Raport de Progres

In cadrul primului an de doctorat, am desfasurat diverse activitati pentru a ma informa si pentru a publica informatiile detinute prin intermediul articolelor sau a conferintelor. Activitatile efectuate au fost realizate pentru etapa stadiul cunoasteri.

Raportul de cercetare stiintifica din primul an de doctorat își propune să pună la punct aspecte foarte importante referitoare la patrimoniul cultural imaterial și valorificarea lui în zonele rurale din România, precum: clarificarea teoretică a conceptelor legate de potențialul și patrimoniu cultural, în general și în particular, cu exemplificări din România și de asemenea, turismul rural in Romania si in strainatate și nu în ultimul rând, categoriile de potențial turistic și de distribuției a acestuia: teritoriu, structurile și fluxurile turistice.

Prima etapa in cadrul analizei stadiului actual al cunoașteri a fost publicarea articolului “Gastronomic Tourism, a new trend for contemporary tourism”,în cadrul revistei Cactus Tourism Journal Vol. 9, Issue 1/2014, unde se poate observa evoluția turismului gastronomic și influențele sale asupra turiștilor.

Turismul gastronomic este turism de nișă, aceasta categorie de turism prezinta un echilibru perfect intre util si placut, a nevoilor zilnice de alimente și experiențe culinare, care pot marca pozitiv turiști.

Turismul gastronomic include mai multe subtipuri, dacă privim din perspectiva alimentara sau a tipurilor de mâncare, drept urmare avem urmatoarele oferte pentru: produse alimentare, cum ar fi: bacon, branza, carne, pește, fructe, trufe și pentru băuturi, urmatoarele: vin, bere, rachiu, ceai.

De asemenea, in acest articol, am evidențiat care sunt avantajele practicării turismului gastronomic și rural (prin valorificarea integrală a mediului rural), care aduce beneficii tuturor deținătorilor de interese de care amintesc:

Consumul turistic se realizeaza în mediul rural avand ca rezultat generarea veniturilor atât pentru proprietarul de pensiune cât și pentru alți agenți economici atât din amonte cât și din aval;

Oferta turistică rurală este diversificata prin intermediul urmatorilor factori: diversitatea regionala și tradițiile populare, organizate și conduse de localnici;

Este o sursă de venituri complementară pentru fermieri;

Oferă turiștilor posibilitatea de odihnă și relaxare, în peisajul pitoresc al mediului rural la costuri acceptabile.

Pentru diseminarea informațiilor din domeniul patrimoniului cultural imaterial, am realizat următorul articol “Intangible Heritage Tourism: Pride or Passion”, publicat in jurnalul International Journal of Economic Practices and Theories, Vol 4, No 6 (2014), în cadrul căruia am observat părerea mai multor autori referitoare la definirea patrimoniului cultural imaterial, și anume majoritatea susțin că patrimoniului cultural imaterial cuprinde: valori, convingeri, idei, tradiții, obiceiuri.

Tradițiile, meștesugurile vechi și costumele populare sunt resurse turistice care oferă României un avantaj competitiv pe piața turistică datorită unicității lor. Acestea se pliază perfect pe noile caracteristici ale pieței, dat fiind că pot fi folosite pentru atragerea turiștilor străini, care sunt interesați în experiențe noi,cum ar fi explorarea unui stil de viață necunoscut.

De asemenea, în acest articol am dezbătut și subiectul comportamentul consumatorului, care reprezintă un subiect fascinant însă dificil de cercetat. Comportamentul consumatorului de servicii turistice este determinat de o multitudine de variabile de natură psihologică, socială și culturală. Personalitatea turistului este formată din ansamblul caracteristicilor, credințelor, convingerilor și obiceiurilor ce definesc o persoană și o deosebesc de celelalte. Influența venitului turistului asupra comportamentului său de consum turistic se cataloghează ca fiind una direct proporțională, așadar în cazul înregistrării unei creșteri a bugetului, se va înregistra, implicit, o creștere a consumului de servicii turistice.

Indentificarea activităților turistice existente valorificate și valorificabile sunt necesare pentru a evidenția oferta actuală și de a prognoza evoluția viitoare a turismului rural.

Pentru aprofundarea informatiilor din domeniul turismului rural si cel gastronomic am subliniat evolutia mancarii și importanța acordată de oamenii din zonele rurale acesteia prin intermediul articolului: “Changes of Dietary Intake in the Romanian Rural Areas (Sec. 19 – 21)”, prezentat in cadrul conferintei “Competitiviness and economic &social cohesion”, realizata de Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2015 .

Aspectele interesante din acest articol, au avut ca punct central mâncarea, si anume: evolutia mancarii in trecut si a celei din prezent.

În trecut, oameni din zonele rurale se axau foarte mult pe mâncărurile simple, sănătoase ce conțineau foarte multe legume și puțină carne. O influență foarte mare asupra acestora o aveau și veniturile, care erau destul de mici pentru cei din zonele rurale, acest lucru având o contribuție importantă asupra meniului, deoarece nu își permiteau să mănânce carne oricând în comparație cu cei din mediul urban care aveau o situație financiară mai bună și aveau parte de mâncăruri mai bune.

În susținerea și dezvoltarea patrimoniului cultural imaterial am realizat articolul “Promoting entrepreneurship in intangible cultural heritage: Entrepreneurship in gastronomy” prezentat in cadrul conferintei “Globalization, intercultural dialogue and national identity”, realizata de Universitatea Petru Maior din Targu Mures, 2015 a cărui scop a fost de a studia evolutia antreprenoriatului in cadrul patrimoniului cultural imaterial din Romania. Antreprenorii pot fi un motor al creșterii economice și sunt o sursă-cheie pentru locuri de muncă.

Patrimoniu cultural imaterial este un factor fundamental al vieții sociale: dezvoltă potențialul intelectual la nivel național și capitalul uman în special; creează, prin afirmarea diversității culturale, o societate deschisă și conștientă de valoarea celuilalt de asemenea, este esența identității naționale.

In cadrul acestei cercetari s-a realizat un studiu pilot pe 111 respondenti. Studiile pilot sunt un element esential pentru proiectarea unei cercetari optime. Avantajul major oferit de implementarea unui studiu pilot il reprezinta faptul ca ofera un feedback pertinent in ceea ce priveste caile de imbunatatire, practicile eficiente de urmat, precum si estimarea corecta a gradului de amploare a viitoarei actiuni vizate.

Aplicabilitatile ale unui studiu pilot:

Dezvoltarea si testarea adecvarii instrumentului de cercetare: chestionarul;

Stabilirea structurii esantionului si a dimensiunii acestuia: aproximativ 100 persoane;

Colectarea de informatii preliminare.

Structura chestionarului: 18 întrebări, a fost aplicat în perioada 16-25.09.2014, prin intermediul platformei: http://www.isondaje.ro/sondaj/340216251/, trimis pentru a fi completat prin intermediul rețelei de socializare: Facebook. Publicul țintă este cuprins între 18-35 de ani, femei și bărbați din diferite regiuni ale țări, am ales această categorie deoarece sunt deschiși la ceea ce este nou, și își doresc să înceapă o afacere.

Unul dintre punctele centrale ale cercetări a fost cumpărarea produselor tradiționale de către români, majoritatea respondenților sunt consumatori de produse tradiționale, consumul cât mai mare de produse tradiționale susține creșterea veniturilor producatorilor români.

De asemenea, in cadrul acestei cercetari am observat dorinta respondentilor de a consuma produse traditionale prin intermediul acordului in proportie de 96% de extindere a lanturilor de magazine cu specific traditional romanesc.

Pentru diseminarea informației în ceea ce privesc indicatorii circulației turistice am realizat articolul:“The impact of the economic crisis in the Western part of Romania’s tourism”, publicat in cadrul Conferintei “Proceedings of the 5th Conference of Doctoral Students in Economic Sciences No.2 – December 2014” desfasurate de Facultatea de Stiinte Economice din Oradea, scopul acestuia a fost studierea regiunii de Vest din România, în legătura cu indicatorii circulației turistice și activitatea turistică. Turiștii în sine pot fi văzuți ca surse importante de informare pentru analiza indicatorilor circulației turistice.

Pentru o viziune clară asupra activitații turistice din această regiune, s-a efectuat analiza evoluției următorilor indicatori: oferta pentru cazare(stabilirea primirii turiștilor care solicită cazare, locuri disponibile, capacitatea de cazare a turiștilor), cazarea turiștilor peste noapte și durata de ședere. Datele utilizate în cercetarea efectuată au avut drept sursa site-ul INSSE.

Efectele crizei economice au fost vizibile în reducerea numărului turiștilor. Datorită crizei economice, au apărut schimbări în structura coșului de produse, atât pentru persoane fizice cât și pentru cele juridice, care au devenit mai atente cu banii și mai receptive cu ofertele promoționale.

Tradițiile combinate cu peisajele nealterate din zonele rurale, mâncarea și băutura tradițională și diversele modalitati de petrecere a timpului liber pot forma un produs turistic care poate genera o creștere a circulației turistice interne și internaționale în România, totodată având rolul de a crește veniturile și locurile de muncă din România.

Ca factor al dezvoltării economice, patrimoniu cultural imaterial determină: creșterea calității vieții și atragerea de investiții totodata, ajuta la dezvoltarea activităților turistice, de asemenea, creaza noi piețe de muncă, defineste funcțiile economice a unor regiuni sau orașe si favorizarea migrația capitalului uman spre diferite regiuni economice.

Raportul de cercetare stiintific este structurat in functie de obiective, de releventa si actualitatea publicatiilor realizate, prezentand analiza stadiului actual al cunoașterii, originalitatea contribuțiilor personale și impactul lor asupra domeniului studiat.

Obiectivele din primul an de doctorat:

Analiza stadiului actual al cunoașteri privind patrimoniul cultural imaterial și valorificarea lui în zonele rurale:

Informarea din surse primare și secundare:

Organizații statistice internaționale:

Comisia Europena

Communication from the commission to the European parliament, the council, the European economic and social committee and the committee of the regions. Towards an integrated approach to cultural heritage for Europe; EUROPEAN COMMISSION, Brussels, 22.07.2014, http://ec.europa.eu/culture/library/publications/2014-heritage-communication_en.pdf, descarcat la 15.09.2014.

Strategy Report on Research Infrastructures, 2010, ec.europa.eu/research/infrastructures/pdf/esfri-strategy_report_and_roadmap.pdf, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-1114_ro.htm, descarcat la 08.09.2014.

Comisia salută aprobarea programului „Europa Creativă” de către Parlamentul European, 2013, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-1114_ro.htm, descarcat la 08.09.2014.

UNESCO

http://www.unesco.org/culture/ich/index.php?lg=en&pg=00002, descarcat la 15.09.2014.

Organizatia Mondiala de Turism

****2012. Tourism and intangible cultural heritage. World Tourism Organization descarcat la 08.09.2014.

Harvard

Harvard School of Public Health, 2015. Food Pyramids and Plates: What Should You Really Eat? http://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/pyramid-full-story/, descarcat la 15.02.2015.

Organizatii nationale

Institutul Național de Statistică

INS, 2013. Buletine Statistic, .http://www.insse.ro/cms/ro/content/buletine-statistice descarcat la 15.02.2015.

****Turismul romaniei – Breviarul statistic 2013, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf , descarcat la 21.10.2014.

****Turismul romaniei-Breviarul statistic 2014, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf , descarcat la 22.10.2014.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

**** Registrul  național al produselor tradiționale (RNPT) conform ordinului nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiționale, http://www.madr.ro/ro/industrie-alimentara/produse-traditionale-romanesti.html, descarcat la 10.09.2014.

**** Produsul tradițional românesc  în contextul schemelor de calitate europene  DOP, IGP, STG (ppt), http://www.madr.ro/ro/industrie-alimentara/produse-traditionale-romanesti.html, descarcat la 10.09.2014.

Ministerul Fondurilor Europene

(2013) Rezultatele analizei documentare, Sectorul turism si patrimoniu cultural, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/Dezbateri%20parteneriale/Rezultatele%20analizei%20documentare/03.06.2013/10.Tourism% 20and%20culture_22%20mai.pdf , descarcat la 21.10.2014.

Ziarul Adevarul

Adevarul.ro, 2011. Alimentația românilor de-a lungul timpului: cum am evoluat de la "un popor mâncător de lapte” și cum porumbul ne-a influențat decisiv destinul. http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/alimentatia-romanilor-de-a-lungul-timpului-evoluat-un-popor-mancator-lapte-porumbul-ne-a-influentat-decisiv-destinul-1_50acf9357c42d5a6638ce6fb/index.html, descarcat la 15.02.2015.

Întocmirea unui studiu pe baza documentări realizate, trimiterea spre publicare la o revistă aflată în baza de date internațională, pe baza cercetarilor secundare si primare am realizat urmatoarele articole : “Intangible Heritage Tourism: Pride or Passion”, Petronela Tudorache, International Journal of Economic Practices and Theories, Vol 4, No 6 (2014), pp.1030-1035, e-ISSN 2247–7225, link: http://www.ijept.org/index.php/ijept/article/view/Intangible_Heritage_Tourism%3A_Pride_or_Passion; “Gastronomic tourism , a new trend for contemporary” Georgică Gheorghe, Petronela Tudorache, Puiu Nistoreanu, Cactus Tourism Journal Vol. 9, Issue 1/2014, Pages 12-21, ISSN 2247-3297, link: http://www.cactus-journal-of-tourism.ase.ro/Pdf/vol9/nistorescu.pdf ;

Realizarea de studii și cercetări privind obiceiurile, tradițiile populare și meștesugărești tradiționale

Utilizarea sondajului, mai concret aplicarea chestionarului– in cadrul conferintei internationala: Globalization, intercultural dialogue and national identity, am realizat o cercetare pilot, articol trimis spre indexare revistei Thomson Reuters Web of Knowledge(ISI), Titlul articolului: Promoting entrepreneurship in intangible cultural heritage: Entrepreneurship in gastronomy, Autor: Petronela Tudorache, Perioada 28-29 mai 2015, Universitatea Petru Maior,Targu-Mures. Articolul are la baza o cercetare pilot efectuată pe 111 respondenți, instrumentul de colectarea a informațiilor utilizat a fost chestionarul aplicat online. Structura chestionarului: 18 întrebări, a fost aplicat în perioada 16-25.09.2014, prin intermediul platformei: http://www.isondaje.ro/sondaj/340216251/, trimis pentru a fi completat prin intermediul rețelei de socializare: Facebook.

Publicul țintă este cuprins între 18-35 de ani, femei și bărbați din diferite regiuni ale țări, am ales această categorie deoarece sunt deschiși la ceea ce este nou, și își doresc să înceapă o afacere.`

Limitele cercetării

În construirea chestionarului cercetării de fată s-au luat în considerare elemente care au avut la baza literatura de specialitate din domeniul analizat. Deși teoria a reprezentat un ghid util, înainte de elaborarea chestionarului ar fi trebuit să se realizeze o cercetare calitativă care să determine ce atribute ale produselor traditionale romanesti sunt importante exclusiv pentru romani. Astfel, chestionarul ar fi pus accent pe factorii cu adevărat importanți și poate ar fi inclus alții noi.

O altă limita consta în faptul că cercetarea s-a realizat în mediul online. Rata de răspuns în acest mediu este mult mai redusă.

Prezentarea rezultatelor în cadrul diferitelor conferinței de specialitate: Conferinta internationala: Globalization, intercultural dialogue and national identity, articolul este trimis spre indexare revistei Thomson Reuters Web of Knowledge(ISI), Titlul articolului: Promoting entrepreneurship in intangible cultural heritage:Entrepreneurship in gastronomy, Autor: Petronela Tudorache, Perioada 28-29 mai 2015, Targu-Mures.

Determinarea indicatorilor circulației turistice (sosiri, înnoptări)

Obținerea datelor în ceea ce privesc indicatori circulației turistice:

Pentru calcularea indicatorilor circulatiei turistice am obtinut datele de pe site-ul Institului National de Statistica:

****Turismul romaniei-Breviarul statistic 2013, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf , descarcat la 21.10.2014.

****Turismul romaniei-Breviarul statistic 2014, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf , descarcat la 22.10.2014.

Calcularea indicatorilor: numărul turiștilor (sosirilor); numărul înnoptărilor (zile-turist); durata medie a sejurului.

Calcularea indicatorilor circulatiei turistice a necesitat realizarea urmatoarelor formule:

Sosiri- numărul de vizitatori străini înregistrati atunci intră în țară;

Număr turisti –s-a obtinut prin prelucrarea datelor principale obtinute: de la unitățile de cazare, agentiile de turism;

Numărul de înnoptări (zi-turist) – s-a determinat prin prelucrarea informațiilor din statisticile obtinute de la unitatile de cazare și prin însumarea numărului de turiștii înmulțit cu durata activității turistice în zile;

Durata medie sejur – reprezintă media numărul de zile de ședere a unui turist într-o anumita zona, se calculează astfel: s-au impartit noptile de cazare la numărul de turiști.

Diseminarea informatiilor prin intermediul unui articol: scopul articolului realizat a fost studierea regiunii de Vest din România, în legătura cu dezvoltarea generală și activitatea turistică. Acest articol a fost publicat in cadrul conferintei: Proceedings of the 5th Conference of Doctoral Students in Economic Sciences No.2 – December 2014, Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte Economice, “The impact of economic crisis in the Western part of Romania’s tourism”, Petronela Tudorache, pp.216-222; ISBN 978-606-10-1423-1 ISSN 2344 – 6617 ISSN-L 2344 – 6617.

Stadiul cunosterii in domeniul de cercetare ales:

Turismul

Valorificarea turismului

Produsul turistic

Cererea si oferta turistica

Piata turistica

Turistul si comportamentul turistic

Turismul rural

Turismul rural in Romania si la nivel european

Patrimoniul cultural

Patrimoniul cultural imaterial

Partea de documentare, informarea in domeniul patrimoniului cultural imaterial este necesara pentru realizarea diverselor articole stiintifice, cercetarii stiintifice si imbunatatirea cunostintelor in acest domeniu de activitatea.

In cadrul acestui prim an de doctorat a fost necesar sa studiez intens pentru a putea sa imi dezvolt obiectivele propuse in cadrul planului individual de doctorat.

Asadar, in continuare am expus principale ideii referitoare la etapele propuse in cadrul PID-ului, unele regasindu-se in articolele publicate, alte urmand sa apara in viitoarele articole.

1.Turismul

In cadrul dictionarului poliglot explicativ autori (Stanciulescu, Lupu and Tigu, 1998) definesc turismul ca totalitatea activităților realizate pentru și in scopul deplasarii persoanelor pentru o perioadă nu mai mare de un an, intr-un alt loc diferit de cel în care locuiesc și muncesc, si anume poate fi pentru: vacante, afaceri și alte scopuri.

Totodata o alta definitie pentru turism ne este oferita de dictionarul explicativ al limbii romane, de catre autori (Coteanu, Seche, 1996) care rezuma turismul ca o activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, compus din realizarea unor distante, pe jos sau cu diferite mijloace de transport, pentru vizitarea regiunilor pitoresti, a localitatilor, a obiectivelor economice, istorice etc.

(Forsey și Low, 2014) asociază turismul cu o relație de negociere reciprocă dintre consumatori și producători. (Lin și Su, 2013) consideră că, turismul este unul dintre cele mai importante sectoare economice din lume și reprezintă o sursă majoră de venituri, asigură ocuparea forței de muncă, contribuie la creșterea exporturile și la colectarea impozitelor.

2.Valorificarea

(Măciu, Nicolescu, Șuteu, Timcu, Vacaru, 1986) definesc valorificarea in micul dictionar enciclopedic ca actiunea de a valorifica.

In sustinerea definitiei de mai sus, autori dictionarul explicativ al limbii romane (Coteanu, Seche,1996), sunt de aceeasi parere si definesc similar valorificarea, si anume actiunea de a valorifica.

Indentificarea activităților turistice existente valorificate și valorificabile sunt necesare pentru a evidenția oferta actuală și de a prognoza evoluția viitoare a turimului rural.

Valorificarea puternică a zonelor rurale sărace provoacă supraexploatarea factorilor capitalului natural conform (Popa, 2011).

In concordanta cu acestea, aprecierile realizate de autorul ( Jelev, 2012), ne arata ca studiile de evaluare atesta, pentru Romania, un grad de valorificare a potentialului relativ modest, de 20-30%. In sustinerea acestui nivel sunt oferite urmatoarele informatii. Astfel, in 2000, Romania dispunea de 280.005 locuri de cazare, cu o tendinta descrescatoare pentru ultimi 10 ani, ceea ce reprezenta 12,4 locuri la 1000 locuitori si 1,20 locuri pe kmp suprafata, situatie deosebit de slaba fata de tarile cu traditie – unde acesti indicatori au nivele dupa cum urmeaza: Austria 142,5/13,6; Franta 87,9/9,2; Italia 56,3/10,7; Spania 59 8/4 6 etc. – si chiar fata de unele tari est-europene – Bulgaria 24,272,1, Cehia 2l'8/2'7.

3.Produsul turistic

Autori (Stanciulescu, Lupu, Tigu, 1998) definesc produsul turistic ca totalitatea bunurilor si serviciilor oferite turistilor de catre o firma de profil sau, cu alte cuvinte, tot ceea cumpara turistii (transport, cazare, masa, agrement etc.)

Din punct de vedere al turistului, produsul total include experinte complete incepand cu plecarea de acasa si pana la intoarcere turistului.

Autori (Negru, Voda, 2005) considera ca produsul turistic este o imbinare de elemente tangibile si intangible, a carui scop este de a se conforma nevoilor turistului pe parcursul voiajului.

De asemenea, agentiile de turism comercializeaza pachete de servicii turistice complementare(cazare, alimentatie, transport, etc., ) vandute sub forma unor produse turistice diferite avand drept scop atragerea de potentiali turistii.

Totodata acestia grupeaza consumatori de produse turistice, astfel:

• efectivi (reali), adica aceia care au solicit deja;

• potentiali, care, desi nu au solicitat, vor solicita cand li se va oferi posibilitatea de a intra in posesia lui, dorinta de cumparare se realizeaza latent.

Raportul dintre consumatorii efectivi si nonconsumatori are un caracter dinamic, el se schimba in masura ce conditiile sociale ale populatiei evolueaza si sustine consumul turistic.

Lucrarea realizată de (Ohe și Kurihara, 2013) investighează relația dintre efectele economice directe generate de produsele locale, realizate de cei de la fermă, cum ar fi creșterea veniturilor și a ocupării forței de muncă și efectele economice indirecte cauzate de dezvoltarea activității turistice. (Andergassen, Candela, Figini, 2013) clasifică produsul turistic oferit pentru vânzarea destinației turistice ca fiind definit dintr-un set de articole elementare: cazare, transport, cumpărături, atracții, evenimente.

4.Cererea si oferta turistica

(Stanciulescu, Lupu, Tigu, 1998) definesc oferta turistica in dictionarul explicativ ca fiind totalitatea, resurselor naturale (peisaje geomorfologice, climatologice, faunistice, folclor etc.), si antropice (monumente istorice, de artă, arhitectură ), fuzionate cu echipamentul de producere și comercializarea a produsului turistic, bunurile și serviciile destinate consumului turistic, conditiile de comercializare ale acestora, infrastructura turistica si forta de munca necesara activitatii turistice.

Toate aceste componente ale ofertei turistice constituie motivația deplasării turistului spre o destinație turistica.

De asemenea, autori ( Nistoreanu, Nedelea, 2004) definesc oferta turistica totalitatea elementelor care impulsioneaza deplasarea în scop turistic astfel: resursele turistice naturale și antropice, echipamentele turistice, bunurile și serviciile destinate consumului turistic, forța de muncă, infrastructura, condițiile de comercializare (prețuri, facilități etc.). In sens larg, ea se identifică cu patrimoniul turistic. In sens restrâns, se poate face referire la oferta turistică a unui hotel, a unei agenți de turism sau a altei întreprinderi turistice.

Cererea turistica este definita de (Hapenciuc, 2004) ca ansamblu persoanelor care iși manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporal in afara localitatii unde iși au resedinta, pentru alte situati decat prestarea unei activitati remunerate la locul de destinatie.

O altă definiție a cererii turistice este dată de (Kotler, 2005) cererea turistică reprezintă dorința pentru un serviciu specific, dublată de posibilitatea și decizia de a-l cumpăra.

(Glavan, 2000) ne ofera informatii despre trasaturile specifice care particularizeaza cererea:

are un pronuntat caracter sezonier, manifestat printre o presiune exercitata asupra ofertei in plin sezon si printr-o depresiune in extrasezon;

are un caracter eterogen, fiind rezultatul exprimarii unor nevoi variate ale diferitelor categorii de turisti, care dispun de diferite capacitati de plata.

De asemenea, autorul (Glavan, 2000) ne arata situatile in care se pot afla cererea si oferta turistica:

oferta > cererea, situatie in care capacitatile turistice sunt in excedent, mai precis, in extrasezon turistic;

oferta = cererea, cand se inregistreaza un grad de ocupare si utilizare a capacitatilor turistice de 100% (echilibrul pietei turistice);

oferta < cererea, situatie de plin sezon turistic, in care capacitatile turistice sunt suprasolicitate.

5.Piata turistica

In cadrul dictionarului explicativ de turism, autori (Stanciulescu, Lupu, Tigu, 1998) definesc piata turistica ca fiind locul de confruntare a ofertei turistice, materializata in productie turistica cu cererea de servicii turistice, materializata in consumul turistic.

(Anghel, Mihăiescu, Nistoreanu, Onete, Popescu, 2008) consideră că, piața turistică se confruntă cu fracționarea și multiplicarea perioadelor de vacanță, consecințe directe ale prelungirii duratei timpului liber. (Țigu, 2008) ne informează că efectele activității turistice, atât în plan economic, cât și în plan social, depind de comportamentul tuturor celor implicați, dar și de respectarea unor norme de etică. Impactul culturii asupra comportamentului moral joacă un rol foarte important și depinde de modul în care sunt percepute anumite probleme etice, de importanța care se acordă acestora în societate, în general și în organizații, în particular.

(Laing, Wheeler, Reeve, Frost, 2014) sunt de părere că, încurajarea activității turistice în mod particular în cazul comunitaților rurale sau regionale, prin crearea unei imagini distinctive a destinațiilor turistice duce la generarea de venituri pentru conservarea patrimoniului.

6.Turistul si comportamentul turistic

Conform autorilor (Măciu, Nicolescu, Șuteu, Timcu, Vacaru,1986) turistul este definit ca persoana care practica turismul.

In dictionarul explicativ al limbii romane autori (Coteanu, Seche, 1996) ne arata provenienta cuvantului turist din franceza:touriste iar italiana:turista. In concordanta cu definitia de mai sus, turistul este definit la fel, si anume: persoana care practica turismul.

(Kim, 2014) atestă că experiențele turiștilor avute într-o destinație au influențe asupra comportamentului viitor, deoarece acestea generează satisfacția turiștilor și determină trăiri memorabile. Din articolul lui (Hassan, Jailani, Rahim, 2014) reiese că turiști au tendința de a vizita locuri atractive și au intenția de a experimenta culturile altora, pentru a întelege stilul de viață și a descoperi unicitatea acestora.

În prezent, turiștii sunt în căutare de experiențe mult mai interactive, pentru a defini identitatea lor, prin lucrurile pe care le consumă :-experiențe participative, autentice care să permită turiștilor să își dezvolte potențialul creativ și abilitățile prin contact cu localnicii și cultura lor, (Tan, Luh, Kung, 2014).

(Teoa, Khanb, Rahim, 2014) definesc comportamentele turistice măsurate includ interese și disponibilitatea de a plăti pentru un turism responsabil, și experiențe plăcute avute în cadrul unei vacanțe.

(Taylor, Vel´asquez, Marquez, Matsuo, 2013) afirmă că în cadrul comportamentul consumatorului este inclus procesul de alegere a caracteristicile sau atributelor pachetelor produselor turistice.

Cercetătorii insinuează că atitudinile se dezvoltă într-un context normativ sau bazat pe valori și atitudinile asupra mediului natural au fost deci dezvoltate geografic și istoric, ne specifică (Xu și Fox, 2014).

7.Turismul rural

Autori (Stanciulescu, Lupu, Tigu, 1998) dictionarului explicativ din turism precizeaza ca turismul rural este o formă de turism ce are ca destinație mediul rural, folosind ca structuri de primire turistica gospadariile si fermele agroturistice.

Turismul rural cuprinde toate activitatile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate in mediul rural, mijlocul de gazduire putand fi atat gospodaria taraneasca – pensiune, ferma agroturistica – cat si echipamente turistice de factura mai generala- hanuri, hoteluri rustice, popasuri.

(Jelev, 2012) defineste turismul rural reprezintand una dintre cele mai eficiente solutii de armonizare a cerintelor turismului cu exigentele protejarii mediului si dezvoltarii durabile. Turismul rural nu este total nou, dar cel care se afirma incepand din anii ’70 este sensibil diferit sub aspectul delimitarii spatiului, al caracteristicilor si continutul vacantelor.

(Zhou, 2014) percepe turismul rural, ca o formă importantă a consumului de spațiu rural, care ne permite să explorăm conceptul rustic, tradițional în contextul reprezentări turistice oferite de mediul rural.

(Park, Doh și Kim, 2014) consideră că turismul în zonele rurale, este un motor important de creștere pentru îmbunătățirea calității vieții din mediul rural și dezvoltare locală.
Întreprinderile de turism din mediul rural s-ar putea servi ca o sursă de venit suplimentar pentru producția agricolă tradițională.

(Rid, Ezeuduji și Haider, 2013) identifică turismul rural ca fiind o strategie de diversificare care poate declanșa dezvoltarea economică locală în comunitățile izolate.

Turismul rural se caracterizează prin cazarea în zonele rurale și vizitarea acestora, aceste cazări sunt încadrate în ambientul natural, care încearcă să satisfacă nevoile de relaxare. Evoluția turismului rural se caracterizează prin dificultațile existente, în calea comecializării produsului turistic.

Conform lui (Nistorean, 1999) așezările rurale românești apărute și dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, încă din vremea traco-dacilor, au păstrat și mai păstrează în bună măsură datinile și obiceiurile străvechi, un bogat și variat folclor, elemente originale de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare și dezvoltarea a turismului rural.

De asemenea, (Nistoreanu, 1999) ne precizează că turismul rural în țara noastră se practică din totdeauna, dar spontan, neorganizat, începand cu anii 20-30, cazarea la cetățeni a vizitatorilor ocazionali ai unei așezări rurale. Turismul organizat s-a realizat în anii 1967-1968, pentru grupuri de turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre.

(Haija, 2011) ne aduce argument precum că beneficiile turismului rural asupra comunitățile locale sunt reprezentate sub două forme: în mod direct prin cumpărarea serviciilor și articolelor comerciale prin intermediul hoteluri, transporturilor, produselor artizanale tradiționale, și în mod indirect prin îmbunătățirile aduse infrastructurii, reabilitări urbane și prin conservarea site-urilor istorice

(Ghanian, Ghoochani, Crotts, 2014) ne indică oportunități semnificative de dezvoltare economică pentru zonele rurale, cu atracții naturale, istorice și culturale. Ideea care stă la baza inițiativelor de turism rural este că sectorul turismului ar putea acționa ca un catalizator pentru a propulsa creșterea economică prin furnizarea de venituri suplimentare pentru fermieri și diversitatea economică în cadrul comunității, inversând astfel depopularea zonelor rurale, cauzate de migrația în centrele urbane în căutare de oportunități de angajare. (Ahmad, 2013) consideră că, modelelor culturale sunt distincte în funcție credințele, artele și meseriile, care sunt practicate de cei din rural, precum și de o activitate economică atractivă.

Studiile internaționale din mediul turistic realizate de (Alberti și Giusti, 2012) arată că prosperitatea unui destinați turistice este direct proproțională cu
competitivitatea acesteia în piața turistică.

8. Turismul rural in Romania si la nivel european

In Romania, turismul rural se reafirmara si lanseaza produselor sale atat pe piata romaneasca cat si pe cea internationala. Dupa o activitate timida de afirmare in perioada 1960-1970, turismul rural romanesc a intrat mai apoi intr-un con de umbra, o evolutie mai buna avand incepand cu anul 1990, odata cu deschiderea granitelor. Din sursele studiate reiese ca, promovarea turismului rural s-a realizat intr-o masura relativ mica, deoarece in anul 2004 a avut un sprijin real din partea autoritatilor centrale, insa dupa acest an, aparitia si functionarea fondurilor europene pentru acest domeniu, au dus la sustinerea intr-un procentaj mic a proprietariilor de pensiuni in actiunile lor. Accesarea fondurilor europene generoase s-au dovedit un real sprijin avand rolul de a aloca finantarii turismului din mediul rural (atat in perioada de pre-aderare cu programul SAPARD, cat si post-aderare cu PNDR].

Datorita faptului ca potentialul turistic rural nu era identificat si promovat au aparut diverse retele de promovare a acestuia, infiintandu-se o serie de asociatii, organizatii sau societati, cluburi etc.

Descrierea organizării administrativ-teritoriale a organismelor publice responsabile in domeniul turismului:

Autoritatea administrativă la nivel central în domeniul turismului sub coordonarea Ministerului Economiei: Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, mediului de afaceri și turismului, care coordonează Autoritatea Națională pentru Turism.

Principalele domenii de activitate ale acestora constau în elaborarea și punerea în aplicare a strategiei de turism naționale, promovarea România ca destinație turistică, atât pe plan intern și internațional, dezvoltarea destinații și produse turistice, dezvoltarea infrastructurii turistice, emiterea licențelor de cazare și turism, controlul calității serviciilor turistice , evaluarea și selectarea cererilor de Programul Operațional Regional al UE.

La nivel teritorial, există 13 reprezentanți, care colabora cu administrațiile publice locale, sectorul privat și ONG-urile de turism pentru punerea în aplicare a politicii de turism national.

Autoritatea Națională pentru Turism are, de asemenea, 9 birouri din străinătate responsabile de promovarea din România, în următoarele orașe: Roma, Austria, Berlin, Paris, Madrid, Londra, Varșovia, Moscova, New York.

Organele administrative la nivel local, formate din administrațiile județene și administrațiile oraș / orașe. Rolul turistic al administrațiilor locale este de a dezvolta în nume propriu și pentru a asista ministerul în punerea în aplicare a politicii de turism la nivel local.

Relațiile și principalele domenii de cooperare între organismele naționale / regionale de turism publice și cele mai importante / organizații private active / părților interesate / Asociatii din Industrie / sindicate / organizațiile de consumatori:

Conform datelor obtinute din “Anual tourism report 2013 Romania”, Comisia consultativă în turism este organismul în care reprezentanții sectorului public și privat și ONG-urile din turism se reunesc pentru a discuta diverse aspecte referitoare la politica din domeniul turismului.

În domeniul resurselor umane este Comitetul pentru Turism, Hoteluri și Restaurante, coordonat de Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților.

La nivel local au fost stabilite asociatiile turistice județene reunind părțile interesate și ONG-urile publice și private, cum ar fi în Sibiu, Brașov, Prahova, Covasna, Harghita, Mureș, Constanța, Bucovina (Suceava).

Unele dintre asociațiile turistice sunt reunite în cadrul Federația Asociației pentru Promovarea Turismului (FAPT).

Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural: prezenta in peste 28 de judete, cu membri-proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din peste 1000 de localitati dar si mesteri populari. Asociatia este recunoscuta pe plan national si inetrnational ca lider in dezvoltarea turismului rural romanesc, in incurajarea conservarii ecologice si pastrarii culturii traditionale romanesti, este membra a Federatiei Europene de Turism Rural.

Patronatul din Turismul Rural, Ecologic si Cultural: isi propune sa promoveze si sa apere interesele societatilor pe care le reprezinta, in relatiile cu autoritatiile publice centrale sau locale, cu sindicate si cu orice alte persoane in plan national sau international. Totodata, organizatia se va ocupa de promovarea unei imagini favorabile, atat a patronatului in sine, cat si a turismului rural ecologic si cultural, atat in tara, cat si in strainatate.

Formele de turism rural sunt activitati generatoare de venituri alternative, ceea ce ofera posibilitati de dezvoltare a spatiului rural romanesc.

Conform (Partal, 2010) potentialul de dezvoltare a turismului rural in Romania si implicit a spatiului rural este dat de diversitatea resurselor cum sunt:

Peisaje unice;

Conservarea traditiilor si a culturii;

Gastronomie specifica;

Ospitalitate innascuta a locuitorilor din mediul rural.

Datorita importantei acestei activitati alternative in spatiul rural, in continuare, o sa analizam evolutia turismului in general, si a celui rural in special, la nivelul Romaniei.

Capacitate de cazare turistica si functionalitatea acestora. Capacitatea de cazare se poate exprima prin capacitatea de cazare existenta (instalata) $iprin capacitatea de cazare turistica in functiune. Capacitatea de cazare existenta reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, omologare, clasificare a unitatii de cazare turistica, exc/usiv paturile suplimentare care se pot instala in caz de necesitate. Capacitatea de cazare turistica in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistitor de catre unitatiile de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise unitatile in perioada considerata.

Sub aspect cantitativ, capacitate de cazare turistica rurala au inregistrat un trend ascendent in perioada 1996-2011, de la 332 de locuri la aproximativ 21.000, respectiv a crescut in 2011 de aproximativ de 63 de ori fata de 1996.

Sub aspect calitativ, capacitatea de cazare turistica rurala in functiune a crescut in 2011 de aproximativ de 68 de ori fata de 1996 (de la 73 la aproximativ 5000 mii locuri zile).

Aceste cresteri s-a datorat, in primul rand, infiintarii ANTREC care s-a preocupat intens de promovarea turismului rural si nu in ultimul rand, datorita fondurilor europene care au ca activitate eligibile si infiintarea de pensiuni turistice rurale (de exemplu, cresterea cea mai mare a capacitatii turistice s-a inregistrat in intervalul 2005-2006, care se poate explica si prin numarul mare de proiecte finance SAPARD).

In vederea realizarii unei strategii de dezvoltare durabila a spatiului rural s-a intreprins un diagnostic detaliat a situatiei existente in spatiul rural din Romania, cuprinzand analiza socio-economica si potenialului turistic natural si antropic, cu accent pe atractiile turistice, analiza pietei turistice, respectiv a structurilor de cazare pe tipuri de unitati si a circulatiei turistice.

In continuare, am evidentiat care sunt avantajele practicarii turismului rural (prin valorificarea integral a mediului rural), care aduce beneficii tuturor detinatorilor de interese printer care amintim:

Consumul turistic se petrece in mediul rural fapt ce permite generarea de venituri atat pentru proprietarul de pensiune cat si pentru alti agenti economici atat din amonte cat si din aval;

Oferta turistica rurala este diferentiata datorita diversitatii regionale si traditiilor populare, organizata si condusa de localnici, deci de oamenii satului;

Este o sursa de venituri complementara a fermierilor;

Ofera turistilor venituri reduse posibilitatea de odihna si relaxare, in peisajul pitoresc al mediului rural;

Efortul financiar pentru realizarea investitiei intr-o pensiune rurala nu este foarte mare datorita posibiliatatii accesarii fondurilor europene.

Turismul rural in tara noastra se afla intr-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atat pe piata romaneasca cat si pe cea internationala. Dupa un pionierat timid in perioada 1960-1970, turismul rural romanesc a intrat mai apoi intr-un con de umbra, o noua deschidere cunoscand incepand cu anul 1990, odata cu deschiderea granitelor. Pana acum, promovarea turismului rural s-a facut intr-o masura relativ mica, existand pana in anul 2004 un sprijin real din partea autoritatilor centrale, insa dupa acest an, datorita aparitiei si functionarii fondurilor europene pentru acest domeniu, proprietarii de pensiuni au fost tot mai putin sustinuti in actiunile lor. Din fericire, un real sprijin s-a concretizat prin accesarea fondurilor europene generoase care s-au alocat finantarii turismului din mediul rural (atat in perioada de pre-aderare cu programul SAPARD, cat si post-aderare cu PNDR)

Necesitatea de indentificare si promovare a potentialului turistic rural a condus la aparitia unor retele de promovare a acestuia infiintandu-se o serie de aociatii, organizatii sau societati, cluburi etc.

Turismul rural – experienta la nivel european

Turismul reprezinta activitatea economica cu un impact general pozitiv al cresterii economice si ocuparii fortei de munca in Europa. Constitue, de asemenea, un aspect din ce in ce mai important in viata cetatenilor europeni, care se deplaseaza, fie pentru agrement sau pentru afaceri. Turismul reprezinta un instrument important pentru consolidarea imaginii Europei in lume, prin intermediul proiectari si promovari valorilor europene formandu-se un model european plin de atractii, care este rezultatul a secole de schimburi culturale, diversitate lingvistica si creativitate.

Turismul este o activitate economica capabila sa genereze crestere economica si ocuparea fortei de munca in UE, contribuind in acelasi timp la dezvoltarea si integrarea economica si sociala, in special din zonele rurale si montane, regiunile de coasta si insulare, periferice si regiunile ultraperiferice sau a celor in curs de convergenta.

Conform datelor obtinute din „Study on the Competitiveness of the EU tourism industry, September 2009 „ reiese ca cu aproximativ 1,8 milioane intreprinderi, in principal IMM-uri, folosind aproximativ 5,2% din forta de munca totala (aproximativ 9.7 milioane de locuri de munca, cu o proportie semnificativa de tineri), turismul european genereaza peste 5% din PIB-ul Uniuni Europene, o cifra care creste constant.

De asemenea, informatiile din „The world's No 1 tourist destination – a new political framework for tourism in Europe” ne arata ca turismul reprezinta, prin urmare, activitatea pe locul trei in UE dupa comert si distributie si sectorul constructiilor. Se estimeaza ca turismul o sa genereze peste 10% din PIB-ul Uniunii Europene si o sa ofere aproximativ 12% din totalul locurilor de munca.

In plus, Uniunea Europeana ramane destinatia numarul 1 din lume, cu peste 370 milioane sosiri turistice internationale in anul 2008, sau cu 40% a sosirilor din.

La nivel european situatia actuala a turismului rural se poate caracteriza si prin urmatorii indicatori:

• Conform Eurogîtes (2010) turismul rural european se poate caracteriza astfel:

90.000de unitati de cazare plus alte firme asociate in Europa 27 (oferta totala fiind intre 360 – 450.000 de unitati);

20% sunt pensiuni agroturistice [ferme de lucru);

reprezinta 15% din capacitatea de cazare din Europa;

se bazeaza pe diversificarea pietelor tinta;

trend bazat pe produse rurale.

• Conform MINTEL (2007) turismul rural european se mai poate caracteriza si prin:

volum de afaceri de peste l3.OOO de milioane de euro;

cheltuieli medii intre 600 € si 700 € per calatorie si aproximativ 70 € pe

zi;

aproximativ7% din totalul calatoriilor internationale sunt in mediul rural;

crestere in jur de 20% a numarului de calatorii intre 2000 si 2005: rata medie de crestere anuala de 3-4%;

cresterea anuala a cheltuielilor de calatorie usor mai mare de 1%.

Franta, Germania si Spania au fost destinatiile preferate pentru vacanta internationala rurala, in 2005, avand impreuna mai mult de 40% din cota de piata a calatoriilor europene.

In ceea ce priveste profilul consumatorului de produse turistice rurale, potrivit raportului Mintel despre turismul rural din Europa (2007), caracteristicile socio-demografice sunt:

• in general cupluri intre 30-60 ani;

• familii cu copii;

• persoane din clasa de mijloc si cu un venit la nivel mediu sau ridicat;

• persoane care locuiesc in orase.

Turismul rural in Franta

Franta este considerata drept leagan al turismului in spatiul rural, datorita traditiilor, cat si a cotelor maxime de diversificare, organizare si promovare pe care le realizeaza. In Franta in spatiul rural se inchiriaza case rustice care sunt controlate si rezervate prin Federatia Nationala ,,Gîtes de France" (fondata in 1955). Potrivit “Gîtes de France" avem urmatoarele statistici: 38.000 de proprietari, ce detin 55.000 de echipamente de cazare, care au 600 de angajati in 95 de departamente regionale. Editeaza si difuzeaza in fiecare an peste 2 milioane de ghiduri (11 ghiduri nationale, 95 departamentale, un jurnal al proprietarilor si un ghid al creatorilor). Peste 30 de milioane de zile/turist, dintre care 23% realizate de catre clienti din afara tarii. Detine o capacitate totala de cazare de peste 330.000 locuri/paturi.

Casele rustice din spatiul rural sunt grupate dupa dotari, segmentul de clientela caruia se adreseaz astfel avem urmatoarele denumiri:

"Gîtes de France",

"Logis et Auberges de France",

"Bienvenu a la ferme",

Spatiile de cazare pastreaza arhitectura ruralului indiferent daca sunt traditionale sau moderne, dupa cum urmeaza:

Gîte rural: are arhitectura stilului local, este situata la mare, munte sau tara. Se poate rezerva pentru un week-end, o saptamana sau mai mult indiferent de sezon. Turisti beneficaza de o primire personalizata din partea proprietarilor locuintei;

Chambre et table d'hotes- Turistii pot opta pentru una sau mai multe nopti de cazare, cu ocazia unei deplasari sau a unui sejur. Prin intermediul acestui tip turistii pot redescoperi convențuirea in spatiul rural, traiul bun si bucatariile regionale;

Gîte d'enfants et Gîte pour adolescents (cuiburi /culcușuri pentru copii). Se utilizeaza doar in timpul vacantelor scolare, sunt destinate copiilor, acestia beneficiaza de cazare oferita de familiile agreate de ,,Gites de France" și supravegheați de o persoana competenta. Beneficiul acestuin tip este aerul curat oferit copiilor si posibilitatea de a se juca si a tari la tara, fiind supravegheati de o persoana competenta.

Camping et Paire naturelle (camping la ferma): terenul este beneficiul in acest caz, si anume: terenul destinat cortului, rulotei este amenajat (6-25 de instalatii) , dispune de instalatii sanitare complete si este situat in general in apropierea unei ferme/

Gîte d'etape și Gîte de sejour: are scopul de a primiri calatori (calare, ciclisti etc.) care doresc sa se relaxeze, sa faca o pauza pentru continuarea itinerarului propus; este situat in imediata apropiere a traseelor de calatorie, permițand gazduirea de familii sau de grupuri, pentru sejururi sau week-end-un in mijlocul naturii; pp.95

Gîte de group – adaposturi rurale ce detin o mare capacitate, sunt destinate primiri familiilor sau grupurilor (în jur de 20 persoane) cu ocazia sejurului sau a unui week-end;

Chalets-loisirs (popasuri pe îndelete / popasuri de recreere -odihna), situate într-un spațiu natural, are grup tinta grupurile de 3 persoane pana la 25 de persoane, prezinta amenajari pentru maxim 6 persoane. Sunt propuse diverse activitați precum: pescuitul, ciclismul, tir cu arcul etc citat din ("Gîtes de France, Campagne, Mer, Montagne", 1999).

Potrivit statisticilor realizate de (Foriș, T., si colab. 2001), Franța deține prima poziție ca numar de echipamente de cazare in mediul rural – 65.303 pensiuni.

Turismul rural in Germania

In momentul de fața turismul rural este practicat in mai bine de 2/3 din spațiul rural german.

In ghidul ospitalitații rurale in Germania ,,Ferien auf dem Lande” peste 10.000 de oferte unde sunt propuse, pe langa serviciile de gazduire ce pot include urmatoarele: mic dejun, demipensiune sau pensiune completa si alte activitați, cum ar fi:

• itinerarii ciclo-turistice, calare, cu caruța;

• vizitarea atelierelor de lucru ale artizanilor;

• sejururi pentru turisti pasionati de natura (vânătoare fotografică);

• peripluri per pedes (plimbari, drumeții, pelerinaje, peripluri ,,mergând pe jos").

Autori (Nistoreanu, Ghereș, coord., 2010)sustin ca statisticile din ultimii ani indica un grad de ocupare de 31 saptamani/an.

Turismul rural in Italia

In Italia, predomina agroturismul din cadrul turismul rural. Ghidul ospitalitatii rurale ,,Guida Agriturist – Agriturismo" detine informantii referitoare la adresele pentru vacantele la ferme, descrieri ale echipamentelor, produse. Turismul rural din Italia este recunoscut pentru diversitatea traditiilor culturale, a peisajelor, pentru traditiile culinare, vinurile renumite, arhitectura diverselor monumente istorice.

Conform (Williams&Shaw, 2010) Regiunile din Italia importante pentru turismul rural sunt: Puglia, Piemonte, Lazio, Abruzzo, Umbria, Sicilia.

In ceea ce priveste miscarea turistica rurala, italieni sunt receptori de fluxurile turistice si unii dintre principali emitatori.

Turismul rural in Portugalia

Turismul rural in Portugalia este practicat de agricultori sau de rezidenti din mediul rural posesori ai unor rezidente de interes particular, arhitectonic sau istoric. ,,Turismo no Espaco Rural" (TER) propune case particulare, care pot fi ferme, conace sau castele din secolul XVIII, case rustice sau ferme in plina activitate.

Conform ” Agriturismo in Europa ", in functie de zonele turistice, Portugalia detine 8 regiuni: Costa de Lisboa, Costa Verde, Costa de Prata, Montanhas, Planicies, Algarve, Azorele si Madeira.Turismul rural reuneste echipamente de cauzare precum: ferme, castele, mori, vile.

9.Patrimoniu

Conform dictionarului explicativ, autori (Coteanu, Seche, 1996) definesc patrimoniu, ca totalitatea drepturilor si a obligatiilor cu valoare economica, precum si a bunurilor materiale la care se refera aceste drepturi, care apartin unei persoane (fizice sau juridice); (sens curent) bun mostenit prin lege de la parinti (sau de la rude); avere parinteasca. 2. Totalitatea bunurilor care apartin colectivitatii si sunt admimsirate dc catre organele statului; bun public. 4- Bunuri spirituale care apartin intregului popor (Hind transmise de la stramosi); mostenire culturala; p. ext.bunuri spirituale, culturalc etc. care apartin omenirii intregi. — Din lat.patrimonium, fr.patrimoine.

(Chen si Chen, 2013) descriu turismul de patrimoniu ca fiind un proces de acumulare de experiență. Gestionarea experienței turistice este întotdeauna o prioritate în contextul turismului de patrimoniu.

(Ferretti, Bottero, Mondini, 2013) evaluează patrimoniu cultural: ca fiind alcătuit din monumente unice precum: peisaje, itineraii, muzee, case memoriale și patrimoniu imaterial.

(Hoppen, Browna, Fyall, 2014) consideră că principala diferență între turismul de patrimoniu și turismul cultural constă în conceptul de destinație care include obiceiuri, tradiții, poveștii, ceea ce face ca turismul de patrimoniu să fie unic în comparație cu cel cultural.

(Corsale și Iorio, 2013) identifică rolul patrimoniului astfel: construirea identități sociale; legitimarea puterii politice, exploatarea patrimoniului pentru dezvoltarea turismului.

(Rodzi, Zaki, Subli, 2013) afirmă că Departmentul Patrimonul Național din Malaezia clasifică patrimoniu cultural în patrimoniu imaterial și patrimoniu material. Patrimoniu material cuprinde: site-uri istorice, monumente, cladiri iar cel imaterial include: fraza, limba, cântecul, melodii folclorice, tradiții, dansul și teatrul.

Din articolul lui (Conway, 2014) reiese definiția dată de Unesco patrimoniului cultural tangibil și intangibil “ practicile, reprezentațiile, expresiile, precum și cunoștiintele și abilitațile pe care comunitațile le recunosc ca făcând parte din patrimonial lor cultural.” Cele doua axe tangibil/intangibil și public/privat sunt distincte. Tangibil și intangibil sunt caracteristici ale patrimoniului în sine, și îi descriu forma acestuia. Public și privat are legătura cu valorile și atitudinile despre patrimoniu, în mod special în contextul lui social și instituțional.

10.Patrimoniu cultural imaterial

(Park, Doh, Kim,2014) susțin că elementele intangibile ale patrimoniului (de exemplu, simboluri, semnificații și imagini) au o importanță foarte mare în contribuirea dezvoltării atașamentelor emoționale și sentimentale pentru o țară din punct de vedere al patrimoniului turistic intern.

(Suarez, Alonso, Sendra, 2014) ne precizează că încă de la începutul secolului al XX-lea, importanța patrimoniului cultural a fost completată cu recunoașterea și protejarea patrimoniului imaterial.

(Cheer, Reeves, Laing, 2013) fac referire la cultura tradițională ca fiind susținuta de valori, convingeri, idei și de sisteme de cunoaștere.

Conventia UNESCO din 2003 pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial propune 5 “domenii” largi in care patrimoniul cultural imaterial se manifesta:

Traditii orale si expresii, incluzand limba ca un vehicul al patrimoniului cultural imaterial;

Artele spectacolului

Practici sociale, ritualuri si evenimente festive

Cunostiinte si practice privind natura si universal

Mestesuguri traditionale

Tradițiile, meștesugurile vechi și costumele populare sunt resurse turistice care oferă României un avantaj competitiv pe piața turistică datorită unicității lor. Acestea se pliază perfect pe noile caracteristici ale pieței, dat fiind că pot fi folosite pentru atragerea turiștilor străini, care sunt interesați în experiențe noi,cum ar fi explorarea unui stil de viață necunoscut. Prelucrarea lemnului, ceramica, arta decorării sau datinile și obiceiurile reprezintă o resursă turistică valoroasă.

Conform raportului emis de Comisia Europeana (Towards an integrated approach to cultural heritage for Europe, 2014), patrimoniu are efecte colaterale în alte sectoare economice. De exemplu, turismul este estimat la 415 miliarde € contributie la PIB-ul Uniuni Europene și 3,4 milioane de întreprinderi de turism detin 15200000 de locuri de muncă – multe legate de patrimoniu, în mod direct sau indirect. 27% din turiștii din Uniuni Europene indică faptul că patrimoniul cultural este un factor cheie în alegerea unei destinații de călătorie. În 2013, 52% din cetățenii Uniuni Europene au vizitat cel puțin un monument istoric sau un site și 37%, au vizitat un muzeu sau galerie în țările lor, în timp ce 19% au vizitat un monument istoric sau site într-o altă țară din Uniunea Europeana. Prin urmare, patrimoniu poate ajuta orașele de brand și regiunile, sa atraga talente și turism.

Patrimoniul cultural este un element central al Agendei europene pentru cultură, contribuind semnificativ la toate cele trei obiective ale acesteia:

• promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural — datorită valorii sale intrinseci și societale, patrimoniul este un element esențial;

• promovarea culturii în calitate de catalizator al creativității — patrimoniul contribuie prin potențialul său economic direct și indirect, inclusiv prin capacitatea sa de a sprijini industriile noastre culturale și creative și de a inspira creatorii și gânditorii;

• promovarea culturii drept element vital în cadrul dimensiunii internaționale a Uniunii — expertiza europeană în domeniul patrimoniului cultural este foarte respectată la nivel international.

Tradițiile și patrimoniu cultural imaterial, combinate cu peisajele nealterate din zonele rurale, mâncarea și băutura tradițională și diverse moduri de petrecere a timpului liber pot forma un produs turistic care poate genera o creștere a circulației turistice interne și internaționale în România (Bratan, 2012).

Autoarea (Minciu, 2001) defineste cultura populara veritabila ca fiind apanajul vietii rurale continue si viguroase, cu traditii conservate si imbogatite prin experiente propriilor creatori. Orasul si viata urbana au modificat conditiile si au indepartat omul de practicile ancestrale din care a rezultat folclorul. Nu este de mirare ca tari precum Marea Britanie, Franta, SUA, Canada, Australia, Germania etc au o zestre turistica etnografica modesta. Pentru unele dintre aceste tari, cu o imigratie puternica, faptul apare usor explicabil: dezradacinarea populatiei emigrate din matricea contextului national coincis cu renuntarea la propriile traditii.

Intre elementele atractive etnografice o importanta majora prezinta:

-ocupatiile si mestesugurile;

-obiceiurile;

-portul, jocurile si cantecele populare;

-arhitectura si instalatiile tehnice taranesti;

-asezarile.

Ocupatiile si mestesugurile releva a mare diversitate tipologica atat la nivel national, cat mai ales, pe plan mondial. Atractivitatea acestora este continuta in modul lor de practicare, in ustensilele folosite, in modificarile induse peisajului natural, in rezultatul final al activitatii umane. Astfel de ocupatii si mestesuguri sunt: cultura plantelor, cresterea animalelor, exploatarea si prelucrarea lemnului, vanatoarea, pescuitul, albinaritul, auraritul, olaritul, cojocaritul, fieraritul.

Concluzii și direcții de cercetare viitoare

In concluzie, putem spune ca la practicarea cu succes a turismului rural in tarile cu experienta au contribuit numerosi factori printre care enumeram: nivelul inalt de securitate si igiena; servicii si cazare de calitate ridicata; excursii locale cu ghizi profesionisti; gastronomia locala cu ingrediente locale de calitate; frumusetea.

Patrimoniul cultural imaterial constituie un obiectiv important al politicilor culturale la nivel național, regional și local, de aceea trebuie să definim atuurile și problemele specifice ale acestuia.

Artizanatul și celelalte forme de exprimare a tradiției trebuie susținute în vederea reinserției lor în cotidian și ca element al modului de viață comunitar. De asemenea, artizanatul reprezintă o industrie culturală, care poate fi dezvoltată cu succes în multe zone, ca mijloc de dezvoltare economică și culturală a comunelor. Cultivarea specificului zonal și revitalizarea unor meserii tradiționale sunt o pârghie pentru promovarea diversității, pentru dezvoltarea ofertei și pentru extinderea consumului acestor produse de la comunitate la un public mai larg, care poate fi atras prin turism și prin forme complexe de comercializare. Accesul la cultură  și participarea la educație pot contribui la consolidarea coeziunii  și dezvoltarea comunității, prin rolul pe care îl pot avea în combaterea sărăciei  și promovarea incluziunii sociale, prin integrarea socială  a grupurilor defavorizate

Bibliografie

Ahmad, A., 2013 – The constraints of tourism development for a cultural heritage destination: The case of Kampong Ayer (Water Village) in Brunei Darussalam, Tourism Management Perspectives, 8, pp.106–113.

Alberti, F. G. si Giusti, J. D., 2012 – Cultural heritage, tourism and regional competitiveness:The Motor Valley cluster, City, Culture and Society, 3, pp.261–273.

Andergassen, R., Candela, G., si Figini, P., 2013 – An economic model for tourism destinations: Product sophistication and price, Tourism Management, 37, pp. 86-98.

Anghel, L. –D., Mihaiescu, N., Nistoreanu, P., Onete, B.-C., P. C. (2008) – Importanța turismului în dezvoltarea economică, Revista de Comerț, ed. Tribuna Economică, Nr 6, p.27.

Bratan (Moraru), C., 2012- Strategii de adaptare a ofertei turistice românești la tendințele pieței turistice internaționale, Coord. Știintific: Cristureanu, C., p.32.

Cheer, J. M, Reeves, K. J., Laing, J. H., 2013 – Tourism and traditional culture: land driving in Vanuatu, Annals of Tourism Research, 43, pp.435-455.

Chen, C.-F. si Chen, P.-C., 2013 – Another look at the heritage tourism experience, Annals of tourism research, 41, pp.215-243.

Conway, F. J., 2014 – Local and public heritage at a World Heritage site, Annals of Tourism Research, 44, pp. 143–155.

Corsale, A., Iorio, M., 2013 – Transylvania Saxon culture as heritage: Insights from Viscri, Romania, Geoforum ,52, pp.22-31.

Coteanu, I., Seche, L., 1996. Dictionarul explicativ al limbii romane. Academia Romana, Institutul de lingvistica”Iorgu Iordan”, Editia a-II-a, Bucuresti: Univers Enciclopedic.

Ferretti, V., Bottero, M., Mondini, G., 2013 – Decision making and cultural heritage:an application of the multi-attribute value theory for the reuse of historical buildings, Journal of cultural heritage, pp. 1-12;

Foriș, T., si colab. 2001.Manual de formare managerială in turism, vol 2, Sibiu:Psihomedia, pag.383.

Forsey, M. si Low, M., 2014 – Beyond the production of tourism imaginaries:Student-travellers in Australia and their reception of media representations of their host nation, Annals of Tourism Research, 44 ,pp.156–170.

Ghanian, M., Ghoochani, O. M., Crotts, J. C., 2014 – An application of European Performance Satisfaction Index towards rural tourism: The case of western Iran, Tourism Management Perspectives, 11, pp.77–82.

Glavan, V., 2000.Turismul in Romania.Bucuresti: Editura Economica, pp.78-79.

Haija, A. A. A., 2011- Jordan: Tourism and conflict with local communities; Habitat International Jordan, 35; pp. 93-100.

Hapenciuc, C. V., 2004. Elemente de analiza si prognoza in turism.Iasi:Junimea.

Hassan, Z. A., Jailani, M. A. K., Rahim, F. A., 2014 -Assessing the Situational Analysis of Heritage Tourism Industry in Melaka, Procedia-Social and Behavioral Sciences, 130, pp.28-36.

Hoppen, A., Browna, L., Fyall, A., 2014 – Literary tourism: Opportunities and challenges for the marketing and branding of destinations, Journal of destination management &marketing, 3, pp. 37-47.

Jelev, V., 2012. Turismul international. Bucuresti: Fundatia Romania de Maine. Pp.86,171.

Kim, J.-H., 2014 – The antecedents of memorable tourism experiences: The development of a scale to measure the destination attributes associated with memorable experiences, Tourism management, 44, pp.34-45;

Kotler, Ph., 2005 – Managementul marketingului, ed. Teora, p.36;

Laing, J., Wheeler, F., Reeves, K. si Frost, W., 2014 – Assessing the experiential value of heritage assets: A case study of a Chinese heritage precinct, Bendigo, Australia, Tourism Management ,40, pp.180-192;

Măciu, M., Nicolescu, N. C., Șuteu, V., Timcu, G., Vacaru, V., 1986. Mic dictionar enciclopedic, Editia a treia revizuita si adaugita, Bucuresti:Stiintifica si Enciclopedica.

Minciu, R., 2001.Economia Turismului, Bucuresti: Uranus, Edifia a II-a revazuta, p.137.

Negru, R., Voda, M., 2005. Evaluarea resurselor turistice din perspectiva dezvoltarii durabile.Cluj-Napoca: Risoprint.pp.42,59.

Nistoreanu, P., Nedelea, V., A., 2004. Productia si comercializarea serviciilor turistice, București: Didactică și Pedagogică.

Nistoreanu, P., Ghereș, M., coord., 2010.Turism rural-tratat. București:C.H. Beck,pg.15.

Nistoreanu, P., 1999 – Turismul rural: o afacere mică cu perspective marii, ed. Didactică și pedagogică ,p.23.

Ohe, Y. si Kurihara, S., 2013 – Evaluating the complementary relationship between local brand farm products and rural tourism: Evidence from Japan; Tourism Management, 35, pp. 278-283.

Park, D.-B., Doh, K.-R., Kim, K.-H., 2014 – Successful managerial behaviour for farm-based tourism: A functional Approach, Tourism Management, 45, pp. 201-210.

Partal, Cristina, The development rural tourism a viable alternative for Romania, Catitatea – acces la succes, vol.11, nr.118, 2010.

Popa, A., 2011. Abordări economice și ecologice în persepctiva dezvoltării durabile- studiu de caz strategia de dezvoltare a sectorului turistic în regiunea Sud-Muntenia.Coord. Științific: Bran Florin, p.14.

Rid, W., Ezeuduji, I. O., Haider, U. P., 2013 – Segmentation by motivation for rural tourism activities in The Gambia, Tourism management, pp. 102-116.

Rodzi, N. I. M., Zaki S. A., Subli, S. M. H. S., 2013 – Between Tourism and intangible cultural heritage, Procedia-Social and behavoiural sciences ,85, pp. 411-420.

Stanciulescu, G., Lupu, N., Tigu, G., 1998. Dictionar poliglot explicativ de termeni utilizati in turism. Bucuresti: ALL.

Su, Y.-W si Lin, H.-L., 2013 – Analysis of international tourist arrivals worldwide: The role of world heritage sites, Tourism management, pp.46-58.

Suarez, R., Alonso, A., Sendra, J. J., 2014 – Intangible cultural heritage: the sound of the Romanesque cathedral od Santiagi de Compostela, Journal of cultural heritage, pp.1-5.

Tan, S.-K., Luh, D.-B., Kung, S.-F., 2014 – A taxonomy of creative tourists in creative tourism, Tourism Management, 42 pp. 248-259.

Teoa, C. B. C., Khanb, N. R. M., Rahim, F. Hj. A., 2014 – Understanding Cultural Heritage Visitor Behavior: The Case of Melaka as World Heritage City;, Procedia – Social and Behavioral Sciences ,130, pp. 1 – 10.

Taylor, E. M., Vel´asquez, J. D., Marquez, F. B., Matsuo, Y., 2013-Identifying Customer Preferences about Tourism Products using an Aspect-Based Opinion Mining Approach, Procedia Computer Science, 22, pp.182 – 191.

Coord. Țigu, G., 2008 – Diferențe culturale, etică și comportament turistic, editura ASE, p.15.

Williams, A., Shaw, G., 2010.Guida dell Agriturismo, XXXV edizione. Edizioni Sepe, AGRITURIST, Roma, Tourism&Economic Develpoment,European Experiences.

Xu, F. si Fox, D., 2014 – Modelling attitudes to nature, tourism and sustainable development in national parks: A survey of visitors in China and the UK, Tourism Management, 45, pp. 142-158.

Yang, Y. si Fik, T., 2014 – Spatial effects in regional tourism growth, Annals of Tourism Research, 46, pp.144–162.

Zhou, L., 2014 – Online rural destination images: Tourism and rurality, Journal of Destination Marketing & Management, pp. 1-12.

Agendei europene pentru cultură, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:l29019 , descarcat la 10.05.2015

ANNUAL TOURISM REPORT 2013 Romania, http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/documents/annual-reports/index_en.htm#h2-1, descarcat la 10.05.2015 )

COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS, “Towards an integrated approach to cultural heritage for Europe ”, 2014. http://ec.europa.eu/culture/library/publications/2014-heritage-communication_en.pdf

Study on the Competitiveness of the EU tourism industry, September 2009 (fc/:http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/documentcfm?action=display&docjd=5257&userse rvice_id=l&requestid=0J.

COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS, Europe,the world's No 1 tourist destination – a new political framework for tourism in Europe, European Commission, Brussels, 2010”.

«http://www.gites-de-france.coin/gitBS/fr/gitesruraux/ensavoirplus/nos.valeurs accesat in , 15.09.2014

*** "Gîtes de France, Campagne, Mer, Montagne", Maison des Gîtes de France, Paris, 1999

***,,,Ferien auf dem Lande", www.landtourism.de.html

***Agriturismo in Europa”, AGRITURIST,Roma, 2005, http://agritourism.eu/

***Turismo no espaco rural", Privetur, Porto, 1995, http://www.dgadr.mamaot.pt/diversificacao/turismo-rural

***,,Guida Agriturist – Agriturismo", http://wWW.agriturist.itagriturist.php?IdCategoria=3&ldSottomenu^6&ldSottoMeniu=227

****,Guida dell Agriturismo, XXXV edizione. Edizioni Sepe, AGRITURIST, Roma, http://www.agriturismo.it/

Profesor coordonator:

Prof.univ.dr. Puiu Nistoreanu