Reflectarea Rezultatelor Activitatii In Contul de Profit Si Pierdere la Sc Dacor Plast Constanta Srl

Reflectarea rezultatelor activității

în contul de profit și pierdere la

SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I

Considerații generale privind situațiile financiare anuale

1.1. Analiza activității economico-financiare pe baza

situațiilor financiare anuale

1.2. Prezentarea și analiza situațiilor financiare anuale

1.2.1. Bilanțul contabil

1.2.2. Contul de profit și pierdere

1.2.3. Situația modificării capitalului propriu

1.2.4. Situația fluxurilor de numerar

1.2.5. Politici contabile și note explicative

CAPITOLUL II

Prezentarea generală a SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL

2.1. Scurt istoric

2.2. Prezentarea situațiilor financiare anuale ale SC DACOR-PLAST

CONSTANTA SRL întocmite la data de 31 decembrie 2011

Prezentarea Bilanțul contabil la SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL

la data de 31.12.2013

Prezentarea Contului de profit și pierdere la SC DACOR-PLAST

CONSTANTA SRL la data de 31.12.2013

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ privind analiza performanțelor SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL pe baza contului de profit și pierdere

3.1. Analiza conturilor de venituri și cheltuieli pe baza contului

de profit și pierdere

3.2. Analiza rezultatului exercițiului financiar pe baza contului

de profit și pierdere

3.3. Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Situațiile financiare sunt documente oficiale întocmite la închiderea exercițiului financiar, fiind denumite situații financiare anuale.

Situațiile financiare anuale reprezintă punctul terminus în elaborarea informațiilor despre poziția financiară a întreprinderii. Întocmirea situațiilor financiare anuale și prezentarea lor este obligatorie (cerută de prevederile legale în vigoare) și totodată necesară diferiților utilizatori în procesul de luare a deciziilor.

Situațiile financiare anuale nu oferă însă toate informațiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsură, relevă efectele financiare ale unor evenimente din trecut și nu oferă, de regulă, informații nonfinanciare. De asemenea, părțile componente ale situațiilor financiare anuale se corelează, deoarece ele reflectă diferite aspecte ale acelorași tranzacții sau ale altor evenimente. Deși fiecare situație oferă informații diferite, este probabil ca nici una să nu servească unui singur scop sau să ofere toate informațiile impuse de necesitățile semnificative ale utilizatorilor.

Normele contabile elaborate în concordanța cu legislația țării noastre, au stabilit componența situațiilor financiare formate din: bilanț, cont de profit și pierdere, respectiv contul de execuție pentru instituțiile publice, anexe și raportul de gestiune. Din cele de mai sus, se poate constata că, indiferent de denumirea pe care o poartă situațiile financiare anuale, componentele de bază sunt bilanțul și contul de profit și pierdere.

Cadrul contabil general cuprinde conceptele și principiile teoretice ce compun împreună sistemul de referință pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, pentru utilizatorii externi adică ceea ce trebuie să fie contabilitatea, delimitează ca teorie contabilă normativă deci un caz particular al teoriei contabile generale. Cadrul general are calitatea de referențial pentru elaborarea normelor contabile și instrument de coerență a normelor, reglementărilor și procedurilor contabile. Cadrul contabil general IASC este un sistem coerent de obiective și de principii fundamentale, legate între ele, susceptibile să conducă la formarea de norme solide și să indice natura, rolul și limitele contabilității financiare și ale situațiilor financiare.

Utilizatorii de situații financiare includ investitorii prezenți și potențiali, bancherii, angajații, furnizorii și alți creditori comerciali, clienții, guvernul, publicul și managerul sau administratorul întreprinderii.

Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații despre poziția financiară a întreprinderii, rezultatele (performanțele) și modificările poziției financiare ale întreprinderii, ce sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice. Informațiile ce redau poziția financiară sunt oferite de bilanțul contabil, în primul rând, cele ce privesc rezultatele sunt oferite de contul de profit și pierdere iar informațiile ce privesc modificarea poziției financiare sunt oferite prin intermediul unor situații distincte. Poziția financiară a întreprinderii este dată de resursele economice pe care le controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor și capitalului propriu, de lichiditatea și de solvabilitatea valorilor economice și de capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în care își desfășoară activitatea.

Politicile contabile, așa cum se degaja din Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS 1) „Prezentarea situațiilor financiare” reprezintă principiile, normele, procedurile și politicile contabile unanim acceptate, pe care contabilii din întreaga lume trebuie să le utilizeze și să le aplice la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, astfel încât să se utilizeze un limbaj comun al acestora, în vederea furnizării de informații contabile viabile pe care se bazează luarea de decizii economice de către utilizatorii săi, tot mai diversificați și sofisticați.

La sfârșitul exercițiului financiar, toate informațiile referitoare la activitatea economico-financiară a societății sunt prezentate în situațiile financiare anuale.

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE

PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE

Situațiile financiare sunt o reprezentare financiară structurată referitoare la poziția financiară și la tranzacțiile realizate de o întreprindere. Situațiile financiare trebuie să furnizeze deci o informare despre poziția financiară, performanțele și fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi, informare ce este utilă unei game largi de utilizatori, în luarea deciziilor economice. Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a patrimoniului întreprinderii, precum și a profitului sau pierderii și fluxurilor de trezorerie ale acesteia pentru respectivul exercițiu financiar.

Exercițiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situațiile financiare anuale și, de regulă, coincide cu anul calendaristic. Durata exercițiului financiar este de 12 luni. Exercițiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic: pentru sucursalele cu sediul în România, care aparțin unei persoane juridice străine, cu excepția instituțiilor de credit, instituțiilor financiare nebancare și pentru filialele consolidate ale societății-mamă, precum și pentru filialele filialelor, cu excepția instituțiilor de credit, instituțiilor financiare nebancare, societăților de asigurare, asigurare-reasigurare și de reasigurare, dacă exercițiul financiar diferă pentru societatea-mamă.

Obiectivul situațiilor financiare este de a oferi informații despre:

Active

Datorii

Capitaluri proprii

Venituri și cheltuieli

Fluxuri de numerar ale întreprinderii.

Fiecare întreprindere are obligația să întocmească situații financiare anuale.

Situațiile financiare se păstrează timp de 10 ani.

Termenul de întocmire al situațiilor financiare anuale pentru societățile comerciale este de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

Situațiile financiare anuale trebuie să cuprindă:

Bilanțul

Contul de profit și pierdere

Situația fluxurilor de trezorerie

Note la conturile anuale.

Structura situațiilor financiare anuale întocmite de persoanele juridice, diferă în funcție de următoarele criterii de mărime:

Total active: 3.650.000 euro;

Cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;

Numărul mediu de salariați în cursul de exercițiul financiar: 50.

Tabel nr.1.1. Sinteza cerințelor de întocmire a situațiilor financiare de către entități

Responsabilitatea întocmirii situațiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile, conforme cu directivele europene (a-IV-a și a-VII-a) revine conducerii entității și este comunicată printr-o declarație scrisă atașată.

Caracteristicile calitative sunt atribute ce determină utilitatea informațiilor oferite de situațiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt:

Figura nr. 1.1. Caracteristicile calitative ale informațiilor oferite de

situațiile financiare

Inteligibilitatea

Relevanța

Credibilitatea

Comparabilitatea.

Inteligibilitatea reprezintă calitatea informațiilor de a fi ușor înțelese de utilizatori, în vederea atingerii cu ușurință a scopurilor pentru care se apelează la aceste informații.

Relevanța se pune în evidență atunci când informațiile influențează deciziile economice, contribuind la evaluarea evenimentelor istorice, prezente sau prognozate de către utilizatori confirmând sau corectând evaluările anterioare. Relevanța informației este influențată de natura sa și de pragul de semnificație. O informație devine semnificativă dacă omisiunea sau declararea ei eronată ar putea influența sensul unei decizii.

Credibilitatea unei informații asigură utilizatorii că nu se expun riscurilor apelând la informații care conțin erori semnificative și care sunt părtinitoare, oferindu-le acestora siguranță în folosirea lor. Pentru a fi credibilă, informația trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacțiile și operațiunile descrise.

Prevalența economicului asupra juridicului presupune prezentarea tranzacțiilor și operațiunilor în concordanță cu realitatea economică și nu în exclusivitate cu forma lor juridică.

Neutralitatea informației presupune eliminarea oricăror forme de influență care ar determina un rezultat sau obiectiv predeterminat.

Prudența presupune luarea în considerare a unui grad de precauție în exercitarea raționamentelor necesare cu ocazia estimărilor unor evenimente în condiții de incertitudine, pentru ca elementele de activ și pasiv să nu fie supraevaluate sau subevaluate, după caz.

Integralitatea presupune o informație completă, în limitele rezonabile ale pragului de semnificație și ale costului obținerii ei.

Limitele privind informația relevantă și credibilă sunt determinate de :

Oportunitate – prezentarea informațiilor cu întârzieri majore conduce la pierderea relevanței;

Raportul cost-beneficiu, presupune că beneficiile aduse de furnizarea unor noi informații contabile trebuie să fie mai mari decât costul legat de acestea.

Echilibrul între caracteristicile calitative. Importanța relativă a caracteristicilor în diferite cazuri ține de domeniul raționamentului profesional.

Comparabilitatea presupune posibilitatea de analiză pe baza informațiilor furnizate de situațiile financiare în raport de evoluția în timp a activității (rol determinant avându-l principiul permanenței metodelor) precum și compararea cu situațiile financiare ale diverselor entități de același tip (în subramură sau ramură de activitate)pentru a evalua corect poziția financiară, performanțele și modificările acestora.

Situațiile financiare se elaborează ținând cont de două concepte de bază:

Contabilitatea de angajament

Principiul continuității activității

Sistemul contabil românesc funcționează având la bază principiile:

continuitatea activității;

permanența metodelor;

prudența;

independența exercițiului;

intangibilitatea bilanțului;

necompensarea;

prevalența economicului asupra juridicului;

evaluarea separată;

importanța relativă – determinarea pragului de semnificație.

Situațiile financiare prezintă rezultatele financiare ale unei entități grupate pe categorii de informații conform caracteristicilor economice denumite generic “structurile situațiilor financiare”care sunt direct legate de evaluarea poziției financiare (activele, datoriile și capitalul propriu) și a performanței (veniturile și cheltuielile).

– Un activ reprezintă o resursă controlată de către o entitate ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereilor furnizate de situațiile financiare în raport de evoluția în timp a activității (rol determinant avându-l principiul permanenței metodelor) precum și compararea cu situațiile financiare ale diverselor entități de același tip (în subramură sau ramură de activitate)pentru a evalua corect poziția financiară, performanțele și modificările acestora.

Situațiile financiare se elaborează ținând cont de două concepte de bază:

Contabilitatea de angajament

Principiul continuității activității

Sistemul contabil românesc funcționează având la bază principiile:

continuitatea activității;

permanența metodelor;

prudența;

independența exercițiului;

intangibilitatea bilanțului;

necompensarea;

prevalența economicului asupra juridicului;

evaluarea separată;

importanța relativă – determinarea pragului de semnificație.

Situațiile financiare prezintă rezultatele financiare ale unei entități grupate pe categorii de informații conform caracteristicilor economice denumite generic “structurile situațiilor financiare”care sunt direct legate de evaluarea poziției financiare (activele, datoriile și capitalul propriu) și a performanței (veniturile și cheltuielile).

– Un activ reprezintă o resursă controlată de către o entitate ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare.

– O datorie reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimentele trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficiile economice.

– Capitalul propriu – reprezintă interesul rezidual al acționarilor în activele unei entități după deducerea tuturor datoriilor sale.

Valoarea capitalului propriu din bilanț depinde în mod direct de modul de evaluare activelor și a datoriilor.

Indicatorul de profit este adesea folosit ca o măsură a performanței sau ca bază de referință a altor indicatori.

Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate într-un exercițiu financiar (perioada dată) sub formă de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor cu influență directă în creșterea capitalului propriu, altele decât contribuția acționarilor.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate într-un exercițiu financiar (perioadă dată) sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în diminuarea capitalului propriu, altele decât distribuirea acestora către acționari.

Dacă un activ sau datorie are legături cu mai mult de un element de activ din formatul de bilanț, relația sa cu alte elemente trebuie prezentată în notele explicative, în vederea îmbunătățirii acurateței informației respective.

În cazul angajamentelor sub forma garanțiilor de orice fel, când nu există obligația de a le prezenta ca datorii, ele se prezintă în mod clar în notele explicative, făcându-se distincția între diferitele tipuri de garanții practicate și recunoscute de legislația în vigoare.

1.1. Principalii indicatori privind activitatea economico-financiară

Importanța calculării indicatorilor economico-financiari constă în cunoașterea evoluției acestora și în compararea cu exercițiile financiare precedente, ceea ce oferă conducerii entității, posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional. De asemenea, cunoașterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite efectuarea de comparații cu alte entități din sectoare de activitate similare, autohtone sau internaționale.

Principalele grupe de indicatori sunt:

Indicatori de lichiditate

Indicatori de risc

Indicatori de activitate (de gestiune)

Indicatori de profitabilitate și solvabilitate.

Întocmirea situațiilor financiare anuale pe lângă funcția de generalizare a datelor are ca scop elaborarea unui document în baza căruia să se facă analiza următoarelor aspecte:

realizării indicatorilor în comparație cu bugetul de venituri și cheltuieli pe anul respectiv și cu anul de bază (anul precedent). Aceasta se numește analiză dinamică.

identificarea unor resurse financiare posibile pentru dezvoltarea activității.

Analiza activității firmei pe baza bilanțului este obligatorie.

Compartimentele de contabilitate ale unităților patrimoniale nu pot depune bilanțul contabil la Direcția Generală a Finanțelor Publice decât în condițiile în care Adunările Generale ale Acționarilor, Consiliile de Administrație, conducerea executivă a unității au realizat situația patrimonială a firmei și au întocmit în acest scop, un proces-verbal de concluzii și măsuri.

I. INDICATORI DE LICHIDITATE

Indicatorii din această grupă arată capacitatea activelor din cadrul entității de a se transforma în bani, fără riscuri.

LICHIDITATEA CURENTĂ

Indicatorul arată suma cu care activele circulante depășesc datoriile pe termen scurt și oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandată este în jur de 2. Deci, cu cât valoarea acestuia este mai mare, cu atât situația entității este mai bună.

LICHIDITATEA IMEDIATĂ

Acest indicator elimină stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat în disponibilități, exprimând capacitatea entității de a plăti datoriile. Valoarea recomandată este în jur de 1. Cu cât valoarea este mai mare decât 1, cu atât situația entității este mai bună.

II. INDICATORI DE RISC

GRADUL DE ÎNDATORARE

Indicatorul arată cât la sută din capitalurile proprii reprezintă creditele peste 1 an și posibilitatea acoperirii acestora din rezerve și capital social. Riscul nu trebuie să se ridice la mai mult de 30%.

2. INDICATORUL PRIVIND ACOPERIREA DOBÂNZILOR

Acest indicator determină de câte ori entitatea achită cheltuielile cu dobândă. Cu cât valoarea acestuia este mai mică, cu atât poziția entității este mai riscantă.

III. INDICATORI DE ACTIVITATE ( de gestiune)

Indicatorii de activitate furnizează informații cu privire la :

viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de trezorerie ale entității

– capacitatea entității de a controla capitalul circulant și activităților comerciale de bază ale entității.

VITEZA DE ROTAȚIE A STOCURILOR

Indicatorul arată de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exercițiului financiar.

2. NUMĂRUL DE ZILE DE STOCARE (durata medie de vânzare)

Indicatorul indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate. Cu cât numărul de zile este mai mic, cu atât situația este mai bună, în sensul că stocurile sunt utilizate în procesul de producție, aprovizionările cu stocuri sunt ritmice și nu există riscul de a înregistra stocuri cu mișcare lentă sau greu vandabile.

3. VITEZA DE ROTAȚIE A DEBITELOR – CLIENȚI

Când valoarea indicatorului este mare, rezultă că în unitate sunt probleme legate de controlul creditului acordat clienților și în consecință creanțele sunt mai greu de încasat (clienți răi platnici). Entitatea trebuie să ia măsurile care se impun pentru urgentarea încasării acestora.

4. VITEZA DE ROTAȚIE A CREDITELOR – FURNIZORI

Indicatorul exprimă numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obține de la furnizorii săi.

5. VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Indicatorul exprimă numărul de rotații efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficiența managementului activelor imobilizate prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

6. VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR TOTALE

Indicatorul evaluează eficiența managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entității.

IV. INDICATORI DE PROFITABILITATE

Indicatorii din această grupă exprimă eficiența entității în realizarea de profit din resursele disponibile.

RENTABILITATEA CAPITALULUI ANGAJAT

Indicatorul reprezintă profitul pe care îl obține entitatea din banii investiți în afacere.

MARJA BRUTĂ DIN VÂNZĂRI

Scăderea procentului poate scoate în evidență faptul că entitatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină un preț optim de vânzare.

PROFITABILITATEA

Atunci când profitabilitatea este mai mică decât rata dobânzii de bază pe termen lung, conducerea entității ar trebui să analizeze situația în sensul orientării activelor într-o direcție de utilizare sau chiar să procedeze la lichidarea unității sau altă procedură de reorganizare în cazul în care profitabilitatea nu poate fi îmbunătățită.

4. EFICIENȚA

V. SOLVABILITATEA PE TERMEN LUNG

Pe baza indicatorilor din această grupă se stabilește capacitatea entității de a face față datoriilor pe termen lung.

RAPORTUL DATORII LA CAPITALUL PROPRIU

Dacă acest indicator este prea ridicat, acest lucru ar putea semnaliza că entitatea și-a consumat întreaga capacitate de îndatorare și nu dispune de o marjă de manevră în cazul unor evenimente viitoare nefavorabile.

Dacă tendința de evoluție a indicatorului este ascendentă, aceasta ar putea însemna că profiturile sunt prea scăzute pentru a putea acoperi nevoile entității.

Dacă evoluția este descendentă, atunci s-ar putea ca entitatea să se afle într-o situație favorabilă și să fie în măsură să pregătească terenul pentru o viitoare expansiune.

2. RAPORTUL IMOBILIZĂRI CORPORALE NETE LA CAPITALUL PROPRIU

Acest indicator dă informații cu privire la calitatea curentă a capitalului propriu, deoarece sunt eliminate active necorporale, precum fondul comercial, a cărui materializare depinde în totalitate de activitățile viitoare.

3. GRADUL DE ACOPERIRE A DOBÂNZILOR

Indicatorul exprimă capacitatea entității de a face față obligațiilor de plată a dobânzilor, care este mai curând o funcție a capacității acesteia de a genera un flux de trezorerie pozitiv din activitatea de exploatare, atât pe termen scurt, cât și în perspective. Astfel, gradul de acoperire a dobânzilor arată cât de stabilă este capacitatea entității de a-și onora obligațiile de plată privind dobânzile.

Aceștia sunt principalii indicatori pe care o entitate ar trebui să-i calculeze în momentul în care se face analiza patrimonială pe baza situațiilor financiare. Interpretarea acestor indicatori scoate în evidența riscul de insolvabilitate a entității. Aceasta constă în capacitatea entității de a-și onora angajamentele asumate față de terți.

Analiza elementelor de activ și de pasiv, prin prisma criteriilor de lichiditate presupune și realizarea unei abordări juridice a capitalurilor proprii. Din punct de vedere contabil, capitalurile proprii sunt la nivelul activului net și reprezintă interesul rezidual al acționarilor/asociaților. Astfel, potrivit prevederilor din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care Consiliul de Administrație, respectiv directorul constată că, în urma unor pierderi, stabilite prin situațiile financiare anuale aprobate conform legii activul net, determinat ca diferență între totalul activelor și totalul datoriilor acesteia, reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social, vor convoca Adunarea Generală Extraordinară, pentru a hotărî reîntregirea capitalului, reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societății.

Se constată că acele entități care dispun de lichidități insuficiente, fie pentru acoperirea datoriilor contractate, fie pentru finanțarea creșterii economice, sunt de fapt niște societăți cărora le lipsește flexibilitatea financiară, situație pe care utilizatorii de situații financiare și în special acționarii trebuie să o cunoască.

1.2. Prezentarea și analiza situațiilor financiare anuale

IAS 1 cere prezentarea tuturor politicilor contabile semnificative care sunt utilizate la întocmirea situațiilor financiare. De asemenea, indică unele principii care stau la baza tuturor aspectelor privind politica contabilă:

Principiul continuității activității – situațiile financiare trebuie întocmite pornind de la presupunerea că entitatea își va continua activitatea în viitor (mai puțin dacă acest lucru este în mod clar neadecvat, și în această situație trebuie prezentate motivele pentru care entitatea nu poate să-și continue activitatea pe baza principiului continuității activității)

Principiul consecvenței – modul de prezentare și clasificare a diferitelor elemente din situațiile financiare trebuie menținut de la o perioadă la alta.

Contabilitatea de angajamente – tranzacțiile și evenimentele trebuie recunoscute atunci când acestea se produc (și nu atunci când se primesc sau se plătește numerarul) și raportate în perioadele aferente.

Pragul de semnificație – un element este semnificativ și trebuie prezentat dacă poate influența deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situațiilor financiare.

Cumularea/ compensarea – fiecare element semnificativ trebuie prezentat în mod separat în situațiile financiare : elementele semnificative nu trebuie cumulate sau compensate.

Acestea sunt discutate în continuare în paragrafele 23-37 din IAS 1 și sunt în conformitate cu acele principii stabilite în secțiunea 5 din volumul de Reglementări contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE și cu IAS.

IAS 1 cere prezentarea următoarelor situații financiare :

BILANȚ

CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR CAPITALURILOR PROPRII

SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR

NOTE EXPLICATIVE.

1.2.1. Bilanț

Bilanțul, ca primă componentă a situațiilor financiare anuale, este documentul contabil de sinteză – întocmit pe baza ultimei balanțe sintetice de verificare – prin care se prezintă elementele de activ, datorii și capitalul propriu al întreprinderii, la încheierea exercițiului financiar. Bilanțul cuprinde toate elementele de activ și datorii grupate după natura și lichiditate, respectiv natura și exigibilitatea și permit concluzii legate de poziția financiară a întreprinderii. Bilanțul apare ca un tablou al situației patrimoniului care prezintă în unități monetare mărimea valorică a bunurilor economice, în corelație cu sursele lor de finanțare, precum și cu rezultatul obținut. Bilanțul contabil marchează etapa finală cu care se încheie lucrările contabile într-o perioadă dată și reprezintă punctul de plecare al contabilității din perioada următoare de gestiune.

Structurile bilanțului direct legate de evaluarea poziției financiare sunt:

Active

Datorii și

Capitalul propriu.

Informații ce trebuie prezentate în bilanț:

Imobilizări corporale;

Imobilizări necorporale;

Imobilizări financiare, mai puțin valorile de la punctele (d), (f) și (g);

Investiții contabilizate utilizându-se metoda punerii în evidență;

Stocuri;

Creanțe comerciale și similare;

Numerar și echivalente de numerar;

Datorii comerciale și similare;

Datorii și active fiscale în conformitate cu IAS 12;

Provizioane;

Datorii pe termen lung purtătoare de dobândă;

Interes minoritar (numai pentru situațiile financiare ale grupului);

Capital emis și rezerve.

Conformitatea cu formatul bilanțului stabilit în volumul de Reglementări contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE și cu IAS va asigura în mod normal satisfacerea acestor cerințe. Bilanțurile elaborate conform Standardelor Internaționale de Contabilitate actuale pot include și elemente ce nu satisfac definițiile activelor sau ale datoriilor și nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Situațiile financiare anuale vor fi însoțite de o declarație scrisă a persoanelor prin care își asumă răspunderea pentru întocmirea situațiilor financiare anuale. Datele sunt prezentate comparativ sub forma soldurilor conturilor de la începutul și sfârșitul exercițiului financiar: cele de la începutul anului sunt preluate din bilanțul anului precedent, iar cele de la sfârșitul anului din balanța de verificare a conturilor anului curent, grupate în funcție de cerințele fiecărui post din bilanț.

Data bilanțului este data la care se încheie un exercițiu financiar. Un exercițiu financiar cuprinde o perioadă de 12 luni. În România, pentru majoritatea întreprinderilor, exercițiul financiar începe pe 1 ianuarie și se termină pe 31 decembrie.

1.2.2. Contul de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere își demonstrează valențele informaționale sub diferite aspecte, deosebit de importante atât pentru conducerea activității întreprinderii, cât și pentru utilizatorii finali ai informațiilor cuprinse în situațiile financiare anuale.În acest sens relevăm, în primul rând conținutul său economic care oferă informații asupra activității industriale, comerciale sau financiare ale întreprinderii, a modului în care se gestionează cheltuielile, veniturile și rezultatele.În al doilea rând, contul de profit și pierdere are o importanță deosebită în analiza financiară pentru că regrupează fluxurile reale și financiare ce au loc în activitatea întreprinderii și pune în lumină operațiile realizate de aceasta în timpul perioadei de gestiune.De asemenea, putem afirma că instrumentul de modelare contabilă care explică modul de constituire a rezultatului și permite desprinderea unor concluzii legate de performanțele activității unei întreprinderi este „Contul de profit și pierdere”. Acesta este componenta situațiilor financiare anuale care prezintă dinamica activității întreprinderii.

Formatul contului de profit și pierdere pune în evidență, pe de o parte, veniturile și respectiv cheltuielile rezultate din activități curente, cât și pe cele care apar altfel decât în cursul activităților curente, numite venituri și respectiv cheltuieli extraordinare.

Contul de profit și pierdere trebuie să prezinte următoarele valori:

Venituri din activități curente;

Rezultatele activității de exploatare;

Costurile de finanțare;

Partea din profit și pierdere aferentă întreprinderilor asociate în participație

contabilizată prin metoda punerii în echivalență;

Cheltuieli cu impozite și taxe;

Profitul sau pierderea din activități curente;

Elemente extraordinare;

Interes minoritar;

Profitul net sau pierderea netă a perioadei;

Alte elemente – rânduri, titluri și subtotaluri trebuie prezentate în contul de profit și pierdere atunci când un Standard Internațional de Contabilitate o cere sau atunci când o astfel de prezentare este necesară pentru prezentarea fidelă a rezultatelor financiare ale întreprinderii.

Completarea contului de profit și pierdere se face pornind de la gruparea veniturilor și cheltuielilor de același fel, sub formă de posturi în contul 121 „Profit și pierdere”, pentru că prin sintetizare să fie simplificată analiza acestora. Posturile de venituri se ordonează în funcție de legătura lor cu obiectul de activitate principal al întreprinderii, începând cu cele de exploatare și până la cele financiare și extraordinare. Posturile de cheltuieli se ordonează după natura lor, începând cu cele de esență materială, continuând cu cele nemateriale. De asemenea, ca și în cazul veniturilor, cheltuielile se grupează și ele în funcție de rolul lor în realizarea obiectului de activitate, începând cu cele de bază și până la cele financiare și extraordinare. Completarea contului de profit și pierdere se face înscriind post după post și respectând indicațiile din formatul contului de rezultat.

Anumite posturi necesită detalieri și explicații suplimentare cum ar fi:

Cifra de afaceri este dată de suma veniturilor din activitatea de exploatare, din care se scad orice discounturi și reduceri acordate clienților;

Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse se determină în urma inventarierii și reprezintă diferența dintre valoarea stocului final de produse finite inventariate și suma stocurilor de produse finite inițiale;

Alte venituri din exploatare includ veniturile cu caracter nepermanent, dar care au totuși un caracter operațional cum ar fi: veniturile din vânzarea de active, veniturile din închiriere spații, venituri din producția de imobilizări, venituri din plusuri rezultate la inventariere;

Alte cheltuieli de exploatare cuprind acele cheltuieli operaționale nemenționate în altă parte: amortizarea imobilizărilor, costul activelor înstrăinate, cheltuieli cu impozite și taxe, cheltuieli cu prestații furnizate de terți;

Ajustările de valoare se referă la rezultate ale inventarierii care se recunosc, de regulă, ca venituri sau cheltuieli ale perioadei.

1.2.3. Situația modificării capitalului propriu

Întreprinderile trebuie să prezinte, ca o componentă separată a situațiilor sale financiare, o situație care să prezinte:

profitul net sau pierderea netă a perioadei;

fiecare element de venit și cheltuială, câștig sau pierdere care, așa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu, și totalul acestor elemente;

efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile și corecția erorilor fundamentale.

În plus, întreprinderile trebuie să prezinte, fie în situația modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative:

tranzacțiile de capital cu proprietarii și distribuțiile către aceștia;

soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei și la data bilanțului, precum și modificările pe parcursul perioadei;

reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capital propriu la începutul și sfârșitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.

Modificările în capitalul propriu al întreprinderii între două date ale bilanțului reflectă creșterea sau reducerea activului net sau a avuției în cursul perioadei, în baza principiilor particulare de evaluare adoptate și prezentate în situațiile financiare. Cu excepția modificărilor rezultate din tranzacțiile cu acționarii, cum ar fi aporturile de capital și dividendele, modificarea globală a capitalului propriu reprezintă câștigurile și pierderile totale generate de activitățile întreprinderii pe parcursul perioadei.

Prezentările cifrice trebuie să fie însoțite de informații referitoare la: natura modificărilor; tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul; natura și scopul pentru care au fost constituite rezervele; orice alte informații semnificative.

Modificările capitalului propriu se prezintă pentru cele două exerciții financiare, precedent și curent.

1.2.4. Situația fluxurilor de numerar

Apariția acestui nou element al situațiilor financiare era previzibilă, ținând cont de necesitățile informaționale ale utilizatorilor de informație financiar contabilă.

Situația fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte intrările și ieșirile de numerar clasificate pe tipuri de activități:

fluxuri generate de activitatea de exploatare

fluxuri generate de activitatea de investiții

fluxuri generate de activitatea de finanțare.

Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activități de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care activitățile întreprinderii au generat suficient flux de numerar pentru a rambursa împrumuturile, a menține capacitatea de funcționare a întreprinderii, a plăti dividende și a face noi investiții, fără a recurge la surse externe de finanțare. Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activități de investiții este importantă deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care cheltuielile au servit obținerii de resurse menite a genera viitoare venituri și fluxuri de numerar.Prezentarea separată a fluxurilor de numerar din activitățile de finanțare este importantă deoarece este utilă în estimarea fluxurilor de numerar viitoare așteptate de către finanțatorii întreprinderii.

Noțiunea de trezorerie nu este definită în mod expres în standarde, ea reprezentând ansamblul de lichidități și echivalente ale acestora, iar fluxurile de trezorerie desemnează ansamblul inputurilor și outputurilor de lichidități și echivalente de lichidități.

Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin două metode:

metoda directă – operează numai cu informații de tipul încasări și plăți, deci cu informații concrete;

metoda indirectă – operează cu informații degajate din bilanț, contul de profit și pierdere și alte informații degajate din contabilitatea de angajamente, informații care au un caracter abstract.

Situația fluxurilor de numerar, reprezintă barometrul activității unei entități patrimoniale, permițând utilizatorilor să evalueze modificarea activului net, structura sa financiară, respectiv lichiditatea, solvabilitatea și capacitatea de a influența valoarea și momentul de apariție a fluxurilor de numerar în vederea adaptării la circumstanțele și oportunitățile în continuă schimbare.

1.2.5. Politici contabile și note explicative

Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convențiile, regulile și practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale.

Exemple de politici contabile sunt următoarele: amortizarea imobilizărilor (alegerea metodei și a duratei de amortizare), reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobânzii sau recunoașterea acesteia drept cheltuială, alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc. Conducerea fiecărei entități trebuie să stabilească politici contabile pentru operațiunile derulate. Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activității, de către specialiști în domeniul economic și tehnic, cunoscători ai activității desfășurate și ai strategiei adoptate de entitate.

Notele explicative conțin informații suplimentare, relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceea ce privește poziția financiară și performanțele obținute. Astfel, notele explicative trebuie:

să prezinte informații despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile folosite;

să ofere informații suplimentare care nu sunt prezentate în bilanț, contul de profit și pierdere și, după caz, în situația modificărilor capitalurilor proprii și/sau situația fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru înțelegerea oricărora dintre acestea.

Notele la situațiile financiare trebuie prezentate într-un mod sistematic.

Fiecare element semnificativ al bilanțului, contul de profit și pierdere, situației modificărilor capitalurilor propriu și situației fluxurilor de numerar trebuie să fie însoțit de o trimitere la nota care cuprinde informații legate de acel element semnificativ.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALĂ A

SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL

Societatea comercială DACOR-PLAST CONSTANTA SRL a fost înființată în anul 2003, având doi asociați, dintre care unul fiind și administratorul firmei.

Infiintata in anul 2003, societatea Dacor-Plast Constanta  va ofera servicii de amenajari interioare: placari cu faianta si gresie, montare parchet, tapet, instalatii electrice si sanitare, compartimentari cu rigips, zugraveli, finisaje etc.

Chiar de la inceputul activitatii, Dacor-Plast Constanta si-a propus sa ofere un pachet complet de servicii de amenajari interioare care sa se potriveasca perfect nevoilor potentialilor clienti. Firma de amenajari interioare, Dacor-Plast Constanta, pune accent pe calitate, seriozitate si promptitudine pentru ca dumneavoastra sa beneficiati de cele mai bune si rapide rezultate. De aceea, toate lucrarile de amenajari interioare sunt executate de echipa de profesionisti pe care Dacor-Plast Constanta a reusit sa o organizeze pe criterii de selectie bine stabilite.

Pe langa amenajari interioare profesionale, Dacor-Plast Constanta va sta la dispozitie cu hale industriale de tip sandwich, ideale pentru afacerea dumneavoastra.
Mai multe detalii despre amenajari interioare si hale industriale de tip sandwich puteti obtine din sectiunile dedicate, disponibile in cadrul acestui site.
Dacor-Plast Constanta, partenerul ideal in amenajari interioare si constructii hale industriale de tip sandwich!

SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL este persoană juridică română cu sediul în România, municipiul Constanta, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub numărul J13/98/2003, având codul unic de înregistrare RO 17176495.

Societatea comercială DACOR-PLAST CONSTANTA SRL este o societate cu capital integral privat. Capitalul inițial al societății a fost de 200 lei.

Activitatea principală a societății este fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții (cod CAEN 2223) și activități de întreținere a clădirilor: curățare, deratizare, dezinsecție (cod CAEN 7470).

2.1. Scurt istoric

Debutul firmei SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL a avut loc în anul 2003 când, fără experiență în domeniul fabricării articolelor din material plastic, agentul economic și-a început activitatea cu un fond de resurse în valoare de 70.000 lei. Din aceștia SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL s-a ‘înnoit’ cu imobilizări corporale în valoare de 60.501 lei dintre care : echipamente tehnologice în valoare de 38.400 lei ; mobilier, aparatură birotică și instalații în sumă de 20.300 lei ; și materii prime în sumă de 1.801 lei și imobilizări necorporale constând într-un program de contabilitate ‘ Saga PC’ în valoare de 350 lei.

Cheltuielile de constituire au fost în sumă de 7.450 lei.

Desfacerea produselor se realizează pe piața internă către diverși clienți, persoane fizice și juridice. Producția realizată se vinde la prețul pieței determinat de raportul cerere-ofertă. De la înființare și până în prezent, societatea a reușit să găsească, să diversifice și să mențină baza de clienți datorită promtitudinii și profesionalismului de care a dat dovadă.

Datorită realizărilor obținute, societatea a reușit să asigure venituri pentru salariații săi și să-și plătească la timp impozitele datorate către stat. Societatea are un număr de șapte muncitori, dintre care un administrator, un director economic, un director tehnic și patru muncitori necalificați. Raporturile dintre directorul tehnic al societății și salariați sunt în general calme, neinfluențând negativ performanțele economice ale societății.

Grafic nr.2.1. Organigrama SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL

Fișa postului :

Administratorul are următoarele responsabilități :

răspunde de evidența contabilă, financiară și de gestiune din societate;

elaborează fișa postului pentru personalul ce va fi angajat împreună cu șefii compartimentelor;

răspunde de arhivarea documentelor, asigură păstrarea în arhiva proprie timp de 10 ani a tuturor registrelor contabile și a documentelor justificative ce stau la baza înregistrărilor în contabilitate;

are drept de semnătură pe documentele justificative și în bancă;

efectuează operațiuni de încasări și plăți ( prin casierie sau prin virament);

organizează inventarierea patrimoniului conform cu prevederile legale în vigoare;

păstrează confidențialitatea datelor la care are acces, etc.

2. Directorul economic are următoarele responsabilități :

– organizează, îndrumă, conduce, controlează și răspunde de desfășurarea în mod eficient a activității financiar-contabile a societății;

– organizează și desfășoară controlul intern;

– planifică aprovizionarea cu materii prime, materiale, etc.;

– întreține relațiile cu furnizorii și clienții, etc.

3. Directorul tehnic are următoarele responsabilități :

– coordonează și asigură întregul proces de producție în vederea realizării producției planificate;

– planifică activitatea de producție în secțiile de fabricație;

– coordonează și asigură desfășurarea ritmică a procesului de producție;

– elaborează proiectul planului de investiții în conformitate cu prevederile bugetului.

4. Muncitorii necalificați au următoarele responsabilități :

– îndeplinesc sarcinile care le sunt repartizate;

– iau parte în mod direct la procesul de producție.

De asemenea, SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL se confruntă cu concurența celorlalți operatori de pe piața locală.

Referitor la ponderea clienților care contribuie la realizarea cifrei de afaceri a SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL, situația se prezintă astfel:

Tabel nr.2.1. Ponderea clienților care contribuie la realizarea cifrei de afaceri

Sursa: Documentele contabile ale societății

Grafic nr.2.2. Ponderea clienților care contribuie la realizarea cifrei de afaceri

Analiza sistemului contabil

Contabilitatea societății este ținută conform Legii contabilității nr.82/1991R, precum și cu Reglementările contabile conforme cu Directivele europene aprobate prin OMFP 3055/2009 modificat, cu respectarea principiilor contabilității, a regulilor și metodelor contabile prevăzute de reglementările legale în vigoare. Bilanțul, Contul de profit și pierdere, Situația fluxurilor de trezorerie, Situația modificărilor capitalului propriu și Notele explicative sunt întocmite în baza datelor din balanța de verificare a conturilor sintetice și analitice. Societatea utilizează politici contabile în conformitate cu reglementările contabile aplicabile supuse aprobării Consiliului de administrație.

Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie al fiecărui an calendaristic.

2.2. Prezentarea situațiilor financiare anuale

ale SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL

Situațiile financiare anuale ale SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL respectă reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.3055/2009. Societatea a depus la Direcția Finanțelor Publice următoarele situații financiare anuale:

bilanț;

cont de profit și pierdere;

note explicative la situațiile financiare anuale.

Situațiile financiare anuale sunt însoțite de raportul administratorului, raportul cenzorilor și de procesul verbal al Adunării Generale a Asociaților.

În întocmirea situațiilor financiare anuale trebuie să respecte trei reguli de bază și anume :

Principiul intangibilității situațiilor financiare anuale care presupune obligația celor ce întocmesc situațiile financiare anuale de a face corecția oricăror erori, fie ele și referitoare la o perioada trecută, numai în bilanțul anului curent, păstrând neschimbate bilanțurile deja închise;

Datele înscrise în situațiile financiare anuale trebuie să corespundă cu datele înscrise în contabilitate, puse de acord cu rezultatele inventarierii;

Necompensarea posturilor de activ cu cele de pasiv și nici a veniturilor cu cheltuielile, în contul de profit și pierdere.

RAPORTUL ANUAL AL ADMINISTRATORULUI

Se întocmește pe baza rezultatelor din situațiile financiare anuale și conține prezentarea unității, a rezultatelor obținute de aceasta în exercițiul financiar precedent, cauzele care au condus la aceste rezultate, semnificația lor, strategiile și planuri de viitor, propuneri, precum și orice alte informații considerate a fi relevante privind situația unității.

2.2.1. Prezentarea bilanțului contabil la data de 31.12.2013

Bilanțul este principala componentă a situațiilor financiare prin care se prezintă elementele de active, datorii și capitalul propriu al entității, la sfârșitul exercițiului financiar al SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL.

Datele sunt prezentate comparativ sub forma soldurilor conturilor de la începutul și sfârșitul exercițiului financiar: cele de la începutul anului sunt preluate din bilanțul anului precedent 2012, iar cele de la sfârșitul anului din balanța de verificare a conturilor anului 2013, grupate în funcție de cerințele fiecărui post din bilanț.

Tabel nr.2.2. BILANȚUL CONTABIL lei

Sursa: Documentele contabile ale societății

2.2.2. Prezentarea contului de profit și pierdere la data de 31.12.2013

Contul de profit și pierdere cuprinde veniturile, cheltuielile și rezultatele obținute pe total și pe fiecare din activitățile de exploatare, financiare și extraordinare. Datele sunt prezentate comparativ cu cele din anul precedent și din anul curent. Datele înscrise în contul de profit și pierdere sunt preluate din balanța de verificare de la sfârșitul exercițiului financiar și reprezintă rulajele debitoare pentru cheltuieli și cele creditoare pentru venituri.

Datele din contul de profit și pierdere oferă informații privind performanțele societății SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL.

Tabel nr.2.3. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE lei

Sursa: Documentele contabile ale societății

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

PRIVIND ANALIZA REZULTATELOR

LA SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL

PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ȘI PEIRDERE

În Capitolul III am realizat un studiu de caz la SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL, în care am făcut o prezentare generală a societății, pornind de la modul de înființare, evoluția capitalului social, obiectul de activitate al acesteia. Am dezbătut în continuare principalii indicatori economico-financiari în evoluție, în perioada 2011 – 2013, indicatori ce se referă la lichiditatea și solvabilitatea societății, urmând ca apoi să prezint indicatorii specifici contului de profit și pierdere, respectiv: rentabilitatea, cifra de afaceri, rezultate din exploatare, financiare și totale. Pentru a îmi face o imagine de ansamblu asupra societății SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL, am prezentat mai întâi de toate informațiile statistice despre societate din ultimii trei ani de activitate.

Tabel nr.3.1. Informații statistice despre SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL lei

Sursa: Documentele contabile ale societății

Grafic nr.3.1. Informații statistice despre SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL

Analiza conturilor de venituri și cheltuieli pe baza

contului de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere la 31.12.2013 a fost întocmit în baza Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr.3055/2009 și a Legii Contabilității nr.82/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza datelor centralizatoare înscrise în balanța de verificare întocmita la 31.12.2013, respectiv rulajele cumulate ale conturilor din clasa 7 ‘Venituri’ și rulajele cumulate ale conturilor din clasa 6 "Cheltuieli". Contul de profit și pierdere cuprinde : cifra de afaceri netă, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).

Cifra de afaceri netă, se calculează prin însumarea veniturilor rezultate, din livrările de bunuri, executările de lucrări și prestările de servicii și alte venituri din exploatare, mai puțin reducerile comerciale acordate clienților.

Tabel nr. 3.2. Structura contului de profit și pierdere în perioada 2011-2013 lei

Sursa: Documentele contabile ale societății

Exercițiul financiar 2012

Măsuri privind menținerea unui echilibru economico-financiar

S-a impus implementarea unui program de reducere a tuturor tipurilor de cheltuieli de exploatare, adaptat la programul fizic care a fost diminuat începând cu luna martie astfel :

Cheltuielile cu materiile prime, materialele și piesele de schimb au fost reanalizate, urmând ca necesarul de aprovizionare să fie procurat, în principal, din stocul de materiale existent ;

Consumul de utilități (energie electrică, apă, gaze) a fost redus la minimul necesar pentru desfășurarea activității în condiții optime ;

Cheltuieli auxiliare (telefoane, birotică, deplasări) s-au diminuat ;

Programul fizic de prestații

Tabel nr.3.3. Structura pe produse a programului fizic

Sursa: Documentele contabile ale societății

Grafic nr.3.2. Structura pe produse a programului fizic în anul 2012

Comparativ cu 2011 realizările cantitative din anul 2012 au crescut cu aproximativ 590.000 lei, ceea ce înseamnă că veniturile din produsele finite din anul 2012 sunt de 4.26 ori mai mari decât aceleași venituri dar din anul anterior 2011, reprezentând un procent de 430 %.

Exercițiul financiar 2013

Măsuri privind menținerea unui echilibru economico-financiar

S-au păstrat măsurile implementate în anul 2012 privind limitarea tuturor tipurilor de cheltuieli de exploatare.

Programul fizic de prestații

Tabel nr.3.4. Structura pe produse a programului fizic

Sursa: Documentele contabile ale societății

Grafic nr.3.3. Structura pe produse a programului fizic în anul 2013

Comparativ cu 2012 realizările cantitative din anul 2013 au crescut cu aproximativ 132.326 lei, ceea ce înseamnă că veniturile din produsele finite din anul 2013 sunt de 1.17 ori mai mari decât aceleași venituri dar din anul anterior 2012.

VENITURI TOTALE

Tabel nr.3.5. Structura veniturilor din 2012 comparativ cu cele din 2011

Sursa: Documentele contabile ale societății

Grafic nr.3.4. Dinamica veniturilor din 2012 comparativ cu cele din 2011

Comparativ cu anul 2011, realizările din exercițiul financiar 2012 au cunoscut următoarea evoluție :

Veniturile totale au crescut cu 329.72% în 2012 față de 2011, respectiv cu 594.035 lei 

Veniturile din exploatare au crescut cu 329.71% în 2012 față de 2011, respectiv cu 594.024 lei

Veniturile financiare au crescut cu 11 lei în 2012 față de 2011

Cifra de afaceri înregistrează o creștere în 2012 cu 329.74% față de 2011, respectiv cu 594.069 lei.

Tabel nr.3.6. Structura veniturilor din 2013 comparativ cu cele din 2012

Sursa: Documentele contabile ale societății

Grafic nr.3.6. Structura veniturilor din 2013 comparativ cu cele din 2012

Comparativ cu anul 2012, realizările din exercițiul financiar 2013 au cunoscut următoarea evoluție :

Veniturile totale au crescut cu 17.87% în 2013 față de 2012, respectiv cu 138.321 lei 

Veniturile din exploatare au crescut cu 17.86% în 2013 față de 2012, respectiv cu 138.313 lei

Veniturile financiare au crescut cu 72.73% în 2013 față de 2012, respectiv cu 8 lei

Cifra de afaceri înregistrează o creștere în 2013 cu 17.86% față de 2012, respectiv cu 138.313 lei.

CHELTUIELI TOTALE

Tabel nr.3.7. Structura cheltuielilor din 2012 comparativ cu cele din 2011

Sursa: Documentele contabile ale societății

Grafic nr.3.8. Structura cheltuielilor de exploatare din 2012 comparativ cu cele din 2011

Grafic nr.3.9. Structura cheltuielilor din 2012 comparativ cu cele din 2011

Comparativ cu anul 2011, realizările din exercițiul financiar 2012 au cunoscut următoarea evoluție :

Cheltuielile cu materiile prime și materialele înregistrate în 2012 au crescut cu 442.970 lei față de cele înregistrate în 2011, respectiv cu 368.83%;

Cheltuielile cu materialele au crescut în 2012 cu 22.229 lei

Alte cheltuieli externe 2012 înregistrează o valoare mai ridicată față de 2011 în valoare de 1.767 lei, respectiv cheltuielile externe au crescut în 2012 față de 2011 cu 490.83%;

Cheltuielile privind mărfurile s-au majorat în 2012 cu 4.140 lei

Cheltuielile cu personalul au crescut în 2012 față de 2011 cu 45.082 lei, respectiv la 525.86% sau, cu 425.86%.

Cheltuielile privind amortizarea utilajelor a crescut cu 13.687 lei, respectiv cu 357.27%

Cheltuielile de exploatare , altele decât cele menționate mai sus au înregistrat o creștere cu 30.158, respectiv la 321.71% sau cu 221.71%

Cheltuielile de exploatare realizate în 2012 au crescut cu 373.43% față de 2011, respectiv cu 560.033 lei

Cheltuielile financiare au crescut în 2012 față de 2011 cu 3.329 lei

Anul 2012 înregistrează cheltuieli totale în sumă de 713.339 lei, mai mari cu 78.97% față de anul 2011.

Tabel nr.3.8. Structura cheltuielilor din anul 2013 comparativ cu cele din anul 2012

Sursa: Documentele contabile ale societății

Grafic nr.3.10. Structura cheltuielilor din anul 2013 comparativ cu cele din anul 2012

Comparativ cu anul 2012, realizările din exercițiul financiar 2013 au cunoscut următoarea evoluție :

Cheltuielile de exploatare realizate în 2013 au crescut cu 28% față de 2012, respectiv cu 198.839 lei

Cheltuielile financiare au crescut în 2013 față de 2012 cu 3.807 lei, respectiv cu 214.35%

Anul 2013 înregistrează cheltuieli totale în sumă de 915.975 lei, mai mari cu 28.4% față de anul 2012.

Grafic nr.3.11. Structura cheltuielilor din 2013 comparativ cu cele din 2012

Analiza rezultatului exercițiului financiar pe baza

contului de profit și pierdere

Exercițiul financiar 2012

Tabel nr.3.9. Structura rezultatelor din exercițiul financiar 2012

Sursa: Documentele contabile ale societății

Exercițiul financiar 2013

Tabel nr.3.10. Structura rezultatelor din exercițiul financiar 2013

Sursa: Documentele contabile ale societății

REZULTATUL FINANCIAR

Tabel nr.3.11. Structura rezultatelor din 2012 comparativ cu cele din 2011

Sursa: Documentele contabile ale societății

Profitul din exploatare a crescut în anul 2012 comparativ cu anul 2011 cu 125.78%, cu o valoare de 35.758 lei datorită veniturilor totale majorate cu 594.035 lei

Pierderea financiară a rezultat din creșterea cheltuielilor financiare din 2012 comparativ cu anul anterior cu 3.318 lei

Rezultatul curent este reprezentat de însumarea profitului din exploatare cu, în cazul meu, pierderea financiară. Acesta a crescut în 2012 cu 32.440 lei față de 2011, reprezentând 114.11%

Rezultatul brut se obține din însumarea rezultatului curent cu rezultatul din operațiunile extraordinare, în cazul meu 0 lei. Acesta a crescut cu o valoare de 32.440 lei în 2012 față de 2011, respectiv la 214.11%

Rezultatul net este rezultatul ce rămâne după scăderea impozitului pe profit din profitul brut. Acesta a crescut în cazul de față cu aproximativ 27.250 lei sau procentual cu 114.11 %

Tabel nr.3.12. Structura rezultatelor din 2013 comparativ cu cele din 2012

Sursa: Documentele contabile ale societății

Rezultatul din exploatare din anul 2013 a cunoscut o scădere față de anul 2012 în valoare de 60.526 lei, ceea ce reprezintă ca profitul din 2013 a scăzut față de cel din 2012 la 5.68% sau a scăzut cu 94.32%

Rezultatul financiar a scăzut în anul 2013 cu 3.799 lei față de anul anterior, reprezentând un procent de diminuare de 53.38%

Rezultatul curent a scăzut în 2013 cu 64.325 lei față de 2012

Rezultatul brut are aceeași evoluție ca rezultatul curent , scăzând și acesta cu 64.325 lei în 2013

Rezultatul net al anului 2012 este reprezentat de profitul în suma de 51.128 lei iar rezultatul net al anului 2013 este reprezentat de pierderea de 3.458 lei.

Grafic nr. 3.12. Evoluția rezultatelor în perioada 2011-2013

Analiza principalilor indicatori economico-financiari

INDICATORI DE LICHIDITATE

Lichiditatea curentă =

Tabel nr.3.13. Lichiditatea curentă

Sursa: Documentele contabile ale societății

Valoarea recomandată acceptabilă se afla în jurul valorii 2 – oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.

Lichiditatea rapidă (imediată) – indicatorul test acid =

Tabel nr.3.14. Lichiditatea rapidă (imediată) – indicatorul test acid

Sursa: Documentele contabile ale societății

Valoarea recomandată este în jurul valorii 1.

Rata solvabilității generale =

Solvabilitatea patrimonială = capital propriu

total pasiv

Ratele de lichiditate definesc proprietatea elementelor patrimoniale de a fi transformate în bani pentru a putea face față obligațiilor. Ratele de lichiditate au valori pozitive, majoritatea subunitare și mai mici decât valoarea acceptabilă , deci doar o parte din datoriile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama activelor circulante și în mică măsură în 2012 față de 2011 și chiar față de 2013. O valoare subunitară a indicatorului lichiditate rapidă evidențiază faptul că exista riscul ca datoriile nu pot fi achitate la scadență și stocurile sunt finanțate prin datorii pe termen scurt.

Solvabilitatea patrimonială este bună dacă indicatorul are valori mai mari de 0.5, în sensul că există o garanție a capacității întreprinderii de a face față obligațiilor de plată.

2. INDICATORI DE RISC

Gradul de îndatorare =

Gradul de îndatorare = Datorii curente *100

Capital propriu

Rata de acoperire a dobânzilor =

Profit înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit

Cheltuieli cu dobânda

Gradul de îndatorare reflectă cât reprezintă capitalul împrumutat respectiv datoriile curente în capitalul propriu.

Rata de acoperire a dobânzilor reflectă capacitatea societății de a acoperi cheltuielile cu dobânda din profit – cu cât valoarea indicatorului este mai mică cu atât poziția societății este mai riscantă.

INDICATORI DE PROFITABILITATE

Rata rentabilității exploatării =

Tabel nr.3.15. Rata rentabilității exploatării

Sursa: Documentele contabile ale societății

Rata profitului brut = Profit brut x 100

Cifra de afaceri

Tabel nr.3.16. Rata profitului brut

Sursa: Documentele contabile ale societății

Rata profitului net =

Tabel nr.3.17. Rata profitului net

Sursa: Documentele contabile ale societății

Indicatorii economici din anul 2013 au valori mai mici decât în anul 2012 și chiar decât în anul 2011. Indicatorii de profitabilitate în anul 2012 au înregistrat valori mai mici comparativ cu anul 2011 fiind în concordanță cu efortul depus de societate pentru a asigura un echilibru economic pentru 2013 nu s-au calculat rezultatul fiin pierdere.

Grafic nr.3.13. Indicatorii de profitabilitate

PRODUCTIVITATEA MUNCII

Productivitatea muncii =

Tabel nr.3.18. Productivitatea muncii

Grafic nr.3.14. Productivitatea muncii

CONCLUZII

Situațiile financiare întocmite conform Standardelor Internaționale de Contabilitate au ca scop final prezentarea fidelă a rezultatelor și a poziției financiare a unei entități patrimoniale la sfârșitul exercițiului financiar, oferind informații pertinente și utile unei game largi de utilizatori în vederea luării deciziilor economice.

În România legea contabilității nr. 82/1991, republicată prevede : responsabilitatea organizării și conducerii contabilității revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității.

Analizând atent situațiile financiare anuale, modul de întocmire, corectitudinea informațiilor prezentate, prezentarea fidelă a rezultatelor și poziției financiare, propun următoarele pentru îmbunătățirea situațiilor financiare :

Anexarea situației fluxului de lichidități la situațiile financiare anuale. Deoarece se va prezenta pentru fiecare lună în parte disponibilul de numerar al activității curente, ceea ce va îmbunătăți calitatea informațiilor prezentate referitoare la cash-flow-ul întreprinderii.

Anexarea situației bugetului de venituri și cheltuieli – bugetul activității generale la situațiile financiare anuale. Prin această situație se vor prezenta în detaliu veniturile totale și cheltuielile totale ale întreprinderii, ceea ce va îmbunătăți prezentarea fidelă a rezultatelor financiare.

Privind analiza principalilor indicatori economico-financiari, propun pentru o mai bună analiză economico-financiară a activității întreprinderii adăugarea următorilor indicatori :

Indicatori de activitate (de gestiune)

Indicatorii de eficiență : durata medie de plată a creditelor, durata medie de stocare a produselor finite, a materiilor prime

Analiza indicatorilor acțiunilor și dividendelor : profit net/acțiune ; dividend/acțiune

Aceste propuneri privind îmbunătățirea situațiilor financiare anuale consider că ajută utilizatorii de informații financiar-contabile, precum și întreprinderea, în vederea înțelegerii mai bine a informațiilor prezentate în situațiile financiare anuale.

Din analiza efectuată rezultă ca SC DACOR-PLAST CONSTANTA SRL, comparativ cu celelalte întreprinderi, se impune prin :

Societatea beneficiază de un management modern

Locație, se află localizată într-un oraș cu o populație ridicată

Gama diversificată de produse ușor de asamblat și la prețuri accesibile

Calitatea produselor și livrarea la timp a acestora

Societatea oferă produse la prețuri atractive și la calitate ridicată

Aspect comercial modern

Forța de muncă numeroasă și relativ bine pregătită

PUNCTE SLABE

Ca puncte slabe se pot enumera :

Lipsa investitorilor

Dorința de a se obține venituri mari în timp scurt

Un singur punct de desfacere

Concurența unor firme cu tradiție pe piață

OPORTUNITĂȚI

Ca oportunități putem enumera :

Extinderea firmei și în alte regiuni

Negocierea cu furnizorii pentru a conduce la prețuri mai atractive

Primirea unor beneficii guvernamentale pentru a extinde în noi zone oferind astfel noi locuri de muncă

Mediul economic stabil

Accesul la forță calificată în zonele noi de desfacere

AMENINȚĂRI :

Fluctuațiile monedei naționale față de moneda Euro

Prețurile concurențiale din partea concurenței

Legislația restrictivă

BIBLIOGARFIE

Asaloș Nicoleta – Bazele contabilității, Editura Ex Ponto, Constanța, 2006

Berheci Maria – Valorificarea raportărilor financiare, Editura CECCAR, București, 2010

Brăgaru Mihai – Codul de procedură fiscală și normele metodologice, Editura C.H. Beck, 2012

Dumitrana Mihaela – Contabilitate de gestiune, Editura Universitară, 2009

Feleagă Liliana, Feleagă Niculae – Contabilitate financiară, ediția a doua, Vol. 1, Editura Economică, 2007

Feleagă Liliana, Feleagă Niculae – Contabilitate financiară, o abordare europeană și internațională, ediția a doua, Vol. 2, Editura Economică, 2007

Jalbă Luminița – Contabilitatea în comerț, Editura Universitară, 2011

Jitaru C.I. – Contabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor , Editura Danubius, 2008

Luță Dorina, Bunea-Bontaș Cristina Bunea-Bontaș – Contabilitate aprofundată, Editura Independența Economică, 2010

Mândroiu Nicolae – Reglementări contabile, Editura Con-fisc, București, 2009

Nicolae Traian – Contabilitate financiară fundamentală, Constanța, 2009

Pătrașcu Cristinel Bogdan, Popovici Ilie Popovici, Popovici Alexandra– Contabilitatea cu unele particularități de înregistrare, 2008

Ristea Mihai – Contabilitatea societăților comerciale, Vol. 1, Editura Universitară, 2009

Ristea Mihai – Contabilitatea societăților comerciale, Vol. 2, Editura Universitară, 2009

Țăran Maria – Contabilitate financiară, Editura Tipomoldova,2011

***IASB, Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), Editura CECCAR, 2006

***Legea contabilității 82/1991

***Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal, Ediția Martie 2011, Monitorul Oficial București

***Reglementările contabile conforme cu Directivele Europene aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice al României 3055/2009

***Situațiile financiare anuale și evidențele contabile ale societății comerciale

Homepage

BIBLIOGARFIE

Asaloș Nicoleta – Bazele contabilității, Editura Ex Ponto, Constanța, 2006

Berheci Maria – Valorificarea raportărilor financiare, Editura CECCAR, București, 2010

Brăgaru Mihai – Codul de procedură fiscală și normele metodologice, Editura C.H. Beck, 2012

Dumitrana Mihaela – Contabilitate de gestiune, Editura Universitară, 2009

Feleagă Liliana, Feleagă Niculae – Contabilitate financiară, ediția a doua, Vol. 1, Editura Economică, 2007

Feleagă Liliana, Feleagă Niculae – Contabilitate financiară, o abordare europeană și internațională, ediția a doua, Vol. 2, Editura Economică, 2007

Jalbă Luminița – Contabilitatea în comerț, Editura Universitară, 2011

Jitaru C.I. – Contabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor , Editura Danubius, 2008

Luță Dorina, Bunea-Bontaș Cristina Bunea-Bontaș – Contabilitate aprofundată, Editura Independența Economică, 2010

Mândroiu Nicolae – Reglementări contabile, Editura Con-fisc, București, 2009

Nicolae Traian – Contabilitate financiară fundamentală, Constanța, 2009

Pătrașcu Cristinel Bogdan, Popovici Ilie Popovici, Popovici Alexandra– Contabilitatea cu unele particularități de înregistrare, 2008

Ristea Mihai – Contabilitatea societăților comerciale, Vol. 1, Editura Universitară, 2009

Ristea Mihai – Contabilitatea societăților comerciale, Vol. 2, Editura Universitară, 2009

Țăran Maria – Contabilitate financiară, Editura Tipomoldova,2011

***IASB, Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), Editura CECCAR, 2006

***Legea contabilității 82/1991

***Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal, Ediția Martie 2011, Monitorul Oficial București

***Reglementările contabile conforme cu Directivele Europene aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice al României 3055/2009

***Situațiile financiare anuale și evidențele contabile ale societății comerciale

Homepage