Promovarea Online a Destinatiei Turistice din Judetul Sibiu

Economie

Promovarea Online a Destinatiei Turistice din Judetul Sibiu

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE LICENȚĂ

Promovarea online a destinației turistice

din județul Sibiu

CAPITOLUL I- Prezentarea generală a județului Sibiu

1.1. Așezare și infrastructura de acces al județului Sibiu

1.2. Date geografice ale județului Sibiu

1.3. Cadrul socio-cultural al județului Sibiu

1.4. Resursele socio-demografice

1.5. Economia județului Sibiu

1.6. Turismul din județul Sibiu

CAPITOLUL II- Analiza indicatorilor turistici

2.1. Analiza circulației turistice din județul Sibiu

2.1.1. Numărul sosirilor de turiști în județul Sibiu

2.1.2. Numărul înnoptărilor în județul Sibiu

2.1.3. Durata medie a sejurului în județul Sibiu

2.1.4. Densitatea circulației turistice în județul Sibiu

2.2. Analiza echipamentelor turistice din județul Sibiu

CAPITOLUL III- Impactul promovării pe Internet al turismului din

județul Sibiu

3.1. Impactul Internetului asupra destinațiilor turistice

3.2. Analiza SWOT a destinației turistice Sibiu

3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului din Sibiu

CAPITOLUL IV- Propuneri privind dezvoltarea promovării online a destinației turistice Sibiu

4.1. Identificarea acțiunilor de promovare a turismului online

4.2. Formularea de propuneri pentru creșterea notorietății turismului

4.3. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinația Sibiu

4.4. Prezentarea unui website pentru promovarea județului Sibiu

Bibliografie

Anexe

Introducere

Promovarea online a început să devină o metodă foarte des utilizată de către persoanele care doresc să călătorească pe ,,meleaguri” necunoscute deoarece poate fi utilizat într-un un mod foarte ușor. Datorită faptului că atât mediul virtual cât și turismul sunt caracterizate de o mare dinamicitate, asocierea celor două domenii este una cât se poate de fericită. Deși o practică nouă, destinațiile care se adaptează la acest trend dețin un avantaj competitiv, de aici derivă și motivul realizării acestei lucrări. Județul Sibiu este una dintre destinațiile cu un potențial imens în ceea ce privește industria turismului și a călătoriilor, iar o mai mare vizibilitate în mediul online nu poate să îi aducă decât beneficii.

În primul capitol este prezentat, în mod detaliat, aspectele generale ale Sibiului ca județ și ca oraș. Aceasta a inclus scoaterea în evidență a reperelor geografice reprezentative, cadrului socio-cultural, analiza sectoarelor economiei și a principalilor indicatori de performanță și principalele tipuri de turism practicate în această zonă.

Cel de-al doilea capitol a reprezentat analiza importanței industriei turismului și impactul acesteia asupra economiei în ansamblul ei. Informațiile cuprinse în acesta sunt de natură statistică, redând concret evoluția înregistrată de turismul județului Sibiu într-un interval de cinci ani.

Scopul celui de-ai treilea capitol a fost evidențierea impactului promovării pe Internet a destinației turistice. Cuprinde aspecte teoretice cu privire la influența promovării online și marketingului turistic virtual, o analiza a punctelor forte și slabe, oportunităților și amenințărilor județului Sibiu și prezentarea principalelor pagini web de promovare a țării.

Capitolul final reprezintă propunerea personală de îmbunătățirea a reprezentării online a județului Sibiu. În primă etapă s-a realizat un studiu cu privire la profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinația Sibiu pentru a putea defini care sunt cele mai relevante aspecte din punct de vedere al clientelei, urmată de prezentarea website-ului propus și a componentelor și instrumentelor utilizate pentru promovarea acestuia.

Scopul acestei lucrări este de a analiza și evidenția situația și imaginea actuală a județului Sibiu, din punct de vedere economic, social și turistic, formând astfel o idee generală asupra problemelor socio-economice și de mediu și lăsând loc posibilităților de redresare, din toate punctele de vedere.

CAPITOLUL I-

Prezentarea generală a județului Sibiu

1.1. Așezare și infrastructura de acces al județului Sibiu

Județul Sibiu, numit și în germană ,,Hermannstadt’’, este așezat în centrul țării, întinzându-se pe o suprafață de 5432,5 km pătrați, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul țării, fiind un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei, cu o populație de aproximativ 155.000 locuitori. Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă. Județul Sibiu ocupă 2,3% din suprafața țării, fiind organizat în două municipii, din care o reședință de județ, șapte orașe, 53 de comune și 126 de sate.

Sibiul a cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. Județul Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.

Căile de acces din județul Sibiu sunt:

– căi rutiere: D.N.1-E15/A/ București-Brașov-Sibiu-Oradea, D.N.7 / București-Pitești-Sibiu-Deva-Arad, D.N.14-Sibiu-Medias. Se mai poate ajunge în Sibiu și prin intermediul autocarelor, transport asigurat de firme de transport de profil precum Atlassib, Dacos SRl și Fany SRL. Deasemenea, prin Sibiu trec drumurile europene E68 (Arad – Sibiu – Brașov) și E81 (Cluj – Sibiu – Pitești – București).

Sibiul reprezintă un important nod de cale ferată (CFR Călători) și dispune de un aeroport internațional numit Aeroportul Sibiu unde au loc curse regulare spre Germania și Italia.

Principalele cai de acces sunt din Sibiu sunt cele două companii de transport aerian (Agentia Tarom și Carpat Air);

– Căi ferate din județul Sibiu sunt:

1. București – Ploiești – Brașov – Codlea – Făgăraș – Sibiu;

2. Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Ocna Sibiului – Medias.

1.2. Date geografice ale județului Sibiu

Relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată prin poziția sa. Localitatea Sibiu se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din apropiere. Deasemenea, relieful acestui județ este situat între 2535 m (Vârful Negoiu) și 282 m (lunca Târnavei Mari) și se caracterizează prin varietate și o complexitate a condițiilor naturale.

Din întreaga suprafață a județului Sibiu, aproximativ 30 % este ocupată de munți ce depășesc, în unele zone, 2000 m (vârful Negoiu- 2535 m, vârful Suru- 2238 m, vârful Cindrel- 2244 m), 50% corespunde ținutului de podiș, o regiune de dealuri cu înălțimi între 490 m și 749 m (podișul Târnavelor, al Hârtibaciului și al Secașelor), compartimente de văi adânci și largi. Iar restul reprezintă aria depresionară de contact, desfășurată aproape continuu între cele două trepte de relief.

Rețeaua hidrografică se împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km pătrați și Mureș cu 2095 km pătrați, lungimea cursurilor de apă, totalizând 2043 km, distribuindu-se cu 1326 km în bazinul Olt și 717 km în bazinul Mureș. În zona montană se găsește lacul Bâlea, lac de origine glaciară, cu o suprafață de 4,7 hectare și un volum de 0,2 milioane de metri cubi.

Clima județului Sibiu este de tip temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în luna iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.

Flora județului Sibiu este bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului, zambila sălbatică).

Iar Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

1.3. Cadrul socio-cultural al județului Sibiu

În Sibiu există opt centre culturale: Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Județean, Centrul Cultural Studențesc, Centrul Cultural „Friederich Teutsch”, Centrul Cultural al Academiei Trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul European de Poezie și Dialog Est-Vest), Asociația Scriitorilor și Asociația Artiștilor. Deasemenea, aici își au sediul: Teatrul Național „Radu Stanca”, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii și tineret „Gong” și Teatrul de Balet Sibiu.

În fiecare primăvară în localitate au loc diferite evenimente, cum ar fi Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (F.I.T.), considerat cel mai mare festival de teatru din sud-estul Europei. De asemenea, anual sunt organizate Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvențională „La Strada”, Festivalul Internațional de Muzică Electronică și Artă Contemporană Transylvania Calling și Festivalul Internațional de Jazz Sibiu.

Datinile și obiceiurile din bătrâni se mai păstrează și astăzi în localități din județul Sibiu. Strâns legate de anumite sărbători religoase și ritualuri ancestrale, aceste obiceiuri se transformă în adevărate spectacole de muzică, dans, port tradițional, bucătărie locală, îndemânare artistică, creativitate și joc.

Câteva exemple de obiceiuri și tradiții ar fi:

– Cetele de Juni din Mărginimea își încep activitatea o dată cu colindul din Ajunul Crăciunului. Mai întâi ei colindă în gospodăria primarului, apoi preoții din sat după care urmează să fie colindați localnicii;

– Udatul Ionilor este un obicei păstrat din străbuni la Tălmăcel și care se sărbătorește în continuare an de an. Ajunși la râu, junii îi udă rând pe rând pe toți ce poartă numele de „Ion”, iar pentru a uita de gerul de afară, Ionii udați sunt răsplătiți cu colaci, vin și țuică. Sărbătoarea continuă apoi pe ulițele strâmte ale satului cu dansuri și cântece specifice locului;

– Ziua urșilor și burduhoșilor la Cârța are loc pe data de 8 ianuarie (de ,,Ziua Nebunilor’’) și este ziua în care tinerii se împart în două cete, în burduhoși și în urși și mâzgălesc oamenii cu untură și funingine pentru a alunga spiritele rele. Ziua Nebunilor se încheie la lăsatul întunericului cu un foc mare aprins în curtea gazdei cetei unde urșii își ard costumele pentru a arde răul;

– Meteleaua este unul din cele mai vechi obiceiuri care se practică la Avrig la data de 28 decembrie. Este o sărbătoare cu origine păgână care simbolizează birunița binelui, a luminii și a renașterii. Costumația și mai ales măștile cetelor de juni devin tablouri alegorice cu subiecte din cele mai diverse;

– Buzduganul de la seceriș este o tradiție sărbătorită în luna iulie. Dimineața, din centrul satului și până la pământul gazdei, alaiul merge cântând, iar aici, bătrânii comunei învață tinerii să taie spice și să lege snopi. La final, femeile leagă snopii în formă de cruce, iar apoi așază crucile în formă de buzdugan.

Viața religioasă din județul Sibiu

Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc împreună cu germanii, descendenți ai coloniștilor saxoni care au emigrat în sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură unguri, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitatai vechi obiceiuri care se practică la Avrig la data de 28 decembrie. Este o sărbătoare cu origine păgână care simbolizează birunița binelui, a luminii și a renașterii. Costumația și mai ales măștile cetelor de juni devin tablouri alegorice cu subiecte din cele mai diverse;

– Buzduganul de la seceriș este o tradiție sărbătorită în luna iulie. Dimineața, din centrul satului și până la pământul gazdei, alaiul merge cântând, iar aici, bătrânii comunei învață tinerii să taie spice și să lege snopi. La final, femeile leagă snopii în formă de cruce, iar apoi așază crucile în formă de buzdugan.

Viața religioasă din județul Sibiu

Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc împreună cu germanii, descendenți ai coloniștilor saxoni care au emigrat în sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură unguri, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului.

Ca limbă maternă, în Sibiu domina până în anii '30 limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8824) și maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană, iar limba idiș era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

1.4. Resursele socio-demografice

Populația județului Sibiu a fost de 423.156 locuitori (1 iulie 2007) ceea ce reprezintă 2,0% din populația României cu 77,9 locuitori/km2. Din această populație, 51,4 % este de sex feminin, restul de 48,6% fiind de sex masculin. Repartizarea populației pe medii de proveniența arată că 32,7% provine din mediul rural și 67,3% din mediul urban.

Dintr-un total de 179.700 populație ocupată, 32,4% lucrează în industrie, 30,0% în industria prelucrătoare, 15,0% în comerț, restul de 22,6% acționează în alte domenii de activitate. Câștigul salarial nominal mediu net lunar a fost de 987 lei/ salariat în anul 2007.

1.5. Economia județului Sibiu

Un rol important în economia județului Sibiu îl auindustria de textile și de confecții, industria de pielărie și de încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor rutiere, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui și a cărnii), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneo-climaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni.

O ramură de bază a economiei acestui județ este agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului. În ceea ce privește situația celor mai reprezentativi indicatori economici, enumerăm câțiva, cum ar fi PIB, rata șomajului, numărul angajărilor, etc.

1. Produsul intern brut la nivelul județului Sibiu

Tabelul nr. 1.1- Produsul intern brut lei/locuitor

Sursă: adaptare după tabelul din anuarul statistic al județului Sibiu

Graficul nr. 1.1- Produsul intern brut la nivelul județului Sibiu

Pentru perioada 2006-2012, se constată că produsul intern brut se menține constant și la nivel redus, însă în anul 2011 se observă o creștere bruscă de până la valoarea de 556708,4. Iar în anul 2012, produsul intern brut crește simțitor, ajungând la 587499,4.

Ceea ce denotă o revenire a economiei județului Sibiu per ansamblu, deasemenea, analizând tabelul de mai sus, ne putem da seama că produsul intern brut a crescut în anii 2011 și 2012.

2. Rata șomajului al județului Sibiu

Tabelul nr. 1.2.- Rata șomajului la nivelul județul Sibiu

Sursă: Institutul Național de Statistică Sibiu, 2011

Graficul nr. 1.2.- Rata șomajului la nivelul județul Sibiu

Pentru perioada 2007-2012, se constată că rata șomajului are anumite fluctuații, în anul 2011 se observă o creștere bruscă de până la valoarea de 4,3%, drept urmare a crizei economice care a redus drastic numărul angajaților.

Iar în anul 2012, rata șomajului crește simțitor, ajungând la 5,6%, ceea ce semnifică faptul că numărul angajărilor a scăzut, deci implicit au crescut și veniturile acestora care au contribuit la un nivel de trai mai ridicat, aceștia reușind să-și acopere nu doar nevoile de bază, dar și celelalte nevoi, de unde reiese per total că economia s-a îmbunătățit și continuă în același trend.

3. Nivelul angajărilor din județul Sibiu

Tabelul nr. 1.3.- Nivelul angajărilor din județul Sibiu

Sursă: Institutul Național de Statistică Sibiu, 2011

Graficul nr. 1.3.- Nivelul angajărilor la nivelul județului Sibiu

Urmărind nivelul angajărilor pentru perioada 2007-2011, apreciem o creștere a populației ocupate la nivelul anului 2011 după revenirea perioadei dificile, și anume cea a crizei economice, deci putem afirma că atât pentru această perioadă cât și pentru viitor, economia urmărește un trend ascendent care fi benefic și în cadrul domeniului turistic.

1.6. Turismul din județul Sibiu

Județul Sibiu este unul dintre cele mai frumoase regiuni ale țării atât din punctul de vedere al resurselor naturale cât și din cel al patrimoniului cultural. Astfel, principalele destinații turistice sunt reprezentate de orașele Sibiu și Mediaș cu bijuteriile lor arhitectonice și culturale, bisericile-cetate specifice Transilvaniei precum cele de la Biertan și Valea Viilor care au fost înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO datorită valorii lor.

În Municipiul Sibiu, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA reprezintă o destinație turistică preferată de turiști. O altă atracție este Mărginimea Sibiului, formată din șirul de sate romànești aflate la poalele munților Cibinului, zonă în care s-au păstrat aproape intacte numeroase tradiții și obiceiuri legate de creșterea animalelor, în principal al oilor.

Cascada și Lacul Bâlea atrag vizitatori prin peisajele montane sălbatice și deosebite, de asemenea, Făgărașul, cu ale sale creste atrag atât în sezonul de iarnă cât și în cele de vară numeroși montaniarzi, alpiniști, practicanți de sporturi extreme, cățărare pe gheață, alpinism, drumeție și schi extrem. Acest fapt se datorează și menținerii stratului de zăpadă o perioada lungă de timp din an.

O altă destinație turistică consacrată în județul Sibiu este stațiunea Păltiniș, o destinație de vacanță în tot timpul anului, iar pentru relaxare, soare, baie și cure terapeutice cu nămol stațiunea balneară Ocna Sibiului reprezintă o atracție deosebită. Municipiul Sibiu reprezintă una dintre principalele destinații turistice ale județului datorită numeroaselor obiective turistice cultural-istorice care au determinat și declararea sa drept ,,Capitală Culturală Europeană'' în anul 2007.

În județul Sibiu sunt practicate următoarele forme de turism:

1. Turismul montan bisezonal (de odihnă, sporturi de iarnă și de vară, drumeție, alpinism, de agrement, cunoaștere științifică, vânătoare și pescuit etc.) este favorizat de prezența Munților Fagarasului, a Munților Cindrelului (unde se află, la 1450 m, stațiunea climaterică Păltiniș) și a Munțior Lotrului;

2. Turism balnear (cură balneară, odihnă, de agrement etc.) își are originile în timpurile antice, când oamenii cunoșteau și exploatau proprietățile curative ale apelor minerale și termale, ale curei heliomarine, nămolurile, etc. Este considerat cel mai vechi tip de turistic;

3. Turism cultural este practicat de către turiștii care doresc să beneficieze de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectură, de artă, edificii religioase, muzee, case memoriale, arhitectură, creație tehnică populară și manifestări populare tradiționale;

4. Turism rural și agroturism – bine reprezentat în satele din Mărginimea Sibiului, dar cu perspective de dezvoltare și în alte localități rurale de pe teritoriul județului Sibiu;

5. Turismul de afaceri este o componentă dinamică în economia turismului unei țări, regiuni sau localități care înglobează o serie complexă de servicii specifice organizării profesioniste de conferințe, programe motivaționale și întruniri.

Cererea pentru această formă de turism vine din partea organizațiilor profesionale pentru întâlnirile membrilor sau firme care organizează conferințe, simpozioane, diverse întâlniri sau cursuri de pregătire pentru personalul propriu. Acest segment se dezvoltă pe masura implementării în România a standardelor internaționale și a introducerii lui în comunitar European;

6. Turismul sportiv este o altă formă a circulației turistice care este foarte agreată de anumite categorii ale populației. El poate acoperi practic toate categoriile de sporturi, de la cele nautice, sporturile de iarnă până la alpinism, vânătoare și pescuit;

7. Turismul de tineret este pentru copii, adolescenți sau tineri și se desfășoară atât individual cât și în grup, însoțiți de un personal didactic. Conceptul de turism pentru tineret este un concept care necesită în continuare o nevoie de promovare și se referă la servicii turistice destinate tinerilor sau oferte de petrecere a timpului liber pentru tineret. În județul Sibiu, există opt tabere de elevi (Tabăra Trecătoarea Corbilor din Paltiniș, Tabăra Santa, Tabăra Cișnădioara, Tabăra Ocna Sibiului, Tabăra Săliște I, Tabăra Săliște II, Tabăra Sadu, Colonia de preșcolari Noul Săsesc);

8. Turismul feroviar reprezintă calea ferată îngustă Sibiu-Agnita care parcurge traseul Valea Hârtibaciului și are o lungime de 58 km. Peisajul prin care se călătoreste este foarte feeric, cu o vegetație abundentă situată pe valea râului Hârtibaci.

Trece prin haltele Hozman, Tichindeal, Nocrich, Altina și Benești, localități unde sunt cetăți cu biserici fortificate. Trenul de cale îngustă este remorcat de o locomotivă cu abur și atinge viteza de 20 km/h. Este singura legatură cu trenul între Sibiu și Agnita, traseu care se parcurge în două ore și 40 de minute.

9. Ecoturismul este cunoscut și sub denumirea de turism ecologic care se referă la turismul

în zone fragile, sălbatice, de obicei protejate, încearcă să aibe un impact minor și să se mențină la o scară redusă. Acest tip de turism este util în educarea turiștilor și în găsirea fondurilor pentru conservare, aduce avantaje economiei și politicii locale și încurajează respectul pentru alte culturi și pentru drepturile omului.

Atracțiile turistice din județul Sibiu sunt Iezerele Cindrelului, Lacul și Golful Alpin Bâlea, Lacul fără fund de la Ocna Sibiului, Calcarele de la Turnu Roșu, Calcarele de la Cișnădioara, Vulcanii noroioși Hasag, Etnografia și folclorul.

Arhitectura județului Sibiu se poate observa în următoarele obiective culturale turistice Muzeul Franz Binder, Muzeul Național Brukenthal, Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie din Sibiu, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale 'ASTRA' din județul Sibiu, Muzeul de Istoria Farmaciei din județul Sibiu, Muzeu de Istorie Naturală din județul Sibiu, Muzeul de Arme și Trofee de Vânătoare din județul Sibiu,Catedrala Ortodoxă din județul Sibiu, Turnul Sfătului din Piața Mică aflat în județul Sibiu, Edificiul 'Margareta' din județul Sibiu, Complexul Arhitectural Franciscan-Medias din județul Sibiu, Biserica Cișnădioara din județul Sibiu, Biserica Cetatea din județul Sibiu și Complexul Arhitectural Medieval din județul Sibiu.

CAPITOLUL II-

Analiza indicatorilor turistici din județul Sibiu

2.1. Analiza circulației turistice din județul Sibiu

Județul Sibiu este unul dintre cele mai frumoase regiuni ale țării atât din punctul de vedere al resurselor naturale cât și din cel al patrimoniului cultural. Astfel, principalele destinații turistice sunt reprezentate de orașele Sibiu și Mediaș cu bijuteriile lor arhitectonice și culturale, bisericile-cetate specifice Transilvaniei precum cele de la Biertan și Valea Viilor care au fost înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO datorită valorii lor.

În Municipiul Sibiu, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA reprezintă o destinație turistică preferată de turiști. O altă atracție este Mărginimea Sibiului, formată din șirul de sate romànești aflate la poalele munților Cibinului, zonă în care s-au păstrat aproape intacte numeroase tradiții și obiceiuri legate de creșterea animalelor, în principal al oilor.

Cascada și Lacul Bâlea atrag vizitatori prin peisajele montane sălbatice și deosebite, de asemenea, Făgărașul, cu ale sale creste atrag atât în sezonul de iarnă cât și în cele de vară numeroși montaniarzi, alpiniști, practicanți de sporturi extreme, cățărare pe gheață, alpinism, drumeție și schi extrem. Acest fapt se datorează și menținerii stratului de zăpadă o perioada lungă de timp din an.

O altă destinație turistică consacrată în județul Sibiu este stațiunea Păltiniș, o destinație de vacanță în tot timpul anului, iar pentru relaxare, soare, baie și cure terapeutice cu nămol stațiunea balneară Ocna Sibiului reprezintă o atracție deosebită. Municipiul Sibiu reprezintă una dintre principalele destinații turistice ale județului datorită numeroaselor obiective turistice cultural-istorice care au determinat și declararea sa drept ,,Capitală Culturală Europeană'' în anul 2007.

Măsurarea statistică a circulației turistice are drept scop de a determina dimensiunile acesteia și de a oferi informații utile în scopul dezvoltării în perspectiva industriei serviciilor. Indicatorii statistici care masoară și caracterizează fluxurile turistice sunt numărul total de turiști, numărul total de zile-turist, numărul mediu zilnic de turiști, durata medie a sejurului, densitatea circulației turistice și preferința relativă a turiștilor.

2.1.1. Numărul sosirilor de turiști în județul Sibiu

Tabelul nr. 2.1.- Turiști cazați în unitățile de cazare turistică din județul Sibiu

Sursă: Institutul Național de Statistică Sibiu, 2011

Graficul nr. 2.1.- Turiști cazați în unitățile de cazare turistică din județul Sibiu

Pe parcursul celor 5 ani analizați 2007-2011 observăm un trend pozitiv în evoluția numărului de turiști ce aleg să se cazeze în hoteluri, pensiuni rurale și urbane, cabane turistice și o scadere a numărului celor care se cazează în campinguri, bungalouri și moteluri, deoarece condițiile de cazare dintr-un hotel sau pensiune sunt mai bune, mai diverse și satisfac nevoile clienților, indiferent de forma de turism practicată.

2.1.2. Numărul înnoptărilor în unitățile de cazare turistică din județul Sibiu

Tabelul nr. 2.2.- Înnoptările în unitățile de cazare turistică din județul Sibiu

Sursă: Institutul Național de Statistică Sibiu, 2011

Numărul înnoptărilor în municipiul Sibiu înregistrează valori de peste 400 de mii pe întreg intervalul analizate, înregistrând maximul în anul 2011, cu peste 461 de mii de înnoptări. Comparativ cu anul de bază, 2007, situația este una pozitivă, valorile fiind din ce în ce mai ridicate, modificările înregistrându-se între 5 și 6 procente.

Graficul nr. 2.2.- Înnoptările în unitățile de cazare turistică din județul Sibiu

Din tabelul 5 constatăm o creștere a numărului de înnoptări la nivel de județ indiferent de structura de cazare aleasă și de gradul de comfort al acesteia, deasemenea numărul înnoptărilor evoluează într-un mod pozitiv pe tot parcursul perioadei analizate, comparativ cu anul de bază. Acesta arată că deși numărul turiștilor scade spre sfârșitul intervalului, zilele-turist înregistrează valori maxime, reliefând accesibilitatea ridicată a serviciilor turistice din teritoriu, însă doar pentru anumite categorii de turiști.

„Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiștilor într-o anumită zonă.”

2.1.3. Capacitate de cazare în județul Sibiu

Tabelul nr. 2.3.- Capacitate de cazare în județul Sibiu

Sursă: România. Hotel Guide, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, București, 2005; Asociația Județeană de Turism Sibiu, Constantin Marius, Sibiu; Comoara de la poalele Carpaților, Editura Honterus Sibiu, 2007

Graficul nr. 2.3.- Capacitate de cazare în județul Sibiu

Prin urmare, orașul reședință de județ Sibiu deține o capacitate de cazare de 1.639 de locuri doar în hoteluri, distribuite pe toate palierele de comfort, de la 2 la 5 stele. Lipsesc hotelurile de rang inferior, adică cele de o stea. Cea mai mare parte a acestor structuri de cazare oferă și condiții pentru servirea mesei.

În plus, multe dintre aceste hoteluri oferă condiții la standarde superioare pentru organizarea diverselor congrese, conferințe, întâlniri de afaceri la cel mai înalt nivel. Pe lângă hoteluri, orașul Sibiu oferă o gamă variată de unități de cazare precum numeroase pensiuni dar și hosteluri și apartamente de închiriat.

2.1.4. Durata medie a sejurului în județul Sibiu

Tabelul nr. 2.4.- Durata medie a sejurului în județul Sibiu

Sursă: Institutul Național de Statistică Sibiu, 2011

Graficul nr. 2.4.- Durata medie a sejurului în județul Sibiu

Durata medie a sejurului oferă informații complete în legatură cu amploarea activității turistice. Este raportul dintre numărul total de zile-turist și circulația turistică medie.

Analizând datele statistice, se poate observă faptul că durata sejurului înregistrează valori oscilante, înregistrând o creștere în cazul pensiunilor, vilelor și a unităților de tip căsuțe din anii 2007 până în anul 2011, dar și o descreștere în cazul hostelurilor, vilelor, campingurilor și a bungalourilor din 2007 până în anul 2009, fapt datorat mediului economico-social al societății care a favorizat o continuă scădere a timpului liber în favoarea veniturilor materiale.

2.1.4. Densitatea circulației turistice în județul Sibiu

Tabelul nr. 2.5.- Densitatea circulației turistice în județul Sibiu

Creșterea densității turistice care se observă în tabelul nr. 2.5. se datorează, probabil, din cauza investiților făcute în ultimii ani în județul Sibiu, și datorită faptului că a fost numit orașul "Sibiu- Capitala Culturală Europeană" în anul 2011.

2.2. Analiza echipamentelor turistice

Structurile turistice reprezintă totalitatea mijloacelor touristi de care se folosește turismul pentru realizarea funcțiilor și obiectivelor sale economice. Aceste mijloace materiale sunt structuri de primire, structuri de alimentație, structuri de agrement, structuri pentru tratamente balneare și structuri de transport turistic.

Din cadrul structurilor de primire, menționăm pe cele mai importante și anume: numărul hotelurilor au crescut de la 22 în 2006 la 34 în 2010, deasemenea numărul pensiunilor rurale a crescut semnificativ de la 46 în 2006 la 73 în 2010, iar numărul pensiunilor agroturistice a crescut de la 17 în 2006 la 29 în 2010, ceea ce denotă un interes crescut pentru confort și întoarcerea la natură.

Structurile de alimentație sunt diversificate, întâlnim un număr ridicat de restaurante cu specific culinar diferit, deasemenea sunt des întâlnite unități tip autoservire, cafe-baruri, pizzerii, bistro-uri, cantine, etc.

Structurile pentru tratamente balneare din județul Sibiu sunt: baza de tratament din cadrul stațiunii balneo-climaterice Ocna Sibiului care este renumită în tratarea diferitelor afecțiuni reumatismale, personalul de înaltă calificare împreună cu resursele naturale fiind garanția unor tratamente cu rezultate positive, deasemenea stațiunea Bazna Sibiului este specializată pentru tratamente balneare profilactice, iar pentru persoane sănătoase sau aparent sănătoase, cu predispoziție pentru îmbolnăviri ale aparatului locomotor, adaptare defectuoasă la contraste termice, activitate în condiții de frig, afecțiuni funcționale ale aparatului genital la femei, pe fond hiporeactiv, carență de iod din apă potabilă și altele.

Stațiunea Păltiniș este cunoscută pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benignă etc. Despre structurile de agrement, Sibiul se poate mândri cu o ofertă variată pentru toate gusturile. Astfel întâlnim stațiuni de agrement unde poți practica sporturi de agreement, sporturi extreme și de aventuri sau numeroase pârtii unde se poate schia și practicarea altor sporturi de iarnă, terenuri de sport (fotbal, tenis, golf), trasee turistice, parcuri tematice, locații unde se pot organiza concursuri de vânătoare și pescuit, deasemenea pot fi vizitate rezervațiile naturale, unde vizitatorii admiră flora și fauna zonei.

Alte posibilități de petrecere agreabilă a timpului liber din cadrul echipamentelor structurilor de agreement mai pot fi menționate mall-urile, centrele de fitness și wellness, deasemenea, există centre de echitație și posibilitatea vizitării unei herghelii și trasee de ciclism montan, drumeții montane, vizitarea peșterilor, deasemenea se pot practica sporturile de apa, începând cu drifting, caiaking și rafting etc.

2.1.1. Structuri de cazare turistică în județul Sibiu

Tabelul nr. 2.6.- Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri

Sursă: Institutul Național de Statistică Sibiu, 2011

Graficul nr. 2.6.- Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri

Din datele obținute de la Institutul Național de Statistică referitor la structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, reiese că pentru perioada 2007-2011, numărul hotelurilor a crescut de la 22 la 36, însă numărul hostelurilor, motelurilor, bungalourilor și a campingurilor a scăzut drastic, iar la nivelul anului 2009, pensiunile turistice și agroturistice au atins valorile 32, respectiv 74, însă din păcate la nivelul anului 2011 se constată o scădere, numărul pensiunilor turistice ajungând la 27, iar numărul pensiunilor agroturistice la doar 20.

Aceste schimbări s-au datorat în mare parte datorită efectelor crizei economice, însă putem aprecia că pe viitor aceste structuri de cazare vor cunoaște o revenire datorită dezvoltării turismului din ce în ce mai mult în aceste zone.

Tabelul nr. 2.7.- Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire

turistică și județe

Sursă: Institutul Național de Statistică Sibiu, 2011

Graficul nr. 2.7.- Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri

de primire turistică și județe

Analizând capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică se constată că la nivelul anului 2007, numărul hotelurilor era de 2305, iar la nivelul anului 2011, numărul acestora a crescut până la valoarea de 3569, au fost construite alte 1264 de hoteluri în doar 5 ani, însă numărul hostelurilor, bungalourilor și a campingurilor au cunoscut creșteri minore și din păcate, campingurile au dispărut complet.

Putem concluziona că hotelurile dețin cu ușurință prima poziție în clasamentul structurilor de primire, acestea fiind structurile de cazare preferate de majoritatea turiștilor.

CAPITOLUL III-

Impactul promovării pe Internet al turismului din

județul Sibiu

Turismul este definit ca fiind o călătorie realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri, iar Organizația Mondială a Turismului definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum 24 de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.”

3.1. Impactul Internetului asupra destinațiilor turistice

Este cunoscut faptul că promovarea stă la baza desfăşurării cu succes a oricărei activităţi economice, iar în turism aceasta este în mod evident şi mai importantă. Trebuie să se ştie cum se atrag clienţii, cum să-i determinăm să revină, şi chiar să aducă noi clienţi. Există o gamă largă de metode de promovare, fiecare agent economic optând pentru o metodă sau alta în funcţie de situaţia concretă şi după posibilităţile fiecăruia.

Pe lângă metode deja clasice precum: promovarea prin agenţii de turism, prin ghiduri turistice, "de la persoană la persoană", începe să îşi facă loc şi o metodă relativ nouă de promovare şi anume promovarea prin Internet. La început, doar marile firme, hotelurile mai importante, lanţurile de hoteluri au avut site-uri. Însă, odată cu pătrunderea Internetului în viaţa noastră de zi cu zi, tot mai mulţi agenţi economici şi-au dat seama de importanţa prezenţei lor în acest spaţiu virtual.

Bineînţeles că acum ceva timp nu oricine îşi putea permite un site, însă acum aproape orice agent economic îşi poate permite să creeze unul. Mediul virtual este o metodă de promovare și prezentare utilizat de către toată lumea deoarece a devenit o uneltă indispensabilă oricărei persoane. Internetul a devenit un instrument universal în domeniul marketingului pentru turism, fiind aplicată în arii precum publicitate, relații publice, informare, distribuție, vânzări și cercetare.

Utilizarea Internetului oferă foarte multe avantaje consumatorului, unul din aceste avantaje este volumul mare de informații care pot fi accesate dintr-un mediu relaxant din propria locuință. Odată cu evoluția tehnologiei, navigarea pe Internet a devenit mult mai ușor de utilizat de către aproape toate categoriile de vârstă. Astăzi, gadgeturile portabile, cum ar fi tabletele și smartphone-urile au înlăturat necesitatea utilizării computerelor clasice sau a altor surse de documentare.

Un alt aspect favorabil al prezenței virtuale a destinațiilor îl reprezintă ușurința de a se adresa unui public larg, oferind date complete, actualizate și având posibilitatea de a le reda în mai multe limbi de circulație internațională. Deasemenea, Internetul oferă șanse de promovare și competitivitate agenților economici și destinațiilor turistice, oferind suport giganților din domeniu. Utilizarea Internetului în scopul promovării turistice prezintă o serie de avantaje, în primul rând, datorită accesabilității și viteze mai ridicate față de celelalte mijloace de comunicare, flexibilizând astfel relațiile cu publicul. Feedback-ul este un alt factor ce diferențiază mediul online, acesta face ca procesul de comunicare să se realizeze facil între agenții de pe piață, putând conduce la modificări de comportament și la fidelizarea cererii.

Cel mai mare beneficiu al world wide web este accesibilitatea continuă, 24 de ore din 24, la nivel global, eliminându-se astfel inconveniențele de natură geografică sau temporală. Internetul a dus schimbarea distribuției în turism, creând o strânsă legătură între cerere și ofertă, ceea ce a rezultat în reduceri ale costurilor și timpului alocat pregătirii unei vacanțe. Totuși, Internetul are și părți negative, prima parte negativă se referă la numărul de persoane care îl accesează frecvent.

Altă parte negativă ar fi faptul că o mare parte din populația globală nu are acces la rețeaua world wide sau doar în rare ocazii, ceea ce ar putea scădea impactul unui mesaj publicitar cu scopul de promovare a unei destinații turistice. Deasemenea, utilizarea mediului virtual nu este sigur datorită securității datelor personale care este descris ca fiind un dezavantaj din cauza hackerilor.

În ultimul rând, cel mai mare dezavantaj este felul în care consumatorii sunt foarte slab protejați în mediul virtual și ar trebui să creeze un cadru sigur pentru desfășurarea activităților online, indiferent de activitățile acestora. Chiar și cu aceste părți negative, Internetul este un ,,instrument” foarte ușor de utilizat, deasemenea este considerat ca fiind o metodă foarte eficientă de promovare a turismului. În plus, mediul online oferă informații complete care pot fi accesate foarte ușor de către utilizatori.

În domeniul turismului, cele mai populare sunt blogurile, videoclipurile și podcasturile. Un blog reprezintă o pagină web asemănătoare unui jurnal care este actualizată frecvent de către utilizator. Aceasta este promovată ca fiind un instrument de discuție directă cu consumatorii, oferind o multitudine de informații persoanelor pasionate de călătorii, de exemplu, din partea firmelor de turism. Podcasting reprezintă o metodă de distribuție online a fișierelor de tip audio și video, redate pe echipamente mobile sau calculatoare care acceptă formatul în care acestea au fost create.

Podcasturile sunt împărțite pe mai multe categorii, cum ar fi cărți, emisiune de televiziune sau radio care sunt utilizate de către multe companii în scopul de se promova. Un videoclip este un scurt film video, conținând înregistrarea unei melodii sau un anunț publicitar, utilizat deobicei de către posesorii de tablete sau smartphone-uri. Chiar dacă acest tip de mesaj publicitar se regăsește pe Internet, videclipurile au început să fie introduse și în aplicațiile disponibile pentru device-urile high tech.

Aceste aplicații sunt realizate pentru rezervări online, hoteluri, bilete de avion, servicii de taxi sau de rent-a-car care sunt foarte des utilizate de către clienți. Deasemenea, multe website-uri au fost adapate pentru a se ridica cerințelor impuse de către utilizatorii acestor metode de rezervare.

În concluzie, Internetul are un impact foarte mare asupra societății și pătrunde direct în casele și în viețile oamenilor pe care le schimbă într-un mod radical, conceptele de marketing și promovare turistică fiind cele mai cunoscute. Mediul virtual este implicat într-o dezvoltare continuă, încă din anul 2000 până acum permite schimbul de informații fără a necesita cabluri și oferă noi metode de comunicare la distanță. Pentru toate acestea ar trebui să fim recunoscători fiindcă această tehnologie ne ușurează viața, dar au devenit banale pentru unii utilizatori și nu le mai acordă importanță.

3.2. Analiza SWOT a destinației turistice Sibiu

,,Analiza SWOT este una dintre cele mai utilizate forme de analiză a unei afaceri. Prin SWOT se analizează și se evaluează impactul punctelor forte și a slăbiciunilor interne, a oportunităților și a amenințărilor ce provin din mediul extern.”

Partea principală a acestei analize reprezintă listarea și evaluarea acestor puncte:

1. Punctele forte sunt acei factori care fac ca o organizație să fie mai competitivă decât concurenții săi de pe piață.

Unul dintre punctele forte ale județului Sibiu este reprezentat de către cadrul natural al acesteia. Poziția geografică poziționată la intersecția principalelor artere de circulație rutieră care facilitează legături cu celelalte regiuni și relieful muntos din sudul județului un potențial hidrotehnic și turistic.

Deasemenea, rețeaua hidrografică formată din bazinele Oltului și Târnavelor reprezintă un potențial excelent pentru agricultură și energetică. Alt punct forte este mediul natural județului Sibiu, fiind reprezentat de către biodiversitatea acesteia care impune zone cu scopul de a proteja monumente și rezervații naturale.

Aici putem găsi resurse naturale, cum ar fi păduri, lacuri, parcuri, peisaje montane pitorești care sunt ideale pentru diversificarea turismului montan. În această zonă se utilizează foarte puține îngrășăminte chimice și pesticide care pot afecta într-un mod negativ mediul înconjurător. De aceea trebuie menționat faptul că aceste reduceri de produse dăunătoare au dus la producerea unor produse agricole foarte ,,sănătoase”.

Alt punct forte care trebuie dezbătut este populația județului, din acest punct de vedere reiese faptul că gradul înalt de urbanizare a populației este de 65,8%, iar media pe țară este 52,7% situând județul Sibiu pe locul 5 al orașelor cu graduri ridicate de urbanizare. Județul Sibiu este cunoscut pentru multiculturalitate care reiese din conlocuirea alături de români a unui număr mare de cetățeni de naționalitate magiară, germană și rromi care sunt de religii și credințe diferite cum sunt cea ortodoxă, romano-catolică și greco-catolică.

Un alt factor pozitiv care atrage turiștii străini în județul Sibiu este infrastructura zonei care este o rețea bine realizată datorită unor axe de transport rutier, feroviar și aerian, deasemenea rețeaua de distribuție a gazelor naturale este bine dezvoltată datorită resurselor de gaz din județ. Majoritatea turiștilor doresc să viziteze și să cunoască locații noi cu care nu sunt obișnuiți, de aceea județul Sibiu oferă multe stațiuni turistice și balneo-climaterice, cum ar fi Păltiniș, Bazna și Ocna Sibiului, având rolul de a trata diferite afecțiuni.

Spiritualitatea zonei rurală plină de originalitate și interfața dintre cultura populară națională cu cea a minoritaților naționale. Dezvoltarea și modernizarea întregii baze materiale turistice în raport cu cerințele turismului internațional competitiv.

În ultimul rând, industria județului Sibiu este reprezentată de către o bogată varietate de resurse naturale, tradiții și obiceiuri vechi care au fost păstrate și neschimbate de generații întregi.

2. Punctele slabe

,,Un punct slab reprezintă o limitare, un defect în cadrul organizației, care o va împedica în realizarea obiectivelor sale: capacități inferioare, resurse insuficiente în comparație cu concurența etc.”

Un factor negativ care trebuie menționat despre județul Sibiu este relieful parțial muntos, există zone întinse unde infrastructura fizică este slab dezvoltată, iar rețeaua hidrografică este asimetrică față de teritoriul județean și a facilitat dezvoltarea așezărilor de-a lungul cursurilor principale în nordul și în sudul județului. Deasemenea, Sibiu se confruntă cu probleme legate de corectarea, sortarea, gestionarea și valorificarea deșeurilor menajere și industriale.

Migrația în străinătate a tinerilor cu grad înalt de pregătire profesională în căutareaunui loc de muncă ceea ce a dus la scăderea natalității, îmbătrânirea populației și depopularea zonei rurale, un alt aspect este faptul ca în multe pensiuni, condițiile de cazare sunt oarecum modeste, lipsa unei rețele de canalizare centralizate. Polarizarea celor două municipii, Sibiu și Mediaș, produce segregarea rețelei de localități în două zone, iar reconversia industrială este principala problemă a zonelor urbane.

Alt punct slab care trebuie menționat este densitatea mai mică de localități în jumătatea de Est a județului și în consecință o distribuție inegală a populației și dezvoltării pe ansamblu a municipiului Sibiu. Rețeaua învățământului primar și gimnazial este dispersată datorită lipsei unor grădinițe și a școlilor în unele localități rurale izolate influențează negativ procesul de învățământ.

Oferta învățământului mediu și de specialitate este restrânsă din lipsa personalului didactic adecvat, asistența medicală precară în unele zone din partea de Est a județului din cauza unor fonduri reduse destinate asistenței sociale a copiilor și bătrânilor. În zona montană infrastructura de transport rutier mai slab dezvoltată, lipsa fondurilor determină o slabă întreținere a drumurilor județene și comunale. Existența unor zone izolate din punct de vedere feroviar și mari discrepanțe în dezvoltarea rețelelor de comunicații între urban și rural.

Un alt aspect mai puțin favorabil care derivă din dimensiunile reduse ale afacerilor din domeniul turismului ale județului Sibiu sunt poluarea solurilor din zona Copșa Mică care afectează ecosistemele agricole și forestiere. Din alte puncte de vedere, există mai multe aspecte care influențează în mod negativ industria turismului din Sibiu, cum ar fi mijloacele mecanice învechite și insuficiente pentru executarea lucrărilor agricole, alimentarea cu apă din rețeaua publică a localităților rurale este scăzută, instalații de captare și distribuție a apei cu capacitate redusă care determină discontinuități în aprovizionarea unor orașe.

Rețeaua de canalizare deficitară în mediul rural pune municipiul Sibiu într-o ,,lumină” neplăcută one încă fără acces la gaze, pista aerogării și dotările depășite, Gara CFR Sibiu și autogarile sunt depașite din punct de vedere al dotărilor, pondere redusă a activităților neagricole și grad ridicat de fărâmițare a terenurilor.

3. Oportunitățile includ orice perspectivă favorabilă în mediul organizației, precum o tendință, o piață, o schimbare sau o nevoie trecută cu vederea, care susține cererea pentru un produs sau serviciu și permite organizației să-și consolideze poziția concurențială.

Prima oportunitate a industriei turismului în județul Sibiu este cadrul natural, poziția avantajoasă a județului în raport cu proiectele europene. Atragerea de actori locali în parteneriat public – privat privind accesarea de fonduri externe și guvernamentale pentru investiții în infrastructura de transport și în domeniul edilitar-gospodăresc.

Altă oportunitate în județul Sibiu care este benefic pentru atragerea turiștilor ar fi mediul întreținut prin programe comunitare de susținere a protecției mediului privind gestionarea deșeurilor și epurarea apelor uzate. Colaborarea strânsă între populația județului cu persoane emigrate în străinătate și înființarea de societăți cu capital mixt.

Existența unor instituții guvernamentale sau organizații neguvernamentale care se ocupă de pregătirea profesională și reconversia forței de muncă. Deasemenea, agricultura joacă un rol important în turism prin promovarea și susținerea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii concepute să protejeze mediul.

Industria județului Sibiu este cunoscută datorită zonei defavorizată Copșa Mica care oferă

facilități fiscale investitorilor și acces gratuit la utilități în scopul reducerii șomajului. Cea mai importantă oportunitate a municipiului Sibiu este posibilitatea de dezvoltare a turismului prin existența unor facilități de scutire de impozite și creditarea avantajoasă a celor care investesc în amenajări agroturistice.

4. Amenințările includ orice situație nefavorabilă, tendința sau modificare iminentă în mediul organizației, care este dăunătoare sau pune în pericol capacitatea companiei de a concura pe piață.

Amenințarea cea mai mare care te îndeamnă să îți schimba părerea despre Sibiu sunt pericolele din acest județ. Orientarea investitorilor spre alte zone în funcție de facilitățile oferite, posibilitatea apariției unor fenomene imprevizibile: inundații, cutremure, care pun în pericol structuri antropice. Restructurarea centrelor monoindustriale fără a oferi o alternativă clară celor disponibilizați, poate să conducă la amplificarea conflictelor sociale și a gradului de infracționalitate

Necunoașterea suficientă a implicațiilor și avantajelor aderării României la UE, care ar pute provoca riscul ca unii întreprinzători să nu-și manifeste interesul pentru investiții datorită instabilității legislative.

În final, punctul cel mai slab este practicarea unui turism necontrolat care ar putea duce la distrugerea florei și faunei din zonele declararate monumente ale naturii. Deasemenea, apariția unui concurent nu reprezintă o amenințare decât in cazul în care acesta dispune de utilaje mai performante (prețuri mai mici și timp de execuție mai bun).

Falimentarea furnizorului, tipografiile sunt direct direct legate de furnizorii lor, nerespectarea termenelor de plată de client, fiindcă fără hârtie și tonnere nu se poate printa. Acest lucru reprezintă un incovenient foarte mare deoarece la rândul ei, tipografia trebuie să-și plătească furnizorii de hârtie, tonnere, chiria pe spațiu, utilități etc.

3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului din Sibiu

Județul Sibiu este promovat pe Internet ca fiind un centru cultural și economic din sudul Transilvaniei, totuși, nu este un loc foarte căutat pe website-uri în motoarele Google, Yahoo sau Bing. Prima sursă de promovare online a județului Sibiu ca destinație turistică este reprezentat de către website-ul oficial al Primăriei Sibiu, www.sibiu.ro. Aceasta este singura care apare printre primele răspunsuri ale motoarelor de căutare, deși depășită de pagina aparținând Wikipedia și de cea a website-ului oficial al Primăriei Sibiu.

Primul aspect pe care îl observă un vizitator la acest site sunt atracțiile turistice ale județului Sibiu, fiecare loc de vizitat este însoțit de către o imagine cu monument istoric și cu o descriere amănunțită a acesteia. Deasemena, pe pagina principală ni se prezintă un slider cu fotografii prin intermediul cărora ni se descrie evenimentele care au loc zilnic în această destinație. Toate aceste imagini prezente în toate paginile website-ului oferă informații despre principalele atracții, diferite evenimente, o prezentare a istoriei și a culturii, precum și găsirea unui hotel în această zona, care poate fi găsită prin completarea unui chestionar pentru a determina necesitățile clientului.

Prima pagină a website-ului este destul de bine organizată cu privire la felul în care este zilnic actualizat și beneficiază de o serie de ,,categorii” trecut în căsuțe pe care vizitatorul le poate accesa folosind mouse-ul. Odată accesate, ni se prezintă o serie de ,,sub-capitole” care sunt foarte ajutătoare pentru a găsi diferite informații. Un alt aspect care îi conferă site-ului un bonus este reprezentat de către posibilitatea de a schimba limba paginii de web atât în limba germană, cât și în engleză.

Trebuie menționat încă punct forte care face referire la prezența accentuată a website-ului în social media care se află pe rețele cum ar fi Twitter, Facebook, YouTube și TripAdvisor. Avantajul cel mai important pe care îl deține web-ul www.sibiu.ro este integrarea unui calendar ce se desfășoară zilnic în întregul județ, printre acestea pot fi enumerate expoziții de pictură și fotografie, piese de teatru și cinematografie sau concerte și festivaluri muzicale.

Deasemenea, site-ul oferă broșuri care pot fi descărcate pe orice fel de dispozitiv deoarece este configurat pentru toate tipurile de rezoluții ale sistemelor desktop și laptop, cât și pentru dispozitive mobile, acestea fiind tablete și smartphone-uri. În plus, site-ul oferă un link de unde se poate descărca o aplicație care este descrisă ca fiind un ghid prin județul Sibiu, conținând toate informațiile necesare pentru a cunoaște mai bine acest oraș cultural. Această aplicație este gratis și disponibilă tuturor posesorilor de tablete sau smartphone-uri, indiferent de sistemul acestora de operare. Totuși, pagina principală a site-ului cuprinde niște nereguli referitoare la design și elementele funcționale, unul dintre acestea îl reprezintă nevoia unui Flash Player, care nu este disponibil pe dizpozitive de tip iOS, pentru vizualiza o prezentare a zonei. În concluzie, trebuie menționat faptul că o parte din paginile web îi promovează pe investitori și nu se axează pe destinațiile turistice.

Primul site de acest gen este www.romaniatourism.ro care aparține agenției Romanian National Tourist Office specializată pe turismul de tip incoming din America de Nord în România. Acest site a fost creat cu scopul de a furniza informații utile despre turismul în România, pagina acestui website este afișat în limba engleză, iar acest lucru nu poate fi schimbat din setări pentru a vizualiza site-ul în altă limbă străină.

Printre aspectele pozitive care pot fi întâlnite pe prima pagină pot fi menționate informațiile amănunțite despre România, atracțiile principale și diferite activități care facilitează navigarea pe site. Avantajul acestei pagini web este design-ul care atrage utilizatorii prin intermediul unei caracteristici distinctive care constau într-o încadrare perfectă în pagină a imaginilor, prezentarea firmei de turism și face navigarea foarte ușoară.

Un alt exemplu este reprezentat de către www.wikitravel.org/en/Sibiu care nu oferă foarte multe informații despre Sibiu, înafară de câteva informații despre populație, cultură și diferite metode de a ajunge în acest județ. Spre deosebire de site-ul menționat mai sus, pe meniul principal al acestui site, vizitatorul poate modifica limba în italiană, germană și poloneză. Meniul principal al paginii este ocupat în mare parte de descrierea municipiului Sibiu și o singură imagine cu central orașului.

Acest design este un punct slab fiindcă nu prezintă foarte multă imaginație și conține o realizare lipsită de profesionalism. Un alt punct slab este lipsa imaginilor cu județul Sibiu care ar ajuta vizitatorul website-ului să își facă propria părere despre acest loc și sa nu se bazeze numai pe descrierea zonei.

Următoarea pagină cu un nume de domeniu relevant este www.sibiu2007.ro, considerat ca fiind un director online de arhive și evenimente specializat pe Sibiu. Totuși conține un design neatractiv și o mulțime de probleme de încărcare și vizualizare a imaginilor. În plus, meniul principal nu conține vreun search bar, textul este doar o scurtă prezentare a județului Sibiu, iar limbajul site-ului poate să fie schimbat numai în limba engleză sau limba germană.

Astfel, putem observa că turismul în județul Sibiu nu este foarte bine reprezentat în mediul online, singurul site dedicat promovării destinației este website-ul aparținând care aparține agenției Romanian National Tourist Office.

CAPITOLUL IV-

Propuneri privind dezvoltarea promovării online

a destinației turistice Sibiu

În ziua de azi, Internetul a devenit o metodă foarte des utilizată pentru promovarea și prezentarea unei zone turistice deoarece este foarte accesibil la nivel global și atrage numere uriașe de utilizatori. De aceea este considerat ca fiind instrumentul cel mai ușor de folosit în scopuri de comunicare și vânzare de produse. În prezent, potențialii turiști își pot planifica vacanțele din propriile case cu ajutorul calculatoarelor sau prin intermediul altor device-uri care suportă web browsing.

Orice destinație turistică trebuie să aibă un site de promovare foarte bine organizat ca să atragă atenția vizitatorului când face căutări pe World Wide Web. Județul Sibiu beneficiază de câteva site-uri bine organizate prin care este promovat într-un mod foarte atrăgător. În acest capitol va fi prezentată o idee de website cu scopul de promovare a Municipiului Sibiu.

4.1. Identificarea acțiunilor de promovare a turismului online în județul Sibiu

Turismul din județul Sibiu este promovat online cu ajutorul mai multor proiecte realizate de către Media Serv, unul dintre acestea se numește Proiectul Sibiu360 care prezintă un concept modern și elegant de promovare online, cu ajutorul tehnologiei de panoramare virtuală și fotografie panoramică. În plus, oferă clienților posibilitatea de a beneficia de o gamă variată de servicii interactive. Alt site care promovează turismul din județul Sibiu este intitulat www.turism.sibiu.ro și cuprinde informații practice, obiective de vizitat, timpul liber, împrejurimi, multimedia, top 5 obiective din Sibiu care trebuie văzute, Căutare Hoteluri în Sibiu și Păltiniș, calendarul cultural și evenimentele de astăzi din Sibiu, etc.

,,Secretele” promovării Sibiului au fost arătate la primul târg internațional de turism din Europa în 2014 care pot fi regăsite pe site-ul www.sibiu-turism.ro. Motto-ul acestui site este ,,See you in Transylvania’’ și cu ajutorul filmulețelor de prezentare, orice turist poate fi ușor fermecat de frumusețea personajelor și a celorlalte obiective naturale și antropice.

Tot aici găsim rubrica 5 trasee de descoperire a județului Sibiu, oferte speciale, evenimente, noutăți. Despre noi, Contactați-ne, Profesioniști, Noutăți, Broșuri turistice, Mărginimea Sibiului, Transalpina, Transfăgărășan, Orașul Sibiu, Muzee, Biserici fortificate și Activități. În ultimul rând, alt website care se ocupă de promovarea județului Sibiu și trebuie menționat este www.turistinfo.ro/sibiu. Pe acest site sunt prezentate toate localitățile din Sibiu și deasemenea un top 10 al acestora, după cum urmează: Sibiu, Păltiniș, Ocna Sibiului, Gura Raului, Porumbacu de Sus, Avrig, Sibiel, Rășinari, Cârtișoara, Cisnădioara.

4.2. Formularea de propuneri pentru creșterea notorietății turismului

Perspectivele dezvoltării durabile a turismului sunt influențate de modul de realizare a performanțelor calitative pe următoarele planuri: economic, social, politic, cultural și ecologic, în special. Valorificarea complexă și eficientă a potențialului turistic din județul Sibiu trebuie să se desfășoare concomitent cu protejarea și conservarea valorilor turistice.

Ca segment al pieței turistice românești, activitatea desfășurată în acest sector în județul Sibiu este influențată de o serie de factori cum ar fi valoarea calitativă și cantitativă a resurselor turistice, gradul de dezvoltare și densitatea infrastructurii, raportată la unitatea de suprafață, dezvoltarea economică generală, cu repercursiuni pozitive asupra veniturilor populației și a numărului locurilor de muncă, calitatea serviciilor turistice (sub aspectul resurselor umane), evoluția cursului de schimb valutar, cu influențe asupra puterii de cumpărare a populației etc.

Acțiunile pentru dezvoltarea, modernizarea ofertei și a infrastructurii turistice este reprezentată de resursele naturale, antropice ale județului, întreținerea și conservarea site-urilor istorice, a bisericilor fortificate și a cetăților.

Terenul de golf va fi compus dintr-un teren profesionist de 18 parcursuri și găuri, care permite organizarea de competiții internaționale la cele mai înalte standarde și un teren de șase parcursuri, destinat celor care vor sa se antreneze și celor mai puțin experimentați.

Beneficiarii proiectului își propun includerea în circuitul turistic și competițional la nivel național și internațional a infrastructurii de agrement, după darea în folosință a terenului. Bugetul proiectului este de aproape 25 de milioane de lei, din care asistența neramburasabilă solicitată este de aproximativ 13.128.000 lei, reprezentînd 70 la sută din valoarea eligibilă a proiectului.

Întreaga infrastructură se va întinde pe o suprafață de 824.455 mp. Realizatori proiectului estimează că va exista o creștere a numărului de turiști sosiți în Cisnădie pe o perioadă de cinci ani de la finalizarea investiției cu 12,28 la sută.

Pensiunea turistică va fi construită la Cisnădioara, iar valoarea proiectului este de 1.368.268.79 lei, suma solicitată fiind de 890.000 lei. Beneficiarul este S.C. Consult Construct SRL. Proiectul urmărește dezvoltarea activității turistice în satul Cisnădioara și creșterea numărului locurilor de muncă, precum și a atractivității spațiului rural.

La nivelul Regiunii Centru, prin Programul Operațional Regional gestionat de ADR Centru, bugetul disponibil spre finanțare nerambursabilă este de 440 milioane euro. Peste 1.100 de proiecte s-au depus la sediul ADR Centru și au solicitat finanțare nerambursabilă de peste 1,12 miliarde euro. Un număr de 17 proiecte ce solicită aproape 40 milioane euro finanțare nerambursabilă, sunt, în prezent, în etapa de precontractare, urmând a se semna contractele în perioada următoare.

Perspectivele dezvoltării durabile a turismului sunt influențate de modul de realizare a performanțelor calitative pe următoarele planuri: economic, social, politic, cultural și ecologic, în special. Valorificarea complexă și eficientă a potențialului turistic din județul Sibiu trebuie să se desfășoare concomitent cu protejarea și conservarea valorilor turistice.

4.3. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinația Sibiu

Cercetarea de marketing consta in proiectarea, culegerea, analiza si raportareasistematica a datelor si informatiilor relevante pentru o anumita situatie cu care se confruntafirma, avand in vedere si definirea scopului cercetarii.

Aceasta oferă suport specialiștilor în domeniu pe întreg parcursul desfășurării și implementării planurilor de marketing. În realizarea acesteia se urmăresc o serie de etape precum definirea problemei, conceperea proiectului de studiu, culegerea informațiilor, analiza informațiilor și redactarea raportului final.

Chestionarul prezentat celor 50 de participanți a vizat atingerea celor mai importante aspecte cu privire la delimitarea clientelei turismului în Municipiul Sibiu prin intermediul a 15 întrebări cu diferite variante de răspuns probabile. Acestea au făcut referire atât la standardele de viață, dar și la obiceiurile de călătorie și importanța influenței mediului online asupra opiniei personale.

Prima categorie de întrebări din cadrul chestionarului a avut o natură personală cu scopul de identificare a categoriei de consumatori din care face parte respondentul. Făcând referire la criterii demografice, sociale și economice. Participanții au fost împărțiți în funcție de vârstă, sex, venit și nivel educațional.

Partea a doua din chestionar se axează pe obiceiurile de călătorie și motivațiile alegerii județului Sibiu ca destinație. Această parte a chestionarului are ca scop identificarea punctelor forte ale țării, dar și aspecte personale privind comportamentul turistic. Printre întrebările prezente în această categorie s-au aflat cele cu privire la motivul alegerii județului Sibiu pentru petrecerea vacanței, modalitatea de transport utilizată, categorie de confort a structurii de primire turistice, durata sejurului, bugetul alocat, destinația de vacanță și intenția de a reveni în Sibiu.

Partea finală a setului de întrebări a fost formată din cele care vizau importanța și influența activității online asupra deciziei de cumpărare a respondenților. Aceștia au fost invitați să își exprime opinia cu privire la măsura în care Internetul i-a determinat să aleagă Sibiu ca destinație, încrederea față de sistemele de rezervări online, factorii de influență a deciziei și reprezentarea actuală a destinației în mediul virtual.

În urma colectării datelor s-a observat o diversitate a segmentelor clientelei ce aleg județul Sibiu ca destinație de vacanță din punct de vedere demografic, social și economic. Cu privire la motivațiile turistice, acestea au fost preponderent omogene, majoritatea optând pentru un turism de litoral, cu o durată a sejurului și un buget mediu. De asemenea, predomină aprecierile pozitive referitoare la prezența online a Sibiului, dar se remarcă o parte negativă în ceea ce privește sistemele de rezervări online.

O astfel de analiză a percepției destinației în rândul categoriilor de consumatori este benefică pentru a putea delimita ariile majore de interes. Un prim aspect ar putea face referire la specializarea mai accentuată a agențiilor de turism prin restrângerea segmentelor de consumatori vizate și reliefarea destinațiilor cu o cerere mai crescută.

În plus, furnizorii de servicii ar putea adapta oferta în funcție de aspectele ce aduc cel mai înalt grad de satisfacție consumatorilor, sporind valoarea raportului calitate-preț. Nu în ultimul rând, se observă necesitatea consolidării brandului turistic și prezenței acestuia în mediul online printr-o campanie de promovare intensivă și sporirea securității tranzacțiilor pe Internet pentru o creștere a fluxurilor financiare în acest mediu.

Interpretare rezultate chestionar

Prima întrebare a vizat încadrarea respondenților în cinci categorii diferite pe criteriul vârstei. Se poate observa o majoritate a persoanelor cu vârste între 19 și 30 de ani ce aleg județul Sibiu ca destinație de vacanță, însumând 66% din totalul celor intervievați. Aceasta se poate datora gradului ridicat de accesibilitate pe care îl posedă destinația din perspectiva consumatorilor români, dar și posibilității de a petrece a unui concediu în afara granițelor țării cu un buget mediu.

Categoriile persoanelor cu vârste cuprinse între 31 și 45 de ani și 46 și 60 ani au înregistrat ponderi de 14 procente, cauzele s-ar putea referi la posibilitatea alegerii altor destinații, neexistând constrângeri de buget majore, dar și o reorientare a intereselor personale.

Grupurile ce au înregistrat ponderile cele mai scăzute, de doar 2 procente, respectiv 4 procente, au fost cele ale persoanelor de sub 18 ani și peste 60 ani. Această situație poate, de asemenea, fi din cauza limitărilor financiare, dar și gradului mai redus de mobilitate a celor cu vârstă mai înaintată, aceștia considerând distanța până destinație, un impediment major.

Graficul nr. 4.1.- Categorii de vârstă

A doua întrebare din chestionar a fost adresată persoanelor cu scopul de a-i segmenta în fucție de sex, iar din totatul celor 50 de participanți, putem observa că s-a înregistrat un procentaj de 32% persoanelor de sex feminin, iar la bărbați s-a înregistrat un procentaj de 68%. Aceste rezultate se datorează faptului că persoanele de sex feminin și de sex masculin preferă turismul de tip cultural în schimbul unei vacanțe de litoral.

Graficul nr. 4.2.- Segmentare pe sexe

A treia întrebare a avut scopul de a urmării încadrarea participanților în categorii distincte conform criteriului veniturilor lunare. Ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în rândul celor cu venituri cuprinse între 1.001 și 2.500 lei, aceștia reprezentând 52% din totalul respondenților. Astfel este evidențiat gradul ridicat de accesibilitate pentru persoane cu un venit mediu, fapt ce a favorizat dezvoltarea unui intens turism de masă.

Persoanele cu un venit lunar de sub 1.000 lei au însumat 3% din răspunsuri, reliefând astfel competitivitatea destinației și în sectorul economic al industriei turismului. Categoriile celor cu venituri între 2.501 și 4.000 lei și peste 4.000 lei au înregistrat procentaje de 14%, respectiv 4%, situație datorată preferinței mai accentuate pentru pachete turistice individualizate în schimbul celor clasice, dar și unui grad mai ridicat de specificitate al serviciilor căutate.

Graficul nr. 4.3.- Venitul lunar

A patra întrebare a fost creată cu scopul de a cataloga participanții la chestionar în funcție de ultima instituție de învățământ absolvită. Categoriile dominante au fost absolvenții de liceu cu bacalaureat și cei de universitate, cu procentaje de 34%, respectiv 40%. Această situație reliefează importanța învățământului în procesul de decizie și în modelarea comportamentului turistic. În ceea ce privește celelalte categorii, călătoria în Sibiu poate fi considerată mai puțin atractivă datorită obișnuinței de a călători în interiorul granițelor țării și lipsei de informare pe de o parte, cât și dorinței de originalitate și unei deschideri mai mari spre destinații mai exclusiviste.

Graficul nr. 4.4.- Ultima instituție de învățământ absolvită

Întrebarea cu numărul cinci a avut scopul de a cunoaște motivațiile, obiceiurile de călătorie și determinarea avantajelor destinației din perspectiva consumatorilor români. Putem observa motivarea principală a turiștilor de alegere a municipiului Sibiu ca destinație de vacanță, distanța până la destinație a înregistrat o pondere de 30%, confirmând astfel potențialul destinației.

Nivelul prețurilor a înregistrat 20 de procente, în timp ce calitatea serviciilor și obiectivele turistice au înregistrat 14 procente și 20 de procente, ceea ce demonstrează ca municipiul Sibiu oferă un grad foarte ridicat de satisfacție turiștilor. Iar calitatea infrastructurii turistice și ospitalitatea localnicilor au înregistrat 6%, respectiv 10%, iar printre ultimele menționate s-au aflat calitatea infrastructurii turistice și motive de natură personală cum ar fi rudele stabilite în Sibiu.

Graficul nr. 4.5.- Motivația de a călători în Sibiu

Întrebarea cu numărul șase a fost introdusă în chestionar cu scopul de a evalua calitatea produselor sau a serviciilor prestate în Sibiu. Persoanele care au ajutat la realizarea acestui chestionar au fost rugați să dea o notă pentru a evalua produsele sau serviciile din Sibiu, iar 10% dintre aceștia au dat nota 4.

Totuși, 0% dintre cei chestionați au fost de părere că produsele și serviciile prezintă calități foarte slabe, iar 10% au considerat ca produsele și serviciile din Sibiu au calități foarte bune.

Graficul nr. 4.6.- Evaluarea calității produselor / serviciilor

Cea de-a șaptea întrebare a făcut referire la durata sejurului petrecut în Sibiu și putem observa că sejururile de 6-10 zile dețin 66% din total, acestea intrând în categoria pachetelor turistice cu autocarul preferate de turismul de masă. La o diferență semnificativă se află cele de 3-5 zile ce însumează 26%, dezvoltarea acestora se datorează, probabil, vacanțelor de tip city break.

Vacanțele cu o durată mai extinsă au însumat doar 8 procente datorită lipsei de timp liber, dar și segmentării acestuia pe parcursul întregului an.

Graficul nr. 4.7.- Durata sejurului petrecut în Sibiu

Întrebarea cu numărul opt a avut scopul de a afla bugetul alocat de către turiști când călătoresc în județul Sibiu. O mare parte dintre participanți la chestionar, adică 50%, au susținut că bugetul lor se încadrează sub 500 €/persoană, iar 42% au susținut că au cheltuit între 501-1.000 €/persoană în timpul vizitei. Iar 8% dintre cei chestionați susțin că investesc peste 1.000 €/persoană în timpul sejurului deoarece doresc să se simtă cât mai bine și relaxați în timpul călătoriei.

Graficul nr. 4.8.- Bugetul alocat de către turiști când călătoresc în județul Sibiu

Scopul întrebării numărul nouă a fost de a afla intenția participanților la chestionar de a reveni în capitala culturală a Europei. O mare parte dintre persoanele participante la chestionar au susținut că doresc să revină în județul Sibiu, 40% dintre aceștia au răspuns afirmativ la această întrebare. Motivul pentru care au ales să revină se poate datora în mare parte serviciilor, ospitalității și calitatea care au dus la fidelizarea vizitatorilor.

Iar persoanele care nu doresc să revină, au însumat 30 de procente, din această categorie fac parte persoanele care și-au făcut o părere foarte urâtă asupra destinației și preferă altă destinație turistică data viitoare. Restul de 30 de procente dintre cei întrebați au susținut că există posibilitatea unei reveniri în Municipiul Sibiu deoarece și-au făcut impresii foarte bune în timpul sejurului.

Graficul nr. 4.9.- Intenția de a reveni în Sibiu

Întrebarea cu numărul zece a fost creată cu scopul de a afla câte persoane participante la chestionar ar recomanda și altora să viziteze județul Sibiu. 50% au susținut că vor își vor încuraja rudele și prietenii să viziteze capitala culturală din țara noastră, în timp ce 10% dintre persoanele care nu s-au simțit bine la noi nu vor să recomande nimănui vizitarea județului Sibiu. Iar restul de 40% nu sunt siguri dacă vor recomanda cuiva vizitarea municipiului Sibiu.

Graficul nr. 4.10.- Recomandarea altora să viziteze județul Sibiu

Prin intermediul întrebării numărul unsprezece, am aflat în ce măsură a influențat Internetul alegerea județului Sibiu ca destinație de vacanță. Astfel, am determinat că 39% dintre persoanele participante la chestionar au utilizat mediul online cu scopul de a-și planifica vacanțele. Iar între 30%-50% dintre turiști, au declarat că folosesc Internetul ,,Mult” sau ,,Foarte mult” și îl descriu ca fiind un instrument utilizat aproape în fiecare zi.

Totuși, între 2%-6% dintre participanți susțin că folosesc mediul virtual ,,Deloc” sau ,,Puțin” pentru alegerea destinației, de aceea spațiul online trebuie să fie mult mai accesat și actualizat pentru a fi vizitat cât mai des posibil.

Graficul nr. 4.11.- Influența Internetului

Cea de-a doisprezecea întrebare a făcut referire la modul prin care turiștii și-au achiziționat pachetele de vacanță, fie pe cont propriu sau intermediul unei agenții de turism specializate. 54% din totalul celor 50 de persoane chestionați susțin că au apelat la o rezervare online pe cont propriu, în timp ce 46 de procente au utilizat agențiile de turism specializate. Astfel, putem observa că o parte din turiștii români preferă să se consulte cu specialiștii din cadrul agențiilor de turism pentru a fi siguri de pachetele de vacanță pe care le achiziționează.

Graficul nr. 4.12.- Modalitatea de achiziție a vacanței

Cea de-a treisprezecea întrebare a fost creată cu scopul de a afla prin ce mijloace sunt influențați turiștii privire la alegerea destinației de vacanță. Astfel, putem observa că 54% din cei chestionați susțin că sunt influențați de familie și prieteni. Rețelele de socializare ocupă 26 de procente, cum ar fi Facebook, Twitter și Google+, fiind foarte des utilizate de către agenții de turism și alte firme din domeniul turismului pentru a-și promova produsele.

Website-urile de recenzii, cum ar fi TripAdvisor sau TuristInfo ocupă 14 de procente, iar restul participanților la chestionar au susținut că nu sunt influențați de personalități mondene.

Graficul nr. 4.13.- Influența asupra destinației de vacanță

Penultima întrebare a făcut referire la aprecierile participanților la chestionar cu referire la reprezentarea județului Sibiu în mediul online. 50% dintre participanți au susținut ca Sibiu este foarte bine reprezentat în spațiul virtual. În urma acestei întrebări, putem observa că părerile sunt împărțite, de aceea județul Sibiu are nevoie de o promovare online la o scară mai largă pentru a contribuii la turismul din Sibiu.

Graficul nr. 4.14.- Reprezentarea județului Sibiu în mediul online

Ultima întrebare din chestionar a fost liberă, creată pentru a afla părerile participanților, fără ajutorul grilelor, pentru a ne dea seama de motivul utilizării Internetului cu scopul de a-și face rezervare. Majoritatea au susținut că au fost încurajați de către prieteni și rude să utilizeze mediul online deoarece, consideră că este mult mai ușor să lucrezi pe Internet de acasă decât să meargă până la agenția de turism.

4.4. Prezentarea unui website pentru promovarea județului Sibiu

Pentru a face județul Sibiu cunoscut mai bine de către turiști, propun un website care să devină o atracție turistică din mediul virtual, prezentând diferite activități pentru promovarea zonei. Acest proiect oferă vizitatorilor săi toate informațiile necesare, care pot fi accesate de pe orice tip de dizpozitiv care suportă navigarea pe Internet, pentru a le oferi o experiență de neuitat și atrăgătoare.

Site-ul propus pentru promovarea orașului Sibiu va furniza informații informații despre cazare, prețuri, diferite activități și servicii care pot fi pe placul mai multor vizitatori. Pentru a crește numărul vizitatorilor, proiectul va fi creat în colaborare cu agenții de turism din mai multe țări diferite.

Prima pagină va fi pagina de introducere, ușor de înțeles, vizitatorii având posibilitatea de a schimba limbajul website-ului în engleză, italiană, germană sau spaniolă. Deasemenea, site-ul va fi format din trei secțiuni Home, Activities și History (istoria județului Sibiu), fiecare dintre aceste secțiuni va cuprinde poze și informații, cât mai actualizate despre Sibiu.

În secțiunea Home vor fi introduse numeroase articole din mass-media care fac referire la o mulțime de evenimente culturale și artistice care au loc în această destinație, organizate într-un calendar ușor de înțeles. În concluzie, cea mai mare necesitate a oricărui website cu scopul de a promova o destinație turistică, este oferirea informațiilor necesare despre cazare, metode de transport, etc.

Pagina Activities va fi compusă din prezentarea mai multor activități sportive, tururi tematice, centre comerciale, restaurante și locuri de distracție în timpul nopții. Secțiunea History al website-ului are ca scop oferirea de informații turiștilor cu privire la cultura, obiceiuri, tradiții, religia și civilizația municipiului Sibiu. A doua pagină a website-ului va cuprinde părerile personale ale turiștilor despre vizita acestora în județul Sibiu. Această parte a site-ului va fi ușor de navigat și înțeles de către utilizatori, deoarece aceștia vor avea posibiltatea de a posta poze din vacanța petrecută în Sibiu, vor acorda note, cu scopul de evalua calitatea serviciilor și își vor scrie părerile pe forum.

Datorită design-ului care va cuprinde cinci secțiuni: Transport, Accommodation, Leisure și Forum, va oferi utilizatorilor posibilitatea de a evalua calitatea serviciilor din municipiul Sibiu, prin postarea de comentarii ale turiștilor despre experiențele acestora. Deasemenea, această parte a proiectului va fi creată numai pentru vizitatori, oferindu-le acestora toate informațiile necesare pentru a-i determina să viziteze ,,capitala culturală a Europei”.

Scopul acestui website este de a oferii informațiile necesare utilizatorului care dorește să își facă o părere despre județul Sibiu, cu prvire la cazare, mâncare, etc. Website-ul este simplist ca să fie înțeles de către orice categorie vârstă a unei persoane, indiferent de nivelul de cunoștiință în domeniul tehnologiei. Aceștia vor primi informații complete și actualizate zilnic din partea celor care administrează site-ul, plus din partea turiștilor care își postează părerile pe forum.

Unul dintre avantajele proiectului este felul în care se conformează cerințelor impuse de către utilizatori pentru a fi îmbunătățit și pentru a convinge mai mulți turiști să viziteze județul Sibiu în orice moment al anului. Alt avantaj al proiectului este faptul că aparține utlizatorului gratuit, fără a fi abonat ca să beneficieze de serviciile oferite, deasemenea, website-ul beneficiază de un sistem simplu și ușor de utilizat.

În final, proiectul menționat a fost realizat în speranța de face județul Sibiu cunoscut în toată lumea, pentru a atrage cât mai mulți turiști din diferite colțuri ale lumii, care să fie puși la curent cu ofertele zonei pe care o vor vizita. Fiind un proiect non-profit, acest site va aparține utilizatorilor care îl vor îmbunătății prin intermediul comentariilor postate pe forum, exprimându-și părerile despre timpul petrecut în Sibiu.

Cerințele tehnice ale website-ului

Platforma pe care se va dezvolta site-ul propus, se va numi CMS (content management system) prin intermediul următoarelor cerințe:

Domeniu: adresa web ( ex: numefirma.ro );

Platformă CMS;

Design;

Conținut: articole + media (imagini, video, etc.);

Consultanță: înainte și după lansarea site-ului;

Sistem de prevenire și combatere a riscurilor de securitate.

Performanța site-ului:

Numărul de pagini (articole) este nelimitat;

Numărul de meniuri este nelimitat;

Numărul de imagini este nelimitat;

Nu există întreținere, platforma va permite modificarea oricărui conținut dort;

Design-ul este separat de platformă;

Conținutul și imaginile sunt furnizate de către client sau se achiziționează contra cost;

Timpul mediu de încărcare a unei pagini va fi de maxim 5 secunde, în funcție de tipul de conexiune la internet de care dispune vizitatorul;

Capacitatea de a suporta mai mulți utilizatori în același timp;

Disponibilitate 100% (24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână);

Compatibilitatea cu toate browserele de Internet (Internet Explorer, Firefox, Opera) cu toate versiunile acestora.

Costurile pentru crearea acestui site se vor stabili după:

Instalarea și configurarea platformei (inclusiv plugins sau add-ons);

Design (depinde de buget);

Cerințe suplimentare față de cele oferite pe platforma CMS;

Conținut (text & media);

Consultanță pentru serviciile inițiale de creare site.

Website-ul va cuprinde prezentarea proiectului, servicii oferite și va oferi informații practice vizitatorului. Actualizarea și întreținerea website-ului va fi realizată oricând este cazul. Afișarea conținutului se va realiza într-un mod rapid, alături de un motor intern de căutare în site, pentru căutarea de cuvinte cheie, creat cu scopul de a afișa paginile care conțin textul căutat.

Site-ul va conține un formular de contact, care să trimită automat mesaje de tip e-mail la o adresă pe care beneficiarul o poate modifica prin intermediul modulului de administrare și care să conțină numele, prenumele, adresa de e-mail și mesajul respectiv. Administrarea website-ului se poate realiza prin adăugarea de știri, anunțuri, modificarea datelor de contact și schimbarea pozelor, fiind salvate ulterior în baza de date.

Concluzii

Pentru a susține dezvoltarea turismului în județul Sibiu, trebuie să se țină cont de interesele și necesitățile schimbătoare ale turiștilor, de aceea ofertele turistice ar trebui să fie bine realizate și promovate prin căi accesibile de către public. Internetul este un instrument folosit foarte des pentru creșterea turismului din județul Sibiu, de aceea proiectul propus anterior se bazează pe mediul virtual pentru a prezenta și promova turismul rural.

Prin intermediul acestei lucrări am prezentat situația actuală a județului Sibiu, a economiei și a dezvoltării durabile, căutând metode de promovare în mediul online. Astfel, județul a căpătat o imagine a unui oraș plin de valori, cu o istorie și o cultură foarte bogată

Județul Sibiu a devenit o atracție turistică datorită tradițiilor folclorice, artei populare meșteșugărească și a trăsăturilor medievale care constituie cartea de vizită a județului. Astfel, orașul Sibiu a devenit o zonă în care turismul este un scop principal prin intermediul căruia se pot crea noi locuri de muncă și îmbunătățirea performanțelor economice ale județului Sibiu.

Trebuie să ținem cont de faptul că majoritatea turiștilor vizitează județul Sibiu pentru odihnă și vacanțe, mai puțin pentru afaceri, motivul ar putea fi felul în care zona este promovată. Informațiile oferite în mediul virtual au devenit indispensabile agențiilor de turism care doresc să promoveze orice tip de destinație turistică prin intermediul tehnologiilor moderne.

În concluzie, sunt de părere că o promovarea corectă în mediul online a județul Sibiu poate fi benefic pentru economia locală deoarece ar putea să atragă investitori străini. Site-ul propus a fost creat pentru a face orașul Sibiu cunoscut la nivel internațional, în același timp, păstrându-și imaginea de ,,capitala culturală a Europei”.

Bibliografie

Busuioc Marian- Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România, Editura universitară, București, 2008;

Busuioc Marian, Zaharia Marian, Stan Roxana, Vădineanu Cristina, Economia Serviciilor, Editura Universitară, București, 2007;

Coloianu Nicolae, Dragu Gheorghe, Badea Lucian – Județul Sibiu, Editura Academiei R.S.R., București;

Comoara de la poalele Carpaților, Editura Honterus Sibiu, 2007;

Constantin Marius- Asociația Județeană de Turism Sibiu;

Cristureanu, Cristiana – Economia invizibilului. Tranzacţiile intrenaţionale cu servicii, Editura All Beck, Bucureşti, 2004;

Dinu M.- Geografia Turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005;

Dinu Mihaela, Geografia Turismului, Editura Universitară, Ediția a V-a, București, 2008;

Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Dridea Catrinel, Gheorghe Camelia- Industria Turismului și a Călătoriilor, Editura Pro Universitară, București, 2006;

Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel- Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitară, București, 2006;

Firoiu Daniela, Resursele umane în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007;

Gheoghe Stanciu – România, cartea europeană a spațiului rural, Editura Cereș, București, 1996;

Gheorghilaș Corina, Gheorghilaș Aurel, Dicționar geografic, Editura Recif, București, 2000;

Gheorghe Vlăsceanu și Ioan Ianoș – Orașele României, Editura ODEON, București, 2007;

Holloway, J.C., Robinson, C. – Marketing for Tourism, Longman, New York, 1994;

Ielenics Mihai, Comănescu Laura, România – Potențial Turistic, Editura Universitară, București, 2006;

Ionescu Ștefan- Ghidul turistic al României 2005-2006, Editura Publirom Advertising Grup, București, 2005;

Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobanțu Horia – „Marketing”, Editura ASE, București;

Mitrache Ștefan, Manole Victor, Stoian Mirela, Bran Florina, Istrate Ioan- Agroturism și turism rural, Editura Fax Press, București, 1996;

Mihălcescu Cezar (coordonator), Sion Beatrice, Titrade Cristina, E-tourism – Tehnologia informației în firmele de turism, Editura Pro Universitaria, București, 2009;

Nicolae Neacșu, Monica Neacșu, Andreea Băltărețu și Marcela Drăghilă- Resurse și destinații turistice, Editura Universitară, București, 2007;

Nistoreanu Puiu- Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București, 2003;

Nistoreanu Puiu., Dinu V., Nedelea Alexandru – Producţia şi comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004;

Nedelea Alexandru – Politici de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti, 2003;

Revista de Marketing Online – Volumul 1 și Volumul 2;

România. Hotel Guide, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, București, 2005;

Sabin Adrian Luca, Zeno P. Karl, Adrian Georgescu – Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Editura Economică Sibiu, 2003;

Secăreanu Constantin, Gruiescu Mihaela, Andrei Ruxandra, Statistică. Sinteze, teste și aplicații, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2010;

Smedescu Ion, Rațiu Monica Paula, Negricea Costel Iliuță, Bazele Maketingului, Editura Universitară;

Sztruten Gina, Stănescu Dorina, Voicu Oana, Particularități tehnologice în serviciile de alimentație, Editura Universitară, București, 2008;

Zaharia Marian, Economia Serviciilor – Aplicații și Studii de caz, Editura Universitară, București, 2005;

http://en.wikipedia.org/wiki/Sibiu

http://www.cjsibiu.ro/ro/medias.html

http://www.romaniatourism.ro

http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/atractiile-sibiului-promovate-pe-zone-turistice-81292.html

http://www.wikitravel.org/en/Sibiu

http://www.attagency.ro/blog/creare-site-de-prezentare.html

http://www.aliatong.ro/uploads/posdru/caiet-de-sarcini.pdf

Cadru didactic

Lect. univ. dr. Busuioc Marian Florin

Lect. univ. dr. Dodu Silvia Patricia

Asist. univ. dr. Ciobanu Mihaela

Prof. univ. dr. Firoiu Daniela

Lect. univ. dr. Gabroveanu Emilia

Conf. univ. dr. Ionescu Ștefan Alexandru

Conf. univ. dr. Ivănescu Iuliu Marin

Lect. univ. dr. Maniu Cristina Laura

Asist. univ. dr. Mărginean Alexandra Roxana

Prof. univ. dr. Mihălcescu Octavian Cezar (coordonator)

Lect. univ. dr. Munteanu Cerasela Florentina

Lect. univ. dr. Museanu Elena

Prof. univ. dr. Papuc Mihai

Lect. univ. dr. Patrichi Ioana Cristiana

Conf. univ. dr. Rațiu Monica Paula

Lect. univ. dr. Roxana Elena

Prof. univ. dr. Secăreanu Constantin

Prof. univ. dr. Smedescu Dan Alexandru

Lect. univ. dr. Sztruten Gina Gilet

Anexe

Anexa nr. 1 – Tabelul nr. 4- Turiști cazați în unitățile de cazare turistică

Anexa nr. 2 – Tabelul nr. 2.5.- Densitatea circulației turistice

Anexa nr. 3 – Tabelul nr. 5- Înnoptările din unitățile de cazare turistică

Anexa nr. 4 – Tabel nr. 8- Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri

Anexa nr. 5 – Tabelul nr. 8- Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri

Anexa nr. 6 – Tabelul nr. 8- Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică și județe

Sursă: Institutul Național de Statistică Sibiu, 2011

Anexa nr. 7 – Tabelul nr. 1- Produsul intern brut la nivelul județului Sibiu

I2007/2006= 21330,9/20100,1= 1,06

I2008/2007= 26301,3/21330,9= 1,31

I2009/2008= 26831,3/26301,3= 1,33

I2010/2009= 27150,3/26831,3= 1,35

I2011/2010= 556708,4/27150,3= 20,5

I2012/2011= 587499,4/556708,4= 1,06

Ri/1 = (Ii/i-1) x 100 Ri/i-1 = (Ii/i-1 – 1) x 100

R2007/2006= (1,06-1) x 100= 6 R2007= (1,06-1) x 100= 6

R2008/2007= (1,31-1) x 100= 31 R2008= (1,23-1) x 100= 23

R2009/2008= (1,33-1) x 100= 33 R2009= (1,02-1) x 100= 2

R2010/2009= (1,35-1) x 100= 35 R2010= (1,01-1) x 100= 1

R2011/2010= (20,50-1) x 100= 50 R2011= (15,19-1) x 100= 19

R2012/2011= (1,06-1) x 100= 6 R2012= (0,05-1) x 100= 5

Anexa nr. 8 – Tabelul nr. 9- Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică

Anexa nr. 9 – Tabelul nr. 10- Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe categorii de comfort

Anexa nr. 10 –

Chestionar

Vă rugăm să aveți amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări. Răspunsurile dumneavoastră vor fi confidențiale, iar concluziile vor servi la realizarea unei lucrări științifice.

1. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

a. Sub 18 ani b. 19-30 ani c. 31-45 ani d. 46-60 ani

e. Peste 60 ani

2. Sexul:

a. Masculin b. Feminin

3. Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

a. Sub 1.000 lei b. 1.001-2.500 lei c. 2.501-4.000 lei d. Peste 4.000 lei

4. Care este ultima unitate de învățământ absolvită?

a. Studii medii fără bacalaureat b. Liceu cu bacalaureat c. Studii post-liceale

d. Universitate e. Master f. Studii post-universitare

5. Ce v-a determinat să alegeți Sibiu ca destinație turistică? Puteți selecta mai multe variante.

a. Nivelul prețurilor b. Distanța până la destinație c. Obiective turistice

d. Ospitalitatea localnicilor e. Calitatea serviciilor

f. Alte motive (precizați)……………………………………….………………………………………

6. Vă rugăm să evaluați calitatea produselor / serviciilor oferite de către județul Sibiu:

Foarte slabă 2 3 4 5 6 7 8 Foarte bună

7. Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Sibiu?

a. 3-5 zile b. 6-10 zile c. 11-14 zile d. Peste 14 zile

8. Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Sibiu?

a. Sub 500 €/persoană b. 501-1.000 €/persoană c. Peste 1.000 €/persoană

9. Intenționați să reveniți în Sibiu?

a. Da b. Nu c. Poate

10. Ați recomanda și altora să viziteze județul Sibiu?

a. Da, desigur b. Da, probabil c. Nu

11. În ce măsură a influențat Internetul alegerea județului Sibiu ca destinație de vacanță?

a. Deloc b. Puțin c. Moderat d. Mult e. Foarte mult

12. La achiziționarea vacanței ați apelat la:

a. Rezervarea online pe cont propriu b. O agenție de turism specializată

13. Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de către:

a. Familie și prieteni b. Rețelele de socializare (Facebook, Twitter, Google+, etc.)

c. Website-uri de recenzii (TripAdvisor, TuristInfo, etc.) d. Personalități mondene

e. Nu sunteți influențat de astfel de factori

14. Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Sibiu în spațiul virtual?

a. Foarte slabă b. Slabă c. Acceptabilă d. Bună e. Foarte bună

15. După părerea dumneavoastră, care este motivul pentru care ați utilizat Internetul

pentru a vă face rezervare?

Vă mulțumesc!

Anexa nr. 11 –

Chestionar – rezultate

1. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

2. Sexul

3. Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

4. Care este ultima unitate de învățământ absolvită?

5. Ce v-a determinat să alegeți Sibiu ca destinație turistică?

6. Vă rugăm să evaluați calitatea produselor / serviciilor oferite de către județul Sibiu:

7. Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Sibiu?

8. Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Sibiu?

9. Intenționați să reveniți în Sibiu?

10. Ați recomanda și altora să viziteze județul Sibiu?

11. În ce măsură a influențat Internetul alegerea județului Sibiu ca destinație de vacanță?

12. La achiziționarea vacanței ați apelat la:

13. Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este

influențată de:

14. Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Sibiu în spațiul virtual?

Anexa nr. 12 – Așezare geografică

Anexa nr. 13 – Podul Minciunilor

Anexa nr. 14 – Muzeul Brukenthal

Anexa nr. 15 – Turnul Sfatului

Anexa nr. 16 –

Date preluate de la Institutul Național de Statistică

Anexa nr. 17 –

Date preluate de la Institutul Național de Statistică

Anexa nr. 18 –

Date preluate de la Institutul Național de Statistică

Anexa nr. 19 –

Date preluate de la Institutul Național de Statistică

Anexa nr. 20 –

Date preluate de la Institutul Național de Statistică

Anexa nr. 21 – Date preluate de la Institutul Național de Statistică

Anexa nr. 22 –

Structuri de primire turistică din Sibiu

Anexa nr. 23 –

Sosiri ale turiștilor în Sibiu

Anexa nr. 24 –

Rata șomajului din Sibiu

Anexa nr. 25 –

Înnoptări în structuri de primire turistică din Sibiu

Anexa nr. 26 –

Înnoptări în structuri de primire turistică din Sibiu

Anexa nr. 27 –

Capacitatea turistică din Sibiu

Anexa nr. 28 –

Numărul mediu al salariaților din Sibiu

Anexa nr. 29 –

Numărul mediu al salariaților din Sibiu

Anexa nr. 30 –

Numărul mediu al salariaților din Sibiu

Anexa nr. 31 –