Raport Privind Stagiul de Practica. Baza de Practica Srl Elit Interior

CUPRINS

INTRODUCERE

TEMA 1. Organizarea contabilității în cadrul entității

TEMA 2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

TEMA 3. Contabilitatea imobilizărilor corporale

TEMA 4. Contabilitatea stocurilor

TEMA 5. Contabilitatea numerarului

TEMA 6. Contabilitatea capitalului propriu

TEMA 7. Contabilitatea datoriilor

TEMA 8. Contabilitatea veniturilor

TEMA 9. Contabilitatea cheltuielilor

TEMA 10. Situațiile financiare ale entității

ÎNCHEIERE

ANEXE

Introducere

Pe parcursul perioadei de efectuare a practicii studentul a făcut cunoștință și a studiat: caracterul și volumul activitații întreprinderii, a examinat structura organizațională a contabilitații, graficul de lucru al contabililor, ordinea de păstrare, clasare și arhivare a documentelor, am cercetat statutul și politica de contabilitate a întreprinderii.

Practica a fost efectuată în cadrul întreprinderii a cărei principala activitate este comercializarea mărfurilor. În opinia autorului această perioadă a pregătit cît de puțin studentul pentru viitoarea profesie de contabil , a ajutat ca cunoștințele acumulate să fie interpretate în practica reală . Acesta a făcut cunoștință cu documentele programele care sunt utilizate în entitatea aleasă.

Întreprinderea comercială a fost aleasă conform tematicii proiectului de an și al tezei de licență , ,,Contabilitatea mărfurilor în unitățile de comerț cu amănuntul” , astfel studentul și-a făcut alegerea în corespondență cu tema dată.

Pe parcursul perioadei de practică deasemeni au fost întocmite unele facturi privind intrarea și ieșirea activelor, s-a analizat procesul dat de trecere în proprietatea entității. Deasemeni am și analizat repartizarea veniturilor , cheltuielilor al entității.

Timpul practicii este foarte important pentru viitorii contabili , datorită frecventării acesteea , fiecare își dă seama ce responsabilitate poartă fiecare contabil și cît de atent trebuie să fie efectuat oricare document, fiecare sumă trebuie însoțită de documente, în cazul unor pierderi trebuie numaidecît identificate și justificate . În caz contrar responsabilitatea rămîine pe seama contabilului .

Toate prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate după cum s-a observat au fost și sunt respectate și îndeplinite. Deasemeni odată cu modificările a planului de conturi contabilii introduc datele noi în programele cu care se ocupă și conform căror se îndeplinesc toate operațiunile.

TEMA 1. Organizarea contabilității în cadrul entității Informația din continuare se referă la firma „Elit Interior ” și datele ce vor fi prezentate sunt reluate din anexa 1 (Politica de contabilitate a SRL „Elit Interior ” Ordin 1) .

Practica a fost efectuată în cadrul întreprinderii „ SRL Elit Interior” , Societate cu Răspundere Limitată. Firma dată a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la data de 16.05.2011 , codul fiscal al acesteea este 1011600018181. Adresa juridică a acesteea este oficiul poștal MD-2001 Republica Moldova , orașul Chișinău , str. Ciuflea 38/1 ap.7. Forma de proprietate – privată.

Entitatea analizată este o întreprindere a cărei principala activitate este comercializarea mărfurilor atît în unitățile de comerț cu amănuntul cît și cel în unitățile de comerț cu ridicata .

Principalele tipuri de mărfuri supuse tranzacționării sunt : diferite materiale de construcție, materiale lemnoase , vopsele, lacuri, produsele de curatat al tapetelor etc. Totalitatea mărfurilor intrate sunt importate din : China , Germania , Rusia , Polonia etc.

Activitatea de zi a întreprinderii SRL „ Elit Interior” este organizată conform graficului de lucru: 09:00 – 18:00. Pauza de masa dureaza de la 13:00-14:00.

Răspunderea pentru organizarea și conducerea evidenței contabile o poartă conducătorul. Structura și evidența contabilitații este organizată de: contabilul-șef și alți 3 contabili angajați în departamentul de contabilitate.

Evidența contabilă este executată de contabilitate în frunte cu contabilul-șef. Contabilul-șef – asigură controlul și relatarea pe conturile contabile a tuturor operațiilor, prezentarea informației operative și întocmirea dărilor de seamă financiare în termenii stabiliți de legislație, la fel poartă răspundere pentru respectarea cerințelor metodologice de organizare a evidenței contabile. Contabilul-șef semnează împreună cu directorul „Elit Interior” documentele de primire-predare a bunurilor materiale, a mijloacelor bănești, obligațiunile financiare și de credit.De asemenea el duce evidența și verificarea contabilitații în integral. Contabilului-șef i se interzice primirea spre executare a documentelor referente operațiunilor, care contravin actelor normative și încalcă disciplina financiară și contractuală. Contabilul-casier – administrează mijloacele bănești din vînzări și distribuirea lor după necesități.

Contabil de salariu – duce evidența lipsurilor, întocmește tabelele de pontaj și calculează salariile.

Contabilul – se ocupă de prelucrarea documentelor primare de import a materiei prime ( declarații vamale, facturile de transportare, alte facturi de servicii ), evidența activelor curente (stocurilor de mărfuri și materiale). Acesta facturează marfa și producția care se va realiza, duce evidența datoriilor.

În Departamentul de contabilitate toți lucratorii sunt dotați cu calculatoare personale. Evidența contabilă se efectuează în programul 1C, versiunea a 8-a , ce dă o posibilitate de analiză profundă și operativă.

Păstrarea, clasarea și arhivarea documentelor : după ce sunt prelucrate documentele primare, acestea sunt repartizate pe mape (dosare) , cronologic . Ele sunt cusute în ordine crescătoare. Și fiecare mapă are numărul său de cont.

Fiecare dosar la sfîrșitul perioadei (lunei) este insoțit cu un registru de evidență a operațiunilor ce au avut loc pe parcursul perioadei, unde este aplicată semnătura contabilului-șef. Toate documentele prelucrate de contabili conform sarcinilor repartizate sunt verificate de contabilul-șef.

La sfîrșitul fiecărei perioade de gestiune este invitat arhivatorul care coase documentele în mape speciale. Pe fiecare mapă se notifică înscripția necesară (nr. Contului, perioada – luna, anul) conform legii de păstrare și în caz de necesitate – operativ de găsit dosarul necesar. După ce sunt cusute de arhivator, ele sunt transmise la păstrare în arhivă, conform cerințelor de păstrare pe genuri de documente.

TEMA 2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Activele nemateriale sau imobilizările necorporale fac parte din bunurile întreprinderii analizate , aceste active nu au o formă naturală mateială. Întreprinderea „Elit interior ” dispune de următoarele tipuri de active nemateriale : web-siteuri , programe antivirus , autorizații , abonamente , programa 1C.

Evidența imobilizărilor necorporale se ține pe contul 112 „ Imobilizări necorporale ” . În debitul contului dat se înregistrează intrarea/creșterea valorii activelor necorporale transmise în exploatare în corespondență. În creditul contului 112 „Imobilizări necorporale” se înregistrează ieșirea/diminuarea valorii imobilizărilor necorporale. Soldul contului 112 „Imobilizări necorporale” este debitor și reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale transmise în exploatare determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

Recunoașterea imobilizărilor necorporale (deasemeni și corporale) se efectuează conform Standardelor Naționale a Contabilității cu privire la Imobilizări corporale și necorporale din 1 ianuarie 2014 care presupune :

obiectul este controlat de entitate și poate fi identificat

toate caracteristicile sunt corespunzătoare cu definițiile de imobilizare necorporală

există probabilitatea de majorare a beneficiilor economice a entității în urma utilizării acestuia

în mod credibil poate fi evaluat costul acestuia .

La entitatea analizată au loc doar intrări de active nemateriale sau aprovizionările. Costul activelor necorporale procurate este format din preț + cheltuielile ulterioare cu privire la perfecționarea programelor respective.

De exemplu conform facturii din Anexa 2 „Elit Interior” procură programa 1C Intreprindere 8 la suma de 13750 lei care se va contabiliza în :

Dt 112 ,, Imobilizări necorporale ”

Ct 521 ,, Datorii comerciale curente” la suma 13750 Lei – la suma activelor imobilizate procurate de la furnizori .

Intrarea activelor din forțe proprii se va înregistra ca :

Debit 112 ,, Imobilizări necorporale ”

Credit 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”

Primite cu titlul gratuit:

Debit 112 ,, Imobilizări necorporale ”

Credit 622 „Venituri financiare ”

Însă la calculul amortizării activelor imobilizate ( Anexa 3 ) observăm că valoarea de bilanț al programei diferă , respectiv suma constituie 4376,67 lei . Ca urmare au avut loc anumite cheltuieli pentru anumiți programatori care au perfecționat programa respectivă.

Imobilizările necorporale au un anumit termen sau perioadă de utilizare ( ani, luni ) , odată cu luna următoare din punerea în funcțiune ele sunt supuse amortizării. La întreprinderea „ Elit Interior ” amortizarea se efectuează prin metoda liniară care presupune raportarea valorii de intrare la perioada de utilizare utilă calculul acesteea de asemeni se prezintă în (Anexa3). Perioada de utilizare reprezinta perioada în care se estimează că entitatea va utiliza activul supus amortizării sau volumul unităților care sunt presupuse de a fi obținute de la utilizarea activului dat. Activul va fi scos din uz , odată ce acestan u mai poate aduce beneficii economice sau nu mai poate fi utilizat .

Pentru ținerea evidenței amortizării imobilizărilor necorporale este destinat contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” .Contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” este un cont de pasiv sau rectificativ în creditul contului dat se înregistrează calcularea/majorarea amortizării imobilizărilor necorporale. În debitul contului 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” se înregistrează micșorarea amortizării imobilizărilor necorporale în corespondență . Soldul contului 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” este creditor în care se reflectă suma amortizării acumulate a imobilizărilor necorporale determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

Suma amortizării imobilizărilor necorporale calculate se include în cheltuieli sau consumuri în conformitate cu destinația acestora de exemplu :

– Pentru suma amortizării imobilizărilor necorporale care se utilizează în proces de desfacere a produselor sau a mărfurilor :

Dt 712 ,, Cheltuieli de distribuire”

Ct 113 „ Amortizarea imobilizărilor necorporale”

– La suma amortizării pentru imobilizările necorporale calculate care sunt utilizate la întreprindere pentru unele scopuri generale

Dt 713 „Cheltuieli Administrative ”

Ct 113 „ Amortizarea imobilizărilor necorporale”

– Pentru suma calculată a amortizării activelor necorporale care servesc pentru subdiviziunile de producție :

Dt 821 ,, Costuri indirecte de producție”

Ct 113 „ Amortizarea imobilizărilor necorporale”

TEMA 3 .Contabilitatea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale pe termen lung reprezinta activele care au o formă fizică materială și pot fi folosite timp de o perioadă mai mare de un an în activitatea întreprinderii economico-finaciară în așa scopuri precum cele productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în arendă pentru a obține avantaje economice care ar duce la majorarea profitului entității .

Imobilizările corporale pe termen lung se împart în :

121 Imobilizări corporale în curs de execuție

122 Terenuri

123 Mijloace fixe

125 Resurse minerale

131 Activele biologice imobilizate

Se consideră mijloace fixe, imobilizările corporale care corespund următoarelor cerințe:

– Valoarea căror ar corespunde cu limita staibilită de legislația în vigoare (6000 lei) ;

– Acestea sunt utilizate de către întreprindere pe o perioadă mai mare de un an (12 luni ) și sunt destinate pentru a fi folosite în sfera activităților de producție comercială deasemeni în executarea diferitor lucrări , prestarea serviciilor , la fel și în scopuri administrative.

– Fac parte din componența întreprinderii , sunt controlate și se află în proprietatea acesteea ;

– Nu sunt destinate în scopul vînzării ;

– Duc la generarea avantajelor economice viitoare a întreprinderii ;

– Sunt recunoscute odată cu documentele ce confirmă procurarea acestora .

Întreprinderea „Elit Interior” SRL dispune de mijloace fixe care se impart în mai multe tipuri : panouri publicitare, mobilă pentru birou , climatizatoare, construcții , mobilă pentru magazin etc.

În funcție de limita duratei de exploatare se remarcă : mijloace fixe uzurabile în special, acelea care au o durată de utilizare circumscrisă și sunt supuse uzurii și acele mijloace fixe care sunt neuzurabile ele la rîndul său au o durată de utilizare fără o anumită limită și la care uzura nu se calculează.

Procurarea mijloacelor fixe conform facturii fiscale (Anexa 4 , 5) :

-Dt 123 “Mijloace fixe” – la valoarea de intrare

-Dt 534 “Datorii față de buget” – la suma TVA                                

-Ct  521 “Datorii comerciale curente”  – la valoarea datoriei 16500 lei

Primirea mijloacelor fixe cu titlul gratuit : obiectele primite cu titlu gratuit care nu au necesitatea de a suporta alte cheltuieli de montaj și instalare se țin în evidența contului mijloacelor fixe.

-Dt  123 “Mijloace fixe”,

-Ct  622 “Venituri financiare”

Contabilitatea plusurilor de mijloace fixe constatate la inventariere: plusurile de mijloace fixe depistate la inventariere se înregistrează ca majorare concomitentă a veniturilor din operațiuni cu activele imobilizate.

-Dt  123 “Mijloace fixe”                        

-Ct  621 “Venituri din operațiuni cu active imobilizate”  

Ca să facem o analiză putem constata că la calcularea și decontarea sumei uzurii mijloacelor fixe au fost respectate regulile de bază cum ar fi:

Uzura se calculează conform metodei liniare precum și activele imobilizate , calculul acesteea se reflectă în documentul privind calculul uzurii mijloacelor fixe (Anexa 6 ):

Mărimea uzurii mijloacelor fixe care continuă a fi dedusă se stabilește o dată pe an prin multiplificarea bazei valorice a mijloacelor fixe, la finele perioadei de gestiune , ce se raportă la o anumită categorie de proprietate, cu norma de uzură corespunzătoare. Aceasta se presupune pentru categoriile de mijloace fixe 1-4. Pentru categoria 5 de mijloace fixe in scopuri fiscale uzura este calculată pe fiecare obect în parte .

Contabilitatea uzurii

În mod manual sau automatizat indiferent de metoda de calcul al uzurii mijloacelor fixe, se întocmește calculul lunar respectiv. Potrivit calcului corespunzător , suma uzurii calculate a mijloacelor fixe este distribuită și se include în consumuri sau cheltuieli , în funcție de destinația acestora :

– Dt 112 “Imobilizări necorporale”,

– Dt 121 ”Imobilizările corporale în curs de execuție” – la uzura mijloacelor fixe utilizate pentru crearea imobilizărilor corporale și necorporale,

– Dt 171 “Cheltuieli anticipate pe termen lung” 

– Dt 261 “Cheltuieli anticipate curente” – la uzura mijloacelor fixe utilizate la executarea lucrărilor cu privire la recultivarea terenului, pregătirea și valorificarea noilor tipuri de producție, procese tehnologice etc.,

– Dt 712 “Cheltuieli de distribuire” – cu uzura mijloacelor fixe ce deservesc procesul de desfacere a produselor finite, mărfurilor,

– Dt 714 “Alte cheltuieli din activitatea operațională” – cu uzura mijloacelor fixe oferite în arenda curentă,

– Dt 821 “Costuri indirecte de producție” – cu uzura obiectelor subdiviziunilor – mașinilor, utilajelor, transportului intern al secțiilor, clădirilor secțiilor

– Dt  713 “Cheltuieli administrative” – la suma uzurii mijloacelor fixe cu destinație generală a întreprinderii

– Ct  124 “Amortizarea mijloacelor fixe” – cu suma totală a uzurii mijloacelor fixe ale întreprinderii.

La contabilizarea și impozitarea operațiunilor de ieșire a mijloacelor fixe se acordă atenție următoarelor aspecte :

1.Valoarea de bilanț a obiectelor de mijloace fixe ieșite se recunoaște ca cheltuieli, iar valoarea venală a acestora – ca venituri .

2. La ieșirea obiectelor de mijloace fixe încetează calcularea uzurii lor începînd cu luna care urmează după luna ieșirii acestora.

3. La iesirea obiectelor de mijloace fixe se întocmește un document justificativ corespunzător: proces – verbal de primire – predare a mijloacelor fixe sau proces – verbal de casare a mijloacelor fixe.

La reparația obiectelor de mijloace fixe, ce deservesc procesul de desfacere a produselor, va fi întocmită formula contabilă

Dt 712 “Cheltuieli de distripuire” – cu suma totală a cheltuielilor

Ct  211 “Materiale” – cu valoarea materialelor și a pieselor de schimb consumate

Ct 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – la salariile muncitorilor ce repară aceste obiecte

Ct 533 “Datorii privind asigurările sociale și medicale” – cu suma contribuțiilor pentru asigurările sociale și altele

La cheltuielile de reparație a obiectelor de mijloace fixe ale subdiviziunilor întreprinderii (mașini și utilaje, transport intern al secțiilor, clădiri și instalații de bază și auxiliare) se va întocmi formula contabilă:

Dt 821 “Costuri indirecte de producție”

Ct 211 “Materiale”

Ct 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Ct 533 “Datorii privind asigurările sociale și medicale” ș. a.

Documentele ce atestă ieșirea și dau dreptul la efectuarea operațiilor de creditare a contului 123, sunt următoarele:

– Proces verbal de casare a mijoacelor fixe care se mai numește și act de casare a mijloacelor fixe, în care se arată casării valorii bunurilor, valoarea de intrare, suma uzurii acumulate, valoarea normativă, valoarea bunurilor materiale obținute din lichidare.

– Proces verbal de lichidare a mijloacelor fixe, aici sunt reflectate aceleași date ca și în celelalte documente, însă se folosește la vinderea mijlocului fixe

– Casarea (lichidarea) obiectelor de mijloace fixe din cauza uzurii fizice (morale) poate să fie efectuată după sau pînă la expirarea duratei de funcționare utilă a acestora.

– Deasemeni putem menționa că la entitate pentru fiecare mijloc fix există fișa de evidență a acestora în care se menționează numărul subcontului , valoarea de intrare , durata de utilizare , valoarea probabilă rămasă etc. Deci în aceasta se indică totalitatea informației referitoare la mijlocul fix respectiv.

Analiza contabilității activelor materiale pe termen lung în comparație cu prevederile SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, la întreprinderea analizată, ne spune că prevederile SNC 16, sunt respectate la toate etapele activității activelor materiale (recunoașterea, evaluarea inițială și ulterioară, intrarea, amortizarea și ieșirea activelor materiale pe termen lung). Documentele ce ne confirma aceasta sunt conturile sintetice și analitice ale conturilor de evidență a activelor materiale pe termen lung, documentele primare, și documentele interne ale întreprinderii.

TEMA 4. Contabilitatea stocurilor

În interiorul oricărei întreprinderi au loc diverse și numeroase operațiuni , care se petrec odată cu efectuarea aprovizionării și eliberării de la depozite de producție. Operațiunile respective trebuie îndeplinite în baza documentelor primare care se reflectă în registre analitice de grupare a operațiilor și conturilor contabile.

La intrare materialelor intreprinderea-cumparator primește documentele de însoțire a partidei de materiale ce includ:factura fiscala (Anexa 8 ) ,actul de achizitieție certificate de calitate ș.a

La recepționare , magazinierul întocmește bonul de primire . În cazul depistării unor devieri de la condițiile menționate în contract precum ar fi lipsuri de materiale , necorespunderea prețurilor, calității sau al altor condiții de către furnizor , cumpărătorul strînge o comisie de recepție a materialelor, care la rîndul său întocmește un proces verbal de recepție a materialelor unde sunt indicate neajunsurile depistate.

Evidența materialelor se ține în contul de activ 211 ,,Materiale ” , operațiunile care apar pe parcursul anului sunt diverse , în continuare vom reflecta acestea.

1 ) Intrarea materialelor are loc prin intermediul :

a)cumparate de la furnizori: ( Anexa 8)

Dt 211 „Materiale” -la valoarea de procurare a materialelor fara TVA

Dt 534 ,, Datorii față de buget ”-la suma TVA trecuta in cont

Ct 521 „Datorii comerciale curente ”

b)primite din producția proprie la cost efectiv:

Dt 211 „Materiale”

Ct 811 „Activitati de baza”

Ct 812 „Activitati auxiliare”

c)provenite din scoaterea din uz a mijloacelor fixe(deșeuri utile,piese de schimb,etc)

Dt 211 „Materiale” la valoarea de intrare

Ct123 „Mijloace fixe” în limita valorii probabile rămase a mijloacelor fixe stabilită la punerea lor in funcțiune

Ct 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate ” – în cazul cînd valoarea materialelor obținute depășesște valoarea probabila rămasă

d) intrate de la alte persoane fizice sau juridice :

Dt 211 “Materiale” – valoarea totală a materialelor,

Ct 313 “Capital nevărsat” – valoarea materialelor primite ca cotă-parte în capitalul statutar,

Ct 622 “Venituri financiare” – valoarea materialelor primite cu titlu gratuit;

e) intrate prin intermediul titularilor de avans:

Dt 211 “Materiale” – la valoarea de procurare conform datelor din decontul de avans, aprobat de către conducătorul întreprinderii,

Ct 226 “Creanțe ale personalului” – dacă titularul anterior a primit avans,

Ct 532 “Datorii față de personal privind alte operații” – fără primirea avansului;

f) intrate din trecerea la deșeuri a producției rebutate, la valoarea realizabilă netă:

Dt211 “Materiale”,

Ct 612 “Alte venituri din activitatea operațională”;

g) constatate ca plusuri în urma inventarierii, la valoarea lor de piață:

Dt 211 “Materiale”,

Ct 612 “Alte venituri din activitatea operațională”;

h) obținute din lichidarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată, la valoarea utilă:

Dt 211 “Materiale”,

Ct 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată” – în limitele valorii probabile rămase a OMVSD stabilită la transmiterea lor în folosință;

Ct 612 “Alte venituri din activitatea operațională” – în cazul cînd valoarea materialelor obținute depășește valoarea probabilă rămasă a OMVSD .

Cheltuielile, aferente procurării materialelor se înregistrează în debitul contului 211 “Materiale”, în corespondență cu creditul conturilor:

521 “Datorii comerciale curente ” – la cheltuielile de transport efectuate de terți,

812 “Activități auxiliare” – la serviciile secției de transport a întreprinderii,

533 “Datorii privind asigurările sociale și medicale” – la suma cheltuielilor de asigurare a materialelor,

531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, 533 “Datorii privind asigurările sociale și medicale ”, 812 “Activități auxiliare” – la salariile muncitorilor antrenați la încărcarea-descărcarea materialelor,

226 “Creanțe ale personalului”, 532 “Datorii față de personal privind alte operații”– la suma cheltuielilor de transport-aprovizionare, efectuate prin intermediul titularilor de avans.

La întreprinderea SRL „Elit Interior ” nu are loc ieșirea materialelor , totalitatea acestora este folosită în scopuri de reparație amagazinelor în care are loc vînzarea mărfurilor. Astfel firma aprovizionează materiale strict în mărimea de care au nevoie nu mai mult nici nu mai puțin. Ca urmare are lot trecerea materialelor la pierdere (Anexa 9).

Obiectele de mică valoare și scurtă durată cuprinde activele, valoare unitară a cărora este mai mică decît plafonul stabilit de legislație indiferent de durata de exploatare, sau activele a căror durată de utilizare nu depășește un an, indiferent de valoarea unitară .

La perfectarea operțiunilor economice legate de OMVSD se utilizează următoarele documente primare:

– fișa de evidență a obiectelor de mică valoare procesul-verbal de ieșire din uz a obiectelor de mică valoare și scurtă durată . Fișa de evidență a obiectelor de mică valoare se completează într-un singur exemplar de către magazioner sau altă persoană responsabilă la eliberarea OMVSD angajaților întreprinderii.

– procesul verbal de scoatere din uz a obiectelor de mică valoare și scurtă durată .Dacă în procesul de utilizare OMVSD s-au pierdut sau au fost deteriorate se completează procesul-verbal de ieșire din uz a obiectelor de mică valoare și scurtă durată . OMVSD care nu mai pot fi utilizate în activitatea întreprinderii se casează prin întocmirea Procesului-verbal de scoatere din uz a obiectelor de mică valoare și scurtă durată

La întreprinderea analizată obiectele de mică valoare și scurtă durată intră prin intermediul Facturii Fiscale (Anexa 10)

Dt 213.1 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc ”

Ct 521 „ Datorii comerciale curente”

Deasemeni are loc întocmirea bonului de primire a acestora ( Anexa 11 ) . După primirea obiectelor de mică valoare și scurtă durată are loc darea acestora în exploatare în scopuri de producție (Anexa 12) . Astfel are loc următoarea trecere :

Dt 213.2 „ Obiecte de mică valoare și scurtă durată date în exploatare”

Ct 213.1 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc ”

OMVSD care nu mai pot fi utilizate în activitatea întreprinderii se casează prin întocmirea Procesului-verbal de casare (sau act de trecere la pierderi Anexa 13) a obiectelor de mică valoare și scurtă durată

Profesorul Niță Dobrota în lucrarea „ Economie politica ” definește marfa ca un bun economic, exprimat in forma banească, ce este destinat satisfacerii nevoilor altor persoane decăt producătorii ei.

În dicționarul explicativ de marketing, marfa se definește ca un produs al muncii omenești care satisface o nevoie socială și care este destinată schimbului prin procesul de vînzare-cumpărare. In sens larg, marfa reprezintă tot ceea ce se vinde și se cumpără.

Conform Standardelor naționale de Contabilitate comparimentul ,, Stocuri ” mărfurile reprezintă bunuri procurate de entitate în vederea revînzării sau produse transmise spre vînzare magazinelor proprii. În categoria mărfurilor, de asemenea, se includ clădirile, terenurile și alte bunuri imobiliare deținute pentru vînzare.

În contabilitate mărfurile intră în componența activelor , sau mai concret în componența clasei a doua Activele circulante , contul 217 Mărfuri.

Aprovizionarea mărfurilor la elit interior are loc doar prin intermediul importului, adică procurarea mărfurilor de pe teritoriul Republicii Moldova nu se efectuează. Prețul mărfurilor și formarea acestora este un criteriu important pentru ținerea evidenței contabile. Conform dexului prețul este o categorie economică reprezentând expresia bănească a valorii unei mărfi; sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziționarea unui produs sau pentru un serviciu . Ca urmare prețurile se împart în

1 prețuri de cumpărare ( procesul achiziționării de bunuri sau servicii)

2 prețuri de vînzare (specifice vînzării de bunuri sau servicii)

Prețul de cumpărare este egal cu cel plătit pentru mărfurile achiziționate. Raportul dintre cerere și ofertă și puterea de cumpărare a monedei naționale sunt niște elemente ce influențează fluctuația prețurilor date.

Prețul cu amănuntul este preț la care se vând către populație bunurile de consum, alimentare și nealimentare. Acesta include prețul cu ridicata + Costuri de transport + Marja Brută + TVA inclus în preț .

La import apar următoarele documente : Declarația primară (Anexa 16) , In Voice (Anexa 19) , Scrisoarea de transport (Anexa 18) ,Calculul cu privire la procedurile vamale (Anexa 17) Ordinul de plată (Anexa 18 ) ș.a. Expedierea mărfurilor de la depozitul furnizorului extern , importatorul suportă cheltuielile de transport și cele vamale , astfel cumpărătorul (importatorul) va reflecta operațiuni de :

-Intrare a mărfurilor de la furnizor de peste hotarele Republicii Moldova

-Toate cheltuielile de transport inclusiv taxele vamale.

Contabilizarea acestora :

Odată cu intrarea mărfurilor se întocmește formula :

Debit 217 ,, Mărfuri ”

Credit 521.2 ,,Datorii comerciale în străinătate ”

La intrarea mărfurilor și suportarea unor cheltuieli suplimentare :

Debit 217 ,, Mărfuri ”

Credit 544 ,, Alte datorii curente ”

La suma cheltuielilor cu privire la salariul personalului ce a realizat încărcarea și descărcarea mărfurilor aprovizionate vom utiliza formula :

Debit 217 ,, Mărfuri”

Credit 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii ”

La calculul contribuțiilor privind asigurările sociale și medicale a personalului preocupat de încărcare , descărcare sau alte servicii :

Debit 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii ”

Credit 533 ,, Datorii privind asigurările sociale și medicale ”

La intrarea mărfurilor în țară conform Facturii Fiscare se întocmește formula :

Debit 217 ,, Mărfuri ”

Credit 521.1 ,, Datorii comerciale în țară”

La procurarea ieșirea mărfurilor numaidecît apare documentul primar care este Factura Fiscală (Anexa 14, 15) , observăm că factura numărul 14 este ștampilată , factura 15 este urmată de o delegație care se face în cazul în care nu a fost pusă ștampila . Contabilizarea ieșirii acestora se va înregistra :

1) La încasarea numerarului din vînzări

( Dispoziție de casă de încasare , Raportul Z ) :

Debit 241 ,, Casa ” , subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională ”

Credit 611 ,,Venituri din vînzări ”, subcontul 611.2 ,, Venituri din vînzarea mărfurilor ”

Credit 534 ,, Datorii față de buget , cubcontul 534.4 ,,Datorii privind taxa pe valoarea adăugată ”

2) Predarea banilor încasatorului :

Debit 245 ,, Transferuri de numerar în expediție ” , Debit 246 ,, Mijloace bănești ”

Credit 241 ,, Casa ”

3) Depunerea banilor la bancă : (extrasul de cont)

Debit 242 ,, Conturi curente în monedă națională ”

Credit 246 ,, Mijloace bănești ”

4) Costul mărfurilor vîndute :

Debit 711 ,, Costul vînzărilor, subcontul 7112 ,, Costul mărfurilor vîndute ”

Credit 217 ,, Mărfuri ”

5) Înregistrarea TVA inclusă în prețul de vînzare aferentă mărfurilor vîndute :

Debit 837 ,, TVA inclusă în prețul de vînzare”

Credit 217 ,, Mărfuri ”

6) Adaosul commercial afferent mărfurilor vîndute :

Debit 831 ,, Adaos comercial”

Credit 217 ,, Mărfuri ”

Inventarierea joacă un rol important în controlul gestionar al mărfurilor ea presupune verificarea concordanței datelor înregistrate în contabilitatea întreprinderii. Conform efectuării acesteea putem afla datele reale și existența reală a mărfurilor în expresie valorică sau naturală , întro anumită perioadă de timp. Inventarierea se efectuează deobicei la începutul anului sau la finele acestuia.

TEMA 5. Contabilitatea numerarului

Încasarea și păstrarea numerarului, precum și decontările în numerar se efectuiază la întreprinderea ,,Elit Interior” prin casierie . Evidența operațiunilor cu privire la ținerea evidenței și fluxurilor mijloacelor bănești în casieria întreprinderii se ține pe contul de activ 241 „Casa”. În debitul acestui cont se redă toate încasările de mijloace bănești, iar în credit – plățile în numerar. Soldul contului este debitor și reflectă suma numerarului existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune. Existența și mișcarea mijloacelor bănești sunt prezentate în jurnale-ordere și borderouri în cadrul întreprinderii SRL „Elit Interior” , precum și extrasele din cartea mare.

La intrarea mijloacelor bănești în casierie, fie din contul bancar sau în alte cazuri (in cazul dat intrare împrumut pe termen scurt) , se întocmește dispoziția de încasare(Anexa 20) semnată de contabilul șef si casier. Chitanța la dispoziția de încasare (Anexa 20 )semnată de contabilul șef și casier și certificată prin ștampila casierului servește drept confirmare a primirii numerarului.

Eliberarea mijloacelor bănești se efectuează prin dispoziții de plată de casă ( Anexa 21) și are loc în următoarele cazuri: pentru achitarea salariilor ,pentru lucrătorii privind cheltuielile de deplasare , eliberarea mijloacelor bănești în cont current în valută națională , pentru procurarea diferitor active.

Dispoziția de plată de casă (Ordinul de plată) (Anexa 20 ,22) este semnat de catre conducătorul întreprinderii, contabilul șef, casierul și persoana care a primit mijloacele bănești.

În baza dispoziției de încasare și a ordinului de plată casierul în fiecare zi întocmește raportul de casă (Anexa 23) . Raportul de casă se întocmește în două exemplare primul exemplar rămîne la casier , iar al doilea împreuna cu documentele însoțitoare sunt transmite în contabilitate.

În cazul în care salariile sunt acordate din casă, se întocmește borderoul de plată. În contabilitatea întreprinderii se întocmesc urmatoarele formule contabile :

Dt 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Ct 241 „Casa”

În cadrul întreprinderii valuta straină se duce evidentă la contul 241.2 „ Casa în valută străină” documentul în care se indică operațiunile cu acest cont se pot observa în extrasul de cont (Anexa 24) Diferența de curs valutar aferente soldului mijloacelor bănești la contul valutar se înregistrează prin formulele contabile:

a) la suma diferențelor favorabile de curs valutar:

Dt 243 „Conturi curente în valută străină ”

Ct 622 „Venituri financiare” ,

b) la suma diferențelor nefavorabile de curs valutar:

Dt 722„Cheltuieli financiare ”

Ct 243 „Conturi în valută străină”

Operațiunile de cumpărare și vînzare a valutei străine se pot observa în Extrasul de cont (Anexa 25) și se reflectă prin următoarele formule contabile:

Cumpărarea valutei străine:

1.virarea mijloacelor bănești din conturile curente pentru procurarea valutei străine:

Dt 234 ,, Alte creanțe curente”, Ct 242 ,, Conturi curente în monedă națională” ;

2.înregistrarea în conturile valutare a valutei străine procurate la cursul oficial al BNM:

Dt  243„Conturi curente în valută străină ”, Ct 234 „ Alte creanțe curente ”;

Vînzarea valutei străine:

trecerea din conturile curente a valutei străine care urmează a fi vîndute:

Dt 234 ,, Alte creanțe curente”, Ct 243 „Alte creanțe curente ”;;

Formula contabilă se întocmește la cursul oficial al BNM.

înregistrarea în conturile curente a mijloacelor bănești din vînzarea valutei străine:

Dt 242 „Conturi curente în monedă națională ”, Ct 234 „ Alte creanțe curente ”;

Reflectarea veniturilor și cheltuielilor din vînzarea și cumpărarea valutei străine:

reflectarea veniturilor din vînzarea valutei străine la un curs mai înalt decît cursul oficial al BNM sau din cumpărarea valutei străine la un curs mai jos decît cursul oficial al BNM:

Dt 234 „ Alte creanțe curente ”;,

Ct 612 „ Alte venituri din activitatea operațională” ;

reflectarea cheltuielilor din vînzarea valutei străine la un curs mai jos decît cursul oficial al BNM, sau din cumpărarea valutei străine la un curs mai înalt decît cursul oficial al BNM:

Dt 714 „ Alte cheltuieli din activitatea operațională ”,

Ct 234 „ Alte creanțe curente ” .

Putem să concluzionăm că toată informația cu privire la existența și mișcarea mijloacelor bănești în valută națională, este înregistrată în contul curent al întreprinderii la bancă, se ține în contul de activ 242 „Cont curent în monedă națională”și valuta străină la contul activ 243„Conturi curente în valută străină” . În debitul acestor conturi se reflectă încasarea mijloacelor bănești în valută națională, iar în credit – utilizarea mijloacelor bănești. Soldul acestor conturi este debitor și reflectă suma mijloacelor bănești în conturi la finele perioadei de gestiune.La aceste conturi eu am prezentat Extras din Cartea Mare la contul 242 și la contul 243 .

La intrarea mijloacelor bănești se întocmesc formulele contabile:

Dt 242 „ Conturi curente în monedă națională ”,

Ct 221„Creanțe comerciale ”, 223 „Creanțe ale părților afiliate ”, 226„Creanțe ale personalului” , 231 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității ”, 234 „Alte creanțe curente” la încasarea creanțelor cumpărătorilor,

Ct  241 „ Casa”  – la depunerea numerarului din casieria întreprinderii.

La eliberarea mijloacelor bănești din contul curent se întocmesc formulele contabile:

Dt 241 „Casa” – la ridicarea mijloacelor bănești în casierie,

Dt 411„Credite bancare pe termen lung ”, 412 „Împrumuturi pe termen lung” , 511 „Credite bancare pe termen scurt” , 512 „ Împrumuturi pe termen scurt ” – la achitarea creditelor bancare, împrumuturilor și plata dobînzilor,

Dt 521 ,, Datorii comerciale curente”, 522 „Datorii curente față de părțile afiliate ” – la achitarea datoriilor comerciale,

Dt 531 „ Datorii față de personal privind retribuirea muncii ” – la achitarea datoriilor față de salariați privind retribuirea muncii,

Dt 533 „ Datorii privind asigurările sociale și medicale ” – la achitarea datoriilor privind contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare medicală,

Dt 534 „ Datorii față de buget ” – la achitarea datoriilor față de buget,

Dt 713 „ Cheltuieli administrative ” – la suma comisioanelor bancare percepute pentru prestarea serviciilor bancare,

Credit 242 „ Conturi curente în monedă națională ” .

Toate întreprinderile, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, sunt obligate să păstreze mijloacele bănești temporar libere în instituțiile bancare.

„Elit Interior ” SRL utilizează următoarele documente bancare:

Dispoziția de plată, reprezentînd un ordin de a transfera beneficiarului o anumită sumă de bani, utilizată pentru stingerea datoriilor întreprinderi .

Dispoziția de plată trezorerială întocmită la achitarea datoriilor privind impozitele taxele și alte plăți la bugetul de stat.

Ordin de plată tip 70, pentru achitarea datoriiilor nerezidenților Republicii Moldova.

Documentele de decontare trebuie să corespundă cerințelor legislației în vigoare privind structura, conținutul, dimensiunile și modul de legalizare. Ele trebuie întocmite numai în limba de stat în două exemplare și sunt valabile doar la data indicată în documentul respectiv.

Vărsarea numerarului din casieria întreprinderii la conturile bancare se efectuează în baza diferitelor documente bancare tipizate, întocmite manual sau automatizat, în funcție de direcția și scopul vărsămîntului.

TEMA 6. Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă diferența dintre activele și datoriile întreprinderii. Capitalul propriu reprezintă sursa proprie de finanțare a activelor întreprinderii. Capitalul propriu cuprinde următoarele elemente:

Capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii (acționarilor, fondatorilor) depuse în patrimoniul unității economice.

Modul de formare a capitalului statutar este reglementat de Codul Civil al Republicii Moldova, Legea privind societățile pe acțiuni, Legea privind societățile cu răspundere limitată, Legea cu privire la antreprenoriat și întreprindere și de documentele de constituire a întreprinderii (contractul de constituire și statutul ).( Anexa 26 ,27)

Entitatea „Elit Interior ” s-a înregistrat în 2011 , astfel aportul era de 5400 lei pentru întreprinderea cu răspundere limitată. La întreprinderea analizată nu au loc schimbări sau multe mișcări ale capitalului propriu , există foarte puține operațiuni cu capitalul propriu al întreprinderii.

Aporturile în capitalul statutar pot fi sub formă de:

mijloace bănești;

hîrtii de valoare;

active materiale și nemateriale.

Pentru generalizarea informației privind existența și modificarea capitalului social al entității este destinat contul 311 „Capital social” acesta fiind un cont de pasiv. În debitul contului 311 „Capital social” se înregistrează diminuarea capitalului social în corespondență cu creditul conturilor: 313, 315, 332 etc.Soldul contului 311 „Capital social” este creditor și reprezintă mărimea capitalului social determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

Deși entitatea nu are multe operațiuni legate de capitalul propriu au fost găsite și contabilizate doar doua operațiuni cu conturile 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” care atestă modificarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenți ( Anexa 28) (veniturile anilor precedenți .Contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea profitului nerepartizat al anilor precedenți și acoperirea pierderilor anilor precedenți.În debitul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” se înregistrează apariția/majorarea pierderilor neacoperite ale anilor precedenți și utilizarea profitului anilor precedenți.Soldul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” reprezintă mărimea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenți determinată în conformitate cu standardele de contabilitate. Acest sold poate fi creditor – se reflectă în situațiile financiare cu semnul plus (fără paranteze) sau debitor – se reflectă în situațiile financiare cu semnul minus (între paranteze).

Deasemeni s-a găsit operațiunea efectuată pe contul 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” care reflectă generalizarea informației privind existența și modificarea profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune ( Anexa 29) ( venituri pentru perioada curentă din anul 2013).Contul 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea profitului net și decontarea pierderii nete a anului de gestiune, iar în debitul contului 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se înregistrează apariția/majorarea pierderi nete și utilizarea/diminuarea profitului net al anului de gestiune. Soldul contului 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” reprezintă mărimea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al perioadei de gestiune determinată în conformitate cu standardele de contabilitate. Acest sold poate fi creditor – se reflectă în situațiile financiare cu semnul plus (fără paranteze) sau debitor – se reflectă în situațiile financiare cu semnul minus (între paranteze).

TEMA 7. Contabilitatea datoriilor

Prin datorii înțelegem obligațiuni care trebuie achitate de către întreprindere față de furnizori pentru bunurile procurate și serviciile prestate , față de personal angajat privind retribuirea muncii, față de stat privind plata împozitelor și taxelor, față de alte personae fizice și juridice.

În contabilitate și rapoartele financiare datoriile se clasifică după mai multe criterii:

În funcție de conținutul economic deosebim datorii : comerciale, financiare și calculate .

În funcție de termenul de achitare : curente( nu mai mult de 12 luni) și pe termen lung (mai mult de 12 luni.

Datoriile întreprinderii la etapa constatării lor pot fi exprimate în valută națională- în cazul cînd provin din țară sau în valută străină- dacă provin din străinătate. Datoriile în valută străină sînt reflectate în contracte, documente primare de achiziționare a mărfurilor, însă la etapa înregistrării în conturile contabile și rapoartele financiare datoriile trebuie recalculate în valută națională.

Datoriile exprimate în valută străină în urma modificării cursului de schimb valutar din momentul apariției acestora pînă la momentul achitării lor, pot genera venituri-în cazul diferențelor favorabile de curs valutar sau pierdere- în cazul diferențelor nefavorabile de curs valutar.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare cu regim special care însoțesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceștia. Pentru livrările impozabile cu TVA se întocmesc facturi fiscale, iar pentru livrările neimpozabile – facturi de expediție. Pentru unele bunuri materiale sunt necesare documente suplimentare. Astfel la livrarea produselor alimentare se prezintă certificatul de calitate.

În funcție de termenul rambursării , creditele bancare și împrumuturile pot fi:

a)Pe termen scurt- termenul de achitare nu depășește 12 luni calendaristice

b)Pe termen lung- termenul de echitare este mai mare de 12 luni calendaristice.

Modul de creditare , primire și de rambursare a creditelor bancare este reglementat de contractul de credit.

Creditele bancare și împrumuturile pot fi primite direct sub formă de mijloace bănești, în urma încheierii unui contract de credit sau de împrumut între creditor și debitor, prin emisiunea de obligațiuni, cambii financiare , acțiuni privilegiate și alte titluri de datorii.

Exemple convenționale de formule contabile:

Datoriile curente privind impozitul pe venit în cursul anului se reflectă în felul următor:

debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”,

credit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată și accize de încasat”.

Achitarea în avans a impozitului pe venit se reflectă prin formula contabilă:

debit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”,

credit contul 242 “Conturi curente în valută națională”.

La sfârșitul anului suma impozitului pe venit plătită în avans se înregistrează prin formula contabilă inversă:

debit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată și accize de încasat”, subcontul “Impozitul pe venit plătit în avans”,

credit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri și servicii impozabile cu TVA pe piața internă se reflectă în creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” în corespondență cu debitul conturilor de mijloace bănești sau creanțe.

La încasarea în avans a mijloacelor contra livrărilor ulterioare se reflectă prin următoarele formule contabile:

1. la suma avansului primit:

debit contul 242 „Conturi curente în valută națională”

credit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite”

2. la suma TVA calculată prin îmărțirea sumei avansului primit la 6:

debit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

creditul contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

La procurarea mărfurilor în scopul desfășurării activității de întreprinzător pe piața internă sau prin import, TVA aferentă se trece în cont în baza facturilor fiscale, chitanțelor fiscale sau declarațiilor vamale și se reflectă prin formula contabilă

debit contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” și

credit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt față de părțile legate”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”

TVA aferentă importului de servicii se calculează și se reflectă ca datorie la buget și se trece la cheltuielile perioadei.

Suma TVA de plătit la buget se calculează lunar ca diferență dintre TVA aferentă vânzărilor din creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” și TVA aferentă cumpărărilor reflectate în debitul acestui cont. În cazul obținerii unui sold debitor aferent taxei pe valoarea adăugată la contul specificat, acesta se trece la creanțe în baza notei contabile prin formula contabilă:

debit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”,

credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

Achitarea sumei TVA la buget în cazul cînd se obține sold creditor se reflectă prin formula contabilă:

debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”,

credit contul 242 “Conturi curente în valută națională”.

Datoriile pe termen scurt sunt grupate în două categorii principale:

Datorii precis determinabile

Datorii estimate

Datoriile pe termen scurt sînt prevăzute printr-un contract sau prin lege și pot fi măsurate cu precizie sunt numite datorii precis determinabile. Datoriile precis determinabile includ datoriile comerciale, creditele bancareși biletele de trezorerie, dividentele de plăți, datoriile legate de personal și veniturile încasate în avans.

Datoriile estimate sunt datorii sau obligații ferme ale unei companii, a căror mărime exactă nu poate fi cunoscută decît după o anumită dată. Datoriile estimate includ împozitele pe profit, impozitele pe proprietate, garanțiile oferite pentru produse și sumele plătite pentru concedii.

Întreprinderea are nevoe de resurse majore pentru esigurarea continuității activității economice , finanțarea unor proiecte de dezvoltare și investiții. Insuficiența periodică a resurselor proprii de finanțare impune o cerere mare a întreprinderii privind resursele împrumutate.

Datoriile financiare includ datoriile legate de aranjarea capitalului atras. Capitalul atras îl constituie creditele bancare și împrumuturile în valută națională și străină primite de către întreprindere de la alte persoane fizice și juridice, pe un termen stabilit și pentru o anumită plată.

Datoriile financiare includ:

– Creditele, inclusiv overdrafturile. Creditele sunt primite de la instituțiile bancare. Overdraftul este un credit bancar primit de întreprindere prin eliberarea unui cec, a dispozițiilor de plată la o sumă care depășește soldul mijloacelor bănești în contul de decontare. Condițiile ovedrafturilor sunt prevăzute în contractul încheiat între bancă și client în momentul deschiderii contului bancar

– Împrumuturile- acestea pot fi primite de la întreprinderi- părți nelegate și legate, persoane fizice, personalul întreprinderii.

Bilanțul reprezintă un document contabil de sinteză în care sunt prezentate elemente de activ, datorii și capital propriu ale unei companii/instituții la un anumit moment, acesta fiind un raport static (asemănat adeseori cu o fotografie facută la un moment dat) spre deosebire de contul de profit și pierdere care prezintă un flux de venituri si cheltuieli aferente unei perioade (raport dinamic). Așa dar, bilanțul contabil reflectă scriptic o sinteză în expresie bănească a patrimoniului unei societăți. Elementele bilanțului sunt activele,  capitalul propriu,  și datoriile, ultimele două elemente fiind denumite și pasive bilanțiere.

Contul de profit si pierdere împreuna cu bilanțul și situația fluxurilor de trezorerie (cash-flow statement) reprezintă cele mai importante situații financiare utilizate in analiza unei companii.

Datoriile calculate sunt datoriile față de alte persoane fizice și juridice, în special față de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stet, diverși creditori.

Datoriile față de personal reprezintă obligația întreprinderii față de salariați pentru munca prestată, privind recuperarea cheltuielilor și plăților efectuate de salariați în favoarea întreprinderii.

Salariul reprezintă cîștigul evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator,în temeiul contractului individual de muncă. Pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.

Salariul include:

salariul de bază

Salariul suplimentar

Alte plăți de stimulare și compensare

Salariul de bază se stabilește sub formă de salarii tarifare pentru muncitori și salarii ale funcției pentru funcționari, specialiști și conducătoripentru munca executată în conformitatecu normele de muncă stabilite potrivit calificării, gradului de pregătire profesionalăși competenței angajatului, calității, gradului de răspundere pe care îl implică lucrările executate și complexității lor.

Salariul suplimentar reprezintă o rencompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru munca eficientă și iventivitate și condiții deosebite de muncă. El include adausurile și sporurile la salariul de bază, alte plăți garantate și premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obținute, condițiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislație-și luînduse în considerație vechimea în muncă.

Alte plăți de stimulare și compensare includ rencompensele conformrezultatelor activității anuale, premiilor potrivit sistemelor și regulamentelor speciale, plațile de compensare, precum și alte plăți neprevăzute de legislațiecare nu contra vin a acesteia.

La angajarea salariatului în cadrul întreprinderii salariatul depune o cerere către șeful secției cadre și directorul întreprinderii împreună cu ancheta-tip.În caz că salariatul este concediat sau preferă să-și dea demisia din propria inițiativă deasemenea depune o cerere prin care își anunță decizia.

După angajarea lui este deschis un fișier personal sub numărul din tabel, sub care angajatul va apărea în toate documentele de evidență primară a volumului și timpului de muncă.

Toate drepturile și obligațiile sînt înscrise în „Contractul colectiv de muncă”, unde sînt reglementate toate relațiile dintre întreprindere și angajat.

Întreprinderea S.C. ,,Intermebex” SRL utilizează forma de salarizare lunar , adică salariile se plătesc pentru cantitatea timpului lucrat.

Pentru a calcula salariul este necesară – Lista de calculare a salariului muncitorilor pentru fiecare lună, pentru fiecare secție în parte, unde se indică numele salariaților, profesia, categoria, zilele lucrate etc.

Evidența indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se face pe baza documentului foaie de boală sau buletin de boală, care este eliberat de medicul de sector, confirmat de medicul șef al combinatului și mărimea indemnizației depinde de:

salariul mediu pe 2 luni

vechimea în muncă, dacă angajatul:

În urma salariului luat ca bază de calcul pentru determinarea indemnizațiilor nu se includ următoarele tipuri de remunerări:

1. Salariul plătit pentru abaterile de la condițiile normale de lucru (ore suplimentare în timpul sărbătorilor, zilelor de odihnă și noaptea).

2. Salariul plătit în timpul staționării întreprinderii;

3. Salariul aferent concediilor de odihnă, boală.

4. Toate tipurile de premii.

Modul de calcul al indemnizațiilor este următorul:

Suma indemnizațiilor = salariul mediu zilniic * nr. de zile de boală * % vechimii în muncă

Salariul mediu zilnic = (salariul pe ultimele 2 luni – sume neluate în considerație) / zile lucrate efectiv (ultimele 2 luni)

Alte plăți efectuate către salariați este concediul de odihnă conform Codului Muncii, fiecare lucrător are dreptul la odihnă 24 zile lucrătoare în anul calendaristic.

Este necesar de scris o cerere către secția remunerare a unde se indică perioada concediului, funcția salariatului ș.a.

Primul concediu la un loc de muncă salariatul are dreptul să-l primească după 11 luni de lucru la întreprinderea dată, apoi el poate să-l folosească cît dorește, numai cu acordul conducerii și nu dauna activității întreprinderii.

Concediile de odihnă sunt plătite din rezervă pentru concediu care se formează în contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli și plăți preliminare”.

Documentul contabil de bază pentru evidența și retribuirea muncii este Registru de salariu care conține informația privind calcularea salariilor, utilizarea concediilor de odihnă,reținerile, plățile suplimentare și facilitățile, premiile indemnizațiile pentru incapacitatea temporara de muncă .

Prin calcularea salariilor se înțelege determinarea în baza documentelor primare a sumei bănești datorată angajaților pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă.

Din salariu pot fi efectuate următoarele rețineri:

Fiscale-impozitul pe venit al persoanelor fizice

Sociale-contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, primele individuale de asigurare obligatorii de asistență medicală.

Alte rețineri- avansuri eliberate în contul salariilor, sumele împrumuturilor acordate, restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greșeli de calcul, pentru recuperarea prejudiciului cauzat întreprinderii din vina angajatului.

Reținerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaților față de angajatora se pot face în baza ordinului acestuia în următoarele cazuri:

a) Pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului

b) Pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greșeli de calcul

c) Pentru acoperirea avansului necheltuit și restituit la timp, eliberat pentru deplasare în interes de serviciu sau transferate într-o altă localitate .

În cadrul întreprinderii S.C. ,,Intermbex” SRL fiecare angajat dispune de Fișă Personală în care sînt incluse:

Date generale privind patronul

Date generale privind angajatul

Informație privind scutirile

Informație privind impozitul pe venit de achitat.

Calcularea impozitelor, taxelor și altor defalcări obligatorii (cu excepția impozitului pe venit, TVA și accizele) se reflectă în felul următor:

debit contul 713 "Cheltuieli generale și administrative",

credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

Calcularea sancțiunilor economice (amenzilor, penalităților) privind plățile la buget se înregistrează prin următoarea formulă contabilă:

debit contul 714 “Alte cheltuieli operaționale”,

credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

TEMA 8. Contabilitatea veniturilor

Venitul reprezintă totalitatea sumelor încasate sau care urmează a fi încasate de la alte persoane juridice sau fizice sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor, care conduc la creșterea capitalului propriu, cu excepția sporurilor pe seama aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii.

În dependență de sursele de intrare, veniturile se împart în două grupe:

Venituri din activitatea operațională.

Venituri din alte activități .

Veniturile din activitatea operațională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a întreprinderii, ele se divizează în venituri din vînzări sau în alte venituri operaționale.

Veniturile din alte activități fac parte din sumele primite sau care urmează a fi primite din alte tipuri de activități ale întreprinderii: veniturile din operațiuni cu active imobilizate , veniturile , din activitatea financiară și veniturile excepționale .

Veniturile din activitatea operațională se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: facturilor fiscale, facturilor, proceselor-verbale de primire-predare a serviciilor prestate, dispozițiilor de plată, bonurilor de încasări, proceselor-verbale de inventariere, etc.

Pe parcursul anului de gestiune veniturile din vînzări se înregistrează prin intermediul următoarelor formule contabile:

1. la suma încasărilor din vânzarea produselor, mărfurilor și prestarea serviciilor (fără TVA și accize):

Debit 241 “Casa”

Debit 242 “Conturi curente în monedă națională”

Debit 243 “Conturi curente în valută străină”

Credit 611 „Venituri din vînări”

2. la valoarea mărfurilor livrate cumpărătorilor, părților legate și personalului întreprinderii cu achitare ulterioară (fără TVA și accize):

Debit 221 “Creanțe comerciale”

Debit 223 “Creanțe ale părților afiliate”

Debit 226 “Creanțe ale personalului”

Credit 611 „Venituri din vînări”

3. la suma veniturilor din vînzări obținut în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente:

Debit 424 “Venituri anticipate pe termen lung”

Debit 535 “Venituri anticipate curente”

Credit 611 “Venituri din vânzări”

4. la returnarea mărfurilor se întocmesc în aceeași perioadă de gestiune în care ele au fost vîndute se întocmesc formulelele contabile de stornare (cu semnul „minus”):

Debit 221 “Creanțe comerciale”

Debit 223 “Creanțe ale părților afiliate”

Debit 226 “Creanțe ale personalului”

Credit 611 „Venituri din vînări”

Veniturilor din activitatea de investiții se înregistrează în perioada anului de gestiune prin următoarele formule contabile:

1. La sumele încasate din vânzarea activelor pe termen lung (fără TVA și accize);

Debit 241 “Casa”

Debit 242 “Conturi curente în monedă națională”

Debit 243 “Conturi curente în valută străină”

Credit 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate ”

2. la valoarea de vânzare a activelor pe termen lung ieșite (fără TVA și accize) cu achitare ulterioară:

Debit 223 “Creanțe ale părților afiliate”

Debit 226 “Creanțe ale personalului”

Debit 234 “Alte creanțe curente”

Credit 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

3. la suma dividendelor, dobânzilor și altor venituri calculate:

Debit 231 “Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor evtității”

Credit 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

4. la valoarea plusurilor de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii

Debit 112 “Imobilizări necorporale”

Debit 121 “Imobilizări corporale în curs execuție”

Debit 123 “Mijloace fixe”

Credit 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

5. la valoarea materialelor rezultate din lichidarea mijloacelor fixe care depășește valoarea rămasă, calculată anticipat:

Debit 211 “Materiale”

Credit 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate” se scad cheltuielile cu activele imobilizate la determinarea rezultatului al indicatorului din rîndul 090 „Rezultatul din activitatea de investiții: profit (pierdere)” al Raportului de profit și pierdere.

Veniturile din activitatea financiară cuprind sumele rezultate din transmiterea în arendă finanțată (leasing financiar) a activelor nemateriale și materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferențe de curs valutar, subvenții de stat, prime, premii și sponsorizări, sume conform contractelor de neangajare în concurență etc.

Veniturile din activitatea financiară se reflectă în contabilitate în baza acelorași documente ca și veniturile din activitățile operațională și de investiții.

Evidența analitică a acestor venituri se ține pe tipuri de venituri, surse și perioade de obținere a acestora.

În cursul anului de gestiune veniturile din activitatea financiară se înregistrează prin formulele contabile:

1. la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane juridice și fizice;

Debit 112 “Imobilizări necorporale”

Debit 121 “Imobilizări corporale în curs de execuție”

Debit 122 “Terenuri”

Debit 123 “Mijloace fixe”

Debit 211 “Materiale”

Debit 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Debit 217 “Mărfuri”

Credit 622 „Venituri financiare”

2. la suma veniturilor din diferențele de curs valutar aferente conturilor valutare și operațiunilor în valută străină:

Debit 221 “Creanțe comerciale”

Debit 223 “Creanțe ale părților afiliate”

Debit 224 “Avansuri acordate curente”

Debit 241 “Casa”

Debit 243 “Conturi curente în valută străină”

Debit 226 “Creanțe ale personalului”

Debit 521 “Datorii comerciale curente ”

Debit 522 “Datorii pe termen scurt față de părțile afiliate”

Debit 534 “Datorii față de buget”

Credit 622 „Venituri financiare”

Venituri excepționale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări,

întreprinderilor și persoanelor fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamități, perturbări politice, accidente și alte evenimente excepționale.

Veniturile excepționale se reflectă în contabilitate în baza acelorași documente primare ca și veniturile din alte activități. În plus, sunt necesare procesele-verbale ale organele competente (comisiilor de lichidare a consecințelor calamităților naturale, organelor de poliție și judiciare, acorduri în scris a persoanelor vinovate etc.), care confirmă evenimentul excepțional corespunzător, precum și acordurile în scris a părților vinovate în comiterea accidentelor privind recuperarea prejudiciului material cauzat.

Evidența analitică a veniturilor excepționale se ține pe tipuri de venituri, surse și perioade de obținere a acestora.

Se înregistrează prin formulele contabile:

1. la valoarea activelor și suma mijloacelor bănești primite de la organele de stat, persoanele juridice și fizice pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepționale:

Debit 211 “Materiale”

Debit 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Debit 217 “Mărfuri”

Debit 241 “Casa”

Debit 242 “Conturi curent în valută națională”

Debit 243 “Cont curente în valută străină”

Credit 623 „Venituri excepționale”

2. la sumele de primit de la companiile de asigur[ri pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepționale:

Debit 234 “Alte creanțe pe termen scurt”

Credit 623 “Venituri excepționale”

TEMA 9. Contabilitatea cheltuielilor

Pentru evidența cheltuielilor activității operaționale sînt destinate conturile: 711 „Costul vînzărilor”, 712 „Cheltuieli comerciale”, 713 „Cheltuieli generale și administrative”, 714 „Alte cheltuieli operaționale”. Acestea sînt conturi de activ, în debitul lor se reflectă cheltuielile suportate (cu total cumulativ de la începutul anului), iar în credit – trecerea cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului la contul 351 „Rezultat financiar total”. Aceste conturi nu au sold la sfîrșitul anului, deoarece rulajul debitor, la sfîrșitul perioadei de gestiune, este trecut în sumă totală la contul 351 „Rezultat financiar total”.

Contul 712 „Cheltuieli comerciale” se utilizează pentru evidența cheltuielilor legate de expedierea, vînzarea produselor, mărfurilor și prestarea serviciilor, cheltuielilor de reclamă, cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe și obiectelor de mică valoare și scurtă durată antrenate nemijlocit în procesul de comercializare. Aceste cheltuieli se reflectă prin următoarele formule contabile:

Reflectarea cheltuielilor privind ambalarea și comercializarea produselor, mărfurilor:

debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

credit contul 211 „Materiale”

credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

credit contul 812 „Activități auxiliare”

credit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Reflectarea cheltuielilor legate de încărcare, descărcare, transportarea produselor, mărfurilor;

debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

credit conturile 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, 533 „Datorii privind asigurările”

credit contul 812 „Activități auxiliare”

credit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Crearea rezervelor din contul cheltuielilor comerciale:

debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

credit contul 222 „Corecții la datorii dubioase”

credit contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli și plăți preliminate”

Contul 713 „Cheltuieli generale și administrative” se folosește pentru evidența cheltuielilor legate de conducerea, organizarea și deservirea întreprinderii în ansamblu. În decursul anului de gestiune cheltuielile generale și administrative se reflectă prin formula contabilă:

debit contul 713 – la suma totală a cheltuielilor generale și administrative;

credit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, 124 „Uzura mijloacelor fixe” – la suma amortizării activelor și uzurii mijloacelor fixe;

credit contul 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, 214 „Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată” – la valoarea materialelor, obiectelor de inventar folosite pentru necesitățile generale ale întreprinderii;

credit contul 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută națională”, 243 „Conturi curente în valută străină”– la suma serviciilor bancare, telefonice, juridice, de audit, poștale, telegrafice achitate contra mijloace bănești;

La suma altor cheltuieli operaționale se întocmește formula contabilă:

debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” – la suma totală a altor cheltuieli operaționale;

credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”, 412 „Credite bancare pe termen lung pentru salariați”, 413 „Împrumuturi pe termen lung ”, 511 „Credite pe termen scurt”, 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariați”, 513 „Împrumuturi pe termen scurt” – la suma dobînzilor aferente creditelor și împrumuturilor primite;

credit contul 211 „Materiale”, 212 „Animale la creștere și îngrășat”, 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, 231 „Investiții pe termen scurt”, 246 „Documente bănești” – la valoarea materialelor, animalelor la creștere și îngrășat, obiectelor de mică valoare și scurtă durată, investițiilor pe termen scurt, documentelor bănești vîndute;

TEMA 10. Situațiile financiare ale entității

Situațiile financiare privind profirutile și pierderile suportate de întreprindere se prezintă în rapoarte financiare . Acestea reprezintă totalitate sistematizată de indicatori ce caracterizează situația patrimonială și financiară, existenta și fluxul capitalului propriu și al mijloacelor bănești ale entității pe o perioadă de gestiune. Scopul rapoartelor financiare îl constituie prezentarea unei informații accesibile investitorilor și creditorilor reali și potențiali: privind situația financiară a întreprinderii indicatorii activității acesteia și fluxul mijloacelor bănești, privind resursele economice și datoriile întreprinderii, componența activelor și a surselor de formare a acestora, precum și modificările lor, fiind necesare unui cerc larg de utilizatori în luarea deciziilor economice.

Scopul rapoartelor financiare îl constituie prezentarea unei informații accesibile unui cerc larg de utilizatori, fiecare din ei având interesul de un anumit gen de informație.

Rapoartele trebuie să cuprindă informații cu privire la :

activele și pasivele întreprinderii;

profitul net al întreprinderii;

fluxul mijloacelor bănești în perioada de gestiune .

Această informație este utilă pentru utilizatorii rapoartelor financiare în aprecierea capacității întreprinderii de a plăti dividende și dobânzi și a achita datoriile în termenele stabilite.

Rapoartele financiare se întocmesc, de regulă, la o anumită dată și pentru o anumită perioadă de gestiune (lună, trimestru, an). În Republica Moldova obligația de a prezenta rapoarte financiare o au agenții economici care țin evidența contabilă conform sistemului simplificat sau complet al partidei duble. Aceste persoane prezintă organelor de statistică rapoarte financiare trimestriale și anuale.

Rapoartele financiare semianuale cuprind:

bilanțul contabil condensat;

raportul de profit și pierdere condensat;

raportul privind fluxul mijloacelor bănești condensat;

raportul privind fluxul capitalului propriu condensat;

notele explicative selectate.

Rapoartele financiare anuale cuprind:

bilanțul contabil;

raportul de profit și pierdere;

raportul privind fluxul mijloacelor bănești;

raportul privind fluxul capitalului propriu;

notele explicative, inclusiv anexele la rapoartele financiare.

Suplimentar la rapoartele financiare, entitatea va prezenta anual raportul conducerii și raportul auditorului în cazul în care auditul este obligatoriu.

Rapoartele financiare se prezintă, de asemenea, și altor categorii de utilizatori de informație (proprietarilor, investitorilor potențiali, băncilor etc.).

Rapoartele financiare se semnează de către conducătorul întreprinderii și contabilul-șef. În anumite cazuri (prevăzute de legislație sau la cererea utilizatorilor de informație) rapoartele financiare se confirmă de către o companie de audit.

Pentru prezentarea obiectivă a informației, rapoartele financiare trebuie să corespundă unor cerințe de contabilitate bazate pe principiile:

continuitatea activității;

prudența;

neadmiterea casării reciproce a activelor și datoriilor, veniturilor și cheltuielilor;

prioritatea conținutului asupra formei;

esențialitatea.

Informația conținută în rapoartele financiare se obține în urma prelucrării datelor furnizate de contabilitatea sintetică și analitică și trebuie să corespundă integral cu aceasta.

Conform Legii contabilității, obligația de a prezenta rapoartele financiare o au entitățile care aplică sistemul simplificat sau complet în partidă dublă.

Rapoartele financiare se prezintă:

Serviciului informațional al rapoartelor financiare,

proprietarilor (întreprinderile de stat prezintă raportul financiar organelor autorizate să administreze proprietatea de stat la solicitarea lor),

altor organe în baza acordului cu agentul economic (băncilor, care acordă credite, investitorilor potențiali, cumpărătorilor în proporții mari ș.a.),

Entitățile care aplică sistemul contabil simplificat sau complet în partidă dublă, cu excepția entităților de interes public și a instituțiilor publice, sînt obligate să prezinte:

rapoarte financiare anuale proprii și consolidate în termen de 90 de zile următoare anului de gestiune;

rapoartele proprii ale entității-mamă și raportul consolidat ce reprezintă un raport integral la una și aceeași dată.

Entitățile de interes public sînt obligate să prezinte:

rapoarte financiare semianuale proprii pentru primul semestru în termen de 30 de zile următoare semestrului de gestiune;

rapoarte financiare anuale proprii și consolidate în termen de 120 de zile următoare anului de gestiune;

rapoartele proprii ale entității-mamă și raportul consolidat ce reprezintă un raport integral la una și aceeași dată.

Bilanțul contabil – este un raport privind situația patrimonială și financiară a întreprinderii la un moment dat.

Regulile de întocmire ale bilanțului sunt foarte precise, din aceste considerente, pentru finalizarea lui este obligatorie parcurgerea unor lucrări premergătoare a căror executare se desfășoară într-o ordine logică:

verificarea înregistrărilor din conturi a tuturor operațiilor efectuate în cursul anului;

întocmirea balanței de verificare;

inventarierea totală a patrimoniului, stabilirea diferențelor dintre datele înregistrate în conturi și realitatea constatată la inventariere și reflectarea acestora în conturi;

închiderea conturilor contabilității de gestiune;

stabilirea rezultatelor financiare ale exercițiului;

întocmirea bilanțului contabil și a anexelor la bilanț.

Conform Standardelor naționale de contabilitate, bilanțul contabil cuprinde trei elemente principale și anume: active, capital propriu, datorii.

Bilanțul contabil trebuie să asigure un echilibru global al acestor elemente.

Lucrările de completare a bilanțului reprezintă, operații de prelucrare și transpunere a datelor din bilanțul precedent și din balanța de verificare. Prin structura lor, operațiile de prelucrare a datelor privind exercițiul curent constau din selectarea, gruparea și însumarea soldurilor din balanța de verificare. Fiecare rînd al bilanțului contabil se completează în baza soldurilor conturilor respective sau se determină prin calcul. De exemplu, în rîndul 060 „Mijloace fixe” se indică soldul inițial și final pe contul 123 „Mijloace fixe”. Pe de altă parte, rîndul 090 „Valoarea de bilanț a activelor materiale pe termen lung” se determină ca diferența dintre valoarea de intrare a activelor materiale pe termen lung

Bilanțul contabil se divizează în trei capitole:

1. Active pe termen lung

2. Active curente

3. Capital propriu

4. Datorii pe termen lung

5. Datorii pe termen scurt.

Acestea, la rîndul lor se grupează în subcapitole.La rîndul său, fiecare subcapitol conține cîteva posturi.

Totodată, la întocmirea bilanțului contabil trebuie de atras atenție asupra unor precizări:

în bilanț se compară datele perioadei de gestiune precedente și curente;

posturile bilanțiere sunt grupate după destinație;

nu se admit compensări reciproce între posturile de activ și de pasiv;

posturile din bilanț trebuie să corespundă datelor înregistrate în contabilitate ;

evaluarea în bilanț a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu standardele naționale de contabilitate.

Raportul privind rezultatele financiare – unul din cele mai importante și esențiale părți a rapoartelor financiare care prezintă un deosebit interes pentru conducerea întreprinderii, cât și alți utilizatori.

Pentru întocmirea raportului privind fluxul capitalului propriu o mare însemnătate o are delimitarea corectă a surselor de finanțare a activelor în surse proprii și atrase.

Bibliografie

http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=499&id=7977

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313829

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=322138&lang=1

Planul general de conturi contabile

Lucrarea „ Economie politica ”  de Profesorul Niță Dobrota

Anexe

Anexa 1 Ordin 1 Politica de contabilitate

Anexa 2 Factura Fiscală

Anexa 3 Calculul amortizării activelor nemateriale (imobilizărilor necorporale)

Anexa 4 Factura Fiscală

Anexa 5 Factura Fiscală

Anexa 6 Calculul uzurii mijloacelor fixe

Anexa 7 Fișa de evidență a mijloacelor fixe

Anexa 8 Factură Fiscală

Anexa 9 Act de trecere a materialelor la cheltuieli

Anexa 10 Factură Fiscală

Anexa 11 Bon de primire

Anexa 12 Act de trecere a OMVSD în exploatare

Anexa 13 Act de trecere a OMVSD la pierderi

Anexa 14