

Companiile mari, lideri de piață, au că obiectiv de afaceri în șine, unul responsabil. Își propun strategii care să aducă beneficii mediului și/sau comunităților, prin produse și servicii furnizate din care rezultă responsabilitatea acestor tipuri de companii sau organizații.

Se remarcă o dezvoltare a industriilor de energie regenerabila și management al deșeurilor, de energie alternativă, turismul rural și eco-turismul. De asemenea s-au dezvoltat industriile de comercializare a produselor organice sau ecologice.

Îndreptarea atenției asupra realizării unui program de acțiune sustenabil, responsabil, atrage după șine și succesul afacerii.

Responsabilitatea socială corporatista se adresează unor domenii că educația copiilor, mediul și activitatea sportivă, artele sau categoriile defavorizate. În paralele cu investițiile în comunitate, este avuta în vedere și și responsabilitatea întregului lanț de activități conexe (relații cu clienții, bunăstarea angajaților…) Astfel, performanțele din sferă responsabilității sociale a companiilorsi altor organizații, pot avea un efct pozitiv asupra unor aspecte importante că: popularitatea, menținerea personalului, satisfacerea clienților, atragerea investitorilor, acționarilor, bună relație cu alte companii, cu mass-media, și nu în cele din urmă cu comunitatea. Companiile se pot dezvoltă și creeă noi locuri de muncă.

Mediul de afaceri este parte din societate. Sunt în relație de interdependență. Prin comportament responsabil, mediul de afaceri îmbunătățește stilul de viață al societății, asigură un viitor mai bun, iar societatea la rându-i recunoaște și încurajează aceste politici responsabile.

În ceea ce privește Întreprinderile Mici și Mijlocii (I.M.M.), acestea joacă un rol important în economia țării, dar nu se remarcă prin activități de business responsabil, în mod pregnant. Se intentionea a se crește gradul de conștientizare în rândul acestora, că să adopte un comportament de business responsabil, prin derularea unor programe, în parteneriat cu sectorul public, sau cu companii mari (multinaționale sau românești) și O.N.G.-uri.

Abordări ale C.S.R. în România

În anii 1990, că urmare a apariției O.N.G.-urilor, cu scop umanitar, în România începe să se contureze conceptul de responsabilitate socială (S.R), că mai târziu să devină responsabilitate socială corporativă (C.S.R).Acest concept se trefera la multitudinea de factori diferiți, implicați în acest domeniu, cuprinzând o arie diversă de activități cu responsabilități comune din partea autorităților publice, sectorului privat și a societății.

Domeniul C.S.R. în România este de abia la începuturi și tinde către o dezvoltare a unui comporatament responsabil constant, cu o abordare strategică de bază în managementul companiilor, astfel încât această activitate de responsabilitate să devină reziatenta la schimbările pieței și dificultățile economice.

I.M.M.-urile deși au o pondere semnificativă în tabloul general al mediului privat, prin felul în care își desfășoară afacerea nu au asimilat conceptul în șine, cu toate că practicile păr a fi implementate și numeroase. În vederea integrării europene, se încearcă motivarea acestora prin proiecte, programe. Elementele care ar putea reprezenta motivații ar fi: presiunea externă, reputația mai bună, popularitatea.

,,În urma crizei economice, mulți actori de pe scena CSR-ului au dispărut. Multinaționalele sunt ceea ce este vizibil în acest moment. […] În 2008, implicarea în comunitate devenise ceva de „bon ton” – multe dintre companiile care atingeau un anumit nivel de dezvoltare o făceau. O dată ce a lovit criza economică, mulți au dispărut. În al doilea rând, companiile care au ramas în joc și-au redus bugetele de investiții în comunitate cu peste 60-70%. Un alt trend vizibil cu privire la companiile care au continuat să se implice în practici și programe de responsabilitate constă în crearea unei mai mari sinergii între activitatea de CSR și obiectivele de business de bază.”

În vederea unei optime abordări, trebuie avuta în vedere corelarea dintre actorii-cheie, iar aceștia să răspundă unor serii de provocări și anume: conștientizarea semnificației de C.S.R., a nevoilor și beneficiilor reflectate în obiectivele și opertiunile de business, asigurarea transparenței, monitorizării și evaluării impactului inițiativelor C.S.R. asupra părților implicate sau afectate.

În concluzie, C.S.R. trebuie privit că parte parte integrantă din felul în care se desfășoară afacerea, iar nu că o parte adiacentă activității centrale de business.

Rolul companiilor, prin prismă C.S.R., vizează un context social mai larg și nu doar contextual referitor la profit. Dacă ar există doar scopul profitului, pe termen mai scurt sau mai lung, unele companii ar putea daună mediului incojurator sau comunității în zonă în care și-ar desfășura activitatea. De aceea devine necesar că autoritățile publice să acționeze prin crearea unui cadru legal și prin determinarea respectării acestuia de către toți antreprenorii.

2.2. Strategia privind promovarea responsabilitatii sociale corporatiste în România

Ținând cont de tendințele și politicile Uniunii Europene, România a adoptat o strategie racordată la o nouă viziune a dezvoltării durabile. Astfel, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României.Orizonturi 2013-2020-2030 a fost elaborată ca o necesitate de a recupera decalajele față de celelalte state membre ale U.E. , având în vedere că România trece printr-o perioadă de tranziție, după ce a ieșit de sub regimul comunist.

Lucrarea reprezintă un proiect comun al Guvernului Romaniei, prin Ministerul

Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD) și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, aprobat prin Hotararea de Guvern Nr. 1216 din 4 octombrie 2007, publicată in Monitorul Oficial Nr. 737 din 31 octombrie 2007.

Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu și lung. Ca orizont 2013, se propune Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei ca stat membru al UE. Pentru anul 2020, se are in vedere Atingerea nivelului mediu actual al tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile. Iar pentru orizontul 2030, se intentioneaza apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu al din acel an al tarilor membre ale U.E. din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile.

„Se urmărește îndeplinirea acestor obiective pentru creșterea economică dar și pentru reducerea decalajelor economico-sociale dintre România și celelalte state din Uniunea Europeană. Se vor îndeplini astfel obligațiile asumate de România in conformitate cu,, Tratatul de aderare, precum și implementarea efectivă a principiilor și obiectivelor Strategiei Lisabona și Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă reînnoite a UE (2006)”

,, Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este una dintre opțiunile posibile, ci singura perspectivă rațională a devenirii naționale, având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluența factorilor economici, sociali și de mediu.”

Decurgând din obiectivele propuse de Uniunea Europeană pentru dezvoltare durabilă (protecția mediului, echitatea și coeziunea socială, prosperitatea economică și îndeplinirea responsabilităților internaționale ale U.E.) precum și din obiectivele mai sus amintite ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă, s-a elaborat Strategia Națională de Promovare a Responsabilității Sociale, 2011-2016.

La elaborarea acesteia au contribuit autorități ale administrației publice, reprezentanți ai societății civile, și experți din țări cu experiență în domeniul responsabilității sociale.

În urmă unei analize SWOT privind dezvoltarea C.S.R. în România,s-a trecut la stabilirea direcțiilor pe care trebuie să le urmeze strategia pentru eliminarea punctelor slabe, dar și consolidarea și dezvoltarea aspectelor bune deja existențe.

Conform Strategiei Nationale de promovare a C.S.R…,, Scopul principal al strategiei este de a spori gradul de conștientizare cu privire la importanța și beneficiile aplicării responsabilității sociale și de a crește implicarea sectorului public, a companiilor românești, a companiilor multinaționale, precum și a societății civile în aplicarea responsabilității sociale în România.”

Strategia își propune crearea unui cadru legal care să vină în sprijinul mediului de afaceri, în special a I.M.M.-urilor, respectând principii că egalitate de șanse, mărirea locurilor de muncă, eliminarea aspectelor privind discriminarea femeilor pe piață muncii, minimizarea riscurilor de natură fiscală, abordarea unor politici comunitare, generarea dialogului social.

Finalitatea implementării practicilor responsabilității sociale o reprezintă maximizarea contribuției companiilor/ organizațiilor la dezvoltarea durabilă. Această implică respectarea unor principii în activitatea desfășurată.

Principiile generale prevăzute în Strategia Națională de Promovare a C.S.R. se referă la: responsabilitate, comportament etic, transparență, respectul față de părțile cointeresate, respectul față de statul de drept, cooperare și coerentă, management performant, predictibilitate, respectul față de drepturile omului și alte norme și standarde internaționale.

C.S.R. devine un concept realist și valoros prin prisma beneficiilor și atenției față de oameni, societate și mediu, incluzând aici și resursele naturale, ce sunt sau pot fi afectate de activitățile companiilor sau organizațiilor.

Antreprenorii, abordând politici și strategii de responsabilitate socială, contribuie la dezvoltarea societății și protejării mediului înconjurător, prin dezvoltarea unor servicii, produse, metode de producție. În același timp, o astfel de abordare produce efecte colaterale privind impozitele, crearea de noi locuri de muncă, reducerea semnificativă spre eliminarea aspectelor de “economie subterană”, diminuarea corupției.

Pentru o reușită deplină, trebuie avute în vedere aspectul de cooperare și inițierea dialogului social dintre cei din mediul de afaceri și cei din sectorul public reprezentați prin autoritățile administrative ale statului, pentru servirea interesului general, public.

O organizatie sau companie dezvolta o serie de relatii cu partile cointeresate. Aceasta trebuie sa fie constienta de multitudinea partilor cointeresate si de impactul pe care l-ar avea deciziile companiei asupra intereselor, asteptarilor celorlalte parti, care ar putea fi afectate.

Interesele trebuie sa coincida cu asteptarile societatii. Aceasta relatie dintre o organizatie si restul partilor implicate este reprezentata in diagarama de la figura 2.1.

Figura 2.1. Tipuri de relatii.

Sursa: http://www.actionamresponsabil.ro/wp-content/uploads/downloads/2012/09/Strategia-nationala-de-promovare-a-responsabilitatii-sociale.pdf, p.18.

Responsabilitatea socială se poate traduce și prin “răspundere legală” , întrucât în cazul nerespectării normelor prevăzute de legislația în vigoare, societățile respective sunt supuse acoperirii daunelor provocate și răspunderii în față instanțelor, după fapte și gravitatea lor.

De asemenea, conceptul de responsabilitate socială poate fi extins și în sensul de “responsabilitate morală” fiind strâns legat de standardele etice ale companiilor.

Aplicarea activă a responsabilității sociale înseamnă coroborarea normelor legale cu cele etice în toate domeniile în care activează, începând cu alegerea furnizorilor și până la asigurarea condițiilor de muncă ale angajaților, spre exemplu. În acest context, analiză conceptului de responsabilitate socială trebuie să se facă luând în calcul multidisciplinaritatea să.

Strategia Națională își stabilește obiective pe palierele economice, sociale, de mediu și de educație și cercetare.

Principalele directii de actiune pentru implementarea strategiei sunt axate pe trei domenii:

,, 1. Crearea unui cadru propice de dezvoltare a CSR/SR, atât la nivel central, cât și la nivel local, de către autoritățile publice;

2. Promovarea aplicării responsabilității sociale la nivelul organizațiilor din România;

3. Implicarea activă a sectorului public în inițiative de tip CSR/SR.”

Autoritățile administrației publice responsabile emit ordine și instrucțiuni pentru asigurarea unui management responsabil din punct de vedere social în 9 domenii de interes general: sănătatea și securitatea și mediul de lucru, mediul înconjurător, etică, prevenirea și combaterea corupției,protecția civilă, egalitatea de gen, restructurarea, cercetare-dezvoltare-dezvoltarea competențelor, integrarea și asigurarea de oportunități în carieră pentru grupuri dezavantajate.

Normele și instrucțiunile vor fi stabilite în funcție de specificul activităților desfășurate și de nevoile acestora, deci vor fi diferite.

Factorii de decizie (ministerele, comisiile de specialitate,autoritățile administrative, companiile sau organizațiile) sunt responsabili cu elaborarea și implementarea planului de acțiune pentru fiecare domeniu, în conformitate cu legislația în vigoare. Se au in vedere sectiunile :

a.) financiar-bancar; b.)economic si al mediului de afaceri; c.) protectia mediului; d.) social; e.) educatie, formare si cercetare.

Strategia Națională de Promovare a C.S.R. privind sectorul financiar-bancar

Pentru ca cetatenii romani sa aiba incredere in modul de administrare a fondurilor care le revin sub diverse forme si modalitati (pensii si asigurari sociale), statul trebuie sa asigure transparenta investitiilor, a rezultatelor si strategiei fiecarui fond. Statul este cel carea are responsabilitatea de a administra corect si eficient aceste fonduri. Se vor urmari deci, urmatoarele directii: elaborarea unor coduri etice, tratament egal pentru toti actionarii, respectarea drepturilor tuturor actionarilor, asigurarea unor modele de compensare clar stabilite. Institutiile statului si cele bancare vor avea indatorirea de a desfasura activitati de informare transparenta a populatiei.

Strategia Națională de Promovare a C.S.R. privind sectorul economic si al mediului de afaceri

Principalele directii se refera la promovarea C.S.R. prin finantare de fonduri nerambursabile pentru sprijinirea companiilor, in contextul unei atitudini adecvate privind drepturile omului, drepturile femeilor si egalitatea dintre sexe, probleme legate de mediu si societate. Ca actiuni importante se remarca includerea cooperarii dintre mediul privat si cel public, implicarea mediului de afaceri in parteneriate pentru dezvoltarea locala, generarea de dialog social, indreparea eforturilor pentru dezvoltarea sectorului privat in regiuni mai slab dezvoltate economic, promovarea investitiilor, promovarea respectarii standardelor de sanatate si securitate a muncii, o abordare corecta si responsabila a multinationalelor fata de consumatorul roman, Implicarea I.M.M-urilor in structuri inovative de tip cluster (concentrari economice), oferirea de facilitati companiilor care aplica responsabilitatea sociala,acordarea unei atentii responsabile privind mediul,, precum si promovarea unei atitudini de combatere a coruptiei prin mijloace de avertizare sau proceduri de raportare. Statul incurajeaza si sustine activitatile de responsabilitate sociala si prin organizarea serviciilor de consiliere.

Strategia Națională de Promovare a C.S.R. privind protectia mediului

Problemele de mediu reprezinta o alta directie de focalizare a atentiei statului. Printre acestea o mare provocare este stoparea pierderii biodiversitatii care reprezinta un obiectiv central la nivel mondial. De aceea statul roman va sustine aplicarea politicilor de mediu si standardele internationale in acest domeniu, dar si a celor de la nivel local si regional, specifice Romaniei.

In acest sens, s-au propus urmatoarele directii de actiune, si anume: informarea populatiei cu privire la riscurile activitatilor uoamenilor asupra mediului, reducerea impactului de mediu la nivelul companiilor, dezbateri si diseminari avand ca subiect gasirea de solutii si practici legate de mediu, actiuni si politici de prevenire a poluarii apelor si a efectelor asociate cu calitatea ecologica a cursurilor de apa, gestionarea durabila a padurilor si reconstructia ecologica prin impadurire, investitii in zone slab dezvoltate economic, elaborarea de ghiduri si alte instrumente metodologice privind protectia mediului.

Strategia Națională de Promovare a C.S.R. privind sectorul social

Problematica sectorului social include sanatatea si securitatea in munca, drepturile omului, etica sociala, protectia civila, integrarea categoriilor dezavantajate, egalitatea sexelor. Pornind de la acest cadru, se disting urmatoarele directii de actiune: Promovarea dialogului social, informare populatiei cu privire la conceptul C.S.R., promovarea voluntariatului, investitiiin dezvoltarea de abilitati, invatare pe tot parcursul vietii, imbunatatirea nivelului de sanatate publica (in zona de marketing si etichetare produse alimentare), aplicarea principiului transparentei.

Strategia Națională de Promovare a C.S.R. privind educația, formarea profesională și cercetarea

Educația , formarea profesională și cercetarea reprezintă unul dintre sectoarele menționate mai sus.

a.) Cercetarea

Necesitatea unei baze de date privind implementarea practicilor și metodelor, precum și impactul asupra societății, orice informații privind C.S.R., face că domeniul de cercetare să devină un factor important în tot acest proces, dar încă nu este suficient abordat. Domeniul ar putea oferi metode de măsurare socio-economice, dar și metode care să asigure implementarea C.S.R.. De asemenea, ar putea ajută la identificarea instrumentelor necesare pentru stimularea sectorului privat în exersarea responsabilității sociale.

b.) Educația și formarea profesională

Se propune că o soluție pozitivă că Instituțiile de învățământ să dezvolte programe de formare profesională continuă în care CSR/SR să fie un element integrat.în acest context, conceptul de “responsabilitate socială” să fie un element important al programelor de formare profesională pentru management și dezvoltarea managementului.

,,Statul va promova colaborarea dintre instituțiile de formare profesională și sectorul privat în dezvoltarea acestui tip de programe profesionale. Se va promova includerea în programa universităților și colegiilor universitare a unor module de CSR/SR pentru studiile de licență și masterat, pentru programele de studii în economie și management, tehnologie și alte domenii legate de afaceri.

Cadrul organizatoric necesar implementării, monitorizării și evaluării strategiei presupune colaborarea tuturor instituțiilor implicate și interesate pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient, direcțiile de acțiune și activitățile prevăzute în planul de acțiune al strategiei, conform responsabilităților aferente.”

2.3. Principalele campanii C.S.R. derulate in Romania

Conceptul de implicare in comunitate se axeaza pe ideea ca mediul de afaceri isi poate atinge mai bine interesele ajutand comunitatea sa se dezvolte. C.S.R. presupune integrarea unui set de practici si programe sociale in politicile firmei.Asadar C.S.R. nu trebuie asimilat cu ideea de filantropie. Prin aplicarea acestor proactici si programe, companiile creeaza un parteneriat cu comunitatea din care toti cei implicati au de castigat.

În vederea conștientizării mai bine a conceptului C.S.R., se derulează proiecte europene de dezvoltare sectorială și dezvoltare resurse- umane, programe, se elaborează ghiduri de responsabilitate socială care oferă un set de instrumente practice care vin în ajutorul antreprenorilor spre a-și defini propria politică de responsabilitate socială.

În ideea globalizării și integrării europene, în România se desfășoară campanii de C.S.R. care vin în sprijinul comunităților, diversificcate în funcție de nevoile și specificul zonal și problematici privind protejarea mediului.

Campaniile C.S.R. au obiective clare și adresează comunității atât prin latura educațională, de formare a mentalităților sănătoase, încă de la vârste școlare, dar și rezolvarea practică a unor probleme existente.

Companii mari care au au un managemant bazat pe C.S.R., au derulat programe și derulează și în prezent. Unele dintre acestea au obținut recunoaștere și premii în cadrul unor competiții internaționale.

P.R-Daily a premiat campania ‘’Verde la educatie pentru circulatie’’, avand ca obiect educatia rutiera- initiatori Liedl si Politia Romana .Festivalul International de Aversititing Golden Drum a premiat ‘’Campania de stimulare a donarii de sange’’, initiata de postul de televiziune Antena 1.A avut efecte imediate in randul populatiei, crescand numarul de donatori.

Compania Petrom a desfasurat cu succes campanii C.S.R. , cum ar fi ‘’Tara,tara, vrem campioane’’ de sprijinire a sectorului sportiv, ‘’In Tara lui Andrei’’care ii sustine pe cei care pot si vor sa-i inspire pe cei de langa ei, Campanie de voluntariat premiata de ‘’C.S.R Awards’’

Compania GDf- SUEZ Energy Romania a derulat si deruleaza programe educationale, cum ar fi ’’Intalnire cu energia’’ cu impact asupra copiilor care inteleg de mici care ar fi resursele energetice si cum trebuie folosite rational. Proiectul are drept obiectiv educația tinerei generații privind utilizarea rațională a surselor de energie și conștientizarea importanței protecției mediului înconjurător. Programul se adresează elevilor din ciclul primar.

Educația constituie una dintre direcțiile strategice de responsabilitate socială ale GDF SUEZ Energy România și, de această dată, compania și-a îndreptat atenția asupra celor mici, de vreme ce ei sunt cei care vor trebui să utilizeze în mod rațional resursele energetice și să protejeze mediul înconjurător.

Programul constă în două lecții privind tipurile de energie, parcursul gazului natural de la extracție până în locuințe, economia de energie și utilizarea în siguranță a gazului natural, insistând pe partea de prevenire a accidentelor.

,,Întâlnire cu energia’’ se desfășoară anual în lunile septembrie-octombrie. Voluntarii GDF SUEZ Energy România susțin lecțiile despre energie elevilor, folosind metode interactive de predare. În cadrul programului este lansat concursul ,,Câștigă cu Metano’’, acesta având 2 componente : o etapă pe școală în care elevii realizează un proiect comun plecând de la tematicile programului și un concurs individual premii pentru primele 3 lucrări.

Un alt program educational adresat tot copiilor de varsta scolara mica il desfasoara compania PRAIS.Proiectul se numeste ‘’Si eu traiesc sanatos’’ si are ca obiectiv general formarea unui stil sanatos de viata, bazat pe o nutritie corecta si pe sport. Inca de mici, copiii isi creaza o mentalitate corecta si deprinderi de viata sanatoasa. El consta in parcurgerea mai multor ani, deci cat mai multe serii de copii, a unor etape, care se finalizeaza cu concursuri. Materialele-suport, constand in pliante, orare, calendare, sunt asigurate de companie, sunt atractive si consistente. Aceste campanii sunt popularizate si detin si site-uri pe internet, pentru informatii

Companii mari care au au un managemant bazat pe C.S.R., au derulat programe și derulează și în prezent. Unele dintre acestea au obținut recunoaștere și premii în cadrul unor competiții internaționale.

P.R-Daily a premiat campania ‘’Verde la educatie pentru circulatie’’, avand ca obiect educatia rutiera- initiatori Liedl si Politia Romana .Festivalul International de Aversititing Golden Drum a premiat ‘’Campania de stimulare a donarii de sange’’, initiata de postul de televiziune Antena 1.A avut efecte imediate in randul populatiei, crescand numarul de donatori.

In 2013, Coca-Cola România și EcoRom Ambalaje câștigă prima ediție națională a European CSR Award, competiție pan-europenă care s-a desfasurat simultan in 28 de tari.

Tot in cadrul C.S.R. Award ,in fiecare an se detaseaza campaniile castigatoare, la sectiunile defalcate pe specificul problemelor atinse si grupului-tinta caruia se adreseaza proiectelor , in functie de nevoile comunitatilor, pe zone. Aceste campanii urmaresc teme ecologice, de mediu, de educatie a tinerilor pentru formarea unor mentalitati solide care sa duca la imbunatatirea stilului de viata., de formare de abilitati, de invatare pe tot parcursul vietii.

Capitolul 3

Studiu de caz: Programul de Responsabilitate Socială Implementat de Compania Eco-Rom Ambalaje

3.1 Pericolul reprezentat de incalzirea globala

Un fenomen climatic, cu implicații negative majore în ceea ce privește mediul înconjurător și asupra vieții de pe pământ este încălzirea globală.În ultimile decenii temperatura medie de pe întreagă suprafață a globului a crescut într-un mod alarmant.Conform unui raport făcut de Intergovernmental Panel on Climate Change în 2014, ,,cauza principala ce a determinat accelerarea fenomenului încălzirii globale este creșterea concentrației de gaze cu efect de seră că urmare a creșterii intensității activităților antropice’’ .

Apariția fenomenului de efect de seră se datorează în special vaporilor de apă și de concentrația de dioxid de carbon din atmosfera.În ultimul secol, mai ales datorită celei de-a două Revoluții industriale, concentratiile de dioxid de carbon și metan care au fost emanate în atmosfera au crescut într-un ritm rapid, fapt ce a condus în final la accelerarea încălzirii globale.

Fig 3.1

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83.

În cazul în care nu vor fi luate măsuri pentru stoparea fenomenului, repercusiunile vor fi devastatoare. Responsabilitatea socială corporatistă poate reprezenta o soluție în rezolvarea acestei crize.

Reciclarea joacă un rol important din acest punct de vedere.Emisiile de gaze cu efect de seră se pot reduce, iar prin valorificarea deșeurilor sunt protejate și resursele naturale.

La acest capitol România nu stă prea bine.Conform agenției Uniunii Europene EEA , România se află pe ultimul loc cu o rată de reciclare de 1%.Dacă ne uităm la țările din top, Austria și Germania au rate de până la 63% respectiv 62%.Este o nișă unde se poate investi pentru o dezvoltare rapidă și benefică pentru societatea românească.Într-un fel România nu are de ales.Una din reglementările Uniunii Europene în ceea ce privește reciclarea pentru toate țările membre este de a se atinge până în anul 2020 o rată de reciclare de 50% .

În ultimul deceniu, în special cu aderarea la Uniunea Europeană a României, demersuri s-au făcut în această privința.

Un actor important, pionier pe această piață în România, ce a jucat și joacă în continuare un rol important este compania Eco-Rom Ambalaje.

3.2 Caracterizarea de ansamblu a firmei si evolutia in timp

Eco-Rom Ambalaje este o companie ce are că scop final protejarea mediului prin valorificarea deșeurilor de ambalaje.

A fost înființa la sfârșitul anului 2003.În prezent este lider pe piață, cu un nr de aproximativ 3000 de companii din țară ce au încheiat contracte de colaborare.Conform bursă.ro, ,,cantitățile de deșeuri reciclate de la populație de către Eco-Rom Ambalaje au crescut în 2014 cu 55%, la 54.126 tone”

Eco-Rom Ambalaje fost o companie pionier pe piață reciclării în România care și-a dat seama de impactul negativ pe care un sistem de reciclare slab îl are asupra mediului.Încă de la început, prin implementarea sistemului ,,Punctul Verde”, a propus românilor o adoptare a principiului de dezvoltare durabilă.

Transparența, un alt principiu de baza al responsabilității sociale corporatise, față de de parteneri a reprezentat un pas important făcut de organizație în câștigarea încrederii publice.Această premisa se găsește și în enunțarea misiunii firmei:,, Noi lucrăm pentru a elimina orice barieră sau restricție pe întreg lanțul ambalajului, contribuind astfel la dezvoltarea afacerii Dumneavoastră.”

Impactul pozitiv adus României din punct de vedere economic,social, ecologic este indiscutabil.Eco-Rom Ambalaje a contribuit social prin crearea de locuri de muncă și poate cel mai important a reușit să schimbe mentalitatea romanului, determinându-l să înțeleagă care este importantă reciclării și efectele pozitive aduse în urmă respectării principiilor responsabile în cadrul ei.

Multe probleme și percepții greșite își au rădăcinile într-o educație slabă sau greșită.Eco-Rom Ambalaje a seziat că poate românii nu înțeleg ce înseamnă reciclarea pentru că nu s-a pus niciodată accentul încă din educația primară.Astfel compania a demarat mutle campanii și proiecte în acest sens cu scopul de educarea generațiilor tinere, reprezentând un model în ceea ce privește responsabilitatea socială.Efortul a fost recunoscut atât la nivel național cât și la nivel internațional prin numeroasele premii și distincții câștigate.O astfel de distincție a fost acordată pentru ,,Proiectul Laboratorul Verde al Reciclării” pentru inovare în dezvoltarea durabilă.Premiul obținut a fost ,,Național Globe Award”.

Din momentul înființări s-a știu exact care sunt așteptările de la acest proect și direcția unde se va îndrepta.Nu este de mirare astfel că într-un decurs relativ scurt de numai 10 ani, Eco-Rom Ambalaje a avut parte de o evoluție rapidă și constanța chiar și pe timp de criză.Deschiderea față de public, onestitatea au fost alți factori ce au facilitate această evoluție.

Fig 3.2 Evolutia pe parcursul deceniului

Sursa: http://ecoromambalaje.ro/wp-content/uploads/tabel-evolutie-2004-2007-2010-2012.png.

Se observă astfel in fig 3.2, ca un punct de reper o creștere a clienților de la 81 în anule 2004 la aprox 2500 în anul 2012.Firește, că odată cu ei a crescut și cifra de afaceri, însă pentru o afacere întâi de toate trebuie să primeze satisfacerea clienților.Acest criteriu este cu atât mai important pentru Eco-Rom Ambalaje întrucât nu are profitul că obiectiv fundamental.Obiectivele principale pentru companie sunt reprezentate de reinvestirea profitului, echitate și deschiderea față de parteneri.

Se urmărește o continuă îmbunătățire a infrastructurii și o adapatare cât mai bună a acesteia la cerințele de pe piață.

Conform unui articol publicat pe bursă.ro,, În 2014, organizația a susținut reciclarea a 376.094 tone de deșeuri de ambalaje provenind atât din gospodării, cât și din sectoarele comerciale și industriale. Această cantitate reprezintă 60% din totalul ambalajelor puse pe piață de companiile membre, respectiv 623.860 tone.”

3.3 Programe de Responsabilitate Socială Implementate de Eco-Rom Ambalaje

Un obiectiv fundamental al companiei Eco-Rom Ambalaje, încă de la înființarea ei din 2003, a fost implementarea unui sistem de management al deșeurilor de ambalaje plasat sub marca ,,Punctul Verde”.Oferirea cunoștințelor și instrumentelor în spre a fi folosite de către industria românească este în legătură directă cu respectarea obligațiilor pe care le are România față de Uniunea Europeană.

În prezent, în domeniul reciclării ambalajelor, Eco-Rom îndeplinește 75% din cerințele Uniunii Europene în acest domeniu.

Pe întreagă perioada de activitate, în ultimul deceniu, Eco-Rom Ambalaje a înțeles ce înseamnă o relație puternică cu stakeholderii săi și s-a implicat prin intermediul proiectelor în consilidarea acesteia.

Punctul Verde

Fig 3.3 Simbolul marcii germane ,,Punctul Verde”

Sursa: eco-citizen.org

Marca ,,Punctul Verde” este un simbol(vezi fig 3.3) recunoscut la nivel european.A apărut în anul 1995 și a fost creat de germanul Lars Oehlschlaeger .

În prezent organizația care deține dreptul de folosire și poate oferi licențe este PRO Europe, organizație din care face parte și Eco-Rom Ambalaje.Pentru consumator, Punctul Verde inscripționat pe un produs, dovedește caracterul responsabil pe care îl are firma respectivă față de mediu. Prezența mărcii desemnează angajamentul firmelor de a valorifica deșeurile propriilor ambalaje în scopul unei dezvoltări durabile. Presupune în același timp, plătirea unei contribuții financiară față de o organizație națională de reciclare.

Sistemul „Punctul verde” este recunoscut la nivel mondial, contribuind la dezvoltarea durabilă, responsabilă a companiilor implicate, în concordanță cu principiile Directivei 94/62 din Europa.

În prezent, marca „Punctul Verde” este cea mai folosită la nivel global.Peste „170 000 companii sunt licențiate în timp ce anual 460 miliarde produse sunt etichetate”.

Prin implementarea acestui sistem, Eco-Rom Ambalaje, isi asuma gestionarea modalitatii de colectare a deseurilor si valorificarea acestora pentru clientii si partenerii sai, dar si fata de populatie.

Dezvoltarea infrastructurii

În anul 2007, după o perioada în care Eco-Rom Ambalaje și-a concentrat resursele și atenția mai mult pe adunarea de informații, observarea trendurilor sociale, pentru a-și formă o imagine de ansamblu cât mai clară, s-au pus bazele unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje.Acesta constă în separarea ambalajelor pe diferite categorii:categorii de sticlă, categorii pentru plastic, lemn, hârtie, carton și metale.În acest mod se ușurează colectarea, și manipularea ambalajelor pentru o utliziare cât mai eficientă a acestora. Potrivit articolului scris pe bursa.ro, ,,serviciile de colectare selectiva sunt oferite spre a fi accesate unui numar de 527 localitati din tara, in anul 2014”.In acelasi, tot in anul 2014, organizatia a sustinut reciclarea a unei cantitati de,,376 094 tone” de deseuri de ambalaje.Investii au fost facute permanent, de la an la, cu scopul unei adaptari si imbunatatiri cat mai bune a sistemului la cerintele de pe piata.Numai in anul 2014 s-au investit aproximativ zece milioane de lei.

Rolul in educatie si comunicarea cu publicul a companiei Eco-Rom Ambalaje

Concomitent cu dezvoltarea sistemului de colectare selectivă, Eco-Rom Ambalaje nu a neglijat importantă educației și transparenței față de public.Multe probleme apar că urmare a unei lipsae de informare și comunicare.Locul codaș pe care îl ocupă România în Uniunea Europeană în ceea ce privește rată te reciclare, poate fi remediat printr-un sistem educativ corespunzător, dedicat acestei cauze.

În acest sens, Eco-Rom Ambalaje a jucat un rol important în ceea ce privește condiționarea populației cu privire la beneficiile și importantă reciclării ambalajelor.Prin introducerea programelor educaționale,prin demararea de proiecte inovatoare în acest sens, a reușit într-un decurs relativ scurt de timp să altereze mentalitatea romanului și să-l determine să înțeleagă importantă unui comportament ecologic.Conform unui raport făcut de Eco-Rom Ambalaje s-a remarcat că,,românii colectează separat de 50 de ori mai mult decât acum 8 ani”.

Un astfel de proiect implementat in scop educativ este ,,Ecolimpiada”.Eco-Rom Ambalaje a format in 2012 un parteneriat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice avand ca obiectiv educarea elevilor din clasele primare cu privire la ce reprezinta un cetatean responsabil si ce inseamna reciclarea.Prin intermediul acestui proiect, elevii sunt implicati in actiuni de reciclare fiind familiarizati in acelasi timp si cu modul de colectare separata implementat de Eco-Rom. Directorul general Eco-Rom ambalaje a declarat: ,, Vrem sa cream adevarate comunitati responsabile fata de deseurile de ambalaje. Investitiile pe care le facem in serviciile de gestiune a deseurilor nu ar fi complete fara investitia in educatia tinerei generatii”

Punctele cheie ale acestui proiect constau in elementul didactic pe de o parte iar pe de alta parte se urmareste testarea cunostintelor prin intermediul unui concurs.

Astfel, cadrele didactice capata un rol important in ceea ce priveste o implementare de succes a proiectului Ecolimpiada.Principalul rol detinut de acestea este de a facilita asimiliarea informatiilor referiotare la reciclare de catre cei mici printr-o stimulare a interesului lor fata de acestea.Trebuie sa se inteleaga impactul negativ pe care actiunile iresponsabile il au asupra mediului inconjurator.Fenomene precum incalzirea globala sau efectul de sera s-au dezvoltat in ultima perioada tocmai datorita actiunilor antropice daunatoare.Pentru a nu se ajunge intr-un impas, impas ce in viitorul apropiat poate ameninta chiar viata oamenilor, generatiile noi trebuie sa inteleaga inca de la o varsta mica pericolul iminent, sa se formeze o mentalitate pozitiva, responsabila fata de mediul inconjurator.

In ceea ce priveste metoda te testare a elevilor prin itermediul concursului, se urmareste aprofundarea cunostintelor asimilate de catre elevi in timp ce spiritul de competitie de la toate nivelurile tarii (local, national) este promovat prin itermediul unor testari in cadrul carora elevii vor realiza compuneri unde vor descria un subiect ce i-a impresionat.

Proiectul a avut succes, iar in urma celor doua editii, un numar de aprox 33.600 de elevi si 1400 de cadre didactice au participat dintr-un numar de aproximativ 60 de localitati din tara.

Un alt proiect educativ reprezentativ pentru Eco-Rom Ambalaje este ,,Laboratorul Verde al Reciclarii’’, proiect ce a fost recunoscut si la nivel national si european.In cadrul competitiei ,,European CSR Award”, proiectul a castigat premiul de excelenta.In tara castigat pentru a treia oara consecutiv o ,,distinctie nationala care atesta performantele si eficienta programului educational Laboratorul Verde al Reciclarii in Romania”.

Se urmărește stimularea nevoii de cunoaștere a elevilor din clasele primare prin intermediul realizării unui traseu la bordul unui autocar modificat special în acest sens.

Autocarul folosit în acest proiect este un Volvo, marca Irizar.Grupul Irizar este un producător specializat în producerea de autocare de lux destinate transportului de pasageri. A fost cumpărată la mâna a două de către compania Eco-Rom Ambalaje în anul 2012.Investiții au fost făcute pentru modificarea acestuia pentru o adaptare la obiectivele specifice acestui proiect.

Noile generații sunt din în ce mai dependențe de tehnologiile multimedia.Tocmai pe acest lucru s-a mizat atunci când autocarul a fost modificat.Astfel, autocarul a suferit o schimbare drastică.A fost dotat cu aparatură tehnologică de ultima generație și s-a urmărit creeare unei atmosfere futuristice.

Pe parcursul traseului, se urmărește îmbinarea plăcerilor celor mici cu asimiliarea de cunoștințe specifice reciclării și formării unui comportament responsabil față de mediu.Educația propriu zisă se face prin intermediul filmelor 3d, prin intermediul unor animații reprezentative .

De asemenea cei mici sunt stimulati prin itermediul participarii la jocuri ce simuleaza procesul de colecterea selectiva.Elevii se distreaza si invata in acelasi timp.

In cei trei ani de activitate, ,,Laboratorul Verde al Reciclarii”, a ajuns la,, peste 24 000 elevi, din aprox 240 de scoli primare fiind implicate peste 1000 de cadre didactice”.

Cu privire la ce presupune serviciile oferite partenerilor, Eco-Rom Ambalake pune la dispozitie instrumente si strategii de implementare suport din domeniu precum: calculul de emisii de dioxid de carbon, serviciul Ecollect(serviciu de colectare separat pentru fiecare companie imparte).

Eco-Rom Ambalaje a inteles pe deplin ce inseamna responsabilitatea sociala corporatista si impactul pozitiv adus in urma implementarii ei in strategia firmei.A realizat importanta unei dezvoltari durabile si inflenta negativa pe care o are asupra mediului in lipsa ei.In spiritul CSR, Eco-Rom Ambalaje a investit permanent intr-o infrastructura creata in folosul organizatiilor membre, dar si pentru public.

Transparenta companiei a fost la un nivel ridicat.Eco-Rom Ambalaje s-a implicat in mod direct si activ in realizarea unei relatii cat mai deschise cu stakeholderii sai.A dat dovada de onestitate, neavand nimca de ascuns.Prin intermediul proiectelor demarate pe parcursul celor 11 ani de activitate, a pastrat o relatie cat mai deschisa cu mass-media, cu consumatorii si cu aturitatile in vederea unei dezvoltari cat mai corecte.

Poate cel mai important beneficiu adus Romaniei de catre Eco-Rom Ambalaje a fost schimbarea perceptie publice fata de ceea ce inseamna cu adevarat responsabilitatea ecologica si pericolele iminente ce vor aparea in lipsa respectul fata de ce inseamna mediul inconjurator.O educatie corecta si completa sunt fundamentale in intelegerea a ceea reprezinta si ce implica reciclarea.Daca pentru adulti poate fi prea tarziu o incercare de schimbare a obicieiurilor vechi formate, cei mici pot avea un impact pozitiv in evolutia Romaniei in urmatorii ani daca sunt supusi unei educatii bune.