Proiecte Publice

Partea 1: Prezentarea instituției

Instituția: Consiliul Județean Prahova

Cadrul legislativ:

Consiliul Județean Prahova reprezintă autoritatea administrației publice locale, constituită la nivelul județului Prahova, cu rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale, orășenești și municipale și cu scopul de a realiza servicii publice de interes județean.
Existența și funcționarea Consiliului Județean își găsește reglementarea atât în Constituție, cât și în Legea nr. 215/2001, republicată. Alte documente legislative în baza cărora Consiliul Județean Prahova își desfășoară activitatea sunt următoarele: Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, Legea 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici, Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Prezentarea instituției:

Consiliul Județean Prahova are în subordinea sa următoarele instituții:

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului

Directia Judeteana de Protectia Plantelor si de Intretinere a Drumurilor Judetene Prahova

Camera Agricola Judeteana Prahova

Serviciul Public Judetean SALVAMONT Prahova

Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor

Scoala Speciala Nr. 2 Ploiesti – Centru financiar pentru scolile speciale

Directia Judeteana de Paza Prahova

Muzeul Judetean de Arta Prahova "Ion Ionescu-Quintus"

Muzeul Judetean de Stiintele Naturii Prahova

Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

Centrul Judetean de Cultura Prahova

Biblioteca Judeteana "Nicolae Iorga"

Spitalul de Obstetrica Ginecologie Ploiesti

Spitalul de Pediatrie Ploiesti

Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti

Date de contact:

În perioada post-aderare (2007-2013), Consiliul Județean Prahova a demarat mai multe proiecte cu finanțare europeană, în diverse domenii de activitate, după cum urmează:

POR, Axa prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere, DMI 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de creștere (14 proiecte, estimate la o valoare de 643.321.833,92 lei, dintre care 3 finalizate, 11 în implementare)

“Creșterea accesibilității către partea de nord a polului de creștere, în special către Spitalul Județean Prahova, prin realizarea pasajului rutier în continuarea DJ 102 peste DN1B” semnat 11.01.2013 până în 11.11.2015, în valoare totală estimată de 78.595.330,24 lei

Creșterea accesibilității către/dinspre localitățile aflate în zona de nord a Polului de Creștere Ploiești‐Prahova, prin separarea traficului periurban de traficul național  și reorganizarea circulației rutiere în nordul municipiului Ploiești;

Reducerea timpului de comutare intre punctele de interes economic aflate in partea de nord a Municipiului Ploiești

Creșterea fluenței traficului;

Creșterea mobilității în rețeaua rutieră a Polului de Creștere;

Reducerea riscului apariției accidentelor;

Reducerea timpului de deplasare;

Reducerea consumului de carburanți.

POR, Axa prioritară 2, Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport, DMI 2.1 – Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane – inclusiv construcția / reabilitarea șoselelor de centură (4 proiecte în valoare estimată de 128.916.287,72 lei, dintre care 3 finalizate și unul aflat în implementare).

POR, Axa prioritară 3, Îmbunătățirea infrastructurii sociale, DMI 3.2 – Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale și DMI 3.3 – Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență (9 proiecte la o valoare estimată de 102.691.669,97 lei, dintre care 6 finalizate și 3 în implementare)

POR, Axa prioritară 5, Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, DMI 5.1 – Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe, DMI 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice și DMI 5.3 – Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica (8 proiecte la valoarea estimată de 54.592.881,64 lei, dintre care 5 finalizate, iar 3 aflate încă în stadiul de implementare).

POS Mediu, Axa prioritară 1, Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată, DMI 1.1 – Extinderea/modernizarea sistemelorde apa/apa uzata SC Hidro Prahova SA (In implementare).

POS Mediu, Axa prioritara 2, Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor poluate istoric; DMI 2.1 – Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor (In implementare).

POS Mediu, Axa prioritara 2, Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor poluate istoric; DMI 2.2 – Reabilitarea zonelor poluate istoric (In implementare).

POS Mediu, Axa prioritara 4, Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii; DMI 4.1 – Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management in vederea protejarii biodiversitatii si Natura 2000 (3 proiecte, dintre care 1 finalizat, iar celelalte 2 în implementare)

POS DRU, Axa prioritara 5, Promovarea masurilor active de ocupare; DMI 5.1 – Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare (7 proiecte în valoare de 32.604.255,57 lei, toate finalizate)

POS CCE, Axa prioritară 3 Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele privat și public, DMI 2 Dezvoltarea și creșterea eficienței serviciilor publice electronice,Operațiunea 4 Susținerea implementării de soluții de esănătate și asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar – la nivel local (1 proiect finalizat)

POS CCE, Axa prioritara 3, Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public; DMI 3.2 – Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice, Operatiunea 1: Sustinerea implementarii de solutii de eguvernare si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar (1 proiect finalizat)

POS CCE, Axa prioritara 3, Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public; DMI 3.2 – Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice, Operatiunea 4: Sustinerea implementarii de solutii de e-sanatate si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar (3 proiecte din care 1 finalizat) Spitalul Județean de Urgență din Ploiești, împreună cu Spitalul de Pediatrie Ploiesti și Spitalul Orasenesc Baicoi au beneficiat de proiectul ”Dezvoltarea sistemului informatic prin servicii e-sanatate in beneficiul locuitorilor judetului Prahova”, proiect ce a făcut parte din POS CCE, Axa prioritara 3 Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor pentru sectoarele privat si public, DMI 2 Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice, Operatiunea 4 Sustinerea implementarii de solutii de e-sanatate si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar – la nivel local.

POS CCE, Axa prioritara 4, Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice; DMI 2 -Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi (3 proiecte, dintre care unul finalizat și 2 contracte semnate)

STRATEGII ȘI PLANURI VIITOARE

Planul de dezvoltare durabilă a județului Prahova in perioada 2014-2020

PRIORITĂȚILE DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2014- 2020

Proiecte cu impact asupra dezvoltarii durabile a județului Prahova

Prioritatea 1. Dezvoltarea durabilă a infrastructurii județene și locale, inclusiv a infrastructurii turistice

Prioritatea 2. Dezvoltare urbană durabilă

Prioritatea 3. Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor, creșterea competitivității economice

Prioritatea 4. Protecția mediului și creșterea eficienței energetice

Prioritatea 5. Dezvoltarea resurselor umane, susținerea educației și ocupării forței de muncă

Prioritatea 6. Susținerea sănătății și asistenței sociale

Prioritatea 7. Dezvoltarea rurală

Sistem de management integrat al deșeurilor – Plan de investiții pe termen lung 2008 -2038

Planul regional de gestionare a deșeurilor

Preocuparea Consiliului Județean și a consiliilor locale din județul Prahova pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate și asistență socială se reflectă prin promovarea unui număr de 53 proiecte/idei de proiecte în portofoliul regional, acestea cumulând o valoare de 46 milioane euro.

Se regăsesc în aceste propuneri obiective importante, între care: modernizarea și îmbunătățirea funcționalității Spitalului Județean de Urgența Ploiești, Spitalul de Obstetrica si Ginecologie, Spitalul municipal Câmpina, spitalele din: Sinaia, Vălenii de Munte, Drajna, Amenajarea Spitalului de Pediatrie Ploiești, precum și 10 proiecte pentru consolidări, modernizări, dotări ale unităților de asistență socială la Câmpina, Tătărăi, Filipeștii de Târg, Urlați, Sinaia.

Partea 2: Documentarea

Sistemul de sănătate publică din România

Indicele european al sănătății (Euro Health Consumer Index – EHCI) este un evaluator-standard al performanțelor sistemelor medicale europene și este publicat anual de Health Consumer Powerhouse (2012) în Suedia, începând din anul 2005.

Acest indice pune în valoare interesele consumatorilor de servicii medicale prin intermediul a 42 de indicatori, vizând cinci domenii: drepturile pacienților și informarea acestora,

accesibilitatea la servicii, rezultatele sistemului, orientarea preventivă/varietatea și generozitatea sistemului, accesul la medicamente.

În raportul Euro Health Consumer Index din anul 2012 (Björnberg, 2012) se afirmă că poate nu este tocmai corect ca sistemul medical din România să fie comparat cu cel al țărilor europene mai bogate și cu tradiție în oferta de servicii medicale. Compararea României cu Croația, Macedonia sau Albania, care au primit punctaje mai mici, ar fi mai potrivită. Rezultatele sistemului medical din România sunt cele mai slabe dintre rezultatele celor 34 de țări din clasament, ceea ce ar trebui să producă mari îngrijorări la Bruxelles. În raport se afirmă că situația nu se va schimba până când România nu va crea un sistem de salarizare decent pentru medici, dar salariile respective să nu fie dobândite doar în clinici private sau primind mită de la pacienți.

În ultimii 20 de ani, sistemul românesc s-a aflat într-un continuu așa-numit proces de reformă. Nu este sigur dacă acest proces s-a dovedit benefic pentru sistem, excelând prin incoerență și chiar absurditate, în unele cazuri (de exemplu, desființarea unor spitale în unele comunități unde pe rază de sute de kilometri nu se află nici o unitate de asistență medicală) ori, am avut de-a face, de fapt, nu cu un proces de reformă, care ar fi trebuit să schimbe lucrurile în mai bine, nu în mai rău, ci cu un fenomen preponderent de degradare a sistemului.

Cercetările din ultimii ani (barometrele Centrului pentru Politici și Servicii de Sănătate), care au investigat percepția populației asupra calității serviciilor medicale din România, au semnalat nu numai scăderea calității serviciilor, ci și a accesului populației la aceste servicii, nu numai o multiplicare de mai multe ori a cheltuielilor din sistem (în anul 2000, bugetul sănătății publice era de 1 miliard de euro, iar în 2011 era de 5 miliarde), fără o îmbunătățire a calității, dar și polarizarea adresabilității la sistem.

Așa-numita reformă a generat 20 de miniștri (aproape unul pe an), toți gata să reformeze sistemul la venirea în funcție, dar abandonându-l rapid, unii doar după câteva luni. Astfel se explică de ce, de peste două decenii, sistemul estecare au investigat percepția populației asupra calității serviciilor medicale din România, au semnalat nu numai scăderea calității serviciilor, ci și a accesului populației la aceste servicii, nu numai o multiplicare de mai multe ori a cheltuielilor din sistem (în anul 2000, bugetul sănătății publice era de 1 miliard de euro, iar în 2011 era de 5 miliarde), fără o îmbunătățire a calității, dar și polarizarea adresabilității la sistem.

Așa-numita reformă a generat 20 de miniștri (aproape unul pe an), toți gata să reformeze sistemul la venirea în funcție, dar abandonându-l rapid, unii doar după câteva luni. Astfel se explică de ce, de peste două decenii, sistemul este perceput ca ineficient, slab finanțat, dar risipitor și corupt, această situație mergând spre mai rău, odată cu exodul medicilor spre locuri de muncă mai bine plătite, cu desființarea unui mare număr de spitale, cu acutizarea anuală a crizei medicamentelor gratuite sau compensate.

În România, spitalele sunt organizate conform titlului VII – Spitalele din Legea nr. 95/2006. Până la adoptarea, în luna iunie 2010, a pachetului legislativ referitor la descentralizarea managerială, spitalele au funcționat pe baza unor reglementări centralizatoare. În prezent, cea mai mare parte a prestatorilor din asistența primară și secundară (ambulatorie) s-au privatizat. Dar un număr de spitale se află încă în proprietatea statului, în administrarea directă a Ministerului Sănătății sau a direcțiilor de sănătate publică. Descentralizarea administrativă a spitalelor din România s-a produs destul de târziu, în anul 2002, când unele imobile au trecut în administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, sau în administrarea consiliilor județene sau consiliilor locale, după caz (prin HG nr. 866/2002, nr. 867/2002, nr. 1 096/2002, OG nr. 70/2002, L. nr. 99/2004). Acest ultim act normativ stabilește competențele Ministerului Sănătății, ale direcțiilor de sănătate publică și ale consiliilor județene /locale în ceea ce privește asigurarea resurselor financiare pentru întreținerea, gospodărirea, repararea, consolidarea, extinderea și modernizarea unităților sanitare publice, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale. În baza acestui act normativ au fost înființate unitățile medico-sociale, în subordinea consiliilor locale sau județene (Guvernul României, 2011).

În România, numărul de spitale a crescut doar pe seama proprietății majoritar private și nu în sectorul public, dar chiar și populația cu venituri medii, cu greu își poate permite, în caz de nevoie, internarea într-un spital (majoritar) privat, date fiind costurile prohibitive. Acest fapt este confirmat și de reacția publică extrem de vocală cu prilejul inițiativei de a închide unele spitale (din nou, dintre cele publice). Cu toate acestea, după anul 2010, au fost închise 67 de spitale în proprietate publică, sub motivul că nu dispuneau de tehnică medicală adecvată (Dancu, 2011).

În România sunt utilizate o mulțime de clasificări ale spitalelor (Legea nr. 95/2006), pe diferite criterii. În multe cazuri, acestea se suprapun sau se amestecă (de exemplu, unele spitale județene pot fi considerate și regionale, sunt și clinice, și de urgență și pot fi și instituții publice cu secții private). Nu există o clasificare simplă, care să permită o reprezentare coerentă a rețelei de spitale. Potrivit recomandărilor Băncii Mondiale, spitalele ar trebui clasificate în cinci categorii:

– spitale de categoria a V-a: nivel de competență limitat, asigură, după caz, următoarele servicii medicale: servicii pentru îngrijirea bolnavilor cronici, servicii într-o singură specialitate sau servicii paliative;

– spitale de categoria a IV-a: nivel de competență bazal, deservesc populația pe o rază administrativ-teritorială limitată, pentru afecțiuni cu grad mic de complexitate;

– spitale de categoria a III-a: nivel de competență mediu, deservesc populația județului din aria administrativ-teritorială de reședință și, doar ca excepție, din județele limitrofe, pentru afecțiuni cu grad mediu de complexitate;

– spitale de categoria a II-a: nivel de competență înalt, deservesc populația județului din aria lor administrativ-teritorială, și din județele limitrofe, cu nivel înalt de dotare și încadrare cu resurse umane, care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate;

– spitale de categoria I: nivel de competență foarte înalt, oferă asistență medicală la nivel regional, deservind populația județului din aria lor administrativ-teritorială, și din alte județe, având cel mai înalt nivel de dotare și încadrare cu resurse umane și asigurând servicii medicale cu grad de complexitate foarte ridicat (Guvernul României, 2011).

Spitalele din România consumă în mod curent în jur de 50% din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) (49,8% în 2007, 48,1% în 2008, 51,2% în 2009 – sursa: Ministerul Sănătății), la care se adaugă fondurile de la Ministerul Sănătății pentru investiții în infrastructură, dotări cu echipamente medicale și programe naționale de sănătate, precum și fondurile alocate de autoritățile publice locale. Toate aceste fonduri măresc cota de resurse alocată spitalelor cu mult peste media de 40% alocată spitalelor în Uniunea Europeană. Chiar și în aceste condiții, finanțarea alocată pe pat de internare este în România mult sub media europeană.

Investițiile de capital sunt finanțate de Ministerul Sănătății. Spitalele au dreptul să utilizeze fondurile provenind din serviciile prestate persoanelor sau întreprinderilor din sectorul privat. Cheltuielile cu personalul sunt corelate mai strâns cu structura spitalului decât cu activitatea medicală în sine. Salariile stabilite prin lege sunt fixe, cu excepția bonusurilor, și reprezintă peste 70% din costurile totale. Acest fapt permite un control redus asupra bugetului, prima prioritate fiind întotdeauna plata salariilor. Fondurile rămase sunt alocate utilităților, medicamentelor, materialelor sanitare și altor cheltuieli (hrană, spălătorie, pază). Spitalul poate păstra un eventual surplus financiar creat, în fiecare an bugetar. Din acesta, 20% se adaugă la fondul de dezvoltare al spitalului, împreună cu amortizarea, activele vândute, sponsorizările și chiriile încasate. Fondul de dezvoltare poate fi utilizat pentru achiziția de echipamente. Eventualele datorii ale spitalului sunt evidențiate distinct în situația financiară. Spitalul este supus auditului financiar al Ministerului Sănătății și al Curții de Conturi (Guvernul României, 2011).

Sistemul național de urgență este finanțat de Ministerul Sănătății și utilizează clasificarea prevăzută în OMS nr. 1 764/2006 privind criteriile de clasificare a spitalelor de urgență locale, județene și regionale, potrivit competențelor, resurselor materiale și umane și capacității lor de a asigura asistența medicală de urgență și îngrijirile medicale necesare pacienților aflați în stare critică (Guvernul României, 2011).

Comisia Prezidențială pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătății Publice în raportul din 2008, intitulat "Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetățenului" constată că ”sistemul de sănătate din România prezintă disfuncții majore, cu repercusiuni directe asupra stării de sănătate a populației. Astfel, starea de sănătate plasează România pe unul dintre ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene, chiar și în condițiile în care unii indicatori au cunoscut îmbunătățiri în ultimii ani. În același timp sistemul de sănătate este unul dintre cele mai neperformante din Europa și se caracterizează prin lipsă de transparență în alocarea fondurilor și ineficiență în utilizarea resurselor, și așa printre cele mai reduse din UE", arată autorii raportului din 2008.

Documentul subliniază că deși fac parte din una dintre "cele mai îmbolnăvite populații din Europa", românii sunt nevoiți să folosească un sistem cu grave inechități în accesul la serviciile de sănătate, chiar și atunci când acestea sunt disponibile, fapt care nu se întâmplă pentru mulți dintre locuitorii zonelor rurale, unde numeroase localități nu beneficiază de niciun serviciu medical.

"Strategia reprezintă doar punctul de plecare al unui proces care ar trebui să includă, după dezbaterea și acceptarea propunerilor, cu modificările ce vor fi considerate necesare de principalii actori din sistem, dezvoltarea unor mecanisme de implementare, inclusiv pentru determinarea cât mai exactă a costurilor necesare acestui demers, urmate de elaborarea programelor de intervenție necesare, cu documentele de politici sectoriale și cu indicatori specifici de monitorizare și instituții responsabile, astfel încât anual să poată fi monitorizate și evaluate obiectivele atinse și, atunci când este cazul, modificate planurile în acord cu nevoile reale de sănătate ale populației. În final trebuie menționat că implementare acestei strategii se poate realiza numai cu acordul și implicarea principalilor actori ai sistemului de sănătate; primul pas este stabilirea țintei spre care doresc să se îndrepte sistemul sanitar din România".

Serviciul de sănătate publică din județul Prahova

În județul Prahova rețeaua sanitară existentă este alcătuită din spitale, policlinici, cabinete medicale individuale, sanatorii, farmacii, laboratoare pentru investigații de laborator paraclinice și imagistice.

Direcția de Sănătate Publică Prahova coordonează și răspunde de întreaga activitate de sănătate publică în județ în scopul implementării politicilor și programelor naționale de sănătate publică, a activității de medicină preventivă și a inspecției sanitare de stat, a monitorizării stării de sănătate, precum și a planificării și derulării investițiilor finanțate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate. De asemenea, evaluează starea de sănătate a populației din județ, identifică principalele probleme de sănătate publică și alocă prioritar resursele, elaborează strategia de dezvoltare a serviciilor de sănătate locale și stabilește pe baza evaluării, reorganizarea structurilor sanitare din teritoriu.

Serviciile de sănătate furnizate în județul Prahova sunt destinate promovării sănătății și asigurării asistenței medicale a populației, inclusiv prin recuperare și îngrijiri paleative. Asistența medicală a populației se asigură în principalele unități sanitare.

Spitalul Judetean de Urgenta din Ploiesti este cea mai mare si cea mai importanta unitate medicala din judetul Prahova, ce deserveste intr-un procent foarte mare populatia judetului. Dupa Prahova cele mai importante solicitari provin de la pacientii judetelor limitrofe.

PRAHOVA 97,3%
DIMBOVITA 0,8%
BUZAU 0,5%
BUCURESTI 0,4%
IALOMITA 0,2%
Restul județelor < 50 cazuri 0,8%

Din analiza indicatorilor socio-demografici se constata ca numarul pacientilor tratati in spital se imparte aproape egal intre cei proveniti din mediu rural sau mediu urban si ca aceeasi impartire este valabila si cand vorbim de sexul bolnavilor. Procentajul persoanelor active internate (grupa de varsta: 45-65 ani) depaseste cu 10 % valoarea procentajului persoanelor cu varsta de pensionare (>65 ani).

O alta caracteristica arata ca marea majoritate a pacientilor apeleaza la medic in momentele critice, ponderea internarilor prin prezentarea la urgente fiind covarsitoare, fie ca este vorba de internari in sectii chirurgicale, fie ca afectiunile necesita internarea in sectii medicale.

Judetul Prahova, una dintre cele mai dinamice zone economice ale tarii, ocupa locul al doilea în România, ca dezvoltare economica, dupa capitala tarii, Bucuresti. Din punctul de vedere al activitatii industriale, în Prahova se concentreaza 41% din cifra de afaceri din industrie a Regiunii Sud Muntenia, 6% din cifra totala de afaceri a industriei românesti si 7 % din totalul exportului românesc.

În ceea ce priveste coordonatele spatiului geografic, judetul Prahova este un teritoriu traversat de mai multe axe rutiere spre Europa Centrala, Europa de Est, Rusia, Turcia si Grecia. În plus, nu peste mult timp, va fi traversat – de la Nord la Sud – de o noua autostrada, iar Ploiestiul este, în acelasi timp, un important nod de cale ferata.

În judet toate ramurile economiei au fost si sunt bine dezvoltate si reprezentate, însa dominanta a fost si este cea industriala, lucru demonstrat si de distributia populatiei angajata pe ramuri economice – 32,8% din populatie lucreaza în industrie, 27% în agricultura, 6,6% în constructii si 33,6% lucreaza în domeniul serviciilor – dar mai ales, de ponderea industriei în cifra de afaceri a judetului – 53,3%.

În concluzie, importanta spitalului in zona este asigurata de urmatorii factori:

judetul are o industrie puternica care incuba si riscuri de accidente de munca (politraumatisme, arsuri,etc)

situatia geografica il situeaza la intersectia unor aglomerate cai de comunicatie catre capitala sau zone turistice, DN1 inregistrand numeroase cazuri de accidente;

este singurul spital pe o raza de 60 km care asigura asistenta medicala 24 ore din 24, are linie de garda continua pentru investigatii de laborator si radioimagistica, oferind posibilitatea rezolvarii cazurilor de politraumatisme;

spitalul are un numar de 10 sectii si 7 compartimente unice pe judet (chirurgie plastica si microchirurgie, nefrologie, diabet zaharat, cardiologie, neurochirurgie, gastroenterologie, chirurgie maxilo-faciala, dermatovenerologie).

Activitatile spitalului sunt organizate in 4 locatii:

LOCAȚIA NORD                                                          
Adresa: Str. Gageni, nr. 100 Telefon centrală: (0244) 537 711

LOCAȚIA BOLDESCU
Adresa: Str. Boldescu, nr. 3 Telefon centrală: (0244) 543 951

LOCAȚIA BUNA-VESTIRE
Adresa: Str. Buna Vestire, nr. 1-3 Telefon centrală: (0244) 521 300

LOCAȚIA OBOR (Str. Oborului nr. 2)

La unitățile sanitare care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Prahova, respectiv, Spitalul Județean de Urgență Ploiești, Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploiești și Spitalul de Pediatrie Ploiești s-au realizat pentru toate locațiile investiții, reparații capitale, reabilitări, modernizări ale clădirilor, blocurilor operatorii, instalațiilor tehnico-sanitare, utilităților precum și achiziții de echipamente și aparatura medicală, în principal cu fonduri alocate de către Consiliul Județean Prahova.

Cu toate acestea, Comisia mixtă de control din cadrul Ministerului Sănătății a evidențiat mai multe aspecte negative într-un comunicat de presă de la sfârșitul anului 2013, existente în Spitalul Județean de Urgență Ploiești. Acest control a fost realizat în urma unor declarații din presă ale medicului Dan Oprea, angajat al  Spitalului Județean de Urgență Ploiești, Secția Chirurgie II despre lipsurile din această instituție, în scopul verificării aspectelor menționate de acesta.

În cadrul inspecției sanitare, echipa formată din reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai Direcției de Sănătate Publică Prahova au constatat următoarele:

”În sediul Nord unde își desfășoară activitatea secțiile și compartimentele de: chirurgie generală I și II, chirurgie vasculară, chirurgie plastică, medicină internă I, nefrologie, diabet zaharat, nutritie și boli metabolice, ortopedie și traumatologie, cardiologie, neurochirurgie, ATI, neurologie, pediatrie, parte din spații necesită lucrări de igienizare. De asemenea majoritatea recipienților în care se află soluții dezinfectante nu aveau menționată data preparării soluției și parte din barbotoare nu sunt inscripționate cu data de identificare a dezinfecției lor. La data controlului pe holul secției de interne I era organizat un cabinet de consultații.

La blocul alimentar depozitarea alimentelor se face necorespunzător (carne și legume în aceeași ladă frigorifică, iar în magaziile de alimente sunt depozitate documente și aparatura IT.

La compartimentul sterilizare:

lipsesc indicatorii biologici;

parte din casolete (mai ales cele mari) cu comprese, halate (în general material moale) nu mai au asigurată o închidere etanșă la capac și colier (chirurgie I, II, plastică, ATI, ortopedie, neurochirurgie);

aparatul de sterilizare cu etilenoxid nu funcționează;

sterilizarea se realizează cu 2 autoclave și un aparat de sterilizat cu plasmă;

nu se respectă distanțele privind aranjarea paturilor în saloanele pacienților precum și normativul de grupuri sanitare reglementate prin Ordinul MS nr. 914/2006.

La sediul Obor în care funcționează secția de pneumoftiziologie clădirea necesită lucrări de reparații, igienizare și modernizare în toate spațiile. De asemenea, nu se asigură rezerva de apă și apă caldă în saloanele pentru pacienți.

  La sediul Buna Vestire clădirea este improprie desfășurării activității medicale necesitând lucrări de reparații capitale, igienizare și modernizare cu excepția secției de psihiatrie care a fost reabilitată în 2010 și este situată într-o cladire separată.

La data controlului s-au constatat următoarele neconformități:

în toate spațiile sunt necesare lucrări de reparații, igienizare și modernizare

mobilierul este uzat, tâmplăria este veche și deteriorată

frigidere uzate și insuficiente

instalații sanitare vechi, uzate

sala de mese cu mobilier uzat și vechi, vesela ciobită,

utilaje și ustensile din blocul alimentar sunt vechi și degradate 

nu este asigurată rezerva de apă

Blocul alimentar necesită ample lucrări de reparații, igienizare și dotare.  La secția de psihiatrie la nivelul grupurilor sanitare de la parter sunt necesare lucrări de reparații și inlocuire a linoleumului.

În sediul Boldescu funcționează secțiile și compartimentele de oftalmologie, ORL, urologie, chirurgie orală și maxilo-facială și ATI.

La data efectuării controlului s-au constatat următoarele:

blocurile operatorii din cadrul secțiilor chirurgicale funcționează la parter, etajul I, precum și într-un corp de clădire separat. Compartimentul ATI este situat la etajul 1 având 10 paturi, 2 medici. Clădirile nu dispun de lift motiv pentru care accesul pacienților se face numai pe scări, care nu sunt prevăzute cu rampe fixe sau mobile (scaune, platforme sau lifturi).

pavimentul din blocurile operatorii este necorespunzător.

În toate sediile s-a constatat că mobilierul este uzat și tâmplăria deteriorată, iar frigiderele sunt uzate sau nefuncționale. În oficiile alimentare dulapurile sunt în mare parte uzate, vesela este veche, ciobită și substanțele dezinfectante insuficiente (pentru veselă și tacâmuri).

Din verificarea documentelor si urmare inspecției din teren s-a constatat nerespectarea prevederilor Ordinului MS nr. 916/2006 privind supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale, după cum urmează:

materiale și ustensile de curățenie insuficiente;

lenjerie insuficientă, cazarmament parțial uzat;

nu se asigură recipienți suficienți pentru colectarea deșeurilor periculoase, parte din cei existenți, în care sunt introduși sacii galbeni specifici colectării acestor tipuri de deșeuri sunt parțial deteriorați (lipsă capace);

parte din gălețile pentru colectarea deșeurilor menajere nu sunt prevăzute cu saci menajeri

nu există un plan de măsuri prin care să fie stabilite zonele de risc, numărul și tipul de probe care trebuie prelevate

nerespectarea ritmicității operațiunilor de dezinsecție în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

A fost verificată respectarea prevederilor Ordinului ministrului sănătății nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, cu modificările și completările ulterioare. În conformitate cu prevederile art. 22 alin. (4) din OMS nr. 870/2004, liniile de gardă se stabilesc la nivelul unităților sanitare cu personalitate juridică și trebuie aprobate de către instituția cu rețea sanitară proprie în subordinea cărora se află.

            Din documentele prezentate reiese faptul că liniile de gardă au fost reorganizate, fără să existe o aprobare conform prevederilor legale. La data efectuării controlului, pentru efectuarea de gărzi SJU Ploiești avea încheiate contracte individuale de muncă cu timp parțial cu 37 de medici din afara spitalului. Comisia a recomandat ca liniile de garda să fie reevaluate, pentru a mari eficienta unui spital judetean de urgenta.

      Unitatea de Primiri Urgențe necesită eficientizare deoarece consultațiile medicilor specialisti se face cu greutate, de multe ori pacientii fiind consultați pe sectii, medicul de gardă necoborand in UPU, cu nerespectarea prevederilor art. 59 din Ordinul MS nr. 1706 /2007 privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor.

Din analiza indicatorilor financiari, prin comparație cu un spital județean de urgență având o structura asemanatoare celui din Ploiești, s-au evidentiat diferente care pledeaza pentru o sporire a eficientei activității financiare și reanalizarea structurii bugetului pe articole de cheltuieli pentru anul 2014.

De exemplu, la SJU Ploiești pentru cheltuielile cu medicamente, materiale sanitare si reactivi au fost alocate fonduri mai mici comparativ cu alte spitale de urgență.

De asemenea, nu există o evidență a cheltuielilor pe investigatii si pe consumul de medicamente pentru fiecare secție. Analiza secției trebuie dublată și de analiza activității medicale și a cheltuielilor pe fiecare medic în parte, deoarece din datele obținute rezultă o mare diferență în activitatea medicilor de pe aceeași secție. Indicatorii realizați în anul 2012 și 2013, în cele două unități sanitare evidențiază diferențe de eficiență între cele două.

Concluzii privind compararea anului 2013 cu anul 2012.

Din situația prezentată de unitatea sanitară reiese faptul că prevederile bugetare ale anului 2013 au crescut față de anul anterior cu aproximativ 12%. La cheltuielile de personal creșterea anului 2013 a fost cu aproximativ 12% mai mare decât a anului 2012. Bunurile și serviciile au crescut cu aproximativ 28%. În cadrul titlului “bunuri și servicii’’ reiese faptul că:

pentru medicamente s-au înregistrat creșteri cu aproximativ 20% în anul 2013 față de anul anterior 

pentru materialele sanitare s-au înregistrat creșteri cu aproximativ 13%

la reactivi creșterea a fost de 2%

la produsele biocide s-a înregistrat o scădere de aproximativ 20%.

La cheltuieli de capital se înregistrează o scădere cu 23% a anului 2013 față de anul 2012.

Evidențierea ponderii execuției la nivelul SJU Ploiești a medicamentelor din totalul bunurilor și serviciilor, respectiv din total buget la 9 luni, conform anexei nr. 7b la bilanțul contabil, se prezinta astfel: 

            Din analiza datelor din tabelul de mai sus referitoare la ponderea execuției la nivelul SJU Ploiești a medicamentelor din totalul bunurilor și serviciilor, respectiv din total buget la 9 luni, conform anexei nr. 7b la bilanțul contabil, se desprind următoarele:

            În anul 2013, din totalul bugetului la 9 luni, ponderea la execuția cheltuielilor de personal este de 61%, ponderea bunurilor și serviciilor este de 37% și ponderea cheltuielilor de capital este de 2%.

            În anul 2012 execuția la 9 luni la medicamente s-a realizat în procent de aproximativ 61% față de bugetul aprobat.

            În anul 2013 execuția la 9 luni la medicamente s-a realizat în procent de aproximativ 50% față de bugetul aprobat.

Referitor la expirarea unor medicamente la nivelul SJU Ploiești, din analiza situațiilor prezentate au fost constatate următoarele:

Nu există procese-verbale ale Comitetului Director de constatare din care să reiasă discutarea analizei propunerii de declasare a medicamentelor cu termen de valabilitate depășit.

În urma analizării situației prezentate de farmacistul șef al SJU Ploiesti cu adresele depuse la registratură fără a avea nici o rezoluție și inexistența unei Comisii de inventariere numită prin dispozitie, referitor la medicamentele cu termen de valabilitate depășit în valoare totală de 9.043,145 lei și ținând cont de prevederile Ordinului nr. 962/2009 pentru aprobarea Normelor privind înființarea, organizarea și funcționarea farmaciilor și drogheriilor, prin care se interzice deținerea de medicamente expirate în gestiunea farmaciilor, precum și de prevederile art. 27 din Legea nr. 15/1994 actualizată.

Referitor la controlul Curții de Conturi desfășurat conform deciziei nr.73/25.07.2013, se comunică unității sanitare următoarele măsuri:

– modul defectuos al achizițiilor publice unde s-au constatat prejudicii estimate la valoarea de 278.872 lei reprezentând contravaloarea a 2 instalații de climatizare pentru blocurile operatorii, la care se adaugă dobânzile în suma de 10.151 lei.

– recuperarea prejudiciului stabilit prin raportul de audit financiar în valoare de 6.625 lei cu dobânzile aferente în valoare de 422 lei, pentru cantități de lucrări supraevaluate la clădirea administrativă de birouri.

In luna septembrie Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice a efectuat un control privind procedurile de achizitii derulate in anul 2012, iar in urma intocmirii procesului verbal de control ANRMAP a amendat unitatea sanitara cu amenda in valoare de 160.000 lei.

CONCLUZII

Referitor la respectarea prevederilor legale cu privire la organizarea, funcționarea  spitalului

Nu se respectă prevederile OMS nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizatiei sanitare de functionare

Nu se respectă prevedereile OMS nr. 916/ 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare

Nu se respectă structura organizatorică aprobată conform Ordinului ministrului sănătății nr. 753/02.06.2010

Numărul de internări în secțiile chirurgicale este nejustificat de mare, cea mai mare parte dintre pacienții internați și care nu au suferit intervenții putând fi tratați în ambulatoriul de specialitate sau spitalizare de zi.

Depășirea numărului de internări prevăzute în contractul cu casa de asigurări de sănătate, și care implicit nu vor fi decontate, determină costuri suplimentare pentru spital care puteau fi evitate, iar utilizarea scăzută a ambulatoriului integrat are implicații importante prin pierderea unor resurse financiare.

Nu se respectă prevederile Ordinului nr. 1782/576/2006 privind înregistrarea și raportarea statistică a pacienților care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă și spitalizare de zi.

Numărul de linii de gardă depășește normarea prevăzută de OMS nr. 870/2004, iar liniile de gardă nu sunt aprobate de către Consiliul Județean Prahova și nu au fost prezentate demersuri ale unității sanitare pentru respectarea prevederilor legale, în vigoare.

Nu se respectă prevederile Ordinului ministrului sanatatii nr. 1100/2005 privind introducerea decontului de cheltuieli ce se eliberează pacientului pentru serviciile medicale primite.

Referitor la finanțarea Spitalului Județean de Urgență Ploiești

Se evidențiază conform datelor din tabelul de mai sus, finanțarea de la DSPPH este conform solicitărilor unității sanitare.

Fondurile primite de la CJPH sunt realizate 100% conform finanțării solicitate.

Singura finantare intarziata este din partea CAJ PH conform realizatului acceptat ca servicii medicale în valoare de 74.811.637,04 lei, iar efectivul încasat este de 69.407.955 lei în comparație cu valoarea contractată de 81.971.304,43 lei, diferența de 12.563.349 lei influientand negativ desfășurarea în condiții optime a actului medical.        

La nivelul SJU Ploiești potrivit documentelor puse la dispoziția echipei de control s-a constatat faptul că medicamentele și materiale expirate nu au fost scoase din gestiune identificate ca urmare a proceselor verbale depuse de farmacistă și fără a avea o rezoluție din partea conducerii, fără a se analiza cauzele care au dus la expirarea acestora și a se stabili și trage la răspundere persoanele răspunzătoare de acest lucru.

A fost constatată de asemenea implicarea insuficientă a comisiei medicamentului în privința stabilirii și/sau reactualizarii listei de medicamente de bază și facultative pentru cazuri de urgență, in analiza referatelor de necesitate și avizarea lor, verificarea stocurilor de medicamente, elaborarea de ghiduri terapeutice, solicitarea lunară de rapoarte de la nivelul șefilor de secție și verificarea ritmică lunară a cheltuielilor cu medicamentelor și raportare lunară către conducerea unității.

Nu există o corespondență între cantitățile și denumirile DCI/ATC de medicamente solicitate farmaciei prin referatele secțiilor și comenzile înaintate spre serviciul de achiziții.

Nu există o aprobare a managerului a intrării medicamentelor în unitatea sanitară, ci doar efectiv sunt înregistrate de farmacista unității.”

Spitalul Județean de Urgență Ploiești (lider) în parteneriat cu Spitalul de Pediatrie Ploiești și cu Spitalul Orășenesc Băicoi derulează prin Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice" 2007-2013, Axa III „Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public" proiectul „Dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul locuitorilor județului Prahova", având ca scop creșterea competitivității economice și promovarea interacțiunilor dintre spitale și cetățeni/mediu extern, precum și îmbunătățirea și exploatarea pe deplin a potențialului TIC și a aplicațiilor din cadrul spitalelor, prin implementarea de sisteme, servicii și aplicații de e-sănătate. Implementarea acestui program modern de informatizare a adus și un premiu pentru SJU Ploiești, în cadrul Galei Premiilor Medicalmanager.ro pentru Excelenta.

Acesta este un sistem complet de management a informatiei din spital, in cadrul proiectului “Dezvoltarea Sistemului Informatic Medical prin servicii de e-sanatate in beneficiul locuitorilor Judetului Prahova”:“As vrea sa mentionez faptul ca este un proiect inovator pentru Romania, prin problemele pe care le-am rezolvat pentru Spitalul Judetean de Urgente Ploiesti: avem un Dosar unic al pacientului la nivel de spital, am reusit sa unificam toate fluxurile de lucru din toate sectiile si compartimentele, iar pacientii se pot programa siisi pot accesa online istoricul din spital. Cred cu tarie ca, prin aceasta investitie in tehnologie, vom reusi sa maximizam calitatea serviciilor medicale oferite de Spitalul Judetean de Urgente Ploiesti.”Dl. Dr. Baloi Alexandru, Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti.

Partea 3: Analiza nevoilor

Am elaborat un diagnostic specific asupra serviciului de sănătate publică furnizat în județul Prahova, în special a Spitalului Județean de Urgență Ploiești, ce intră sub tutela Consiliului Județean Prahova.

Prezentarea simptomelor semnificative

Prezentarea și analiza cauzală a principalelor puncte forte

Prezentarea și analiza cauzală a principalelor puncte slabe

Formularea recomandărilor

Partea 4: Propunerea de proiect

Subpunctul 1: Fundamentarea propunerii de proiect

Starea bună de sănătate la nivelul societății este una dintre premisele cheie ale capitalului uman pentru un nivel de competitivitate ridicat și cu un potențial bun de dezvoltare. Într-un raport al Comisiei Europene numit “Un buget pentru Europa 2020” se subliniază că “promovarea unei stări bune de sănătate este parte integrantă a obiectivelor de creștere economică inteligentă și favorabilă incluziunii; menținerea unei populații sănătoase și active mai mult timp are un impact pozitiv asupra productivității și competitivității”.

În România, conceptul social pe care se fundamentează sistemul de sănătate este bazat pe principiile de acces universal la asistență medicală și presupune aplicarea principiului solidarității în finanțare. Cu toate îmbunătățirile succesive operate în ultima perioadă în sistemul de sănătate, inclusiv descentralizarea spitalelor, se resimte în continuare nevoia unor intervenții atât din punct de vedere instituțional cât și al infrastructurii, al optimizării alocărilor bugetare și mai ales al politicilor de resurse umane.

Întregul complex de măsuri necesare, la a căror aplicare revin multe responsabilități consiliilor județene și locale, trebuie să aibă ca rezultat redarea încrederii cetățenilor în sistemul de sănătate, prin accesul civilizat la serviciile medicale, precum și redarea demnității personalului medical.

Pe baza analizei diagnostic formulată anterior s-a constatat faptul că sistemul de sănătate din interiorul județului Prahova suferă de anumite deficiențe. Printre cele mai importante probleme se numără infrastructura spitalicească de slabă calitate, cheltuieli reduse cu investițiile de capital, precum și insuficiența resurselor financiare, necesare pentru derularea unor activități de modernizare, pentru ca prahovenii și nu numai să beneficieze de standarde înalte de calitate în domeniul sănătății, care să le fie accesibile.

Deoarece Spitalul Județean de Urgență din Ploiești este cea mai mare și cea mai importantă unitate medicală din județul Prahova, fiind și singura unitate cu cele mai multe specializări, este necesar ca această instituție să ofere servicii medicale de cea mai înaltă calitate. Astfel, este necesară derularea unui proiect de modernizare a Spitalului Județean de Urgență din Ploiești, acesta incluzând activități precum: reabilitarea clădirii din locația Buna Vestire, achiziționarea de aparatură medicală performantă și instruirea cadrelor medicale cu privire la utilizarea noilor echipamente sanitare.

Oportunități de finanțare:

Programul Operațional Regional POR AXA PRIORITARA 3 – Imbunatatirea infrastructurii sociale DOMENIUL MAJOR DE INTERVENțIE 3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate 

Programul Operațional Regional sprijină, prin urmare, implementarea strategiei naționale în domeniul sănătății, care vizează eficientizarea serviciilor de sănătate, prin reabilitarea și dotarea infrastructurii spitalicești, precum și prin reabilitarea și echiparea ambulatoriilor. Activități eligibile: Reabilitarea /modernizarea clădirilor spitalelor și ambulatoriilor; Reabilitarea/modernizarea utilităților generale și specifice ale spitalelor/ ambulatoriilor; Crearea/modernizarea în spitale/ambulatorii, a facilităților de acces pentru persoane cu dizabilități fizice; Achiziționarea de echipamente pentru spitale /ambulatorii.

Programul de Granturi „Raiffeisen Comunitati” reprezinta un concurs online de proiecte de responsabilitate sociala, de dimensiuni mici sau mijlocii, derulate de organizatii neguvernamentale, scoli sau spitale in comunitatile in care Raiffeisen Bank S.A. isi desfasoara activitatea (pentru instruirea cadrelor medicale): Buget limitat pe proiect- intre 10.000 RON si 30.000 RON (2014).

Programul Împreună pentru fiecare, susținut de Rompetrol pe proiectele care se refera la protectia mediului si imbunatatirea starii de sanatate a comunitatilor. Activități eligibile: Proiecte inovatoare si sustenabile care sa contribuie la cresterea gradului de sanatate in comunitate; Renovarea, reabilitarea si dotarea unitatilor care asigura servicii medicale si activitati de sanatate publica auxiliare. Buget pentru proiect de nivel mediu: max. 45.000 RON, proiect de nivel complex: max. 100.000 RON.

Guvernul Romaniei;

guvernele sau ambasadele unor state străine;

institutii financiare internationale (de ex.: BERD, Banca Mondiala etc.);

fundatii sau alte organizatii nationale sau internationale (de ex.: Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Charities Aid Foundation, Charles Stewart Mott Foundation, European Cultural Foundation, The George C. Marshall Foundation, Fundatia Soros etc.);

companii (de ex.: Microsoft, Coca-Cola etc.);

banci active in Romania (BCR, BRD etc.)

Granturi UE

Programul Operational Regional (POR) prevede pentru perioada 2014-2020, prin Axa Prioritara 8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale, alocarea la nivel national a circa 400 milioane euro, din care aproximativ 60 milioane euro pentru Regiunea Sud-Muntenia, fonduri nerambursabile.

Subpunctul 2: Încadrarea propunerii de proiect

Din analiza diagnostic, realizată în etapa anterioară, reiese faptul că sistemul de sănătate din județul Prahova întâmpină mai multe probleme legate de infrastructura de sănătate existentă. Astfel, Programul Operațional Regional Axa Prioritară 3: Îmbunătățirea infrastructurii sociale Domeniul Major de Intervenție 3.1: Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate reprezintă modalitatea potrivită de îmbunătățire a calității serviciilor medicale din Municipiul Ploiești, prin reabilitarea și modernizarea sediului Buna Vestire din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești.

Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenție îl constituie îmbunătățirea calității infrastructurii serviciilor de asistență medicală și repartizarea teritorial – regională echilibrată a acestora pe teritoriul țării, pentru asigurarea unui acces egal al cetățenilor la serviciile de sănătate.

Strategia națională de sănătate publică vizează dezvoltarea unui sistem de prevenire și tratament modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoane afectate, precum și a unui sistem eficient de servicii de urgență. Infrastructura acestor servicii se situează mult sub standardele europene, iar lipsa unui management adecvat și a investițiilor a condus la un proces continuu de deteriorare a acesteia, dovadă fiind nemulțumirea pacienților. Pentru refacerea echilibrului între serviciile de medicină primară și cele de medicină secundară, afectate de evoluția sistemului sanitar din ultimii ani, un rol important îl are dezvoltarea serviciilor ambulatorii (de spital și de specialitate), acestea constituind nivelul îngrijirii primare din cadrul serviciilor de sănătate. Este de așteptat ca reabilitarea și dotarea ambulatoriilor cu aparatură modernă de investigații, recuperare și fizioterapie și chiar de tratament, să mute centrul de greutate al tratamentului din spitale, unde costurile sunt mari, spre ambulatorii, astfel încât majoritatea cazurilor să fie rezolvate în ambulatorii, iar internările să se facă numai pentru cazurile grave, chirurgicale și pe cât posibil cât mai aproape de ziua intervenției, durata spitalizării reducându-se la jumătate.

Pentru a eficientiza sistemul de sănătate din România, astfel încât acesta să poată trata la standarde înalte cazurile urgente și dificile, strategia națională în domeniul sănătății prevede îmbunătățirea infrastructurii spitalicești, respectiv a clădirilor și echipamentelor. Luând în considerare faptul că cea mai mare parte a infrastructurii spitalicești este veche (majoritatea spitalelor având peste 50 sau 100 de ani vechime), o evaluare a Ministerului Sănătății asupra situației spitalelor din România a identificat un număr important de spitale județene a căror structură de rezistență permite efectuarea unor lucrări de reabilitare și echipare, unul dintre acestea fiind și Spitalul Județean de Urgență Ploiești. Astfel, corelând nevoile acestei instituții cu obiectivele domeniului de intervenție, rezultă că cea mai potrivită sursă de finanțare a proiectului pentru reabilitarea și modernizarea acesteia îl reprezintă POR AXA 3 DMI 3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate.

Subpunctul 3: Definitivarea temei

Titlul proiectului: ”Sănătate de calitate pentru toți prahovenii”

Scopul proiectului îl reprezintă creșterea calității serviciilor publice de sănătate.

Obiectivul general: Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate publică din județul Prahova.

Obiective specifice:

Reabilitarea integrală a sediului Buna Vestire din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești.

Echiparea modernă a unității Buna Vestire cu aparatură medicală performantă.

Instruirea a 30 de cadre medicale pe parcursul a 3 luni în scopul folosirii noilor echipamente achiziționate.

Subpunctul 4: Descrierea propunerii de proiect

Prin realizarea proiectului ”Sănătate de calitate pentru toți prahovenii” se urmărește creșterea calității serviciilor publice de sănătate. Destinatarii direcți ce intră în contact cu proiectul sunt reprezentați atât de locuitorii municipiului Ploiești, cât și de locuitorii întregului județ Prahova, aceștia constatând rezultatele la momentul finalizării acțiunilor.

Având în vedere obiectivele specifice ale proiectului prezentate anterior și, implicit, de obiectivul general, se va realiza, pentru început, un studiu de fezabilitate pentru a ști cu exactitate care sunt activitățile ce trebuie întreprinse pentru derularea proiectului.

În primul rând, se va demara, potrivit primului obiectiv al proiectului, procesul de reabilitare a clădirii Buna Vestire din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești prin contractarea unui agent economic, ce va desfășura mai multe activități în scopul renovării instituției spitalicești. De asemenea, agentul economic, respectiv firma de construcții, va subcontracta alți operatori economici în scopul realizării acelor activități ce nu țin de competența sa.

În al doilea rând, pentru îndeplinirea obiectivului 2, respectiv echiparea modernă a spitalului cu aparatură performantă, se vor achiziționa mai multe echipamente medicale, în funcție de secțiile din cadrul sediului Buna Vestire. În sediul de pe strada Buna Vestire își desfășoară activitatea secțiile următoare:

Sectia gastroenterologie;

Sectia medicina interna II ce contine

comp. Endocrinologie;

comp. Hematologie;

Sectia oftalmologie;

Sectia psihiatrie;

Compartiment dermatovenerologie.

Farmacie

Se vor achiziționa aparaturi noi specifice secțiilor enunțate mai sus.

În al treilea rând, pentru îndeplinirea celui de-al treilea obiectiv, va fi nevoie de subcontractarea unui agent privat care se va ocupa de realizarea unor sesiuni de training pentru cele 30 de cadre medicale în vederea dobândirii cunoștințelor necesare utilizării adecvate a noilor aparate ce vor veni în dotarea spitalului.

Subpunctul 5: Stabilirea indicatorilor de rezultate

1 sediu reabilitat și modernizat în totalitate

8 aparaturi medicale noi achiziționate

1 program de formare profesională

3 sesiuni de training

30 participanți la training

27 cadre medicale calificate pentru utilizarea aparaturii medicale performante

Subpunctul 6: Descrierea și planificarea activităților proiectului

Ținând seama de obiectivele specifice ale proiectului prezentate anterior și, implicit, de obiectivul general, în continuare sunt prezentate componentele proiectului și activitățile derulate pentru îndeplinirea scopului proiectului.

Proiectul are 3 componente, fiecare cu activitățile de bază și activitățile conexe.

Componenta de cercetare și analiză

Această primă componentă înglobează activități ce se derulează la începutul proiectului și se referă la întocmirea acestuia. Astfel, componenta 1 cuprinde 2 activități de bază și o activitate suport, care se desfășoară în primele 4 luni ale perioadei proiectului, respectiv între 1.06.2015 și 30.09.2015, în urma cărora este realizat studiul de fezabilitate și sunt solicitate certificatele, avizele și autorizațiile de la autoritățile competente, necesare pentru demararea activităților de reabilitare.

Prezentarea activităților proiectului

Prima activitate de bază este “Obținerea certificatelor, avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare implementării proiectului”, care conform Ghidului Solicitantului este eligibilă în proiect, și presupune solicitarea din partea autorităților competente a documentațiilor necesare implementării propriu-zise a proiectului, prin care să se dovedească legalitatea desfășurării investiției și faptul că aceasta nu afectează în niciun fel comunitatea sau mediul. Durata acestei activități este de 2 luni deoarece este nevoie de mai mult timp pentru solicitarea și eliberarea acestor documente necesare demarării proiectului. Suma de 10.000 euro este orientativă. Responsabilul cu această activitate este directorul tehnic din cadrul Consiliului Județean Prahova, care se va ocupa de solicitarea documentelor de la Primăria Ploiești și de la agențiile și direcțiile acreditate.

A doua activitate este o activitate suport, nu este specificată în Ghidul Solicitantului, însă este necesară deoarece contribuie la următoarea activitate de bază. ”Studierea pieței și selectarea unei firme de consultanță pentru elaborarea studiului de fezabilitate” este o activitate ce presupune realizarea unei analize de piață și selectarea unei firme în vederea elaborării studiului de fezabilitate. Contractarea firmei se va face prin achiziție directă de servicii publice, pe baza criteriilor stabilite de managerul de proiect din cadrul instituției inițiatoare a proiectului. Cei 2 experți în achiziții publice care se vor ocupa de această activitate vor fi remunerați cu câte 400 euro/lună. Durata acestei activități este de 1 lună, iar responsabilul este managerul de proiect.

A treia activitate este o activitate de bază și eligibilă, “Elaborarea studiului de fezabilitate” va fi realizată de o firmă de consultanță specializată și cu experiență în acest domeniu, fiind realizată de o echipă de proiectare, condusă de un arhitect șef. Acesta se va implica pe tot parcursul proiectului prin deplasarea și vizitarea amplasamentului, întomirea notelor explicative pentru soluțiile de principiu pentru structură și instalații, stabilirea costului estimativ al investiției, stabilirea graficului de desfășurare al proiectului, alcătuirea echipei de proiectare pe specialitati și consultarea si consilierea managerului de proiect asupra soluțiilor. Arhitectul șef este responsabil pentru această activitate. Studiul de fezabilitate este o documentație tehnico-economică, ce cuprinde caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai investiției, și este contractată de către Ministerul Sănătății. La cererea de finanțare va fi anexat studiul de fezabilitate aprobat de Ministerul Sănătății și însoțit de Hotărârea Consiliului Județean respectiv, de însușire a lui. Durata acestei activități este de 2 luni, iar suma este estimativă, studiul de fezabilitate realizându-se în funcție de suprafața terenului/imobilului ce urmează a fi studiat. La realizarea acestei activități sunt necesare acordurile, avizele și certificatele obținute în urma primei activități de bază a proiectului.

Componenta de investiții

Această componentă este una foarte amplă, cuprinzând mai multe activități, ce reprezintă desfășurarea propriu-zisă a proiectului, referindu-se strict la primele două obiective enunțate în etapa anterioară și anume: Obiectivul 1 Reabilitarea integrală a sediului Buna Vestire din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești. și Obiectivul 2 Echiparea modernă a spitalului cu aparatură medicală performantă. Fiind o autoritate publică, din punct de vedere legislativ, Consiliul Județean trebuie să organizeze licitații în vederea achiziționării de produse, lucrări sau servicii necesare derulării proiectului. Responsabilii cu activitățile acestei componente sunt arhitectul șef, expertul în achiziții publice, directorul economic și directorul tehnic.

Prezentarea activităților proiectului

”Studierea pieței cu ofertele de firme de instalații tehnico-sanitare” este o activitate conexă, care vine în sprijinul activității de bază ”Reabilitarea și modernizarea utilităților generale și specifice ale spitalului”. Aceasta are scopul de a face o analiză a pieței pentru a ști cu exactitate situația la momentul respectiv. Responsabilul cu această activitate este expertul în achiziții publice, iar durata este de o lună. Resursele financiare alocate în valoare de 800 euro sunt pentru a plăti serviciile celor doi specialiști în achiziții publice, cheltuială care nu este decontată din proiect, iar cele 2 computere reprezintă modul de lucru al acestora.

”Analiza parametrilor tehnici” este o activitate conexă, necesară în elaborarea caietului de sarcini. Această activitate va fi realizată de către un inginer, care va fi remunerat cu 1.000 euro, iar durata activității este de 1 lună. La final va rezulta un raport cu specificații tehnice, util în următoarea activitate. Responsabilul acestei activități este inginerul care se ocupă.

”Elaborarea caietului de sarcini” este o activitate conexă, realizată de către un arhitect șef pe o perioadă de 2 luni. Acesta este responsabil pentru elaborarea caietului de sarcini, însă se va consulta și cu directorul tehnic din cadrul Consiliului Județean Prahova. Arhitectul șef va fi remunerat cu 1.000 euro/lună, respectiv 2.000 euro. Rezultatul activității este 1 caiet de sarcini.

”Publicarea anunțului de participare și înregistrarea în SEAP” este o activitate suport, care se va realiza de către expertul in achizitii publice din cadrul instituției inițiatoare. Activitatea are scopul de a face publică licitația pentru firma de instalații tehnico-sanitare care se va ocupa de lucrări.

” Desfășurarea licitației, evaluarea ofertelor și selectarea celei mai favorabile” este o altă activitate suport, care se prezintă sub forma unei licitații deschise și constă în chemarea la licitație a mai multor operatori economici, firme de instalații tehnico-sanitare, care să își prezinte ofertele în vederea obținerii lucrărilor de reabilitare a Spitalului Județean de Urgență Ploiești. La licitație vor participa mai multe firme, iar în urma analizării ofertelor acestora va fi aleasă cea mai avantajoasă și sigură ofertă, în funcție de criteriile stabilite în caietul de sarcini. Responsabilul cu această activitate este managerul de proiect, iar comisia care va evalua ofertele este formată dintr-un consilier juridic și expertul pe achiziții publice, angajați ai instituției inițiatoare, care vor fi remunerați cu câte 500 euro fiecare. Această activitate este urmată de o perioadă de 3 săptămâni, în care se pot depune contestații și pot fi reevaluate ofertele, urmând să se definitiveze documentația de atribuire. De asemenea, va fi publicat un anunț de atribuire, care va desemna compania câștigătoare.

“ Reabilitarea și modernizarea utilităților generale și specifice ale spitalului” este o activitate de bază, de care este responsabilă firma de instalații tehnico-sanitare și se va desfășura pe o perioadă de 4 luni, conform unui contract, a cărui valoare estimativă va fi de 200.000 euro. Utilitățile generale și specifice ale spitalului se referă la instalația electrică, instalația termică, apă și canalizare, utilități care necesită îmbunătățiri prin schimbarea întregii rețele de instalații din cadrul clădirii de pe strada Buna Vestire. De achiziția tuturor materialelor și materiilor prime se va asigura firma responsabilă cu lucrările, însă, lucrările vor fi supravegheate pe tot parcursul lor de către arhitectul șef, pentru a se asigura că totul merge conform programului de activități.

”Studierea pieței cu ofertele de firme de construcții” este o activitate conexă, care vine în sprijinul activității de bază ”Reabilitarea și modernizarea clădirii din sediul Buna Vestire”. Aceasta are scopul de a face o analiză a pieței pentru a ști cu exactitate situația la momentul respectiv. Responsabilul cu această activitate este expertul în achiziții publice, iar durata este de o lună. Resursele financiare alocate în valoare de 800 euro sunt pentru a plăti serviciile celor doi specialiști în achiziții publice, cheltuială care nu este eligibilă din proiect, iar cele 2 computere reprezintă modul de lucru al acestora.

”Analiza parametrilor tehnici” este o activitate conexă, necesară în elaborarea caietului de sarcini. Această activitate va fi realizată de către un inginer, care va fi remunerat cu 1.000 euro, iar durata activității este de 1 lună. La final va rezulta un raport cu specificații tehnice, util în următoarea activitate. Responsabilul acestei activități este inginerul care se ocupă.

”Elaborarea caietului de sarcini” este o activitate conexă, realizată de către un arhitect șef pe o perioadă de 2 luni. Acesta este responsabil pentru elaborarea caietului de sarcini, însă se va consulta și cu directorul tehnic din cadrul Consiliului Județean Prahova. Arhitectul șef va fi remunerat cu 1.000 euro/lună, respectiv 2.000 euro. Rezultatul activității este 1 caiet de sarcini.

”Publicarea anunțului de participare și înregistrarea în SEAP” este o activitate suport, care se va realiza de către expertul in achizitii publice din cadrul instituției inițiatoare. Activitatea are scopul de a face publică licitația pentru firma de instalații tehnico-sanitare care se va ocupa de lucrări.

” Desfășurarea licitației, evaluarea ofertelor și selectarea celei mai favorabile” este o altă activitate suport, care constă, de asemenea, într-o licitație deschisă, în urma căreia se va încheia un contract cu o firmă de construcții, ce va realiza lucrările de renovare a clădirii spitalului. La licitație vor participa mai multe firme, iar în urma analizării ofertelor acestora va fi aleasă cea mai avantajoasă și sigură ofertă, în funcție de criteriile stabilite în caietul de sarcini. Responsabilul cu această activitate este managerul de proiect, iar comisia care va evalua ofertele este formată dintr-un consilier juridic și expertul pe achiziții publice, angajați ai instituției inițiatoare, care vor fi remunerați cu câte 500 euro fiecare. Această activitate este urmată de o perioadă de 3 săptămâni, în care se pot depune contestații și pot fi reevaluate ofertele, urmând să se definitiveze documentația de atribuire. De asemenea, va fi publicat un anunț de atribuire, care va desemna câștigătoarea licitației.

” Reabilitarea și modernizarea clădirii spitalului” este o activitate de bază care se va desfășura pe o perioadă de 12 luni, pe baza unui contract în valoare de 400.000 euro, semnat cu firma de construcții ce a câștigat licitația. În caietul de sarcini vor fi enunțate de către autoritatea contractantă toate activitățile de reparații ce se doresc a fi desfășurate (exemplu: anvelopare, schimbarea ferestrelor și a ușilor existente cu unele termopan, schimbare pardoseală, reabilitarea acoperișului, zugrăvit interior și exterior, finisaje), precum și tipurile de materii prime și materiale. Responsabilul pentru această activitate va fi în totalitate firma de construcții, însă managerul de proiect va verifica periodic lucrările pentru a se asigura ca proiectul se desfășoară conform planului de acțiune.

” Studierea pieței cu ofertele de firme care comercializează echipamente medicale” este o activitate conexă, aferentă obiectivului 2 și anume Echiparea modernă a spitalului cu aparatură medicală performantă și are ca scop analizarea pieței de echipamente medicale. Activitatea se întinde pe o durată de 1 lună, presupunând ca 2 specialiști în achiziții publice să se ocupe de aceasta; ei vor fi remunerați cu câte 400 euro/lună. Responsabilul cu această activitate este expertul pe achiziții publice din cadrul instituției inițiatoare.

”Analiza necesităților spitalului” reprezintă tot o activitate suport, esențială pentru stabilirea tipurilor și numărului de aparaturi medicale necesare pentru o echipare modernă a sediului din Buna Vestire. Se va desfășura pe o perioadă de o lună de zile și va fi realizată de o echipă de specialiști din cadrul spitalului, în urma căreia va rezulta un raport. Pe baza acestui raport va fi elaborat caietul de sarcini. Responsabilul pentru această activitate este directorul tehnic.

”Elaborarea caietului de sarcini” este o activitate conexă, realizată de către expertul în achiziții publice, în colaborare cu directorul tehnic din cadrul SJU Ploiești, pe o perioadă de 2 luni. Directorul tehnic este responsabil pentru elaborarea caietului de sarcini; ambii vor fi remunerați cu câte 1.000 euro/lună, respectiv 4.000 euro. Rezultatul activității este 1 caiet de sarcini în care vor fi trecute specificațiile tehnice ale fiecărui produs ce se dorește a fi cumpărat în cadrul licitației.

” Publicarea anunțului de participare și înregistrarea în SEAP” este o activitate suport, care se va realiza de către expertul in achizitii publice din cadrul instituției inițiatoare. Activitatea are scopul de a face publică licitația în urma căreia va fi selectată compania de la care se vor achiziționa echipamentele medicale.

” Desfășurarea licitației, evaluarea ofertelor și selectarea celei mai favorabile” este o altă activitate suport, care constă, de asemenea, într-o licitație deschisă, în urma căreia se va încheia un contract cu o firmă ce comercializează aparaturi medicale. La licitație vor participa mai multe firme, iar în urma analizării ofertelor acestora va fi aleasă cea mai avantajoasă și sigură ofertă, în funcție de criteriile stabilite în caietul de sarcini. Responsabilul cu această activitate este managerul de proiect, iar comisia care va evalua ofertele este formată dintr-un consilier juridic și expertul pe achiziții publice, angajați ai instituției inițiatoare, care vor fi remunerați cu câte 500 euro fiecare. Această activitate este urmată de o perioadă de 3 săptămâni, în care se pot depune contestații și pot fi reevaluate ofertele, urmând să se definitiveze documentația de atribuire. De asemenea, va fi publicat un anunț de atribuire, care va desemna câștigătoarea licitației.

”Achiziționarea de echipamente medicale” este o activitate de bază, eligibilă, fiind specificată în Ghidul Solicitantului. Activitatea are ca și durată 1 lună, timp în care vor fi livrate și instalate toate aparaturile achiziționate. Echipamentele care vor fi achiziționate sunt în concordanță cu secțiile care își desfășoară activitatea în sediul din Buna Vestire (gastroenterologie, dermatologie, endocrinologie, oftalmologie, hematologie):

Ecograf Doppler – 1 buc. = 14.755 euro

Fibro colonoscop – 1 buc. = 1.882 euro

Fibro gastroscop – 1 buc. = 1.800 euro

Masă de operație oftalmologie – 1 buc. = 17.460 euro

Masă de operație chirurgie – 1 buc. = 18.263 euro

Laser cu CO2 (dermatologie) – 1 buc. = 5.370 euro

Osteodensitometru cu ultrasunete – 1 buc. = 7.385 euro

Analizor hematologie – 1 buc. = 10.800 euro

Costul total estimativ al acestora este de 77.715 euro. Responsabili: expertul în achiziții publice, administratorul spitalului, directorul economic și directorul tehnic.

Componenta de training

Această componentă vizează, conform celui de-al treilea obiectiv, activități ce țin de instruirea cadrelor medicale în vederea utilizării adecvate a noilor echipamente medicale achiziționate.

Prezentarea activităților proiectului

Prima activitate de bază se numește ”Stabilirea tematicii de training”, care va fi desfășurată de către conducerea spitalului, în colaborare cu expertul pe achiziții publice din cadrul Consiliului Județean Prahova, în vederea unei consultări cu privire la modul cum se vor desfășura sesiunile de training, care vor fi medicii din București care vor susține aceste sesiuni. Se va face achiziție directă de servicii, fiind necesar ca 3 profesori universitari doctori, din spitale renumite din București și cu performanțe deosebite, să susțină cele 3 sesiuni de training. Tematica trainingului va fi ”Utilizarea adecvată a echipamentelor medicale performante” și se referă la instruirea a 30 de cadre medicale în vederea utilizării corespunzătoare a aparaturilor medicale noi.

”Identificarea, studierea posibililor traineri și selectarea acestora” este o activitate conexă, prin care se caută acei medici care vor susține sesiunile de training. Activitatea va fi derulată de doi funcționari publici din cadrul Consiliului Județean Prahova, pe o perioadă de o lună, urmând să rezulte un raport. Apoi vor fi aleși cei 3 traineri pe baza CV-ului și a realizărilor profesionale, experiență și vechime în domeniul utilizării aparaturilor medicale, dar și experiență în predare. La sfârșit va rezulta un anunț și se va lua legătura cu trainerii în vederea semnării contractului.

”Semnarea contractului” este o activitate suport, în urma căreia va rezulta contrectul semnat cu cei 3 medici/traineri.

”Întocmirea condițiilor specifice pentru participarea la training” este o activitate conexă prin care se elaborează acele cerințe ce trebuie respectate de către viitorii cursanți (ex. specializare, vechime, activitate profesională, randament, motivație pentru participarea la curs etc.). Această activitate este desfășurată de directorul de la resurse umane din cadrul spitalului, care va fi remunerat cu 500 euro. Rezultatul va fi sub forma unei liste cu cerințe specifice.

”Publicarea anunțului de concurs” este o activitate conexă esențială pentru realizarea grupului țintă, în urma căruia cadrele medicale își vor depune candidatura pentru participarea la cursuri. Activitatea va fi realizată de un secretar din cadrul instituției inițiatoare.

”Evaluarea candidaților și selectarea participanților” este o activitate suport, ce constă în selectarea acelor cadre medicale care se încadrează cel mai bine în cerințele prestabilite și se va desfășura sub forma unui concurs, prin care candidații vor fi evaluați, în sensul selectării celor mai competente cadre medicale care vor participa la sesiunile de training. Concursul va cuprinde 2 probe, un examen scris/practic și un interviu individual. În urma acestui concurs, vor fi selectați cei 30 de participanți la curs. Departamentul de resurse umane din cadrul spitalului se va ocupa de această activitate, mai precis, o comisie formată din 5 persoane, care vor fi remunerate cu câte 300 euro, iar directorul de resurse umane este responsabilul.

Ultima activitate de bază se numește ” Desfășurarea sesiunilor de training” și presupune împărțirea cursului în 3 sesiuni identice, pentru o mai bună instruire a participanților. Sesiunile se vor desfășura după cum urmează:

Luni – Vineri

8 ore/zi (orele 9:00 – 18:00; pauza de masă între 13:00 și 14:00)

3 săptămâni/ lună

3 luni

Câte 10 participanți/lună

Pentru fiecare dintre cele 3 săptămâni de training din fiecare lună se va ocupa câte un medic/trainer. La sfârșitul fiecărei sesiuni de training va avea loc evaluarea participanților, în urma căreia aceștia vor primi un certificat de calificare. Se estimează că rata de promovabilitate va fi de 90%.

Subpunctul 7: Elaborarea bugetului proiectului

Valoarea totală a proiectului trebuie să fie cuprinsă între 700.000 lei și 85.000.000 lei, respectiv 200.000 euro – 25.000.000 euro, conform Ghidului Solicitantului. Valoarea totală a proiectului prezentat este de 924.767 euro.

Contribuția proprie a instituției (cofinanțarea) trebuie să fie minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile. Cofinanțarea proiectului reprezintă 25,35% și va fi asigurată din împrumuturi de la bănci și de la bugetul de stat.

Lista cu activitățile finanțate din proiect conform Ghidului Solicitantului:

Reabilitarea/modernizarea clădirilor spitalelor și ambulatoriilor;

Reabilitarea/modernizarea utilităților generale și specifice ale spitalelor/ ambulatoriilor;

Crearea/modernizarea în spitale/ambulatorii, a facilităților de acces pentru persoane cu dizabilități fizice,

Achiziționare echipamente pentru spitale /ambulatorii.

Lista activităților eligibile de mai sus este orientativă. Alte activități decât cele de mai sus pot fi considerate eligibile dacă solicitantul justifică necesitatea derulării lor în scopul implementării în condiții optime a proiectului.

De asemenea, lista cu cheltuielile eligibile cuprinde:

1 Cheltuieli privind achiziția terenului, amenajarea acestuia și amenajări pentru protecția mediului.

1.1. Achiziția terenului

1.2. Amenajarea terenului

1.3. Amenajări pentru protecția mediului

2 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

Sunt considerate eligibile, în limita a 5% din valoarea totală eligibilă a proiectului, cheltuielile legate de proiectare și asistență tehnică, cuprinzând cheltuielile privind studiile de teren, obținerea de avize, acorduri și autorizații, proiectarea și ingineria, consultanța și asistența tehnică.

2.1. Studii de teren

2.2. Obținere avize, acorduri și autorizații

a) obținerea/prelungirea valabilității certificatului de urbanism, taxa pentru obținerea/prelungirea valabilității autorizației de construire, conform legii;

b) obținerea avizelor și acordurilor pentru racorduri și branșamente la rețele publice de apă, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.;

c) obținerea acordului de mediu;

d) obținerea avizului PSI;

2.3. Proiectare și inginerie

elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuție);

plata verificării tehnice a proiectării;

elaborarea documentațiilor necesare obținerii acordurilor, avizelor și autorizațiilor aferente obiectivului de investiție, documentații ce stau la baza emiterii avizelor și acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentații urbanistice, studii de impact, studii/expertize de amplasament.

expertiza tehnică (în cazul lucrărilor de modernizare sau consolidare la construcții existente sau pentru continuarea lucrărilor de construcții începute și neterminate).

Consultanță

2.5. Asistență tehnică

3 Cheltuieli pentru investiția de bază

4 Alte cheltuieli

5 Cheltuieli diverse și neprevăzute

6 Cheltuieli aferente implementării programului

Subpunctul 8: Elaborarea graficului Gantt

Subpunctul 9: Echipa de proiect

Echipa de proiect este mixtă, fiind formată din managerul de proiect și un grup de specialiști (arhitecți, ingineri, firma de consultanță), ce colaborează pe tot parcursul proiectului cu funcșionarii publici din cadrul Consiliului Județean Prahova.

Componența echipei:

Managerul de proiect – Absolvent de studii superioare economice și juridice (se va prezenta copie diploma sau echivalent), experienta generala de cel putin 3 ani de zile, experienta specifica in domeniul fondurilor europene de minim 2 ani de zile, atestare ca si manager de proiect (se va prezenta certificarea managerului de proiect poate fi dovedita prin act recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse). Act doveditor poate fi diploma de absolvire a programelor de masterat, cursurilor post-universitare in managementul proiectelor precum si certificatul de manager de proiect recunoscut CNFPA.

Expertul în achiziții publice cu echipa sa – absolvent de studii superioare economice/administrative (se va prezenta copie diploma sau echivalent), experienta generala de cel putin 5 ani de zile și experienta specifica in domeniul fondurilor europene de minim 2 ani de zile, atestare ca si expert în achiziții publice.

Consilierul juridic – Absolvent de studii superioare juridice, experiență în domeniu de peste 5 ani. Responsabil de consilierea cu privire la legalitatea operațiunilor efectuate.

Directorul tehnic – Absolvent de studii superioare tehnice (se va prezenta copie diploma sau echivalent), experienta generala de cel putin 5 ani, experiență specifică în domeniul fondurilor europene de cel puțin 1 an. Responsabil cu activitățile ce revin domeniului tehnic. Va prezenta rapoarte periodice managerului de proiect.

Directorul de resurse umane cu subordonații săi – Absolvent cu studii superioare în resurse umane, angajat al Spitalului Județean de Urgență Ploiești, cu o experiență în funcție de cel puțin 3 ani și experiență generală de peste 5 ani. Se va ocupa, împreună cu echipa sa, de activitățile ce revin componentei de training.

Arhitectul șef cu echipa sa de proiectanți – Absolvent cu studii superioare tehnice, experiență generală de peste 5 ani. Se va ocupa de: Elaborarea și supravegherea planificării detaliate a activităților de proiectare; Coordonarea sarcinilor legate de această activitate; Asigurarea unei calitati ridicate si unitare în interiorul activității; Suport și coordonare pentru echipa de proiectare în îndeplinirea sarcinilor legate de respectiva activitate; Raportare către managerul de proiect; Raportări tehnice ale activităților desfășurate.

Asistent managerul – Absolvent de studii superioare economice / juridice (se va prezenta copie diploma sau echivalent), experienta generala de cel putin 3 ani de zile, experienta specifica in domeniul fondurilor europene de minim 2 ani de zile. Asistent manager de proiect va fi persoana responsabila pentru asigurarea fluxului de informatii intre echipa Beneficiarului si managerul de proiect in vederea intocmirii rapoartelor si a celorlalte documente necesare pe parcursul implementarii proiectului.

Inginerul șef și echipa sa de ingineri – Absolvent de studii superioare tehnice (se va prezenta copie diploma sau echivalent), experienta generala de cel putin 5 ani de zile. Inginerul șef va fi responsabil cu activitățile ce țin de proiectare și va colabora cu arhitectul șef. De asemenea, acesta va prezenta rapoarte periodice managerului de proiect.

Subpunctul 10: Matricea cadrului logic