Reglementarea, Evidenta, Calculul Si Contabilizarea Taxei pe Valoarea Adaugata la Firma Binco Lact S.r.l

Reglementarea, evidenta, calculul si contabilizarea taxei pe valoarea adaugata la firma Binco Lact S.R.L.

Cuprins:

Argument…………………………………………………………………………………………….. 3

Capitolul I. Conceptul, structura, cadrul legislativ și norme de aplicare a taxei pe valoare adaugată.

I.1. Evoluția taxei pe valoare adăugată în România…………………………. 4

I.2. Cadrul legislativ și norme de aplicare a taxei pe valoare adăugată.. 5

I.2.1. Operațiuni impozabile………………………………………………… 7

I.2.2. Persoane impozabile…………………………………………………… 9

I.2.3. Faptul generator și exigibilitatea………………………………….. 10

I.2.4. Baza de impozitare și cote de taxă……………………………….. 11

I.2.5. Operațiuni scutite de taxă……………………………………………. 13

I.2.6. Regimul deducerilor…………………………………………………… 14

I.2.7. Obligațiile contribuabililor………………………………………….. 15

Capitolul II. Evidența contabilă a taxei pe valoare adaugată. Documente utilizate. Sistemul de conturi.

II.1 Documente utilizate privind taxa pe valoare adăugată……………….. 18

II.2 Sistemul de conturi utilizat pentru evidența taxei pe valoare adăugată

…………………………………………………………………………. 23

II.3 Calcularea și determinarea taxei de plată sau a sumei de recuperat. 27

II.4 Sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare………………………….28

Capitolul III. Studiu de caz. Prezentarea societății Binco Lact S.R.L.

III.1 Prezentare generală a activității entității economice…………………. 31

III.2 Structura organizatorică a firmei Binco Lact S.R.L………………….. 36

III.3 Analiza economico-financiară a societății Binco Lact S.R.L. ……. 38

Capitolul IV. Studiu de caz. Reglementarea, evidența, calculul și contabilizarea taxei pe valoarea adăugată la BINCO LACT S.R.L.

IV.1 Locul și rolul serviciului de contabilitate în cadrul societății…………………………………………………………………………………….. 45

IV.2 Operațiuni înregistrate de Binco Lact S.R.L. privind taxa pe valoare adăugată……………………………………………………………………………………………… 46

IV.3 Influența taxei pe valoarea adăugată în rezultatul firmei………… 66

Concluzii……………………………………………………………………..

Anexe

Bibliografie…………………………………………………………………..

Argument

Am ales și tratat cu plăcere și interes această temă din dorința de a aduce un plus de cunoaștere și a sublinia importanța celui mai important impozit indirect – “Taxa pe valoarea adăugată”.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect ce se datorează la bugetul de stat și se stabilește asupra tranzacțiilor ce țin de bunuri mobile, imobile, prestări servicii , import de bunuri și operațiuni conexe. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect deoarece se aplică asupra plusului de valoare, pe fiecare stadiu al ciclului economic fiind suportată de consumatorul final și nu de firme.

Aceasta este o taxă pe consum direct proportională cu prețul bunurilor și serviciilor fiind aplicată în principiu, tuturor activităților de vânzare-cumpărare de bunuri și prestări servicii .

Ponderea acestui impozit indirect în totalul impozitelor fiind mare, veniturile fiscale ale statului vor fi influențate direct proporțional cu ritmul de dezvoltare al economiei, fonduri pe care statul le poate utiliza pentru dezvoltarea proceselor și sistemelor sociale și economice din România.

Evidența, calculul și contabilizarea taxei pe valoarea adăugată presupune cunoașterea și înțelegerea actelor normative în legătură cu această taxă. Pentru a înțelege cât mai bine sistemul taxei pe valoarea adăugată am ales această temă de licență.

Titlul lucrării ,, Reglementarea, evidența, calculul și contabilizarea taxei pe valoarea adăugată la societatea BINCO LACT S.R.L.” se referă la prezentarea și contabilitatea Taxei care se datorează bugetului de stat.

Lucrarea cuprinde patru capitole, fundamentarea teoretică a Taxei, studiul de caz asupra Taxei la BINCO LACT S.R.L. și concluziile mele asupra influenței Taxei în viața economică.

CAPITOLUL I. CONCEPTUL, STRUCTURA, CADRUL LEGISLATIV ȘI NORME DE APLICARE A TAXEI PE VALOARE ADAUGATĂ.

I.1. EVOLUȚIA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ÎN ROMÂNIA

În perioada de tranziție în economia de piață, prin măsurile politice în domeniul fiscal s-au asigurat resursele bugetului, ce constituie fondurile financiare ale statului. Prin politica fiscală promovată, statul urmărește realizarea unui ansamblu de creștere a exportului, de limitare drastică a inflației și de accelerare a procesului de privatizare și restructurare.

În România reforma sistemului fiscal a urmărit alinierea la practicile din țările dezvoltate și în paralel, crearea unui sistem fiscal corespunzător cerințelor economice de piață, prin introducerea taxei pe valoarea adăugată, îmbunătățirea sistemului de impozitare a profitului, reconsiderarea impozitelor și accizelor, perfecționarea sistemului impozitării veniturilor agricole.

Astfel, în 1990, principalul impozit indirect a devenit impozitul pe circulația mărfurilor, transformat din vechiul impozit limitat numai la desfacerile de mărfuri către populație, într-un impozit general de consum. Acesta a suferit modificări substanțiale într-o perioadă relativ scurtă de doi ani, ajungând un impozit modern de tipul taxei pe valoarea adăugată.

Aceasta a fost introdusă efectiv în anul 1993, în toți acești ani de la aplicare fiind supusă unor modificări și adaptări firești necesitate atât de condițiile concrete ale țării noastre cât și din necesitatea armonizării acesteia cu legislația europeană. În cadrul introducerii taxei pe valoarea adăugată în țara noastră, o atenție prioritară a fost acordată problemelor specifice României care au necesitat la vremea respectivă o activitate cu totul nouă, atât pentru agenții economici, care se confruntau și cu problemele trecerii la economia de piață, cât și pentru Ministerul Finanțelor.

Procesul de elaborare și aplicare a actelor normative care să reglementeze mutațiile fiscale ce se înregistrează în cadrul reformei economice generale are în vedere, pe lângă valorificarea tradiției de care dispune țara noastră, aderarea la normele fiscale și financiar-contabile internaționale și însușirea experienței țărilor care le aplică de mai multă vreme.

Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România prin Ordonanța Guvernului nr.3/1992 aprobată prin Legea nr.130 din 1992 cu aplicare inițial de la 1 ianuarie 1993 amânată ulterior pentru 1 iulie 1993. Sfera de aplicarea taxei pe valoarea adăugată, regulile de impozitare, operațiunile impozabile, baza de impozitare, plătitorii taxei pe valoarea adăugată, obligațiile acestora au fost stabilite printr-o serie de alte ordonanțe, hotărâri de guvern, ordine sau norme metodologice.

Introducerea taxei pe valoarea adăugată s-a situat într-un moment de recesiune economică și de creștere accelerată a prețurilor, ceea ce a făcut ca impactul acesteia să fie minor comparativ cu ceilalți factori ai inflației în România.

I.2. CADRUL LEGISLATIV ȘI NORME DE APLICARE A T.V.A.

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat Codul Fiscal cu Norme metodologice de aplicare, aprobat de Parlamentul Romaniei – Legea nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare, și Codul de procedură fiscală cu Normele metodologice de aplicare, actualizat prin Ordonanțe de Guvern.

Una din modificările Codului Fiscal ce se referă la Taxă, o reprezintă Ordonanța de Guvern nr. 15 din 23.08.2012 pentru modificarea și completarea Legii Nr. 571/2003, publicată în Monitorul Oficial Nr.621 din 29 august 2012. Aceasta include referiri pentru clarificarea elementelor legislative ce țin de impozitul pe profit, taxa pe valoare adăugată, accize și alte taxe speciale.

Astfel, în titlul IV,” Taxa pe valoarea adăugată”, sunt vizate aspectele ce țin de:

Sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare;

– persoanele excluse de la aplicarea sistemului taxei pe valoarea adăugată la încasare, indiferent de cifra de afaceri realizată, respectiv neplătitorii taxei pe valoarea adăugată, persoanele care fac parte dintr-un grup fiscal, precum și contribuabilii care au sediul activității economice în afara României, dar care sunt stabilite în România printr-un sediu fix fără personalitate juridică (sucursalele) și persoanele impozabile nestabilite în România, dar care sunt înregistrate în România în scopuri de TVA, direct sau prin reprezentant fiscal;

– clarificări privind categoriile de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la încasare începând cu 1 ianuarie 2013, precum și a celor care vor aplica sistemul TVA la încasare începând cu a doua perioadă fiscală din anul 2013;

– regulile aplicabile persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată din oficiu de către organele fiscale competente și care ulterior sunt înregistrate în scopuri de TVA în ce privește calcularea plafonului de 2.250.000 lei și înregistrarea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.

Norme date în aplicarea noilor prevederi privind facturarea;

Regimul TVA aferent bunurilor lipsă în gestiunea unui operator economic;

Compatibilizarea legislației naționale cu legislația comunitară în domeniul TVA, respectiv cu prevederile Directivei 2006/11/CE, privind noul regim fiscal din punct de vedere al TVA aferent bunurilor de mică valoare acordate gratuit în cadrul acțiunilor de protocol.

I.2.1. Operațiuni impozabile

În sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată, se cuprind operațiile cu plată rezultate dintr-o activitate economică efectuate independent de persoane fizice sau juridice, privind:

vânzări de bunuri mobile.

prestări de servicii.

importul de bunuri și servicii.

vânzari imobiliare către agenți economici, precum și între aceștia și instituțiile publice.

Livrarea de bunuri reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acționează în numele acestuia.

Potrivit Codului Fiscal Titlul VI „Taxa pe valoare adăugată”, prin bunuri se înțelege bunurile corporale mobile și imobile, prin natura lor sau prin destinație. Gazele naturale, energia termică, energia electrică, agentul frigorific și altele sunt considerate bunuri mobile corporale.

Sunt, de asemenea, considerate livrări de bunuri efectuate cu plată:

Predarea efectivă de bunuri către o altă persoană, în cadrul unui contract ce prevede ca plata să fie efectuată în rate, sau orcare alt tip de contract ce prevede ca proprietatea să fie atribuită cel târziu în momentul plății ultimei scadențe, exceptând contractele de leasing;

Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite este considerată livrare de bunuri în condițiile în care debitorul este înregistrat ca plătitor de taxă pe valoare adăugată;

Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;

Transmiterea bunurilor efectuată în baza unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare, atunci când comisionarul acționează în nume propriu, dar în contul comitentului.

Distribuirile de bunuri din activele unei societăți comerciale către asociații sau acționarii săi, inclusiv cea legată de lichidarea sau dizolvarea fără lichidare a societății, reprezintă livrare de bunuri efectuată cu plată.

În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă acesta este transferat direct beneficiarului final.

Operațiunile de transfer ca urmare a fuziunii și divizării, nu constituie livrare de bunuri, indiferent dacă e făcută cu plată sau nu.

Aportul în natură la capitalul social al unei societăți comerciale nu constituie livrare de bunuri, dacă primitorului bunurilor i-ar fi fost permisă deducerea integrală a taxei pe valoare adăugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. În situația în care primitorul bunurilor este o persoană impozabilă, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată sau are dreptul de deducere parțial, operațiunea se consideră livrare de bunuri, dacă taxa pe valoare adăugată aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial.

Nu reprezintă livrare de bunuri aportul în natură la capitolul social au unei societăți comerciale, efectuat între două persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoare adăugată, dacă beneficiarul are drept de deducere integrală a taxei pe valoare adăugată. Contribuabilul ce a adus aportul în natură are drept de deducere a taxei pe valoare adăugată.

I.2.2.Persoane impozabile

„Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), orcare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.”

Prin activități economice se înțeleg activitățile celor care produc, comercializează sau perstează servicii, inclusiv activitățile profesiilor liberale, activităților agricole și celor extractive. Exploatarea bunurilor corporale sau necorporale pentru obținerea de venituri, având un caracter continuu reprezintă de asementa activitate economică.

Angajații și orcare alte persoane legate prin contract de muncă sau un alt contract legal ce creează raporturi de muncă angajat-angajator, nu sunt considerați persoane impozabile.

Instituțiile publice nu sunt persoane impozabile, chiar dacă în desfășurarea activității sunt percepute taxe, onorarii, redevențe sau alte plăți, cu următoarele excepții:

Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activitățile specificate la Capitolul I.2.5. „Operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată” în calitate de autorități publice și sunt scutite de taxă.

Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activități precum:

furnizare de apă, gaze, energie termică, energie electrică și altele;

transportul de bunuri și persoane;

serviciile prestate de porturi și aeroporturi;

activitatea agențiilor de călătorie;

servicii de telecomunicații;

livrarea de produse, depozitarea lor;

activitatea cantinelor, restaurantelor sau a altor localuri de acest gen;

operațiunile posturilor publice de radio și televiziune.

Contribuabilul a cărui cifră de afaceri anuală este inferioară plafonului de 65.000 euro respectiv 220.000 lei, este scutit de plata taxei pe valoarea adăugată. Acesta poate opta să se înregistreze în scopuri de Taxă prin opțiune la înființare sau ulterior. Dacă se depășește cifra de afaceri în cursul anului acesta este obligat în termen de 10 zile, să solicite înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată.

I.2.3. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adăugată

Faptul generator al taxei intervine la data livrării de bunuri mobile, vânzării de bunuri imobile, sau prestării de servicii.

Exigibilitatea taxei pe valoare adăugată are loc la data faptului generator.

Prin derogare, exigibilitatea taxei intervine:

În momentul emiterii unei facturi fiscale, înaintea livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

În momentul încasării avansului, pentru plățile efectuate în avans, înaintea livrării bunurilor su prestării de servicii;

În momentul extragerii numerarului din mașinile automate de vânzare.

Ca o excepție generală se aplică sistemul taxei pe valoare adăugată la încasare.

Aceasta are următoarele caracteristici:

Se aplică persoanelor impozabile care se înregistrează în scopuri de taxă pe valoare adăugată în cursul anului curent, cât și persoanelor înregistrate deja în scopuri de taxă, a căror cifră de afaceri din anul precedent nu a ajuns la valoarea de 2.250.000 lei.

Dacă în cursul anului, cifra de afaceri a societății înregistrate ca plătitor a taxei pe valoare adăugată la încasare depășește plafonul de 2.250.000 lei sistemul de taxa pe valoare adăugată la încasare se va menține până la sfârșitul perioadei fiscale.

În situația în care societățile obligate la taxa pe valoare adăugată la încasare nu au încasat parțial sau total contravaloarea bunurilor sau serviciilor, exigibilitatea taxei intervine în 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii. Pentru facturile neemise în termen legal, exigibilitatea taxei aferente contravalorii intervine în a 90-a zi calendaristică de la termenul prevăzut de lege pentru emiterea facturii.

I.2.4 Baza de impozitare și cotele de impozitare

Baza de calcul sau baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Baza de impozitare reprezintă elementul principal care ajută la calcularea taxei pe valoarea adăugată fiind determinată de :

a) Prețurile negociate între vânzător și cumpărător;

b) Tarifele ce au fost negociate pentru prestările de servicii;

c) Comisionul pentru operațiunile de intermediere;

d) Valoarea de piață sau în lipsa acestora, costurile bunurilor;

e) Prețul total în vamă adăugându-se taxa vamală, celelalte taxe și accizele datorate pentru bunurile și serviciile importate.

Nu intră în baza de impozitare: remizele, rabaturile și alte reduceri de preț acordate de către furnizor clienților, pentru stimularea vânzărilor; dobânzile percepute pentru întârzierea plăților; penalizările și sumele ce reprezintă daune stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă; ambalajele ce circulă între clienți și furnizorii de marfă fără a fi facturate.

În România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24% și se aplică operațiunilor impozabile, excepție făcând cele scutite de taxa pe valoarea adăugată, sau cele supuse cotei reduse de Taxă, conform legii.

Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei standard asupra bazei de impozitare determinate în condițiile stabilite de lege.

Cota redusă a taxei pe valoare adăugată de 9% se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii sau livrări de bunuri:

Taxa de intrare la muzee, cinematografe, monumente istorice, castele, case memoriale, monumente de arhitectură, grădini botanice și zoologice, târguri, expoziții;

Furnizarea de cărți, ziare și reviste, manuale școlare, excepție făcând cele destinate exclusiv publicității;

Furnizarea de proteze de orice fel și accesoriile protezelor, exceptând protezele dentare;

Furnizarea de produse ortopedice, precum cărucioarele pentru invalizi sau alte vehicule similare, sau accesoriile cărucioarelor pentru invalizi, sau aparate de ortopedie;

Medicamentele de uz uman și veterinar;

Cazare în regim hotelier inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

Cota redusă a taxei pe valoare adăugată de 5% se aplică asupra bazei de impozitare, pentru:

Livrări de clădiri, inclusiv terenul pe care sunt construite cu destinație de utilizare ca și cămine de bătrâni și de pensionari, case de copii, centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap și locuințe sociale;

Livrări de locuințe către populație, ce au o suprafață utilă de maxim 120 mp, cota indiviză a terenului aferent locuinței să fie de maxim 250 mp și valoarea locuintei inclusiv a terenului să nu depașească 380.000 lei cu condiția ca persoanele/familiile să nu fi deținut sau să dețină o locuință achiziționată cu cota de 5%;

I.2.5. Operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Scutirile de taxă pe valoare adăugată se acordă pentru:

Operațiunile din interiorul țării:

Activitatea de spitalizare, îngrijire și supraveghere medicală și paramedicală inclusiv transportul bolnavilor și persoanelor accidentate;

Livrări de organe, sânge și lapte de proveniență umane;

Prestări servicii efectuate de stomatologi și tehnicieni dentari și livrarea de proteze dentare;

Activitatea de învățământ și formare profesională potrivit Legii Nr. 84/1995 republicată;

Prestări servicii și operațiuni privind, asistența socială sau protecția socială, privind protecția copiilor și a tinerilor;

Activitatea posturilor naționale de televiziune și radio, mai puțin activitatea de natură comercială;

Serviciile poștale publice și livrarea de bunuri aferente acestora;

Serviciile de asigurare/reasigurare inclusiv intermediarii acestor operațiuni.

Serviciile financiar-bancare;

Jocurile de noroc organizate potrivit legii;

Arendarea și închirierea de bunuri imobile cu excepția închirierii în regim hotelier;

Vânzarea de construcții, mai puțin construcțiile noi.

Scutiri la importul de bunuri:

Bunurile care a căror livrare în România este scutită de taxa pe valoare adăugată;

Bunurile introduse de persoanele fizice în limitele stabilite în regimul vamal al persoanelor fizice;

Importul de bunuri de către forțele armate străine, membre NATO, pentru uzul acestora, a personalului sau pentru aprovizionarea popotelor lor;

Bunurile reparate în străinătate sau cele care sunt înlocuite de cele necorespunzătoare calitativ, bunurile ce se întorc în țară ca urmare a expedierii eronate.

Scutiri pentru exporturi și transportul internațional:

Bunurile expediate de furnizor în afara granițelor țării;

Transportul și serviciile accesorii legate direct de exportul bunurilor;

Transportul internațional de persoane și serviciile accesorii transportului;

Furnizarea de carburanți și echipamente încorporabile sau utilizabile, pe nave sau aeronave, folosite la transportul internațional de marfă sau călători;

Bunurile plasate în regim de antrepozit vamal, precum și bunurile din magazinele duty-free.

I.2.6. Regimul deducerilor

Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată deductibilă ia naștere în momentul în care ea devine exigibilă, excepție făcând persoana impozabilă ce aplică sistemul taxei pe valoare adăugată la încasare, la care devine exigibilă în momentul încasării contravalorii facturii.

Poate beneficia de deducere a taxei orce contribuabil înregistrat ca plătitor de taxă. Agentul economic are dreptul de a deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor achiziționate în vederea revânzării sau pentru realizarea produsului. Acesta va plăti Bugetului de Stat diferența dintre taxa pe valoare adăugată colectată și taxa pe valoare adăugată deductibilă.

Deducerea taxei nu se face pentru fiecare operațiune ci pentru toate operațiunile realizate în timpul unei luni.

Băuturile alcoolice și produsele din tutun destinate acțiunilor de protocol nu beneficiază de deducerea taxei.

Pentru operațiuni scutite cu drept de deducere, agenții economici beneficiază de dreptul de deducere a taxei aferentă intrărilor.

Pentru operațiuni scutite de plata taxei, agenții economici nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei aferente intrărilor, dacă prin lege nu se prevede altfel.

I.2.7. Obligațiile contribuabililor

Persoanele ce realizează operațiuni taxabile sau operațiuni scutite cu drept de deducere au următoarele obligații:

În ceea ce privește înregistrarea la organele fiscale:

La începutul activității, agenții economici au obligația de a se înregistra ca plătitori de taxă pe valoare adăugată;

În caz de încetare a activității să solicite scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în 15 zile de la data actului legal ce evidențiază situația respectivă.

În ceea ce privește întocmirea documentelor:

Să emită facturi fiscale pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii realizate;

Să solicite de la furnizori facturi fiscale. Sunt exceptate de această obligație următoarele operațiuni:

* Transportul public de persoane în regim taxi sau cu bilete și abonamente;

* Accesul cu bilete la muzee, cinematografe, evenimente;

* Furnizarea de bunuri prin comerțul cu amănuntul și prestarea de servicii către populație, unde este necesară emiterea de bonuri fiscale;

* Furnizarea de bunuri și prestarea de servicii ce nu permit identificarea cumpărătorului, ca de exemplu: automatele comerciale, servicii de parcare automată, reâncărcarea electronică a telefoanelor cu cartelă.

În ceea ce privește evidența operațiunilor:

Să țină evidența contabilă conform legii, știind cu exactitate valoarea taxei colectată pentru produsele vândute sau serviciilor prestate, precum și cea deductibilă aferentă intrărilor;

Să întocmească și să depună lunar, la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare, decontul de taxă pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor;

Să furnizeze organelor fiscale toate documentele necesare stabilirii operațiunilor impozabile executate atât la sediul principal, cât și la sucursale sau agenții;

să contabilizeze distinct veniturile și cheltuielile rezultate din operațiunile în participațiune.

În ceea ce privește plata taxei pe valoarea adăugată:

Achitarea, până la data de 25 a lunii următoare inclusiv, a taxei pe valoarea adăugată datorată, potrivit decontului;

Pentru import, să achite taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor, la organul vamal;

În cazul operațiunilor de leasing să achite taxa pe valoarea adăugată, corespunzătoare sumelor și contractelor încheiate cu prestatori/finanțatori din străinătate.

CAPITOLUL II. EVIDENȚA CONTABILĂ A TAXEI PE VALOARE ADAUGATĂ. DOCUMENTE UTILIZATE. SISTEMUL DE CONTURI.

II.1 DOCUMENTE UTILIZATE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Agenții economici, ce realizează operațiuni impozabile, au obligația asigurării condițiilor necesare emiterii documentelor pentru livrări de bunuri și servicii, să țină evidența documentelor contabile emise sau primite, precum și de a prelucra informațiile în legatură cu activitatea lor economică.

Documentele justificative pentru înregistrarea taxei pe valoarea adăugată sunt: facturile fiscale, bonurile fiscale, bonurile de comandă cu TVA, monetarele, biletele de călătorie, declarațiile vamale.

Documentele folosite în evidența taxei pe valoarea adăugată sunt: borderoul de vânzare, jurnalul de vânzări, jurnalul de cumpărări, decontul de taxa pe valoare adăugată, cererea de compensare, cererea de rambursare (restituire).

Factura Fiscală reprezintă documentul primar justificativ, emis de furnizor către client ce conține, potrivit Codului Fiscal următoarele informații obligatorii:

1. În partea superioară, colțul din stânga sus sunt datele furnizorului ce constau în:

– Numele furnizorului;

– Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului;

– Codul Unic de Înregistrare al furnizorului;

– Adresa furnizorului;

– Numărul de cont bancar și denumirea băncii furnizorului;

– Capitalul Social al furnizorului.

2. În partea superioară, colțul din dreapta sus sunt datele cumpărătorului ce constau în:

– Numele cumpărătorului;

– Numărul de înregistrare de la Registrul Comerțului;

– Codul Unic de Înregistrare al cumpărătorului;

– Adresa cumpărătorului;

– Numărul de cont bancar și denumirea băncii cumpărătorului;

3. Seria și numărul facturii;

4. Data facturării;

5. Cota de taxă pe valoare adăugată aplicată.

6. Denumirea produselor sau a serviciilor și cantitatea lor, facturate de furnizor;

7. Valoarea totală fară Taxă, a produselor sau a serviciilor facturate de furnizor;

8. Suma taxei pe valoarea adăugată exprimată în lei, a produselor sau a serviciilor facturate de furnizor;

9. În josul facturii, se trec datele persoanei care a emis factura: nume, prenume, codul numeric personal, seria și numărul cărții de identitate. Se mai trec datele cu privire la delegatul mărfii, seria și numărul cărții de identitate, numărul autovehicolului cu care se transportă bunurile (dacă este cazul).

10. În cazul în care factura este emisă de beneficiar pentru sine, să se menționeze pe factură “ autofactură”.

11. Dacă este aplicabilă o scutire de Taxă, să se menționeze trimiterea la articolul din Codul Fiscal, sau Directiva 112, sau altă mențiune din care să rezulte că produsele sau serviciile facturate fac obiectul scutirii.

12. Dacă clientul este o persoană obligată la plata Taxei, trebuie menționat pe factură “taxare inversă”.

13. În cazul aplicării regimului hotelier să fie stipulat pe factură: „regimul marjei – agenții de turizm”.

14. În cazul în care furnizorul aplică sistemul taxei pe valoare adăugată la încasare să fie menționat pe factură: „TVA la încasare”.

15. Dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru opere de artă, bunuri second-hand sau obiecte de colecție trebuie specificate pe factură: „regimul marjei – opere de artă”, „regimul marjei – bunuri second-hand” sau „regimul marjei – obiecte de colecție și antichități”.

Pot opta pentru facturi simplificate agenții economici, atunci când valoarea facturilor cu tot cu taxa pe valoarea adăugată nu depașește valoarea de 100 euro sau în cazul în care agenții economici ce nu au obligația de a emite facturi conform Codului Fiscal, optează pentru emiterea facturilor.

Acestea trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

– Data emiterii;

– Datele de identificare a furnizorului;

– Denumirea produselor sau a serviciilor facturate;

– Suma Taxei colectate.

Utilizarea facturilor în format electronic este condiționată de acceptarea acestei metode de destinatar.

Semnarea și ștampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conțină factura.

Bonul fiscal reprezintă documentul emis de casa de marcat fiscală.

Acesta trebuie să cuprindă cel puțin:

– Numele si codul fiscal al agentului economic;

– Adresa punctului de lucru unde este instalată casa de marcat fiscală;

– Numărul bonului fiscal;

– Data și ora emiterii;

– Denumirea bunurilor sau serviciilor;

– Prețul unitar, cantiatea, valoarea per operațiune;

– Cota de taxă pe valoare adăugată;

– Valoarea totală a bonului fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;

– Valoarea totală a operațiunilor scutite de taxă, și dacă este cazul valoarea altor taxe.

Pentru achizițiile efectuate în baza unui bon fiscal, inclusiv achiziția de combustibili, se poate deduce taxa pe valoarea adăugată dacă acesta are toate elementele unei facturi fiscale simplificate:

Pe bonul fiscal este imprimat codul fiscal al cumpărătorului de casa de marcat fiscală.

Valoarea bonului fiscal să nu depășească suma de 100 euro cu tot cu Taxă, cursul de schimb fiind cel comunicat de BNR pentru ziua respectivă.

Informațiile obligatorii emiterii bonului fiscal:

– Data emiterii;

– Datele de identificare a furnizorului;

– Denumirea produselor sau a serviciilor facturate;

– Suma Taxei colectate.

– În cazul în care anterior s-a emis altă factură, să se facă referire clară la factura inițială și detaliile ce se modifică.

Borderoul de vănzare este un formular tipizat fara regim special ce servește ca document de centralizare zilnică, cu ajutorul căruia casierul înregistrează bonurile de vânzare de mărfuri, numărul de ordine al bonului și valoarea încasată. Se intocmește într-un exemplar de compartimentul de contabilitate în baza: borderourilor, borderoul notelor de plata, bonurilor de vânzare, centralizatorul vanzărilor pe ospatari, centralizatorul vanzărilor cu plata în rate, etc. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Jurnalul pentru Vânzări este un document fară regim special, care justifică prestările de servicii și toate ieșirile de valori materiale ale unei firme.

Acesta se întocmește într-un singur exemplar, cu paginile numerotate, în care se înregistrează zilnic, fara a fi ștersături sau spații libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a taxei pe valoarea adaugata colectată.

Jurnalul pentru Vânzări este folosit ca document justificativ pentru înregistrarea vânzărilor în decontul de Taxă, evidențierea taxei pe valoare adăugată colectată fiind completat și arhivat de departamentul de contabilitate pe baza documentelor ce țin de vânzarea de bunuri sau servicii.. Acesta poate fi păstrat și în regim electronic.

Jurnalul pentru cumpărări este un jurnal făra regim special în care se înregistrează cumpărările de bunuri sau servicii. Reprezintă documentul prin care se stabilește valoarea lunară a taxei pe valoarea adăugată deductibilă. Acesta se întocmește într-un singur exemplar, cu paginile numerotate, în care se înregistrează zilnic, fara a fi ștersături sau spații libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a taxei pe valoarea adaugata deductibilă. Se completează și se arhivează de către compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor ce țin de cumpărări de bunuri sau servicii. Acesta poate fi păstrat și în regim electronic.

Decontul de Taxă (formularul 300). Contribuabilii înregistrați ca plătitoari de taxă pe valoarea adăugată au obligația depunerii la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă, să depună decontul de taxă.

Decontul de taxă cuprinde totalitatea taxei colectate exigibilă în perioada fiscală de raportare, totalitatea taxei pe valoarea adăugată deductibilă în perioada fiscală de raportare, informații privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă sau nedeductibilă precum și alte informații stabilite în modelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

II.2 SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT PENTRU EVIDENȚA T.V.A.

Contabilitatea specifică aferentă decontărilor cu Bugetul de Stat în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată ca obligație de plată a contribuabilului se ține și se conduce cu ajutorul următoarelor conturi:

4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată”

4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”

4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă”

4427 „Taxa pe valoarea adăugată colectată”

4428 „Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”.

Evidența și înregistrarea taxei pe valoarea adăugată presupune înregistrarea în cursul lunii din documentele justificative a taxei deductibile și a celei colectate, în jurnalul de cumpărări respectiv jurnalul de vânzări, iar de aici în conturile 4426 și 4427. La finele lunii, dacă taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă, atunci se va trece în creditul contului 4423 “Taxa pe valoarea adăugată de plată” diferența dintre taxa colectată și taxa deductibilă. Dacă taxa colectată este mai mică decât cea deductibilă aceasta reprezintă o creanță față de bugetul statului și va fi înregistrată în debitul contului 4424 ”Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”. Suma de recuperat va compensa taxa de plată din lunile următoare sau va fi încasată de la bugetul statului. Astfel, regularizarea la sfârșitul lunii a taxei pe valoarea adăugată putem spune că înseamnă închiderea conturilor 4426 ”Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” și 4427 ”Taxa pe valoarea adăugată colectată” cu 4423 “Taxa pe valoarea adăugată de plată” sau 4424 ”Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”.

Funcțiile conturilor de taxă pe valoarea adăugată ce se întâlnesc în diverse operații atât în relațiile cu furnizorii cât și cu clienții sunt:

Contul 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată”: este un cont de datorii cu funcție contabilă de pasiv ce ține evidența Taxei de plătit la bugetul de stat.

Se creditează cu diferența între taxa pe valoarea adăugată colectată (4427) și taxa pe valoarea adăugată deductibilă (4426) rezultate la sfârșitul lunii .

Debitarea se face: în momentul plății către bugetul de stat prin contul 5121, prin compensare cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat contul 4424, sau cu datoriile de plată anulate cont 7588.

Contul 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat” este un cont de creanțe cu funcție contabilă de activ și ține evidența Taxei de recuperat de la bugetul de stat.

Debitarea se face cu diferența între taxa pe valoarea adăugată deductibilă (4426) și taxa pe valoarea adăugată colectată (4427) la sfârșitul perioadei, soldul debitor reprezentând taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul de stat.

Creditarea se face cu taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul de stat, sau prin compensare în următoarea perioadă cu taxa pe valoarea adăugată de plată.

Contul 4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” este un cont de creanțe cu funcție contabilă de activ și ține evidența taxei pe valoarea adăugată deductibilă. La sfârșitul lunii nu prezintă sold.

Debitarea se face cu:

– Taxa pe valoarea adăugată deductibilă conform legii, înscrisă pe facturile furnizorilor de mărfuri, materiale, alte bunuri și servicii;

– Taxa pe valoarea adăugată pentru achiziționările de bunuri și servicii achitate din casierie;

– Taxa pe valoarea adăugată achitată către organele vamale pentru bunurile și serviciile importate.

– Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă ce între timp a devenit deductibilă;

– Taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie propie.

Creditarea se face cu următoarele restricții:

– Dacă taxa pe valoarea adăugată deductibilă este mai mică decât taxa pe valoarea adăugată colectată atunci întreaga sumă se închide prin debitul contului 4427 ”TVA colectată”;

– În condițiile în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă este mai mică decât taxa pe valoarea adăugată colectată, contul 4426 ”TVA deductibilă” se crediteză prin debitul contului 4427 ”TVA colectată” până la nivelul sumelor colectate de acesta ( ce se închide în acest mod), iar pentru diferența rămasă contul 4426 ”TVA deductibilă” se creditează în contrapartidă cu contul 4424 ”TVA de recuperat”;

– Pentru operațiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată se determină prorata – partea din taxa pe valoarea adăugată ce devine nedeductibilă, iar contul 4426 ”TVA deductibilă” se creditează cu sumele devenite nedeductibile.

Contul 4427 „Taxa pe valoarea adăugată colectată” este un cont de datorii cu funcție contabilă de pasiv și ține evidența taxei pe valoarea adaugata colectată.

Creditarea se face cu:

– Taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzarilor din facturile de vânzare;

– Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă devenită exigibilă;

– Taxa pe valoarea adăugată aferentă lipsurilor din gestiune imputate;

– Taxa pe valoarea adăugată aferentă acordării de bunuri cu plată către personal;

– Taxa pe valoarea adăugată pentru avansuri încasate și facturate clienților;

– Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau pentru cele date cu titlu gratuit.

Debitarea se face cu:

– Taxa pe valoarea adăugată deductibilă potrivit legii;

– Taxa pe valoarea adăugată de plată;

– Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă garanțiilor pentru execuția lucrărilor;

– Regularizarea taxei pe valoarea adăugată pentru facturile în contul cărora s-au primit avansuri.

Contul 4428 “Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” este un cont bifuncțional, de creanțe sau datorii, ce ține evidența taxei pe valoarea adaugată neexigibilă.

Soldul creditor reprezintă datoriile neexigibile privind taxa pe valoarea adăugată în timp ce soldul debitor reprezintă creanțele neexigibile privind taxa pe valoarea adăugată.

Creditarea se face cu:

– Taxa pe valoarea adăugată înscrisă de societăți în facturile emise pentru bunurile livrate sau serviciile prestate ce urmează a se încasa în lunile următoare;

– Taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri și servicii cu plata în rate.

– Taxa pe valoarea adăugată aferentă prețului de vânzare cu amănuntul pentru mărfurile din unitatea comercială cu amanuntul.

– Taxa pe valoarea adaugată pentru garanțiile de execuție a lucrărilor.

-Taxa pe valoarea adaugată a bunurilor sau serviciilor pentru care nu s-au întocmit încă facturi.

Debitarea se face cu:

– Taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri și servicii cu plata în rate devenite exigibile.

– Taxa pe valoarea adăugată aferentă marfurilor vândute cu amănuntul pentru mărfurile din unitatea comercială cu amanuntul.

– Taxa pe valoarea adăugată pentru cumpărările cu plata în rate.

II.3 CALCULAREA ȘI DETERMINAREA TAXEI DE PLATĂ SAU A SUMEI DE RECUPERAT

Societățile plătitoare de taxa pe valoarea adăugată către Bugetul Statului au dreptul să deducă Taxa plătită pentru bunurile sau serviciile cumpărate.

În România, Taxa pe valoarea adăugată datorată statului se calculează lunar, ca diferență între valoarea Taxei colectate din vânzările firmei minus valoarea taxei pe valoarea adăugată cu drept de deducere din bunurile și serviciile achiziționate.

Taxa pe valoarea adaugată de plată reprezintă aplicareaTaxei în aval, asupra operațiilor realizate de societate cu clienții săi și deducerea Taxei din tranzacțiile din amonte cu furnizorii săi. Diferența, se obține ca Taxă datorată sau Taxă de plată de societate la Bugetul Statului.

II.4 SISTEMUL TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA ÎNCASARE

Potrivit O.G. nr. 15/23.08.2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, începând din data de 01.01.2013 agenții economici aplică sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare dacă sunt înregistrați ca plătitori de Taxă și în anul calendaristic anterior au realizat o cifră de afaceri de până în 2.250.000 lei, vor aplica sistemul începând cu prima zi a următoarei perioade fiscale, sau se înregistrează ca plătitori de Taxă în cursul anului, în acest caz încadrându-se ca plătitori ai taxei pe valoarea adăugată la încasare din acel moment.

Persoanele ce nu aplică sistemul indiferent de cifra de afaceri realizată sunt:

agenții economici ce au sediul în afara României sunt înregistrați în scopuri de Taxă în România direct prin reprezentant fiscal sau prin sediu fix, agenții economici ce au sediul în România și care nu sunt înregistrați în scopuri de Taxă, persoanele care fac parte dintr-un grup de taxă pe valoarea adăugată.

Agenții economici care aplică sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare și în cursul anului curent depășesc plafonul de 2.250.000 lei aplică sistemul pană la sfârșitul perioadei fiscale urmatoare celei în care plafonul a fost depășit. Pentru aceasta există obligația de notificare a ieșirii din sistem, pana la 25 a lunii următoare perioadei fiscale în care este depășit plafonul.

Sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare reprezintă de fapt amânarea colectării Taxei până la încasarea facturilor, dar nu mai mult de termenul legal de 90 de zile de la emiterea facturii.

Prin această facilitate fiscală societățile comerciale vor avea o mai bună gestiune reală a taxei pe valoarea adăugată din punct de vedere a colectării Taxei, evitându-se astfel lipsa de lichiditate datorată obligației de plată a Taxei asupra sumelor neâncasate încă.

În același timp, agenților economici li se amână dreptul de deducere până când fac plata către furnizori, pentru operațiunile pentru care se aplică sistemul.

Excepții de la aceasta sunt: livrări sau prestări servicii scutite de Taxă, livrări sau prestări servicii pentru care se aplică taxarea inversă, livrări sau prestări servicii către afiliați, livrări sau prestări servicii achitate cu numerar până la data emiterii facturii, operațiunile pentru care se aplică regimurile speciale.

Pe toate facturile emise de agenții economici pentru operațiunile pentru care se aplică sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare este obligatorie să se înscrie mențiunea : “T.V.A. la încasare”.

Pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru plățile parțiale se utilizează procedeul cotei recalculate.

La determinarea sumei taxei se aplică următorul mecanism de calcul:

– pentru cota standard de 24%: 24 x 100 / 124

– pentru cota redusă de 9%: 9 x 100 / 109

– pentru cota redusă de 5%: 5 x 100 / 105 .

În cazul emiterii unei facturi pentru bunuri sau prestări servicii, dacă baza impozabilă este stabilită în valută, aceasta trebuie exprimată în lei la cursul de schimb din data exigibilității Taxei.

Pentru operațiunile supuse taxei pe valoarea adăugată la încasare, deoarece la data emiterii facturii este posibil ca taxa să nu fie încă exigibilă, nefiind încasată, se va aplica același curs de schimb valutar pentru conversie ca și în situația în care operațiunea nu ar fi fost supusă taxei pe valoarea adăugată la încasare.

Dacă furnizorul sau prestatorul de servicii care este obligat la aplicarea sistemului taxei pe valoarea adăugată la încasare, primește în numerar contravaloarea parțială sau totală a facturii, acele sume care sunt încasate în numerar până în ziua emiterii facturii, inclusiv, sunt excluse de la aplicarea sistemului taxei pe valoarea adăugată la încasare.

Pentru plățile efectuate prin instrumente de plată de tip transfer-debit (cec, cambie bilet la ordin), data plății contravalorii facturii totale sau parțiale ale bunurilor sau prestărilor de servicii efectuate este data înscrisă în extrasul de cont dacă cumpărătorul este emitentul instrumentului de plată, sau data girului către furnizor sau prestator, dacă cumpărătorul nu este emitentul instrumentului de plată;

Pentru plățile efectuate prin carduri de debit sau de credit de către cumpărător, data plății este data din extrasul de cont. Indisponibilizarea sumelor, evidențiată în extrasul de cont, nu este considerată plată;

Pentru plățile efectuate prin bancă de tipul transfer-credit, data plății contravalorii totale sau parțiale este data înscrisă în extrasul de cont.

Pentru plata în natură, data plății este data la care intervine faptul generator de taxă pentru livrarea sau prestarea care reprezintă contrapartidă pentru achiziția de bunuri sau servicii efectuate.

În cazul facturilor parțiale emise de agentul economic înainte de a intra în sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare, ce nu au fost încasate integral înainte de intrarea în sistem, pentru orice sumă încasată sau plătită după intrarea furnizorului în sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare se atribuie mai întâi părții din factură neîncasate până la intrarea în sistem, valabil atât la furnizor cât și la beneficiar.

În cazul facturilor parțiale emise de agentul economic înainte de ieșirea din sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare, ce nu au fost încasate integral înainte de ieșirea din sistem, orice sumă încasată sau plătită după ieșirea furnizorului din sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare se atribuie mai întâi părții din factură neîncasate sau neplătite până la ieșirea din sistem, atât la furnizor, cât și la beneficiar.

Pentru facturile integrale, în cazul în care beneficiarul nu indică furnizorului facturile pentru care a făcut plata se aplică prevederile privind imputația plății din Codul civil.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ. PREZENTAREA SOCIETĂȚII BINCO LACT S.R.L.

III.1. PREZENTARE GENERALĂ A ACTIVITĂȚII ENTITĂȚII ECONOMICE.

Societatea comercială BINCO LACT S.R.L. este o societate comercială cu răspundere limitată și a fost înființată în data de 14.07.1998 având atribuit codul unic de înregistrare RO 10910658 și numărul de ordine la Registrul Comerțului J13/1920/1998.

Aceasta are sediul social în Oraș Năvodari, strada Plopilor, numărul 19, județ Constanța și punct de lucru (fabrica) în Comuna Săcele, strada Morii, numărul 53, județ Constanța.

Capitalul social al firmei este de 103.500 lei capital integral românesc împărțit în 10.350 părți sociale indivizibile și egale, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare, ce se împart între cei doi asociați:

-Buică Stelian având 1.035 părți sociale reprezentând 10% din capitalul social;

-Buică Nicolae având 9315 părți sociale reprezentând 90% din capitalul social acesta având și calitatea de administrator.

Societatea are ca obiect principal de activitate “Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor” – Cod CAEN 1051, aceasta declarându-se plătitoare de taxa pe pe valoarea adăugată începând cu data de 01.01.1999.

Activitatea firmei constă în producerea (prin fabrica propie din punctul de lucru Săcele) de cașcaval de vacă și cașcaval de oaie, precum și urdă dulce, colectarea materiei prime și distribuția produselor finite.

Pentru realizarea obiectului de activitate societatea dispune de:

– sediul social, situat în localitatea Năvodari unde sunt birourile firmei.

– fabrica de produse lactate situată în localitatea Săcele, județul Constanța achiziționată în urma contractului de leasing imobiliar numărul 1838/03.05.2000, retehnologizată în 2007 – investiția ridicându-se la peste 100.000 euro.

– 2 autospeciale Iveco dotate cu bazine de inox pentru colectarea laptelui achiziționate în 2006 prin leasing financiar;

– 1 autoutilitară Mercedes Sprinter dotat cu instalație frig pentru transportul produselor lactate finite achizitionat în 2006 prin leasing financiar.

– 1 autoturism Skoda Octavia achiziționat în 2010 fiind necesar pentru deplasările agentului comercial;

– 1 autoturism Subaru Forester achizitionat în 2009 acesta fiind pus la dispoziția directorului general.

Calitatea produselor și dorința de afirmare a dus la o evoluție rapidă a societății și s-a impus repede pe piața națională efectuând și exporturi atât în țările uniunii europene cât și în țările din afara acesteia.

Ca în orce economie de piață, societatea activează într-un mediu concurențial unde trebuie să facă față unei concurențe acerbe venite din partea unor companii multinaționale precum Danone, Dorna Lactate, Napolact sau Friesland. Pentru aceasta este necesar un bun management și retehnologizarea continuă a societății pentru a ține pasul cu cerințele Uniunii Europene.

Sigla “BINCO LACT” este marcă înregistrată a societății sub care sunt vândute toate produsele firmei.

Pentru buna funcționare societatea este autorizată de următoarele instituții ale Statului:

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor – Licența de fabricație;

Ministerul de Interne – Brigada / Grupul de Pompieri Militari județul Constanța;

Ministerul Sănătății și Familiei – Direcția de Sănătate Publică a județului Constanța;

Ministerul Apelor și Protecției Mediului – Inspectoratul de Protecție a Mediului a județului Constanța;

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor – Agenția Națională Sanitară Veterinară a județului Constanța;

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – Inspectoratul Teritorial de Muncă al județului Constanța.

Principalii clienți ai societății Binco Lact S.R.L. sunt:

Real Hypermarket Romania S.R.L. – București;

Selgros Cash & Carry S.R.L. – Brașov;

Antrefrig S.A. – București;

Dobrogea Grup S.A. – Constanța;

Aliment Murfatlar S.R.L. – Constanța;

Alfa Beta S.R.L. – Constanța;

General Nik Import Export S.R.L. – București;

Retail Arabia LTD. – Emiratele Arabe;

Adivin 95 S.R.L. – Constanța;

A&O Maritime Trading S.R.L. – Constanța;

Granbis S.R.L. – Constanța;

Indcarf S.R.L. – Pitești;

Vals&Co Angelo S.R.L. – Tulcea;

Laura & Ionel Star S.R.L. – Năvodari;

Teco Ch S.R.L. – Năvodari;

Eurochese Producție S.R.L. – București;

Miko Grup S.R.L – Constanța;

Conex Cordial S.R.L. – Constanța;

Liliput Co S.R.L. – Constanța;

Pitand Orizont S.R.L. – Constanța;

Andra M Pan S.R.L – Năvodari;

Radusden S.R.L – Constanța;

Elka Patiserie S.R.L. – Constanța;

Corado Internațional S.R.L. – Năvodari;

Standard Exim S.R.L. – Constanța;

Trace Trans Corporation S.R.L. – Constanța;

Gepeto Impex S.A. – Lumina;

Valgab Paty S.R.L. – Constanța;

Colonadelor Internațional S.R.L. – Constanța;

Georgio Fast S.R.L – Constanța;

Lascu Bros S.R.L. – Constanța;

Basarabia Rom S.R.L. – Mangalia;

Rovas Catering S.R.L. – Constanța;

Lacto Boroaia S.R.L. – Bărăști;

Pan Mixt S.R.L. – Borcea;

Lacto Niculescu S.R.L. – Constanța;

Gastro Mall Corporation S.R.L. – Constanța;

Alfiay S.R.L. – Constanța;

Coral S.R.L. – Constanța;

Lar Nyk comprod Impex 99 S.R.L. – București;

Pelehra S.R.L. – Constanța;

Silviana Style Company S.R.L – Năvodari;

Claus S.R.L. – Constanța;

Mirikos S.R.L. – Constanța.

Și principalii furnizori ai unității sunt:

Persoane fizice;

Exploatații agricole;

P.F.A. Moraru Ion;

Nalba S.R.L. – Baia;

Rompertol Downstream S.R.L. – București;

Nikos Hranengineering L.T.D. – Bulgaria;

Marshall Production Grup S.R.L. – București;

Sara S.R.L. – Năvodari;

Sunimprof Import Export S.R.L. – Cluj-Napoca;

Bob Trading S.R.L. – Năvodari;

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor – Constanța;

Dobrogea Grup S.A. – Constanța;

Romaqua Group S.A. – București;

Cosmote Romania S.A. – București;

Vodafone Romania S.A. – București;

Self S.R.L. – Năvodari;

Comat Constanța S.A. – Constanța;

Rorom Big S.R.L. – Constanța;

Dacomex S.R.L. – Săcele;

Bricostore Romania S.A. – București;

Dedeman S.R.L. – Bacău.

III.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A FIRMEI BINCO LACT S.R.L.

Conducerea unității este asigurată de acționarul majoritar ce are funcția de administrator și director general.

În calitate de director general acesta are ca atrubuții principale următoarele:

Asigurarea managementului firmei;

Stabilirea obiectivelor și direcția de dezvoltare ale firmei;

Asigurarea rețelei de informații necesare pentru dezvoltarea firmei;

Reprezentarea firmei în relațiile cu clienții, furnizorii și organizațiile cu care intră în contact.

Administratorul potrivit legilor române, răspunde de întocmirea și ținerea situațiilor financiare și de gestiune, precum și de depunerea lor în termen.

Servicul de contabilitate este externalizat prin contractul de prestări-servicii numărul 2/ 10.09.1998 între societate și P.F.A. Expert Contabil Autorizat Bujduveanu Maria.

Serviciul de pază este externalizat prin contractul de prestări-servicii numărul 117/ 15.03.2009 între societate și Tomis Protect S.R.L. – Năvodari.

Serviciul aprovizionare are un rol important în firmă, fiind în strânsă corelare cu serviciul producție și desfacere. Prin acesta se asigură continuitatea fluxului tehnologic prin asigurarea cu materie primă necesară.

Serviciul producție este practic cheia și garanția calității produsului și este în legătură directă cu serviciul tehnic, aprovizionare și desfacere.

ORGANIGRAMA SOCIETĂȚII BINCO LACT S.R.L.

III.3 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A FIRMEI BINCO LACT S.R.L.

Realizarea analizei economico-financiare a firmei are rolul de a oferi managementului, investitorilor și diferitelor instituții, o imagine cât mai clară asupra situației firmei, cât și aptitudinea acesteia de a crea plus valoare rămânând competitivă.

Principalii indicatori ai rezultatelor economico-financiare sunt:

Cifra de afaceri;

Profitul firmei.

Cifra de Afaceri.

Prin analiza dinamicii cifrei de afaceri urmărim modificarea în mărime absolută și modificarea relativă efectuată de indicele de dinamică a cifrei de afaceri.

Variația în mărimi absolute se calculează:

∆CA=CA1-CA0

Indicele de creștere a cifrei de afaceri se calculează:

ICA= (CAn/CAn-1)x100

Tabelul următor prezintă evoluția cifrei de afaceri pe o perioadă de trei ani:

Tabelul 1 – Evoluția cifrei de afaceri la Binco Lact S.R.L.

în perioada 2010 – 2012

În tabelul de mai sus am luat în considerare perioada de referință anii 2010, 2011, 2012, din care rezultă o scădere a cifrei de afaceri în anul 2011 față de 2010 cu 15,04 procente, iar în anul 2012 cifra de afaceri scade cu 18,05 procente față de anul 2011.

Grafic 1 – Evoluția cifrei de afaceri la Binco Lact S.R.L. în perioada 2010 – 2012 față de media perioadei.

Analiza profitului net

Concomitent cu scăderea cifrei de afaceri profitul a înregistrat în perioada 2010 – 2013 următoarea evoluție:

Tabelul 2 – Evoluția profitului net al firmei în perioada 2010 – 2012

După cum se observă în Tabelul 2, în anul 2011 profitul a crescut față de anul 2010 cu 604 lei, o creștere procentuală de 28,45% , iar în anul 2012 s-a înregistrat o scădere a profitului cu 1018 lei față de anul 2011 aceasta reprezentând o scădere de 37,33 puncte procentuale față de 2011.

Reprezentarea grafică a profitului (Grafic 2):

Grafic 2 – Evoluția profitului la Binco Lact S.R.L. în perioada 2010 – 2012 comparativ cu media perioadei

Corelând informațiile dintre cifra de afaceri și profit ne dăm seama că deși cifra de afaceri este în continuă scădere, firma și-a redus cheltuielile ajungând chiar să obțină un profit mai mare în 2011 decât în 2010.

Cu ajutorul datelor din contul de profit și pierdere al firmei Binco Lact S.R.L. putem analiza veniturile și cheltuielile societății pe tipuri de rezultate: de exploatare, financiare și extraordinare.

Totalul veniturilor înregistrate la Binco Lact S.R.L. în perioada 2010 – 2012 au fost surprinse în următorul tabel:

Tabelul 3 – Evoluția veniturilor firmei în perioada 2010 – 2012

Din tabelul de mai sus observăm că veniturile din exploatare reprezintă 99,99% din totalul veniturilor. Veniturile din exploatare au scăzut cu 147111 lei în anul 2011 față de 2010 reprezentând o scădere de 8,87 puncte procentuale, iar în 2012 fiind tot în scădere cu 216442 lei față de 2011 reprezentând 14,32 puncte procentuale față de 2011.

Grafic 3 – Evoluția veniturilor la Binco Lact S.R.L. în perioada 2010 – 2012

Cheltuielile totale la firma Binco Lact S.R.L. Năvodari în perioada 2010 – 2012 sunt prezentate în următorul tabel:

Tabelul 4 – Evoluția cheltuielilor firmei în perioada 2010 – 2012

Din Tabelul 4 se observă o diminuare continuă a cheltuielilor din exploatare, iar cheltuielile financiare în 2011 comparativ cu 2010 scad cu 32,07% , dar în 2012 cheltuielile financiare cresc semnificativ cu 131% comparativ cu 2011, datorită creditelor bancare.

Din punct de vedere structural, cheltuielile firmei se prezintă astfel:

Tabelul 5 – Structura cheltuielilor firmei în perioada 2010 – 2012

Odată cu scăderea cheltuielilor din exploatare au scăzut și veniturile din exploatare, societatea rămânând competitivă, și înlăturând cheltuielile nejustificate pentru a obține o activitate rentabilă.

Reprezentarea grafică a cheltuielilor :

Grafic 5 – Structura cheltuielilor de exploatare la Binco Lact S.R.L. în perioada 2010 – 2012

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ. REGLEMENTAREA, EVIDENȚA, CALCULUL ȘI CONTABILIZAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA BINCO LACT S.R.L.

IV.1 LOCUL ȘI ROLUL SERVICIULUI DE CONTABILITATE ÎN CADRUL SOCIETĂȚII.

Serviciul financiar-contabil are rolul de a în oferi informațiile necesare conducerii entității și elaborarea rapoartelor necesare fundamentării deciziilor.

Oferirea informațiilor în timp real au o deosebită importanță în luarea deciziilor. Managerul are datoria să ceară și să obțină informații serviciului financiar-contabil, informații utile în luarea deciziilor, cu această ocazie riscând chiar și creșterea prețului informației.

Serviciul financiar-contabil este condus de un expert contabil autorizat, în baza unui contract de prestări servicii ce are ca sarcină organizarea contabilității financiare conform legislației în vigoare.

Obiectul contabilității financiare reprezintă înregistrarea tranzacțiilor și operațiilor ce afectează patrimoniul societății, cuantificarea variațiilor acesteia, precum și întocmirea și explicarea situațiilor financiare, ce trebuie să asigure imaginea fidelă a situației societății.

În relația întreprinderii cu statul, contabilitatea financiară reprezintă suportul în baza caruia se stabilesc impunerile fiscale.

În contabilitatea de gestiune metoda de calculație a costurilor folosită de societate este metoda pe faze de calculație.

Societatea folosește sistemul „TVA la încasare” deoarece potrivit reglementărilor în vigoare, cifra de afaceri pe anul 2012 a fost mai mică decât plafonul legal de 2.250.000 lei.

În cadrul firmei S.C. Binco Lact S.R.L. deși acest serviciu este exernalizat, responsabilitățile șefului contabil sunt:

Cooperează cu celelalte servicii din unitate și se subordonează directorului general;

Evaluează posibilitatea realizării planului de afaceri;

Gestionează resursele financiare și previzionează Cash-Flow-ul;

Calculează taxele și impozitul pe profit;

Întocmește bilanțul, notele explicative la situatiile financiare anuale și contul de profit și pierdere;

Reprezintă societatea în relațiile cu instituțiile bancare.

IV.2 OPERAȚIUNI ÎNREGISTRATE DE BINCO LACT S.R.L. PRIVIND TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ

1.În data de 05.01.2013 societatea Binco Lact S.R.L. vinde cașcaval Rucăr și cașcaval Dobrogea firmei Alfa Beta S.R.L. cu factura seria FCT nr.5744 în valoare de 11160 lei, TVA 24%, încasarea facându-se prin ordin de plată după 30 zile.

-Înregistrarea în contabilitate se face astfel:

-După 30 zile se încasează creanța, prin transfer bancar.

-TVA-ul aferent facturii devine exigibil la data achitării facturii.

2.Tot în data de 05.01.2013 societatea vinde cașcaval Dalia întreg și Rucăr porționat către Vals&Co Angelo S.R.L. cu factura seria FCT nr.5747 în valoare de 496 lei, TVA 24%. Aceasta este achitată integral cu chitanța seria BNR nr. 1307. TVA-ul devenind exigibil în momentul vânzării și încasării facturii.

3.La 06.01.2013 firma vinde cașcaval Rucăr către Granbis S.R.L. cu factura seria FCT nr.5750 în valoare de 8680 lei, TVA 24%. Acesta achită 2000.12 lei în momentul livrării cu chitanța seria BNR nr. 1310 și diferența cu bilet la ordin peste 30 zile.

Observație: Pe factura emisă, TREBUIE menționat separat valoarea încasată numerar 1613 lei și valoarea TVA aferentă în valoare de 387,12 lei pentru care se aplică regimul normal de exigibilitate, și separat diferența de 5387 lei și valoarea TVA de 1292.88 lei în dreptul cărora este scrisă mențiunea „TVA la încasare” .

-Înregistrarea facturii se face:

-Înregistrarea chitanței se face:

-Acceptarea efectelor comerciale de către societate, primite de la client:

-Primirea și depunerea la bancă a efectelor comerciale:

-După 30 de zile se încasează biletul la ordin și diferența de TVA devine exigibilă:

4.În data de 07.01.2013 societatea vinde cașcaval Ialomița și Rucăr către General Nik Import Export S.R.L. București cu factura seria FCT nr.5752 în valoare de 9920 lei, TVA 24%, urmând ca plata să se facă în 30 zile. Clientul achită doar 5003,40 lei după 45 de zile cu ordinul de plată nr. 127 și diferența după încă 60 zile tot cu ordin de plată fiind în dificultate financiară.

-Înregistrarea facturii în contabilitate se face astfel:

-Încasarea primei părți din creanță:

-TVA-ul aferent încasării primei părți din factură devine exigibil:

Observație: După 90 de zile de la facturare diferența de TVA neexigibilă devine TVA colectată chiar dacă nu a fost încasată diferența.

-Încasarea restului de plată din factura seria FCT nr.5752.

5.Binco Lact S.R.L. în urma contractului încheiat în 07.04.2010 cu Retail Arabia LTD. Emiratele Arabe, furnizează cașcaval de oaie Dobrogea la cerere. În data de 10.01.2013 societatea livrează 4000 kg cașcaval de oaie Dobrogea la prețul de 6,80 euro/kg. Cursul valutar BNR din 10.01.2013 fiind 1 euro = 4,27 lei. Pentru aceasta, societatea plătește 2500 euro cheltuieli de transport și asigurarea mărfii în valoare de 1150 euro la același curs valutar.

Contravaloarea mărfii este încasată în aceeași zi.

În privința înregistrărilor contabile, avem:

-Prețul întregii comenzi:

4000 kg x 6,8 euro/kg. x 4,27 lei = 116144 lei

-Valoarea transportului achitat de întreprindere în lei:

2500 euro x 4,27 lei = 10675 lei

-Valoarea asigurării mărfii în lei:

1150 euro x 4,27 = 4910,50 lei

-Valoarea transportului și a asigurării mărfii plătite de societate în lei:

10675 lei + 4910,5 lei = 15585,50 lei

-Contravaloarea facturii în lei, emisă clientului:

116144 lei + 10675 lei + 4910,5 lei = 131729,50 lei

-Se achită în euro transportul și a asigurarea mărfii:

-Înregistrarea în contabilitate a facturii emise clientului se face:

Observație: Exportul de bunuri este scutit de TVA și dă dreptul de deducere a acesteia.

-Scăderea din gestiune a produselor vândute:

-Încasarea facturii:

6. La data de 10.01.2013 firma cumpără consumabile de birou (hârtie A4, dosare, etc.) de la Real Hypermarket Romania S.R.L. în valoare de 170 lei TVA 24%, cu factura nr. 75446 plata făcându-se numerar din casierie:

-Înregistrarea de materiale consumabile:

-Plata furnizorului:

7. În data de 10.01.2013 societatea primește cu aviz de expediție nr. 1145 lapte de vacă în valoare de 2400 lei, TVA 24%, de la societatea Nalba S.R.L. După două zile primește lapte în valoare de 2600 lei TVA 24%, cu aviz de expediție nr. 1146/12.01.2013. Factura se primește ulterior, pe data de 13.01.2013.

– Înregistrarea materiei prime intrată cu aviz de expediție:

– aviz de expediție nr. 1145 din 10.01.2013

– aviz de expediție nr. 1146 din 12.01.2013

-Înregistrarea facturii primite de la furnizor, închiderea contului de furnizori facturi nesosite și se înregistrarea TVA deductibil aferent materiei prime primite se face:

-Plata furnizorului se face cu ordin de plată în ziua primirii facturii:

8. La data de 14.01.2013 societatea cumpără materie primă lapte de la P.F.A. Moraru Ion în valoare de 1200 lei, conform facturii BZA nr. 845, neplătitor de TVA.

– Înregistrarea în contabilitate se face:

-Plata furnizorului:

9. Pe data de 14 ianuarie 2013 se primește factura nr. 53479 de la S.C. Enel S.A. pentru utilități, în valoare de 2434,99 lei, această plată efectuându-se prin bancă:

-Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor privind utilitățile se realizează:

-Plata furnizorului:

10. În data de 15 ianuarie 2013 se primește factura de telecomunicații nr. 88789 de la S.C. Vodafone S.A. în valoare de 854 lei, TVA 24%, această plată efectuându-se prin bancă:

-Înregistrarea cheltuielilor cu telecomunicațiile, conform facturii:

-Plata furnizorului de telecomunicații:

11. În data de 20.01.2013 Binco Lact S.R.L. achiziționează de la McCain Foods USA, Inc., condiții de livrare DAP (Delivered At Place – transport, asigurare, descărcare, asigurate de vânzător) Constanța, paste făinoase 5000 kg. la un preț de 0,54 euro/kg., la cursul de 1 euro = 4,35 lei, taxele vamale sunt de 12% și comisionul vamal 0,5% din prețul mărfii. Taxele se achită cash în vamă. TVA-ul cu ordin de plată. Plata mărfii importate se face pe data de 25.01.2013 la un curs 1 euro = 4,40 lei.

În privința înregistrărilor contabile, avem:

-marfă importată:

5000 kg. x 0,54 euro x 4,35 lei = 11745 lei

-taxe vamale:

12% x 11745 lei = 1409,40 lei

-comision vamal:

0,5% x 11745 lei = 58,73 lei

-TVA de achitat:

(11745 + 1409,40 + 58,73) x 24% = 3171,15 lei

-Achitarea furnizorului:

5000 kg. x 0,54 euro x 4,40 lei = 11880 lei

-diferența de curs valutar:

(4,4 lei – 4,35 lei ) x 2700 euro (valoarea facturii) = 135 lei

-Înregistrarea mărfii:

-Înregistrarea taxelor vamale și a comisionului vamal:

-Plata cash a taxelor vamale și a comisionului vamal:

-Se achită TVA-ul:

(11745 + 1409,40 + 58,73) x 24% = 3171,15 lei

-Se cumpară suma de 2700 euro la cursul de 4,4 lei/1 euro:

-Se achită furnizorul extern cu diferențe de curs valutar:

12. Marfa mai sus menționată având în valoarea de 13348,13 lei, TVA 24%, se vinde în data de 22.01.2013 către Indcarf S.R.L. Pitești la valoarea de 19500 lei TVA 24%, cu plata în 2 rate, cu o dobândă de 600 lei.

În privința înregistrărilor contabile, avem:

-Componența primei rate:

(19500:2 + 400 dobânda) x 124% TVA = 12586 lei

-Componența celei de a doua rată:

(19500:2 + 200 dobânda) x 124% TVA = 12338 lei

-Livrarea mărfii:

-Scăderea din gestiune a mărfii:

-După 30 zile se încasează prima rată:

-Se trece dobânda de la prima rată pe venituri:

-Se trece TVA-ul din neexigibil în TVA colectat de la prima rată:

-După încă 30 de zile se încasează cea de-a doua rată:

-Se trece dobânda de la cea ce-a doua rată pe venituri:

-Se trece TVA-ul din neexigibil în TVA colectat de la cea de-a doua rată:

13. La 01.02.2013 societatea cumpără echipament de lucru personalului direct productiv în valoare de 900 lei, TVA 24%. Aceasta hotărăște ca salariații să suporte 50% din costul de achiziție deoarece nu s-a avut grijă de echipamentele de lucru date în folosiță anterior și de aceea a apărut uzura prematură, la nici un sfert din timpul de folosință alocat acestora.

-Înregistrarea în contabilitate se face astfel:

-Se distribuie echipamentul de lucru:

-Pentru valoarea suportată de salariat se aplică TVA:

-Se reține din salarii creanța:

14. Se alimentează autoutilitara Mercedes Sprinter utilizată exclusiv pentru transportul produselor lactate către clienți, conform art. 145^1 din Codul Fiscal, în valoare de 372 lei cu bon fiscal plata făcându-se numerar din casierie.

Pentru achiziția de combustibili efectuată în baza unui bon fiscal, se poate deduce taxa pe valoarea adăugată numai dacă acesta are toate elementele unei facturi fiscale simplificate conform H.G. 84/3013 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal:

1) Pe bonul fiscal este imprimat codul fiscal al cumpărătorului de casa de marcat fiscală.

2) Valoarea bonului fiscal să nu depășească suma de 100 euro cu tot cu Taxă, cursul de schimb fiind cel comunicat de BNR pentru ziua respectivă.

3) Informațiile obligatorii emiterii bonului fiscal:

– Data emiterii;

– Datele de identificare a furnizorului;

– Denumirea produselor sau a serviciilor facturate;

– Suma Taxei colectate.

– În cazul în care anterior s-a emis altă factură, să se facă referire clară la factura inițială și detaliile ce se modifică.

-Înregistrarea bonului fiscal se face:

-Înregistrarea plății:

15. Se alimentează autoturismul Subaru Forester pentru care, din punct de vedere fiscal, se aplică limitarea deductibilității operațiunilor la 50% deoarece autoturismul NU este considerat a fi utilizat exclusiv în scopul activității economice.

Observație: Din punct de vedere fiscal, pentru vehiculele ce nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice se limitează deductibilitatea operațiunilor aferente autoturismului la 50% din valoare și 50% din valoarea taxei pe valoarea adăugată. Aceasta se face pentru toate tipurile de operațiuni: cumpărare, achiziție intracomunitară, import, leasing și toate cheltuielile aferente autoturismului ( carburant, asigurări, piese de schimb, etc.)

-În cazul acesta, înregistrarea bonului fiscal se face:

-Concomitent înregistrăm:

-Cheltuielile nedeductibile sunt: 150 lei + 18 lei = 168 lei, ce vor fi impozitate la sfârșitul anului cu 16% impozit pe profit.

168 lei x 16% = 26,88 lei

Practic din bonul de carburant de 300 lei + TVA avem 168 lei nedeductibili, matematic vorbind, reprezintă mai mult de 50% din valoarea fără TVA.

-Înregistrarea plății se face:

16. În data de 17 februarie 2012 S.C. Binco Lact S.R.L. achiziționează de la S.C. Bricostore Romania S.A., anvelope all season pentru autoturismul Subaru Forester din dotare, în valoare de 1600 lei TVA 24%, cu factura 75499875 achitat numerar.

-Înregistrarea facturii se face:

-Concomitent înregistrăm:

-Înregistrarea plății se face:

17. Se primește factura de leasing financiar a autoturismului Subaru Forester în valoare de 2207,20 lei TVA 24%, cu factura 224468 ce se va achita cu ordin de plată prin bancă.

În privința înregistrărilor contabile, avem:

-Valoarea capitalului: 1300 lei

-Dobânda: 480 lei

-TVA: 427,20 lei

-Concomitent înregistrăm:

Astfel, valoarea nedeductibilă a cheltuielilor înregistrate cu factura de leasing financiar va fi în sumă de: 346,80 lei (240 + 106,8).

18. La data de 24 februarie se livrează urdă dulce către Eurochese Producție S.R.L. – București în valoare de 6720 lei, TVA 24%, transportată în 48 lăzi de plastic. Ambalajele în valoare de 168 lei circulă cu aviz de însoțire a mărfii, mergându-se pe principiul restituirii. Datorită unui accident imputabil clientului, sunt distruse 20 de lăzi, nemaifiind restituite decât 28 lăzi.

-Se livrează urda dulce cu factură și ambalajele cu aviz de expediție:

-Descărcarea gestiunii:

-Restituirea celor 28 de lăzi de către client:

-Facturarea ambalajelor nerestituite:

IV.3 INFLUENȚA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ÎN REZULTATUL FIRMEI

BIBLIOGRAFIE

a)*** Codul Fiscal al României – Legea 571/2003 Reactualizat 2013

b) Dică Camelia-Ioana, „Analiză economico-financiară – note de curs 2012-2013”;

c) Fuat Cadâr, „Finanțe publice – note de curs 2010-2011”;

d) Jitaru C.I.,Jitaru M., (2008) „Contabilitatea impozitelor, taxelor, și contribuțiilor”, Editura „Danubius”, Brăila,.

e) Mitea Neluța, (2008)„Contabilitate financiară”, Editura „Andrei Șaguna”, Constanța;

f) Stoian Ana, (2001) „Contabilitate și gestiune fiscală”, Editura „Mărgăritar”, București;

g) Vanghele Cristian „Fiscalitate – Note de curs 2011-2012”;

h) http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/infotva/HG_670_2012.pdf

i) http://www.portalcontabilitate.ro/informare-deducere-tva-bonuri-fiscale-si-deducere-tva-la-bonurile-de-achizitii-combustibili-31809.htm