Promovarea Agroturismului de la Marginea Sibiului

Cuprins

Capitolul I Considerații generale Mărginimea Sibiului

Așezare și limite geografice

Cadrul natural

Relief

Clima

Temperatura aerului

Umiditatea

Hidrografia

Vegetația și fauna

Infrastructura

Capitolul II Ponțialul turistic natural și antropic

2.1.Potențialul turistic natural

2.2.Ponțialul turistic antropic

Capitolul III Agroturismul în Mărginimea Sibiului

3.1.Agroturismul și structurile de cazare

3.2. Prezentarea pensiunilor

3.3. Analiza SWOT

3.4.Strategia de promovare a agroturismului

3.4.1.Promovarea și publicitatea

3.4.2. Priorități privind dezvoltarea și promovarea

Introducere

Am ales ca tema pentru aceast proiect de licenta „Promovarea agroturismului din Mărginimea Sibiului” pentru a evidenția că in țara noastră această formă de turism a luat amploare din ce în ce mai mult și tinde să se răspândească. 

Mărginimea Sibiului reprezinta o zona cu un potential turistic foarte mare, atat pentru Romania, cat si pentru judetul Sibiu

Întrucât și-au construit casele pe vechea frontieră austro-ungară din sudul Transilvaniei , acolo unde se întalnesc dealul cu muntele, oamenii, ale caror tradiții venind din negura timpului sunt vii și astăzi, li s-a spus 'mărgineni'.

Zona este formată din urnatoarele localități : Boița,Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Rășinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele,Sibiel, Vale,Săliște, Galeș,Tilișca, Rod, Poiana Sibiului și Jina

Mărginimea Sibiului s-a facut cunoscută prin caracterul său istoric și etnografic. Cultura materială și spirituală este extrem de dezvoltată și scoate în evidență vechimea așezărilor de aici. În urma cercetărilor arheologice, s-au descoperit dovezi ale locuirii pe teritoriu înca din perioada paleoliticului mijlociu.

Cea mai importantă ocupație a locuitorilor era cresterea animalelor. La acea vreme păstorii își purtau turmele până după Dunare, înspre Constantinopol sau Adriatica, sau chiar până în Caucaz și spre Tisa, în Polonia. Acest fapt a împiedicat omogenizarea caracterului satelor, fiecare dintre ele avand influențe diferite.

S-au facut remarcate cateva centre de oieri în zonă, printre care un centru spiritual de o importantă deosebită pentru mărgineni, Săliște, care a primit și denumirea specifică de “Capitala Culturală și Spirituală a Mărginimii Sibiului“, Orlat și Rășinari, care are de asemenea un caracter spiritual aparte, fiind o veche reședință episcopală ortodoxă, care a devenit în timp un principal centru al oierilor. Locuitorii de aici au primit denumirea de “”mărgineni” datorita amplasarii locului unde acestia îsi duc traiul de zi cu zi, la vechea frontieră austro-ungara, în sudul Transilvaniei, loc în care dealul se întâlnește cu muntele.

Mergând mai departe, în partea de nord, există o grupare de sate românești, care au primit treptat și influențe săsești. Aici este ceea ce numim în prezent “Marginimea“. Zona incepe cu satul Boița, în partea de răsărit, în dreapta Oltului. În celalalt capat al Mărginimii se află Jina, hotarul dintre acestea fiind conturat de apele Sebeșului. Se remarcă așezămintele oierilor, realizate din brad, cu acoperișurile înalte, protejate de șindrilă. În liniștea dată de aceste meleaguri, oierii si-au continuat viața modestă, urmând mai departe calea meșteșugurilor, cum ar fi prelucrarea lânii și a pieilor, meșteșug prin care aceștia s-au facut cunoscuți.

Dintotdeauna ocupația sătenilor de aici a fost îngrijirea și creșterea animalelor. Păstorii obișnuiau să ia la pas drumul de la o pășune la alta, prin cele mai celebre zone ale mărginimii Sibiului, printre care Săliște, Sibiel, Tilișca, Rășinari, Poiana Sibiului, Miercurea Sibiului, Poplaca, Orlat,Fântânele și Jina. 

De sute de ani, mărginenii duc un trai liniștit și modest, în inima naturii, nestingheriti de agitația cotidiană, fiind parcă uitați în acest retras colț de lume, unde obiceiurile au fost pastrate până în prezent. Cele mai remarcabile tradiții sunt cele practicate în perioada sărbătorilor de iarnă. Celebrele dansuri Călușarii, Sârba și Brâul, alături de Colindartul feciorilor și Ceata junilor reprezintă unele din cele mai speciale momente și tradiții practicate la noi în țară.

Mărginimea Sibiului, deși foarte bine cunoscută de cercetători, și din ce în ce mai vizitată de turiști pentru frumusețea sa, nu a facut încă obiectul unei promovări culturale cu baze științifice și arhivistice.

În primul capitol voi prezenta Considerații generale despre Mărginimea Sibiului, mai exact : așezare și limite geografice, cadrul natural,relieful, clima incluzând temperatura aerului și umiditatea, hidrografia, vegetația și fauna, dar și infrastructura.

Capitolul II este dedicat potențialului turistic natural și antropic în care sunt prezentate obiectivele turistice din Mărginimea Sibiului.

Iar în ultimul capitol este prezentat agroturismul cu : structurile de cazare, prezentarea pensiunilor, analiza SWOT si promovarea .

Intervenția statului, cred ca ar fi principala cale pentru ca turismul rural sa se dezvolte bine, repede și eficient ,dar și pentru a fi promovat cum trebuie.

        Alte sisteme de promovare ale agroturismului sunt : tipărirea de către asociațiile turistice locale – prestatori de servicii turistice, de pliante, harti, ghiduri .

Promovarea se poate realiza prin mass-media (audio-vizuala, presa scrisa), dar și prin intermediul unor agenții turistice tour-operatoare sau detailiste, interne sau străine, prezentarea ofertei agroturistice la târguri, expoziții si burse de turism, promovarea ofertei agroturistice prin rețeaua de interenet.

         De asemenea o altă metodă importanta de promovare a turismului rural este insăși  calitatea serviciilor oferite, care determina satisfacția turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienți fideli. În plus, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simțit bine și altor persoane si, prin aceasta reclama verbala, poate crestegradul de ocupare considerabil.

În incheiere sunt prezentate concluziile ce desprind din tema proiectului de diplomă Promovarea agroturimului din Mărginimea Sibiului,dar și câteva propuneri.

Capitolul I Considerații generale Mărginimea Sibiului

1.1. Așezare și limite geografice

Mărginimea Sibiului este o regiune din Transilvania cu o moștenire etnologică, culturală, arhitecturală și istorică unică.

Mărginimea Sibiului curpinde 18 localități din România situate în partea de sud-vest a județului Sibiu, se întinde pe o arie de peste 200 km², și este delimitată de râul Sadu la sud și de râul Săliște la nord. Satele sunt asezate pe văile râurilor care curg din Munții Cîndrel prin platoul transilvănean. Localitățile care includ Mărginimea Sibiului sunt: Boita, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmacel, Rașinari, Poplaca, Gura  Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Săliște, Gales, Tilișca, Rod, Poiana  Sibiului și Jina.
Numele de "mărgineni" a fost repartizat locuitorilor acestor sate deoarece locuiau într-o zonă de graniță între deal și munte, pe vechea frontieră austro-ungară din sudul Transilvaniei.

Ca și vecini avem:

Nord:comuna Săsciori-judetul Alba ,orașul Miercurea Sibiului, comuna Apoldu de Jos, orașul Ocna Sibiului,comuna Șura Mică;

Vest : județul Alba cu comuna Săsciori și orașul Cugir

Sud: județul Vâlcea și Hunedoara,

Est: județul Sibiu, comuna Șelimbăr, orașul Cisnădie,municipiul Sibiu.

Fig. 1.1. Asezarea geografică a Mărginimii Sibiului.

1.2.Cadrul natural

Această regiune geografică se remarcă prin trăsături fizico-geografice și caracteristici antropice particulare. Este formată dintr-un complex de unitati montane de bordură, depresiuni submontane și culoare. Se desfășoara de la altitudini de 2200 m in partea sudică in cadrul Munților Cindrel și Lotru pană la altitudini coborând sub 500 m in depresiunile Săliște și Sibiului.Acest spațiu gegrafic este puternic fragmentat de către Olt și afluenți in partea estică și Sebeș în partea vestica.

Ca urmare sunt create condiții variate in care morfologia are prezente vârfuri și creste , platforme întinse,versanți abrupți cu orientari diferite,orientați spre nord cu o regiune coliniar-piemontană și de depresiuni si coloare.Acest spațiu a fost intens locuit dezvoltându-se un sistem de așezări rurale cu fizionomii specifice, cu activități adaptate condițiilor naturale,ducând la o civilizație rural pastorală unică in România- Mărginimea Sibiului. În cadrul acesteia și cu fiecare componetă geografică in parte au fost create condiții pentru dezvoltarea unui turism cu caracteristici particulare care completează tipurile și formele de turism clasic legate de oferta de turism urbană, intre care se remarcă municipiul Sibiu , și cel legat de valorificarea apelor minerale sărate specifice zonei marginale la contactul cu Podișul Transilvaniei.

1.3. Relief

Mărginimea Sibiului are ca suport al peisajului geografic o morfologie ce aparține treptelor morfogenetice: a) montană, b) deluroasă piemontană și c) treapta depresionară (inclusivglacisurile, terasele și luncile).

a) Treapta montană este reprezentată prin Munții Lotrului și Munții Cindrelului. Văile Sadului și Frumoasei, prin șaua adâncă a Ștefleștilor și depresiunea de obârșie Oașa, suspendată la nivelul suprafețelor medii de nivelare (1300-1400 m), despart aceste două grupe montane, unitare atât subraport geologic, cât și sub raport morfologic, mergând până la identitate, prin anumite trăsături morfometrice (energia reliefului, densitatea fragmentării, geodeclivitatea).

b) Treapta deluroasă piemontană este reprezentată de Piemontul Sadului, Piemontul Cibinului și Piemontul Sibielului sau Piemontul Bărcu Roșu. Dealurile piemontane ale Cisnădiei se desfășoară între Valea Sevișului, în vest și Pârâul Tocilelor, în est. Altitudinea lor absolută variază între 580-600m, scăzând spre nord, vest și est la 550 m, unde vine în contact cu câmpia aluvio-proluvială terasată șilunca Cibinului.

c) Treapta depresionară include Depresiunea Sibiu și Depresiunea Săliște, inclusiv formele morfologice de contact (glacisurile) dintre dealurile piemontane și depresiune ori dintre componentele văilor (terase, lunci).

toți vizitatorii acestor locuri. De altfel, amprenta reliefului se regăsește și în latura ocupațională a zonei, creșterea animalelor fiind ocupația dominantă, terenurile agricole ocupând suprafețe restrânse în albiile și interfuviile râurilor ținutului.

Fig. 1.2. Relief Mărginimea Sibiului

1.4.Clima

Clima predominantă în Mărginimea Sibiului (temperatură, umiditate etc.);

Este o climă temperat continentală moderată cu influențe oceanice specifică pe zone de relief: clima favorizând activitățile turistice la munte în ambele sezoane dar și extrasezon.

Clima de tip continental moderată, de nuanță central europeană este mai răcoroasă și mai umedă, cu puține zile însorite. Ploi puține iarna și mai abundente în timpul verii ( în special în iunie). Iarna începe la mijlocul lui noiembrie dar zăpada nu ține prea mult.

Din cauza diferenței de nivel mare între bazinul inferior și superior distingem trei zone climatice:

-Etajul montan inferior, pâna la 1000 m, caracterizat prin climă blândă. Precipitații între 600 – 800 mm.

-Etajul montan superior , între 1000 și 1800 m, caracterizat prin climă temperat moderată, temperatura medie anuală 4 – 7 0C, precipitații între 800 – 1400 mm.

-Etajul alpin și subalpin, peste 1800 m, cu o climă rece și umedă, cu o iarnă de 6 luni, cu temperature medii anuale –2 și + 20C, precipitații peste 1400 mm.

-Temperatura medie multianuală: 8 – 90C

Temperatura aerului este cel mai important parametru climatic. În partea joasă a Mărginimii, temperaturile medii anuale sunt în jur de 8.0°C, valori proprii depresiunilor intra- și submontane, în timp ce în regiunile montane, valorile scad cu aproape 4°C, media multianuală fiind de numai 4.6°C

Umiditatea: umiditatea relativa a aerului atmosferic in Marginimea Sibiului are o medie anuala de 75%, iar indicele de ariditate este 40.

Precipitațiile atmosferice sunt al doilea element important al climei . În partea joasă a Mărginimii Sibiului, sumele lunare medii multianuale variază conform regimului pluviometric al climatului temperat continental, cu maxime în lunile de vară (în luna iunie cad, în medie, peste 100 mm) și minime în lunile de iarnă (23.3 mm, în luna februarie). În regiunile înalte, cantitățile cresc considerabil, ele variind de la 39.9 mm, în ianuarie, la 141.7 mm, în iunie.

1.5.Hidrografia

Rețeaua hidrografică sau rețeaua de râuri este grupată pe două bazine hidrografice: Olt și Mureș. În funcție de distribuția spațială, de alcătuirea sistemelor hidrografice în raport cu principalii colectori și cu influența maselor de aer care determină unele caracteristici ale regimului de scurgere, râurile din teritoriul studiat au fost grupate în mai multe sisteme hidrografice.

Menționez faptul că pe linia imaginară a cumpenei apelor se află în satul Rod din comuna Tilișca, de altefel biserica de aici fiind singura construcție din România care este situată pe această cumpănă: o parte din apele din precipitații curg în Olt, iar pe planul acoperișului opus ploile se varsă în bazinul Secașelor și apoi în cel al Mureșului.

Lacurile din Mărginimea Sibiului au fost împărțite în două categorii: naturale și antropice.

Lacurile naturale sunt puține ca număr și nu sunt diversificate ca tipuri genetice. Astfel, se întâlnesc doar câteva lacuri glaciare situate în văile glaciare de pe versantul nordic al MunțilorCindrel.

Lacurile natural : Iezerul Mare, Iezerul Mic, Iezerul Nardin, Iezerul Mariucii.

În categoria lacuri artificiale se includ acumulările de pe râurile Cibin (Gura Râului) și Sadu(Negovanu și Sadu II), care au diferite funcții .

Fig. 1.3 Mărginimea Sibiului. Rețeaua hidrografică.

1.6. Vegetația și fauna

Peisajul natural al Mărginimii Sibiului se defineste printr-o zonalitate verticală, în două trepte majore ale reliefului ce atrage după sine pe cea climatică și, în consecință, componenta fitogeografică, formându-se mai multe zone: zona forestieră și zona alpină .

Zona alpină este localizată în golurile de munte, deasupra limitei superioare a vegetației arborescente. Din cauza condițiilor de mediu relativ diferite între partea superioară și cea inferioară zonei alpine, de obicei, vegetația culmilor alpine se subdivide în două etaje de vegetație:

a) etajul alpin fiind reprezentat prin pajiști alpine, se întâlnește la altitudinile cele mai mari, la peste 2200m, în Munții Cândrel.

Componentele principale ale vegetației alpine sunt ierburile: Carvex curvula, Juncus trifidus, Festuca supina, Agrostis rupestris. Pe lângă acestea mai apar frecvent Primula minima, Soldanella pusila, Ranunculus alpestris, Geunm montanum, Campanula alpina. Sunt reprezentate si câteva plante ierboase prin arbuști târâtori: Loiseleuria procumbens, Dryas octopetala, Salix herbacea, Salix retusa;

b) etajul subalpin care este mult mai bine ilustrat , fiind mult mai extins, la altitudini cuprinse între 1600 -1700 și 2000-2200 m, în același spațiu montan. Caracteristica principală o constituie prezența întinselor suprafețe de tufărișuri: Pinus montana, Juniperus sibirica, Alinus viridis, Rhododendron Kotschyi la care se adaugă subarbuști – Vaccinium myrtillus, V. vitis idae fiind singure sau în alternanță cu pajiștile.

Zona forestiera aceasta fiind bine reprezentată prin doua etaje:

a) etajul boreal al molidișurilor

b) etajul nemoral al pădurilor de foioase:

a) etajul boreal al molidișurilor – pădurile de molid sunt localizate doar în regiunea muntoasă, alcătuind partea superioară a domeniului forestier.

b) etajul nemoral – se caracterizează prin păduri de foioase mezofile de tip central-european, fiind situat între limite foarte variabile – limita superioară fiind de 800-1200, iar cea inferioară de 400 -500m. În cadrul etajului nemoral se disting două subetaje: subetajul pădurilor amestecate de rășinoase și fag și subetajul pădurilor de fag (al făgete).

Vegetația dealurilor și podișurilor – cuprinde : subetajul gorunetelor,din zona nemorală, având o răspândire restrânsă în Podișul Secașelor și depresiunile submontane.

Subetajul gorunetelor include, două fâșii zonale: a alternanței de fag și gorun și a gorunetelor.

Zona nemorală (stejăretele) se defineste prin păduri de foioase caducifoliate, fiind alcătuită predominant din specii de stejar la care se adaugă, în proporție redusă, gorunii (la limita superioară), carpenul, teii, frasinii, ulmii, paltinii, plopul tremurător, mărul și părul pădureț.

În etajul subalpin mult mai diversificat alături de unele elemente din etajul alpin, se remarcă: șopârla de munte , vipera comună , cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn .

În etajul boreal dintre mamifere se impun: ursul , și râsul care sunt frecvente și în etajul inferior . Rozătoarele specifice sunt reprezentate prin: șoarecele vărgat și șoarecele scurmător .

Păsările sunt destul de numeroase: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, pițigoiul de munte ,mierla gulerată ciocănitoarea cu trei degete s.a.

Etajul nemoral ocupă cele mai întinse suprafețe și foarte bine sunt reprezentate: căprioare , cerbul , veverița s.a.

Fig. 1.4 Padure de foioase

Fig 1.5. Ras

1.7.Infrastructură

Accesul în Mărginimea Sibiului se poate face astfel :

Acces aerian: în municipiul Sibiu există aeroportul internațional Sibiu, un aeroport cu o infrastructură aeroportuară modernizată ce corespunde tuturor normelor europene de trafic aerian .

Acces pe calea ferată: Nod de calea ferată Sbiu

– dinspre Brașov – Făgăraș – Sibiu – Cristian – Orlat – Săliște – Tilișca – Miercurea Sibiului

– dinspre Râmnicu Vâlcea – Tălmaciu – Veștem – Mohu – Șelimbăr – Cisnădie – Sibiu

– dinspre Cluj Napoca – Alba Iuliu – Vintu de Jos – Miercurea Sibiului – Tilisca – Salistea – Orlat –Cristian – Sibiu – TIMISOARA – BUCURESTI -> Timisoara – Deva – Vintu de Jos- Miercurea Sibiului – Tilisca – Salistea – Orlat –Cristian – Sibiu – Fagaras – Brasov – Bucuresti – SIBIU – Copsa Mica – Targu Mures

Acces pe șosea: un acces mult mai ușor deoarece zona se întinde în apropierea și de-a lungul drumului rutier internațional E68 Brașov-Făgăraș-Sibiu-Alba Iulia. Drumurile naționale care se identifică cu drumurile europene ce străbat județul Sibiu și asigură accesul în Mărginimea Sibiului . O rețea de drumuri comunale completează rețeaua drumurilor județene de acces în Mărginimea Sibiului.

Acces cu tramvaiul: pe ruta Sibiu –Rășinari, Mărginimea Sibiului fiind singura regiune din țară ce beneficiază de acces cu tramvaiul,traseul insuficient valorificat trecând prin Padurea Dumbrava pe lângă Gradina Zoologică Sibiu șiComplexul Național Muzeal ASTRA – Muzeul în Aer Liber.

Fig. 1.6. Tramvaiul din Mărginimea Sibiului

Capitolul II. Potentialul turistic si antropic

2.1. Potentialul turstic

În centrul României, la poalele Muntilor Carpati, se afla Mărginimea Sibiului, una din cele mai frumoase regiuni ale țării, ale cărei numeroase comori se vor dezvălui atât vizitatorilor atrași de bijuteriile patrimoniului cultural transilvan cât și celor aflați în căutatrea frumuseților naturale.

Peisajul este reprezentat de crestele sălbatice și împădurite ale munților, cu cascade și lacuri glaciare, ori de podișurile înverzite, iar posibilitățile de petrecere a timpului liber sunt diverse-plaja pe malul lacurilor sărate de la Ocna Sibiului, schi la Paltiniș, ori sporturi extreme la Bâlea.

Tuturor acestora li se adaugă șirul de biserici-cetate specific Transilvaniei și bogățiile arhitectonice și culturale ale orașelor medievale.

Parcul Natural Cindrel este un areal protejat reprezentat de o zonă complexă de floră, faună, geomorfologică și hidrografică incluzând culmi netede și circuri glaciare. Parcul are o suprafață de 9.043 ha.

Parcul adăpostește lacurile glaciare Iezerul Mare și Iezerul Mic în văile glaciare cu același nume.

În perimetrul parcului au fost identificate în jur de 500 de specii de plante aparținând tuturor încrengăturilor regnului vegetal (alge, ciuperci, mușchi, licheni, ferigi, gimnosperme și angiosperme).

Fig. 2.1.Parcul natural Cindrel

Rezervația Naturală Iezerele Cindrelului are două ample și spectaculoase circuri și văi glaciare,cu toate atributele caracteristice acestui tip de relief: căldări cu pereți abrupți și stâncoși, văi în formă de “U”, morene, panta amplă a scurgerii ghețarului, etc. Întregul ansamblu se desfășoară din marginea platoului, dintre vârfurile Cindrel-Frumoasa, sub care se dezvoltă pereți abrupți de peste 2200 m spre nord, găzduind la baza pereților Iezerul Mare (cotă absolută 1999 m) și Iezerul Mic (1946 m) . Suprafața Iezerului Mare este de 3 ha, iar adâncimea maxima 13,3 m. Iezerul Mic, cu forma sa aproape dreptunghiulară, măsoară doar 80 m lungime, 58 m lățime și are doar 1,7 m adâncime maximă.

Este singura rezervație din teritoriul Marginimea Sibiului marcată și dotată cu înscrisuri conform normelor europene, prin piloni, borne, tabele toponimice, hărți si indicatoare. Rezervatia este bine protejate,dar exista în ultimii ani turiști care parcurg teritoriul rezervației cu motoare.

Fig2..2. Rezervația Naturală Iezerele Cindrelului

Tinoavele din Valea Tărtărăului

Acestă rezervație botanică, reprezintă un areal ce conservă o vegetație de mlaștină oligotrofă specifică Carpaților Meridionali, foarte puțin modificată de viața antropică. Se află situată la 35 km de Șugag.

Tinoavele din Luncile Prigoanei

Constituie o rezervație botanică, asezată pe cursul superior al pârâului Prigoana, la altitudinea de 1380- 1540 m. Reprezintă șapte areale de mlaștini oligotrofe, dispuse pe o distanță de 2,4 km, ce totalizează 6,5 ha.

Masa Jidovului

Este reprezentată de un bloc izolat de șisturi cristaline, alcătuite predominant din micașisuri și paragnaise, facând parte din pânza getică a Carpaților Meridionali. Vegetația aflată pe versantul stâncos de pe dreapta Sebeșului unde se află stânca, este acoperit pe cca. 2 ha cu pin silvestru, alături de care apar exemplare rare de larice , fixate pe locuri inaccesibile și contrastând cu pădurile masive de fag ce predomină în jur. Aceste pinete naturale, instalate în mod excepțional la 650 – 750 m altitudine, constituie resturi ale vegetației dominante din perioadele reci ale cuaternarului, care nu au putut fi înlocuite mai târziu de alte specii lemnoase.

Stânca Grunzii

Stânca Grunzii sau La Grumaji, așa cum îi spun localnicii, este situată pe același versant, la cca 200 m de Masa Jidovului, în amonte, este alcătuită din șisturi cristaline ce se înalță pe versantul puternic înclinat al văii.

Aici valea se îngustează foarte mult, luând forma unui defileu sălbatic, iar râul este nevoit să facă o serie de cotituri.

Pintenii din coasta Jinei

Acestă arie protejată, cu o suprafață de 2 ha, se află pe teritoriul administrativ al comunei Jina..“Pintenii din Coasta Jinei” sunt un grup de stânci izolate, formate din șisturi cristaline (micașisturi și paragnaise). Stâncile sunt situate într-o pădure de fag, la o altitudine de aproximativ 900 m. Acestea se remarcă prin spectaculozitate și reprezintă un punct de atracție turistică..

Monumentul se afla într-o stare foarte buna de conservare, datorita dificultății de a ajunge în apropierea stâncilor.

Fig.2.3.Masa Jidovului la Grumaji și prietenii din coasta Jinei.

Situl de Importanță Comunitară (SCI) Frumoasa.

În cadrul acestui sit, s-au identificat 10 catgorii de habitate de interes comunitar ce cuprinde peste 80% din suprafața totală, din care cele mai specifice fiind pădurile de molid perialpine, jnepenișurile și pășunile alpine și subalpine.

O secțiune din păduri sunt virgine sau cvasivirgine, acestea polarizând o mare varietate boilogică terestră, reprezentând o avuție națională inestimabilă.

Dintre numeroasele păduri existente, pure sau în amestec, vârsta medie este de peste 120 și chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru populațiile de râs, lup si urs.

Fig. 2.4.Situl de Importanță Comunitară (SCI) Frumoasa.

Aria Specială de Protecție Avifaunistică (SPA)

Frumoasa aprține unei regiuni de munte cu păduri de conifere, mai puțin mixte și cu zone descoperite-alpine. Este o zonă valoroasă din punct de vedere peisagistic, cu un impact antropic nesemnificativ. În pădurile întinse de conifere se găsesc efective importante la cocoșul de munte și la ciocănitoarea de munte.

Aproximativ 45% din suprafața SPA-ului se află în proprietate privată, iar restul în proprietatea statului .

Fig 2.1 Resursele turistice naturale

2.2 Potențial antropic

În ceea ce privește potențialul turistic antropic s-au identificat :monumentele arhitecturale remarcabile, cunoștințele și competențele specifice teritoriului, elementele de identitate locală:

– cetăți și castele

– biserici

– meșteșuguri specifice (pictură pe sticlă, cojocărit, port specific .)

– tipuri de turism practicate (turism de agrement și odihnă, agroturism,

alpinism, turism cultural și religios, turism piscicol, turism ecvestru, cicloturism)

– obiceiuri locale ș.a.

Mărginimea Sibiului este o zonă recunoscută prin specificul unei activități econimice caracteristice în special pentru trecut(păstoritul) și cuprinde așzări care trimit fie la o Mărginime clasică, fie la o creionare regională care să permită utilizarea unor resurse diversificate, ce pot determina și asigura sustenabilitatea dezvoltării activității turistice în prezent și viitor.

Resursele turistie ale acestui ținut sunt reprezentate atât de patrimoniul antropic,cel realizat de om,dar si patrimoniul spiritual sau etnografic cuprinzând ocupațiile,meșteșugurile, portul popular, obiceiurile etc.

Săliște reprezintă „capitala spirituală” a Mărginimii Sibiului, fiind considerat istoric drept cea mai importantă localitate a zonei. În Săliște există două muzee (Muzeul Personalităților Săliștene – 11 academicieni s-au născut la Săliște, între care Onisifor Ghibu și Dumitru Roșca – și Muzeul Protoporeprezentat un important centru pentru cultul ortodox al zonei), precum și două biserici din secolul al XVIII-lea. Alte obiective turistice din zonă sunt (unele cu un grad de exploatare turistică inferior celor deja indicate): Schitul Foltea, parcul de sculptură în lemn din Poiana Soarelui, Cetatea Salgo, Biserica „Sfânta Treime” din satul Vale. Zona Săliște reprezintă și un spațiu recunoscut din Mărginimea Sibiului pentru meserii, ocupații și meșteșuguri tradiționale precum oierit, pielărit, cojocărit, fabricarea pălăriilor, pictarea icoanelor, etc. Cea mai importantă atracție în Sibiel este Muzeul de icoane pe sticlă „Pr. Zosim Oancea”, cel mai mare muzeu de acest gen din România, ce găzduiește aproximativ 600 de icoane.

Cea mai veche așezare din Mărginimea Sibiul pare a fi Cinsădia, datorită faptului că este atestată începând cu anul 1204. Următoarea localitate înscrisă in documente în 1223 este Cisnădioara,urmată de Amnașul în anul 1309, Orlat în 1322, Tălmaciu din 1318 și Săliște în anul 1354. Trebuie menționat faptul că în Mărginimea Sibiului, obiceiurile sunt foarte frumoase. Există și astăzi obiceiului de a purta costumul popular tradițional alb-negru, cu o pălărie rotunjită purtată de bărbați la evenimente importante. În ceea ce privște pictura pe sticlă este o tradiție, în strânsă legătură cu introducerea manufacturilor de sticlă de către autoritățile imperiale austriece, cultura receptată în secolul XVIII de către Biserica Română Unită ,apoi de Biserica Ortodoxă.

Venind dinspre sud pe Transalpina – vestitul „Drum al Regelui” care traversează munții – se ajunge în satele din Mărginimea Sibiului, renumite pentru meșteșugurile și industriile legate de creșterea oilor, pentru folclorul autentic, portul popular plin de farmec și culoare, pentru sărbătorile populare și îndeletnicirile păstrate din generație în generație. Mărginimea Sibiului este una dintre puținele destinații din Europa în care agroturismul se îmbină fericit cu turismul montan și cu cel de agrement.

Printre faimoasele legende ale Mărginimii, este extrem de cunoscută cea a Muntelui Bătrâna din Păltiniș, un fel de „legendă a Babei Dochia”, dar în varianta ardelenească.

Biserica fortificată Cisnădioara

Este o bazilică atestată documentar din anul 1223, înconjurată de un zid care era prevăzut cu turnuri de apărare. În interior se găsesc bolovani rotunzi, păstrați pe galeria de luptă pentru a fi aruncați asupra asediatorilor.
Tradiția orală spune că fiecare fecior al localității trebuia să ducă un astfel de bolovan în cetate, înainte de nuntă, pentru a-și dovedi vrednicia.

Fig. 2.2 Biserica fortificată Cisnădioara

Cetatea dacică de la Tilișca

La marginea localității Tilișca, pe dealul Cățănaș, se află ruinele unei cetăți dacice. La începutul epocii fierului, aproximativ 1000 î. H., o comunitate locală de traco-daci a ridicat aici un sistem de apărare. Fortificația a dăinuit până în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al ll-lea d. H.

Fig.2.3. Cetatea dacică de la Tilișca

Castelul Turnu Rosu, Marginimea Sibiului

Castelul Turnu Rosu din Boita, judetul Sibiu, a fost mentionat pentru prima data intr-un document regal din 1453. Castelul situat intr-o regiune strategica a fost un important loc de vama. Potrivit legendei, denumirea castelului provine de la faptul ca zidurile castelului au fost vopsite in rosu cu sangele turcilor invinsi intr-o batalie, din 1493, pe cand acestia se retrageau spre Tara Romaneasca. 

Fig.2.4. Castelul Turnu Rosu, Marginimea Sibiului

Muzeul “Preot Zosim Oancea” din Sibiel

Aici se află cea mai mare expoziție de icoane pe sticlă din Transilvania, cele 600 de exponate fiind o expresie a creativității artistice și a fanteziei țăranului român, rezultată din tradiția creștin-ortodoxă.

Fig.2.5. Muzeul “Preot Zosim Oancea” din Sibiel

Mestesuguri si oierit

În localitățile din Mărginimea Sibiului Sadu, Tălmăcel, Boița, Râu Sadului , Tălmaciu, Rășinari,Poiana Sibiului, Jina,Gura Râului,Poplaca,Orlat,Rod, Tilișca, Fânânele, Sibiel, Vale și Galeș oamenii trăiesc din agricutură, creșterea animalelor, meșteșuguri si agroturism.Chiar dacă în timp au trebuit sa se adapteze tendințelor vremii, atmosfera tipic țărănească din casele mărginenilor a rămas neschimbată.

Locuitorii din Mărginimea Sibiului sunt foarte cunoscuți la fiecare festival sau târg orgranizat sau la fiecare slujbă ținută în zi de sărbătoare, după port: costumele tradiționale fiind brodate în alb și negru, cusute după modele moștenite din strămoși. Pentru autenticitatea si frumosețea costumelor, li s-a dus vestea în Germania, Japonia și chiar în Canada onorând comenzi regulate de pălării, cămăși, pieptare sau costume populare întregi.

Fig.2.5.Port popular din 1920

Pe de altă parte , locuitorii din Mărginimea Sibiului cresc animale.Oieritul este cea mai întâlnită ocupație în acestă zonă, cu toate derivatele sale: fabricarea brânzei ,care este renumită la nivel național, a preparatelor tradiționale din carne de oaie si prelucrarea lânii și a pieilor de oaie.Stânele din munții Cindrel și cele din munții Lotrului au devenit adevărate „fabricuțe” pentru amatorii de gusturi autentice romănești. În gospodăriile și pensiunile din Marginimea Sibiului alimentele de bază sunt brânza de burduf, telemeaua și urda, iar turiștii nu par să se sature nciodată de gustul bunătăților naturale.

Fig.2.6.Oiele din Mărginimea Sibiului

Pentru mărgineni, oile sunt foarte sfânte încât le-au dedicat mai multe festivaluri, pentru a le sărbători:

-„Sărbătoarea oierilor” pe 15 august în Tilișca

-„Festivalul Brânzei și al Tuicii” organizat anual în Rășinari, în ultimul week-end din luna august.

-„Coborâtul oilor de la munte „ are loc în septembrie ,în Poiana Sibiului

Frumusețea locurilor este compusă și din muzeul Sibiel adapostește cea mai mare colectie de icoane pe sticla din Europa, iar la Muzeul Satesc Rasinari sunt expuse multe obiecte de ceramicã, mobilier pictat de meșteșugarii locali dar și multe alte obiecte care o sa vă bucure. În Mărginimea Sibiului este puțin probabil sa traversați și să nu intâlniți măcar un localnic imbrăcat in portul popular,

De altfel puteți gasi o colecție impresionantă de costume populare la muzeul din Galeș.

Obiceiuri si traditii

Unicitatea locurilor este dată de fiecare din cele 18 sate care compun Mărginimea Sibiului , fiecare având propriile tradiții și obiceiuri, iar acest lucru se observă în zilele de sărbătoare.

Ceea ce este unic in Marginimea Sibiului este ca fiecare sat din cele 18 aflate in componenta sa are propriile traditii si obiceiuri, iar acest lucru se observa cel mai bine in zilele de sarbatoare.

Ca de exemplu, un obicei specific satului Tălmăcel este Udatul Ionilor, de care s-a auzit și în străinătate.De Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, satenii se îmbracă în straie de sărbătoare și se du la râu. Prima persoană botezată în apa râului este preotul satului, după care toți băieții ce poartă numele de Ion sunt stropiți cu apă din râu pentru a fi ocrotiți de Sfântul Ioan și feriți de rele.

Fig. 2.7, Udatul Ionilor

O altă sărbătoare autentică este Întâlnirea Junilor are loc în a patra zi de Craciun, pe 28 decembrie, în satul Săliște .Acest obicei datează din 1895.

Fig 2.6 Resurse antropice

Capitolul 3. Agroturismul in Mărginimea Sibiului

3.1. Agroturismul și Structurile de cazare

Agroturismul joaca, fara indoiala, un rol important in metamorfoza de ansamblu a spatiului rural, cu deosebire a satelor si a oraselor mici cu grad sporit de ruralitate si un potential turistic valoros. Agroturismul constituie o forma particulară a turismului rural, fiind limitat la nivelul gospodariei tărănești, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare si a serviciilor agroturistice

În zona de concentrare a structurilor de cazare Mărginimea Sibiului au fost cuprinse cele 18 localități care definesc în mod tradițional zona etno-folclorică (Boița, Fântânele, Galeș, Gura Râului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Rășinari, Râul Sadului, Rod, Sadu, Săliște, Sibiel, Tălmăcel, Tălmaciu, Tilișca și Vale), plus alte trei localități din imediata apropiere a zonei (Cristian, Cisnădie și Cisnădioara), localități importante pentru delimitarea perimetrului de concentrare a spațiilor de cazare și care aduc un aport consistent la capacitatea de cazare în ansamblu

Dintre localitățile menționate mai sus, cele mai importante capacități de cazare le au localitățile Rășinari (611 locuri – incluzânduțle și pe cele de pe drumul spre Păltiniș, care nu au fost atribuite stațiunii), Sibiel (434), Gura Râului (398) și Cisnădioara (324), totalizând aproape două treimi din numărul de locuri de cazare disponibile în această zonă.

Astfel, zona Mărginimii Sibiului dispune de 2.874 locuri de cazare distribuite în 188 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Conform specificului zonei, unitățile de cazare de tip pensiune turistică rurală sunt preponderente (110 din 188), concentrând totodată și cel mai mare număr al locurilor de cazare disponibile (1.420 de locuri, adică 49% din totalul capacității de cazare din zona considerată). Le urmează structurile de tip pensiune turistică (încadrate separat, cel mai probabil pentru că nu au specific rustic sau agroturistic), cu aproape un sfert din totalul capacității de cazare .

În această zonă s-a observat un interes ridicat din partea structurilor de primire turistică de a oferi un confort sporit clienților, prin amenajarea de grădini și foișoare, living-uri, terase, iar, într-un număr mai mic, șeminee și spații pentru animalele de companie.

Mai mult, prin amenajarea de ferme proprii și livezi, li se oferă turiștilor posibilitatea de a practica activități agroturistice și de a beneficia de mese tradiționale; în schimb, destul de puține unități oferă deocamdată posibilitatea de a practica echitația. Practicarea altor sporturi sau activități nu este facilitată decât în cazul câtorva unități de cazare, o pondere mai mare avândo unitățile care au amenajat un loc de joacă pentru copii. Totuși, un număr notabil de unități de cazare au posibilitatea de a oferi plimbări cu sania trasă de cai pe timp de iarnă (33%). Deși specificul gastronomic reprezintă una dintre atracțiile aceste zone, puține unități de cazare dispun de restaurante proprii (24%), majoritatea preferând să pună la dispoziția turistului o bucătărie utilată, grătar în curte și sală de mese unde să poată servi masa. Totuși, numărul de pensiuni care pregătesc masa turiștilor este mai mare, nu neapărat ca parte a unor servicii organizate de tip restaurant. Cu toate că este o zonă rurală, ponderea unităților care oferă servicii de comunicație este relativ ridicată: 47% dintre ele oferă acces la internet prin cablu, iar 19% oferă inclusiv servicii de fax; tot îmbucurător este și numărul unităților care au amenajate săli de conferințe (24%). Asigurarea unui spațiu de parcare pentru turiștii veniți cu autovehicule reprezintă o prioritate pentru structurile de cazare din această zonă; mai mult, există o disponibilitate ridicată din partea acestora (33% dintre unități) de a asigura inclusiv transportul auto al turistului înspre și dinspre unitatea de cazare (preluare cu autoturismul de la aeroport/gară).

Deși nivelul de dotare al camerelor este redus, se poate remarca preocuparea pentru amenajarea camerei astfel încât turistul să aibă acces la baie proprie. De remarcat sunt ponderea mare a unităților care dotează camerele cu televizoare (81%), precum și numărul important al celor care oferă acces internet în cameră (25%). Încălzirea este asigurată în aproape toate unitățile prin centrale termice proprii, însă unele structuri sunt dotate și cu sobe de teracotă, pentru păstrarea specificului rustic.

3.2. Prezentarea pensiunilor

Pensiunea Conacul dintre Rauri din Gura Raului

Fig. 3.1. Pensiunea Conacul dintre Râuri

Pensiunea Conacul dintre Rauri situata in comuna Gura Raului judetul Sibiu va ofera 8 camere duble mari si 2 apartamente. Toate camerele sunt spatioase si dispun de Tv – cablu, frigidere, bai proprii
Pensiunea dispune de:
– sufragerie cu semineu, Tv-cablu, terasa mare spre gradina. 
– pivnita amenajata rustic. 
– curte interioara pietruita. 
– gradina cu pomi si parcare amenajata. 
– plimbari cu caruta sau trasura
– masaj: efectuat de tehnician maseur:de relaxare, anticelulitic, terapeutic, anti-reumatic, cu ulei de susan incalzit, reflexo-terapie plantara
– teren tenis de camp (gazon artificial)
– teren fotbal (gazon artficial) In atentia familiilor cu copii: copii sub 7 ani beneficiaza de gratuitate

Pensiunea Nabarog din Rasinari

Fig.3.2. Pensiunea Nabarog

Pensiunea Nabarog se afla in localitatea Rasinari,este o pensiune cu clasificare de 2 margarete. 
Contine un numar de 8 camere si 16 locuri. Toate camerele sunt dotate cu bai proprii, Tv. 
Organizarea deplimbari cu caruta si sania și   excursii si drumetii in imprejurimi si Marginimea Sibiului. 

Pensiunea Crisalia din Sibiel

Fig.3.3. Pensiunea Crisalia

Pensiunea Crisalia este situatã în inima Transilvaniei, în satul Sibiel. 
Pensiunea beneficiazã de 8 camere duble, recent renovate. Acestea sunt mobilate și decorate cu bun gust, oferindu-vã un mediu relaxant pentru concediul dumneavoastrã. De asemenea fiecare din cele 8 camere este dotatã cu baie proprie, televizor si frigider. 
Pe lângã aceste dotãri vã mai punem la dispoziție:
*salã de mese
*terasã
*filigorie + grãtar
*piscina exterioara pentru copii
*loc de joacã pentru copii

*posibilitate pescuit
*organizare de mese festive
*plimbãri cu trasura / sania
*drumeții

Alte unităti de cazare din Mărginimea Sibiulu:

Pensiunea Casa Rudi& Ela din Săliște dispune de 8 camere

Pensiunea Melania din Rășinar i dispune de 8 camere, respectiv de 17 locuri de cazare

Pensiunea Nana din Sibiel oferă cazare în 4 camere

Pensiunea Romantic din Sadu are o capacitate de 16 locuri

Pensiunea Calborean din Tălmăcel dispune de 10 camere

Pensiunea Prințul Vlad din Fântânele are o capacitatea de cazare de 28 de locuri

Pensiunea Iezerul din Jina dispune de 7 camere, respectiv de 14 locuri de cazare

Pensiunea Darian și David din Orlat oferă cazare în 8 camare, în care se pot caza 24 de persoane

3.3 Analiza SWOT a Mărginimii Sibiulu

Agroturism si turism

Patrimoniu arhitectural si cultural

3.4.Strategii de promovare a agroturismului în Mărginimea Sibiului

Agroturismul oferă posibilitatea cunoasterii directe a traditiilor poporului roman, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecre zona .

 Totusi, turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cererii pietei turistice interne si internationale.

  Agroturismul ‚se poate practica pe toata durata anului, implica investitii reduse si grad de risc scazut, reprezinta o alternativa ocupationala pentru forta de munca rurala, o modalitate de diversificare a activitatilor economice din mediul rural si un factor de stabilitate si stabilizare a populatiei din zona.

          Legea muntelui stabileste unele facilitati pentru dezvoltarea sistemului de tuismul rural din zona montana, pentru sustinerea initiativelor familiale in sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice in calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.

3.4.1. Promovarea si publicitatea agroturismului

           Promovarea pensiunilor se poate realizeaza prin mai multe metode și mijloace publicitare si anume:

          – promovarea a ofertei agroturistice specifice prin înregistrarea în cataloage.

          – implementarea de către asociații turistice locale de pliante,hărți,ghiduri

          – publicitate prin mass-media (audio-vizuala, presa scrisa).

          – promovarea pensiunilor prin intermediul unor agentii turistice tour-operatoare sau detailiste, interne sau straine, alti agenti economici interesati.

          – descrierea ofertei agroturistice la targuri, expozitii si burse de turism; prin Legea nr. 187/1998 privind aprobarea OUG nr 63/1997, art. 2, alin. (d) Ministerul Turismului ofera “Prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si agroturistice in materiale de promovare turistica si in actiuni de promovare intreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate ale ministerului”.

          – cooperarea cu diverse organisme specializate interne (ANTREC si filialele județene) sau internaționale (EUROGITES, alte asociații europene de profil).

          – pomovarea pensiunilor agroturistice pe internet.

De asemenea, o altă metodă importantă de promovare a turismului este dată de calitatea serviciilor oferite, care determină satisfacția turistilor, ceea ce îi poate transforma în clienți fideli. Mai mult decât atât ei pot recomanda pensiunea altor persoane, si prin acestă o reclamă verbala, numărul clienților poate creste semnificativ.

Prezentarea unui site pe internet care să atragă atenția asupra pensiunii și să popularizeze oferta acesteia este întotdeauna binevenită. În ceea ce privește promovarea radio,TV, presa scrisă este mai puțin eficientă în acest domeniul. Excepție fac reviste sau emisiunile care au ca subiect călătoriile, turismul.

  Promovarea ofertei turistice românesti a fost realizată inclusiv prin participarea la marile reuniuni promoționale de profil cum ar fi: bursele internaționale de turism de la Berlin, Milano și Londra, târgurile de turism de la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga și Madrid.

Târgul Internațional de Turism reprezintă o invitație de a descoperi și redescoperi România. Promovarea țăriin noastre ca destinație turistică, prin identificarea unor oferte variate, poate crea șanse mari de reușita în ceea ce privește efortul de creștere a circulației turistice în țara noastră.

Pentru a promova potențialul turistic al Mărginimii Sibiului, autoritățile locale au creat un proiect prin care zona sa fie declarata Destinatie europeana de excelenta. "Obiectivele specifice ale acestui proiectului sunt cresterea nivelului de informare la nivel național și internațional asupra localităților Rășinari, Sadu, Râul Sadului, Tilișca, Gura Râului, Jina și a zonei Mărginimea Sibiului, dar și promovarea tradițiilor din aceste zone".

Principalele activități sunt informare și publicitate: materiale informative,panouri de informare, conferințe de presă, crearea unui stand de promovare a ținutului Mărginimii Sibiului și organizarea unui Festival de obiceiuri și tradiții de iarnă.

Promovarea agroturismului in aceasta zonă se realizeaza și de către ANTREC prin apariția ofertelor turistice din zona Mărginimea Sibiului în cataloage, broșuri, pliante, prin prezențele la targurile de turism și expoziții, dar cel mai mult prin internet pe site-urile  www.vacantelatara.ro  ,www.antrec.ro dar prin site-urile Mărginimii Sibiului http://swissacademy.eu/ și http://www.marginimea-sibiului.ro/ ,

O metodă clasică de promovare a pensiuniie ar afi aceea în care, un angajat al pensiunii va merge la gară și va face reclamă încât să conducă turiștii spre pensiune .În plus transportul turiștilor va fi asigurat din gară până la pensiune.

În momentul cazării, clienții vor primi un dosar cu toate informațiile pensiunii ,dar si atracțiile turistice din zonă.

La decazare ,turiștii vor primi un suvenir din pensiune.

La acceptul clinetului poate lăsa o adresă de mail,la rubrica destinată din foile de czare, prin care va primi toate noutățile și ofertele.

3.4.2. Prioritati privind dezvoltarea si promovarea turismului românesc pe piața  externa:

·       Susținerea promovării turistice prin  sprijin financiar în realizarea unor  imagini de calitate pentru recunoasterea unor produse turistice romanesti;

·       Sprijinirea parteneriatului dintre sectorul de stat si cel privat, cu conferirea unor reale facilități de sprijin pentru sectorul privat;

·       Scutirea de impozite pe o durata de 5 ani din momentul clasificării pensiunii turistice;

·        Susținere financiară pentru o promovare agresiva pe piața externa a produsului turistic rural prin crearea unor materiale: cataloage regionale, broșuri, Cd-uri;

·       Modernizarea și menținerea corespunzatoare a infrastructurii

·       Creșterea calității serviciilor agroturistice

·       Mărirea fondurilor necesare includerii  ofertei turistice rurale românești în cataloagele marilor firme tour-operatoare din lume

·       Extinderea   „excursiilor de ospitalitate” la care participă reprezentanți mass-media  din străinatate ,  cu accent pe turism rural, pentru promovarea imaginii României

În promovarea internă, ca și procedeu de realizare trebui sa fie:

a) o concetrare a factorilor implicți, de la organele centrale și locale ale adnimistrației de stat, până la asociații și organizații profesionale sau culturale, agenți economici prestatori și valorificatori.

Agenții economici trebuie încurajați și sprijiniți în scopul:

-realizării unor acțiuni de marketing și promovare în favoarea vacanțelor interne;

-organizării și promovării unor acțiuni ca: festivaluri, obiceiuri și tradiții, concursuri care să stimuleze cererea turistică interna în perspectivă

-promovării și încurajarea turismului în perioada vacanțelor de tineret

-facilitării obținerii informațiilor privind zonele și amenajarile turistice;

b) reorganizarea într-un cadru partenerial, în masura să asigure:

-promovarea României ca destinație turistică prioritară pentru populația țării;

-participarea   la   definirea   politicii   si   a   programului   de   promovare interna;

-participarea la finantarea programului si a actiunilor de promovare;

-integrarea partenerilor si participarea efectiva a acestora la actiunile de informare, promovare si publicitate.

Ca urmare, România a atacat piața turistică mondială printr-o noua strategie de promovare agresiv-pozitiva derulată sub sloganul "România mereu surprinzătoare". Această campanie este gândită a fi una agresivă, pentru că, în momentul de față, pe piața turistică internațională, ne aflăm în mijlocul unui razboi comercial.

Cele peste 125 de țări care au participat la dezvolatrea turismului s-au lansat într-o competiție, în care căștigă țara care vine cu produsele originale, astfel luând naștere campania România mereu surprinzătoare

Acestă campanie se desfășoară pe doua planuri:

-Prezența României la târgurile de turism

-Recâștigarea unor piețe turistice europeme, cândva tradiționale pentru noi

Concluzii și Recomandări

Conceptul cu turism rural la pensiuni turistice și pensiuni agroturistice sau alte structuri de primire, s-a dezvoltat după decembrie 1989.

Satele turistice sunt așezări rurale bine constituite, păstrătoare de valori și tradiții etnografice cu un trecut istoric bogat care în afara funcțiilor politico-administrative, sociale, economice și culturale proprii, îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului și pe cea de găzduire și de asigurare a hranei pentru turistii care își petrec un sejur cu durată nedefinită sau le vizitează în cadrul unor programe de turism itirenat, cu sau fără servirea mesei.Valoarea unui sat turistic poate fi ridicată prin: aportul unor resurse balneoclimatice- ape minerale și termale, lacuri sărate , plajă maritima, nămoluri și gaze terapeutice, prezența unor valoroase vestigii arheologice, monumente de arhitectură, artă, istorie. Dotări tehnico-edilitare corespunzătoare-drumuri,alei,canalizare, existenta unor dotări social-culturale, comerciale, sanitare, culturale și sportive.

Potențialul de dezvoltare al regiunii este ridicat și se bazeaza atât pe elemente naturale cât și pe structura și nivelul de clasificare, respectiv mentalitatea atât a forței de muncă disponibile cât și a populației locale în general.

Tradițiile folclorice specifice, portul popular și arhitectura românească, ospitalitatea și bucătaria autentică fac din Mărginimea Sibiului o zonă aparte. O bogată faună cinegetică și piscicolă, flora și rezervațiile naturale constituie obiective de mare interes științific sau pentru cei ce iubesc frumosul.Datorită acestui imens potențial, turismul a fost ales ca un domeniu țintă prioritar, prin dezvoltarea căruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca , protejarea celor existente și la imbunătățirea performanțelor economice.

Urmărind potențialul ofertei românesti in domeniu aceasta se particularizează prin:

      – importanța cadrului natural montan virgin, în alcătuirea naturală, nemodificată;

      – păstrarea elementelor vechi de cultură rurală și aplicarea lor in viața de zi cu zi;

      – prezența unor datini si valori etnofolclorice reprezentative (arhitectură populară, meșteșuguri, folclor și port popular, sărbători folclorice și obiceiuri populare, etc.).

      – ospitalitatea românească cu influențe de tip latin, obiceiurile gastronomice de la marile sarbători religioase creștin ortodoxe

       – integrarea în viața comunităților rurale foarte vechi și trăirea atmosferei specifice acestora;  un numar mare de vorbitori de limbi straine de larga circulație internațională; facilitatea în a intelege și a vorbi limbi străine

După parerea mea, ca și recomndări, este util crearea unor noi norme de clasificare a pensiunilor turistice astfel încat sa ne aliniem cerințelor europene.

 Factorul esențial în dezvoltarea turismului rural il reprezintă absența unor facilități pentru proprietarii de pensiuni care au posibilitatea și doresc să-și dezvolte ferme agricole ecologice, conform normelor europene și înregistrarea lor  in organismul european cum ar fi:  scutirea sau reducerea la jumatate a plații impozitului pentru pensiunile cu o capacitate de până la 10 locuri pentru o perioadă de 5 ani de la începerea activității.

 Accesul restrâns la fondurile europene datorită lipsei de informație în unele regiuni ale țării și unor organisme care să ofere servicii de consultanță pentru potențialii investitori în vederea realizării și implementarii unor proiecte ( ex. trasee montane pentru ciclisti,  drumeții in natură, echitație, pescuit), care să dezvolte turismul în zona respectivă și să  ofere turistului ceva in plus din punct de vedere al agrementului , împiedica dezvoltarea unor pachete turistice care ar putea fi vandute cu succes  pe piata externa.

Stimularea micilor întreprinzatori în crearea și întreținerea facilităților (mijloace de transport, pensiuni, gradini, paduri, alei, parcuri,etc.) prin programe și înlesniri guvernamentale reprezintă un alt aspect care trebuie luat în calcul în elaborarea unei strategii de dezvoltare a acestui gen de turism și implicit a  strategiei naționale de export.

Potențialul turistic prezent trebuie fructificat la maxim,  iar sprijinirea oricăror proiecte   inovatoare în acest sector sunt activități care pot fi cu succes aplicate in Romania. 

Construirea unei imagini pozitive a turismului autohton în strainatate , ar fi util ca ziariștii straini și români să aibă gratuitate la toate obiectivele turistice culturale (muzee, mănăstiri, cetăți etc.)

Consider că promovarea României ca destinație turistică stabilă, lipsită de astfel de evenimente, atractivă, în același timp, prin programe turistice, prin tarif, prin infrastructura pe care o pune la dispoziție și prin oferta de pachete turistice speciale ( litoral, stațiuni balneare, Dunare, Dracula, Maramureș,Mărginimea Sibiului etc). Pentru a schimba imaginea României ca destinație turistică sunt considerate ca fiind necesare crearea și dezvoltarea asociațiilor regionale de promovare a turismului.

Din punctul meu de vedere, pentru o promovare cât ma intensă a turismului rural trebuie folosite atât pe rețetele de socializare : facebook.com , twitter.com, instagram.com, youtube.com ,cât și organizarea de evenimente ,festivaluri , oboceiuri.