Reflectarea In Contabilitate a Operatiunilor de Trezorerie ale Societatilor Comerciale

Reflectarea in contabilitate a operatiunilor de trezorerie ale societatilor comerciale

Cuprins

Introducere-1 pg
Cap I-Delimitari conceptuale privind reflectarea in contabilitate a operatiunilor de trezorerie la societatile comerciale 8 pg
Cap II-Organizarea contabilitatii trezoreriei+monografie contabila 
Cap III-Studiu de caz la o societate comerciala care cuprinde analiza economico-financiara a intreprinderii studiate
Concluzii 2 pg
Bibliografie 1 pg

Introducere.

CAPITOLUL I -Delimitari conceptuale privind reflectarea in contabilitate a operatiunilor de trezorerie la societatile comerciale

Contabilitatea disponibilităților în bănci și casierie-noțiuni generale

1.2. Organizarea trezoreriei

CAPITOLUL II- Cap II-Organizarea contabilitatii trezoreriei+monografie contabila 

2.1 Organizarea disponibilităților în bănci și casierie

2.2 Conturi la bănci

2.3 Casa

2.4 Viramente interne

CAPITOLUL III- Studiu de caz la o societate comerciala care cuprinde analiza economico-financiara a intreprinderii studiate

CONCLUZII PROPUNERI

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Introducere.

Sistemul contabil românesc este în proces de armonizare și implementare a normelor contabile internaționale, Standardele Internaționale de Contabilitate,(IAS); Standardele Internaționale de Raportare Financiar-contabilă, (IFRS); Încapând cu 1 ianuarie 2010, în România se aplică Reglementările contabile conforme cu Directiva a –IV-a a Comunității Economice Europene, prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr .3055. /2009

,,Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor prevăzute la art.1. În acest scop contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și alte informații referitoare la activitatea desfășurată, atât pentru cerințele interne ale acestora cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori”.

” În jocul social al contabilității, utilizatorii interpretează un rol extrem de important, ei reprezentând categoria de actori care dinamizează disputa.”.

Importanța temei. Am ales această temă de cercetare pentru că eu cred ca analiza lichidităților firmei prin fluxurile de trezorerie este esențială pentru orice manager al entități economice, ca și corectitudinea înregistrărilor contabile și derularea corectă a decontărilor prin bănci.

Procesul managerial al oricărei societăți comerciale este de neconceput fără informații economico-financiare, principala sursă de informații sistematice este contabilitatea. Informațiile contabile se completează cu informațiile oferite de piața monetar-valutară, cea de capital, de asigurări. Constituirea și dezvoltarea societăților economice cu profil productiv și prestări servicii, prin activitățile lor curente , generează informații pe care societățile le produc și le utilizează în mod obișnuit. Contabilitatea este un proces de colectare, de clasificare și de comunicare a informațiilor privind tranzacțiile economice și financiare, înregistrate prin imagini codificate, cu ajutorul unui limbaj specific. Conform Legii contabilității :

Societatea comercială reprezintă spațiul economico-social în care se organizează contabilitatea, caracterizat prin următoarele elemente: existența unui centru de decizional care folosește informația contabilă; activitatea acesteia are la bază o autonomie funcțională; deține un patrimoniu. Informațiile furnizate de contabilitate sunt instrumente ale managerului, în procesul luării deciziilor, al planificării operaționale și strategice. De asemenea aceste informatii sunt utilizate și in procesul de control și audit. Informațiile produse de societățile din sfera productivă și a prestărilor de servicii pot fi clasificate în patru categorii: operaționale, privind contabilitatea financiară, privind contabilitatea de gestiune, contabile privind satisfacerea necesităților fiscale.

Această lucrare este structurată astfel:

Capitolul 1 -Delimitari conceptuale privind reflectarea in contabilitate a operatiunilor de trezorerie la societatile comercial, noțiuni generale, organizarea trezoreriei

Capitolul 2-Organizarea contabilitatii trezoreriei, monografie contabilă,organizarea disponibilităților în bănci și casierie, conturi la bănci, casa. viramente interne

Capitolul 3- Studiu de caz la o societate comerciala care cuprinde analiza economico-financiara a intreprinderii studiate

Concluzii propuneri în final.

Capitolul I -Delimitari conceptuale privind reflectarea în contabilitate a operațiunilor de trezorerie la societățile comerciale

Delimitari conceptuale privind reflectarea in contabilitate a operatiunilor de trezorerie la societatile comerciale

Activ circulant (curent):

Orice entitate economică are un patrimoniu.

Patrimoniul devine și este obiect de studiu al contabilității , reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică aparținând unui subiect de drepturi și obligații și a tuturor bunurilor și valorilor economice la care acestea se referă și este reflectat în bilanț

-bilanțul este considerat ca fiind o situație a ,,averii întreprinderii”.

Elementele patrimoniale reflecta la un moment dat existenta bunurilor si valorilor economice detinute de un titular de patrimoniu , precum si drepturile , repectiv obligatiile rezultate, din posesia și exploatarea bunurilor economice.

1.Activele patrimoniale prezintă următoarea structură:

Active imobilizate

Active circulante

Cheltuieli inregistrate in avans

2.Pasivele patrimoniale prezinta următoarea structură:

Datorii

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Venituri în avans

Capitaluri proprii

Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; este deținut, în principal, în scopul tranzacționării; se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată.

Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.

Principiile după care se ține contabilitatea trezoreriei sunt cele universal valabile ale contabilității:

Principiul continuității activității. Acest principiu presupune că entitatea își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității.

Principiul permanenței metodelor. Metodele de evaluare și politicile contabile, în general, trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.

Principiul prudenței. La întocmirea situațiilor financiare anuale, evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă și, în special:în contul de profit și pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanțului; trebuie să se țină cont de toate datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia;și de toate datoriile previzibile și pierderile potențiale apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia.

Principiul independenței exercițiului. Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor.

Principiul evaluării separate a elementelor de active și de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de active și de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul intangibilității. Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent.

Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare, începând cu exercițiul financiar următor celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exercițiu financiar. Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui exercițiu financiar.

Principiul necompensării. Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative. Eventualele compensări între creanțe și datorii față de aceeași entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea veniturilor și cheltuielilor corespunzătoare.

Orice compensare între elementele de active și datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă.

Principiul prevalenței economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanț și contul de profit și pierdere se face ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al operațiunii raportate, și nu numai de forma juridică a acestora. Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile și obligațiile, precum și riscurile asociate acestor operațiuni.

Principiul pragului de semnificație. Valoarea elementelor de bilanț și de cont de profit și pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinată dacă: reprezintă o sumă nesemnificativă, sau o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiția ca elementele astfel ombinate să fie prezentate separat în notele explicative.

Ciclul de exploatare al unei entități reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea activelor care sunt destinate procesării și finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar. Echivalentele de numerar reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în numerar úi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

În categoria activelor circulante sau curente se află:

stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;

creanțe;

investiții pe termen scurt;

casa úi conturi la bănci.

Evaluarea activelor curente. Activele curente trebuie sa fie evaluate la costul de achiziție sau la costul de producție, dupa caz. Eventualele ajustari de valoare ale activelor curente sunt efectuate țn vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piață sau la o alta valoare minimă, în situații speciale, la data bilanțtului. Evaluarea efectuata nu poate fi continuata daca motivele pentru care au fost facute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Astfel, în situația în care ajustarea devine total sau parîial fară obiect, intrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie sa fie reluată corespunzator la venituri. Clasificarea activelor circulante potrivit reglementărilor contabile conforme cu directivele europene:

-Stocuri,

-Investiții pe termen scurt,

-Disponibilități în bănci și casierie,

-Creanțe.

După cum observam elementele patrimoniale de trezorerie fac parte din activul societății, în cadrul activelor circulante

Trezoreria, ca noțiune cuprinde ansamblul lichidităților monetare și a echivalentelor de numerar de care dispune o entitate pentru a face față plăților scadente.

Trezoreria unei unități economice nu trebuie confundată cu disponibilitățile de care aceasta dispune la un moment dat, ci că ea reprezintă ceea ce rămâne din resursele stabile, după ce au fost finanțate imobilizările și nevoia de finanțare a activității curente. Orditru care au fost facute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Astfel, în situația în care ajustarea devine total sau parîial fară obiect, intrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie sa fie reluată corespunzator la venituri. Clasificarea activelor circulante potrivit reglementărilor contabile conforme cu directivele europene:

-Stocuri,

-Investiții pe termen scurt,

-Disponibilități în bănci și casierie,

-Creanțe.

După cum observam elementele patrimoniale de trezorerie fac parte din activul societății, în cadrul activelor circulante

Trezoreria, ca noțiune cuprinde ansamblul lichidităților monetare și a echivalentelor de numerar de care dispune o entitate pentru a face față plăților scadente.

Trezoreria unei unități economice nu trebuie confundată cu disponibilitățile de care aceasta dispune la un moment dat, ci că ea reprezintă ceea ce rămâne din resursele stabile, după ce au fost finanțate imobilizările și nevoia de finanțare a activității curente. Ordinul Experților Contabili din Franța a acreditat idea definirii trezoreriei ca diferență între disponibilități – titluri de plasament, și suma dintre credite bancare pe termen scurt, soldurile creditoare ale conturilor curente, efectele comerciale scontate, dar neajunse la scadență, creanțele cedate incluse în categoria angajamentelor.

Lichiditățile monetare sunt mijloacele bănești efective pe care le deține unitatea economică și care pot îmbrăca următoarele forme: numerarul din casierie, disponibilitățile bănești aflate în conturile din bănci și avansurile de trezorerie.

Echivalentele de numerar sunt investiții financiare pe termen scurt , sunt ușor convertibile în mijloace bănești și care pot îmbrăca următoarele forme: valori de încasat, efecte comerciale, cecuri ,titluri de plasamentca acțiuni, obligațiuni ,alte valori, bonuri valorice, tichete de masă, cecuri de călătorie,

Fluxuri de trezorerie sunt totalitatea operațiilor monetare și financiare pe care le efectuează o entitate economică pentru a-și asigura mijloacele bănești necesare efectuării decontărilor curente

Operații financiare sunt asimilate trezoreriei dar generează angajamente sub forma creditelor bancare pe termen scurt. Organizarea contabilității trezoreriei impune respectarea câtorva obiective:

1.Efectuarea plăților și a încasărilor la termenele scadente,

2.Evidența și controlul operativ al operațiilor de trezorerie cu și fără numerar,

3.Gestionarea corectă și eficientă a investițiilor financiare și a creditelor bancare pe termen scurt,

4.Fundamentarea bugetului de trezorerie,

5.Respectarea legislației finaciar-bancare.

Documentele de evidență a mijloacelor bănești

Decontările în numerar, constau în încasări și plăți imediate prin mișcarea directă a sumelor bănești. Documentul pentru înregistrarea operativă a încasărilor și plăților efectuate prin casierie este Registrul de casă, iar documentele justificative pot fi: dispoziție de plată-încasare către casierie, chitanță, monetar, bon de vânzare, cec de numerar sau ordin de plată în numerar, borderou de achiziție, statul de salarii, lista de avans chenzinal, , foaie de vărsământ sau chitanță de depunere. Decontările fără numerar, constau în încasări și plăți fără numerar, exitând un decalaj între momentul inițierii și cel al finalizării decontării, prin intermediul băncilor. Acest tip de plăți utilizează instrumente sau mijloace de plată emise pe suport de hârtie, magnetic sau electronic. Acest tip de decontări se înregistrează în extrasele de cont, care sunt emise de către bănci numai persoanei împuternicite de către entitate, prezentând în mod cronologic încasările, plățile și soldul după fiecare operație economică. Ca instrumente de plată fără numerar uzitate sunt: ordin de plată, bilet la ordin, cecul, cambia.

Registru de casa este un registru obligatoriu al contabilități unde se consemnează operațiile zilnice de încasări ți plăți ale entității economice. Conform ORDIN Nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile- privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de către persoanele prevãzute la art. 1 din Legea contabilitãtii nr. 82/1991, republicatã, operatorii economici care au obligația sã utilizeze aparatele electronice de marcat fiscale nu mai au obligativitatea înregistrãrii veniturilor realizate zilnic utilizând monetarul, chitanta sau alte documente specifice iar raportul Z, care cuprinde valoarea totalã zilnicã a operatiunilor efectuate, constituie document justificativ de înregistrare a încasãrilor zilnice în Registrul de casã si în evidenta contabilă a utilizatorului.

Registru de casa. Formular tipizat fara regim special. (Cod 14-4-7A si 14-4-7bA) Document de înregistrare operativă și a plătilor în numerar efectuate prin casieria unitătii, pe baza documentelor justificative. Format A4, tipărit pe o singura fața, în carnete a 100 de file. Servește ca: – document de înregistrare operativă a încasărilor și plătilor în numerar, efectuate prin casieria unității pe baza actelor justificative – document de stabilire la sfârșitul fiecarei zile a soldului de casa – document de înregistrare zilnică în contabilitate a operațiilor de casă. Se întocmește în două exemplare, zilnic, de casierul unității sau de altă persoană împuternicită pe baza actelor justificative de încasări și plăți. În cazul în care o suma platită se referă la doua sau trei conturi corespondente, în registrul de casa se trece distinct fiecare operație în parte. Se semneaza de catre casier pentru confirmarea înregistrării operațiilor efectuate și de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 și a actelor justificative anexate. Se completează zilnic, în ordinea efectuarii operațiilor fară a lasa spațtii libere. La sfârșitul zilei, răndurile neutilizate se barează. Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor legale. Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza pe primul rând al registrului de casa pentru ziua în curs. Se inregistrează toate încasările, după care acestea se totalizează inclusiv soldul de casa reportat al zilei precedente, se inregistrează apoi toate plățile, iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din însumarea încasărilor, pentru a se stabili soldul de casă al zilei respective. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactității sumelor înscrise și respectarea dispozișiilor legale privitoare la efectuarea operațiilor de casa ex.2,ex.1 rămâne în carnet. Se arhiveaza: la casierie (ex. 1) la compart. financiar-contabil (ex. 2). Referitor la numerarul încasat prin casa de marcat se trec în registrul de casă pe bază raportului zilnic Z, raportul fiscal de închidere zilnicã “raportul Z” este documentul de finalizare a gestiunii pe termen scurt, respectiv zi de lucru, care conține în mod detaliat date ce se vor înregistra în memoria fiscalã ca date de sintezã pe termen lung, o datã cu emiterea acestui raport. De asemenea,  raportul Z este “documentul pe baza căruia se înregistrează veniturile din activitatea de comerț cu amănuntul și prestări de servicii direct către populație în evidența contabilă a utilizatorului.”

Contabilitatea fluxurilor de trezorerie

Este prezent sub denumirea generală de „tablou de flux” și se referă la toate tablourile în care conceptul de flux are un rol determinant.

Din punct de vedere teoretic fluxurile de trezorerie sunt prezentate în literatura de specialitate, din punct de vedere al reflectării în contabilitate, și există tendința de a fi asimilate cu contabilitatea de trezorerie

Exemplu 1 metoda directă

Exemplu 2-metoda indirectă

Prin reglementările contabile emise conforme cu Directiva a IV-a a Comunității Economice Europene și cu Standardele de Contabilitate Internaționale, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 94/2001, se stabilește cadrul legislativ din România în ceea ce privește întocmirea unui document de sinteză care să evidențieze fluxurile de trezorerie.

Se creează posibilitatea realizării unei comparații între informația oferită de tabloul de flux din țara noastră și informația oferită de tablourile întocmite în alte țări.

Cash-flow-ul, altfel spus fluxului de btrezorerie deși are ca sursă profitul, este influențat de plățile pentru investiții noi în active fixe și circulante, de încasările din vânzarea ca atare a unor active neperformante, de plățile pentru rambursarea creditelor sau de încasările din vânzarea ca atare a unor active neperformante, de plățile pentru rambursarea creditelor sau de încasările din majorările de capital sau de împrumuturi noi.

Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă astfel de fluxuri, cunoscute sub numele de încasări și plați, în cursul peroadei. El arată de unde au venit lichiditățile și cum au fost ele cheltuite, explicând cauzele variației elementelor de patrimoniu.

Obiectivul normei IAS 7 este de a trasa politicile de întocmire, de prezentare și de publicare aferente acestei situații financiare, care au ca scop: furnizarea de informații folositoare diferiților utilizatori, deoarece astfel de informații le oferă o bază de evaluare a capacității întreprinderii de a genera lichidități și echivalente de lichidități; cât și acoperirea nevoilor de utilizare a acestor elemente de către întreprindere

Contabilitatea fluxurilor de trezorerie reprezintă un sistem de informare financiară, care corespunde conceptului anglo-saxon de cash-flow accounting, care utilizează informațiile sistemului contabil în partidă dublă și care are ca obiective principale:

1.Să ajute investitorii, creditorii și alti utilizatori de situații financiare în evaluarile lor referitoare la lichiditatea, solvabilitatea, viabilitatea și adaptabilitatea financiară a unei întreprinderi;

2.Să evalueze capacitatea întreprinderii de a genera lichidități din surse interne pentru plata datoriilor scadente, pentru reinvestiții și pentru repartizări de dividende;

3.Să compare excedentul net reportat pe bază de angajamente cu fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare;

4.Să evalueze necesarul firmei pentru finantare externă;

5.Să prezinte informații despre activitățile de exploatare, de finanțare și de investiții și efectele acestor activități asupra lichiditătilor.

În urma prezentării obiectivelor de mai sus, constatăm că atenția contabilității fluxurilor de trezorerie se orientează către: lichidități;fluxuri de trezorerie; situații financiare; și utilizatori de situații financiare.

1.2. Organizarea trezoreriei

Contabilitatea trezoreriei trebuie organizată și condusă încât să asigure înfăptuirea următoarelor obiective:

reflectarea, urmărirea și controlul existenței și gestionării corecte a elementelor de trezorerie;

respectarea disciplinei financiare privind operațiile de încasări și plăți fără numerar prin conturile deschise la bănci

rmărirea modificărilor ce intervin în componența și volumul elementelor de trezorerie;

asigurarea promptă și corectă a tuturor informațiilor privind elementele de trezorerie

necesare factorilor de decizie din unitățile economice.

Este influențată de următori factori:

Structura elementelor de trezorerie dată de titlurile de plasament, disponibilitățile în conturi la bănci și în casă, în lei și în devize, creditele bancare pe termen scurt și alte valori de trezorerie. În contabilitate, elementele de structură ale trezoreriei sunt reflectate cu ajutorul diferitelor conturi sintetice de gradul I și II și a conturilor analitice.

Locul unde se află valorile de trezorerie, ca bănci, casieria unității, , terțe persoane.

Formele decontărilor fără numerar prin intermediul conturilor deschise la bănci, cu instrumentele de decontare adecvate, necesită nu numai folosirea de conturi sintetice ci și înregistrări contabile diferite.

5 CONTURI DE TREZORERIE

50 INVESTITII PE TERMEN SCURT A

501 Actiuni detinute la entitatile afiliate A

505 Obligatiuni emise si rascumparate A

506 Obligatiuni A

508 Alte invest. fin. pe termen scurt și creanțe asim. A

5081 -Alte titluri de plasament A

5088 -Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament A

509 Varsaminte de efectuat pt.invest.fin-termen scurt P

5091 -Varsaminte de efectuat pt.actiuni la entit.afil. P

5092 -Varsaminte de efectuat pt.alte invest.pe t.scurt P

51 CONTURI LA BANCI B

511 Valori de incasat A

5112 -Cecuri de incasat A

5113 -Efecte de incasat A

5114 -Efecte remise spre scontare A

512 Conturi curente la banci B

5121 -Conturi la banci in lei B

5124 -Conturi la banci in valuta B

5125 -Sume in curs de decontare A

518 Dobanzi B

5186 -Dobanzi de platit P

5187 -Dobanzi de incasat A

519 Credite bancare pe termen scurt P

5191 -Credite bancare pe termen scurt P

5192 -Credite bancare pe termen scurt neramb.la scaden. P

5193 -Credite externe guvernamentale P

5194 -Credite externe garantate de stat P

5195 -Credite externe garantate de banci P

5196 -Credite de la trezoreria statului P

5197 -Credite interne garantate de stat P

5198 -Dobanzi aferente creditelor bancare pe term.scurt P

53 CASA A

531 Casa A

5311 -Casa in lei A

5314 -Casa in valuta A

532 Alte valori A

5321 -Timbre fiscale si postale A

5322 -Bilete de tratament si odihna A

5323 -Tichete si bilete de calatorie A

5328 -Alte valori A

5328.1 –Bonuri de carburanti (BCF) A

5328.2 –Tichete de masa pt. angajati A

5328.3 –Tichete de masa acceptate de la populatie A

54 ACREDITIVE A

541 Acreditive A

5411 -Acreditive in lei A

5412 -Acreditive in valuta A

542 Avansuri de trezorerie A

58 VIRAMENTE INTERNE A

581 Viramente interne B

581.1 -Miscare numerar intre casa-banca B

581.2 -Viramente intre banci B

581.3 -Compensari furnizor-client B

581.4 -Plati de natura salariala (hMARFA) B

581.5 -Incasari/plati de clarificat (hMARFA) B

59 AJUSTARI PT. PIERD. VALOARE CONTURI DE TREZORERIE P

591 Ajustari pt.pierd.val.actiuni la entitati afiliate P

595 Ajustari pt.pierd.val.obligatiuni emise,rascumpar. P

596 Ajustari pt.pierd.val. obligatiuni P

598 Ajustari pt.pierd.val.alte inv.pe termen scurt P

Organizarea disponibilităților în bănci și casierie

Conturi la bănci

Contabilitatea decontărilor prin conturile de la bănci este sunt decontări fără numerar. Acestea dețin ponderea cea mai mare în cazul decontărilor între unitățile economice.

Reflectarea acestor decontări se face cu ajutorul conturilor din grupa

51 „Conturi la bănci”, care cuprinde conturile:

511 „Valori de încasat”

512 „Conturi curente la bănci”

518 „Dobânzi”

519 „Credite bancare pe termen scurt”

511 „Valori de încasat”

În categoria valorilor de încasat se cuprind cecurile de încasat și efectele de încasat primite de la clienți.

Cecul este ordinul de plată dat de titularul unui cont curent către banca la care-și ține depozitul, de a elibera o anumită sumă de bani persoanei înscrise în cec sau prezentatorului acestuia. Titularii de depozite folosesc cecurile în mod frecvent, pentru achitarea mărfurilor cumpărate, fapt care le atribuie și rolul de instrumente de credit pentru circulația mărfurilor.

Efectele de încasat sunt titluri de credit care nu au valoare proprie. Ele sunt concomitent simbol al banilor și document de expresie a relațiilor de credit respectiv relații dintre debitori și creditori. Creditul comercial dă naștere la titluri de credit sub forma .cambiei.

Cambia este obligația scrisă de a plăti sau de a face să se plătească, la scadență, o sumă de bani. Cambia care cuprinde numai obligația de a plăti se mai numește și bilet la ordin.

În cazul biletului la ordin, în relația de credit apar două persoane: debitorul și beneficiarul.

În situația în care creditorul dă ordin debitorului să plătească la scadență suma datorată unei persoane specificate în cambie, cambia se mai numește poliță sau trată.

În circuitul tratei participă trei persoane; trăgătorul – acela care emite cambia, trasul – acela care o achită și beneficiarul – acela care primește banii.

Obligațiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun acelorași reguli generale ca și cele rezultând din cambie: plata, scadența, girarea, protestul, sunt aplicabile acestuia.

Warantul este o variantă a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra mărfurilor. La vânzarea mărfurilor, cumpărătorul achită contravaloarea lor și dobândește warantul. Posesia legală a warantului echivalează cu titlul de proprietate asupra mărfurilor respective.

Reflectarea acestora în contabilitate se face eu ajutorul contului 511 „Valori de încasat” . Este un cont de activ care se detaliază, astfel:

5112 „Cecuri de încasat”

5113 „Efecte de încasat”

5114 „Efecte remise spre scontare”

Toate sunt conturi de activ, care se debitează la primirea valorilor de încasat și se creditează la încasarea lor astfel:

Facturare de produse finite:

Primirea de cecuri de încasat:

Încasarea cecurilor:

Primirea efectelor de încasat:

Încasarea efectelor la scadență;

Depunerea efectelor spre scontar înaintea termenului de scadență:

Scontarea propriu-zisă a efectelor de comerț:

512 „Conturi curente la bănci”.

A. Încasările și plățile prin conturile deschise la bănci sunt reflectate prin contul 512 „Conturi curente la bănci”. Acest cont poate fi folosit în două modalități:

-ca un cont de disponibilități în lei și devize aflate în conturile de disponibilități păstrate la bănci. În această situație, contul 512 „Conturi curente la bănci” este, după conținutul economic, un cont de disponibilități, iar după funcția contabilă, un cont de activ. Se debitează cu sumele încasate prin bancă, în lei sau în valută, și se creditează cu sumele plătite prin bancă. Soldul său poate fi numai debitor și reflectă disponibilitățile unității aflate în conturile bancare.

În cazul în care exprimă credite de plăți, acordate de bancă, o debitare a contului exprimă o diminuare de pasiv, iar o creditare a acestuia reprezintă o creștere de pasiv, soldul său poate fi doar creditor.

În general, o unitate economică poate avea deschise conturi pentru disponibil în lei la mai multe unități bancare. În acest caz se impune o detaliere analitică a contului 5121 „Conturi la bănci în lei”, pe fiecare bancă. Toate operațiunile efectuate prin conturile curente la bănci sunt înscrise de bancă în Extrasul de cont. Este emis de fiecare bancă și cuprinde: data emiterii, soldul inițial, încasările și plățile efectuate și

soldul final.

Încasarea sumei de la client:

Plăți prin contul de la bancă:

Contul 5124 „Conturi la bănci în devize”, este un cont de activ, care reflectă operațiunile bancare în devize. Operațiunile bancare în devize se contabilizează atât în devize cât și în lei, la cursul zilei sau la un curs fix. La sfârșitul exercițiului financiar, disponibilitățile în devize existente în conturile la bănci se evaluează la cursul de schimb oficial din ultima zi. Diferențele de curs valutar se înregistrează ca și venituri sau cheltuieli financiare astfel:

Diferențele de curs favorabile ,cursul oficial din ultima zi fiind mai mare decât cursul de înregistrare:

Diferențe de curs nefavorabile:

Pentru diferențele de curs valutar, rezultate în urma operațiunilor bancare de lichidare a creanțelor și datoriilor în valută ale unității, se utilizează aceleași conturi de venituri și cheltuieli din diferențe de curs valutar. Dacă unitățile au deschise conturi în valută, la mai multe unități bancare, contul 5124 „Conturi la bănci în devize” se desfășoară în analitic pe fiecare bancă în parte, cu, gestionarea distinctă a fiecărei valute.

În ipoteza că băncile ar acorda credite în devize pentru activitatea curentă, contul 5124 „Conturi la bănci în devize” ar funcționa ca un cont bifuncțional, asemănător contului 5121 „Conturi la bănci în lei”.

Contul 5125 „Sume în curs de decontare”

Contul 5125 „Sume în curs de decontare” reflectă sumele virate sau depuse la bănci sau prin mandat poștal de către terți, pe bază de documente prezentate unității patrimoniale și neapărute încă în extrasele de cont. Este un cont de activ care se debitează cu sumele virate sau depuse la bănci, care nu au apărut în extrasele de cont și se creditează pe măsura încasării (apariției în extrasele de cont) a acestor sume.Soldul poate fi numai debitor și reflectă sumele virate sau depuse la bănci sau prin mandat poștal de către terți și care nu au apărut în extrasele de cont.

Contabilizarea încasare cu card bancar:

Încasarea:

518 „Dobânzi”.

Evidența dobânzilor datorate, precum și a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităților aflate în conturile curente se ține cu ajutorul contului 518 „Dobânzi”. Este un cont bifuncțional, în debitul căruia se înregistrează dobânzile de încasat, aferente disponibilităților aflate în conturile curente și cele plătite aferente împrumuturilor primite, iar în credit se înregistrează dobânzile datorate aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente și cele încasate, aferente disponibilităților aflate în conturile curente. Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit. Contul 518 „Dobânzi” se detaliază pe două conturi sintetice de gradul II, în funcție de felul dobânzii, astfel:

5186 „Dobânzi de plătit”

5187 „Dobânzi de încasat”.

Contul 5186 „Dobânzi de plătit” reflectă dobânzile aferente creditelor acordate de bănci prin conturile curente, care nu au fost plătite până la închiderea exercițiului financiar. Este un cont de pasiv care se creditează cu dobânda de plătit și se debitează cu încasarea dobânzii în exercițiile viitoare. Poate avea numai sold creditor care reflectă dobânzile de plătit în exercițiile viitoare. Întrucât dobânda nu a fost plătită până la închiderea exercițiului financiar, ea trebuie înregistrată ca o cheltuială financiară a acelei perioade și ca o datorie de plătit în perioada viitoare.

Plata dobânzii aferentă creditelor acordate de bănci în conturile curente, în exercițiul financiar la care se referă, se înregistrează:

Obligația privind plata dobânzii, în perioada viitoare:

Plata dobânzii datorate, în perioada viitoare:

Pentru reflectarea dobânzilor de încasat privind disponibilitățile din conturile curente se folosește contul 5187 „Dobânzi de încasat”. Este un cont de activ, care se debitează cu dobânzile aferente exercițiului curent, care însă nu au fost încasate până la sfârșitul perioadei și care se vor încasa în perioada viitoare. Se creditează cu dobânzile încasate în exercițiile viitoare. Poate avea numai sold debitor care reflectă dobânzile de încasat la un moment dat.

Încasarea dobânzii până la sfârșitul perioadei la care se referă:

Dreptul de a încasa dobânzile în perioada viitoare:

Încasarea dobânzii, în perioada viitoare:

Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt”

Creditele acordate de bănci pe termen scurt se reflectă cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt”. Este un cont de pasiv, care se creditează cu creditele bancare pe termen scurt, acordate de bancă pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânzile datorate, și se debitează cu creditele bancare pe termen scurt, restituite băncii finanțatoare, inclusiv dobânzile plătite. Soldul contului poate fi numai creditor și reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite la un moment dat.

Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” se detaliază pe conturi sintetice de gradul II:

5191 „Credite bancare pe termen scurt”

5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență”

5193 „Credite externe guvernamentale”

5194 „Credite externe garantate de stat”

5195 „Credite externe garantate de bănci”

5196 „Credite de la trezoreria statului”

5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

Toate sunt conturi de pasiv, se creditează cu creditele primite sau dobânda datorată și se debitează cu plata datoriilor. Pot avea numai sold creditor care reprezintă datorii neachitate. Contul 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv, care reflectă datoria din dobânzile aferente creditelor pe termen scurt, neplătită până la finele perioadei la care se referă.

Primirea unui credit pe termen scurt:

Obligația de plată a dobânzii aferente, la sfârșitul perioadei:

Reflectarea creditelor pe termen scurt nerambursate la scadență:

Plata dobânzii datorate, în perioada următoare:

Casa

Entitățile economice pot efectua o serie de decontări în numerar, care pot fi în lei și în valută. Sumele în numerar, în lei și în valută, de care dispune o unitate patrimonială sunt păstrate în casieria unității, cu gestionarea lor distinctă.

Pentru reflectarea acestor sume se utilizează contul 531 „Casa” care este un cont de activ, care se debitează cu încasările în numerar și se creditează cu plățile de aceeași natură. Soldul debitor al contului reflectă numerarul, în Lei și în valută, existent în casieria unității.

Pentru contabilitatea distinctă a operațiunilor în numerar, în lei, de cele în valută, contul 531 „Casa” se dezvoltă pe două conturi de gradul doi:

5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în devize”

5311 „Casa în lei”

Documente folosite în operațiile de casă în lei, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, întâlnim:

-Cecul de numerar, folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie să fie semnat de persoanele împuternicite să dispună plăți din conturile deschise la bancă;

-Chitanța, se emite la fiecare încasare în lei, cu excepția ridicărilor de numerar pentru care se folosește cecul de numerar;

-Foaia de vărsământ cu chitanță, servește pentru depunerea sumelor în lei din casierie la bancă;

-Dispoziția de plată încasare, utilizată fie pentru plăți în lei din casierie, fie pentru încasări în lei, când nu există alte documente justificative de plăți și încasări. Când este utilizată ca dispoziție de încasare, pentru sumele încasate, casierul trebuie să emită chitanță.

-Unele plăți se fac direct pe baza documentelor justificative întocmite anterior de diferite compartimente ale unității (state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare) fără să se mai întocmească alte documente de plată. Toate operațiunile de casă se înscriu de către casier în „Registrul de casă”, care constituie evidența operativă pentru asemenea operații.

Contabilitatea sintetică a operațiilor de casă în lei se ține cu ajutorul contului 5311 „Casa în lei”. Este un cont sintetic de gradul II, operațional, cont de activ.

Se debitează cu încasările în lei și se creditează cu plățile în lei. Soldul poate fi numai debitor și reprezintă existentul de numerar în lei din casieria unității.

Încasarea unor sume de bani ridicate din bancă, încasarea cu numerar a unor debitori diverși,vănzarea produselor finite cu numerar și tva-ul aferent:

Plata avansuri salariale, marfuri achiziționate și plătite prin casă, efectuarea unor cheltuieli ce vizează protocolul și sun plătite cash:

Unitățile economice pot efectua încasări și plăți prin casierie, în valută.

Evidența sintetică a acestor decontări se realizează cu ajutorul contului 5314 „Casa în devize”. Este un cont sintetic de gradul II, operațional, de activ. Se debitează cu încasările în devize și se creditează cu plățile în devize, prin casierie. Conform Legii Contabilității, contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută. Evidența analitică a contului 5314 „Casa în devize” se ține pe feluri de devize.

Încasarea valutei:

Depunerea la bancă:

Înregistrarea la sfârșitul exercițiului financiar a diferenței de curs valutar (favorabilă):

Pentru diferența de curs valutar ar fi fost favorabilă:

Pentru depunerile și ridicările de numerar la și de la bancă se poate utiliza și contul 581 „Viramente interne” pentru a evita dublarea înregistrării sumelor în conturile de disponibilități bănești.

Cont 532 „Alte valori”

În casieriile unităților economice se mai păstrează și alte valori, categorie în care sunt incluse: timbrele fiscale și poștale, biletele de tratament și odihnă, tichete și bilete de călătorie și alte valori. Aceste valori sunt înregistrate cu ajutorul contului 532 „Alte valori”, care este un cont sintetic, de activ, neoperațional, care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, astfel:

5321 „Timbre fiscale și poștale”

5322 „Bilete de tratament și odihnă”

5323 „Tichete și bilete de călătorie”

5328 „Alte valori”

Toate sunt conturi de activ, care se debitează cu valorile achiziționate și se creditează cu consumul acestora.

Achiziționarea de alte valori:

-utilizarea timbrelor poștale:

-utilizarea tichetelor de călătorie:

Viramente interne

Cont 581 „Viramente interne”.

Este un cont de activ care se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie și se creditează cu sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie. Contul nu prezintă sold.

Intrarea numerarului în casierie:

Ieșirea numerarului din contul de la bancă:

Facem următoarele remarcă: partea de trezorerie este tratată în mai multe IAS-uri, în funcție de structura trezoreriei: IAS 7 – Situațiile fluxurilor de numerar, IAS 21 – Contabilitatea investițiilor financiare, IAS 32 – Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare.

Monografie contabilă privind trezoreria la SC……