Promovarea Turistica a Statiunii Balneoclimatirce Baile Felix

LUCRARE DE DISERTAȚIE

PROMOVAREA TURISTICĂ A STAȚIUNII BALNEOCLIMATERICE BĂILE FELIX

CUPRINS

Introducere

Partea I. Analiza componentelor spațiului geografic

Considerații generale

-Așezarea geografică și limitele

-Scurt istoric al stațiunii

2. Cadru natural-suport al activității turistice

-Relieful zonei și implicațiile lui în potențialul turistic

-Particularitățile climatice ale teritoriului și rolul lor în activitatea turistică

-Rețeaua hidrografică și influența sa asupra turismului

-Vegetația,fauna, solurile și implicațiile lor în actvitatea turistică

Populația, așezările umane, cadrul socio-economic- factori de bază ai activității turistice

-Populația, cadrul socio-economic-elemente de bază ale activităților turistice

-Economie

Partea a II-a. Promovarea turistică a stațiunii Băile Felix

Tipuri și forme de turism

-Tipurile de turism

-Criteriile de clasificare și particularitățile formelor de turism

2. Circulația turistică

-Volumul fluxurilor turistice

-Ariile de proveniență a turiștilor

-Durata sejurului

-Sezonalitatea turistică

Partea a III a. Infrastructura turistică

Infrastructura turistică

-Căile de comunicație

-Structurile de primire

-Structurile de agrement

Partea a IV- a. Posibilități de direcții de valorificare a potențialului turistic

-Resurse turistice nevalorificate și forme de turism în perspectivă

-Direcții de valorificare corespunzătoare a obiectivelor turistice/-Căi și mijloace de concretizare a direcțiilor optime, propuneri

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Chiar dacă s-au scris foarte puține elaborări legate de valorificarea potențialului turistic al stațiunii Băile Felix am considerat interesant și totodată plăcut studiul acesteia din acest punct de vedere.

Este foarte important, într-o staƫiune cu valoarea acesteia să fie aduse în discuție cât mai multe posibilități și direcții de valorificare a potențialului turistic, astfel încât, dacă se dorește promovarea unei zone, să se cunoască în detaliu ceea ce zona oferă și cum poate fi ea valorificată într-un mod eficient. Astfel, în lucrarea de față am încercat să vă introduc în spațiul staƫiunii Bãile Felix, prin prezentarea elementelor ce țin atât de cadrul natural și de cel antropic, cât și de posibilități de dezvoltare ale stațiunii.

Odată cu cercetarea pe teren, am descoperit o stațiune deschisă la tot ceea ce înseamnă atragerea turiștilor, dar care are încă de recuperat la anumite aspecte.

Băile Felix este cea mai cunoscută stațiune din România și foarte căutată în afara granițelor. Izvoarele cu apă geo-termală, cu temperaturi de 43–49°C, au proprietăți curative certificate, fiind oligometalice, bicarbonatate, calcice și sodice, iar nămolurile au proprietăți sapropelice. Temperatura apelor termale este între 20-49°C. Datorită conținutului ridicat de săruri minerale, medicii interniști recomandă pacienților tratamentele sau curele cu ape din băi.

După 1989, Baile Felix a intrat într-o dezvoltare mai rapidă iar în prezent în stațiune exista multe pensiuni si vile care au un confort deosebit și se situează la nivelul turismului internațional.

Stațiunea este vizitată atât de români, cât și de străini mulțumiți de ospitalitatea localnicilor, cât și de armonia creată în ultimii ani între principalele puncte de vizitare. De asemenea, trebuie avute în vizor multe alte aspecte ce țin de buna desfășurare a proiectelor, printre care amintim infrastructura, capacitatea de cazare, astfel încât oferta turistică să fie una bogată. Astfel, de o importanță deosebită este consolidarea dezvoltării turistice cu amenajarea propice a infrastructurii generale și turistice.

Partea I. Analiza componentelor spațiului geografic

Considerații generale

Așezare geografică și limite

Băile Felix este o localitate și stațiune balneo-climatică în județul Bihor, Crisana, România. Localitatea este administrată ca parte din comuna Sînmartin. Băile Felix se află la 6 km de municipiul Oradea, situate la sudul acestuia. Așezarea geografică a stațiunii este redata prin coordonatele geografice 46°59′22″ longitudine nordică și  21°58′54″ longitudine esticã.

Stațiunea este situatã la altitudinea de 140 m, în partea de nord-vest a României, în Câmpia Crișurilor, la zona de contact cu extremitatea vesticã a dealurilor de la poalele Munților Pãdurea Craiului.

Figura nr.1 – Harta stațiunilor balneare ale României (Sursã: Planul Integral de Dezvoltare Regionalã)

Scurt istoric al stațiunii

„În 1221, apare cea mai veche mărturie a Băilor Felix într-o Diplomă a Vaticanului fiind menționate apele termale de langa Cetatea Oradei ca Termae Varadienses sau Băile Oradiei. Efectul tămăduitor al băilor termale își pune amprenta pe scrierile marelui umanist Nicolaus Olahus, care le aduce un omagiu in 1536. 
Mai târziu, între 1700 – 1721, Felix Heldres descoperă și utilizează izvorul Felix, a cărui denumire s-a generalizat cu timpul pentru toată stațiunea. In 1731 se face prima analiză a apelor termale și ale proprietății lor curative, unice, așa cum le cunoaștem până astăzi.”
Prima atestare despre stațiune datează din anul 1763 și conține notele unui medic privind construirea unui bazin pentru băi. În 1771, bazinul de lemn a fost transformat în bazin de piatra atașându-se și cabine de băi. Între 1711-1721 apar primele asezăminte organizate pentru tratament sub numele de "baia lui Felix", iar în 1885 se captează un nou izvor, cu o temperatură de 49°C. Prima clădire a fost construită între 1766-1772. Stațiunea începe să se dezvolte dupa realizarea primului foraj modern de la Izvorul Principal în 1885.
La expoziția mondială din 1896, apelor din această stațiune li s-a acordat medalia de Aur si Diploma de onoare.

 Simbolul stațiunii – "nufărul termal" sau "floarea de lotus" – a fost descoperit, în 1789, de botanistul P. Kitaibel. Planta a fost declarată monument al naturii în 1931. Astăzi, stațiunea Băile Felix este una dintre cele mai renumite din țară pentru apele termale și efectul lor curativ. Anual, zeci de mii de turisti își petrec concediile aici. Prima atestare despre stațiune datează din anul 1763 și conține notele unui medic privind construirea unui bazin pentru băi.

Călătorii la băile de sănătate încă din secolul XVI

”Foarte mulți dintre cei care au trecut pe la Oradea în vremurile de demult spuneau că în Transilvania se află băile termale felurite de cele de la Geoagiu și de la Oradea, acestea calde, celelalte reci  a notat Giovani Magni în una din lucrările sale Geografia sau descrierea universalã a pãmântului.

Antonio Passevino, un alt călător spunea că mulți se vindecă fie cu leacuri sau cu băi deosebit de bune de care sunt foarte multe la Băile Felix. În anul 1584 când în zona bântuia o epidemie de ciumă, G.P. Campanini scria lui Aquaviva despre baile calde din zona Băile Felix de azi, la care vin să se curețe oameni săraci și unde erau ingrijiți fără plată. Nicolae Olahus care a trăit în această parte o perioadă lungă din viața sa descrie Băile Felix, enumerându-le ca fiind printre cele mai terapeutice băi.”

Turcii când au ajuns de au cucerit această zonă, în anul 1660 însuși beiul a făcut baie în baia săracilor poruncind apoi să fie lasată neatinsă, însa “clădirile zdravene ale băii cu casele bune pentru odihnă le-au facut praf, ramânând numai pereții de piatră “ notează Szalardi Ianos în cronica sa. Aceeași cronică notează că, cele doua spitale de la aceea vreme din Oradea își completau veniturile și din taxele ce se percepeau în aceste băi.

Între anii 1656-1658 solia suedeză ce se afla în Transilvania semnalează că, “ nu departe de orașul Oradea , cale de vreo milă , se află o baie caldă și tămăduitoare”. Abia în anul 1692 turcii au fost învinși astfel încât cu mare greutate au cedat austriecilor aceste locuri cu băile sale binecuvântate.

Datorită renumelui de care se bucurau tratamentele cu apele termale din Băile Felix, au fost căutate dintotdeauna cu precădere în perioadele când societatea trecea prin momente dificile.

Unul dintre acestea a fost anul 1584 când orașul Oradea a fost bântuit de ciumă iar mulțimi de oameni de la mari depărtări veneau în băile rudimentare pe atunci în speranța de a-și dobândi sănătate. În acele vremuri noțiunea de cazare în Băile Felix se făcea în căruțele personale ale oamenilor.

Iezuitul italian Campani a scris superiorului sau despre momentele grele prin care trecea populația ,pomenind de apele termale binefacătoare la care oamenii veneau și unde erau îngrijiți fără plată.

Au fost și alte personaje cu valoare care au descris binefacerile apelor termale , un alt preot iezuit Stefan Szanto care a ajutat populația în momentele grele prin înființarea unor gospodăriii în zona stațiunii Băile Felix , pe atunci numite Băile Episcopiei.

Giovanni Antonio Magni , profesor de astronomie la Bologna a descris în valoroasele sale lucrări despre izvoarele termale din Transilvania și scrierile sale au contribuit în mod deosebit la popularizarea băilor termale.

Fiind foarte rudimentar la început,în anul 1658 bazinele pentru băi au fost reparate din porunca lui Gheorghe Racoczi cand s-a ridicat și o casa pentru domnie in care oamenii înstăriți găseau cazare în Băile Felix.

Toate îmbunătățirile aduse bailor de către un personaj sau altul , au contribuit la ridicarea calității băilor în apele termale dar , au și atras importante benficii în bani sau de altă natură din partea unor persoane cu posibilități în special datorită posibilităților de cazare în Băile Felix ce se dezvoltau în stațiune.

Din nefericire, însă, și această parte a României a avut de suferit de pe urma incursiunilor turcești și tătare care urmăreau ocuparea acestei zone, fapt care a dus la distrugerea multor clădiri solide din stațiune astfel, case în stare foarte bună ce ofereau relaxare pacienților și clădirea bucătăriei au fost distruse în incendiul provocat de aceștia, rămânând doar o parte din băi, pe care hanul tătarilor nu a lăsat sa fie distruse, în special baia săracilor, chiar el fiind acela care s-a bucurat de apa termală în aceste băi.

Dar Băile Felix au avut încă de cateva ori de suferit de pe urma turcilor când au distrus toate locurile de cazare din Băile Felix, iar abia cand turcii au parasit această zonă în anul 1692 alungați fiind de austrieci , băile au fost din nou administrate de catolici a căror religie fusese interzisă o perioadă de către principii protestanși.

Episcopii catolici care au urmat au avut în vedere refacerea stațiunii ca fiind loc atragător și util de tratament pe care localnicii le foloseau chiar nefiind amenajate stațiunea Băile Felix dezvoltându-se pe îndelete ajungând în zilele noastre să fie una dintre cele mai frumoase din țară și din lume.

2. Cadrul natural – suport al activităților turistice

Relieful și implicațiile lui în potențialul turistic

  Stațiunea Baile Felix este așezată în arealul comunei Sânmartin, Câmpia Crișurilor, (alt 140 m). Aspectele reliefului și particularitățile de geneză permit distingerea în cadrul Câmpiei Crișurilor a două unități distincte, Câmpia Înaltă și Câmpia Joasă. Câmpia Înalta s-a formatîn urma unui proces de acumulare și de eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidență a Crișurilor. Deși dispusă în trepte, suprafața reliefului constituie, în ansamblu, un plan ușor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre Câmpia Joasă. Câmpia Joasă constituie rezultatul procesului de acumulare și deeroziune prin divagare a rețelelor hidrografice care coboară din regiunea mai înaltă a județului, cu precădere a Barcăului, a Crișului Repede și a Crișului Negru. Râurile care drenează câmpia au albiile puțin adânci și nu sunt însoțite de terase. În cadrul câmpiei apare un nivel mai înalt, alcătuit dintr-o serie de câmpuri netede, neinundabile, cum ar fi partea sudică a Câmpiei Valea lui Mihai, Câmpia Barcăului, între Crișul Repede și Barcăuși Câmpia Salontei, la sud de Crișul Negru.

În ceea ce privește implicațiile reliefuluiicii le foloseau chiar nefiind amenajate stațiunea Băile Felix dezvoltându-se pe îndelete ajungând în zilele noastre să fie una dintre cele mai frumoase din țară și din lume.

2. Cadrul natural – suport al activităților turistice

Relieful și implicațiile lui în potențialul turistic

  Stațiunea Baile Felix este așezată în arealul comunei Sânmartin, Câmpia Crișurilor, (alt 140 m). Aspectele reliefului și particularitățile de geneză permit distingerea în cadrul Câmpiei Crișurilor a două unități distincte, Câmpia Înaltă și Câmpia Joasă. Câmpia Înalta s-a formatîn urma unui proces de acumulare și de eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidență a Crișurilor. Deși dispusă în trepte, suprafața reliefului constituie, în ansamblu, un plan ușor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre Câmpia Joasă. Câmpia Joasă constituie rezultatul procesului de acumulare și deeroziune prin divagare a rețelelor hidrografice care coboară din regiunea mai înaltă a județului, cu precădere a Barcăului, a Crișului Repede și a Crișului Negru. Râurile care drenează câmpia au albiile puțin adânci și nu sunt însoțite de terase. În cadrul câmpiei apare un nivel mai înalt, alcătuit dintr-o serie de câmpuri netede, neinundabile, cum ar fi partea sudică a Câmpiei Valea lui Mihai, Câmpia Barcăului, între Crișul Repede și Barcăuși Câmpia Salontei, la sud de Crișul Negru.

În ceea ce privește implicațiile reliefului și așezării geografice, cadrul natural al stațiunii ca o combinație a elementelor fizico-geografice, reprezintă un element esențial și relativ constant al ofertei turistice, care determinã sau influențeazã direcțiile , mãrimea sau intensitatea activității de turism pe ansamblul țãrii sau la nivel regional și local.Prin poziția sa geograficã favorabilã, prin valorile sale naturale, ce redau peisaje spectaculoase, și accesibilitate ridicatã, cât și prin valorile culturale și umane stațiunea are o mare capacitate de atrcație a turiștilor.

Figura nr. 2 – Harta judeƫului Bihor (Sursã : Planul Integral de Dezvoltare Regionalã)

Particularitățile climatice și rolul lor în activitățile turistice

Trăsăturile de ansamblu ale climei sunt condiționate de circulația maselor de aer, de poziția geografică a stațiunii și de modificările pe care le impun particularitățile reliefului.

Astfel, teritoriul județului Bihor se caracterizează printr-un climat temperat continental moderat. Etajarea reliefului și particularitățile locale (expoziția versanților, diferența de calibru a văilor, orientarea culmilor montane, gradul de acoperire cu păduri, albedoul diferit al scoarței terestre) determină o nuanțare climatică, pusă în evidență de existența topoclimatelor.

“Statiunea Baile Felix se gaseste intr-o pozitie  geografică ce-i ofera  un climat blând  continental–moderat cu influențe oceanice provenite din Vest, precum și prezența unor condiții naturale care impun un climat de crutare.  Stațiunea Băile Felix este o stațiune cu sezon permanent ,se află într-o zonă care se bucură de ierni blânde și veri cu temperatură moderată cu influență  mediteraneeană, ceea ce îi oferă  pe lângă apa termală și nămolul terapeutic o dublă caracteristică -cea de stațiune balneară și climatică.”

Temperatura anuala medie în stațiunea Băile Felix este de 10,6 grade Celsius, iernile sunt  moderate fara geruri puternice datorită frecvenței ridicate a maselor de aer din partea de Vest și pentru că, regiunea se afla la adapost de invaziile aerului polar continental venit dinspre Nord și Nord-Est datorită lanțului de munți carpatini.  Nebulozitatea în această regiune este maximă în luna decembrie iar începînd cu luna ianuarie începe sa scadă  ca urmare a predominării  regimului anticiclonal, odată cu creșterea temperaturii scăzând și nebulozitatea astfel încât, în luna septembrie atmosfera încălzită prezintă un minim de nebulozitate.

Precipitațiile în stațiune sunt inegal răspândite pe parcursul întregului an  variind de la o luna la alta, acest aspect fiind condiționat de caracterul maselor de aer, de circulația fronturilor iar primavară  și vară, de activitatea ciclonilor oceanici.   Desprimăvararea are loc aici mai repede decat în partea de Est a României, datorită circulatiei vestice și  extinderii dorsalelor anticiclonului Azoric peste partea de Sud a Europei.   

Vara, în zona Stațiunii Băile Felix nu sunt temperaturi extrem de  ridicate precum în partea de Sud și Est a țării, datorită prezenței aerului maritim din vestul și nord – vestul continentului, aerul maritim racoros patrunzând aici  prin intermediul circulației vestice.

Toamna, în Băile Felix este deosebit de frumos ,aerul aici fiind foarte plăcut regiunea fiind supusă invaziilor de aer cald din sectorul sud–vestic. Datorită acoperirii cu vegetatie arborescentă stațiunea beneficiază în timpul zilelor de vară de temperaturi mai coborâte decât în zonele din jur astfel încât sejurul celor aflați aici la cură, să fie cat se poate de plăcut.

Vântul. Regimul vântului este determinat de caracterul, succesiunea și frecvența

sistemelor barice. La nivelul județului, frecvența cea mai ridicată o prezintă vânturile ce bat din sector sudic (cca. 28% în decembrie și 17% în august).

Clima constituie un element al potențialului turistic, favorabilă pentru activitățile turistice. Orice studiu privind potențialul turistic al unei regiuni și valorificarea acestuia trebuie sã implice cunoașterea condițiilor climatice.

Rețeaua hidrograficã și influența sa asupra turismului

Lacurile din zona stațiunii Băile Felix și a stațiunii 1 Mai sunt de două feluri: naturale și artificiale.

Printre lacurile naturale amintim Ochiul Țiganilor, care se află în curs de calmatare, Ochiul Mare și Lacul Albastru, acestea având adâncimi și dimensiuni reduse, fiind formate prin acumularea  apelor termale din izvoare ascensionale în cadrul albiei pârâului Peta.

Tronsonul Pârâului Peta prezintă între lacul Ochiul Mare și stavilar un caracter mixt antropic și natural deoarece, datorită stavilarului albia minora a pârâului devine largă prin acumularea de ape formând un lac de vale, care în sectorul Ochiului Mare are dimensiuni și adâncimi mari atingând și 3,5 m și care se suprapune sursei ascsendente de ape termale care alimentează lacul.

Zona  stațiunii Băile Felix este reprezentată prin ape freatice, ape de adâncime,  ape de suprafață, lacuri și râuri.

Apele freatice au un rol puțin însemnat în cadrul stațiunilor pe când, apele de adâncime stau la baza dezvoltării acestor stațiuni.  Se știe că relieful carstic fosilizat al depozitelor cretacice este colectorul zăcământului de apă termală care alimentează Stațiunea Băile Felix și Stațiunea 1 Mai. În decursul anilor au fost efectuate numeroase foraje hidro-geologice pentru captare  care au stabilit prezența a două orizonturi de ape termale. Astfel s-a descoperit complexul 1 acvifer  situat la o adancime cuprinsă între 47m și 150m  și care are o temperatura apelor termale de 49 grade Celsius în stațiunea Baile Felix . De asemenea s-a descoperit complexul  acvifer care se gasește la o adancime cuprinsă între 340m și 410m și care are o temperatura a apelor termale de 43 de grade la Baile Felix  .

S-a constatat că  apa termală din aceasta zonă are origine comună  vadoasa din toate sursele zonei precum și din condițiile de climă și altitudine din zona de realimentare a zăcămantului,  fiind legate de existența unor condiții litologice și structurale favorabile.

Apa  termală în zona Baile Felix  se presupune a avea o vârstă de aproximativ 24400 ani (plus minus 600 de ani),   iar apele termale din zona Baile 1 Mai au o varsta de aproximativ  24400 ani (plus minus 400 de ani).

Infiltrarea  și circulatia apelor se face prin  discordanța dintre calcarele triasice și cristaline precum și  pătura superficială alterata a cristalinului din bază.  De la acest nivel precum și de la nivelul calcarelor triasice care trebuie să fie permanent saturate de ape fierbinți , apele migreaza de-a lungul faliilor și ajung  înălțându-se la suprafață prin izvoare naturale cum este cazul și în aceste stațiuni.

Analizele chimice făcute au arătat că apele termale din Baile Felix sunt sodice, bicarbonate, sulfatate, calcice, silicioase, oligometalice având și o oarecare radioactivitate.

Apele de adâncime sunt situate în orizonturi acvifere cu presiune hidrostatică, ceea ce condiționează caracterul lor ascensional sau uneori artezian (în foraje). În general, au o mineralizare redusă, ceea ce creează posibilitatea utilizării în alimentarea cu apă potabilă a unor localități (de ex. Salonta, Diosig, Beiuș etc). Un caz particular îl reprezintă apele legate de sistemele de falii ce afectează subasmentul din vestul Munților Apuseni. În acest caz, la suprafață ajung ape intens mineralizate, cum este cazul celor carbogazoase de la Tinca sau sunt ape termale (Oradea, Băile Felix-1 Mai, Răbăgani).

Vegetația, fauna, solurile și implicațiile lor în activitatea turisticã

Datoriă prezenței în județul Bihor a unei suprafețe mari din Parcul Natural al Muntilor Apuseni, a unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atrcțiile majore ale mediului natural din Bihor.
Mentionăm din cele peste 1000 de specii rare de flora și fauna din judetul Bihor: specii regionale, endemice carpatice si daco-balcanice: Silene dubia, Dianthus spiculifolius, Dentaria glandulosa, Viola declinata, Campanula cladniana, Centaurea spinulosa etc.

În câmpia înaltă apar păduri pure sau în amestec de stejar peduncular (Quercur robur), gârnita (Q. Farineta) împreuna cu arțarul tătăresc (Acer tataricum), teiul (Tilia parvifolia) s.a.

În câmpia joasă întâlnim lemnul câinesc (Ligustrum vulgaris), lemnul râios (Eronymus verrucosa).

«Nymphaea lotus (nufăr termal) reprezintă unicul caz în care o specie de plantă tropicală trăiește spontan într-o climă temperată în Rezervatia Naturala pârâul Peța din statiunea Băile 1 Mai aflat la circa 3 km de Băile Felix. Nufărul alb poate fi văzut în stațiunea balneoclimaterică Băile Felix fiind unul din frumusețile zonei. »
Pe lânga nuferi, care au fost adusi din Băile 1 Mai, în lacurile artificiale termale din Băile Felix se găsesc câteva specii de Lotuși. Aceste specii de lotuși au fost aclimatizați, fiind aduși din India și Pakistan – Nelurnuncifera, Africa – Nymphea zanzibarena, Asia și Africa – Aeibornia crasepis. Pădurea de foioase aflată pe teritoriul comunei Sînmartin este alcătuită din diferite specii, în esență predominând stejarul( quercus sessiliflora) , gorunul (quercus pertaea), stejarul pedunculat ( quercus robum), garnița(quercus frainetta ) ,cerul ( quercus cerria), apoi frasinul( frasinus excersior ), carpenul( carpinis betulus ) .
Stratul arbustiv este destul de bine reprezentat de specii cum ar fi : păducelul ( crataiegus monogyna ), sângerul ( cornus sanguineea ) cornul (cornus mas ) alunul ( corylus avelana ) , lemnul câinesc( ligustrum vulgarae ) și altele.
Stratul arbustiv se dezvoltă cu precădere până la apariția carpenului care ia loc stejarului în pădurile tăiate fără socoteală. Un exemplu este partea de nord-vest a pădurii Felix, defrișat complet în timpul celui de-al II – lei război mondial.
Stratul ierbaceu este reprezentat prin : coada cocoșului ,laptele cucului, stânișoara, și multe altele.
Peisajul umbros de padure este înlocuit cu pajiști însorite, unde predomină plante din familia gramineelor și leguminoaselor. Tipice sunt grupările cu păiușuri stepice( festuca valesiana, festuca pseudorrina, festuca sulcata) și altele.
Flora spontană ce se dezvoltă pe acest platou înveselește peisajul.Câmpul este presărat cu margarete albe, cicoare albastră, lumanarele galbene, maci roșii și brândușe de toamnă.

În stațiunea Felix, la marginea drumului ce urcă spre U.G.S.R. se afla un lac artificial termal unde au fost aclimatizate diferite specii de lotus din tări exotice, având culori diferite: Nelurnuncifera(original din India și Pakistan) , Nymphea zanzibarena ( Africa ), Aeibornia crasepis (Asia și Africa ) . Tot în acest loc au fost aduse exemplare Nymphea lotus termalis de la Băile 1 Mai .
Stațiunea Băile 1 Mai , oferă oaspeților să cunoască o bogata floră acvatică ce păstrează o specie foarte rară „ NYMPHEEA LOTUS” – VARIETATEA TERMALIS „ Cercetările științifice făcute asupra acestei plante pe care localnicii o numesc floare de tau , floare de lotus, nufăr, au dus la concluzia că este un relict din flora terțială .Ea a supraviețuit glaciațiunii din era quaternală și s-a păstrat tocmai datorită menținerii condițiilor necesare ciclului vital, prin apa termală . Iubitoare de apă termală de cel puțin de 20 grade C , dar nu mai mult de 41 grade C și de nămol sapropelic și de turbă, ea trăiește numai pe o mică porțiune. Deși s-ar părea că seamănă cu nufărul alb din goluruile din Delta Dunării „Floarea de lotus „ de la Băile 1 Mai, prin procesul ei biologic se deosebește mult de acesta , aflându-și o rudă mai apropiată în lotusul de la gurile Nilului, planta specific tropicală. Declarată în anul 1932 monument al naturii ( când lacul și pârâul Peta au fost constituite în „Rezervații științifice „) această floare rară este ocrotită de lege .
Fauna regiunii nu prea bogată și variată, este caracteristrică faunei de câmpie. Mamiferele intâlnite sunt rozătoarele : hârciog ( cricetus cricetus), popândăul ( citelus citelus ) , bizamul ( ondatra bethica ) , iepurele ( lepus europeus ).
Dintre pasările întâlnite amintim : prepelița, fazanul, pitpalacul, graurul , ciocârlia, lastnul.
Date referitoare la epoca neolitică se pot completa cu descoperirile făcute la Oradea,unde pe dealul Salca și pe colina Ghetarie din apropierea Complexului Lotus , la o distanță de 7 km de Băi s-au găsit așezări neolitice conținând unelte în os și piatră , vase din lut și multe oase de animale. 

2.Populația, cadrul socio – conomic – elemente de bază ale activităților turistice

Cei mai importanți factori ce au condus la scăderea populației în arealul stațiunii Băile Felix sunt sporul natural negativ (în perioada 1992-2002) și soldul migrator, de asemenea negativ. Menținerea valorilor scăzute ale natalității și fertilității, cât și înaintarea în vârstă a generațiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populației va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului și ponderii tinerilor și al creșterii numărului și ponderii populației adulte și vârstnice. Fenomenul de îmbătrânire demografică a populației, caracterizat prin reducerea numărului și ponderii tinerilor în cadrul populației, simultan cu creșterea numărului și ponderii persoanelor vârstnice, va continua.

Figura nr. 3 – Evoluția populației ȋn stațiunea Bãile Felix (Sursã : Institutul Național de Statistică)

Unul dintre cei mai importanți factori socio-culturali care influențează dezvoltarea județului Bihor și stațiunii Băile Felix este evoluția demografică.

Perioada de după 1989 a fost marcată de un puternic trend descendent, acutizat și de lipsa unei politici demografice concrete. La nivel național există o serie de măsuri de stimulare a natalității, însă acestea sunt contrabalansate de dificultățile economice întâmpinate de tineri.

Un alt factor social cu efecte majore asupra evoluției demografice este reprezentat de fenomenul migrației externe. În prezent se prognozează că odată cu creșterea numărului de șomeri, cu diminuările salariale din mediul bugetar și cu reducerile de personal, numărul specialiștilor care vor pleca în străinătate va crește semnificativ.

Potrivit datelor statistice din Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2002, populația stabilă din Băile Felix este în majoritate de etnie română.

Astfel, 88,7% din locuitori s-au declarat de etnie română, 1,1% de etnie rromă, 9,8% de etnie rmaghiară, 0,2% de etnie germană și de etnie slovacă și 0,2% alte etnii. Ponderea populației de etnia română este mai mare decât cea de la nivel zonal unde doar 68,2% din locuitori s-au declarat, în anul 2002, de etnie română.

Figura nr. 4 – Structura etnicã a populației ȋn stațiunea Bãile Felix (Sursã : Institutul Național de Statistică, 2010)

Se constată în ultimii ani o oarecare reținere a rromilor în a-și declara etnia. Problema nu este dată de numărul nedeclarat al rromilor. Problematica este mult mai diversă cu efecte pe plan economic, social, de ordine publică etc. Lipsa veniturilor majorității etnicilor rromi, slaba educație, mentalitatea aparte privind societatea și regulile ei, slaba integrare în comunitate, gradul ridicat de criminalitate în aceste comunități, probleme de educație, igienă, sănătate, lipsa proprietății și a condițiilor minimale de trai, fac ca problema rromilor să fie tratată în mod particular într-o strategie aparte care să analizeze toate aspectele menționate.

Figura nr. 5 – Densitatea populației ȋn stațiunile balneoclimaterice din România (Sursă: http://www.1lastminute.ro/Harti/Map/View/MapID/346/Harta-Baile-Felix-Romania.aspx)

Turismul – dacã este bine înțeles – înseamnã a cãlãtori și a cunoaște oameni, locuri și tradiții.

Județul Bihor este poziționat într-o zonã în care prezența omului este atestatã din cele mai vechi timpuri. Ocupațiile strãvechi sunt și astãzi prezente în cadrul județului, datând din neolitic, cele mai importante fiind: creșterea animalelor, pãstoritul și olãritul. Culturile s-au transmis de-a lungul veacurilor și mileniilor, interacționând și dezvoltându-se pânã în zilele noastre. Portul popular apare din ce în ce mai rar în zilele de lucru, însă se îmbracã și poate fi vãzut, în formele sale tradiționale, specifice fiecãrei zone, cu ocazia unor sãrbãtori. Dansurile populare, deosebit de pitorești, iși pãstreazã caracterul autentic și specificul lor tradițional, dar în cadrul stațiunii Băile Felix, doar la anumite sãrbãtori.

Una din cele mai importante sãrbãtori populare din cadrul stațiunii este >Vetre folclorice<.

Economia

În comuna Sînmartin au fost active 360 de unități locale, în anul 2009, reprezentând 2,8% din unitățile locale active din Zona Metropolitană și 25,7% din unitățile locale active din mediul rural al acesteia.

Practic, în Sînmartin funcționează cele mai multe unități locale active din mediul rural al ZMO. Comuna Sînmartin se numără printre localitățile Zonei Metropolitane Oradea în cadrul cărora terenurile agricole ocupă o pondere foarte redusă din totalul fondului funciar. În anul 2009, doar 54,8% din suprafața comune Sînmartin era destinată practicilor agricole.

Conform Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bihor, 30,2% din suprafața cultivată din comuna Sînmartin din anul 2010 a fost destinată porumbului, 28,9% plantelor de nutreț, 20,2% grâului, 7,3% ovăzului, 6,3% leguminoaselor de câmp, 5,9% cartofilor și 1,2% altor tipuri de culturi.

Pășunile și fânețele din comuna Sînmartin reprezintă 20,6% din suprafața totală a comunei și 37,4% din suprafața agricolă. Conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare rurală Bihor, efectivul de animale existent în ianuarie 2010 în Zona Metropolitană Oradea reprezintă aproximativ 9,1% din efectivul total de animale din județul Bihor.

În comuna Sînmartin, principalele ramuri industriale, după cifra de afaceri sunt: Industria alimentară, Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor, Tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor, Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice și Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat.

Cea mai importantă resursă turistică de la nivel local sunt apele termale, pe baza acestora dezvoltându-se practic întreg sectorul turistic al comunei Sînmartin. Stațiunea Băile Felix a fost desemnată stațiune turistică de interes național.

Partea a II-a. Promovarea turistică a stațiunii Băile Felix

Tipuri și forme de turism

Beneficiind de un bogat patrimoniu turistic, în stațiunea Băile Felix se pretează practicarea mai multor forme de turism:

Turism de sănătate. Acest tip de turism este legat, în principal, de apele termale și minerale. Locurile celemai atractive sunt acelea care, pe lângă serviciul de bază, sunt completate cu servicii conexe cum ar fi:

-tratament, saună, ștrand, terenuri de sport, fitness, wellness; formând în esență un complex care să satisfacă nevoile întregii familii, de la vindecare, prevenție până la distracție.

Efectele benefice ale apelor termale din stațiunea Băile Felix sunt folosite pentru tratarea unor afecțiuni precum: afecțiuni reumatismale inflamatorii (poliartrita reumatoidă, spondiloza anchilozantă), afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, poliartroză),

-afecțiuni reumatismale abarticulare, afecțiuni posttraumatice, afecțiuni neurologice periferice, -afecțiuni neurologice centrale, afecțiuni ginecologice, afecțiuni asociate (boli de nutriție și metabolism, boli endocrine). În prevenția și tratarea acestor afecțiuni se folosesc mai multe tipuri de proceduri: kinetoterapie,

-băi calde cu ape minerale în cazi și bazine, electroterapie, hidroterapie, aerohelioterapie în bazine deschise cu apă termală, aerosoli, gimnastică medicală, băi de lumină, saună, cosmetică.

Ecoturism. Ecoturismul are un potențial de dezvoltare mare, dat fiind interesul turistic crescut pentru biodiversitate. Ecoturismul are un impact minim asupra naturii, contribuind la conservarea acesteia și la bunăstarea comunității locale și aducând un aport important la educația ecologică. Zonal, suprafața asupra căreia acesta acționează, include în aria sa faună și floră variată și forme de relief cât mai diversificate. Printre activitățile care pot fi practicate, se numără: observarea păsărilor și a animalelor sălbatice, drumețiile tematice, explorarea zonei carstice dar și cicloturismul.

Pe teritoriul stațiunii și în jurul ei i sunt recunoscute două rezervații naturale importante: Rezervația Naturală „Lacul cu Nuferi – Pârâul Pețea și Rezervația naturală “Situ fosilifer de pe Dealul Șimleului”.

Turism de afaceri și evenimente Mare parte din aceste structuri de primire turistică oferă facilități pentru desfășurarea de conferințe, seminarii, evenimente, congrese, simpozioane, etc.

Turism religios: Biserica de lemn din Băile Felix (adusă din Brusturi) și Biserica Greco-Catolică din Băile Felix.

Criterii de clasificare și particularitățile formelor de turism

Stațiunea Băile Felix este cea mai cunoscută stațiune balneară din România, cu renume și în afara granițelor. Descoperite din antichitate, izvoarele de apă geotermală la temperaturi de 38°și 45°C, au proprietăți curative certificate, fiind oligometalice, bicarbonate, calcice și sodice, iar nămolurile au proprietăți sapropelice (bogate în hidrosulfură de fier coloidală). Băile Felix dispun de o bogată bază de tratament ce cuprinde: instalații pentru băi la cadă, instalații pentru aplicații calde cu nămol și parafină, bazine cu apă termală, instalații pentru elongații sub apă, instalații pentru electro și hidro terapie, saună, piscine acoperite și în aer liber, săli de gimnastică medicală. Datorita climei blânde în lacurile stațiunii trăiesc nuferi subtropicali. Apele termale din Sînmartin au efecte benefice pentru afecțiuni precum: afecțiuni reumatismale inflamatorii, afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale abarticulare, afecțiuni post-traumatice, afecțiuni neurologice periferice, afecțiuni neurologice centrale, afecțiuni ginecologice și afecțiuni asociate.

Principalele atracții turistice din stațiune și din jurul acesteia sunt:

‐ Rezervația Naturală „Lacul cu Nuferi – Pârâul Pețea, stațiunea Băile 1 Mai. Este un pârâu care izvorăște de lângă Băile Felix, (mai precis din lacul din localitatea Băile 1 Mai) și care traversează localitatea. Rezervația Naturală „Lacul cu Nuferi – Pârâul Pețea” este singurul loc din Europa unde crește din terțiar până în zilele noastre nufărul tropical (nimphaea lotus var. thermalis – relict glaciar). Unicitatea nufărului susținută de cea a roșioarei lui Racoviță (roșioara – endemis – Scardinius erythrophatanuls racovitzai) și a melcului (Melanopsia parreysii) dau o importanță științifică majoră rezervației. Lacul este populat cu pești exotici și broaște țestoase.

‐ „Rezervația naturală “Situl fosilifer de pe Dealul Șimleului”, satul Betfia. Se întinde pe o suprafață de 5 hectare. Aici s-au descoperit resturi de reptile, păsări și numeroase mamifere din Pleistocenul mediu.

‐ Avenul de la Betfia sau Avenul “Hudra Bradii” (impropriu numit de localnici “Craterul de la Betfia”), fenomenul carstic de pe Dealul Șomleului. Acesta are o adâncime de 86 de metri, puțul său având o cădere aproape verticală de 54 metri).

‐ Capela de la Haieu, o impresionantă biserică-salăde sorginte medievală (sec. XIV), în care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene și gotice (restaurată în anul 1977);”

‐ Clădirea Sanifarm, o fostă mănăstire aparținătoare ordinului călugăresc Sf. Vincențiu, frumoasă clădire de arhitectură barocă, construită în sec. al XVIIIlea.

‐ Biserica ortodoxă din Rontău (sec. XV)

‐ Biserica unită (greco-catolică) din Haieu (1906);

‐ Biserica de lemn din Băile Felix (adusă din Brusturi) și Biserica Greco-Catolică din Băile Felix.

2 .Circulația turistică

Volumul fluxurilor turistice

Tabel nr. 1 – Evoluția numãrului de turiști ȋn perioada 2001-2009 ȋn stațiunea Bãile Felix Sursã: PDR, 2010

De-a lungul timpului, orașul s-a dezvoltat foarte mult, insistâandu-se în special pe atragerea turiștilor și implicit creșteri semnificative ce provin din turism. Astfel, se poate observa o evoluție favorabilă a numărului de turiști, atât în rândul românilor, cât și în rândul străinilor. Această evoluție favorabilă este pusă pe seama cererii și a ofertei turistice existente, ce se armonizează una cu alta. Legătura dintre evoluția favorabilă a turismului și creșterea economică este scoasă în relief prin faptul că cererea impune apariția unor serii de bunuri și servicii. De asemenea, odata cu conturarea unei noi imagini asupra orașului, cu introducerea acelor bunuri și servicii necesare satisfacerii cererii, cât și cu oferte aplicarea unor oferte originale și interesante, numărul turiștilor ce trece pragul stațiunii a crescut de la an la an.

Tabel nr. 2 – Repartiția pe tipuri de proveniențãa cererii turistice ȋn stațiunea Bãile Felix

CEZI= cererea turisticã internã

CEZE= cererea turisticã externã

Sursã: PDR, 2010

Tabel nr. 3 –Indicatorii ai structurii cererii turistice pe mijloace de transport ȋn stațiunea Bãile Felix

Sursã: PDR, 2010

Se poate observa că în perioada studiată principalul mijloc de transport este cel auto, deținand o pondere importantă fiind utilizat de aproximativ 63,6% din totalul turiștilor.

Al doilea mijloc de transport preferat de către turiști este cel feroviar acesta deținând in medie o pondere de 28,5% (pe perioada studiată).Transportul aerian este folosit în principal de turiștii străini, de aceea ponderea sa este mai scăzută în comparație cu celelalte două mijloace de transport, având în medie un procent de 7,8%.

Figura nr. 6 – Ponderea ȋnnoptãrilor ȋn unitãƫile de cazare din stațiunea Bãile Felix ȋn perioada 2001-2009 (Sursã: Direcția Județeană de Statistică)

În perioada 2001-2009 prima opțiune a turiștilor din județ în ceea ce privește decizia de cazare a fost de a înnopta în unitățile hoteliere dar, în strânsă legătură cu oferta de servicii și dotări oferită de pensiuni a crescut mult numărul de înnoptări în acest tip de unități de cazare (de la 38.701 de înnoptări în 2001 la 265.747 de înnoptări în 2009).

Creșterea este determinată în special de dezvoltarea capacităților de cazare a locurilor disponibile.

Tabelul nr. 4 – Durata medie a sejururilor ȋn stațiunea Bãile Felix ȋn perioada 2003-2006

Sursã: Direcția Județeană de Statistică

În intervalul 2003-2009 durata medie a sejurului/perioadei pe care au petrecut-o turiștii în unitățile de cazare este cuprinsă între 2,09 zile (în 2007) și un maxim de 2,61 zile în (2003).

Partea a III a. Infrastructura turistică

Căile de comunicație

Accesul în comuna Sînmartin se realizează prin intermediul drumului european E79 (DN76), care leagă municipiul Oradea de municipiul Deva. În Oradea, E79 se intersectează cu E 60(București – Brașov – Sibiu – Cluj-Napoca – Borș) și E 671 (Timișoara – Arad – Oradea – Satu Mare). Accesul în satele componente ale comunei Sînmartin se realizează prin rute secundare:

→ DC 59 Sînmartin – Haieu – Belfia;

→ DC 80 Băile 1 Mai – Băile Felix;

→ DC 63 Sînmartin – Cihei;

→ DC 64 Sînmartin – Cordău.

Figura nr. 7 – Harta comunei Sȋnmartin (Sursã: SDL Băile Felix)

În comuna Sînmartin există trei stații CFR: Rontău (haltă), Băile Felix (haltă de călători) și Cordău (haltă de călători). Prin aceste localități trece calea ferată simplă neelectrificată 314 care face conexiunea comunei Sînmartin cu municipiul Oradea și comuna Holod, orașul Beiuș și orașul Vascău.

Distanța dintre comuna Sînmartin și Aeroportul Internațional Oradea este de aproximativ 11 km.

Tabel nr. 5 – Indicatori ai structurii cererii pe mijloace de transport

Sursã: Direcția Județeană de Statistică

Se poate observa că în perioada studiată principalul mijloc de transport este cel auto, deținând o pondere importantă fiind utilizat de aproximativ 63,6% din totalul turiștilor.Al doilea mijloc de transport preferat de către turiști este cel feroviar acesta deținând în medie o pondere de 28,5% (pe perioada studiată).Transportul aerian este folosit în principal de turiștii străini, de aceea ponderea sa este mai scăzuta în comparație cu celelalte două mijloace de transport, având în medie un procent de 7,8%.

Figura nr. 8 – Numãrul sosirilor dupã mijlocul de transport

Structurile de primire

Tabel nr. 6 – Indicator al capacitãƫii de cazare

Sursã: Institutul Naƫional de Statisticã

Se observă, privind tabelului, o evoluție crescândă a structurilor de primire cu funcție de cazare, și asta datorită în primul rând tradiției în domeniul balnear, diversitatea potențialului turistic natural, a reliefului, florei și faunei,tradiția în domeniul turistic. În ultimii ani se urmãrește tot mai mult creșterea eficienței de cazare, prin îmbunătățirea raportului calitate preț, oferirea de o gamă cât mai diversificată a serviciilor în unitățile de cazare, creșterea numărului de servicii fără plată, sau a celor cu plată, personal calificat, ce necesită o pregătire specială, cât și încasări mai mari și o creștere a gradului de ocupare mai mare.

Astfel, structurile de cazare reprezintă un factor fundamental ce contribuie la încasările ce provin din activitatea de turism.

Bãile Felix, ȋn prezent este cea mai mare stațiune balnearã cu functionare permanentã din România și se aflã la 8 km de Oradea.  Apele termale din Bãile Felix au temperaturi cuprinse ȋntre 20 si 49 grade Celsius. Prin reteaua largã de hoteluri, Bãile Felix oferã 7000 de locuri de cazare, bazine de ȋnot, stranduri acoperite sau ȋn aer liber, sãli de jocuri mecanice, terenuri de sport, cinematograf, fiind o stațiune recunoascutã la nivel internațional.

Clima temperatã și pãdurile de foioase din aceastã zonã creeazã ȋn stațiune o atmosferã idealã pentru relaxare și tratament ȋn orice anotimp, iar ploile sau frigul iernii nu reprezintã un impediment pentru bãile termale ȋn aer liber.

Tabel nr. 7 – Indicatorul duratei medii a sejururilor ȋn stațiunea Bãile Felix ȋn anii 2004, 2007 și 2012

Smediu = numãrul de ȋnnoptari / numãrul de turiști

Sursã: Institutul Naƫional de Statisticã

Figura nr. 9 – Durata medie a sejururilor ȋn stațiunea Bãile Felix ȋn anii 2004, 2007 și 2012

     In 2004: Smediu99 = 545.975 / 95.785 = 5,7 zile

     In 2007: Smediu00 = 742.292 / 115.084 = 6,45 zile

     In 2012: Smediu01 = 1.102.073 / 150.351 = 7,33 zile

Din studiul de mai sus rezultã cã durata medie de sejur este ȋntr-o continuã creștere, ajungând de la 5,7 zile ȋn anul 1999 la 7,33 zile ȋn anul 2001. Serviciile sunt de toate tipurile, pentru toate buzunarele, de la 2 – 4stele. Din datele înregistrate reiese faptul că turiștii români, la fel ca și cei străini ce se cazează în structurile din oraș preferă hotelurile. Acest lucru poate fi explicat atât prin numărul de locuri mai mare de care dispun acestea, cât și de posibilitățile de divertisment/recreere pe care le oferă (piscine, centre de îngrijire corporală, etc).

Figura nr. 10 – Decizia de cazare ȋn staƫiunea Bãile Felix ȋn perioada 2001-2009 (Sursã: Direcția Județeană de Statistică Bihor)

În perioada 2001-2009 prima opțiune a turiștilor din oraș în ceea ce privește decizia de cazare a fost de a înnopta în unitățile hoteliere dar, în strânsă legătură cu oferta de servicii și dotări oferită de pensiuni a crescut mult numărul de înnoptări în acest tip de unități de cazare (de la 38.701 de înnoptări în 2001 la 265.747 de înnoptări în 2009).

Conform datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică Bihor capacitatea de cazare, (numărul de locuri) în unitățile specializate din județul Bihor a crescut în intervalul 2003-2009.

Creșterea este determinată în special de dezvoltarea capacităților de cazare a locurilor disponibile.

Hotelurile au indice de utilizare a locurilor de cazare peste capacitatea medie a celorlalte unități de cazare înregistrată la nivel județ.

Agrement

Lacul cu nuferi din Baile Felix se afla in centrul statiunii. Este locul cel mai vizitat din statiune. Toti turistii care aleg ca destinatie Baile Felix, pe durata sederii in statiune, cel putin o data vor trece prin acest loc.

Turiștii care aleg să vină în vacanță în stațiunea bihoreană Băile Felix au, de mai bine de un an, variante alternative pentru petrecerea timpului. Traseele de echitație au prins foarte bine atât la români, cât și la străini. Manejul din zona a atras, intr-un an de functionare, cateva sute de turisti, care au descoperit o metoda inedita si foarte placuta de a-si umple timpul si cu altceva decat cu iesirile la bazin sau la lacul cu nuferi care exista in statiune.

Figura nr. 11 – Lacul cu nuferi (Sursã: www.cartitaplimbareata.ro)

Partea a IV a. Posibilități și direcții de promovare a potențialului turistic

Resurse turistice nevalorificate și forme de turism

Îmbunătățirea serviciilor de informare, promovare și marketing touristic

Promovarea turistică a stațiunii Băile Felix

Măsuri:

 Dezvoltarea și modernizarea Centrului de Promovare Turistică;

 Desfășurarea de campanii de promovare turistică;

 Participarea la târguri turistice naționale și internaționale;

Dezvoltarea turismului de evenimente

Măsuri:

 Dezvoltarea infrastructurii necesare în vederea organizării de evenimente;

 Organizarea periodică de evenimente cu impact turistic: festivaluri, târguri, simpozioane,

– Includerea comunei Sânmartin în circuite turistice naționale și internaționale

Măsuri:

 Includerea comunei într-un circuit turistic la nivelul zonei;

 Includerea comunei într-un circuit turistic internațional;

Valorificarea superioară a atracțiilor turistice de la nivel local

– Îmbunătățirea infrastructurii de acces spre obiectivele turistice

Măsuri:

 Reabilitarea și modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice;

 Amenajarea de locuri de parcare în apropierea obiectivelor turistice;

 Dezvoltarea sistemelor de indicatoare turistice;

– Reabilitarea/modernizarea/amenajarea corespunzătoare a obiectivelor turistice

Măsuri:

 Renovarea, dezvoltarea și amenajarea obiectivelor culturale cu potențial turistic

 Amenajarea turistică a rezervațiilor naturale;

-Îmbunătățirea infrastructurii de semnalizare turistică

Măsuri:

 Dezvoltarea sistemelor de indicatoare turistice;

 Amenajarea obiectivelor turistice cu hărți, panouri informative, etc.;

-Crearea de noi atracții turistice

-Dezvoltarea infrastructurii de agrement

Măsuri:

 Înființarea unei baze de agrement/Aqua Park în cadrul stațiuni;

 Amenajarea unor baze turistice sportive;

Direcții de valorificare corespunzătoare a obiectivelor turistice. Căi și mijloace de concretizare a direcțiilor optime. Propuneri

REALIZAREA AQUA PARK

Scopul: Creșterea atractivității turistice a comunei stațiunii Băile Felix prin dezvoltarea infrastructurii turistice.

Problema identificată:

Băile Felix reprezintă una din cele mai atractive stațiuni turistice balneo-climaterice. În ciuda potențialului existent, nivelul de diversitate al atracțiilor turistice este destul de scăzut,

turiștii dispunând de o gamă restrânsă de posibilități de petrecere a timpului

liber.

Acest proiect constă în realizarea unui Aqua Parc pe un teren cu o suprafață de circa 10 ha, situat situate între Băile Felix, Haieu și Băile 1 Mai. Proiectul prevede amenajarea unor terenuri pentru sport, a unui bazin olimpic, precum și a unui hotel cu o capacitate de 350-500 de locuri, care să aibă un restaurant, un complex de tratament și cabinete medicale. Se mai dorește amenajarea unui lac de agrement, cu o insulă în mijloc, unde va fi ridicat un restaurant și un bar. Pe alte 3 ha vor fi construite bazine pentru copii și adulți, zone de relaxare, fiind prevăzute cascade și tobogane. De asemenea, în proiect este prevăzută și o zonăn acoperită, unde vor funcționa baruri, restaurante, saună, o sală de cinema, o terasă, spații comerciale etc. Totodată, se dorește amenajarea unor parcări aferente care să facă față afluxului de peste 5.000 de persoane care ar vizita zilnic Aqua Parc-ul.

Buget estimat 50 mil. euro

Posibile surse de finanțare: Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria România

Program Operațional Regional 2007-2013

Buget local

Posibili parteneri Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea

Mediul de afaceri local (Parteneriat public-privat)

Perioada de Implementare: 2012-2015

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI REZERVAȚIILOR NATURALE

Scopul proiectului: Creșterea atractivității turistice a stațiunii prin valorificarea resurselor turistice existente

Problema identificată:

La nivelul comunei Sînmartin există mai multe atracții turistice naturale, precum: Rezervația Naturală Lacul cu Nuferi – Pârâul Peța, Rezervația natural “Situl fosilifer de pe Dealul Șimleului”, Avenul de la Betfia sau Avenul “Hudra Bradii” (impropriu numit de localnici “Craterul de la Betfia”), etc. Majoritatea nu sunt valorificate corespunzător, astfel încât afluxul turistic are un impact semnificativ asupra stării lor de conservare.

Acest proiect constă în valorificarea potențialului rezervațiilor naturale și introducerea acestora în circuitul turistic prin ecologizarea și amenajarea corespunzătoare a acestora (Lacul de Nuferi din Băile 1 Mai, Avenul de la Betfia, etc.

Posibile surse de finanțare

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria România

Program Operațional Regional 2007-2013 sau echivalent

DEZVOLTAREA CENTRULUI DE INFORMARE TURISTICĂ

Scopul proiectului: Dezvoltarea sectorului turistic prin îmbunătățirea serviciilor de informare și promovare turistică a comunei Sarmantin

Problema identificată:

Comuna Sînmartin va dispune de un centru de informare turistică, amplasat în stațiunea turistică Băile Felix. Funcționarea corespunzătoare a unui centru de informare turistică se impune pentru promovarea unitară și eficientă a atracțiilor turistice din comună.

Acest proiect presupune dezvoltarea și eficientizarea activității de promovare a obiectivelor turistice naturale din comuna Sînmartin, prin utilizarea unei categorii variate de mijloace de comunicare. Trebuie investit în special în promovarea obiectivelor turistice naturale în plan extern pentru creșterea ponderii turiștilor din străinătate din totalul turiștilor sosiți în stațiune.

Posibile surse de finanțare

Program Operațional Regional 2007-2013 sau echivalent

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria România

Concluzii

Având în vedere cele prezentate în cadrul lucrãrii, consider cã am reușit sã redau o imagine de ansamblu a statiunii Baile Felix, punând în evidență aspectele pozitive cât și cele negative.

În ceea ce privește așezarea geografică și cadrul natural, stațiunea poate fi considerată una privilegiată datorită pitorescului inedit, încãrcat de o naturã bogatã, gata sã încânte privirile oricãrui turist. Astfel, din acest punct de vedere, stațiunea poate primi un „plus” bine meritat.

Cât despre populația orașului se poate concluziona cu ușurințã faptul cã orașul are nevoie de introducerea unor politici menite sã stimuleze mobilitatea teritorialã și profesionalã a forței de muncă prin dezvoltare economică și cea a competențelor profesionale, astfel încât populația sã devinã una stabilã. Totodatã, se estimeazã o scãdere a populației în urmãtorii ani, principalul motiv fiind îmbãtrânirea demograficã, pe seama reducerii ponderii populației tinere.

În cadrul stațiunii există programe și proiecte puse în practică în vederea promovării formelor de turism existente, însă politicile de marketing nu sunt suficient puse la înaintare.

Oferta turistică este una valoroasă, iar cererea începe și ea să crească, atât la nivelul turiștilor români, cât și la nivelul turiștilor străini, ce par a fi din ce în ce mai plăcut surprinși de ceea ce poate reda, de imaginea pe care stațiunea a reușit să și-o construiască: cea mai mare stațiune balneară cu funcționare permanentă din România recunoscuta internațional datorită apelor termale.

În ceea ce privește căile de comunicație, cu toate că se află poziționat într-o zonă strategică, infrastructura de transport nu este suficient dezvoltată. De asemenea, drumurile nu sunt de cea mai bună calitate, fapt ce redă stațiunii un punct negativ.

Structurile de primire, baza de cazare și alimentație publică, par a satisface nevoile tuturor turiștilor, în stațiune fiind construite dotări pentru toate buzunarele. În linii mari, agențiile de turism încearcă să atragă cât mai mulți turiști, prin implementarea unor pachete turistice atractive, menite să susțină turismul și să sprijine anumite puncte simbol ale orașului, lucru ce a condus și la introducerea autobuzului în circuitul turistic și implicit un număr mai mare de turiști.

Stațiunea Băile Felix este una cu potențial ridicat, dar care necesită, pentru o evoluție crescândă în ceea ce privește turismul, de politici permanente de stimulare a activității turistice și a forței de muncă, de o armonie între primărie și Instituțiile de Turism, de un marketing adecvat, astfel încât să nu apară dezechilibre de piața turistică.

Bibliografie

Resurse bibliografice

Buciuman E. (1999) – The Economics of rural tourism and agrotourism, Publisher ProTransilvania, Alba Iulia

Cândea Melinda., Erdeli George., Simon Tamara. (2000), – Potențial turistic și turism, Editura Universității din București, București

Ciangă N., (2006), – Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

Cocean, P., Deszi, Ș., (2001) – Prospectare și geoinformare turistică, Presa Universitarã Clujeană, Cluj Napoca

Csısz I. (1996) – Agritourism mountain, Editura Mirton

Erdeli G., Gheorghilaș A., (2006) – Amenajări turistice, Editura Universitară, București

Glavan V. (2003) – Arranging tourist territory, Editura Alma Mater, Sibiu

Glavan V. (2006) – The tourist potential and its exploitation, Publisher of Tomorrow

Romania, Bucharest

Glavan V. (2004) – Resources of interest on Earth, Economic Publishing House, Bucharest

Grecu Florina. (2009) – Hazarde și riscuri naturale, Editura Universitară, București

Ianoș I., (2000) – Sisteme teritoriale, O abordare geografică, Editura Tehnică, București

Ilieș A., Ilieș Dorina., Josan Ioana., Grama V., Gozner Maria., (2008) – Romanian Rural Tourism Ilieș M., (2007) – Amenajare turistică, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca

Măhăra G., Ilieș A., și colaboratorii, (1999) – Potențialul turistic al bazinului hidrografic al Crișului Repede, Editura Universității din Oradea, Oradea; Stănciulescu Gabriela., Micu Cristina., (2009) – Economie și gestiune în turism. Probleme, proiecte și studii de caz, Editura C. H. Beck, București

Surd V., (coord) și colaboratorii., (2005) – Amenajarea teritoriului și infrastructuri tehnice, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca

xxx Project FD al Euroregiunilor Carpatice

xxx (2006-2007), Ghid turistic Oradea-Bihor, Transilvania Tour, Editura Duran`s, p 62.

xxx Authentic/Traditional and Modern/Contemporary. The case of Crisana and Maramures Areas

xxx GeoJournal of Tourism and Geosites, year I, no. 2, vol. 2, pag. 140-148;

xxx Together for the water lily /Impreuna pentru nufăr, Fundatia Ecotop pt Cultura si Educatie Ecologista

Resurse electronice

http://www.promoonline.ro/imgproduct/big/277/felix+1-mai.jpg;

http://images.google.com/imgres?;

http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/3felmeres.htm;

http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.turismbailefelix.com;

http://www.pensiunecarmena.ro/hartafelix.jpg;

www.ghidulturistic.ro/zone.php?j=5;

http://www.1lastminute.ro/Harti/Map/View/MapID/346/Harta-Baile-Felix-Romania.aspx;

Bibliografie

Resurse bibliografice

Buciuman E. (1999) – The Economics of rural tourism and agrotourism, Publisher ProTransilvania, Alba Iulia

Cândea Melinda., Erdeli George., Simon Tamara. (2000), – Potențial turistic și turism, Editura Universității din București, București

Ciangă N., (2006), – Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

Cocean, P., Deszi, Ș., (2001) – Prospectare și geoinformare turistică, Presa Universitarã Clujeană, Cluj Napoca

Csısz I. (1996) – Agritourism mountain, Editura Mirton

Erdeli G., Gheorghilaș A., (2006) – Amenajări turistice, Editura Universitară, București

Glavan V. (2003) – Arranging tourist territory, Editura Alma Mater, Sibiu

Glavan V. (2006) – The tourist potential and its exploitation, Publisher of Tomorrow

Romania, Bucharest

Glavan V. (2004) – Resources of interest on Earth, Economic Publishing House, Bucharest

Grecu Florina. (2009) – Hazarde și riscuri naturale, Editura Universitară, București

Ianoș I., (2000) – Sisteme teritoriale, O abordare geografică, Editura Tehnică, București

Ilieș A., Ilieș Dorina., Josan Ioana., Grama V., Gozner Maria., (2008) – Romanian Rural Tourism Ilieș M., (2007) – Amenajare turistică, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca

Măhăra G., Ilieș A., și colaboratorii, (1999) – Potențialul turistic al bazinului hidrografic al Crișului Repede, Editura Universității din Oradea, Oradea; Stănciulescu Gabriela., Micu Cristina., (2009) – Economie și gestiune în turism. Probleme, proiecte și studii de caz, Editura C. H. Beck, București

Surd V., (coord) și colaboratorii., (2005) – Amenajarea teritoriului și infrastructuri tehnice, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca

xxx Project FD al Euroregiunilor Carpatice

xxx (2006-2007), Ghid turistic Oradea-Bihor, Transilvania Tour, Editura Duran`s, p 62.

xxx Authentic/Traditional and Modern/Contemporary. The case of Crisana and Maramures Areas

xxx GeoJournal of Tourism and Geosites, year I, no. 2, vol. 2, pag. 140-148;

xxx Together for the water lily /Impreuna pentru nufăr, Fundatia Ecotop pt Cultura si Educatie Ecologista

Resurse electronice

http://www.promoonline.ro/imgproduct/big/277/felix+1-mai.jpg;

http://images.google.com/imgres?;

http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/3felmeres.htm;

http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.turismbailefelix.com;

http://www.pensiunecarmena.ro/hartafelix.jpg;

www.ghidulturistic.ro/zone.php?j=5;

http://www.1lastminute.ro/Harti/Map/View/MapID/346/Harta-Baile-Felix-Romania.aspx;