Reglementari Juridice Privind Contabilitatea Si Gestiunea Stocurilor

Cuprins

CAPITOLUL I

Reglementări juridice privind contabilitatea si gestiunea stocurilor

1.1 Conținutul și structura stocurilor

Stocurile reprezintă, materiale, lucrări și servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situația cand au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum și producția în curs de execuție.

Stocurile, sub aspectul gestionării, se pot grupa în stocuri și producția în curs de execuție, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internațională a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicată începând cu 1.01.1976 si revizuită în anul 1993 definește stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achiziție al acestora cuprinde prețul de cumparare, taxele vamale si alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi:

Bunuri achiziționate în scopul revânzării ( marfa cumparată de un comerciant cu amănuntul și destinată revânzării) sau orice altî achiziție având acest scop;

Bunuri finite sau în curs de execuție fabricate de întreprindere;

Materii prime, materiale, utilitați ce urmeaza a fi folosite in procesul de producție;

Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut înca venitul aferent, în cazul prestărilor de servicii.

În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate în funcție de patru criterii: fizic, destinație, faza ciclului de exploatare și locul de creare a gestiunilor. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri:

Materii prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în componenta lor integral sau partial, în stare inițiala sau transformată;

Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, semințele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participă indirect sau ajuta activitatea de exploatare făra a se regăsi, de regula, în produsul rezultat;

Produsele sub formă semifabricatelor, produselor finite și produselor reziduale; Animale care nu au îndeplinit condițiile de a fi trecute la animale adulte, animale de îngrășat, păsările și coloniile de albine;

Producția în curs de fabricație reprezintă materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricație, produse nesupuse probelor si recepției tehnice, precum si lucrările și serviciile in curs de execuție sau neterminate;

Mărfuri, respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpără în vederea revânzării ;

Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protecția mărfurilor pe timpul transporturilor și depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.

Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar, baracamentele și amenajările provizorii.

În Romania, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitații nr. 82/1991 este dată urmatoarea definiție acestei clase de active patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor și comenzilor în curs de execuție cuprinde ansamblul bunurilor și serviciilor din cadrul unității patrimoniale, destinate:

fie a fi văndute în aceeași stare sau dupa prelucrarea lor în procesul de producție;

fie a fi consumate la prima lor utilizare.

1.2 Organizarea contabilității stocurilor

Din punct de vedere practic , pentru a conduce și a organiza contabilitatea stocurilor, astfel încât aceasta să răspundă cerințelor informațional – decizionale, o unitate patrimonială poate opta pentru una din următoarele metode:

metoda ( sistemul) inventarului permanent;

metoda ( sistemul) inventarului intermitent.

Metoda inventarului permanent presupune contabilizarea fiecărei intrări de stocuri cantitativ și valoric, la cost istoric (care poate fi cost de achiziție sau cost de producție, după caz), prețului stabilit în funcție de valoarea de utilitate (pentru stocurile aduse ca aport la capitalul social, plusuri de inventar, primite ca donație sau obținute cu titlu gratuit) sau la o altă valoare de înregistrare (preț Standard, preț de vânzare). De asemenea, fiecare ieșire din stoc este contabilizată fizic și valoric, ceea ce permite cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât și valoric.

În cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitică a stocurilor și producției în curs se poate organiza în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii de informare a echipei manageriale , după una din următoarelemetode:

metoda operativ contabilă ( pe solduri), care constă în evidențierea cantitativă a bunurilor materiale (pe fișe de magazie) pe feluri , la locurile de gestionare , iar la contabilitate , a evidenței valorice organizată pe gestiuni, și în cadrul gestiunilor , pe grupe sau subgrupe de bunuri , după caz , controlul dintre înregistrările locurilor de depozitare și cele din contabilitate se realizează lunar prin evaluarea stocurilor cantitative din fișele de magazie în registrul stocurilor ;

metoda cantitativ – valorică (pe fișe de cont analitic ), are la bază evidențierea cantitativa a bunurilor deținute ( pe feluri ) la locul de depozitare , iar în contabilitate evidența se realizează cantitativ valoric. În cazul acestei metode , contabilitatea stocurilor se desfășoară pe gestiuni, iar în cadrul acestora, pe feluri de bunuri . Asigurarea controlului între exactitatea și concordanța înregistrărilor din evidență organizată la locul de depozitare și contabilitate se asigură periodic , prin punctajele dintre cantitățile înregistrate în fișele de magazie și cele din fișele de cont analitic , ținute la contabilitate ;

metoda global — valorică, care asigură evidența valorică atât la locurile de depozitare, cât și în contabilitate.

Controlul între concordanța înregistrărilor din evidență depozitului ( magaziei) cu cea din contabilitate se realizează periodic . Această metodă se aplică, în general, pentru evidența mărfurilor și ambalajelor gestionate în unitățile de desfacere cu amănuntul, precum și pentru alte bunuri .

Prin " Regulamentul de aplicare a Legii contabilității " se precizează ca pe măsura dotării cu tehnică de calcul, unitățile patrimoniale își vor organiza contabilitatea analitică a stocurilor în concordanță cu metoda cantitativ -valorică.

Sistemul inventarului permanent a fost considerat inadecvat o mare perioadă de timp , datorită costurilor ridicate generate de volumul relativ mare de înregistrări contabile și calcule . În condițiile utilizării tehnicii moderne de calcul, acest inconvenient este eliminat, iar metoda inventarului permanent devine un instrument de baza al contabilității stocurilor de întreprindere.

Metoda ( sistemul) inventarului intermitent.

Conform acestei metode, evaluarea și contabilizarea ieșirilor din stoc se fac pe baza unei inventarieri fizice a stocurilor, la finele perioadei. Astfel ieșirile din stoc se determină prin calcul extracontabil, ca diferență între valoarea stocurilor inițiale plus valoarea intrărilor și valoarea stocurilor finale, stabilite prin inventarierea fizică.

În acest caz , ieșirile se determină cu ajutorul relației : E – Vsi +1 – Vsf , în care :E = valoarea ieșirilor ; Vsi = valoarea stocului inițial; I = valoarea intrărilor ; Vsf = valoarea stocului final .

Concepția de bază a metodei inventarului intermitent este cea potrivit căreia bunurile materiale nu sunt aprovizionate în scopul stocării, ci al consumului, astfel încât, în momentul aprovizionării lor , bunurile intrate în patrimoniu nu se reflectă în conturile de stocuri , ci direct în conturile specific de cheltuieli ( cu materiile prime , materialele consumabile etc .). Stocurile apar evidențiate în contabilitate , doar la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune când se stabilesc pe baza inventarieri și a datelor oferite de contabilitatea internă de gestiune . Datorită metodologiei de lucru impusă de această metodă de evidență sintetică a stocurilor , prin contabilitatea financiară valoarea stocurilor existente în patrimoniu nu se poate cunoaște în cursul perioadei de gestiune decât cu efortul de realizare a unui inventar fizic valorizat. Sistemul inventarului intermitent este , în general, preferat de unitățile mici și mijlocii care nu utilizează un nomenclator variat de active circulante materiale , datorită dezavantajului major pe care îl prezintă și anume este suficientă o eroare sau o omisiune în inventarul fizic pentru a se ajunge la informații false în conturile anuale .

De asemenea, nu permit stabilirea plusurilor sau minusurilor în gestiune; creează tentația de “subevaluare” a stocurilor la inventar din motive fiscale, în vederea creșterii reale a cheltuielilor cu stocurile și diminuării profitului contabil.

1.3 Evaluarea stocurilor

Cu ocazia evaluării stocurilor trebuie luat în considerare momentul în care intra sau ies din unitate, respectiv se afla la închiderea exercitiului sau la inventariere.

Evaluarea la intrarea în unitate se face la valoarea de intrare sau cost istoric, denumita valoarea contabila, care se stabileste astfel:

stocurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită prin evaluare, în funcție de prețul pieței, utilitatea și starea stocurilor;

stocurile intrate prin subvenție sau cu titlul gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcție de prețul pieței și starea bunurilor respective;

stocurile intrate prin cumpărare ( obținute cu titlul oneros), la costul de achiziție reprezentat de prețul de cumpărare fără TVA);

stocurile intrate din producție proprie se evaluează la costul de producție.

Bunurile dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justă a activelor primite în schimb.

Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o datorie de bună voie între parți aflate în cunostință de cauză în cadrul unei tranzacții în care pretul este determinat obiectiv.

La inventariere, evaluarea stocurilor se face la valoarea actuală, denumită și valoarea de inventar*) stabilită în funcție de utilitate, starea bunului și prețul pieței. În cazul creanțelor și datoriilor valoarea de inventar se stabilește în funcție de valoarea probabilă de încasat respectiv de plată.

La închiderea exercițiului, evaluarea (care în acest caz se numește evaluare bilanțiera) se face la valoarea de intrare a stocurilor pusă de acord cu rezultatul inventarierii. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea ce se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop valoarea stocurilor se diminueaza pâna la valoarea realizabilă neta prin evidențierea unei ajustari pentru depreciere. Pentru a fi înscrise în situațiile financiare stocurile se evaluează la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă neta.

La ieșierea din gestiune a stocurilor acestea se evaluează , înregistrează în contabilitate și scad din gestiune la valoarea de intrare. Determinarea valorii de intrare în cazul ieșirilor este o problemă mai complexă, motiv pentru care Legea Contabilității, si alte reglementări din domeniul financiar-contabil, prevăd trei metode :

metoda costului mediu ponderat;

metoda FIFO ( primul intrat – primul ieșit)

metoda LIFO ( ultimul intrat – primul ieșit).

Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor, elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare cumpărate sau produse (intrate) în cursul perioadei. Costul mediu ponderat (Cmp) se determină conform relației:

CMP= Stoc inițial valoric x Intrări valorice / Stoc inițial cantitativ x Intrări cantitative

Se calculează pe baza acestuia valoarea ieșirilor (VE):

VE = Cmp x CE ; CE = cantitatea ieșită.

Metoda poate fi aplicată periodic sau după fiecare recepție.

Metoda FIFO presupune evaluarea stocurilor la ieșirea din gestiune la prețul de achiziție sau de producție a primului lot intrat. După terminarea acestuia se va lua în considerare prețul următorului lot intrat în ordine cronologică.

Metoda LIFO presupune evaluarea stocurilor la ieșirea din gestiune în funcție de costul de achiziție sau prețul de producție al ultimului lot intrat. Dupa epuizarea acestuia se va lua în considerare prețul următorului lot în ordinea inversă cronologică. Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventă de la un exercițiu la altul. Dacă în situații excepționale administratorii decid schimbarea metodei pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile în notele explicative trebuie să se prezinte informatii cu privire la motivul schimbării metodei si efectele sale asupra rezultatului. Întreprinderile trebuie să utilizeze aceleași metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură și utilizare similare. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificată. Evaluarea producției în curs de execuție se face la sfârșitul perioadei prin metode tehnice de constatare a gradului de finisare sau a stadiului de efectuare a operațiilor tehnologice, la costul de producție.

Întreprinderile din țara noastră au posibilitatea de a evalua și de a înregistra în contabilitate bunurile de natura stocurilor și la alte prețuri cu condiția că în raportările periodice ele sa fie prezentate la costuri efective. Astfel de prețuri de înregistrare pot fi : prețuri prestabilite si prețuri de facturare. În cazul în care se utilizează preturile prestabilite, aceste prețuri se vor stabili pe baza prețurilor medii ale bunurilor respective. În acest caz, diferențele de preț fată de costul de achiziție sau costul de producție se vor reflecta distinct în conturile de diferențe de preț. Diferențele de preț stabilite la intrarea bunurilor în întreprindere se repartizează și se înregistreaza proportional, atît asupra valorii bunurilor ieșite cât si asupra stocurilor.

1.4 Scurt rezumat al standardului IAS 2

Obiectivul acestui Standard este acela de a descrie tratamentul contabil pentru stocuri. O problemă fundamentală în contabilizarea stocurilor o constituie valoarea costului ce urmează a fi recunoscută drept activ si reportată pana cand veniturile aferente sunt recunoscute. Acest Standard furnizează recomandări referitoare la determinarea costului și la recunoasterea ulterioară drept cheltuială, incluzând orice diminuare a valorii până la valoarea realizabilă netă. De asemenea, Standardul funizează recomandări cu privire la formulele de determinare a costului care sunt utilizate la calcularea costurilor stocurilor.

IAS 2 dă indicații în ceea ce priveste normele de baza cu privire la modul de determinare a costului stocurilor ce urmeză a fi reportat în bilanț precum și de recunoaștere ulterioară ca o cheltuială, incluzând orice reducere a valorii contabile la valoarea netă realizabilă.

Politicile/principiile contabile trebuie să țina cont de faptul că stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă, în concordanță cu principiul prudenței.

Tratamentul contabil ține cont, în primul rând, de faptul că stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă, în concordanță cu principiul prudenței.

Costul bunurilor cuprinde toate costurile aferente achiziției și prelucrării, precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în formă și în locul curent:

costuri aferente achiziției, cum ar fi prețul de achiziție și taxele de import;

costuri aferente prelucrării, și anume: manopera directă, costuri aferente regiei de producție (regia variabilă de producție, regia fixă de producție alocată la capacitatea normală de producție).

alte costuri, cum ar fi de proiectare, de îndatorare, etc.

Pentru măsurarea costului stocurilor pot fi utilizate urmatoarele tehnici:

costul actual;

metoda costului standard, care ia în considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei si capacitații de producție, revizuiri periodice pentru a aproxima costurile actuale.

metoda prețului cu amanuntul care este folosită atunci cand nu se pot utiliza costurile actuale, reduce valoarea vanzărilor cu valoarea marjei brute pentru a calcula costul, procentul mediu este utilizat pentru fiecare grupă omogenă de elemente, ia în considerare prețurile sub nivelul pieței.

Valoarea realizabilă netă este prețul de vânzare estimat, mai puțin costurile estimate pentru finalizarea bunului și a costurilor necesare vânzării. Aceste estimari se bazează pe cele mai credibile dovezi în momentul în care are loc estimarea. La momentul estimarii, se ia în considerare, de asemenea, scopul pentru care stocurile sunt detinute.

Urmatoarele elemente trebuie recunoscute în contul de profit și pierdere drept cheltuieli:

costul stocurilor vândute;

diminuarea valorii stocurilor până la valoarea realizabilă netă;

pierderile la nivelul stocurilor;

pierderile neobișnuite;

regiile de producție nealocate.

Concordanța cu IAS-urile trebuie concretizată prin ințelegerea definițiilor pe care le dă acest standard în ceea ce privețte stocurile.

CAPITOLUL II

Prezentarea generală a societății

S.C. Senator Prodimpex S.R.L Focșani

2.1 Descrierea întreprinderii

2.1.1 Date generale

Denumirea: SC SENATOR PRODIMPEX SRL Focșani

Nr. ordine Reg. Com. Vrancea: J 39/944 / 14.10.1991,

C.U.I: 2847720

Adresa sediului social: Municipiul Focșani, str. Maior Gh. Pastia,nr. 5, bl. 8, ap.1,

Punct de lucru: orașul Însurăței, județul Brăila

Cod CAEN (activitate principală): 0121 Cultivarea strugurilor

Nr. cont bancar: RO23RNCB0267036433560018

Banca: COMERCIALA ROMANA, SUCURSALA VRANCEA

2.1.2 Scurt istoric al solicitantului

Firma SC SENATOR PRODIMPEX SRL a fost înființată în anul 1991, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului cu nr. J 39/ 944 /14.10.1991 și este societate comerciala cu răspundere limitată, intreprindere mica, persoana juridica romana cu capital privat 100%, functionând in conformitate cu legislatia in vigoare.

În anul 1995 firma a închiriat un spațiu de depozitare în municipiul Focșani, str. Măgura, nr. 123.

Din anul 1996 firma a achiziționat sediul în care funcționează și în prezent.

În timp, firma a înființat mai multe puncte de lucru, astfel:

-municipiul Focșani, punct de lucru înființat în spațiul închiriat din str. Măgura nr. 123

-sat Ghermănești, comuna Drânceni, jud. Vaslui punct de lucru înființat ca urmare a achiziționării unei unități de vinificație în data de 09.06.2000

-orașul Însurăței, jud. Brăila, punct de lucru înființat în data de 17.09.2003, ca urmare a concesionării a 241 ha plantație de vie soi nobil, de la Agenția Domeniilor Statului, pentru o perioadă de 20 de ani.

-orașul Odobești, Șos. Vrancei, km.9, punct de lucru înființat ca urmare a achiziționării unei secții de producere vinuri și a unui depozit frigorific, în data de 26.09.2003

-sat Tirol, comuna Doclin, jud. Caraș Severin, punct de lucru înființat în data de 11.11.2003, ca urmare a concesionării a 321 ha plantație de vie soi nobil, de la Agenția Domeniilor Statului, pentru o perioadă de 20 de ani

Ca urmare a extinderii activității, identificând nevoia unor spații de depozitare și desfacere proprii, care să se adreseze unei segment lărgit de piață, în anul 2007 firma a înființat un spațiu de depozitare și un punct de desfacere în București, sect. 6, b-dul Iuliu Maniu, nr. 15

2.1.3 Structura asociaților

În prezent societatea dispune de un capital social de 2.237.298 lei, reprezentat de un număr de 42 părți sociale, în valoare de 53.269 lei/parte sociala.

Organigrama societatii se regăsește in ANEXA 1

Structura actuală a asociaților societății este urmatoarea:

2.1.4 Obiectele de activitate ale intreprinderii

În conformitate cu certificatul constatator emis de ORC Vrancea anexat, firma desfășoară activitate în următoarele domenii:

Activitatea principală: 0121 Cultivarea strugurilor

Alte activități autorizate în care firma a obținut rezultate semnificative:

1102 – Fabricarea vinurilor din struguri

1052 Fabricarea înghețatei

4631 Comerț cu ridicata al fructelor și legumelor proaspete

4633 Comerț cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor și grăsimilor comestibile

4634 Comerț cu ridicata al băuturilor

4636 Comerț cu ridicata al zahărului, ciocolatei și produselor zaharoase

4638 Comerț cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște

2.2 Studiul economico-financiar

2.2.1 Analiza potențialului material

Societatea lucrează în prezent cu 771,965 ha de vie, din care 566,52 ha reprezintă suprafețe concesionate, iar 205,445 ha suprafețe în arendă, cheltuielile de exploatare resimțându-se pe parcursul lucrărilor efectuate. Suprafețele exploatate conțin soiurile cele mai renumite. Ponderea în totalul supafețelor exploatate o dețin strugurii pentru vin.

Întreaga suprafață exploatată în orașul Însurăței, 245,13 ha este exploatată în regim ecologic din anul 2008 .

Strugurii de pe întreagă suprafața din acest punct de lucru sunt valorificați fie sub formă de materie prima neprelucrată (struguri pentru vinificație), fie sub formă de must.

Se valorifică în prezent doar cantități foarte mici de struguri de masă.

La această dată, în portofoliul SC SENATOR PRODIMPEX SRL FOCȘANI. găsim soiuri de vită de vie pentru următoarele tipuri de vin cu denumire de origine controlată și cu indicație geografică: Cabernet Sauvignon, Merlot, Sauvignon, Riesling Italian, Fetească Regală, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Fetească Albă, Busuioacă de Bohotin, Zghihara de Huși.

În punctul de lucru Însurăței se obțin următoarele tipuri de vin:

Tabelul 2: Tipuri de vin

Implementarea strategiei de dezvoltare a firmei, care a început încă din anul 2007, a înregistrat până în prezent următoarele rezultate: au fost achiziționate utilaje noi pentru exploatarea plantațiilor de vie, a fost replantată în anul 2008 o suprafață de 51,8 ha vie pentru vin în punctul de lucru Însurăței, vie care în anul 2011 va intra pe rod, iar în anul 2009 a fost replantată o suprafață de 85,38 ha vie pentru vin, care va intra pe rod în anul 2012.

2.2.2 Analiza pietei

Strugurii de masă sunt crescuți pe toate continentele, în special pentru consumul în stare proaspătă.

Majoritatea surselor statistice prezintă date cumulate privind producerea strugurilor, fără a delimita strugurii de masă de strugurii de vin.

În anul 2014 producția globală de struguri s-a situat la 66,3 mil. tone, cu 2,3% mai mult decât în anul 2013 (sursa FAOSAT).

Din anul 2013 până în 2014 cantitatea mondială de struguri a crescut continuu, dar din 2014 până în 2015 se înregistrează o ușoară tendință de descreștere, în special din cauza reducerii suprafețelor alocate în Uniunea Europeană.

Cei mai mari producători de struguri pe plan mondial în 2014 au fost Italia (8,5 mil.tone), Franța (6,5 mil.tone) și China (6,3 mil.tone). România s-a situat pe locul 18, cu 0,8 mil.tone.

Potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului aproximativ 30% din totalul de struguri produși au fost struguri de masă, restul fiind destinați producției de vin și stafide.

În anul 2013 producția mondială de struguri de masă a fost de 20,9 mil.tone (sursa OIV și FAS USDA). Cei mai mari producători de struguri de masă sunt China, Turcia, Italia și Chile. Aceștia sunt însă și cei mai mari consumatori. În cazul Chinei, aproape întreaga cantitate de strguri de masă produsă se consumă în interiorul țării. Un consumator important este SUA.

Principalii exportatori de struguri de masă sunt Chile, Italia, Africa de Sud, Mexic și Turcia.

Schimburile comerciale de struguri de masă depind de soiurile acestora și de perioada de păstrare a fiecărui soi în parte. Comercializarea începe în iunie, cu soiuri timpurii (Cardinal, Crimson) și continuă până în luna ianuarie (Thompson, Red Globe), dacă aceștia sunt prelucrați și păstrați în condiții optime de temperatură și umiditate, în spații special amenajate.

Strugurii de masă se comercializează de regulă în hypermarketuri și magazine alimentare, care în ultimii ani au tendința de a înlocui supermarketurile și magazinele locale

Importul este asigurat de importatori specializați în fructe și legume, care realizează distribuția teritorială fie prin propria rețea de distribuție, fie prin agenți independenți de vânzări

În ceea ce privește comportamentul consumatorilor, în afară de preț și calitate, aceștia se orientează și către tipul magazinului, preferându-le pe cele care sunt deschise pe o perioadă a zilei mai îndelungată.

Consumatorii apreciază strugurii de masă Categoria „Extra”, care sunt de calitate superioară ca formă, dimensiuni și culoare, tipici soiului, fără defecte și în conformitate cu condițiile regiunii în care au fost cultivați. Boabele trebuie să fie ferme, bine atașate de ciorchine, plasate uniform de-a lungul tulpinii și cu puful intact (învelișul natural protector, vâscos, de culoare albă, care face fructul atractiv și previne apariția mucegaiului).

Se comercializează însă și struguri Categoria I, care sunt de înaltă calitate ca formă, dimensiune și culoare, tipici soiului, fără defecte și în conformitate cu condițiile regiunii în care au fost cultivați. Boabele trebuie să fie ferme, bine atașate de ciorchine, în măsura în care este posibil, plasate uniform de-a lungul tulpinii și cu puful intact (învelișul natural protector, vâscos, de culoare albă, care face fructul atractiv și previne apariția mucegaiului). Sunt admise plasări mai puțin simetrice de-a lungul tulpinii decât la clasa Extra, ușoare defecte de formă și culoare, rissuri minore cauzate de soare, care afectează doar pielița, fără a afecta aspectul general al produselor.

Circa 70-75% din strugurii de masă comercializați pe plan mondial sunt struguri fără semințe, aceștia plasându-se în topul preferințelor consumatorilor, deși cei cu semințe dețin încă o mare parte a pieței.

Sunt preferate în egală măsură soiurile roșii și soiurile albe

Un aspect important al cercetării pieței constituie prețul pe care sunt dispuși consumatorii sa–l plătească pentru 1 kg struguri de masă. Consumatori ar fi dispuși sa plătească intre 1,50 și 5,00 lei/kg stuguri de masă.

Piața strugurilor de masă se poate segmenta in doua grupuri mari de cumpărători:

-"conservatorii", persoanele care prefera "prețul accesibil" sunt persoane care provin din familii cu 3 – 4 membri, muncitori, funcționari sau intelectuali cu venituri pana la 1.000 lei. Având in vedere strânsa corelație dintre venituri si prețul plătit pentru acest produs, este normal ca prețul sa aibă întâietate in fata gustului ;

-"sofisticații" sunt cei care ar plăti peste 5,00 lei pentru un astfel de produs, chiar și mai mult dacă acesta este un produs ecologic, persoane cu cel mult 3 membri ai familiei, patroni si/sau intelectuali, cu venituri peste medie, care consuma produse sănătoase. Aceștia sunt cei care în prezent își îndreaptă atenția spre produsele ecologice.

Romania ocupa locul cinci in Europa in ceea ce priveste suprafetele cultivate cu vita de vie. Producția si consumul vinului sunt tradiții ale poporului român transmise din generație in generație. In ultimii ani in România s-a redus, insa, atât consumul de vin, cat si ponderea acestuia in consumul de băuturi. Astfel, daca in 1999, romanii, consumau 27 litri de vin pe persoana, in anul 2007 consumul a scăzut la 23 litri pe persoana. Reducerea consumului mediu s-a datorat, pe de o parte reducerii suprafețelor cultivate cu vita de vie si imbatranirii acestor plantații, iar pe de alta parte schimbării preferințelor, cauzat de creșterea prețului vinului, majoritatea orientandu–se spre consumul de băuturi spirtoase sau bere, produse care pot fi găsite pe piața la un preț mai scăzut.

Cu un procent de 62 % din totalul consumului de băuturi alcoolice, vinul ocupa primul loc, fiind consumat, în principal, de persoanele din mediul rural (autoconsum). Ierarhia se păstrează si in categoria țuica si rachiuri naturale, dar se inversează in cadrul berii.

Tipul de vin si soiul, urmate de culoare, sunt cele mai importante caracteristici urmărite de consumatori in aprecierea unui vin. Surprinzător, prețul nu are o importanta foarte mare, fiind clasat pe locul cinci in aceasta ierarhie. Atâta timp cat calitatile gustative ale vinului (rezultate ale acțiunii tipului de vin, soiul, culorii si podgoriei de proveniență), satisfac cerințele si exigentele consumatorului, prețul pierde din importanta pe care o are, in mod obișnuit, in aprecierea unui produs agroalimentar.

Din punct de vedere al localizării procesului de cumpărare, 67% dintre cumpărători prefera achizițiile de vin din supermarket, față de 19 % care achizitionează vinul din magazinele de dimensiune mică și numai 15% fac achiziția din magazinele specializate in desfacerea vinului producatorului, punctualitatea livrărilor, prețul, modul de plată, ambalajul, reducerile, promovarea, imaginea.

Concurența

Tabelul 4: Principalii concurenți de pe piața vinurilor din România

Concurența poate fi apreciată ca fiind foarte intensă în acest domeniu. Din acest motiv S.C. SENATOR PRODIMPEX SRL. încearcă sa se diferențieze abordând segmentul produselor ecologice, în ofertă sortimentală cat mai variata la preturi accesibile, păstrând standardele de calitate.

Firmele concurente care înregistrează cifre de afaceri foarte mari gestionează un număr mare de angajați (de ordinul sutelor), ceea ce influențează semnificativ costurile.

În ceea ce pivește concurența în domeniul strugurilor de masă, toate podgoriile importante din România au și suprafețe de struguri de masă.

În ultimii ani a crescut oferta de struguri de masă care vine din partea producătorilor particulari.

Cu toate acestea, principalii concurenți sunt strugurii de masă din import, în special din Turcia și din Republica Moldova.

Aceștia sunt aprovizionați de importatori, care dețin o cota mare de piață .

O serie de importatori sunt: Agrofruct Impex SRL, DLM International Consultant&Intermediar, Alex Trade SRL, Stepolis Comercial Mangalia. Nu sunt accesibile date despre cifra de afaceri a acestor importatori, ceea ce se poate specifica este faptul că acești agenți economici importă o gamă largă de fructe și legume proaspete, nu sunt specializați numai în struguri de masă

Pe piața Regiunii de Dezvoltare Sud-Est concurența este reprezentată de societățile viti-vinicole care au în exploatare și suprafețe de struguri de masă (Murfatlar, Vincon, Vinexport, Veritas), care însă nu și-au stabilit un obiectiv de promovare a strugurilor de masă.

Sunt demni de luat în seamă poducătorii particulari, care vin anual cu o ofertă diversificată, dar care nu reprezintă o concurență reală, întucât nu pot asigura o calitate corespunzătoare. Oferta acestora este strict sezonieră și se adresează consumului individual, nu rețelelor de distribuție.

Firma SC SENATOR PRODIMPEX SRL este singurul producător de produse viticole ecologice din Regiunea de dezvoltare Sud-Est

Tabelul 5: Principalii concurenți de pe piațăa vinurilor din regiunea SUD-EST:

2.2.3 Analiza SWOT

Capitolul III

Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor la firma S.C. Senator Prodimpex S.R.L Focșani

3.1 Analiza activelor la S.C. Senator Prodimpex S.R.L

Tabel 1. Evoluția structurilor de active 2013-2014

Din figura de mai sus reiese ca activele imobilizate pe parcursul anului 2014 au suferit o modificare absolută în valoare de 4.669.273 lei însemnând o modificare relativă de 169,301%. Activele circulante au suferit o scadere în aceaeași perioadă de timp, în valoare de 2.890.704 lei reprezentând o scadere de 21,779%. Din tabel întelegem că pe parcursul anului nu am avut cheltuieli înregistrate în avans. Din acesta întelegem că valoarea totală a activului a crescut de la 20.082.228 la 21.789.298, însemnă o crestere de 1.707.053, reprezentand o crestere de 8,5%.

Fig. nr 1 Evoluția activelor în perioada 2013-2014

Ponderea stocurilor în total active

Tabel 2. Analiza activelor circulante în perioada 2013-2014

Din tabel reseie că în perioada anului 2013-2014 stocurile au avut o creștere de la 4.387.144 lei in 2013 la 4.469.572 lei in 2014 ceea ce înseamna o modificare absolută de 82.458 lei respectiv o modificare relativă de 1.88%. În această perioadă creanțele înregistrează și ele o crestere majoră de la 3.574.429 lei la 5.663.632 lei însemnând o creștere de 59,45%. Din tabel mai reiese creșterea conturilor la bănci și a casei , casa crescând cu 1.452.120 lei însemnând 66,01% iar conturile la bănci înregistrează o creștere de 23,41%.

Fig. nr. 2 : Activele circulante in 2013

Fig.nr. 3: Activele circulante in 2014

Tabel nr.3 : Modificările stocurilor în perioada 2013-2014

Din fig.2 reies următoarele modificări pe parcursul anilor 2013-2014:

materialele prime înregistreaza o scădere de 109.350 lei reprezentând 8.30%

materialele auxiliare suferă o creștere de 142.332 lei însemnând 32,44%

materialele consumabile cresc cu 96.514 lei fața de anul anterior

produsele finite scad cu 68.786 lei înregistrând o scadere de 6,27%

marfurile scad cu 78.672 lei însemnând 13.79%

obiectele de inventor înregistrează o creștere de 100.936 lei reprezentând 16,43%

ambalajele cresc cu o valoare de 2.484 lei însemnând 1,89% față de 2010

Fig.nr. 4: Reprezentarea grafică a modificărilor valorilor stocurilor în perioada 2013-2014

3.2 Aplicarea metodelor de organizare a contabilității stocurilor

Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului permanent.

Evaluarea la cost de achiziție:

Recepția materiilor prime achiziționate de la furnizori

Eliberarea în consumul productiv materiilor prime

Evaluarea la cost standard:

Recepție conform facturii cu diferențe de preț:

Eliberare spre consum:

Determinarea diferențelor de preț:

Diferențe aferente ieșirilor = 5.000 * 9,09 % = 454,5 lei

Înregistrarea diferențelor de preț:

Evaluarea la preț de facturare al furnizorului:

Recepția materiilor prime:

Eliberare spre consum:

Determinarea diferențelor de preț:

Diferențe aferente ieșirilor = 5.000 * 11,11 % = 555,5 lei

Înregistrarea diferențelor de preț:

Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului intermitent.

Stornarea soldului inițial de materii prime și readucerea lor asupra cheltuielilor:

Recepția și trecerea asupra cheltuielilor a materiilor prime achiziționate de la furnizori:

Trecerea asupra stocurilor, a materiilor prime inventariate la sfârșitul lunii:

Înregistrarea intrărilor de materii prime și materiale consumabile

Pe bază de factură

Fără diferențe de preț

Cu diferență de preț favorabile

Cu diferențe de preț nefavorabile

Pe bază de aviz de expediție

Primire pe bază de aviz

La primirea facturii fără diferențe între aviz și factură

La primirea facturii cu diferențe în plus între aviz și factură

La primirea facturii cu diferențe în minus între aviz și factură

De la întreprinzătorul individual

Ca aport de la asociați și acționari

Din avans de trezorerie

Din prelucrare la terți

Din donații, cu titlu gratuit

Plus la inventar

În roșu

În negru

De la grup la unitate sau subunitate

De la grup

De la unitatea de care aparține subunitatea

De la o altă subunitate

Înregistrarea ieșirilor de materii prime și materiale consumabile

Retrase de întreprinzătorul individual

Trimise spre prelucrat

Trecute la mărfuri spre a fi vândute

Date în consum

Lipsă la inventar,

Imputabile

Neimputabile

Donate

Distruse în urma calamităților

Monografia contabilitatii privind contul stocuri

1)În data de 01.12.2013 societatea cumpără cu factura nr 25648759 mărfuri de la furnizori în valoare totala de 1000 ron +TVA deductibil 24% ;

% = 401 1240

371 1000

4426 240

2)În data de 02.12.2013 asociații aduc aport la capitalul social mărfuri în valoare totală de 1500 ron;

371=456 1500

3) În data de 03.12.2013 se primește sub forma de donație de la SC ROMSTAL SRL mărfuri în valoare totala de 500 ron;

371=7582 500

4)Pe baza Fișei de inventariere nr. 215 din data de 31.12.2013 se constată plus de inventar în valoare de 550 ron ;

607=371 550

5)La data de 12.12.2013 se constata ieșire prin descărcare de gestiune în urma vânzarii de 300 ron ;

607=371 300

6)În data de 04.12.2013 societatea efectuează o donație pentru societatea SC METEOR SRL cu TVA aferent pe cheltuilile unității în valoare de 200 ron;

6582=371 200

635=4427 48

7)În data de 31.12.2013 realizeaza o ieșire de mărfuri prin minusuri la inventar imputabile vinovatului în valoare de 100 ron ;

6588=371 100

461= % 124

7588 100

4427 24

Recuperare debit :

(5311)421=461 124

8) În data de 31.12.2013 în urma inventarieri periodice se constată lipsuri la mărfuri neimputabile cu TVA pe cheltuielile unității în valoare de 200 ron ;

6588=371 200

635=4427 48

9)În cazul inventarului permanent la data de 10.12.2013 se realizeaza evaluarea la cost de achiziție (la depozite) a mărfurilor, prin cumpărarea a 2000 buc la cost de achiziție 0,6 ron, TVA 24% ;

% = 401 1488

371 1200

4426 288

10)În data de 20.12.2013 se vând cu factură mărfuri 2500 buc la preț de vânzare 1 ron/buc ,TVA colectată 24% ;

411 = % 3100

707 2500

4427 600

11)Se descarcă gestiunea de mărfuri la costul de achiziție folosind metoda FIFO

607=371 1400

Stoc final 500 buc;SF=500 BUC*0,6=300

12)SC are pe stoc în depozitul principal la inceputul lunii mărfuri la preț cu ridicata în valoare de 650 ron din care adaos comercial 150 ron ;

SID 371=650

SIC 378=150

– În timpul lunii SC cumpără cu factură nr.6285,NIR nr.8554 mărfuri la cost de achiziție 2000ron TVA 24%, practicând un adaos comercial de 30% ;

Se încarcă gestiunea la preț de vânzare cu ridicata

Cost de achiziție=2000 = Valoare la preț cu ridicata 2600 ron

Adaos comercial=200030%=600

371 = % 2600

401 2000

4427 600

Separat înregistrăm TVA deductibil ca datorie la furnizor calculat la costul de achiziție

2000*24%=480

4426=401 480

13) În data de 15.12.2013 depozitul principal al SC vinde cu factura nr.82465 către un client mărfuri la preț cu ridicata 3000 TVA colectată 24% ;

411= % 3720

707 3000

4427 720

– se descarcă gestiunea de mărfuri vândute la preț cu ridicată

% =371 3000

607 2307.6

378 692.4

Se calculează adaosul ieșirilor cu ajutorul K

SIC378+RC378

K= == 0,2308

SI371+RD371

Se aplică K asupra ieșirilor respectiv asupra veniturilor din vânzarea mărfurilor

K*RC707=0.2308*3000=692.4 (adaosul aferent mărfurilor vândute)

Determinarea soldurilor finale

SFD371=650+2600-3000=250 (la preț cu ridicata) Costul de achiziție

SFC378=150+600+692.4=57.6 (adaos aferent mărfurilor în stoc) 192,4

15)În data de 16.12.2013 se constata un plus de inventar de 100 ron la preț cu ridicata (descărcare de gestiune cu suma în roșu) ;

% = 371 100

607 76,92

378 23,08

Adaosul aferent plusului=K*100=23,08

16) În data de 18.12.2013 în urma inventarieii se constată un minus imputabil 100 , TVA colectată 24% cu recuperarea debitului prin casierie sau reținere din salariu

% = 371 100

6588 76,92

378 23,08

Imputația :

461= % 124

7588 100

4427 24

Recuperarea debitului

(5311)421=461 124

17)În data de 19.12.2013 se constată un minus la inventar cu TVA aferent pe cheltuielile unității în valoare de 100 ron ;

% = 371 100

6588 76,92

378 23,08

TVA aferent lui 6588

635=4427 18,46

18)În data de 19.12.2013 se majorează adaosul comercial aplicand 10% asupra costului de achiziție al mărfii pe stoc ;

192,4*10%=19,24

371=378 19,24

19)În data de 20.12.2013 se consideră o diminuare de preț cu 10% asupra costului de achiziție al mărfii pe stoc :

371=378 19,24

20) Magazinul societății are pe stoc la începutul lunii marfă cu amănuntul în valoare de 1332,8 ron din care adaos comercial 320 ron și TVA neexigibilă 212,8 ron ;

SID371=1332,8

SIC378=320

SIC4428=212,8

Cost de achizitie=800

În timpul lunii se cumpără cu factură mărfuri la cost de achiziție 1000 TVA deductibilă 24% practicând un adaos comercial de 40% ;

Încărcăm gestiunea la preț cu amănuntul

cost de achiziție=1000

adaos comercial=100040%=400

TVA neexigibilă=24%(1000+400)=336

371 = % 1736

401 1000

378 400

4428 336

Separat se inregistrează TVA deductibila ca datorie la furnizor calculată la costul de achiziție :

4426 = 401 240

21)Magazinul principal al SC vinde marfă și încasează direct în numerar conform monetarului nr.56548 la preț cu amănuntul 2500 (inclusiv TVA) ;

5311= % 2500

707 1900

4427 600

22) În data de 21.12.2013 se descarcă gestiunea de mărfuri vânduta la preț cu amănuntul ;

% = 371 2500

607 1500,637

378 600,213

4428 399,15

23) În data de 22.12.2013 se constată un minus de inventar la preț cu amănuntul de 100 ron imputabil ;

% = 371 100

6588 60,0255

378 24,0085

4428 15,966

Imputația :

461= % 100

7588 84,034

4427 15,966

Recuperare debit :

(5311)421=461 100

24) În data de 23.12.2013 se presupune un minus de inventar la preț cu amănuntul de 100 ron neimputabil

% = 371 100

658 60,0255

378 24,0085

4428 15,966

635 = 4427 11,4048

25)În data de 25.12.2013 se constată un plus de inventar de 100 (descărcare cu suma în roșu)

% = 371 100

607 60,0255

378 24,0085

4428 15,966

26) La data de 26.12.2013 se constată o majorare de preț de 10% asupra costului de achiziție al stocului ramas ;

majorare adaos-299,3630*10%=29,9363

majorare TVA neexigibila=24%29,9363=7,1847

371 = % 37,121

378 29,9363

4428 7,1847

27) La data de 27.12.2013 se presupune o diminuare de preț de 10% asupra costului de achiziție al stocului ramas ;

371 = % 35,6242

378 29,9363

4428 5,6879

28)În data de 28.12.2013 în cazul inventarului intermitent se constată la S.C. un stoc de marfă la inceputul lunii de 1000buc la cost de achiziție 0,3 lei/buc;SID371=300. Se anulează stocul inițial în ipoteza că se va vinde . Se cumpară cu factură 2000 buc la cost de achiziție 0,4 lei/buc , TVA deductibila 24% ;

607=371 300

Înregistrarea intrării se face direct pe cheltuieli

% = 401 992

607 800

4426 192

29)La data de 28.12.2013 se vând cu factura 2500 buc la preț de vânzare de 1 ron /buc, TVA colectată 24%

411= % 3100

707 2500

4427 600

30) La data de 30.12.2013 se realizează descărcarea de gestiune în cazul inventarului intermitent se face cu suma în roșu ;

Stoc final = SI + INTRĂRI – IESIRI = 500

CMP=300+800/3000=3667 lei/buc

607 = 371 183,35

31)În data de 30.12.2013 SC primește de la un deponent persoana fizica, Popescu Ion marfă la preț deponent 100 ron ;

8033(D)=100

32)La data de 30.12.2013 se vinde marfa direct cu numerar calculând un comision de 10% ;

5311 = % 112,4

707 100

708 10

4427 2,4

371 = % 112,4

462 100

378 10

4428 2,4

% = 371 112,4

607 100

378 10

4428 2,4

Se achita deponentului prețul de 100

462 = 5311 100

33)La data de 30.12.2013 S.C. primește marfă de 100 ron de la un deponent persoană juridică;

8033(D)=100

Preț de achiziție=100+10+20,9=130,9

34)La data de 30.12.2013 se vinde marfă cu factură direct cu numerar la preț de achiziție ;

5311 = % 126,4

708 10

707 100

4427 26,4

35)La data de 30.12.2013 se încarcă și se descarcă gestiunea de mărfuri vândută prin 371 ;

371 = % 126,4

401 100

378 10

4428 26,4

36)Se înregistrează ca datorie la furnizor TVA deductibilă ;

4426=401 24

37)In data de 31.12.2013 se descarcă gestiunea de mărfuri

% = 371 126,4

607 100

378 10

4428 26,4

38)Se achită furnizorul din cont prețul deponentului + TVA deductibilă 24% ;

401=5121 124

39)În data de 31.12.2013 se cumpară marfă ca factură la cost de achiziție 1000 ron TVA deductibila 24% constatînd la recepție un plus nefacturat în valoare de 100 ron

% = 401 1240

371 1000

4426 240

Concluzii

După analiza firmei întelegem următoarele:

– produse ecologice, din exploatarea celei mai întinse plantații ecologice din România

– experiență în domeniu;

– imagine foarte bună pe piață;

– echipă de conducere experimentată și unită;

– program de modernizare în curs de implementare

– strategie de marketing eficientă;

– raport preț/calitate favorabil;

– costuri materiale reduse;

– firma este membru activ al organismelor profesionale și interprofesionale, al organismelor guvernamentale pe întreagă filieră a viei și vinului ONIV,ONVV, ONDOV, APEV, PNVV;

Ca urmare a analizei evoluției structurilor de active în 2013-2014 la S.C Senator Prodimpex S.R.L reiese că activele imobilizate pe parcursul anului 2014 au suferit o modificare absolută în valoare de 4.669.273 lei însemnand o modificare relativă de 169,301%. Activele circulante au suferit o scadere în aceeași perioadă de timp, în valoare de 2.890.704 lei reprezentând o scadere de 21,779%. Pe parcursul anului nu am avut cheltuieli înregistrate în avans. Din acesta întelegem ca valoarea totala a activului a crescut de la 20.082.228 la 21.789.298 însemna o creștere de 1.707.053, reprezentând o creștere de 8,5%.

Stocurile în perioada anului 2013-2014 au avut o creștere de la 4.387.144 lei in 2013 la 4.469.572 lei în 2014 ceea ce înseamna o modificare absolută de 82.458 lei respectiv o modificare relativă de 1.88%. În această perioadă creanțele înregistrează și ele o creștere majoră de la 3.574.429 lei la 5.663.632 lei însemnând o creștere de 59,45%. Din tabel mai reiese creșterea conturilor la bănci și a casei , casa crescând cu 1.452.120 lei însemnând 66,01% iar conturile la bănci înregistrează o crestere de 23,41%.

Din modificările stocurilor în perioada 2013-2014 reies următoarele:

materialele prime înregistrează o scădere de 109.350 lei reprezentând 8.30%

materialele auxiliare suferă o creștere de 142.332 lei însemnand 32,44%

materialele consumabile cresc cu 96.514 lei fața de anul anterior

produsele finite scad cu 68.786 lei înregistrând o scadere de 6,27%

marfurile scad cu 78.672 lei însemnând 13.79%

obiectele de inventor înregistrează o creștere de 100.936 lei reprezentînd 16,43%

ambalajele cresc cu o valoare de 2.484 lei însemnând 1,89% față de 2010

Prin urmare SC Senator Prodimpex SRL trebuie:

să se aprovizioneze cu materii prime de calitate pentru ca și produsele obținute in urma procesului de producție să aibă o calitate ridicată;

să-si mențină actualii clienți, să facă diverse oferte clienților fideli (promoții, reduceri ș.a.) și să încerce să-și lărgească clientela;

să nu mai livreze produse clienților rău platnici;

să-și stimuleze angajații;

ca termenele de încasare a creanțelor să fie mai mici decât termenele de scadență a datoriilor;

o parte din profitul obținut să se utilizeze pentru dotarea tehnică a firmei (achiziționarea de utilaje performante).

Bibliografie

Burada, Corneliu. Contabilitatea stocurilor cumparate in metodele cost standard si pret cu amanuntul. In : Gestiunea si contabilitatea firmei, v.10, nr. 7, p. 15-20,2007;

Caloian, Florentin. Sisteme de contabilizare a stocurilor. In : Revista finante publice si contabilitate, v. 17, nr. 5, p. 6-8, 2006;

Caraiani, Chirata, coord. ; Olimid, Lavinia, coord. Bazele contabilitatii. Ed. a 2-a. Bucuresti : Editura ASE, 2001

Donos, Sergiu-Gabriel. Determinarea marimii stocurilor si a necesarului lor de finantare. In : Gestiunea si contabilitatea firmei, nr. 10, p. 21-29, 35-37, Octombrie 2006;

Dumitru, Gheorghe. Evaluarea stocurilor. In : Tribuna Economica, v. 16, nr. 7, p. 55-58, 2005;

Victor Manole, Mirela Stoian, Dan Boboc, Raluca Ion – Marketingul pe filiera vinului in Romania , Ed ASE

Ion, Raluca Andreea, dir. proiect  – Solutii pentru cresterea competitivitatii pe filiera : Etapa 5: Analiza filierei vinului, in valoare de 37.873 lei : Contract nr. 367.  A.S.E., 2008 

Otopeleanu, Dragos Bogdan ; Voicu, Radu, cond. st.-Managementul strategic in viticultura si vinificatie. (Studiu de caz : Podgoria , Bucuresti, 2010

Greceanu, Dana. Evaluarea stocurilor in contabilitate. In : Gestiunea si contabilitatea firmei, v. 8, nr. 1, p. 18-29, Ianuarie 2005;

Ristea, Mihai ; Dumitru, Corina-Graziella. Contabilitate aprofundata. Bucuresti :ASE

Ristea, Mihai ; Dumitru, Corina-Graziella. Contabilitatea intreprinderii : vol. 1. Bucuresti: Editura Margaritar, 2001;

Stoian, Ana. Contabilitate și gestiune fiscală. București : Editura ASE, 2003