Proiectarea Si Dezvoltarea Unui E Business

PROIECTAREA ȘI DEZVOLTAREA

UNUI E-BUSINESS

CUPRINS

INTRODUCERE

Schimbările majore din ultimele două decenii – creșterea exponențială a comunicațiilor mobile și a utilizatorilor de Internet, contribuția sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor în dezvoltarea mediului de afaceri au susținut, tranziția de la era industrială la cea post-industrială, trecerea la „noua economie”. Toate industriile resimt efectele induse de economia bazata pe serviciile de Internet, raporturile traditionale dintre firme si clientii lor suferind mutatii si evolutii in care canalele electronice /alternative moderne capata un rol din ce in ce mai important.

Posibilitățile oferite de mediul Internet vizează aspecte ce preocupă astăzi orice persoană preocupată de initierea, planificarea, lansarea si administrarea propriei afaceri online.

Având în vedere importanța Internetului asupra afacerilor, prezenta lucrare de licență cu tema ”Proiectarea si dezvoltarea unui e-business” este extrem de oportună, in contextul in care intreg mediul de afaceri traverseaza astazi un profund proces de restructurare si reorientare.

Obiectivul general al lucrării este realizarea unei analize de ansamblu a mediului de afaceri online și identificarea unor modele de afaceri electronice de succes. În vederea atingerii acestui obiectiv, lucrarea a fost structurată în 3 capitole, astfel:

Capitolul 1 „Considerații generale asupra mediului de afaceri – tradiție și inovație” surprinde aspecte din literatura de specialitate cu privire la conceptul de e-business și principalele tipuri de afaceri online întâlnite pe plan global: e-business, e-commerce, e-procurement și e-marketing.

Capitolul 2 „Implementarea și administrarea unei afaceri electronice” cuprinde aspecte practice privind portalul e-busines.

Capitolul 3 „Studiu privind crearea și dezvoltarea unui site cu ajutorul HTML” cuprinde studiu de caz privind implementarea unei afaceri electronice.

Lucrarea se încheie cu cele mai importante concluzii extrase din cercetare efectuată.

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI – TRADIȚIE ȘI INOVAȚIE

Conceptul de e-business

Conceptul de E-business se traduce în limba română prin afacere electronică și acoperă sfera de organizare a tranzacțiilor, comunicațiilor și informațiilor, precum și planificarea și controlul unei afaceri, folosind întregul potențial al tehnologiei informației. Specialiștii IBM, au definit e-businessul ca fiind o modalitate de a "acces securizat, flexibil si integrat pentru desfasurarea diferitor afaceri prin combinarea proceselor si sistemelor care executa operatii de baza ale afacerilor cu cele ce fac posibila gasirea informatiilor pe Internet". Teoretic, prin conectarea sistemului informatics pe Web, putem spune ca dezvoltam un e-business, adică instruim "sistemul nervos central al afacerii noastre, dupa spusele lui Bill Gates.

Conceptul de e-business era cunoscut cu mult inainte de aparitia Internetului. Astfel, în anii '70, diferite institutii (în special băncile) erau conectate prin intermediul unor retele private in vederea efectuarii diverselor tranzactii cu sprijinul tehnologiei computationale. Standartul EDI (Electronic Data Interchange) stipuleaza diverse formate universale de schimb de informatii. Odata cu aparitia Internetului dimensiunea afacerilor electronice a crescut simtitor.

Internetul a revoluționat lumea afacerilor care este în permanentă schimbare încercând să se adapteze la nevoile pieței digitale. Internetul a fost creat inițial pentru schimbul de informații și pentru poșta electronică, iar apoi a devenit cel mai dinamic mediu de business.

Inițial a fost folosit termenul e-commerce, care a devenit, ulterior doar un aspect (important) al conceptului e-business. Un alt termen – lansat de compania Hewlett-Packard in 1999 – e-service, desemnând oferirea unor solutii complete pentru e-business, constituite din hardware, software si consultanta.

Internetul pune la dispozitie diferite forme de comunicatie, combinind toate tehnologiile actuale intr-un singur cadru de lucru in care-s integrate diferite dispozitive electronice (trimiterea unui fax pe Internet, receptionarea unui mesaj vocal, convertirea unui fax intr-un mesaj e-mail si reciproc) ofera afacerilor posibilitaea de integrare mult mai facil. Tranzactiile pot fi efectuate prin telefonul mobil cu acces prin WAP. Ne putem conecta pentru a percuraje mesajele e-mail (wap.yahoo.com), sau pentru navigare si cautare informatii (wap.google.com).

Conceptul de e-business mult mai larg decât comerțul electronic se bazează pe crearea comunităților de afaceri electronice în care clenții, partenerii, furnizorii și salariații unei întreprinderi sunt online pe Internet, partajând în comun cele mai recente informații, asigurând funcționarea întreprinderii cu o eficiență considerabil sporită.

E-business schimbă fundamental și profund afacerile tradiționale, modificând tehnologiile, procesele, structurile și cultura organizației, putând fi dezvoltate alte noțiuni, astfel:

Business-to-Business (B-2-B sau BTB) cuprinde toate tranzacțiile ce se efectueazã între doi sau mai mulți parteneri de afaceri. Aceste tranzacții se bazeazã, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce înseamnã cã partenerii de afaceri acționeazã pe Internet prin utilizarea de nume și parole pentru paginile de web proprii. În termeni practici, în aceastã categorie poate fi orice firmã care utilizeazã Internetul pentru a comanda de la furnizori, pentru a primi facturi și a efectua plãți. Este bine cunoscut faptul că e-comerțul ocupă un loc esențial între firme, astfel încât B2B reprezintă aproximativ 95% din e-comerțul total potrivit majorității estimărilor. Ca de obicei în cuantificarea e-comerțului, sursele de informații oferă date previzionate diferite asupra volumelor B2B absolute

Business-to-Consumer (B-2-C sau BTC) se referã la relațiile dintre comerciant și consumatorul final, fiind considerat comerț electronic cu amãnuntul. Aceastã categorie s-a extins foarte mult datoritã World Wide Web : existã acum mall-uri pe tot Internetul care oferã toate tipurile de bunuri de consum, de la prãjituri sau vinuri, la calculatoare și automobile. În cazul Business to Consumer (B2C) informația destinată cumpărătorului este stocată în serverul vânzătorului. Mergând mai în adâncime, tranzacțiile Business to Business au nevoie de securizarea plăților la scară largă, pe când în cazul tranzacțiilor Business to Consumer cea mai utilizată modalitate de plată este cardul. Tot în opoziție prezentate, B2B este caracterizată de agenți de software în poziția de vânzători și cumpărători, pe când 2C sunt implicați și factori umani, care în procesul de luare al deciziilor utilizează interactivitatea

Sursa: UNCTAD, 2002.

Figura nr. 1.1. : Liderii mondiali la vânzările online cu amănuntul (B2C)

Business-to-Administration (B-2-A sau BTA) acoperã toate tranzacțiile dintre firme și autoritãți administrative locale sau centrale. Spre exemplu, în Statele Unite ale Americii, licitațiile publice lansate de guvern sunt publicate pe Internet iar firmele pot rãspunde pe cale electronicã. O asemenea inițiativã a avut, recent, și guvernul român. În momentul de fațã, aceastã categorie este într-o fazã de dezvoltare primarã, dar se așteaptã o extindere rapidã, mai ales în contextul în care guvernele și alte autoritãți folosesc propriile metode de promovare a comerțului electronic. Aceastã categorie ar putea, în viitor, sã fie utilizatã și pentru plata TVA sau a impozitelor firmelor.

Business-to-Employee (B-2-E) se referã la tranzacțiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei și efectuate prin sistemul intranet propriu.

Structura e-business poate fi redată grafic:

Figura 1.2 – Structura e-business

Structura e-business-ului arată că acest concept include atât activitãți comerciale (reprezentate de comerțul electronic sau e-commerce), cât și activitãti noncomerciale, spre exemplu furnizarea de informații (de exemplu portal-urile), interacțiunea cu clienții (CRM – Customer Relationship Management), chat, mail, etc.

Comerțul electronic (e-commerce) este o componentã a afacerilor electronice care cuprinde totalitatea activitãților de aprovizionare-vânzare. Aici se regãsesc operațiunile de marketing online, vânzari-cumpãrãri online, suport pentru produsele vândute, etc.

Pentru unele firme, comerț electronic înseamnã orice tranzacție financiarã care utilizeazã tehnologia informaticã. Pentru altele, noțiunea de comerț electronic acoperã circuitul complet de vânzãri – inclusiv marketingul și vânzarea propriu-zisã.

Mulți oameni considerã comerțul electronic ca fiind orice tranzacție comercialã condusã electronic pentru cumpãrarea unor produse cum ar fi cãrți, CD-uri, bilete de cãlãtorie și altele.

Dar, comerțul electronic are, în sens larg, un impact mult mai profund asupra evoluției afacerilor și cuprinde, în fapt, nu numai noile achiziții comerciale ci și totalitatea activitãților care susțin obiectivele de marketing ale unei firme și care pot include, spre exemplu, publicitate, vânzari, plãti, activitãți post-vanzare, servicii cãtre clienți, etc.

Comerțul electronic dã posibilitatea firmelor sã devinã mai eficiente și flexibile în modul intern de funcționare, sã conlucreze mai strâns cu furnizorii și sã devinã mai atente fațã de nevoile și așteptãrile clienților. Permite companiilor sã selecteze cei mai buni furnizori, indiferent de localizarea lor geograficã și sã vândã unei piețe globale.

Internet commerce este componenta comerțului electronic care folosește ca suport Internetul. Aceastã formã de comerț electronic câștigã teren zi de zi în fața celorlalte forme de e-commerce.

Datoritã complexitãții Internetului, a fost necesarã delimitarea noțiunii web commerce de internet comerce.

Electronic Data Interchange (EDI) desemneazã schimburile business-to-business de documente, date și altele. Obiectul acestei categorii de e-business îl pot reprezenta facturi, chitanțe sau orice alte documente în raporturile dintre douã firme.

Electronic Funds Transfer (EFT) cuprinde transferul electronic al fondurilor între douã pãrți (care pot fi douã firme, clienți și firmã, etc.).

Atât EDI, cât și EFT se pot realiza electronic, via Internet sau prin intermediul web-ului.

Ascensiunea rapidă a e-Commerce a fost favorizată și de Acordul multilateral negociat în cadrul „Rundei Uruguay”, finalizată în anul 1994, prin care țările semnatare au convenit liberalizarea comerțului cu produse ale tehnologiei informației și comunicațiilor (ITC).

Astfel, în anul 2001, după numai 6 ani de la apariție, afacerile E-commerce au însumat cifra de cca 470 miliarde dolari (Universitatea Texas, Austin). Aceasta este o nouă dovadă a progresului rapid al economiei informaționale.

Din analiza gradului de dezvoltare regională a e-Commerce rezultă că acesta este direct proporțional cu dezvoltarea economică a statelor lumii. Țările în curs de dezvoltare sunt încurajate să dezvolte rapid comerțul electronic în scopul de a aduce prosperitate economică pentru țările lor.

În comparație cu tehnicile de comercializare clasice, tehnica e-Commerce are unele trăsături specifice care îi acordă caracterul de unicitate și de eficiență. e-Commerce are o serie de trăsături care sunt importante pentru creșterea eficienței afacerilor online, față de comerțul tradițional. Astfel, e-Commerce: este disponibil oricând și oriunde, făcând posibilă cumpărarea de la birou, de acasă, de la locul de muncă și chiar din autoturism. Această trăsătură specifică a e-Commerce creează pentru firme noi canale de distribuție și mărește dimensiunile pieței (overall market), reduce costurile de vânzare și schimbă strategia de piață; oferă acces global tuturor participanților la comerțul internațional.

Afaceri traditionale versus afaceri online

Afacerile traditionale modelul de afaceri este simplu si nu are nevoie de explicatii detaliate: restaurantul vinde mancare, aprozarul prozarul vinde legume, hotelurile vand cazare, etc.

La afacerile tradiționale competiția era locală sau națională, acest lucru depinzând foarte mult de aria de întindere a afacerii.

Dacã pânã acum transformãrile cele mai rapide se petreceau în industria IT, asistãm acum la o influențã pe care aceastã industrie o exercitã asupra altor domenii. Unul dintre ele este motorul întregii noastre civilizații:domeniul economic.

Aflați în pragul unei schimbãri de proporții, vom descoperi cã nu ne vom mai întâlni pentru a încheia o afacere, nu vom mai plãti prin modalitãțile cu care ne-am obișnuit, nu ne vom mai deplasa pentru a gãsi ceea ce ne trebuie, și nici salariul sau veniturile nu vor mai veni dintr-un singur loc așa cum ne-am obișnuit pânã acum.

Și, mai important, vom putea câștiga milioane de dolari în timpul somnului, când oamenii de pe cealaltã emisferã ne vor dezvolta propria afacere. Totul datoritã internetului.

Evaluatã în prezent la 53 miliarde de dolari, economia internet va depãși în urmãtorii patru ani pragul de un trilion de dolari, având o ratã anualã de creștere de 87%, potrivit estimãrilor prezentate de Gartner în cadrul unui raport lansat la sfârșitul lunii octombrie

Gartner a clasificat companiile în trei mari categorii:

companii dot.com, care își desfãșoarã activitatea doar pe web și care reprezinta o provocare pentru afacerile tradiționale.

companii hibrid, companiile tradiționale pentru care internetul reprezintã un canal suplimentar de distribuție, care permit comanda și plata online prin intermediul siturilor proprii.

companii Brochurewaves, care folosesc internetul pentru a furniza informații despre activitatea lor, despre serviciile și produsele pe care le comercializeazã, fãrã posibilitatea de comandã sau platã online.

companii “tradiționale”, care nu folosesc internetul în nici un mod, preferând sã pãstreze modalitatea clasicã de a face afaceri.

Gartner a organizat și 116 interviuri în Orientul Mijlociu și Europa de Est cu diverse organizații implicate în economia internet (utilizatori, furnizori de servicii internet, oficiali guvernamentali) discutând în detaliu și cu 15 investitori din Europa Occidentalã.

O parte din date au fost obținute de Gartner în cadrul programelor permanente de cercetare care acoperã domeniul telecomunicațiilor, internetului și piețelor de comerț electronic.

Întrebați despre atitudinea pe care o au fațã de importanța și relevanța internetului,peste 75 % din cei intervievați au fost de acord cã internetul reprezintã o schimbare fundamentalã și ireversibilã pentru toatã lumea în modul de desfãșurare a afacerilor, 85% au fost de pãrere cã e-commerce-ul reprezintã o schimbare majorã în industrie și o direcþie pe care doresc sã o urmeze iar 12% considerã cã este prea devreme pentru a-și exprima o pãrere și preferã sã aștepte, pentru a vedea cum evolueazã lucrurile.

În aceste condiții, se pune problema unei comparãri a celor douã moduri de afaceri, pentru a identifica avantajele și slãbiciunile fiecãreia, eventual motivele pentru care tebuie fãcut pasul spre e-business, ori pãstratã modalitatea tradiționalã.

Ca și scop, nu existã prea mari diferențe între e-business și afacerile tradiționale. Ambele au ca deziderat principal generarea și maximizarea profitului. Diferențele apar la modul în care sunt gestionate afacerile, la felul în care sunt speculate facilitãțile tehnologiilor IT.

Dezvoltarea unui e-business înseamnã regândirea întregii infrastructuri a companiei – indiferent de dimensiunea acesteia – pentru ca departamentele sã vadã unde își spune cuvântul tehnologia. Un e-business trebuie sã lase tehnologia sã îmbunãtãțeascã fiecare aspect al procesului de lucru.

Necesitatea unui progres continuu și capacitatea de permanentã adaptare este ceea ce face ca afacerile electronice sã fie atât de puternice și atât de descurajator în același timp. Companiile care își modificã fluxul de lucru în funcție de transformãrile tehnologiei, care își examineazã permanent strategiile, au înțeles cã e-business nu este un punct final al unei investiții, ci un proces în continuã evoluție.

Se poate observa cã Internetul deschide noi oportunitãți pentru o afacere. Aceasta se poate traduce prin venituri mai ridicate și costuri reduse, ceea ce are ca efect, indubitabil, creșterea profitului. Pentru o firmã care a recurs la e-business, s-a observat cã costurile de aprovizionare s-au redus cu 5-10%. De asemenea, nu poate fi ignoratã posibilitatea firmelor de a pãtrunde pe noi piețe. În fapt se vorbește de internet ca o “piațã globalã” la nivelul întregii omeniri.

Desigur, existã încã multe discuții cu privire la securitatea tranzacțiilor online, traduse într-o ușoarã neîncredere a multora de a acționa pe Internet. La acest neajuns al afacerilor electronice fațã de cele tradiționale trebuie sã rãspundã noile tehnologii, a cãror sarcinã este de a spori securitatea tehnologiilor la care recurge e-business-ul.

Cu toate acestea, tendința dominantã este aceea de a transforma un “business” obișnuit în e-business. Motivele trecerii de la modalitatea tradiționalã la cea electronicã de a face afaceri sunt, în mare, urmãtoarele:

expansiunea pieței, segment nou de cumpãrãtori;

vizibilitatea;

promptitudinea;

noi servicii pentru parteneri/ consumatori;

costuri reduse (producție, ambalare, transport);

reducerea conflictelor cu clienții.

Firesc, implementarea unui e-business aduce cu sine o serie de avantaje, de care o afacere tradiționalã nu poate beneficia sau beneficiazã mai greu:

accesibilitate globalã, vânzãri oriunde în lume;

relații strânse B2B (via EDI);

mostre de produse/ servicii gratuite;

produse mai ieftine;

informații la zi, 7 zile/ sãpt., 24h;

obținerea profilului utilizatorului.

O multitudine de firme utilizeazã Internetul pentru publicitate. Marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme și pentru a atrage clienți. Firmele furnizeazã informații tehnice și utilizeazã pagina de web ca o platformã pentru lansarea noutãților firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele ofera produse și preiau comenzi.

Intreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce în ce mai mare, prin existența unei competiții la nivel mondial și prin sporirea permanenta a asteptãrilor clienților. Ca sã poatã raspundã acestor cerințe, intreprinderile de pe tot globul sunt în plin proces de tranformare organizaționalã și a mdului lor de funcționare. Comerțul electronic este o cale prin care se faciliteazã și sprijinã aceste schimbãri, la scarã globalã.

Tranzacționarea electronicã a mãrfurilor și serviciilor constituie o extensie a comerțului actual. Se obține astfel o eficiențã sporitã, în sensul reducerii costurilor și în ceea ce privește efectul marketingului, îmbunãtãțindu-se relația beneficiar-client. Comerțul electronic faciliteazã și cooperarea între firme: reduce costurile de marketing și de livrare, susține strategia de marketing a firmei și ofera acces pe noi piețe.

În viitorul apropiat, comerțul electronic va avea un impact puternic asupra competitivitãții firmelor. Mai mult, comerțul electronic nu este restricționat de frontierele statelor dar depinde de existența sau inexistența rețelelor de computere, de existența sau inexistența infrastructurii bancare care sã permitã efectuarea plãților prin Internet.

Comerțul electronic permite chiar și celor mai mici furnizori, indiferent de proveniența lor geograficã, sa fie omniprezenti și sã facã afaceri în întreaga lume Comerțul electronic influențeazã pozitiv nu numai activitatea întreprinderilor mici și mijlocii, dar vine și în sprijinul clienților, oferindu-le nenumãrate opțiuni.

1.3 Modele de afacerii pe internet

1.3.1. Modelul Business-to-consumer (B2C).

Cumpărătorul utilizează un navigator web pentru a se conecta la situl web al vânzătorului prin intermediul unui furnizor de servicii Internet – ISP (Internet Service Provider). Vânzătorul pune la dispoziție un catalog electronic (e-catalog) de produse sau servicii, sugestii și recomandări pentru produse, să pună la dispoziția cumpărătorului cele mai uzuale forme electronice de plată. Vânzătorul nu trebuie neapărat să joace și rolul furnizorului sau al producătorului bunurilor/serviciilor sau poate apela la furnizori multipli, etc.

În cazul Business to Consumer (B2C) informația destinată cumpărătorului este stocată în serverul vânzătorului. Mergând mai în adâncime, tranzacțiile Business to Business au nevoie de securizarea plăților la scară largă, pe când în cazul tranzacțiilor Business to Consumer cea mai utilizată modalitate de plată este cardul. Tot în opoziție prezentate, B2B este caracterizată de agenți de software în poziția de vânzători și cumpărători, pe când 2C sunt implicați și factori umani, care în procesul de luare al deciziilor utilizează interactivitatea.

Principalele obstacole care limitează dezvoltarea afacerilor B2C, sunt:

− dotarea cu echipamente PC: numai 48% din gospodării au un PC și penetrarea nu este așa rapidă;

− costul echipamentelor: min 4500$/PC + 20$ conectare pe lună. Prețul unui PC în anul fost de circa 200 $;

− softul pentru operarea computerului este mai dificil decât operarea Tv sau radio;

− calificarea pentru a opera pe Internet și a face E-com este mai complicat decât cea pentru Tv și newspaper;

− tradiția și atracția pentru piața fizică unde cumpărătorul se întâlnește cu vânzătorul nu poate să fie înlocuită de piața virtuală;

− persistența inechității pe plan mondial, unde marea majoritate a populației nu are telefon, PC sau mobil.

1.3.2. Magazinul electronic (e-shop)

Ideea de bază a comerțului electronic este aceea de a transpune afacerea fizică, materială, în pagina de Internet. Astfel, firma își prezintă catalogul de produse precum și serviciile prin Internet.

Produsele sunt oferite, în general, la diferite categorii de preț, ținând seama de tendința clienților de a testa calitatea, viteza și eficiența livrării înainte de a decide să cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu ușurință și nu necesită folosirea simțului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, cărți, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de altă parte, produse care au fost considerate inițial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet – cravatele, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet.

Serviciile completează de obicei oferta de produse dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, în cazul în care se comercializează cravate, site-ul poate prezenta și un desen/schiță despre cum se face nodul de cravată. În plus, site-ul poate include și un ghid de culori și stiluri pentru oamenii de afaceri, un îndrumar pentru succesul în afaceri sau, magazinul de cravate poate decide să vândă și șosete, pantofi și pălării prin includerea pe site și a altor vânzători.

Prețurile produselor vândute prin Internet ar trebui să fie mai mici decât cele practicate pentru comenzile clasice. Cărțile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau, cel puțin, fără a se percepe taxe adiționale de livrare. Serviciile și în special serviciile de informare ar trebui să fie în mare parte gratuite. Serviciile de informare prin publicații periodice sunt oferite gratuit la început, prin acces liber sau abonamente gratuite; ulterior, ofertanții vor iniția servicii suplimentare de tipul accesului la arhive și vor extinde posibilitățile de căutare, solicitând utilizatorului să se aboneze și să plătească pentru a beneficia de acestea. S-a constatat că impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea rămâne fidelă abonamentelor clasice și, în general, numai clienții noi apelează la acest nou sistem de abonament. Cu toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la știri de ultimă oră sau la dezbateri cu participare restrictivă de exemplu, suscită interesul doar dacă serviciile oferite sunt de valoare excepțională.

Exista diferite variante de găzduire a unui e-shop, astfel:

pe un server distinct (un computer proprietatea firmei deținătoare a unui e-shop) destinat unor pagini ample și complexe de web; acesta va fi localizat în cadrul firmei dacă frecvența modificărilor ce trebuie făcute este mare (ex. știri, prețuri, etc.) sau dacă este necesar un trafic intens între firmă și serverul aferent e-shop

pe un server virtual (un spațiu deținut de firma proprietară a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); în corelație cu un spațiu mai mare de tipul www.yourshop.com, soluție preferată de majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii

în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall)

Alegerea variantei optime pentru magazinul dumneavoastră electronic depinde de costurile de telecomunicație, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul țintă, mărimea, structura și obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop.

În măsura în care este posibil, un e-shop ar trebui să poată fi accesat pe mai multe căi: un link/publicitate permanent pe un site portal, un cuvânt-cheie publicitar în cadrul motoarelor de căutare sau în cadrul prezentării pe Internet a informațiilor generale despre întreaga activitate a firmei sau despre întreaga gama de produse și o fereastră a acestui site în cadrul unui e-mall – toate acestea concomitent. În plus, o idee interesantă ar fi să se stabilească denumiri de genul „www.produs1.com” pentru grupele de produse, cu link exact la pagina corespunzătoare din cadrul magazinului electronic.

1.3.3. Magazinul universal electronic (e-maill)

Un e-mall oferă un front comun pentru mai multe e-shop-uri și poate fi realizat utilizând diverse modele de tranzacții, în funcție de tipul de servicii pe care proprietarul maill-ului dorește să le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupă și de marketingul aferent mall-ului, astfel încât alegerea mall-ului potrivit este o decizie esențială pentru deținătorul unui magazin. Maill-ul potrivit se definește ca fiind un mall cu o rețea puternică, cu o strategie de marketing bună, cu un front de prezentare potrivit și din care sa se poata accesa direct și pe mai multe căi e-shop-ul; cu o structură adecvată de magazine și care să ofere și servicii, cum ar fi furnizarea de informații curente regionale sau sectoriale.

Revenim la exemplul menționat, al magazinului pentru cravate: în cazul în care proprietarul dorește să-și prezinte magazinul în cadrul unui maill, el trebuie să decidă dacă să opteze pentru un maill destinat modei sau pentru unul specializat în accesorii.

Pentru unele domenii este benefică participarea în cadrul unui mall alături de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la creșterea traficului în mall și astfel la creșterea cifrei de afaceri a fiecărui magazin din structura acestuia. Pe de alta parte, deținătorul maill-ului poate obține profit din reclamă, taxe percepute membrilor și/sau taxe asupra tranzacțiilor.

1.3.4. Achiziția publică electronică (e-procurement)

Achiziția publică prin modelul B-2-B este aplicabilă în cazul în care organisme guvernamentale sau mari organizații lansează apeluri pentru licitarea achiziționării de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitațiilor tipice include de la serviciile din construcții și bunurile pentru investiții până la studii și alte lucrări ample. Achizițiile publice prin Internet pot include negocierea electronică, contractarea și licitarea în colaborare, spre exemplu.

Pentru ca acest model să poată fi și la îndemâna întreprinderilor mici, s-au înființat platforme sau consorții în cadrul cărora vânzătorii acționează împreună pentru a obține oferte mai avantajoase de la producători. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consorții.

1.3.5. Licitația electronică (e-auction)

Licitarea produselor și obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat atât pentru comerțul electronic B-2-B cât și pentru cel B-2-C și, datorită faptului că este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat și în e-shop-urile obișnuite.

Produsele vândute prin licitația electronică pot fi produse de ultima oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colecționari specializați și includ de la bunuri materiale, metale și materii prime agricole, la obiecte de artă unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vând prin licitații electronice specializate și deja bine cunoscute, atât modele noi cât și produse folosite.

Asemeni unui e-mall, o licitație electronică include de obicei mai mulți vânzători. Operatorul licitației elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului licitației, pentru licitare (de obicei prin e-mail) și poate oferi în plus servicii de plăți și de livrare.

1.3.6. Comunitatea virtuală (virtual community)

Pe Internet – exact ca și în realitate, oameni având interese comune se întrunesc în comunități pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri – cum sunt forumul de discuții, grupul de discuții interactiv (chat) sau lista de corespondenți (mailing list) – sunt utile atât pentru timpul liber cât și pentru comunicările de afaceri și sunt denumite „comunități virtuale”.

Instrumentele menționate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina de Internet și pentru stimularea atașamentului emoțional față de aceasta. Dar, comunicările de afaceri se pot face și prin intermediul unui serviciu contra cost. Canalul de comunicare directă sau video-conferințele sunt instrumente atractive care reduc costurile de călătorie și sunt utilizate de firmele mari atât pentru comunicări științifice cât și pentru cele comerciale.

În funcție de rolul organizatorului de conferință (firmă, prestator de servicii, asociație) și obiectivele pe care și le propune (marketing, beneficii), taxele pot fi de participare sau specifice evenimentului, sau nu se percep deloc.

Platformele de colaborare oferă un set de instrumente și un mediu de informare pentru colaborarea între întreprinderi, între acestea și colaboratorii externi și între experți, acționând ca o întreprindere virtuală față de lumea exterioară. În cazul în care platforma nu aparține unei anume întreprinderi, operatorul trebuie să acorde o atenție specială statutului de neutralitate, protecției datelor și siguranței comunicării, pentru a nu permite scurgeri de informații de interes pentru concurență. Viteza de transmisie are, de asemenea importanță majoră mai ales în domeniul tehnic. În aceeași măsură, semnătura digitală devine un instrument indispensabil pentru derularea activității în general sau pentru domeniul contractual în special.

1.3.7. Furnizare de servicii pentru comerțul electronic (e-service providing)

Serviciile care susțin activitatea de comerț electronic nu sunt oferite exclusiv de către furnizorii de Internet, care se rezumă în general la găzduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe Internet. De exemplu, există magazine universale electronice (e-mall) conduse de producători, vânzători, furnizori de Internet, designeri de web sau asociații. Există și servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informații, de prelucrare a datelor, de consultanță, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele variante de comerț electronic. În mod evident, oricare dintre verigile acestui lanț valoric poate oferi servicii electronice și poate deveni placa turnantă pe piața specifică. Activitățile se pot concentra spre atragerea a cât mai mulți participanți în cadrul unei verigi a lanțului, astfel încât să se creeze o structură puternică de tipul B-2-C (e-mall) sau o platformă B-2-B.

CAPITOLUL II

IMPLEMENTAREA ȘI ADMINISTRAREA UNEI AFACERI ELECTRONICE

Noțiunea de “paginã de Internet” a devenit foarte comunã și mulți considerã cã a avea o astfel de paginã înseamnã, inevitabil, succesul asigurat. Da, putem lua în considerare aceastã ipotezã dar numai pentru perioada de început a Internetului, când existau doar câteva pagini de Internet; astãzi însã, când existã milioane de afaceri pe Internet, a avea o pagina web nu înseamnã nimic în sine, chiar dacã concepția de bazã a acesteia este strãlucitã. Prin urmare, pentru a încheia cu succes procesul implementãrii și administrãrii unei afaceri electronice trebuie respectate câteva etape și reguli pe care le vom dezbate în subcapitolele următoare.

2.1. Stabilirea obiectivelor și identificarea resurselor

Pentru a obține rezultate eficiente, proprietarul paginii trebuie sã-și stabileascã obiective tangibile și realiste și sã elaboreze un plan pentru a le îndeplini și chiar pentru a depãsi previziunile fãcute.

A fi realist este deosebit de important. Aparent, se considerã cã a face afaceri pe Internet nu costã mult dar aceastã concluzie poate fi înșelãtoare; se poate spune cã afacerile pe Internet costã mai puțin decât deschiderea unui magazin tradițional, în condițiile în care demararea unei mici afaceri “în stil clasic” necesitã 50-100 de mii de Euro, la care se adaugã costurile lunare de chirie, regie, salarii etc. Și totuși, potențialul Internetului de a ajunge la clienți este mare, dar aceștia rãmân totuși “clienți potențiali”.

În zilele noastre, a fi o firmã inovatoare nu mai este sinonim cu a fi prezent pe Internet cu o paginã a firmei. Ceea ce conteazã este modul de utilizare efectiva și inovatoare a paginii de Internet. Astfel, trebuie avute în vedere mai multe aspecte, care sunt cruciale pentru ca prezentãrile pe Internet sã rãspundã așteptãrilor clienților. Existã în lume peste 150 de milioane de pagini de Internet . În aceste condiții, aspectul decisiv îl reprezintã valoarea adaugatã pe care firma o poate oferi pe Internet grupului sãu țintã.

Ce trebuie sã avem în vedere la elaborarea planului de afaceri? Iatã câteva întrebãri de mare ajutor pentru stabilirea obiectivelor ce urmeazã a fi atinse:

Cine sunt clienții, care sunt preferințele lor și unde sunt localizați pe Internet? (Aspect crucial)

Care sunt strategiile de firmã și de produs în domeniul vânzãrii cãtre acești clienți?

Ce anume particularizeazã firma, produsele, marketing-ul și pagina de Internet?

Cum vor acționa acești factori în sensul sporirii vânzãrilor?

Ce strategii se vor aplica pentru vânzarea produsului?

Ce costuri implicã vânzarea produselor?

Care ar fi rulajul firmei în primul an sau în primii doi ani?

Ce variante de vânzare ar atrage potențialii clienți?

Care este rata rentabilitãții – numãrul consumatorilor care ar trebui sã acceseze pagina de Internet pentru a lansa o comandã?

Ce investiție este necesarã pentru îndeplinirea obiectivelor enumerate?

În general, e-business-ul are impactul cel mai puternic asupra sectoarelor implicate în transmiterea primarã de informații (servicii poștale, de comunicații, radio și TV) și asupra sectoarelor care furnizeazã informațiile (finanțe, culturã, agenții de turism sau oameni de afaceri). Ca urmare, oferta electronicã de produse, cum ar fi aplicațiile soft, serviciile de turism, activitãțile recreative și financiare deține supremația atât pe piața B-2-B cât și pe cea B-2-C.

Cu toate acestea, în etapa actualã se bucurã de succes și oferta de mãrfuri adecvate promovãrii pe Internet, cum ar fi: cãrțile, CD-muzicã, articole mici care pot fi livrate cu ușurințã. Mãrfurile care necesitã o informare mai minuțioasã, spre exemplu produsele sofisticate din punct de vedere tehnic, pot fi și ele promovate pe Internet dacã activitãțile de marketing aferente paginii de Internet se adreseazã audienței specifice (ținta).

Pentru a avea o imagine despre potențialul pieței, trebuie urmãrite segmentele de produse care au succesul cel mai mare: computere, servicii de turism, articole cultural-recreative, îmbrãcãminte, podoabe, cadouri, flori, alimente, bãuturi.

2.2. Identificarea modalitãților de implementare a unei afaceri online

Dupã ce am stabilit ce resurse disponibile avem și care ar fi varianta proprie de comerț electronic, urmeazã sã decidem cum vem derula proiectul. Realizarea și lansarea unei pagini de Internet pentru afaceri implicã cheltuieli, pe care le putem identifica mai corect daca am stabilit, în prealabil, obiectivele ce urmeazã a fi realizate prin aplicarea variantei proprii.

Variantele de afaceri electronice reprezintã o tehnologie nouã, ce oferã numeroase opțiuni. Decizia depinde de rãspunsul la întrebãrile majore ce se impun la demararea acestei acțiuni:

Vrem sã utilizãm un server propriu?

Ce variantã alegem pentru conectarea a serverului?

Design-ul paginii va fi creat de o firmã specializatã sau existã specialiști în cadrul firmei care sã poatã realiza o asemenea prezentare?

Cine se va ocupa de acest site? Analiza structurii organizatorice a firmei.

Ce opțiuni/facilități de comandă vom accepta?

Ce modalitate de plată vor utiliza clienții?

Existã urmãtoarele opțiuni:

Pachetele-ofertă conținând variante de comerț electronic care rãspund în mare mãsurã necesitãților merită a fi cumpărate, chiar dacã implică unele mici eforturi de adaptare a configurației. Oricum, se vor economisi atât bani cât și timp.

Închirierea unui spațiu pe Internet este a doua opțiune, destinatã în special celor care nu dispun de suficiente resurse financiare în faza de demarare a afacerii. Aceastã opțiune se adresează însă și celor care nu au suficientã pregătire tehnică și/sau nu-și permit sã angajeze personal cu normã întreagă pentru administrarea sistemului. Se găsesc asemenea spații consacrate, destinate închirierii, în așa-numitele magazine universale electronice (e-mall).

În cazul în care firma are profesioniști angajați în cadrul firmei, se poate realiza propria variantă de comerț electronic, conform cerințelor proprii. Aceasta opțiune este recomandabilă celor care pretind execuții de calitate deosebită și structuri individualizate performante.

2.3. Tehnologii folosite pentru implementarea afacerilor electronice

Un domeniu atât de dinamic cum este comerțul electronic se adapteazã foarte rapid la toate tehnologiile noi care apar, sau modifică tehnologii deja existente pentru a se potrivi specificului sãu. Astfel, o parte dintre tehnologiile de mai jos au fost folosite încã de la începutul Web-ului (una dintre ele, respectiv poșta electronicã, a fost chiar cea care a marcat nașterea Internet-ului), în timp ce altele, precum EDI, fiind în plin proces de evoluție.

EDI

mesageria X.400

poșta electronică (e-mail)

Internet

intranet (rețeaua internã a unei companii organizată și funcționând dupã principiile Internet-ului care asigură schimbul electronic de informații al unei companii cu colaboratorii săi: furnizori, clienți, bănci).

afaceri desfășurate pe rețeaua de Web-uri, în bandă îngustă (videotex) și bandă largă (teleshopping).

Reproiectarea procesului de afaceri

Combinând Interentul cu tehnologia informației se pot extinde afacerile în întreaga lume. Ciclurile financiare devin mai scurte, ceea ce are un efect pozitiv asupra afacerilor prin aceea cã se obtin rezultate mai bune cu resurse mai puține, dar în aceeași mãsurã în care acest fel de a face afaceri poate aduce noi posibilitãți și provocãri, este posibil sã producã și dezamãgiri.

Dezvoltãrile din tehnologia informației au proliferat rapid în ultimii ani. Odatã cu introducerea Internetului, comunitatea globalã a devenit o realitate și oamenii au început sã comunice și sã facã afaceri în comunitatea virtualã. Pe când mass-media, în mod tradițional, oferea doar o comunicare unidirecționalã (de la o sursã cãtre mai multe), mediul de comunicație permite interacțiuni multiple în toate sensurile pe liniile emițãtor – receptor permitând interacțiuni între toți participanții.

Interacțiunea are loc nu numai între computere dar și între oameni, rezultând de aici un flux de date. Când acest flux de date se desfașoarã de o maniera controlatã, valoarea lui crește. Afacerile electronice (business-ul electronic) vizeazã chiar managementul fluxului de date și crearea unui mediu electronic virtual. World Wide Web este doar o manifestare a unui astfel de mediu, oferind posibilitãți pentru concretizarea afacerilor electronice. O descriere Electronic Business înseamnã dezvoltarea unei perspective de afaceri care beneficiazã din plin de suportul oferit de tehnologia informației pentru managementul eficient și efectiv al sistemului de informații.

Esența constã în posibilitatea de a realiza schimb de date la toate nivelurile unei organizații, fie cã aceste informații sunt strategice, comerciale sau financiare. Succesul în afaceri este, într-o mare măsură, determinat de eficiența și acuratețea cu care se schimbã informații în interiorul unei organizații. Datele complete deplasate rapid reprezintã esența eficienței financiare și/sau comerciale.

O anumitã schimbare de atitudine va avea loc în toate organizațiile care se vor concentra pe business electronic.

Procesul poate fi structurat pe urmãtorii pași:

Identificarea poziției e-business în organizație ( conceptul de business electronic poate fi aplicat întregii organizații sau numai unei pãrti, ceea ce conteazã este translatarea scopurilor organizației în sfera afacerilor electronice);

Analiza și optimizarea fluxului de date (de îndatã ce business-ul electronic a fost poziționat în interiorul organizației în termeni de strategie, au fost deja definite și limitele sistemului, rezultând de aici cã se pot face analize și se poate optimiza fluxul de date);

Transformarea fluxurilor de date în sisteme electronice;

Utilizarea sistemelor de o manierã flexibilã și dinamicã (acest pas înseamnã concretizarea efectivã a afacerilor electronice, sistemul de transmisii a datelor poate fi utilizat pentru realizarea scopurilor organizației);

Schimbarea organizãrii (business electronic este de fapt un nou mod de gândire, o noua perspectivã asupra afacerilor. Reproiectarea procesului de afaceri trebuie sã aducã un numãr de schimbãri în interiorul organizației. Cei care rãspund de destinele organizației la cel mai înalt nivel trebuie sã creadã în acest nou concept pentru cã de fapt ei creeazã mediul în care acest nou concept va fi implementat).

Întelegerea importanței transferului de informație reprezintã punctul de start în conștientizarea conceptului de afaceri electronice.

Managementul operațional poate necesita restructurare. Strategiile de marketing și comunicare trebuie sã fie reconsiderate iar cultura companiei trebuie schimbatã inainte ca noile tehnologii sã fie acceptate și implementate.

Comerțul electronic a devenit o valoare pentru pentru multe organizații. Existã totuși anumite lucruri pe care o organizație trebuie sã le conștientizeze înainte de a începe sã efectueze comerț electronic prin Internet.

Pentru afaceri este important sã fie formulat clar și functional strategia care furnizeazã liniile de forțã pentru ca fiecare pas sã fie planificat cu grijã.

Așa cum am menționat mai devreme, orice formã de afacere electronicã va influența inevitabil afacerile organizației.

Aceasta înseamnã cã afacerile interne trebuie sã fie într-o ordine desãvârșitã înainte de introducerea noilor concepte. Trebuie ca toate departamentele companiei sã fie capabile sã își desfãșoare activitatea utilizând noile metode.

De pildã, departamentul de distribuție trebuie sã fie în stare sã își livreze bunurile pe plan mondial.

La fel, departamentul de TI trebuie sã pastreze în stare de funcțiune sistemele în orice moment.

În plus, aducerea afacerilor interne la viteza de funcționare necesarã s-ar putea sã necesite un partener care sã realizeze o aplicație de comerț electronic.

Alegerea numelui (cheia succesului în afacerile online)

Denumirile date domeniilor trebuie sã fie ușor de reținut ca adrese de Internet. Asemenea mãrcii pentru un produs, numele dat domeniului de Internet este unul dintre cele mai importante aspecte legate de pagina de Internet, de afacere și trebuie sã fie:

sugestiv pentru cei care-l utilizeazã pentru prima datã;

distinct și ușor de pronunțat

scurt, pentru a fi ușor de tastat și de reținut.

De obicei, pentru a denumi domeniul de Internet se folosește numele firmei, al produsului sau al categoriei de produse. Numele dat paginii de Internet va fi inserat ulterior pe toate cãrtile de vizitã și documentele de firmã, precum și în reclamele publicitare. Dar, în cazul în care am înregistrat o firmã sau o marcã de produs, iar numele respectiv fusese deja inregistrat ca domeniu de Internet, trebuie consultat un jurist cu experiențã în legislația internaționalã. Sau optãm pentru utilizarea așa-numitului domeniu “de rangul doi”, spre exemplu: pentru “otel” ca domeniu de prim rang, putem folosi “otel.com”, “otel.net” sau “otel.ro”(pentru România).

Definirea produsului

Este absolut necesarã studierea în detaliu caracteristicile produsului pe care urmeazã sã-l puneți în vânzare. La fel ca și în comerțul tradițional, natura produsului vândut va determina alegerea mijloacelor.

Tehnologia "shopping cart" stã la baza oricãrui proces de comerț electronic. Cum funcționeazã aceastã tehnologie și cum influenteazã natura produsului alegerea aplicației și a opțiunilor incluse? Sistemul de shopping cart este cel care permite sã fie expuse imagini ale produselor, descrieri și prețuri. Furnizeazã, de asemenea, mecanismele prin care consumatorul alege cantitatea de produse pe care dorește sã o cumpere, face verificarea și inregistrarea datelor, calculeazã și afișeazã valoarea totalã a cumpãrãturilor, incluzând și taxele de transport dacã este cazul.

Pentru ca tot acest proces sã funcționeze corect este necesar ca între toate informațiile introduse în bazele de date, atât de cãtre cel care vinde cât și de cãtre cel care cumpără sã existe o concordanțã perfectã. Componentele incluse în aplicație determinã funcționarea la unison.

Din fericire aceste componente pot fi cumpãrate de la furnizorul de web hosting odatã cu pachetul de servicii selectat iar unele pot fi adãugate si pe parcurs. Din nefericire nu se pot adãuga articole sau funcțiuni care nu existã în pachetele de servicii ale furnizorului respectiv.

Este momentul sã ne intoarcem la produsul vândut prin Internet. La unele produse (ex.tricourile) sunt de luat în considerare variații de mãrime și culoare. În aceastã situație trebuie gândit un sistem de shopping cart care oferã posibilitatea de a expune același produs cu diverse variabile. Dacã însã se vând mașini, variațiile pot fi mai multe: model, an de fabricație, producãtor. Prețurile sunt și ele diferite. Este necesar un sistem de shopping cart mai sofisticat.

În concluzie, punctele cheie care trebuie luate în considerare la alegerea sistemului de shopping cart în raport cu produsul pus în vânzare sunt:

sistemul de shopping cart pe care îl oferã furnizorul de web hosting

care sunt costurile

cât de ușoarã este instalarea sistemului?

Pentru articolele mai puțin pretențioase, este relativ ușor sã dezvoltãm aplicația pentru magazinul electronic. La majoritatea furnizorilor care au incluse pachete de comerț electronic, interfața în procesul de instalare este extrem de prietenoasã, se bazeazã pe alegerea unor opțiuni dintr-un set predefinit, astfel încât o poate face și un nespecialist.

Se recomandã totuși atenție în mod special la:

câte produse pot fi expuse în total? Spre exemplu, unii furnizori au doar 10 produse incluse în pachetul inițial.

câte categorii avem? EX. la îmbrãcãminte: a)pentru bãrbați b) pentru femei

ce variabile ale produsului sunt permise? (mãrime, culoare, model, producãtor)

ce caracteristici? (greutate, pret)

în final ar trebui sã ne gândim și la ce produse complementare am putea eventual adãuga în viitor.

sistemul de

shopping cart ales ne-ar permite prezentarea lor?

2.4. Implementarea propriu-zisã a e-business-ului pe Internet

A devenit ceva obișnuit ca firmele sã se facã cunoscute prin intermediul rețelei Internet, publicând cu ajutorul paginilor Web date despre serviciile pe care le oferã și despre produsele pe care le comercializeazã.

Vom descrie mai jos, structura "clasicã" a unui site web comercial, care asigurã minimul necesar pentru dezvoltarea unei afaceri prin Internet:

prezentarea generalã a politicii firmei, obiectivele firmei (un mesaj care va descrie cel mai bine afacerea, personalizând, cu scopul de a câștiga încrederea potențialilor clienți) – o paginã web;

prezentarea informațiilor generale despre firmã (adresa firmei, adresa magazinului, telefon, fax, e-mail, persoane de contact, etc.) – o paginã web;

furnizarea de informații despre produsele pe care le producem: fotografii ale produselor, descrierea succintã a produselor (din punct de vedere tehnic, calitativ, etc.), preturile produselor, termene de livrare, modalitãți de platã, etc.) – una sau mai multe pagini web în funcție de diversitatea produselor oferite;

posibilitatea ca un potențial cumpãrãtor sã trimitã o comandã prin simpla selectarea a produselor pe care le dorește – o paginã web care centralizeazã comanda facutã, și solicitã date despre cumpãrãtor.

Odatã realizat site-ul web, el trebuie stocat pe un server web. Acest lucru se poate face contracost la un furnizor de servicii Internet sau fãrã taxe, pe un server gratuit. Dezavantajul în acest din urmã caz este cã firma care intreține serverul gratuit poate sã introducã pe paginile site-ului web reclame ale altor firme, lucru care poate fi mai mult sau mai puțin supãrãtor.

Ceea ce v-am expus mai sus este realizarea efectivã a site-ului web, latura tehnicã a dezvoltãrii unei afaceri prin Internet. Trebuie avutã în vedere însã, și latura comercialã.

2.4.1. Proiectarea unui web site

Tipuri de site-uri

Înainte de construirea site-ului o decizie importantã ce trebuie luatã este tipul de site ales. În general, pe Internet se întâlnesc site-uri de prezentare a firmei, de prezentare a unui produs, site-uri comerciale. Cel mai des sunt întâlnite site-uri ale unor companii gigant (www.connex.ro), ale furnizorilor de acces Internet (www.fx.ro), librãrii (www.cartea.ro), magazine virtuale (www.musicshop.ro), motoare de cautare (www.gaseste.com), agenții de publicitate (www.goldenclick.ro).

Scopul principal al tuturor activitãților legate de promovarea unui site este acela de a crește traficul acelui site. Deși existã unele host-uri care taxeazã gãzduirea în funcție de trafic, și veniturile obținute sunt tot proportionale cu numãrul de vizitatori. Nivelul traficului depinde în primul rând de cantitatea de informații prezentate, de calitatea site-ului și de permanenta reînnoire a paginilor acestuia.

Alegerea domeniului

În principiu, un URL poate fi de douã feluri: domeniu (de forma www.firma.ro) sau paginã de web (de forma www.isp.ro/firma). În general paginile din a douã formã sunt gãzduite pe site-uri în mod gratuit. Pentru a putea avea un nume de forma www.firma.ro trebuie cumpãrat acest drept.

În România dreptul de a vinde domenii este rezervat Institutului de Cercetãri în Informaticã (ICI). Cumpãrarea unui domeniu .ro costã 50$ + TVA. ICI, ca și alți ISP, pot intermedia cumpãrarea de domenii .com, .net sau .org. Pentru un domeniu ca acesta se platesc între 10 si 35$ pe an, prima oara se plateste taxa pe doi ani.

Ce avantaje prezinta un domeniu?

Fãrã a avea un domeniu, nu sunt prea multe alternative. Adresa de e-mail și adresa site-ului web vor fi în general bazate pe numele hostului sau ISP, ca de exemplu [anonimizat] si www.ISP.ro/firma. Sã ai propriul tau domeniu este ca si cum ai avea propria ta proprietate imobiliarã virtualã.

De asemenea, un domeniu permite mobilitate. Dacã se face un site fãrã propriul domeniu, se va folosi numele de domeniu al hostului. O asemenea adresã este complet imobilã. Dacã va trebui schimbat hostul, va trebui renunțat la vechea adresã.

Proprietatea asupra unui domeniu dã posibilitatea mutãrii site-ului la alt ISP fãrã a pierde adresa.

Alt avantaj ar fi evitare pierderii clienților. Pentru a promova un site este nevoie de mult efort și deseori și de bani. Acest efort de promovare poate face adresa de web cunoscutã multor potențiali clienți. Dar dacã nu-ți poți lua adresa cu tine sau dacã va trebui sã-ți schimbi ISP-ul, atunci toate eforturile anterioare au fost zadarnice.

Gratuit sau contra platã

Una dintre caracteristicile Internetului este cã în mod practic nu existã monopol. Chiar dacã azi avem o afacere unicã în cadrul Internetului, în maxim o lunã va apare alta cu același domeniu de activitate și astfel dispare starea inițialã de monopol. Evident și în domeniul gãzduirii unui site de web existã mai multe opțiuni. O primã clasificare se poate face în site-uri gãzduite pe un server propriu și cele gãzduite pe un alt server.

Care ar fi avantajele unui server propriu? În primul rând usurința accesului la el 24 de ore din 24, apoi folosirea oricãror programe fãrã aprobarea prealabilã a proprietarului, configurarea serverului conform necesitãților, posibilitatea obținerii unor venituri suplimentare din închirierea spațiului pe server, etc. Aceste avantaje sunt umbrite însã de costul mare al întreținerii. Este necesarã o conexiune Internet permanentã și performantã. De asemenea este necesarã angajarea minim a unui administrator de server. Ambele condiții sunt extrem de costisitoare, o conexiune prin antenã putând costa câteva zeci de mii de dolari pe lunã, în timp ce salariul unui bun administrator de server poate ajunge la peste 1.000 de dolari pe lunã.

A doua variantã de gãzduire a unui site de web este folosirea unui terț intermediar. Și aici gãsim douã variante de gãzduire, așa-numitul free-hosting și gãzduirea contra platã. Site-urile care oferã free-hosting își obligã clienții sș afișeze pe fiecare paginã a site-ului câte o reclamã. În mod practic ele obțin venituri din închirierea acestor spații publicitare. Dacã nu deranjeazã prezența acestor reclame, dacã nu deranjeazã faptul cã vizitatorii site-ului vor știi cã se beneficiazã de free-hosting, dacã nu e nevoie de suport tehnic în ceea ce privește site-ul web, dacã nu suntem pretentioși în privința facilitãților de care avem nevoie, dacã viteza de acces nu este vitalã pentru afacere., atunci gãzduirea gratuitã a site-ului este o opțiune bunã.

Software necesar

Deși pentru vizualizarea unei pagini de Internet este necesar un singur instrument, denumit browser, pentru construirea unui asemenea site e nevoie de o serie destul de lungã de tipuri de programe. În primul rând, orice paginã de Internet este scrisã în limbajul HTML (Hyper Text Markup Language). Din orice browser se poate vedea codul sursã al unei pagini de web. Acesta este scris în HTML, un limbaj care este interpretat de cãtre browser în momentul încãrcãrii unei pagini web. HTML este un limbaj simplu, care poate fi învãțat în maxim o sãptãmânã. Greutatea intervine abia în momentul conceperii unui site, în ceea ce privește conținutul acestuia, schema de organizare și elementele de design aferente.

O paginã HTML poate fi creatã într-un program simplu de redactare de text, ca de exemplu binecunoscutul NotePad, distribuit împreunã cu Windows 9x/2000/XP. O altã modalitate de creare a unei pagini web este folosirea unui program utilitar. Și acestea se împart în douã categorii: programe de tipul WYSWYG (What You See Is What You Get) sau programe ajutãtoare. Pentru utilizarea programelor WYSWYG (de ex. Microsoft Front Page) nu este necesarã cunoașterea limbajului HTML. Crearea site-ului are loc în mod intuitiv, programul facilitând transformarea în codul HTML corespunzãtor.

Dezavantajul programelor de acest fel este codul HTML creat de acesta care este excesiv de mare. În mod practic prin adãugarea multor formatãri inutile se poate ajunge ca respectivul cod sã fie uneori și de 2 ori mai mare decât codul optimizat.

În celelalte programe utilitare (de ex. Hot Dog, HomeSite) se editeazã direct codul HTML, programele oferind diverse unelte ajutãtoare. Avantajul este posibiliatea de a controla în totalitate codul absolut, un posibil dezavantaj putând fi considerat necesitatea de a cunoaște limbajul HTML. Dar cum este greu sã faci omleta fãrã sã spargi ouãle, este de asemenea "nerecomandat" sã creezi pagini web fãrã sã cunoști limbajul HTML.

Un alt element de care trebuie ținut cont în construirea unei pagini HTML este echilibrul dintre text și imagini. Este greu de parcurs atât o paginã numai text, cât și o paginã plinã de imagini. Pentru a crea imagini (in format gif sau jpg) trebuie folosite diverse programe. În mod uzual se folosesc: Ulead Photoimpact, Adobe Photoshop, Paint Shop Pro. Pentru crearea imaginilor animate se pot folosi Microsoft Gif Animator sau Ulead Gif Animator.

Dupã crearea cu succes a paginilor web, acestea sunt stocate pe calculatorul local. Pentru transferarea acestora pe serverul de Internet este necesarã folosirea unor programe utilitare pentru transferul fișierelor la distanțã, folosind Protocolul de Transfer al Fisierelor (FTP – File Transfer Protocol).

Acesta poate fi folosit direct din linia de comandã, prezentând dezavantajul unei interfețe de tip DOS. În mod uzual sunt folosite programe utilitare (WS FTP, Cute FTP) ce folosesc o interfațã tip Windows.

Unul din lucrurile care trebuie respectate este o cât mai rapidã comunicare intre proprietarul unui site web și vizitatorii acestuia. Astfel, una dintre secțiunile existente într-un site web ar trebui sã încurajeze vizitatorii sã scrie proprietarului. Toatã aceastã comunicare se realizeazã prin e-mail.

Pentru aceasta e nevoie de un program pentru e-mail. Din fericire multe pot fi obținute în mod gratuit: Outlook Express, Netscape Messenger, Eudora Light, Pegasus. Pentru a comunica mai e de asemenea nevoie de o adresã de e-mail, dar aceasta cel mai probabil se va obține de la furnizorul de servicii de acces

Pentru a putea vizualiza paginile de Internet e nevoie de un program denumit browser. Ca și programele de e-mail, în general poate fi obținut în mod gratuit, de ex.: Internet Explorer, Netscape Communicator, Opera, Neo Planet.

Crearea paginilor numai cu ajutorul limbajului HTML presupune ca acestea sã fie complet statice.

Pentru ca webmasterul sã poatã interacționa cu vizitatorii site-ului se folosesc formulare. Pentru ca aceste formulare sã poatã fi transmise serverului (de unde le va prelua webmasterul) se folosește interfața CGI împreunã cu unul sau mai multe programe scrise in diverse limbaje de programare, cele mai des intalnite fiind Perl si C. Tot pentru crearea unor pagini web dinamice se folosesc programe Java sau Javascript.

Precum se vede, problemele ridicate de contruirea unui site web nu sunt nici puține și nici ușoare. În lipsa unui departament specializat în Internet, se recomandã sã nu se lase acest punct esențial la voia întâmplãrii sau a unor amatori, și , cel puțin pentru crearea unui plan, apelarea la profesioniști

2.4.2.. Promovarea site-ului

Vom începe prin a da două definiții pe scurt și câteva explicații pe marginea lor:

Motoare de cãutare

Un motor de cãutare este un server care navigheazã singur pe Internet și captureazã titlul, cuvinte cheie și conținutul paginilor ce compun site-urile. Toate paginile gãsite sunt înregistrate apoi într-o bazã de date. În momentul în care un utilizator cautã un motor de cãutare dupã o anumitã frazã sau un cuvânt, motorul de cãutare se va uita în aceastã bazã de date și în funcție de anumite criterii de prioritate va crea o listã de rezultate pe care o va afișa sub formã de rezultat

Directoare

Un director are în spate tot o bazã de date dar una de dimensiuni mai mici fațã de motoarele de cãutare.

Un director colecteazã URL-uri (adrese) și scurte descrieri ale site-urilor. Un utilizator are posibilitatea de a naviga prin domeniile și subdomeniile unui director pânã la localizarea informației dorite sau, de regulã, poate sã caute un director dupã anumite cuvinte, el cãutând de fapt în aceste scurte explicații ce au fost furnizate la înscrierea site-urilor.

Unul dintre primele lucruri pe care le putem face este sã analizãm câteva site-uri concurente care apar în poziții superioare în motoarele de cãutare pentru cã este clar cã responsabilii acelor site-uri au fãcut o treabã bunã în promovarea site-urilor. Analizãm codul HTML și descrierile date în directoarele web. Urmãm mai apoi strategia lor, eventual îmbunãtãțitã cu "o secundã" și în cel mai scurt timp actiunea va da rezultate.

Raspunsul la întrebarea “Care este metoda prin care motoarele de cãutare ordoneazã rezultatele cãutarilor?” poate sã difere de la un motor la altul, fiecare motor de cãutare are în spate niște oameni care au gândit o metodã cât mai corectã din punctul lor de vedere. Ca și reguli generale putem lua serios în considerare lista de mai jos:

a. Primul lucru analizat de motoarele de cãutare este titlul paginii.

b .Cel mai probabil motorul de cãutare se va uita la header-ul paginii în secțiunea keywords.

<HEADER>
< name="keywords" content="CuvantCheie, AltCuvantCheie, Etc, Etc"></HEADER>
c. Se uita la conținutul site-ului și la aparițile în paginã ale cuvintelor cheie specificate la keywords. Cu cât cuvintele cheie apar mai sus în pagina cu atât e mai bine.

d. Se va uita câte site-uri au link spre pagina în cauzã! (Trebuie luate în serios ofertele de schimb de bannere). Motoarele de cãutare considerã cã dacã existã multe link-uri spre paginã atunci înseamn cã pagina este recomandatã de mulți oameni.

Frecvența cu care apar aceste cuvinte cheie în conținutul paginii este de asemenea importantã. La fel trebuie sã avem grijã sã nu cãdem în extrema opusã. Utilizarea exagerat de frecventã a cuvintelor cheie în conținutul paginii este interepretatã de unele motoare de cãutare mai avansate ca tentativã de fraudã.

Nu trebuie uitat cã nu toate motoarele de cãutare analizeazã cuvintele cheie din header. Nu trebuie utilizate mai mult de 7-8 cuvinte cheie dar folosind cuvinte cheie diferite pentru fiecare paginã ce compune site-ul.

În acest context vizitatorii nimeresc rareori pe pagina index a site-ului deci trebuie avut grijã cum concepem site-ul, este de preferat sã existe o barã de navigare în care sã fie și un link spre pagina index.

Descrierea

Un alt metatag important este "description", care înseamnã o frazã în mãsurã sã caracterizeze cel mai elocvent conținutul și profilul site-ului. Multe motoare de cãutare, cele care folosesc metatag-uri vor folosi aceastã scurtã descriere în afișarea rezultatului.

Folosirea unui image map în pagina index poate bloca motoarele de cãutare în urmãrirea link-urilor pentru indexarea întregului conținut.

Scripturile Java din partea de sus a paginii mutã conținutul efectiv în jos ceea ce face ca apariția cuvintelor cheie în conținutul paginii sã fie mai jos. Pagina va fi cotatã mai slab din aceasta cauzã.

Dacã existã informații importante în format grafic (gif sau jpg) trebuie sã includem clauza ALT în tag-ul imaginii (ALT="text scris pe imagine"). Nu incepem pagina cu un tabel sau cu o imagine.

Utilizarea de frame-uri poate sã dea peste cap modul în care o paginã este cotatã. De cele mai multe ori paginile cu conținut dinamic nu sunt indexate (.cgi, .asp)

Nu în ultimul rând trebuie avut grijã ce domeniu achiziționãm. Dacã nu cumparãm un domeniu ușor de reținut banii sunt pe jumãtate pierduți.

Subscrierea la directoare web

Pentru a subscrie la diverse directoare web trebuie completat câte un formular pentru fiecare din acestea în care se cer diverse informații.

În mod cert, una dintre informțaiile care se va cere va fi adresa de e-mail. Citim cu atenție la ce va fi folositã adresa de e-mail înainte de a o transmite. De multe ori este câte un mic checkbox bifat în care scrie ceva de genul "Da, doresc sã primesc sâptãmânal reclame".

Pentru mai multã siguranțã se poate utiliza o cãsuța de e-mail specialã pentru astfel de scopuri (vezi www.hotmail.com sau www.email.com).

Cel mai important lucru atunci când subscriem la un director web este explicația scurtã pe care o vom folosi. Facem ca aceastã explicație sã fie un fel de invitație, încercând sã convingem vizitatorul sã facã click.

Nu trebuie uitat cã site-ul va apãrea listat alãturi de alte zeci de site-uri concurente, toate pe aceeași paginã și toate tratând cam aceleași subiecte. Compunem aceastã descriere undeva departe de calculator, cu capul limpede, și incercãm sã o testãm pe oameni înainte de a o folosi.

Un lucru important este de multe ori localizarea geograficã, evident dacã este cazul.

2.5. Securitatea și integritatea datelor

Odatã ce informațiile pe care le-am transmis în site, pãrãsesc calculatorul personal și își încep cãlãtoria pe Internet, ele aparțin domeniului public.

Un hacker priceput ar putea sã le intercepteze și sã le foloseasca așa cum crede de cuviințã. Nu este deloc ușor, este puțin probabil, dar este posibil.

În ce-l privește pe consumator, el va fi foarte interesat de garanțiile de securitate pe care le oferiți. Cum vor fi transmise prin Internet informațiile asupra plãtii (de cele mai multe ori este vorba de datele cãrții sale de credit)? Existã riscul ca acestea sã fie interceptate? Unde sunt stocate aceste informatii? Ar putea fi la indemina hackerilor?

Soluția utilizatã pe scarã largã la aceastã orã este SSL (Secure Socket Layer) – server securizat de date – în combinație cu Certificatul Digital (Digital Certificate). Certificatul Digital este cel care recunoaște standardul și confirmã cã serverul pe care se aflã web site-ul utilizeazã într-adevãr criptarea SSL atunci când primește și transmite datele. În momentul în care sunt accesate pagini în care se cer informații de platã de la consumator, acestea trebuie sã se afle pe un astfel de server securizat. Paginile de acest fel au în URL "https:" (Hyper Text Transfer Protocol Secure). Fãrã SSL și un Certificat Digital, nici un consumator avizat nu-și va transmite datele cãrții de credit prin Internet.

Cum se obține SSL și Certificatul Digital? În mod normal n-ar trebui sã fie o problemã, pentru cã atunci când am cumpãrat un pachet de comerț electronic de la un furnizor internațional de web hosting, ele sunt incluse în pachet.

Securitatea datelor/tranzacțiilor este foarte importantã în orice sistem financiar, indiferent cã se bazeazã pe tranzacții clasice sau electronice. Pentru a asigura un nivel acceptabil de securitate se mai utilizeazã diferite tehnici de criptare pentru a furniza trei tipuri de servicii: autentificare și autorizare, non-repudierea, confidențialitatea și integritatea datelor.

Prin autentificare cele douã pãrți care comunicã se asigurã cã fiecare comunicã exact cu cel cu care dorește sã efectueze diferite tranzacții. Autentificarea se face în mod uzual prin semnãturi digitale și alte metode.

Non-repudierea asigurã cã nici o parte nu va putea nega participarea într-o tranzacție dupã ce aceasta s-a efectuat.

Prin confidentialitate se înțelege ca toate comunicațiile între pãrți sunt restrânse strict la pãrțile care participã la efectuarea tranzacției.

Integritatea datelor înseamnã cã datele nu sunt modificate în procesul de transfer sau atunci când sunt memorate pe diferite suporturi de pãstrare a datelor.

Confidentialitatea este în general asiguratã prin criptare.Autentificarea, non-repudierea și integritatea datelor sunt asigurate prin semnãturi digitale și certificate cu chei publice.

Pentru asigurarea unui nivel acceptabil de securitate existã mai multe tehnici de criptare, similare în ceea ce privește algoritmii de criptare, dar diferind prin modul și locul de aplicare.

Astfel, dacã ne referim la familia de protocoale TCP/IP, existã posibilitatea sã se aplice criptarea la nivelul IP, la nivelul sesiune sau la nivelul aplicație.

Pentru criptare la nivelul rețea (IP) se utilizeazã douã mecanisme diferite: AH – Authentification Header care utilizeazã pentru autentificare și pentru integritatea datelor algoritmul MD 5 (message-digest) și ESP – Encapsulating Security Payload care furnizeazã confidențialitate folosind algoritmul DES – Data Ecription Standard.

Însã, dupã cum am mai precizat, protocolul de criptare la nivel de sesiune cel mai folosit este SSL – Secure Socket Layer.

La nivelul aplicație existã douã tehnici diferite: securizarea individualã a aplicațiilor (S/HTTP și S/MIME) sau prevederea unor tehnici de criptare externe, deasupra aplicațiilor predefinite cum sunt PGP (Pretty Good Privacy) sau SET (Secure Electronic Transfer).

2.6. Contul de comerciant (Merchant Account)

Contul de comerciant este cu totul diferit de conturile bancare obișnuite, utilizate în afacerile tradiționale pentru cã va permite sã acceptãm plãți prin cãrți de credit sau de debit ca formã de platã electronicã de la clienti.

Din momentul în care am primit un cont de comerciant, vom avea un numãr de identitate (Merchant ID) și POS, adicã un terminal la punctul de vânzare (point of sale terminal).

Un terminal de acest fel (POS) poate comunica prin intermediul liniilor telefonice, cam la fel ca un fax. Prin POS se citesc și se înregistreazã informațiile despre consumator de pe banda magneticã a unei cãrți de credit sau de debit. Dupa aceea, tot POS trimite informațiile și detaliile tranzacției cãtre instituțiile autorizate sã proceseze plata (VISA, AMEX, MASTERCARD etc. sau la banca emitentã, dacã este vorba de o carte de debit).

Acestea rãspund cu informația dacã fondurile/creditul existent sunt suficiente efectuãrii plãții și autorizeazã sau declinã tranzacția. În situația în care comunicarea la terminalul POS nu este posibilã din diverse motive (ex. intrerupere temporarã), tranzacția poate fi totuși procesatã manual la un numãr de telefon gratuit (1-800).

Un cont de comerciant care poate procesa tranzacții și prin Internet se distinge prin așa-numitul cont de comerciant de tip MOTO (mail order / telephone order). Atenție însã! Doar prin obținerea unui astfel de cont nu înseamnã și cã vom putea procesa tranzacții în timp real. Vom putea numai sã le procesãm manual, offline.

De fapt, majoritatea celor care deschid magazine virtuale pe Internet, încep în acest fel pentru cã numarul tranzacțiilor online nu este foarte mare în primele luni de funcționare a magazinului virtual.

Care sunt cãile pentru obținerea unui cont de comerciant? În cele mai multe cazuri, instituția bancarã la care avem cont oferã și servicii de acest fel. Dacã totuși banca nu oferã astfel de servicii, putem apela la o institutie ne-bancarã.

Institutiile ne-bancare care furnizeazã servicii de acest fel oferã în plus și mecanismul de tranzacționare în timp real, prin Internet, împreunã cu autorizația contului de comerciant.

În cea mai fericitã situație, s-ar putea ca furnizorul de web hosting sã fie in relații de parteneriat cu un furnizor de conturi de comerciant, fie o institutie bancarã, fie ne-bancarã.

Trebuie sã întelegem mecanismele și taxele asociate cu fiecare tip de serviciu inclus în contul de comerciant. Un fapt destul de puțin cunoscut și rareori respectat este cã procedura legalã în tranzactiile prin Internet este sã se expedieze produsul cãtre destinatar, înainte de încasarea sumei corespunzãtoare de pe cartea de credit/debit a clientului. În mod evident, autorizarea încasãrii este obținutã însã inainte de expedierea produsului, pentru a avea confirmarea cã exista fonduri disponibile și a elimina riscurile în caz de furt. Transferul bancar are loc numai dupã ce produsul este în drum spre consumator.

Furnizorul contului de comerciant poate influența alegerea sistemului de shopping cart. În cazul tranzacțiilor în timp real, este necesar ca butonul "Plãteste acum!" sã poatã fi legat la serviciile de autorizare oferite de furnizorul contului de comerciant. Dacã nu este posibil, vom fi în situația de a nu putea procesa tranzacțiile, nici mãcar manual. De aceea, este absolut necesar sã verificãm ce sisteme de shopping cart acceptã furnizorul contului de comerciant.

Atenție la taxele de procesare, pentru cã sunt diferite de cele de la cãrțile de credit standard (VISA, AMEX, MASTERCARD). Indiferent ca vom procesa tranzacția manual sau în timp real, informați-vã despre taxe la mai mulți furnizori, comparați și negociați aceste taxe. Diferentele pot fi considerabile.

Daca taxele ni se par însã prea mici pentru a fi adevãrate, este cazul sã fim prudenți.

Comanda electronicã

Existã mai multe optiuni pentru expunerea produselor și trimiterea comenzilor online.

Cea mai obișnuitã este pagina simplã HTML (pentru expunerea produselor) și un formular electronic de comandã.

Dacã avem un numãr mic de produse aceasta este varianta de care avem nevoie. Dacã numãrul de produse pe care intenționãm sã le vindem este mai mare și clienții cumpãrã în mod frecvent un numãr mai mare de produse avem nevoie de un sistem de scripturi mai complex.

În acest caz, soluțiile se împart în douã opțiuni principale:

scripturi Java sau CGI (freeware sau shareware)

aplicatii gazduite

Soluția scripturilor gratuite este ieftinã și poate fi suficientã în etapa de început. Comparatã însã cu soluțiile de comerț electronic oferite de furnizorii de web hosting au urmãtoarele limitãri, inconveniente:

Sunt mai dificil de instalat.

Sunt mai greu de întreținut din punct de vedere al actualizãrilor: de produse și de prețuri. Sunt mai puțin dinamice, oferã posibilitãți limitate pentru promoțiile speciale.

Nu au funcții pentru promoții încrucișate.

Nu sunt întotdeauna compatibile cu diferite platforme sau browsere.

Nu oferã instrumente pentru administrarea portofoliului de clienți.

Au posibilitãți limitate de expunere a produselor.

Se incarca uneori destul de incet.

Pentru versiunile shareware mai apare inconvenientul de a lucra pe o versiune demo. Unele dintre aceste versiuni expirã în timp și nu se justificã efortul consumat cu instalarea lor pe serverul de web.

Majoritatea furnizorilor de web hosting oferã însã pachete speciale de aplicații pentru comert electronic – sisteme de shopping cart. Aceste aplicații au o interfațã pentru baze de date și utilizeazã instrumente de programare complexe. Pot genera pagini dinamice pentru expunerea produselor, calcularea prețului și a taxelor (inclusiv a celor de expediere). Furnizeazã de asemenea rapoarte complete de urmãrire a clienților și nenumãrate opțiuni de întreținere și actualizare.

Anumite componente permit chiar promoții speciale, promoții incrucisate sau personalizarea conținutului în funcție de preferințele clientului. Multe dintre aceste aplicații pot fi utilizate și în site-urile comerciale de tip "Business to Business" (B2B).

Cel mai mare avantaj al acestei soluții este însã ca întregul proces de instalare a aplicatiei se face prin intermediul browser-ului pe care îl utilizãm în mod obișnuit (Netscape Communicator sau Internet Explorer). Mai mult decit atât, cei mai mulți furnizori de hosting oferã și suport tehnic la instalare pentru companiile care au sute de produse.

Alte avantaje care meritã luate în considerare:

Sunt mult mai ușor de instalat.

Sunt foarte ușor de întreținut.

Magazinul poate fi administrat prin intermediul browser-ului.

Au incluse funcții de urmãrire a clienților.

Numãrul de produse poate fi extins sau diminuat în funcție de necesitãți.

Includ instrumente pentru promoții speciale, încrucișate.

Integreazã soluții pentru tranzacții în timp real.

Chiar dacã pare o opțiune mai costisitoare decât cea bazatã pe scripturi freeware/shareware, sunt de luat în considerare și costurile de timp pentru instalarea și menținerea sistemului, precum și performanțele ulterioare instalãrii.

2.7. Publicitatea on-line Promovarea în rețea

Anunțurile publicitare expun mesajul unui nou public. Bannerele devin tot mai evidente pe Internet de la sãptãmânã la sãptãmânã. Plasând anunțuri publicitare pe motoare de cãutare sau pe site-uri care atrag publicul țintã îi pot convinge sã viziteze siteul. Prima etapã o constituie crearea bannerelor, apoi studierea aspectelor demografice ale variatelor site-uri pentru a fi gãsite cele mai potrivite, dupã care se recurge la negocierea costurilor. Promovarea în media tradiționalã

Mai multe firme afișeazã adresa URL în secțiuni speciale ale ziarelor cotidiene, ale publicațiilor de afaceri și ale mediei comerciale.

Anunțatorii variazã de la mici consultanți în taxe pânã la mari firme producãtoare de autoturisme. Chiar și anunțurile TV conțin adrese de web. Aproape fiecare film de are un site Web plin cu jocuri și materiale de presã. Studiourile dau un anunț publicitar tipic pentru film dar îl încheie cu adresa URL.

Firme ca MCI, și IBM își listeazã adresele web și pe clipurile publicitare de În primul rând trebuie vorbit cu departamentul sau agenția publicitarã pentru a include URL-ul pe toate anunțurile din toatã media, sau sã se cumpere publicitate într-o publicație care ajunge la publicul țintã.

Promovare incrucisata cu siteuri complementare.

Dacã un site vinde un produs complementar unui produs furnizat de alt site, pot cãdea de acord sã trimitã cupoane cu discounturi care sã conducã oamenii cãtre site-ul celuilalt. Aceasta se poate face în multe feluri: menționarea site-ului și se obține un discount; cumpãrarea de pe site-ul acesta și se obține o reducere pe celãlalt site.

Dacã un site complementar a reușit sã atragã cumpãrãtori de calitate, pot fi dirijati cãtre site-ul respectiv dacã se plãtește pentru plasarea unei legãturi sau a unui anunț publicitar pe siteul complementar. Prețurile pentru acest tip de serviciu sunt foarte elastice, așa cã se poate negocia cât mai mult.

Strategii de promovare

Tipãrirea URL-ulului pe toate materialele de comunicație de marketing

Expunere cãtre persoanele care folosesc produsele siteului.

Firmele își tipãresc adresele Web pe materialele promoționale de marketing și alte lucruri care rãmân neschimbate, sau o relativitate redusã. Se tipãrește adresa pe communicate de presã, broșuri, anunțuri, antete, plicuri și carduri sau pe obiecte marunte ca stilouri, mouse-uri.

Totul ține de creativitatea și experiența designerului sau artistului grafic ce realizeazã acest proces.

Ofertã de produse gratuite

Atragerea vizitatorilor și satisfacerea acestora se transmite informal și cãtre alții. Dacã localizarea, localizarea, localizarea sunt trei cuvinte magice în cadrul real, atunci gratuit, gratuit, gratuit sunt trei cuvinte magice în marketingul online.

Oamenii pot fi atrași cãtre site prin faptul cã li se oferã mostre sau informații gratuite. Firmele care se bazeazã pe informații, cum sunt cele care tipãresc rapoarte, pot da un comunicat de presã prin care anunțã un important produs informațional. Firmele care nu activeazã în sectorul informațional pot de asemnea sã transmitã informații care sã amelioreze viața consumatorilor și clientilor potențiali. Cumpãrãtorii și clienții potențiali pot citi aceste articole gratis, iar dacã stiu cã site-ul este modernizat în mod regulat, ei se vor întoarce periodic și vor rãspândi vestea despre noutatea siteului.

Adaugarea elementelor de divertisment

Pentru ca lumea sã-și aminteascã cu plãcere de site. Se recomandã crearea unei idei amuzante care sã fie adaugatã siteului, însoțind produsul sau serviciul oferit.

Personalizarea siteului

Orice site trebuie sã includã acum stiri personalizate, rezultate ale întrecerilor sportive, cursul acțiunilor și chiar poșta electronicã pentru membrii sãi – toate gratuite. Astfel de servicii încurajeaza vizitele repetate.

Strategii de promovare a vizitelor de reîntoarcere

Dacã scopul siteului este de a crea o imagine de marcã sau dacã lumea cumparã produsele doar dupã numeroase impresii, este esențial sã fie convinși clienții potențiali sã se întoarcã. Prin oferirea la oameni de mari avantaje și satisfacții clare atunci când viziteazã siteul, atunci ei se vor întoarce. O mare satisfactie poate rezulta și din oferirea unor articole interesante și utile, asa cum L’Oreal oferã sfaturi despre machiajul potrivit la culoarea pielii, iar UPS permite verificarea stãrii unei încãrcãturi, Wells Fargo Bank permite gãsirea balanței contului cãutat.

Se recomandã înștiintarea clienților actuali de actualizarea siteului pentru ca vizita pe care au repetat-o sã capete valoare și sã rezulte într-o încurajare a venirii lor pe site. Adresele de e-mail se dobândesc de regula în momentul în care clientii subscriu la site. Utilizarea unei astfel de tactici ajutã la crearea unei baze de date care sã ajute la determinarea nevoilor și cerințelor clienților, fapt ce va duce la creșterea vânzarilor.

Deoarece oamenii manifestã o oarecare reticențã în a completa astfel de informatii, se impune crearea unei liste de prioritãți pentru a obține cele mai importante informații.

CAPITOLUL III

STUDIU PRIVIND CREAREA ȘI DEZVOLTAREA UNUI SITE

CU AJUTORUL HTML

Descriere aplicației

Construirea unui site de prezentare pentru un produs este necesar observând tendințele marketing-ului actual. Site-ul prezintă toate informațiile despre produs în favoare clientului. Vizitatorii pot comanda online la alegere fără a mai pierde timp căutând fizic în magazine distribuitoare de acest gen de produse. Pagina de prezentare, fiind foarte ușor de utilizat de către clienții neexperimentați în acest domeniu.

Pe site se găsesc o serie de instrucțiuni pentru toată gama de produse care poate fi accesată și comandată în formularul prezent în partea de jos a paginii. O altă fucție oferită de site-ul creat este redarea posibilității de achiziționare online a unor produse de nutriție, fără necesitatea ca cel ce vrea să cumpere să se deplaseze la un magazin specializat în nutriție.

Funcționalitatea principală a unui astfel de site este aceea de magazin online, având la bază cumpărarea de produse nutriționiste. Proiectul de fata presupune crearea unui sistem de management a unui magazin de nutriție. Scopul proiectului este de a dezvolta o aplicație online, un site accesibil digital care sa implementeze utilitățile pentru administarea și managementul acesteia.

3.1.1 Datele din aplicație

Detaliile produsului expus la vânzare online de pe site, constau în mai multe specificații. Acestea pot include fișiere Microsoft Word, Adobe PDF, HTML, precum și imagini JPG și GIFF. Datele sunt descrise prin metadate de către administratorul site-ului. Fiecare item din site este descris prin urmatoarele metadate :

* Numele produsului

* Descrierea produsului

* Cantitatea de kCal a produsului

* Preț-ul produsului

* Advertisment în legătură cu consumul produsului

* Promoții

* Firma

* Modul de utilizare

* Informații despre produs

3.1.2 Utilizatori și administratori

Publicul țintă -> Principalii utilizatori ai siter-ului sunt persoane care nu neapărat posedă cunoștințe vaste legate de calculatoare, dar sunt familiare cu utilizarea de bază a aplicațiilor web. Nu este necesar să înțeleagă partea internă a aplicațiilor web sau legate de baze de date. De asemenea utilizatorii au nevoie de un răspuns prompt, necesar pentru a se orienta într-un timp util către rezultatele dorite.

. De aceea, este de dorit că sistemul să poată fi accesat și de acasă, prin intermediul browserului WWW, aceasta putând fi considerată o strategie de marketing. De exemplu utilizatorii vizați pot fi persoane care nu se află neapărat în aria apropiată locației fizice a magazinului, așadar nu poate vizita adesea clădirea acestui magazin pentru a consulta ultimele apariții. Considerând acestea, site-ul devine extrem de util, potențialul client putând vizualiza încă de pe prima pagină cele mai noi produse apărute sau informarea despre acestea.

Administratorul site-ului se presupune ca posedă abilității medii sau ridicate de operare asupra datelor, cunoștințe fundamentale legate de baze de date, introducere a datelor și managementul acestora. Datorită unei interfețe user-friendly, administratorul sistemului nu este nevoit să apeleze la instrucțiuni în linia de comandă pentru a efectua inserari de noi produse sau modificării asupra informațiilor din baza de date ci beneficiază de pagina site-ului, care oferă anumite privilegii atunci cand acesta accesează pagina HTML. Administratorul va avea opțiuni similare utilizatorilor, iar pe langă acestea, cateva posibilități în plus :

– Modificarea datelor din baza de date ;

– Adăugarea unei înregistrări noi în baza de date ;

– Ștergerea itemilor.

Funcția de bază este achiziționarea produselor disponibile pe site. Aceasta este destul de restransă datorită configurărilor specifice celor trei tehnologii utilizate : HTML și MySQL. Portarea pe o alta mașina implică instalarea și configurarea fișierelor HTML pe root, lucru care este foarte ușor de realizat. Aplicația poate rula pe orice sistem de operare fiind folosit doar HTML. Nu este nevoie de o instalare a acesteia pe un calculator, fiind suficientă rularea paginii web corespunzatoare.

Aplicații similare sunt în număr mare pe internet: http://www.netlogiq.ro http://prezentare.lege5.ro/ și http://www.pzl.ro fiecare având caracteristicile sale, unele din acestea folosind tehnologii suplimentare precum JavaScript. Putem aminti și aici sistemul HTML care nu lipsește de pe nici un site.

Proiectarea site-ului

Titlul site-ului este scris pur și simplu în cod HTML, ca la orice site.

<!– Titlu –>

<title>Molotov – Power of Bear (Official)</title>

Mai jos se pot observa scripturile existente pe site. (ex: Mărire a imaginilor într-o nouă căsuță în avantajul și confortul utilizatorului.

<!–[if lt IE 9]>

<script src="http://css3-mediaqueries-js.googlecode.com/svn/trunk/css3-mediaqueries.js"></script>

<![endif]–>

<!– html5.js –>

<!–[if lt IE 9]>

<script src="http://html5shim.googlecode.com/svn/trunk/html5.js"></script>

<![endif]–>

Fontul textului este foarte important pe un site, el de obicei fiind prea complicat, deranjează utilizatorul.

<link href="font/stylesheet.css" rel="stylesheet" type="text/css" />

<link href="css/bootstrap.min.css" rel="stylesheet" type="text/css" />

<link href="css/bootstrap-responsive.min.css" rel="stylesheet" type="text/css" />

<link href="css/styles.css" rel="stylesheet" type="text/css" />

<link href="css/media-queries.css" rel="stylesheet" type="text/css" />

<link rel="stylesheet" type="text/css" href="fancybox/jquery.fancybox-1.3.4.css" media="screen" />

Faviconul (iconița afișată sub o dimensiune foarte mică de obicei în stânga site-ului în tab).

<link rel="shortcut icon" href="favicon.ico" type="image/x-icon">

Meniul site-ului trebuie să fie în cuvinte scurte, directe și precise. În cazul nostru avem: „Acasă”, „Despre”, „Noutăți”, „Galerie” și „Contact”. În Această secțiune se află și afișarea fondatorului (administratorului).

<!– Meniu –>

<div class="navbar navbar-fixed-top">

<div class="navbar-inner">

<div class="container">

<a class="brand pull-left" href="#">

<font size="2" color="white">ADMINISTRATOR: CIUCA TUDOR MIHAIL</font>

</a>

<a class="btn btn-navbar" data-toggle="collapse" data-target=".nav-collapse">

<span class="icon-bar"></span>

<span class="icon-bar"></span>

<span class="icon-bar"></span>

</a>

<div class="nav-collapse collapse">

<ul id="nav-list" class="nav pull-right">

<li><a href="#home">Acasa</a></li>

<li><a href="#about">Despre</a></li>

<li><a href="#updates">Noutati</a></li>

<li><a href="#screenshots">Galerie</a></li>

<li><a href="#contact">Contact</a></li>

</ul>

</div>

</div>

</div>

</div>

În cazul site-ului nostru, totul este prezentat pe o singură pagină, detaliat, așa fiind mai ușor în cazul în care avem doar câteva produse valabile spre achiziționare. Fiind totul mai simplu și mai precis, utilizatorul este atras în mod direct de tot conținutul site-ului. Mai jos se află pagina în totalitate:

<!– Acasa –>

<div class="row-fluid">

<!– Poza produs –>

<div class="span5 visible-desktop">

<img src="img/galeata.png">

</div>

<!– Detalii produs –>

<div class="span7">

<!– Iconita –>

<div class="visible-desktop" id="icon">

<img src="img/iconita.png" />

</div>

<!– Nume produs –>

<div id="app-name">

<h1>MOLOTOV</h1>

</div>

<!– Cantitate –>

<div id="version">

<span class="version-top label label-inverse">2.5 Kg</span>

</div>

<!– Slogan –>

<div id="tagline">

Exact ce ai nevoie pentru a defini masa musculara intr-un timp scurt.</div>

<!– Imagine produs –>

<div class="hidden-desktop" id="phones">

<img src="img/galeata.png">

</div>

<!– Descriere –>

<div id="description">

Acest produs ofera doza de energie necesara pentru a termina o sedinta de antrenament. Te-ai intrebat cum poti obtine un rezultat incredibil in scurt timp? Cocktail Molotov este exact ceea ce ai nevoie. Incearca si nu vei fi dezamagit!

</div>

<!– Caracteristici –>

<ul id="features">

<li>100% NATURAL</li>

<li>150 kCal – per doza</li>

<li>Contine 100% zer natural</li>

<li>150mg calciu – per doza<li>

</ul>

<!– Pret –>

<div class="download-box">

<a href="#"><img src="img/pret.png"></a>

</div>

<div class="download-box">

<a href="#"><img src="img/promotie.png"></a>

</div>

<div class="download-box">

<strong>ATENTIE:</strong><br>

A nu se utiliza de catre persoanele sub varsta de 15 ani. Nu exista reactii adverse pentru utilizarea pe un termen lung.

</div>

<div class="download-box">

<strong>MOLOTOV:</strong><br>

<li> + 1 shaker</li>

<li> + 1 shaker + aroma portocale</li>

<li> + 1 shaker + aroma vanilie</li>

<li> + 2 shakere + aroma la alegere</li>

</div>

</div>

</div>

<!– Mod de utilizare –>

<div class="row-fluid" id="about">

<div class="span6">

<h2 class="page-title" id="scroll_up">

Mod de utilizare

<a href="#home" class="arrow-top">

<img src="img/arrow-top.png">

</a>

</h2>

<p>Se amesteca 2 masuri (90g) din produsul Molotov in 300ml de apa sau lapte. A se utiliza un shaker sau un blender. A se administra de preferinta 2 portii pe zi: dimineata si dupa antrenament.</p>

<p>La fiecare dintre promotiile noastre se ofera gratuit un shaker. Shaker-ul este un accesoriu indispensabil din recuzita oricarei practicante de sport. Cu o capacitate de 700ml si cu gradatii de 50ml, shaker-ul va poate scapa de frustrarile provocate de dozajele optime. Trebuie doar sa adaugati una/doua cupe de supliment nutritiv + apa/laptele in cantitatea recomandata de producator, sa agitati de cateva ori si shake-ul nutritiv e gata pregatit.</p>

<p><span xmlns:dct="http://purl.org/dc/terms/" property="dct:title">Molotov</span> by <a xmlns:cc="http://creativecommons.org/ns#" href="http://www.tudormihai.ro" property="cc:attributionName" rel="cc:attributionURL">Tudor Mihai</a> creat din dragoste pentru <a rel="license" href="http://www.tudorimihai.ro">SPORT</a>.<br />Preparat in <a xmlns:dct="http://purl.org/dc/terms/" href="http://en.wikipedia.org/wiki/China" rel="dct:source">China</a>.</p>

</div>

<div class="span6 updates" id="updates">

<h2 class="page-title" id="scroll_up">

Noutati

<a href="#home" class="arrow-top">

<img src="img/arrow-top.png">

</a>

</h2>

<!– Noutati –>

<h3 class="version">Arome</h3>

<span class="release-date">Martie 28 2014</span>

<ul>

<li><span class="label new">NOU</span>VISINE</li>

<li><span class="label fix">NOU</span>CAPSUNI</li>

</ul>

<hr>

<h3 class="version">Plicuri</h3>

<span class="release-date">Aprilie 28 2014</span>

<ul>

<li><span class="label new">NOU</span>100gr – Aroma Visine</li>

<li><span class="label fix">NOU</span>150gr – Aroma Capsuni</li>

<li><span class="label new">NOU</span>200gr – Aroma Vanilie</li>

</ul>

<hr>

<h3 class="version">Transport</h3>

<span class="release-date">Mai 28 2014</span>

<ul>

<li><span class="label label-info">NOU</span>Gratuit de la 200 lei</li>

</ul>

</div>

</div>

<!– Rezultate –>

<div class="row-fluid" id="screenshots">

<h2 class="page-title" id="scroll_up">

Rezultate

<a href="#home" class="arrow-top">

<img src="img/arrow-top.png">

</a>

</h2:

<!– Linie 1 Imagini–>

<ul class="thumbnails">

<li class="span3">

<a href="img/img1.jpg" rel="gallery" class="thumbnail">

<img src="img/img1.jpg" alt="">

</a>

</li>

<li class="span3">

<a href="img/img2.jpg" rel="gallery" class="thumbnail">

<img src="img/img2.jpg" alt="">

</a>

</li>

<li class="span3">

<a href="img/img3.jpg" rel="gallery" class="thumbnail">

<img src="img/img3.jpg" alt="">

</a>

</li>

<li class="span3">

<a href="img/img4.jpg" rel="gallery" class="thumbnail">

<img src="img/img4.jpg" alt="">

</a>

</li>

</ul>

<!– Linie 2 Imagini –>

<ul class="thumbnails">

<li class="span3">

<a href="img/img5.jpg" rel="gallery" class="thumbnail">

<img src="img/img5.jpg" alt="">

</a>

</li>

<li class="span3">

<a href="img/img6.jpg" rel="gallery" class="thumbnail">

<img src="img/img6.jpg" alt="">

</a>

</li>

<li class="span3">

<a href="img/img7.jpg" rel="gallery" class="thumbnail">

<img src="img/img7.jpg" alt="">

</a>

</li>

<li class="span3">

<a href="img/img8.jpg" rel="gallery" class="thumbnail">

<img src="img/img8.jpg" alt="">

</a>

</li>

</ul>

</div>

<!– Contact –>

<div class="row-fluid" id="contact">

<h2 class="page-title" id="scroll_up">

Contact

<a href="#home" class="arrow-top">

<img src="img/arrow-top.png">

</a>

</h2>

<!– Contact Informatii –>

<div class="span4" id="contact-info">

<h3>Contacteaza-ma</h3>

<p>Molotov a fost creat pentru tinerii care doresc sa obtina rezultate uimitoare in scurt timp.</p>

<p>Pentru mai multe detalii utilizati formularul din dreapta!<p>

<p><a href="mailto:[anonimizat]">Trimite-mi un mail (CLICK)</a></p>

</div>

Formularul este ușor de utilizat, mesajul scris fiind trimis direct pe mail-ul fondatorului.

<!– Formular de contact –>

<div class="span7" id="contact-form">

<form class="form-horizontal">

<fieldset>

<div class="control-group">

<label class="control-label" for="name">Nume</label>

<div class="controls">

<input class="input-xlarge" type="text" id="name" placeholder="Popescu Ion">

</div>

</div>

<div class="control-group">

<label class="control-label" for="email">E-mail</label>

<div class="controls">

<input class="input-xlarge" type="text" id="email" placeholder="[anonimizat]">

</div>

</div>

<div class="control-group">

<label class="control-label" for="subject">Cantitate</label>

<div class="controls">

<input class="input-xlarge" type="text" id="subject" placeholder="ex: ">

</div>

</div>

<div class="control-group">

<label class="control-label" for="message">Mesaj</label>

<div class="controls">

<textarea class="input-xlarge" rows="3" id="message" placeholder="Mesajul tau…"></textarea>

</div>

</div>

<div class="form-actions">

<button type="submit" class="btn btn-primary">TRIMITE</button>

</div>

</fieldset>

</form>

</div>

</div>

</div>

<!– Subsol –>

<div class="footer container container-fluid">

<div id="copyright">

Copyright &copy; 2015 Tudor Mihai<br>

Toate drepturile rezervate.

</div>

</div>

<script src="http://code.jquery.com/jquery-1.7.2.min.js"></script>

<script src="js/bootstrap.min.js"></script>

<script src="js/bootstrap-collapse.js"></script>

<script src="js/bootstrap-scrollspy.js"></script>

<script src="fancybox/jquery.mousewheel-3.0.4.pack.js"></script>

<script src="fancybox/jquery.fancybox-1.3.4.pack.js"></script>

<script src="js/init.js"></script>

</body>

</html>

CONCLUZII

Afacerea trebuie dezvoltatã continuu și modificatã pentru a se adapta la evoluția așteptãrilor clienților și a produselor. Aceastã flexibilitate este cheia spre menținerea interesului clienților pentru afacerea electronicã.

Chiar dacã produsele nu se schimbã prea mult în timp, se impune sã reevaluãm și sã actualizãm constant prezența pe Internet. Trebuie identificat noi calitãți și aspecte ale produselor și încercatã atragerea de noi segmente de potențiali clienți. Natura dinamicã și schimbãtoare a Internetului poate fi descurajantã dar are, totodatã, capacitatea de a atrage clienți, noi relații de afaceri și oportunitãți intangibile altfel.

Atât inițial cât și pe parcurs afacerea electronicã trebuie comparată cu site-urile de comert electronic deja existente și consacrate. Existã mii de astfel de site-uri, cele mai cunoscute din punct de vedere al cifrei de afaceri: Cãrți, muzicã: http://www.amazon.com, http://www.bol.de, http://www.cdnow.com, Licitații: http://www.ebay.com, http://www.ricardo.de, http://www.shopping.com, Turism: http://www.travelocity.com, http://www.expedia.com, http://www.airline-direct.de, Cadouri: http://www.1800flowers.com, http://www.911gifts.com, www.fashionmall.com

Multe dintre așa-numitele portale Internet (ghiduri, motoare de cãutare) au diferite variante de comert electronic inserate pe site-urile respective. Yahoo! spre exemplu, a devenit calea cea mai cunoscutã pentru rezervãri online de cãlãtorie.

Gãzduirea de magazine electronice aparținând unor mici comercianți a devenit de asemenea o variantã de comerț cu amãnuntul foarte des întâlnitã în cadrul acestor portale.

În sprijinul intreprinderilor mici și mijlocii care doresc sã demareze afaceri proprii pe Internet și venind în întâmpinarea nevoilor lor specifice a fost elaboratã, în cadrul unui proiect sustinut de Comisia Europeanã, o paginã de Internet www.e-gateway.net care oferã diverse informații din domeniul comerțului electronic:

baza de date cuprinzând furnizori de software, hardware, publicitate, de servicii suplimentare și consultanți

știri și noutãți în domeniu

studii de caz, rapoarte și exemple din experienta firmelor

un ghid “pas cu pas” de comerț electronic

un calendar de evenimente din sfera comerțului electronic, desfãșurate în întreaga lume

BIBLIOGRAFIE