Proiect DE Investiții Pentru Dezvoltarea Turismului In Judetul Neamt
PROIECT
DE INVESTIȚII PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI
ÎN JUDEȚUL NEAMȚ
CUPRINS
Pag.
Introducere ………………………………………………………………………………………………… 03
CAPITOLUL I. Investițiile în turism – delimitări conceptuale …………………… 04
Aspecte economice și manageriale în turism ………………………………….. 04
Inițierea unei afaceri …………………………………………………………………… 09
1.3 Considerații teoretice privind planul de afaceri ……………………………… 14
CAPITOLUL II. Particularități ale turismului în județul Neamț ……………….. 19
2.1 Oferta turistică a județului Neamț ………………………………………………… 19
2.2 Analiza pieței turistice a județului Neamț ……………………………………. 22
2.3 Specificul turismului rural în județul Neamț ………………………………….. 26
CAPITOLUL III. Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajarii unei
pensiuni agroturistice în comuna Gârcina, județul Neamț … 29
3.1 Prezentarea solicitantului persoană fizică ……………………………………… 29
3.2 Specificul turismului rural în comuna Gârcina, județul Neamț …………. 30
3.3 Studiu de fezabilitate necesar amenajarii unei pensiuni agroturistice
în comuna Gârcina, județul Neamț ……………………………………………….. 32
CAPITOLUL IV. Plan de afaceri pentru amenajarea unei pensiuni
agroturistice în comuna Gârcina, județul Neamț …………… 39
4.1 Necesitatea și oportunitatea investiției …………………………………………… 39
4.2 Întocmirea cererii de finanțare ……………………………………………………… 39
4.3 Planul de afaceri pentru amenajarea unei pensiuni agroturistice
în comuna Gârcina, județul Neamț ……………………………………………… 42
CAPITOLUL V. CONCLUZII …………………………………………………………………. 49
REFERINȚE ……………………………………………………………………………………………. 51
Introducere
Sunt numeroși cei care au afirmat că cei care pot realiza schimbarea reală, schimbarea mentalității la nivelul întregii societăți, dar mai ales la viitorii conducători ai activităților de servicii și în mod special a celor din domeniul prestărilor de servicii turistice. Este momentul, ca și în materie de management al prestațiilor românești, să se producă această transformare. Schimbarea implică responzabilizarea factorilor de decizie, eliberea imaginației, flexibilitate reală și normală, nesecată dorință de a acumula experiență și curajul de a te lansa în propria afacere. Mai mult decât în oricare domenii, în turism este locul afacerilor personale, private sau familare, de tip asociativ de orice formă, cazul și studiului din lucrarea prezentată. Aparent, toată lumea crede că se pricepe la turism și drept urmare există concepția că nu este greu să fii manager într-o firmă de turism, în realitate însă managerul din domeniul turism servicii trebuie să posede cunoștințe din numeroase domenii: informatică, limbi străine, relații publice, marketing, geografie și multe altele.
Dezvoltarea continuă a economiei mondiale înregistrată chiar și în ultimii ani, cu accente de dezvoltare intensivă în unele zone și domenii, impune noi valori de eficiență atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel microeconomic. Tendința fenomenului dat se datorează intensificării cadrului concurențial pe toate piețele mondiale. Situația de incertidudine creată de piața actuală dă posibilitate de supraviețuire doar managerilor care consideră așezarea activității de management pe primul plan și îmbunătățirea acesteia în principal din punct de vedere al eficienței.
Actualitatea temei cercetate este indiscutabilă datorită tendințelor rezultate din activitatea practică, care demonstrează fără îndoială că în etapa actuală problemele apărute în cadrul inițerii unei afaceri în domeniul turismului nu pot fi soluționate doar cu ajutorul conceptelor de bază ale managementului ci și cu evaluarea posibilităților noi care în mod sigur vor determina succesul afacerii.
Lucrarea de față își propune să prezinte câteva aspecte teoretice și practice privind elaborarea unui proiect de investiții în domeniul turismului, cu exemplificarea concretă a unei inițiative de deschidere a unei pensiuni agroturistice în județul Neamț.
Am ales ca temă pentru proiectul de licență: „Proiect de investiții pentru dezvoltarea turismului în județul Neamț”, pentru că strategia investiției în turism ce se aplică poate constitui oricând un exemplu elocvent pentru orice investitor român aflat fie la începutul activității sale, fie deja cu experiență pe piață.
Sarcinile lucrării constau în cercetarea coordonatelor privind realizarea unui proiect de investiții în turism. Sarcinile propuse prin această cercetare vor permite o analiză complexă a problematicii investițiilor în turism, implicit impulsionarea dezvoltării turismului în zonele rurale.
Lucrarea este structurată în introducere, cinci capitole, anexe și referințe. În cele cinci capitole abordarea este treptată și tratează probleme referitoare la investițiile în turism – delimitări conceptuale (Capitolul 1), particularitățile turismului în județul Neamț (Capitolul 2), realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajarii unei pensiuni agroturistice în comuna Gârcina, județul Neamț (Capitolul 3), întocmirea planului de afaceri pentru amenajarea unei pensiuni agroturistice în comuna Gârcina, județul Neamț (Capitolul 4) și concluzii (Capitolul 4).
CAPITOLUL I. Investițiile în turism – delimitări conceptualeb#%l!^+a?
Aspecte economice și manageriale în turism
În ultima perioadă, mutațiile majore din practica turismului au favorizat intensificarea cercetărilor cu privire la conținutul și trăsăturile definitorii ale acestui domeniu, au impus crearea unui cadru metodologic unitar pentru înregistrarea și evaluarea dimensiunilor și efectelor sale.
Turismul este considerat, în primul rând, o formă de recreere alături de alte activități și forme de petrecere a timpului liber; el presupune mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la aceste destinații.
Dinamica economico-socială antrenează schimbări fundamentale și în condițiile de desfășurare a diferitelor activități și procese; între acestea, piața – în calitate de componentă esențială a macromediului – capătă un rol tot mai important în reglarea raporturilor din economie, în realizarea echilibrului acesteia; practic, piața verifică măsura în care diversele activități sunt în concordanță cu nevoile reale ale societății. Totodată, piața este conectată la toate celelalte componente ale macromediului, reflectând transformările din sânul acestora; ea devine astfel principalul element de referință al întregii activități și capătă virtuțile unui adevărat „barometru” al realizărilor efective și a șanselor viitoare ale unei activități.
Privită la scară globală, piața se prezintă într-o structură extrem de complexă, fiind alcătuită dintr-o gamă largă de componente, segmente după o diversitate de criterii. Din acest ansamblu face parte și piața turistică, formată în timp, ca rezultat al amplificării călătoriilor, al cristalizării produsului turistic, al definirii determinanților și mecanismelor specifice.
Turismul și-a constituit în timp o piață proprie definită prin factori cu manifestare specifică și determinanți de natură economică, socială, politică și motivațională. Piața se înscrie ca un element de referință al oricărei activități economice, atât în etapa prealabilă, a elaborării programului (dimensiunea și structura activității), cât și în desfășurarea ei corectă și apoi în procesul final al verificării rezultatelor. Piața reprezintă astfel o sursă de informare, un teren de confruntare și un barometru al realizărilor și al șanselor viitoare.
Diversitatea variabilelor de piață, precum și multitudinea formelor de manifestare a factorilor pieței turistice, limitează posibilitatea de cunoaștere aprofundată a acesteia, devenind astfel necesară studierea în detaliu a caracteristicilor pieței turistice, precum și a elementelor componente ale acesteia: cererea și oferta turistică.
Marketingul turistic reprezintă efortul coerent al organizațiilor de turism pentru a-și construi strategiile, cu scopul de a atinge acest obiectiv. El este, înainte de toate, o artă, cu un sâmbure de știință.
Piața turistică poate fi definită ca fiind ansamblul tranzacțiilor (actelor de vânzare-cumpărare) al căror obiect îl constituie produsele turistice, privită în conexiune cu relațiile pe care pe care le generează și spațiul geografic în care se desfășoară.
Piața turistică este o componentă a pieței în mod general și a pieței serviciilor, în mod particular. O primă definiție a pieței turistice trebuie realizată pornind de la conținutul ce i-a fost atribuit de teoria economică. Astfel, piața turistică poate fi definită ca fiind ansamblul actelor de b#%l!^+a?vânzare – cumpărare, al căror obiect de activitate îl reprezintă produsele turistice, privite în unitatea organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se desfășoară.
Imaginea pieței rămâne însă incompletă, fără luarea în considerare a celor două categorii corelative ale sale – cererea și oferta. Din acest punct de vedere piața turistică reprezintă sfera economică de interferență a ofertei turistice, materializată prin producția turistică, cu cererea turistică, materializată prin consumul turistic.
Din această definiție rezultă particularitățile pieței turistice, ca atribut al celor două categorii: cererea și oferta turistică.
O primă particularitate a pieței turistice rezultă din rolul determinant al ofertei turistice. Oferta este percepută de către cerere sub forma unei „imagini”, construită prin cumularea și sintetizarea tuturor informațiilor primite și acumulate de fiecare turist potențial. Astfel, decizia de consum turistic se poate adopta numai în raport cu imaginea ofertei. Mai mult, contactul direct cu oferta turistică se stabilește de-abia în timpul consumului.
Rezultă astfel o altă particularitate a pieței turistice și anume că locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu și cu locul de formare a cererii. Există de altfel numeroase situații în care nu consumatorul este și cel care decide asupra achiziționării unui produs turistic.
Oferta turistică este rigidă, neelastică în timp și spațiu, nu poate fi stocată sau transformată, deci odată neconsumată, ea se pierde, în schimb cererea turistică este foarte elastică și supusă unor permanente fluctuații determinate de influența unei multitudini de factori. Aceste caracteristici ale ofertei și cererii turistice implică întotdeauna un decalaj potențial între ele, ceea ce conferă activității turistice un risc ridicat. Caracterul diferit al celor două componente ale pieței face mai dificilă ajustarea lor și poate conduce la apariția unor combinații, ca de pildă: ofertă bogată și cererea mică; cererea mare și ofertă necorespunzătoare; ofertă dispersată și cerere concentrată etc.
Oferta de servicii a întreprinderii se constituie din mai multe servicii, care ocupă poziții distincte cu grade de importanță diferite din perspectiva consumatorilor. Din porofoliul de servicii unele dintre acestea sunt considerate de bază. Ele reprezintă „rațiunea principală pentru care clientul se adresează întreprinderii de servicii”.
Pentru delimitarea și diminuarea inconvenientelor amintite este necesară o aprofundare a conceptelor specifice pieței turistice, precum și folosirea unor tehnici de prevenire sau micșorare a riscului de piață.
Piața turistică, componentă a pieței serviciilor, presupune mobilitatea cererii (turistul trebuie să se deplasează), altfel piața nu ar exista, laritate a pieței turistice rezultă din rolul determinant al ofertei turistice. Oferta este percepută de către cerere sub forma unei „imagini”, construită prin cumularea și sintetizarea tuturor informațiilor primite și acumulate de fiecare turist potențial. Astfel, decizia de consum turistic se poate adopta numai în raport cu imaginea ofertei. Mai mult, contactul direct cu oferta turistică se stabilește de-abia în timpul consumului.
Rezultă astfel o altă particularitate a pieței turistice și anume că locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu și cu locul de formare a cererii. Există de altfel numeroase situații în care nu consumatorul este și cel care decide asupra achiziționării unui produs turistic.
Oferta turistică este rigidă, neelastică în timp și spațiu, nu poate fi stocată sau transformată, deci odată neconsumată, ea se pierde, în schimb cererea turistică este foarte elastică și supusă unor permanente fluctuații determinate de influența unei multitudini de factori. Aceste caracteristici ale ofertei și cererii turistice implică întotdeauna un decalaj potențial între ele, ceea ce conferă activității turistice un risc ridicat. Caracterul diferit al celor două componente ale pieței face mai dificilă ajustarea lor și poate conduce la apariția unor combinații, ca de pildă: ofertă bogată și cererea mică; cererea mare și ofertă necorespunzătoare; ofertă dispersată și cerere concentrată etc.
Oferta de servicii a întreprinderii se constituie din mai multe servicii, care ocupă poziții distincte cu grade de importanță diferite din perspectiva consumatorilor. Din porofoliul de servicii unele dintre acestea sunt considerate de bază. Ele reprezintă „rațiunea principală pentru care clientul se adresează întreprinderii de servicii”.
Pentru delimitarea și diminuarea inconvenientelor amintite este necesară o aprofundare a conceptelor specifice pieței turistice, precum și folosirea unor tehnici de prevenire sau micșorare a riscului de piață.
Piața turistică, componentă a pieței serviciilor, presupune mobilitatea cererii (turistul trebuie să se deplasează), altfel piața nu ar exista, neavând loc confruntarea cererii cu oferta turistică.
Conținutul pieței turistice, examinat ca o categorie economică dinamică, nu poate fi limitată la suma proceselor economice care au loc în mod efectiv, ci trebuie extins și asupra celor potențiale respectiv asupra celor care ar putea avea loc. Intervin astfel o serie de elemente (în afara cererii și ofertei reale) precum: cerere nesatisfăcută, cerere în formare, ofertă neconsumată, ofertă pasivă etc.
Apare deci posibilitatea existenței în mod virtual a pieței turistice, fără prezența concomitentă a celor două elemente ale sale, respectiv o piață turistică fără ofertă sau fără cerere. Noțiunea de piață turistică dobândește în acest sens accepțiuni practice cum sunt: piața turistică reală (efectivă), piață turistică potențială și piață turistică teoretică. b#%l!^+a?
Piața turistică reală este formată din ansamblul cererilor care s-au întâlnit în mod efectiv, deci numărul actelor de vânzare – cumpărare finalizate. Acest tip de piață poate fi exprimat prin indicatori concreți: număr de turiști, număr de zile – turist, volumul încasărilor din turism etc.
Piața turistică potențială reprezintă dimensiunile pe care le-ar fi putut avea piața turistică în alte condiții decât cele existente (altă ofertă, altă cerere manifestată etc) Diferența dintre piața turistică potențială și cea reală este dată de segmentul nonconsumatorilor relativi. Deci în alte condiții ca de pildă: subiectul cererii turistice să dispună de alte mijloace bănești sau altfel distribuite în timp, sau oferta să fie mai diversificată etc., nonconsumatorii relativi se pot transforma în consumatori efectivi. Neconcordanța în timp și spațiu a cererii turistice și a ofertei determină fie oferta neconsumată, fie cererea nesatisfăcută.
Piața turistică teoretică este dată de dimensiunile globale pe care le-ar putea avea o piață în care toți membrii societății ar fi participanți la activitatea turistică. Diferența dintre piața turistică teoretică și piața potențială o reprezintă segmentul nonconsumatorilor absoluți. Orice modificare s-ar produce în cadrul elementelor pieței ei rămân nonconsumatori absoluți.
Deși între cererea turistică și consumul turistic există o mare asemănare, aceste două concepte nu pot fi suprapuse total. Astfel, definițiile oficiale relevă conținutul diferit al celor două categorii:
„cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activități remunerate la locul destinației”;
„consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de cererea turistică pentru achiziționarea unor noi servicii și bunuri legate de motivația turistică”.
Procesul de segmentare include mai multe etape care variază în funcție de produse și întreprinderi sau organizații. Se pot defini următoarele reguli generale:
definirea pieței potențiale;
segmentarea acestei piețe urmărind una sau mai multe nevoi de satisfăcut;
pentru segmentul ales, se izolează avantajul sau avantajele cercetate pentru fiecare segment sau parte de segment;
se izolează fiecare parte a segmentului în funcție de profitabilitatea sa și în raport cu investițiile de realizat;
se izolează clienții potențiali cei mai importanți;
Comercializarea produsului turistic se realizează de prestatori prin două sisteme de desfacere: direct către client și indirect, printr-un lanț de intermediari sau agenții de voiaj care, în schimbul unui comision, preiau sarcina legării prestatorilor de servicii turistice cu consumatorii acestor servicii.
Orice activitate economică este influențată de o serie de elemente care formează mediul extern și cel intern al întreprinderii.
Mediul extern este format din două categorii de elemente: mediul înconjurător general și mediul concurențial.
Mediul înconjurător general are următoarele elemente: mediul economic, mediul turistic, mediul demografic, mediul socio-cultural, mediul tehnologic, mediul politico-juridic, mediul b#%l!^+a?geografic și climateric.
Mediul înconjurător general influențează succesul unei întreprinderi din acest domeniu prin următoarele aspecte: starea generală a economiei, veniturile populației, stiluri de viață, sprijinul și constrângerile legislative, existența bazelor materiale.
Mediul concurențial influențează activitatea firmelor prin existența altor întreprinderi de acest gen și care vizează aceiași consumatori.
Pe cât este de sensibilă la diversele influențe ale mediului extern – ca majoritatea întreprinderilor – întreprinderea turistică este pe atât de complexă. Ea este un sistem deschis, întreținând schimburi cu mediul sub forma fluxurilor de intrare și ieșire, și totodată, un sistem complex, deoarece relațiile cu mediul sunt numeroase și variate, reprezentând un adevărat păienjeniș.
Din multitudinea relațiilor întreprinderii cu mediul său extern se detașează, prin amploarea și complexitatea lor, relațiile de piață. Ele au drept obiect vânzarea – cumpărarea de mărfuri și servicii, împrumutul de capital și angajarea forței de muncă.
În același timp, activitatea de piață a întreprinderilor este marcată de prezența în spațiul său a unui număr variabil de întreprinderi concurente.
În formularea strategiei de preț întreprinderea pornește de la obiectivele pe care dorește să le atingă: fie obținerea unui profit cât mai mare, fie utilizarea capacității firmei la maxim, fie atragerea unui număr cât mai mare de consumatori.
În concepția de marketing prețul este o sumă de bani pe care cumpărătorul acceptă și este dispus să o acorde vânzătorului în schimbul produsului sau a serviciului cumpărat.
Orientarea prețului în funcție de costuri și de oferta de produse turistice răspunde obiectivului întreprinderilor care tind să maximizeze venitul pentru a acoperi integral cheltuielile și a obține un profit cât mai mare. Caracteristicile produselor turistice ridică însă multe probleme în calcularea costurilor, ceea ce face dificilă stabilirea prețului. Pentru a asigura solvabilitatea firmei, trebuie adoptată o decizie realistă în privința costurilor.
Orientarea prețului în funcție de cerere este dictată de dorința firmelor de a corela cererea cu oferta pentru utilizarea la maximum a capacității de producție. În cazul industriei hoteliere se urmărește utilizarea completă a capacității de cazare.
Orientarea prețului în funcție de concurență este strategia ce se adoptă în condițiile în care firma de turism își fixează ca obiectiv atragerea unui număr cât mai mare de cumpărători. În principiu, o astfel de strategie presupune ca firma să-și alinieze prețurile cu ale concurenței. În consecință, în cazul unor servicii turistice asemănătoare, ea va practica prețuri similare (eventual mai reduse), iar în situația unor produse turistice diferite, ea își va diferenția în mod corespunzător prețurile. În acest context este evidentă necesitatea realizării unor comparații nu numai în privința prețurilor, ci și a produselor oferite.
Substituibilitatea produselor turistice, existența unei oferte excedentare de produse turistice (mai ales în perioadele de extrasezon), existența unor cumpărători turistici avizați, toate aceste elemente sporesc concurența în domeniul turismului și fac ca prețul să joace un rol important pentru atragerea clientului.
Sezonalitatea în turism prezintă o serie de particularități față de alte sectoare ale b#%l!^+a?economiei, datorită dependenței mari a circulației turistice față de condițiile naturale, caracterului nestocabil al serviciilor turistice și rigidității ofertei etc. Oscilațiile sezoniere ale activității turistice sunt mai accentuate, au implicații mai profunde și de anvergură, posibilitățile de atenuare a lor sunt relativ limitate și solicită eforturi mari din partea organizatorilor. De asemenea, pe măsura intensificării circulației turistice variațiile sezoniere sunt mai mari și mai cuprinzătoare, presiunea exercitată asupra industriei turismului și asupra altor activități devenind tot mai puternică. Se pune deci, cu tot mai multă acuitate problema atenuării sezonalității, găsirii unor mijloace care să stimuleze practicarea turismului pe durata întregului an, realizându-se astfel reducerea concentrării în anumite perioade și prelungirea sezonului turistic.
Amploarea variațiilor sezoniere și frecvența lor de manifestare are consecințe asupra dezvoltării turistice și eficienței acesteia, cât și asupra celorlalte ramuri ale economiei, ramuri cu care turismul se dezvoltă în interdependență.
În activitatea turistică, sezonalitatea se reflectă pe de o parte, în utilizarea incompletă a bazei tehnico-materiale și a forței de muncă, influențând negativ costurile serviciilor turistice și calitatea acestora, termenul de recuperare a investițiilor, rentabilitatea, iar pe de altă parte, în nivelul scăzut al satisfacerii nevoilor consumatorilor afectând în felul acesta și dezvoltarea circulației turistice.
Analiza curbelor de variație evidențiază existența a trei etape (momente) în evoluția cererii și respectiv a circulației turistice de-a lungul unui an calendaristic:
vârful de sezon (sau chiar vârfurile în cazul activității turistice bisezoniere) caracterizat prin intensitatea maximă a cererii;
începutul și sfârșitul sezonului (sau perioadele de pre și post sezon) în care cererea este mai puțin intensă cu tendințe de creștere în perioada de început și descreștere în perioada de sfârșit de sezon;
extrasezonul, perioada caracterizată prin reducerea substanțială sau chiar încetarea solicitărilor pentru serviciile turistice.
Reflectând caracterul ciclic al activității turistice, succesiunea acestor etape ilustrează modul de eșalonare a solicitărilor și permite dozarea eforturilor organizatorilor de turism în vederea satisfacerii corespunzătoare a cererii.
Desfășurarea activității turistice presupune existența, alături de elementele de atracție, a unor mijloace (resurse) materiale adecvate, capabile să asigure satisfacerea cerințelor turiștilor pe durata și cu ocazia realizării voiajelor. Aceste mijloace, cunoscute sub denumirea generică de bază tehnico-materială (capital tehnic), se prezintă într-o structură diversă (unități de cazare și alimentație, mijloace de transport, instalații de agrement etc.), adaptată specificului nevoilor turiștilor, funcțiilor economice și sociale ale turismului.
Componentă a ofertei turistice, baza tehnico-materială joacă un rol important în organizarea și dezvoltarea turismului. Astfel, dimensiunile și structura sa, nivelul tehnic al echipamentelor determină nemijlocit accesul și prezența turiștilor într-o anumită zonă, amploarea fluxurilor și gradul de mulțumire al călătorilor. Totodată, creșterea și modernizarea dotărilor materiale antrenează o intensificare a circulației turistice.
Dimensiunile și calitatea activității turistice sunt, în bună măsură, condiționate de gradul de echipare a teritoriului cu mijloace specifice, dar și de dotarea tehnică a sectoarelor adiacente, a celor care concură, într-o proporție mai mare sau mai mică, la producția, comercializarea și consumul produselor. Cu alte cuvinte, baza tehnico-materială joacă un rol major în dezvoltarea b#%l!^+a?turismului, creșterile în domeniu neputând fi concepute în afara unor sporuri cantitative și calitative ale capitalului tehnic.
Pe de altă parte, baza tehnico-materială, prin natura proprie, este supusă unui proces de uzură, fizică și morală, ceea ce impune, pentru continuarea activității, înlocuirea periodică a componentelor sale. De asemenea, mai trebuie adăugat că, în cazul particular al țării noastre, dotările materiale nu asigură o valorificare corespunzătoare a potențialului turistic și nici nu răspund pe deplin dimensiunilor și structurii nevoilor consumatorilor.
Toate acestea argumentează necesitatea unor eforturi investiționale substanțiale, orientate spre creșterea și modernizarea înzestrării turistice, pentru apropierea dotărilor de posibilitățile reale de dezvoltare a turismului. Investițiile trebuie înțelese, totodată, ca o cerință a progresului, a reducerii costurilor de exploatare și a sporirii eficienței, a înnoirii producției.
Inițierea unei afaceri
De regulă afacerea implică realizarea unui produs/serviciu nou, care nu există ca atare pe piață în momentul contractării de către parteneri. Există riscuri importante pentru ambele părți și fiecare partener are nevoie de credibilitatea celuilalt. Este important să se repete afacerile cu aceiași clienți și parteneri.
Afacerea, este, în ultimă instanță, rezultatul unui contract. În consecință parametrii de desfășurare a acesteia se stabilesc împreună cu clientul, în funcție de cerințele acestuia, de starea generală și particulară a pieței. În același timp afacerea se desfășoară și în cadrul stabilit de partenerii implicați. Cele două planuri nu se suprapun decât rareori, armonizarea lor necesită negocieri dificile.
În majoritatea cazurilor vânzarea unei afaceri se face de către o persoană juridică. În actul de conducere, de luare a deciziilor, la toate nivelurile posibile sunt implicați numeroși angajați, fiecare având un alt grad de pregătire și, evident, un alt nivel de înțelegere a problemelor și, implicit, alte posibilități de a găsi cea mai bună soluție. Identificarea lanțului logic al deciziilor, ca și stabilirea clară a competențelor fiecăruia dintre „actorii afacerii” este o problemă dificilă, dar extrem de importantă.
Afacerea are toate caracteristicile unei aventuri care se derulează (de regulă) pe termene medii și lungi. Angajarea în afacere este întotdeauna o decizie dificil de luat. Implicațiile sale nu pot fi pe deplin întrezărite nici măcar pe termen scurt. Chiar dacă există o experiență anterioară, nimeni și nimic nu jalonează drumul spre soluția optimă. Nu se poate avea siguranța că nu vor înterveni alți factori externi, care nu se pot lua în considerare la început.
În multe situații rezultatul afacerii înseamnă un produs/serviciu mai scump decât cel „standard”, existent și deja acceptat pe piață.
În funcție de noutatea proiectului, punctele de referință – cele utile în estimarea tuturor costurilor – sunt puține și nerelevante.
Experiența personală, sau a altor agenți de pe piață, în afaceri similare, nu este nici ea suficientă (ba chiar, prin încercarea de extrapolare, poate deveni inhibatoare în a găsi noi soluții, dacă nu de-a dreptul potrivnică).
Se acceptă, în general, existența a cinci etape în derularea afacerii și anume:
1. Prospectarea – analiza mediului competițional, în vederea depistării unei posibile b#%l!^+a?afaceri și, implicit, a eventualilor parteneri și a unui client [sau a unor clienți] și a nevoilor acestuia [acestora];
2. Studiul – consultarea clientului pentru pregătirea unei oferte conforme cu solicitările sale; consultarea partenerilor pentru a pregăti viitoarele colaborări;
3. Negocierea – stabilirea limitelor afacerii, a drepturilor și obligațiilor precise ale partenerilor și clienților, pe baze reciproc avantajoase; încheierea contractelor;
4. Realizarea – formularea comenzii de către client și angajarea, de către furnizorul/ furnizorii de produse sau servicii, a tuturor mijloacelor umane, materiale și financiare pentru obținerea rezultatelor convenite;
5. Finalizarea – recepția lucrării, soluționarea unor eventuale deficiențe sau litigii; pregătirea unei noi afaceri (între aceeași parteneri).
Se apreciază că un om de afaceri poate îndeplini două funcții principale: "inginer" comercial sau conducător al afacerii.
Accepțiunea termenilor este următoarea:
„inginer" comercial – inventează soluții (mai ales în domeniul comercial); v. lat. „ingenium" – talent, inteligență, aptitudini pentru a descoperi, a inventa;
conducător al afacerii – organizează, decide, conduce și evaluează pas cu pas afacerea sau o parte a acesteia.
Responsabilitățile principale pot fi definite astfel:
de concepere, inițiere, organizare și conducere a acțiunilor esențiale pentru derularea la parametrii ceruți a afacerii;
de negociere a tuturor aspectelor afacerii (și mai ales a celor controversate sau potențial explozive) cu partenerii și clienții;
de cunoaștere temeinică (evident, în limitele posibilului) a mediului concurențial al firmei și de evaluare cât mai corectă a riscurilor asociate afacerii;
de asumare a răspunderii (indiferent de implicații) pentru rolului managerial încredințat;
de creare a tuturor condițiilor necesare astfel încât atât partenerii, cât și clienții, să aibă toate motivele pentru a relua afacerea.
În cadrul fiecărei etape a unei afaceri apar responsabilități secundare, reclamate și de domeniul concret (mediul economic și social) în care se derulează afacerea și de nivelul managerial – conducere strategică, tactic și operativă.
Există trei tipuri de structuri, fiecare impunând o altă abordare din partea omului de afaceri:
Structura de tip "A"
omul de afaceri controlează (decizional și executiv) fiecare acțiune întreprinsă, pe tot parcursul derulării acesteia;
afacerile sunt tratate în mod individual, ca activități specifice fiecărui om de afaceri;
cercetările serioase de marketing sunt sporadice.
b#%l!^+a?
Ai – afaceri, coordonate de un compartiment (serviciu, direcție) de nivel operațional și conduse direct de un manager în fazele 2-5: studiu, negociere, realizare, finalizare. Faza de prospectare este condusă/realizată de specialistul în marketing (C).
Avantajele structurii:
implică un înalt grad de profesionalism și responsabilitate din partea omului de afaceri;
acesta este motivat să acționeze și să-și manifeste creativitatea în găsirea soluțiilor;
structura permite un acces rapid al oricărui manager la conducerea unor activități complexe (pentru managerii A1-2);
structura permite „învățarea continuă” și pregătește managerii pentru dificilele încercări ale viitoarelor afaceri.
Dezavantajele structurii:
cercetarea pieței și unele din celelalte activități reunite sub sigla „comercial” sunt adeseori neglijate în favoarea acțiunilor presante, pe termen scurt (ne referim, mai ales, la latura de prospectare și studiul serios al pieței);
"inginerii" comerciali sunt puri funcționari, puțin motivați și uneori nedoriți duce la dispersarea forțelor; managerii devin, mai degrabă, "oameni-orchestră" – cei care fac de toate, dar nu la același nivel ridicat – decât "șefi de orchestră" – cei care dirijează o echipă de profesioniști.
Structura de tip "B"
managerul (omul de afaceri) răspunde numai de o anumită parte a fiecărei afaceri aflate, la un moment dat, în desfășurare;
mangerul „intră în lucru” (intervine practic în rețea) la momentul potrivit;
managerul poate lucra, în același timp, la mai multe afaceri;
pentru fiecare afacere (sau pentru un grup omogen) există un responsabil ("director” sau „manager de afaceri"), din cadrul conducerii firmei; acesta coordonează activitatea sectorială.
Avantajele structurii:
permite specializarea managerilor (dar și a personalului din subordine) și acumularea unei experiențe deosebite într-un domeniu;
sistemul are posibilitatea să se perfecționeze în timp (se rodează rapid) și asfel permite economisirea muncii.
Dezavantajele structurii b#%l!^+a?
necesită o strictă disciplină: reclamă întocmirea multor documente de lucru, ceea ce conduce la imposibilitatea unui control strict al volumului, circulației și securității informației; stresul este la înalt nivel și adesea artificial creat; numeroase litigii și probleme interne;
puțin stimulativă pentru cei ce vor să conducă toată afacerea; foarte puțin agreată în Europa – aparent structura este specifică numai mentalității și "culturii" americane.
Structura de tip "C"
Omul de afaceri este în postura celui care conduce nemijlocit afacerea, în totalitate, din postura "șefului de orchestră", alegând și repartizînd oamenii de care are nevoie în rezolvarea diferitelor aspecte ale acesteia (structură de tip matrice).
Avantajele structurii:
este posibilă utilizarea eficientă a specialiștilor, pe segmente bine definite ale activităților specifice (și nu neapărat pentru o etapă completă a afacerii);
există posibilitatea de a dispune de cei mai buni oameni atunci când ai nevoie și atât timp cât ai nevoie;
este o structură motivantă pentru cei ambițioși (și pricepuți).
Dezavantajele structurii:
alegerea celor mai buni specialiști și "obținerea" contribuției acestora, la timp și pentru cât timp ai nevoie, sunt extrem de dificile;
apare dubla sau chiar tripla subordonare (față de șeful compartimentului din care face parte specialistul și față de omul/oamenii de afaceri) care, inevitabil, naște conflicte;
specialiștii preferă să fie atașați grupului lor profesional și suportă cu dificultate "dizlocările", chiar dacă sunt conștienți că acestea sunt benefice și profesional și material.
În care,
A, B, C – oameni de afaceri (conducători și realizatori direcți ai afacerilor X, Y, Z).
Elemente luate în calcul în analiza potențialei afaceri:
tipul clientului;
etapele derulării proiectului;
restricțiile mediului economic.
Alte elemente luate în calcul în analiza potențialei afaceri:
Oportunitatea afacerii: "Ce se întâmplă dacă nu o fac?";
Importanța: "Dacă o fac, unde pierd, unde câștig?", "Cât mă ajută?”
Succesiunea: "Există acțiuni anterioare, simultane sau succesive afacerii de bază?";
Scopul: "La ce va servi afacerea și ce va aduce clientului și mie?".
Identificarea genului de profit urmărit de client
un rezultat financiar;
o economie;
recuperarea unor fonduri;
cucerirea unei poziții pe piață;
menținerea pe o anumită piață.
Definirea prestației se face în conformitate cu tipul clientului:
vinderea serviciilor;
vânzare – negociere;
vânzare – consultanță.
Identificarea mijloacelor prin care se realizează distingerea de concurență:
prețuri adecvate;
timp de realizare;
calitate;
facilități pentru client (financiare; asistență tehnică etc.).
Considerații teoretice privind planul de afaceri
În procesul de management al întreprinderilor se întâlnesc zilnic, situații care impun conducătorilor acestora să analizeze, conform unei concepții directoare, deciziile fundamentale, necesar a fi adoptate, pentru a menține în viață întreprinderea și dacă este posibil să o și dezvolte.
Orice întreprindere, care a reușit să se mențină și să se dezvolte, îndeplinește, în mod necesar o funcție economică, atât pentru clienții care au apelat la serviciile sale, cât și pentru ea însăși, condiție fără de care o întreprindere nu poate să existe căci sancțiunea pieței va interveni și ea va dispărea ruinată, pentru motivul că a consumat resurse pe care nu a fost capabilă să le încorporeze în prețurile produselor sale.
Întreprinderea poate să-și perpetueze activitatea doar dacă aduce servicii societății, contribuind la satisfacerea nevoilor acesteia și generând totodată, o valoare adăugată în raport cu resursele pe care le-a consumat. ”Valoarea adăugată” reprezintă dimensiunea obiectivă a utilității sale socio-economice, așa cum aceasta este recunoscută pe piață.
Nu se poate deci accepta ideea că o întreprindere poate să funcționeze fără existența unui sistem de management, care să definească orientările principale în care se înscriu activitățile b#%l!^+a?întreprinderii, în cadrul relațiilor ce se stabilesc între misiunea întreprinderii și nevoile societății, manifestate prin cerințele pieței.
Pentru ca o firmă să-și realizeze obiectivele propuse, ea recurge la diferite instrumente, dintre care o importanță foarte mare o deține planul de afaceri. Modul în care acest lucru se concretizează este diferit de la caz la caz: în unele firme managerii identifică numai performanțele ce trebuie atinse, lăsând o mare libertate personalului operativ în realizarea diferitelor activități, iar în altele obiectivele sunt definite precis și operațional.
Planul de afaceri este un instrument managerial de acțiune, elaborat în mod logic, ce presupune o gândire de perspectivă asupra dezvoltării unei afaceri și pornind de la obiectivele acesteia, include toate acele faze și resurse care sunt implicate în atingerea lor, într-un termen prestabilit.
Atât în rândul specialiștilor cât și al practicienilor există numeroase modalități de tratare a planului de afaceri. Pentru o parte însemnată a acestora, planul de afaceri constituie o cerință atunci când un întreprinzător dorește să obțină capital de risc de la bănci sau de la alți întreprinzători. Modul de abordare trebuie însă extins; în general, planul de afaceri este privit ca fiind una dintre expresiile practice ale previziunii ca funcție managerială, ajutându-l pe întreprinzător în determinarea scopurilor și obiectivelor, precum și în proiectarea acțiunilor necesare pentru atingerea acestora.
Conținutul planului de afaceri este diferit, în funcție de obiectul de activitate al întreprinderii, mărimea pieței, competiția și o multitudine de alți factori legați de întreprindere și de piață.
Caracteristici menite să demonstreze necesitatea și oportunitatea întocmirii planului de afaceri:
oferă o imagine de ansamblu asupra afacerii, ferindu-l pe manager de a se pierde în amănunte;
dacă este bine întocmit, planul de afaceri este în același timp și un studiu de fezabilitate, o garanție a reușitei ideilor de afaceri, a finalizării cu succes a unei afaceri în curs de derulare, un studiu de vitalitate sau de supraviețuire;
constituie un instrument de îmbunătățire a managementului întreprinderii. Din practica afacerilor s-a desprins concluzia că este preferabil ca managerii să aibă un plan de afaceri, chiar imperfect, decât să acționeze haotic, instinctiv;
creează managerului posibilitatea de a-și comunica ideile și proiectele băncilor, investitorilor sau partenerilor potențiali, ajutându-l să identifice și să obțină surse de finanțare.
Planul de afaceri constituie în același timp și un instrument de autoevaluare a întreprinzătorului. Acesta va trebui să-și verifice aptitudinile și capacitățile proprii și să evalueze obstacolele ce pot apare în calea afacerii. Se creează astfel posibilitatea ca întreprinzătorul să se confrunte cu aceste obstacole și să conceapă soluții pentru depășirea lor.
Din cele prezentate anterior, se pot desprinde două funcții de bază ale planului de afaceri și anume:
Funcția de planificare în timp și spațiu a activității sau a afacerii;
Funcția de creditare – se manifestă în cazul în care afacerea se finanțează din surse externe, prin intermediul unui credit acordat de o bancă sau un investitor.
Întrucât numărul cerințelor și ofertelor de finanțare sau al altor tipuri de suport din afară se extind, planul de afaceri devine o unealtă indispensabilă firmei pentru a putea beneficia de b#%l!^+a?suport din afara firmei.
Finanțarea bancară. Băncile, în mod tradițional, nu au cerut, formal, un plan de afaceri de la solicitanți de împrumuturi, bazându-și încrederea pe rapoartele anterioare și actuale privind activitatea economico-financiară a firmei solicitante de credite. Dar problemele intervenite prin eșecul unor proiecte economice au făcut băncile să devină circumspecte și nedispuse să mai continue politica împrumuturilor conform procedurilor tradiționale. Un plan de afaceri scris poate ajuta firma de mărime medie, situând-o într-o poziție favorabilă în strădania sa de a obține finanțarea necesară, în condițiile intensificării concurenței în lupta pentru obținerea de împrumuturi și credite.
Investiția de capital. Investitorii particulari de capital și alte firme similare nu vor lua în considerare acordarea sprijinului financiar unei firme care nu prezintă un plan de afaceri scris și credibil. Spre deosebire de bănci care sunt interesate în mod deosebit în reintrarea la scadență în posesia capitalului împrumutat și a dobânzilor la acesta, investitorii doresc să li se demonstreze înalta profitabilitate a proiectului de investiții propus. În plus ei vor dori să afle cum și când își vor recupera banii investiți, prin vânzarea companiei sau pe altă cale, pentru a se edifica asupra probabilității unei profitabilități corespunzătoare. Astfel investitorii analizează atent următoarele aspecte:
rezultatele înregistrate de firma solicitantă;
piața ei de desfacere;
persoanele din conducerea ei și performanțele acestora;
fezabilitatea îndeplinirii previziunilor;
unicitatea produsului și tehnologia lui;
calitatea managementului.
În timp ce interesul băncilor constă în existența unor acțiuni capabile să stea drept garanții pentru suma împrumutată, investitorii sunt foarte interesați în calitatea oamenilor care conduc firme și în profitabilitatea pe durată cât mai îndelungată a acesteia.
Alianțele strategice. Astfel de aranjamente care se pot referi la cercetarea științifică aplicativă comună, la problemele dezvoltării produsului de marketing, de regulă și în mod tipic între corporații mari și firme tinere, dar în dezvoltare, au devenit tot mai obișnuite în ultimii ani. Pentru firmele în creștere, aranjamentul, cel mai adesea, include o combinație de sprijin financiar și acces la canalele de distribuție bine consolidate. Efortul comun poate să dureze trei ani sau mai mult. Firmele mari, în mod variabil, vor să examineze planul de afaceri al unei firme de mărime medie, înainte de a se angaja la un angajament pe termen lung.
Fuzionările. O firmă de mărime medie caută tot mai mult calea fuzionării care să constituie un mijloc de expansiune și pentru aceasta are tot mai multă nevoie de un plan de afaceri. O firmă de mărime medie în situația fie de a prelua o altă firmă, fie de a găsi o firmă interesată să o preia pe ea prin fuziune, are nevoie de un plan de afaceri.
Relațiile cu clienții și distribuitorii. Pentru firme de mărime medie, câștigarea în calitate de client, a unei firme mari sau dobândirea unui angajament din partea unui distribuitor important pot fi evenimente de importanță egală. Organizațiile mari, binecunoscute, sunt întotdeauna reticente să intre în aranjamente cu firme de mărime medie, datorită faptului că acestea sunt necunoscute. Un plan de afaceri bun poate înlătura neîncrederea și dubiile.
Un plan de afaceri este un instrument important pentru management. El dă posibilitatea b#%l!^+a?managerului să planifice creșterea firmei și să anticipeze schimbările ei structurale. Conducerile unor firme argumentează uneori că este inutil să elaboreze un plan de afaceri deoarece situația pieței se schimbă foarte rapid, iar planul se perimează. Este în mod cert adevărat că schimbările sunt o stare de fapt, dar procesul pregătirii pentru elaborarea unui plan de afaceri este cel puțin tot atât de important ca și planul atare. El forțează managementul să gândească asupra afacerii în detaliile ei și să stabilească obiectivele în îndeplinirea cărora să fie condusă activitatea firmei.
Un alt lucru important este acela, că planul de afaceri mobilizează și obligă întregul management la îndeplinirea acelorași deziderate. Procesul elaborării obiectivelor planului, în mod invariabil, forțează conducerea executivă să-și reconsidere părerile asupra situației firmei și asupra direcțiilor către care trebuie condusă. Acest proces poate fi dureros, dar realizarea scopului comun este cel mai important pentru firmă.
Un plan de afaceri poate fi un document intern de bază și pentru firme cu sedii și activități multiple. Managerul poate dirija elaborarea unui plan de afaceri spre a fi cât mai cert în privința atingerii, pe termen lung a obiectivelor firmei în ceea ce privește piața și rezultatele financiare.
Elaborarea oricărui plan de afaceri, se derulează în două etape:
I. Culegerea informațiilor necesare – se concretizează într-un studiu rapid cu privire la posibilitatea de realizare a afacerii. Cele mai importante informații în această etapă se referă la:
capacitatea de absorbție de către piață a produsului sau serviciului ce se va realiza;
tendințele pieței și posibilități de expansiune;
progresul tehnic;
procesul tehnologic;
necesarul de mașini, utilaje, echipamente și accesorii;
lista furnizorilor;
evaluarea costurilor etc.
II. Sistematizarea și prelucrarea informațiilor în vederea elaborării efective a planului de afaceri.
Înainte de prezentarea unei anume metodologii de elaborare a planului de afaceri, trebuie stabilite și alte elemente deosebit de importante, ale afacerii cum sunt:
evaluarea, cât mai cuprinzător posibilă, a gradului de profitabilitate al noii afaceri;
modalitatea de finanțare, stabilirea stocurilor de numerar la pornire;
proiectarea elementelor de cash-flow;
evaluarea cât mai exactă a costurilor.
Atunci când se organizează materialul, nu trebuie uitat că cei cărora le este adresat sunt persoane al căror timp este deosebit de limitat. Informația, trebuie să fie, deci, prezentată într-o manieră sistematizată și atractivă. Limbajul trebuie să fie caracterizat prin corectitudine și conciziune, iar materialul trebuie dactilografiat sau procesat pe computer și îndosariat într-un dosar atractiv.
În funcție de destinatar și de scop, planul de afaceri cuprinde patru componente:
scrisoarea explicativă;
rezumatul;
planul propriu-zis;
anexele.
Atunci când planul de afaceri este trimis la o bancă sau la un potențial investitor în vederea obținerii unei finanțări, trebuie ca acesta să fie însoțit de o scrisoare explicativă. Aceasta are menirea să trezească atenția adresantului și să pregătească terenul pentru viitoarele negocieri. b#%l!^+a?Scrisoarea trebuie să fie concisă, redactată pe o singură pagină. In paragraful introductiv se prezintă motivele pentru care a fost ales adresantul respectiv, subliniind, fără a exagera, importanța și calitățile acestuia.
Rezumatul cuprinde elementele esențiale ale planului de afaceri și anume:
o scurtă descriere a afacerii;
descrierea produselor și/sau a serviciilor ce intră sub incidența afacerii;
succintă descriere a segmentului de piață vizat prin afacere (piața țintă);
scurtă prezentare a echipei manageriale;
sumarul previziunilor financiare;
obiectivele generale și specifice.
Deși, ca întindere deține o mică parte din materialul ce urmează a fi prezentat potențialilor creditori sau investitori, rezumatul prezintă o importanță capitală în obținerea sprijinului acestora.
Principalele elemente ce trebuie incluse într-un plan de afaceri.
Descrierea afacerii;
Descrierea pieței produsului sau serviciului aflat sub incidența afacerii;
Descrierea concurenței;
Descrierea modului de organizare și a managementului practicat;
Informații financiare.
Anexele cuprind documente și informații suplimentare ce pot fi aduse în sprijinul afacerii alese și prezentate de planul de afaceri.
Dimensiunea recomandată a planului de afaceri este de 12-15 pagini + anexe, astfel încât să poată fi prezentat verbal în 20 – 30 de minute. Rezumatul nu trebuie să depășească 3 – 4 pagini, pentru a putea fi expus în maximum 5 minute, însă trebuie astfel conceput încât să trezească interesul destinatarului.
Realizarea și utilizarea planului de afaceri constituie o adevărată “piatră de încercare” pentru conducerea întreprinderii. Este deosebit de important ca pe parcursul derulării afacerii, managerii să se adapteze rapid la schimbările intervenite în mediul economic. Actualizarea prevederilor planului de afaceri în funcție de evoluția factorilor de mediu economic se constituie ca o componentă de bază a gândirii manageriale, cu contribuții decisive în susținerea scopurilor și obiectivelor stabilite și creșterea șanselor de succes.
În urma aprobării planului de afaceri de către finanțator, se pun la dispoziția întreprinzătorului resursele financiare pentru derularea afacerii.
b#%l!^+a?
l!^+a? b#%l!^+a?
CAPITOLUL II. Particularități ale turismului în județul Neamț
2.1 Oferta turistică a județului Neamț
Județul Neamț este situat în partea central-nord-estică a României, relieful acestuia suprapunându-se parțial Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovei și Podișului Moldovenesc, râurile Bistrița și Moldova traversând județul de la nord la sud.
Părțile centrală, de vest și de nord ale județului Neamț sunt ocupate de Munții Bistriței, masivul Ceahlău cu Vârful Toaca de peste 1 900 m, Munții Hășmaș, munții Tarcău și Munții Stănișoarei. În est, dealurile Podișului Moldovenesc sunt străjuite de apele râului Siret.
Județul Neamț se compune din municipiile Piatra Neamț și Roman, orașele Târgu-Neamț, Roznov și Bicaz, 78 comune și 344 sate. Populația județului este domiciliată preponderent în mediul rural, cca. 64%.
Potențialul turistic este destul de ridicat, comparabil cu alte zone din țară și din lume.
În județul Neamț turismul este structurat în cinci secțiuni:
turismul montan;
turismul cultural-ecumenic;
turismul rural și agroturismul;
ecoturismul;
turismul balnear.
Zona Bicaz cu Cheile Bicazului, Masivul Ceahlău – cel mai semeț munte al Moldovei despre care circulă multe legende și povestiri, la poalele căruia se află stațiunea Durău, reprezintă locuri cu un intens aflux turistic.
Bogata moștenire istorică evidențiată prin muzee, case memoriale, catedrale și mai ales mănăstiri oferă numeroase oportunități de recreere și de cunoaștere a tradițiilor populației din zonă.b#%l!^+a?
Un exemplu elocvent este Casa memorială „Ion Creangă” din satul Humulești. Aici regăsim o serie de obiecte personale ale marelui scriitor ce reîntregesc atmosfera epocii sale.
Ecoturismul, evidențiat de adevărate destinații turistice cu un mediu natural nealterat, este reprezentat de numeroase rezervații naturale: Parcul Național Ceahlău, Rezervația Naturală Vânători Neamț, Cheile Bicazului, Polița cu Crini, Codrii de Aramă, Codrii de Argint, unde flora și fauna sunt declarate monumente ale naturii.
Turismul balnear are un potențial ridicat pentru tratamente, stațiunile Bălțătești și Oglinzi fiind apreciate de mulți turiști din țară și străinătate pentru calitățile curative ale apelor minerale și nămolului.
În județul Neamț, lista monumentelor istorice și de arhitectură cuprinde peste 108 obiective. Aici, monumente istorice precum Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei atestă elemente de cultură ce aparțin epocii neolitice (Zona Cucuteni), iar Sinagoga din lemn aflată în Piatra Neamț, construită în secolul al XVIII-lea, aduce mărturie a numeroase comunități evreiești care au existat în zonă.
Munții județului Neamț adăpostesc un număr însemnat de mănăstiri construite în vremuri de răstriște pentru Moldova, de domnitori precum Alexandru cel Bun, Petru Mușat, Ștefan cel Mare, Bogdan Vodă.
Complexul Mănăstirii Neamțului poartă amprenta domnitorilor menționați, primele zidiri datând din secolul al XIV-lea, și după toate întâmplările și faptele cunoscute – cutremure, incendii, atacuri din partea vrăjmașilor – a fost reconstruit de fiecare dată, devenind cel mai interesant și reprezentativ monument al arhitecturii vremii, atât ca plan și structură interioară, cât și ca mod de decorare a fațadelor. Complexul Mănăstirii Neamțului adăpostește o catapeteasmă din secolul al XVII-lea cu Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni pictată în anul 665 în Israel, pe care domnitorul Alexandru cel Bun a primit-o în dar de la Împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul, câteva icoane executate de N. Grigorescu, care a locuit aici înainte de a picta biserica Mănăstirii Agapia, o presă tipografică din secolul al XVIII-lea, diferite piese tipografice și un bogat fond de carte, constituit din 18 000 de volume. Mănăstirea mai este numită și „Ierusalimul ortodoxiei române”. Tot de mănăstire aparțin Casa memorială Visarion Puiu și Muzeul b#%l!^+a?Mihail Sadoveanu.
La 9 km de Târgu Neamț este construită între munți Mănăstirea Agapia, unul dintre cele mai cunoscute și mai apreciate monumente din această parte a țării, o străveche vatră de cultură și credință, un neprețuit tezaur de artă. Cunoscută mai întâi ca Agapia din Deal (Agapia Veche), ridicată în secolul al XIV-lea, aceasta a fost mutată mai în vale, unde Petru Rareș, iar mai apoi Petru Șchiopul construiesc prima biserică de zid, cunoscută ca Agapia Nouă sau Agapia din Vale. Sfântul locaș, jefuit și pustiit de multe ori de oștile străine (turci, tătari, poloni), după anul 1823 a fost supus unor lucrări de reparații și executare a picturilor de către Nicolae Grigorescu. În jurul mănăstirii s-a construit un sat mănăstiresc cu peste 320 de case, printre acestea aflându-se și casa scriitorului Alexandru Vlahuță. Lucrările de restaurare de după anul 1995 au reușit să redea circuitului turistic și ecumenic nu numai biserica, ci și muzeul de o deosebită importanță pentru cultura românească și europeană.
În anul 1785, la nici 12 km de Târgu Neamț începe construirea Mănăstirii Văratec, care va deveni cea mai mare mănăstire de maici din România (peste 400 maici). Asediată și prădată de otomani în timpul Revoluției de la 1821, incendiată de mai multe ori, Mănăstirea Văratec a fost supusă unor lucrări de refacere, consolidare, restaurare și renovare, cea mai importantă având loc în anul 1962. În diferite perioade Mănăstirea Văratec a fost gazdă prietenoasă pentru teologi și oameni de cultură, care fie au locuit temporar, fie au rămas definitiv în acest lăcaș:
poeta Veronica Micle – a fost înmormântată în cimitirul mănăstirii;
Mitropolitul Clujului Bartolomeu Anania – în anii 1982-1993 s-a întors la mănăstire pentru a se dedica scrisului;
Academician Zoe Dumitrescu Bușulenga – a devenit maică, dedicându-se unei b#%l!^+a?vieți spirituale foarte frumoase.
În anul 2004 mănăstirea a fost inclusă pe lista monumentelor istorice.
Alte mănăstiri, precum Bistrița, Secu, Sihăstria, ocupă de asemenea un loc aparte în viața spirituală a românilor.
Sub patronajul instituțiilor de cultură din județul Neamț, în Piatra Neamț regăsim Muzeul de istorie, în Roman regăsim Muzeul de istorie, Muzeul de artă și Muzeul de Științe ale naturii, iar în Târgu Neamț, impresionanta Cetate a Neamțului.
Cetatea Neamțului este o creație moldovenească ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către Petru I (1374-1391). Cercetările arheologice au scos la lumină urme materiale de la sfârșitul secolului al XVI-lea și monede de argint de la Petru I. Întemeierea în anul 1359 a statului Moldova, creșterea puterii centrale și dezvoltarea economică au fost factori determinanți pentru construirea unor întărituri de piatră, care să asigure controlul drumurilor și al punctelor obligatorii de trecere sau să constituie nuclee de apărare în caz de război. Sistemul defensiv al țării conceput de Petru I Mușat cuprindea cel puțin trei cetăți: Neamț, Suceava și Scheia.
Cultura Precucuteni – Cucuteni este reprezentată în județul Neamț de peste 150 stațiuni și puncte arheologice, unele dintre acestea fiind recunoscute în cercurile științifice din țară și străinatate. Expoziția permanent din Corpul B al Muzeului de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț nu reprezintă decât primul muzeu exclusiv Cucuteni din România. Perioada clasică de dezvoltare a civilizației dacice pe teritoriul județului este pusă în evidență îndeosebi prin stațiunile arheologice de la Piatra Neamț – Bâtca Doamnei și Cozla, Piatra Șoimului – Horodiștea.
Alte posibilități turistice oferite de județul Neamț sunt Cheile Bicazului, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, masivul Ceahlău, rezervațiile forestiere „Codrii de Aramă” și „Pădurea de argint”, parcul dendrologic Grumăzești, rezervația de zimbri de la Vânătorii Neamțului, cascada Duruitoarea, rezervațiile paleontologice din împrejurimile municipiului Piatra Neamț și multe altele.
b#%l!^+a?
2.2 Analiza pieței turistice a județului Neamț
La nivel național, infrastructura de turism, capacitatea de cazare (număr locuri) a înregistrat o evoluție favorabilă în perioada 2005-2012, hotelurile deținând 60% din capacitatea totală de cazare. În contextul turismului rural, dublarea locurilor de cazare în pensiunile agroturistice în perioada analizată (reprezentând, în momentul actual, peste 90% din capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică din mediul rural) s-a datorat, în mare parte, sprijinului financiar acordat prin fondurile europene. Județul Neamț se încadrează în aceste tendințe înregistrate la nivel național, chiar depășindu-le în unele domenii.
În general agroturismul din județul Neamț este unul foarte dezvoltat dat fiind faptul că această zonă este cea care a cunoscut imediat după 1990 lărgirea acestei forme de turism datorită în primul rând resurselor turistice naturale și antropice, precum și a oamenilor ospitalieri și primitori. Pensiunile agroturistice vizează în primul rând vânzarea de servicii turistice de cazare dar și a produselor gastronomice specifice zonei obținute în cadrul pensiunii la prețuri convenabile pentru a obține în final un profit cât mai mare ce ajută mai departe la dezvoltarea economiei teritoriului respectiv.
Pentru dezvoltarea unei strategii a turismului de masă este necesară concentrarea resurselor până la nivel de masă critic pentru a deveni credibilă pentru tour-operatorii externi și liniile aeriene, precum și o politică de mediu consecventă, de interzicere a b#%l!^+a?activităților poluante în zonele turistice. Pe de altă parte, județul Neamț deține un potențial important pentru dezvoltarea turismului de nișă la nivel local dacă se dezvoltă infrastructura necesară.
La nivelul anului 2012, în județul Neamț, localitățile care au un număr mai mare de turiști sosiți și o durată medie de ședere peste medie sunt următoarele:
Bălțătești: 5.820 turiști, durata medie de ședere 11,2 nopți/turist;
Municipiul Piatra Neamț: 40.959 turiști, durata medie de ședere 1,62 nopți/turist;
Comuna Alexandru cel Bun: 17.781 turiști, durata medie de ședere 1,34 nopți/turist;
Comuna Ceahlău: 15.790 turiști, durata medie de ședere 1,57 nopți/turist;
Comuna Agapia: 10.731 turiști, durata medie de ședere 1,50 nopți/turist;
Municipiul Roman: 13.958 turiști, durata medie de ședere 1,66 nopți/turist;
Orașul Bicaz: 9.054 turiști, durata medie de ședere 1,28 nopți/turist;
Orașul Târgu Neamț: 6.446 turiști, durata medie de ședere 1,44 nopți/turist.
Numărul unităților de primire turistică din județil Neamț a avut în decada 2005-2014 o tendință de creștere continuă. Evoluții pozitive semnificative au fost consemnate în anul 2009 la categoria pensiuni turistice și popasuri. În aceste condiții, numărul locurilor de cazare a crescut în toți acești ani, atrăgând un număr apreciabil de turiști.
Structurile de primire turistică din județul Neamț cu funcțiuni de cazare turistică la 31 iulie 2013 se prezintau astfel:
Tabelul nr. 2.1 Structura de primire turistică din Județul Neamț la 31.07.2013
Sursa: http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/resource/61_
structurile%20de%20primire%20turistica%20cu%20functiuni%20de%20cazare%20turistica.htm
Raportul asupra locurilor care merită a fi văzute arată că „urmare a unui studio sociologic desfășurat în județele limitrofe județului Neamț, s-a ajuns la concluzia că motivele principale pentru care respondenții respectivi au vizitat județul Neamț ca turiști sunt următoarele: peste 40% au vizitat obiectivele istorice, culturale și naturale, 26% au petrecut mini-vacanțele și concediul anual acolo, 17% au petrecut week-end-ul în regiune”. Combinația de turiști pentru mini-vacanțe și pentru week-end sugerează că ar trebui acordată o atenție specială acestui segment de piață printr-o publicitate regională țintită și prin campanii de informare. b#%l!^+a?
Tabelul nr. 2.2 Capacitatea și activitatea de cazare turistică din Județul Neamț
Sursa: http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/resource/62_
capacitatea%20si%20activitatea%20de%20cazare%20turistica.htm
Din tabelul precedent rezultă clar avoluția continuă crescătoare a numărului de locuri de cazare de la 2.989 în 2001 la 6.506 în 2013.
În același timp observăm o inflexiune a tendinței utilizării nete a capacității în funcțiune la nivelul anului 2008. Este momentul declanșării crizei economice la nivel mondial și de atunci asistăm la o scădere permanentă a acestui indicator.
La nivelul anului 2014, din totalul sosirilor, înnoptările turiștilor români în b#%l!^+a?structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 79% din înnoptări, în timp ce cele ale turiștilor stăini restul de 21%.
Instrumentele de control și verificare a calității serviciilor de turism în județul Neamț sunt factorul cheie pentru managementul calității în domerniul turistic. A controla înseamnă a măsura, iar fără a măsura înseamnă a nu se cunoaște rezultatele și nici dacă acestea corespund obiectivelor fixate anterior. Dacă nu se măsoară, nu se poate ști care este randamentul indivizilor, al proceselor, și nici al organizației.
Grupuri țintă pentru piața turismului din județul Neamț sunt:
Turiști români din județe precum Iași, Vaslui, Bacău, Galați, Tulcea, Brăila,Constanța;
Turiști din Republica Moldova;
Turiști străini în special din Italia, Israel, Germania, Franța, Spania, Marea Britanie;
Parteneri, operatori turism;
Cetățenii municipiului Piatra Neamț.
Realitatea ce planează asupra turismului în județul Neamț este reflectată cel mai clar de analiza SWOT prezentată în tabelul nr. 2.3.
Tabelul nr. 2.3. Analiza S.W.O.T. a turismului în județul Neamț
2.3 Specificul turismului rural în județul Neamț
Adevărat remediu împotriva vieții aglomerate a orașelor, a zgomotului și factorilor de stres, satul românesc, purtător de valori spirituale autentice, oferă numeroase oportunități de recreere și de cunoaștere a tradițiilor poporului român. b#%l!^+a?
Spațiul rural trebuie să producă materii prime reînnoibile, destinate industriei și producției de energie, să răspundă nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii agricole, industriale, artizanale sau comerciale și de prestări servicii. Diversificarea activităților în majoritatea zonelor rurale urmăresc diversificarea industriilor mici nepoluante, a producției artizanale, acționând asupra infrastructurilor și procedurilor administrative și fiscale, stimularea și sprijinirea inițiativelor în domeniul turismului montan, în special a agroturismului, respectul față de mediul natural, economic și social.
Analizând valoarea peisagistică deosebită a cadrului natural, se poate deduce că turismul rural are implicații deosebite sub aspectul vieții economice și social-politice a satului românesc. Toate aceste argumente demonstrează că România are mari posibilități de dezvoltare a turismului rural, practicarea acestuia fiind nu numai posibilă, dar și foarte necesară. De menționat însă, că în actuala etapă de dezvoltare economică, formele de organizare a turismului rural sunt diferențiate, însă direct corelate cu etapele de restructurare a economiei, în special a sectorului producției agroalimentare.
Turismul rural din județul Neamț se încadrează în tendințele turismului rural la nivel național, fiind chiar un etalon și un exemplu de urmat. Județul este renumit pentru calitatea turismului rural.
O prioritate în turismul rural din județul Neamț este amenajarea spațiului înconjurător al pensiunilor turistice. Pentru aceasta se urmărește punerea în valoare a:
resurselor gastronomice specifice zonei/localității;
stilului arhitectonic al clădirilor/caselor/pensiunilor;
culturilor, fermelor, anumitor procese, procedee specifice locului;
stilului de ospitalitate specific zonei/satului/pensiunii;
oferirea unui meniu compus din produse alimentare naturale și specific;
prezentarea unei oferte de activități externe: ce se poate vizita, vedea, cumpăra și atracțiile din jurul unității turistice.
O altă prioritate a turismului în județul Neamț este crearea unor circuite turistice la nivelul județului și/sau rute turistice tematice, care să permită vizitatorilor să cunoască atât atracțiile urbane și obiectivele de patrimoniu, cât și stilul de viață rural. b#%l!^+a?
O importanță deosebită o are și introducerea zonelor rurale în circuitul turistic – dezvoltarea ecoturismului prin punerea în valoare a tradițiilor locale, meșteșugurilor locale, arhitecturii tradiționale, a florei și faunei etc.
Organizarea de târguri, expoziții muzeale, etnografice și manifestări culturale, expoziții florale, festivaluri, acțiuni și campanii de promovare integrată a produsului turistic local și sprijinirea participării la acest tip de evenimente pe plan intern și internațional este o direcție esențială a dezvoltării turismului rural din județ.
Deși turiștii internaționali pot aduce sume mai mari de bani, eforturile de a-i atrage într-o anumită zonă vor fi mai costisitoare.
Programul „Vacanțe în mediul rural“ are în vedere dezvoltarea turismului rural concomitent cu prezentarea acestuia în vederea atragerii de vizitatori din țară, în special, dar și din străinătate. S-au diversificat programele care au prevăzut servicii în zona rurală, acordându-se o atenție specială programelor pentru tineret. Ca rezultat al acestui program, a crescut procentul turismului rural sau agroindustrial care în ultimii ani a cunoscut o dinamică sporită. Serviciile turistice în aceste zone și în cadrul acestui program au beneficiat de prețuri avantajoase și de ghizi care au prezentat o serie de aspecte specifice zonei rurale românești. În același timp, turiștii români și străini au avut posibilitatea să cunoască tradițiile arhitecturale și modul în care s-a dezvoltat satul românesc.
Printre atracțiile principale ale satelor din zonă se găsesc și gospodăriile rurale în cadrul cărora sunt folosite materiale tradiționale: lemn, pământ și piatră și tehnici populare ornamentale.
Principalele meșteșuguri tradiționale valorificate în diverse localități rurale sunt: olăritul, împletiturile, țesăturile de interior, piesele de port, ouăle încondeiate, icoanele, arta lemnului, măștile populare și instrumentele muzicale.
Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale desfășurate pe tot cursul anului aduc în atenția publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cântece și dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini și obiceiuri.
În județ, se constată un aflux mare de turiști în zilele de sărbătoare, în special de Paște, Crăciun sau Anul Nou, dar și în celelalte sărbători: 1Mai, Rusalii. Turismul rural din județul Neamț ajunge în aceste perioade la grade de ocupare de 100%, cu rezervări făcute cu mult timp înainte.
Un factor favorizant în dezvoltarea turismului și agroturismului îl constituie frumusețea zonelor montane și deluroase, calitatea aerului deosebit de curat, existenșa unei flore și faune bogate, cu multe specii pe cale de dispariție, a parcurilor naturale și ariilor protejate.
Consumul de alimente proaspete, degustarea vinurilor și a altor băuturi alcoolice, a unor preparate din gastronomia tradițională locală sunt oferte de nerefuzat ale structurilor turistice rurale pentru turiști. Este de remarcat și calitatea produselor ecologice realizate în zonă.
Alte oferte specifice zonei sunt: echitație, drumeții pedestre, cicloturism, pescuit, vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse specifice gastronomiei țărănești.
În județ se prganizează frecvent festivaluri tematice cum ar fi: al păstrăvului, al sarmalelor, al brânzeturilor, al vinului etc.
CAPITOLUL III. Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajarii unei
pensiuni agroturistice în comuna Gârcina, județul Neamț
3.1 Prezentarea solicitantului persoană fizică
Solicitantul, Chirilă Mihaela, este persoană fizică neînregistrată și are domiciliul în satul Gârcina, str. Ep. Melchisedec Ștefănescu, nr. 63, cod poștal 617200, comuna Gârcina, județul Neamț.
Chirilă Mihaela, persoană fizică neînregistrată, își propune construirea unei pensiuni agroturistice cu ajutorul fondurilor FEADR, Măsura 313. Solicitantul dorește prin proiectul depus să atragă fonduri care să-i permită construirea unei pensiuni agroturistice de o margaretă. Aceasta este preconozată să aibă o capacitate de 7 locuri (3 camere cu 2 locuri și o cameră cu un loc).
În cazul în care cererea de finanțare depusă de Chirilă Mihaela se va selecta pentru a primi finanțare, solicitantul se va transforma din punct de vedere juridic din persoană fizică neînregistrată în intreprindere individual. În acest scop depune odată cu cererea de finanțare și un angajament ferm în acest sens.
Solicitantul îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute în fișa măsurii și Ghidului solicitantului pentru care aplică. El nu are înscrieri care privesc sancțiuni economico-financiare în cazierul judiciar, nu are fapte înscrise în cazierul fiscal și nu are datorii către bănci din România sau din alte țări și nici către instituții de credit și/sau instituții financiare nebancare.
Codurile CAEN al activităților finanțate prin proiect sunt:
5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata. Această clasă include asigurarea cazării de scurtă durată, de obicei zilnică sau săptămânală, pentru vizitatori, în locuințe separate (independente) constând în camere complet mobilate sau spații pentru servirea mesei și dormit, cu facilități pentru gătit sau bucătării complet echipate. Aceste servicii se asigură în apartamente sau în clădiri multi-locuință independente, cu mai multe etaje, sau în complexe de clădiri, în bungalow-uri, sau în cabane, case țărănești și căsuțe. Uneori se asigură și servicii complementare de minim nivel.
Această clasă include servicii de cazare asigurate de:
tabere de copii și alte case de vacanțe;
case de oaspeți și bungalow-uri;
case țărănești și căsuțe fără servicii de menaj;b#%l!^+a?
căminele de tineret și refugii montane.
Aceasta clasa exclude:
asigurarea cazării de scurtă durată în spații mobilate cu serviciile de curățenie zilnică, făcutul patului, servicii de asigurarea hranei și a băuturii;
asigurarea de case și apartamente mobilate sau nemobilate pentru utilizare cu caracter cvasipermanent, de obicei lunar sau anual.
0145 Creșterea ovinelor și caprinelor. Această clasă include: creșterea și reproducția ovinelor și caprinelor, producția de lapte de oaie și capră neprelucrat și producția de lână brută (nespălată). Această clasă exclude: servicii de tuns al oilor pe bază de plată sau contract, procesarea laptelui și prelucrarea lânii.
0147 Creșterea păsărilor. Această clasă include: creșterea și reproducția păsărilor domestice: pui, curci, rațe, gâște, bibilici etc., producția de ouă din avicultură și activități ale incubatoarelor de păsări. Această clasă exclude producția de pene sau puf.
0113 Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor. Această clasă include: cultivarea legumelor frunzoase (anghinare, sparanghel, varză, conopidă, broccoli, lăptucă, cicoare și spanac), alte legume frunzoase, cultivarea legumelor pentru fructe (castraveți și castraveciori, vinete, tomate, pepeni verzi, pepeni galbeni și alte soiuri de pepeni), legume pentru fructe, legumelor rădăcinoase inclusiv bulboase sau tuberculi (morcovi, napi, usturoi, ceapă, inclusiv ceapă franțuzească), praz și alte legume aliacee, alte legume rădăcinoase, cu bulbi sau tuberculi, cultivarea ciupercilor și trufelor, cultivarea legumelor pentru producerea de semințe, inclusiv semințe de sfeclă de zahăr și alte tipuri de sfeclă, cultivarea sfeclei de zahăr, cultivarea altor legume, cultivarea de rădăcinoase și tuberculi cum sunt: cartofi, cartofi dulci, manioc, igname, alte rădăcinoase și tuberculi. Această clasă exclude: cultura ardeiului iute (capsicum sop.) și a altor plante aromatice și condimente și cultura miceliului de ciuperci.
3.2 Specificul turismului rural în comuna Gârcina, județul Neamț
Comuna Gârcina este situată în regiunea istorică Moldova, în județul Neamț, în b#%l!^+a?zona de contact a Munților Stănișoarei cu Subcarpații Neamțului, fiind străbătută de râul Cuiejdiu. Este situată la altitudinea de 409 m față de nivelul mării. Populația comunei este de cca. 4.600 locuitori ce locuiesc în trei localități (sate) Gârcina, Almaș și Cuiejdiu. Comuna se află în centrul județului, pe malurile râului Cuejdiu, la nord de municipiul Piatra Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15C, care leagă Piatra Neamț de Fălticeni.
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat se află în Depresiunea Subcarpatică Cracău – Bistrița, pe terasa de pe malul drept al pârâului Almaș.
Obiectivele turistice din comuna Gârcina sunt lăcașuri de cult: Mânăstirea Almaș și Mânăstirea Peștera. Acestea se remarcă prin măiestria cu care au fost construite.
Zona în care se află comuna prezintă un potențial turistic ridicat caracterizat prin:
creste, pârâuri, stânci isolate, dealuri, peșteri, izvoare minerale etc.;
condiții climaterice favorabile;
bioclimat tonic – stimulent care creează condiții pentru climatoterapie;
persistența stratului de zăpadă până în lunile martie – aprilie, ceea ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă cum ar fi schiatul și săniușul;
vegetație caracterizată prin păduri de rășinoase și pajiști alpine;
faună bogată în specii cu valoare cinegetică: urs, capră neagră, vulpe, lup, cerb carpatin, porc mistreț, căprior etc.;
fond piscicol reprezentat de păstrăv, lipan, specii prezente în apele limpezi și repezi ale râurilor care traversează zona.
În vederea promovării comunei pe piața turistică județeană, națională și chiar internațională, în ultimii ani s-au implementat mai multe proiecte în acest sens. Proiectul „Zilele turismului la Gârcina” a fost lansat de autoritățile locale în colaborare cu organizații și instituții din zonă în primavara anului 2012.
Scopul acestei manifestări este promovarea comunei Gârcina ca destinație turistică, recunoașterea potențialului turistic al zonei la nivel național și internațional, integrarea în circuitele turistice naționale și internaționale, identificarea de noi parteneri, semnarea de contracte de colaborare cu agențiile de turism și atragerea de noi investiții. Autoritatile locale au obținut fonduri europene pentru un proiect ce a fost lansat în primavara anului 2012. Valoarea totală a proiectului se ridică la 800.000 de lei. b#%l!^+a?
La evenimentul din toamna anului 2012 s-au prezentat cinci obiective turistice deosebit de importante din comuna Gârcina: Schitul Sfântul Cuvios Daniil Sihastru, Biserica Duminica Tuturor Sfinților, Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, Biserica Pogorârea Sfântului Duh și Mânăstirea Almaș.
O altă acțiune importantă în cadrul acestor manifestări a avut loc sâmbătă, 29 septembrie 2012, când a fost lansată monografia comunei Gârcina, o lucrare amplă și de mare importanță așteptată în multe cercuri.
A existat un stand expozițional în care agenții economici și producătorii și-au expus obiectele tradiționale din ceramică, lemn sau piatră. De asemenea, a existat și un stand cu pliante informative despre comuna Gârcina.
Organizatorii au reușit ca timp de patru zile, localitatea să fie transformată într-un punct de atracție turistică. Locuitorii comunei, turiștii, agenții economici, au avut parte de concerte de muzică populară și ușoară, concursuri de dansuri, de istorie și cultură generală, foc de tabără și foc de artificii.
Scopul acestei manifestări l-a constituit promovarea comunei Gârcina ca destinație turistică, recunoașterea potențialului turistic al zonei la nivel național și internațional, integrarea în circuitele turistice naționale și internaționale, identificarea de noi parteneri, semnarea de contracte de colaborare cu agențiile de turism și atragerea de noi investiții. Eforturile organizatorice s-au conturat odată cu obținerea finanțării europene pe un proiect al întregii colectivități a comunei Gârcina.
Evenimentul a fost permanentizat devenind unul anual.
Alte proiecte de campanii de promovare a comunei Gârcina sunt participările la Târgul de Turism Internațional, Târgul de Turism Național și la alte târguri organizate la Romexpo București.
Zona Poiana Mătieș, Gârcina a a făcut obiectul unui proiect de amenajare în scop b#%l!^+a?turistic, care însă nu a fost concretizat până azi din lipsa fondurilor. Poiana Mătieș este o zonă amplasată pe cursul pârâului Cuejdiu, cu acces din comuna Gârcina, prin drumul forestier care o străbate.
Comuna Gârcina oferă potențialilor turiști multiple posibilități de petrecere a timpului liber:
Plimbări cu trăsura sau pe jos pe Valea Almașului continuate peste dealuri la Horăița, Horăicioara și Negrești;
Plimbări cu sania trasă de cai pe timpul iernii;
Vizitarea obiectivelor turistice din zonă.
Vizitarea Lacului Cuejdel (Lacul Crucii) situate în Munții Stănișoarei, la 25 de km. de Municipiul Piatra Neamț este o opțiune important. Este cel mai mare lac de baraj natural din Europa, are o suprafață de cca. 150 ha, o adâncime medie de aproximativ 10 m și un volum de peste 1.000.000 mc de apă, în permanent creștere. Sunt două variante de a vizita lacul și anume:
Pe traseul Piatra Neamț – cartier Dărmănești – Ocol – Bodești – Crăcăoani (la stânga în central satului) – Magazia (drum dificil) – Cracăul Negru (paralel cu pârâul) și apoi pe un drum forestier modernizat;
Pe traseul Piatra Neamț – Ocol – la stânga la intersecție către central comunei Gârcina – satul Cuiejdi – schitul de călugări „Daniil Sihastru” de la Cuiejdi și apoi pe un drum forestier destul de bun.
Peisajul până la lac este excepțional pentru cei pasionați de fotografie. Pe râul Cuiejdi se poate admira o frumoasă cascadă. Pentru cei care cunosc zona, se poate ajunge la celelalte două lacuri mai mici aflate în aval.
Mânăstirea Peștera se află la aproximativ 7 km de Piatra Neamț, în comuna Gârcina. A fost înființată în anul 1993, mai întâi ca schit, mai apoi (2002) acesta fiind ridicat la rang de mânăstire de călugări.
Mânăstirea Almaș este situată pe valea pârâului omonim, descries în scrierile sale de Calistrat Hogaș,
b#%l!^+a?
3.3 Studiu de fezabilitate necesar amenajarii unei pensiuni agroturistice în comuna Gârcina, județul Neamț
Studiul de fezabilitate este întocmit în vederea unei aplicări pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice”, sesiunea de cereri de proiecte M313 – 1/12-16.05.2012. Investițiea propusă este: „OBȚINEREA AVIZELOR ȘI AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE PENSIUNE AGROTURISTICĂ D+P+M”. Investitorul solicitant este o persoana fizică neautorizată: „CHIRILĂ MIHAELA”.
Realizatorul studiului de fezabilitate este: S.C. O&C SMART CONSTRUCT S.R.L. IAȘI (Cod CAEN 7111 – Activități de arhitectură).
Consultantul (ce a întocmit cererea de finanțare) este S.C. ATELIER 90 S.R.L. IAȘI (Cod CAEN 7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și management).
Responsabilul legal de proiect este: CHIRILĂ MIHAELA.
Scurt istoric al solicitantului
Chirilă Mihaela, persoană fizică neînregistrată își propune construirea unei pensiuni agroturistice cu ajutorul fondurilor FEADR, Măsura 313. Solicitantul dorește, prin prezentul proiect, atragerea de fonduri ca să-i permită construirea unei pensiuni agroturistice de o margaretă. Aceasta va avea o capacitate de 7 locuri (3 camere cu 2 locuri și o cameră cu un loc). De asemenea, în cazul în care cererea de finanțare va fi selectată spre finanțare, solicitantul se va transforma în întreprindere individual, conform angajamentului anexat la cerere.
Amplasarea investiției se face pe un teren din satul Almaș, comuna Gârcina, județul Neamț, în suprafață de 1.000 mp, teren arabil în intravilanul comunei. Valoarea contabilă a terenului este de 5.000 lei. Proprietatea este dovedită conform Contractului de vânzare – cumpărare nr. 1313 / 03.07.2009.
CHIRILĂ MIHAELA își propune să realizeze un proiect format din componente de tip a): investiții în infrastructura de primire turistică.
Investiția propusă a se realiza constă în construirea unei pensiuni agroturistice cu o capacitate de cazare de 7 locuri încadrată în categoria de confort de o margaretă. b#%l!^+a?
Pensiunea agroturistică se va construi pe terenul proprietate privată a solicitantului a cărui proprietate este atestată prin contractual de vânzare – cumpărare nr. 1313 din data de 03.04.2009 și care este situat în satul Almaș, comuna Gârcina, județul Neamț.
Structura constructivă a pensiunii agroturistice va avea inclus și un spațiu de preparare a hranei, respectiv un spațiu pentru servirea mesei dimensionat la capacitatea de cazare a pensiunii agroturistice.
Agroturismul este o activitate practicată de membrii unei gospodării agricole ce presupune îmbinarea activităților agricole cu serviciile turistice în interiorul acesteia și este caracterizată prin oferirea cazării și asigurarea parțială a hranei din produse obținute în propria gospodărie, precum și implicarea turistului în activitățile gospodărești, constituind o soluție complementară de suplimentare a veniturilor din agricultură cu efecte positive atât de natură economică cât și socială.
Având în cedere idea de bază a agroturismului, solicitantul investiției desfășoară în prezent activități agricole. Acestea constau în activități de de cultivare legume (cartofi) și activități specifice creșterii păsărilor (găinilor) și animalelor (caprine). Producția obținută din creșterea caprelor va fi valorificată în stare proaspătă sau preparată, în cadrul pensiunii pentru prepararea hranei de către turiști. De asemenea, turiștii vor avea posibilitatea de a se implica și participa la activitățile agricole desfășurate pe amplasamentul investiției, realizându-se astfel o îmbinare a activităților agricole cu cele turistice.
În pensiunea agroturistică turiștii, vor avea posibilitatea de a-și pregăti masa în spațiul amenajat la parterul pensiunii agroturistice, hrana va fi preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizați de pe plan local iar gazdele se vor ocupa direct de primirea turiștilor și de programul acestora pe tot parcursul sejurului petrecut la pensiune.
Amplasamentul pensiunii este ferit de surse de poluare și de agitația urbană oferind turiștilor un sejur într-un ambient plăcut și relaxant.
Dotările din camere și din grupurile sanitare destinate turiștilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziția acestora. În interiorul spațiilor de cazare nu se vor regăsi lucruri personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, articole decorative ale locatorului și altele).
La data cererii beneficiarul are domiciliul în satul Gârcina, comuna Gârcina, județul Neamț. În momentul finalizării investiției, beneficiarul va avea domiciliul stabil în cadrul pensiunii agroturistice. În acest sens pensiunea agroturistică va avea inclusă o cameră de locuit pentru beneficiar propusă prin proiect a se realize la parterul pensiunii. b#%l!^+a?Realizarea camerei constituie o cheltuială neeligibilă.
Zona în care se propune amplasarea acestei pensiuni agroturistice a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare turistică, ceea ce a condus la apariția mai multor case de vacanță și unități de cazare.
Cu toate acestea, numărul turiștilor atrași de specificul regiunii și al vieții de zi cu zi depășește cu mult capacitatea de cazare a zonei, astfel încât crearea unei noi unități de cazare este pe deplin justificată, în special cu specific agroturistic.
Zona deosebită în care va fi amplasată pensiunea, confortul din cadrul pensiunii și ospitalitatea gazdelor va asigura revenirea turiștilor în cadrul pensiunii pe tot parcursul anului.
La construirea pensiunii agroturistice se vor folosi materiale de o calitate superioară pentru atingerea unui grad ridicat de confort. De asemenea, construcția respectă arhitectura specific locală.
Activitatea în cadrul fermei
În prezent, solicitantul CHIRILĂ MIHAELA desfășoară activități agricole de creștere a păsărilor și caprinelor. Producția obținută va fi utilizată în cadrul pensiunii agroturistice pentru prepararea hranei de către turiști.
Pornind de la conceptul agroturismului, beneficiarul oferă posibilitatea turiștilor de a se implica și în activitățile agricole desfășurate de acesta. Turiștii vor putea desfășura, sub îndrumarea gazdei, activități de creștere a caprinelor și anume activități de furajare / hrănire și activități de curățenie a adăpostului acestora. De asemenea, turiștii vor învăța tehnica de muls a caprinelor. Producția obținută va fi utilizată pentru prepararea meniurilor. Gazdele vor informa turiștii cu privire la modul de preparare a rețetelor tradiționale din zona Moldovei, și îi vor ajuta pe aceștia la prepararea hranei. În acest mod turiștii se vor putea reîntoarce la viața simplă, încărcată de tradiții și obieceiuri din mediul rural
Desfășurarea atât a activităților agricole cât și a serviciilor turistice are efecte pozitive din punct de vedere economic, materializate prin obținerea veniturilor din valorificarea produselor obținute pentru prepararea hranei în cadrul pensiunii agroturistice.
Posibilitatea preparării hranei din produse tradiționale de către turiști, asistați de b#%l!^+a?către gazda pensiunii agroturistice, reprezintă una din atracțiile pensiunii. Solicitantul va oferi, de asemenea, informații despre rețetele tradiționale specifice locului. Astfel structura constructivă a pensiunii va incude un spațiu de pregătire a hranei și un spațiu de servire a mesei dimensionat la capacitatea de cazare a pensiunii. Bucătăria va fi dotată astfel încât să ofere posibilitatea de preparare, păstrare și servire a hranei.
Investiții de producere a energiei din surse regenerabile
Sistemul de captare a energie solare este format din:
1. Panouri solare 4 buc.;
2. Boiler 500 litri 1 buc.;
3. Stație de pompare 1 buc.;
4. Rezistență electrică 6 kw 1 buc.;
5. Unitate de control 1 buc.;
6. Tablou electric specific 1 buc.;
7. Vas de expansiune 1 buc.
Panourile solare vor fi amplasate pe acoperișul clădirii fiind realizate dintr-o ramă solidă din aluminiu și panou de sticlă solară special (radiația solară pătrunde în interiorul panoului și este absorbită în totalitate). Randamentul ridicat al sistemului este susținut de existența atât a unui strat izolator sub rețeaua de țevi cât și a unui sistem de țevi pe care circulă glycol, amplasat sub suprafața de absorbție, ce face posibilă funcționarea sistemului pe timpul iernii.
Circulația apei în cadrul sistemului este asigurată de o stație de pompare cu o presiune maximă de lucru de 40 bari.
Un element important în cadrul unui astfel de sistem de producere a apei calde este reprezentat de boiler care asigură înmagazinarea apei și menținerea unei temperaturi constante. Stația de pompare preia apa rece din partea de jos a boilerului și o transmite către panourile solare de unde este retrimisă prin intermediul unei serpentine în cadrul boilerului.
În cadrul boilerului se regăsesc 2 serpentine ce au rol de schimbător de căldură, prima serpentină este cuplată la panourile solare iar cea de a doua serpentină este cuplată la sistemul de încălzire existent. b#%l!^+a?
Este important ca shimbătorul de căldură a panourilor solare să fie situat jos, iar schimbătorul de căldură a celorlalte sisteme de încălzire a apei să fie situate în partea de sus a boilerului. În acest caz, datorită diferenței de densitate între apa caldă și apa rece, apa rece se va situa în partea de jos a boilerului, iar apa caldă în partea se sus, astfel sistemul de încălzire a apei va trebui să încălzească doar apa din partea de sus a boilerului (dacă nu este destul de caldă), adică acel volum de apă care va fi folosit imediat.
Boilerul prezintă, de asemenea, și o rezistență electrică care are rolul să asigure o bună funcționare a sistemului solar atunci când nu se pot folosi sistemele de încălzire convenționale. Acesta intră în funcțiune pe o perioadă foarte scurtă de timp, doar atuci când sunt mai multe zile mohorâte și lumina solară nu poate să ridice temperature la nivelul setat. Rezistența electrică este termostatată și funcționează doar pentru a-i adăuga apei câteva grade necesare sistemului termic.
Boilerul poate fi montat pe pardoseală sau pe perete, prin bride de fixare.
Sistemul solar de producere a apei calde presupune și o unitate de control. Rolul unității de control este să pornească circuitul solar cu prioritate. Astfel, dacă senzorul de temperatură a panourilor solare indică o valoare mai mare decât cea din boiler, atunci unitatea de control deschide circuitul pentru a realiza transferul termic. Dacă valoarea este mai mică, atunci închide circuitul solar (pentru a nu răci apa din boiler) și pornește un sistem convențional doar dacă este cazul.
Investiții în păstrarea și promovarea culturii tradiționale
Pentru păstrarea și promovarea culturii tradiționale se vor achiziționa costume populare bărbătești și femeiești conform tradiției din zona județului Neamț.
Costumul popular moldovenesc este simplu, completat de nelipsitele opinci, iar iile sunt lucrate manual din fir albastru sau roșu în formă de cruciuliță.
Costumul popular din județul Neamț, atât cel femeiesc cât și cel bărbătesc, deși, în linii mari este asemenea costumului din Moldova, prezintă unele caracteristici determinate de condițiile geografice și istorice specifice zonei.
Portul popular din zona Neamț păstrează elemente străvechi ale portului românesc, ca de exemplu cămașa dacică încrețită la gât.
COSTUMUL FEMEIESC este compus din:
cămașă (încrețită la gât);
poale; b#%l!^+a?
catrință;
bârneață;
bundiță.
Cămașa, bogat ornamentată cu motive geometrice, florale, zoomorfe și chiar antropomorfe, era lucrată pe pănză țesută în casă (în stative). Acest tip străvechi de cămașă se regăsește pe Columna lui Traian. Ornamentele dispuse pe „stâni” și mâneci erau lucrate cu „lânică” sau „amici”, într-o singură culoare, în două sau mai multe culori, în funcție de zona de proveniență.
Poalele, ornamentate doar în parte a de jos, respectau același model cu cel al cămășii.
Catrința, este piesa vestimentară care se îmbracă peste poale și care acoperă trupul de la brâu în jos. Țesută tot în casă, în 4 sau 2 ițe de lână și cu vrâste de mătase sau fir auriu sau argintiu (în cazul catrinței de sărbătoare), catrința este întâlnită pe tot cuprinsul județului Neamț.
Peste mijloc, femeile se încing cu bârneața, țesută de asemeni în 4 ițe din cânepă, în culori asortate cu cele folosite cu catrința, femeile se încingeau cu brâu, bârneața fiind pusă pe sub catrință.
Asemeni țărăncilor de pe tot cuprinsul românesc, și femeile din zona Neamțului își acopereau capul doar după nuntă (cununie), tinerele fete umblând cu capul descoperit. Specifică Neamțului este casanca, fie neagră, fie înflorată. În unele sate se purta și bariz (un batic înflorat) sau, în vechime ștergare. De asemenea, se poartă și batista albă în trei colțuri ornamentată cu mărgele și dantelă.
Acest gen de acoperământ îl mai poartă doar femeile vârstinice.
În ceea ce privește încâlțămintea, femeile purtau, ca și bărbații, opinci. Acestea erau confecționate din piele de porc sau de vită și se încâlțau peste obiele (oghiele) sau peste ciorapi (colțuni) tricotați din lână.
COSTUMUL BĂRBĂTESC
Costumul popular bărbătesc din județul Neamț este asemănător celui de pe întreg cuprinsul Moldovei, puținele deosebiri fiind date de cromatică sau motivele decorative b#%l!^+a?Acesta se compune din:
căciulă;
cămașă;
fustă;
bundiță;
brâu (chimir);
ițari (cioareci).
Ca și portul popular pentru femei, și cel bărbătesc era confecționat în mare parte în casă.
Căciula purtată mai ales în anotimpul rece era confecționată din piele de miel.
Cămașa. În zona Moldovei existau trei tipuri de cămăși bărbătești:
cămașa bătrânească care se poartă mai rar, în unele sate dispărând în totalitate;
cămașa cu fustă care este compusă din două piese – cămașa propriu – zisă și fusta creață. Broderia era executată cu amici și cu mătase, cu motive geometrice, vegetale sau zoomorfe, în una sau mai multe culori. Ornamentația este mai puțin bogată decât la cămașa femeiască, fiind dispusă pe guler, la umăr, pe stâni și la terminația mânecilor. Același model apare și la terminația fustei;
cămașa cu platcă.
Brâul, țesut în război (stative) în 2 sau 4 ițe, încinge mijlocul bărbatului peste cămașă. Cei mai înstăriți purtau în locul brâului chimir confecționat din piele și ornamentat cu cusături sau împletituri din fâșii de piele, iar în unele cazuri, chiar cu mărgele.
Ițarii (cioarecii) sunt pantaloni a căror vechime este plasată în vremurile dacice. Confecționați dintr-o stofă specială, albă, lucrată în casă, aceștia aveau o lungime mult mai mare decât a piciorului, astfel încât, atunci când erau îmbrăcați, se încrețeau pe gambă.
Opincile erau confecționate din piele de porc sau de vită. Au cedat locul cizmelor cu carâmb înalt odată cu trecerea timpului.
Bundița este piesa vestimentară comună, purtată atât de femei cât și de bărbați. Lucrată pe jamsa (o piele foarte fină de miel), bundița sau bondița este un cojocel fără mâneci, bogat ornamentat cu motive geometrice și vegetale (florale), cele din urmă fiind mai des întâlnite.
Pe lângă veșmintele tradiționale enumerate există și două piese purtate ca accesorii: năframa și traista.
Năframa este purtată la sărbători și la ocazii speciale (nunți sau înmormântări), confecționată din pânză și împodobită cu motive variate, realizate fie la țesut, fie după aceea, prin coasere cu „strâmtură” sau „amici”.
Năframile erau purtate de tineri și vârstinici, de bărbați și femei. De remarcat este faptul că năframile erau piese de port ce se ofereau ca dar, sau „de pomană” participanților la evenimentele deosebite din viața satului (logodne, nunți, înmormântări etc.).
Traista este un element de port, care spre deosebire de celelalte, se poartă frecvent și în zilele noastre. Țesută în stative în 4 ițe, traista întâlnită în ținutul Neamțului este asemeni celor întâlnite pe întregul cuprins al Moldovei. Există astfel traista „cadrilată” și „vărgată”. Culorile predominante sunt alb și negru dar există și „cadriluri” în alte nuanțe: galben, roșu, vișiniu, verde etc. Baiera este țesută asemeni bârnețelor în 4 ițe.
Toate acestea sunt considerente care îndreptățesc solicitantul să considere oprtună realizarea acestei investiții în domeniul turismului rural în satul Almaș, comuna Gârcina, județul Neamț.
Prin realizarea acestui proiect s-au avut în vedere realizarea următoarelor obiective:
Obiective generale
Dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale care sp contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.
Obiective specifice
Creșterea și menținerea locurilor de muncă prin activități de turism, în special pentru tineri și femei.
Creșterea valorii adăugate în activități de turism.
Creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor.
Obiective operaționale
Creșterea și îmbunătățirea structurilor de primire turistice la scară mică.
CHIRILĂ MIHAELA încearcă să se diferențieze față de concurență și vine cu o ofertă cât mai variată, la prețuri accesibile în general tuturor persoanelor cu un venit mediu. Având în vedere calitatea serviciilor pe care solicitantul le va oferi turiștilor, se consideră că în marea lor majoritate, aceștia vor reveni cu plăcere la această pensiune de fiecare dată când vor putea.
Acest fapt se datorează unor elemente fundamentale care cu siguranță vor face diferența între CHIRILĂ MIHAELA și alte unități similare concurente din zonă și anume:
Existența unui personal instruit la un înalt nivel, discret, care percepe corect cerințele managementului dar și nevoile clientului;
Amplasarea pensiunii agroturistice care predispune la o relaxare deplină;
Dotările din camera prin care cu siguranță confortul turiștilor este total garantat.
CAPITOLUL IV. Plan de afaceri pentru amenajarea unei pensiuni
agroturistice în comuna Gârcina, județul Neamț
4.1 Necesitatea și oportunitatea investiției
În România ultimilor ani, piața serviciilor de consum în general și piața serviciilor adresate populației, inclusiv servicii agroturistice, au cunoscut transformări importante. Din ce în ce mai mulți turiști renunță la concediul tradițional și se reorientează spre petrecerea unor vacanțe mai scurte în locuri relaxante precum pensiunile agroturistice sau cabanele turistice. În paralel, cheltuielile populației privin petrecerea concediilor și vacanțelor în țară și străinătate cunosc un trend ascendent. O mare parte dintre aceștia optează din ce în ce mai des pentru petrecerea de week-end-uri în zona rurală.
Ultimele studii realizate în România arată clar faptul că foarte mulți turiști încep să renunțe la concediul tradițional și se reorientează spre petrecerea unor vacanțe mai scurte, în locuri relaxante cum sunt pensiunile rurale, pensiunile agroturistice sau cabanele turistice.
Este recunoscut faptul că în ultimul deceniu cheltuielile populației privind petrecerea unor vacanțe în țară sau străinătate au început să se majoreze din ce în ce mai mult. La fel stau lucrurile și în cazul multor români care încep să meargă în week-end în zona rurală.
Pentru viitor, estimările specialiștilor prevăd că cererea în agroturism va continua să crească și prețurile serviciilor din acest domeniu vor avea și ele o evoluție ascendentă.
Plecând de la aceste premize, și având în vedere potențialul ridicat al zonei, inițiatorul proiectului își propune să ofere servicii de agroturismîn stil tradițional și are ca țintă formarea unui portofoliu de clienți care vor veni și reveni cu plăcere oricând va exista o ocazie.
4.2 Întocmirea cererii de finanțare
Definiția cererii de finanțare: reprezintă solicitarea depusă de potențialul beneficiar în vederea obținerii finanțării nerambursabile.
Dosarul Cererii de Finanțare conține Cererea de Finanțare însoțită de anexele tehnice și administrative.
Cererea de finanțare este întocmită în vederea aplicării pentru Programul Național b#%l!^+a?de Dezvoltare Rurală, Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice”, sesiunea de cereri de proiecte M313 – 1/12-16.05.2012. Elementele completate în cererea de finațare sunt prezentate în continuare.
Completarea Cererii de Finanțare, inclusiv a anexelor acesteia, se face conform modelului standard. Modificarea modelului standard (eliminarea, renumerotarea secțiunilor, anexarea documentelor suport în altă ordine decât cea specificată etc.) poate conduce la respingerea Dosarului Cererii de Finanțare pe motiv de neconformitate administrativă.
Cererea de Finanțare trebuie redactată pe calculator, în limba română. Dosarul Cererii de finanțare va cuprinde în mod obligatoriu un opis cu documentele anexate.
Denumirea investiției: „OBȚINEREA AVIZELOR ȘI AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE PENSIUNE AGROTURISTICĂ D+P+M”.
Solicitantul este persoana fizică neautorizată „CHIRILĂ MIHAELA”.
Elaboratorii sunt: proiectantul S.C. O&C SMART CONSTRUCT S.R.L. IAȘI (Cod CAEN 7111 – Activități de arhitectură) și consultantul S.C. ATELIER 90 S.R.L. IAȘI (Cod CAEN 7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și management).
Amplasarea proiectului: județul Neamț, comuna Gârcina, Sat Almaș.
Obiectivele investiției:
Dezvoltarea activităților turisticeîn zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative precum și la creșterea atractivității spațiului rural;
Crearea și menținerea locurilor de muncă prin activități de turism, în special pentru tineri și femei;
Creșterea valorii adăugate în activități de turism;
Creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor;
Creșterea și îmbunătățirea structurilor de primire turistice la scară mică.
Tipul de proiect: proiect cu construcții – montaj.
Tipul investiției: investiție nouă.
Beneficiar: beneficiar privat. b#%l!^+a?
Solicitantul nu a mai obținut finanțări nerambursabile pentru același tip de investiție.
Valoarea totală a investiției este de 161.701 euro.
Ajutorul public nerambursabil este de 100.000 euro.
Pentru a se verifica încadrarea cheltuielilor eligibile din buget în limitele prevăzute în fișa măsurii se va utiliza cursul de schimb Euro/Lei publicat pe pagina web a Băncii Centrale Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii Studiului de Fezabilitate.
Tabelul nr. 4.1. Finanțarea proiectului de construire a unei pensiuni agroturistice în satul Almaș, comuna Gârcina, județul Neamț
Procentul de finanțare publică pentru acest proiect este de 85%. Acest aspect este stabilit prin fișa tehnică a măsurii aferente proiectului întocmit de solicitant în funcție de condițiile impuse.
CHIRILĂ MIHAELA solicită prin cererea de finanțare ca procentul de finanțare publică să fie de 85% conform Ghidului solicitantului aferent Măsurii 313 și documentația depusă. b#%l!^+a?
Sunt considerate cheltuieli neeligibile generale următoarele cheltuieli:
– cheltuielile cu achiziționarea de bunuri și echipamente „second hand”;
– cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare a proiectului cu excepția costurilor generale care pot fi realizate înainte de depunerea cererii de finanțare;
– cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal și pentru transport persoane;
– cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile;
– cheltuieli în conformitate cu art. 69, alin (3) din R (UE) nr. 1303/2013 și anume:
a.dobânzi debitoare;
b. taxa pe valoarea adăugată, cu excepția cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislației naționale privind TVA‐ul sau a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.
În cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar fi marja locatorului, costurile de refinanțare a dobânzilor, cheltuielile generale și cheltuielile de asigurare.
După expirarea termenului de depunere a contestațiilor aferente unui Raport de selecție lunar/final, în care sunt incluse proiectele aprobate, autoritatea coordonatoare notifică beneficiarul privind selectarea Cererii de Finanțare în vederea contractării.
După soluționarea contestațiilor, pentru proiectele eligibile cu punctajul mai mare sau egal decât ultimul proiect intrat la finanțare, autoritatea va notifica beneficiarul privind selectarea Cererii de Finanțare în vederea semnarii Contractului de finantare.
În urma depunerii Cererii de Finanțare și a documentelor solicitate la contractare, pe suport de hârtie, un proiect selectat poate fi declarat neeligibil, dacă în urma verificării acestora nu sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate.
Obiectul Contractului îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile, pentru punerea în aplicare a Cererii de finanțare asumată de către solicitant. Beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în Contract, care este constituit din Contractul de Finanțare și anexele acestuia.
Cererea de finanțare depusă de beneficiar, rezultată în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul etapei de evaluare și selecție devine obligatorie pentru beneficiar. b#%l!^+a?
4.3 Planul de afaceri pentru amenajarea unei pensiuni agroturistice în comuna Gârcina, județul Neamț
Ținând cont că fiecare persoană are nevoie de odihnă și recreere, cererea în turism nu va dispărea niciodată și tot mai mulți turiști vor prefera să-și petreacă timpul liber în mijlocul naturii, alegând pensiunile turistice în locul altor posibilități de cazare.
Având în vedere că pensiunile turistice rurale reprezintă doar 7,45% din totalul structurilor de primire existente, putem afirma că piața pensiunilor turistice rurale este relativ nouă și în plină dezvoltare.
Cerreea pentru pensiunile din comuna Gârcina este mare, majoritatea pensiunilor fiind ocupate în permanență, asta și datorită peisajului deosebit și amplasarii comunei.
Denumirea investiției ce urmează a se realiza este: „OBȚINEREA AVIZELOR ȘI AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE PENSIUNE AGROTURISTICĂ D+P+M”. Solicitantul este persoana fizică neautorizată „CHIRILĂ MIHAELA” care își propune construirea unei pensiuni agroturistice cu ajutorul fondurilor FEADR, Măsura 313. Solicitantul dorește, prin prezentul proiect, atragerea de fonduri ca să-i permită construirea unei pensiuni agroturistice de o margaretă. Aceasta va avea o capacitate de 7 locuri (3 camere cu 2 locuri și o cameră cu un loc).
Etapele de realizare a investiției și alocările de capital se vor derula pe o perioadă de un an din momentul încheierii contractului de finanțare publică.
Obiectul principal de activitate îl reprezintă oferirea de servicii de cea mai bună calitate în domeniul agroturismului astfel încât să ajungă lider pe piața din comuna Gârcina. Asta implică: găzduirea turiștilor pentru o anumită perioadă de timp, pensiune completă sau parțială și servicii suplimentare.
Clădirea pensiunii din studiul realizat este o construcție nouă, din cărămidă și lemn acoperită cu tablă, bine întreținută. Toată incinta este împrejmuită cu garduri din lemn și b#%l!^+a?gard pe soclu de beton și lemn. Cladirea prezintă centrală proprie cu calorifere în fiecare cameră, racord la rețeaua de apă potabilă și canalizare proprie.
Căile de acces sunt betonate iar terasele și aleile sunt pavate. De asemenea, există și un teren pentru sport cu gazon, o mică livadă, o gradină de legume și un spațiu amenajat pentru creșterea animalelor (caprine și păsări). Spațiul de joacă pentru copii este acoperit cu gazon, pe care sunt amplasate mese pentru diverse jocuri, leagane, balansoare, șezlonguri etc. Este disponibilă o parcare pentru 4 locuri.
Terenul are toate utilitățile necesare pentru desfășurarea de activități turistice: energie electrică, apă, canalizare, telefonie și rețea cablu-internet.
Deșeurile din plastic poluează și sunt inestetice atunci când sunt aruncate în zone naturale sau rurale. Coșurile de gunoi în culori stridente ies în evidență și sunt inestetice în peisajul rural sau în mijlocul naturii. Din acest motiv se vor utiliza în construirea pensiunii materiale tradiționale sau soluții care sunt în armonie cu natura.
Iluminatul insuficient este o problemă frecventă. Nu se vor folosi becuri „chioare”, care creează o atmosferă tristă, ci becuri suficient de puternice, cărora li se vor adăuga veiozele și aplice de perete. Se vor folosi becuri economice. În acest fel se protejează mediul și se raționalizează costurile.
Datorită în principal concurenței acerbe care există la nivel național, a convinge un potențial client să cumpere spațiu de cazare într-o pensiune agroturistică nu este un lucru tocmai ușor. Clientul are la dispoziție o varietate uriașă de oferte și de alegeri pe care poate să le facă. De aceea, strategia de marketing adoptată trebuie să transmită într-un mod cât mai eficient cu putință acele elemente care disting pensiunea studiată de altele. Fiecare pensiune sau zonă turistică are o poveste unică de spus.
Un mijloc de a face reclamă pensiunii agroturistice este înscrierea pe portalurile de turism din România. Cum tot mai multe persoane utilizează Internetul pentru a se informa despre diferite domenii, un site Internet reprezintă un mijloc pentru clienți de a afla de pensiune, fiind la îndemâna oricui.
O metodă directă de a face cunoscută oferta pensiunii și de a atrage clienți este aceea ca o persoană din familie sau un cunoscut să meargă la gara din Piatra Neamț pentru a le prezenta turiștilor afișe și poze cu pensiunea și pentru a-i conduce pe cei interesați cu o mașină până la pensiune. b#%l!^+a?
Agențiile de turism pot asigura publicitatea pentru toată gama de clienți. De asemenea, o reclamă permanentă în cataloagele firmelor de turism sau în cele de servicii, în ziarele de mare tiraj sau în revistele de specialitate aduce multe comenzi.
Afacerea poate fi promovată și prin intermediul clienților proprii care au plecat mulțumiți de serviciile oferite. Aceștia le vor povesti prietenilor, rudelor, colegilor despre sejurul minunat pe care l-au avut în pensiune și îi vor determina pe aceștia să o viziteze.
Fiecărui client îi va fi oferită o fișă de prezentare a pensiunii, cu datele specifice și tarifele corespunzătoare. Fișa va conține fotografii color ale spațiului și dotărilor, cât și o hartă a zonei, cu atracțiile specifice. Aceasta va avea darul de a fideliza clientela și de a-i servi acesteia pentru a recomanda prietenilor să apeleze la serviciile pensiunii.
La sosirea clienților se oferă acestora fructe locale, băuturi răcoritoare locale, materiale de prezentare etc. La plecare, se oferă clienților daruri din grădina de legume proprie, în ambalaje inscripționate cu numele pensiunii, eventual într-un coș împletit care va putea fi folosit la piață pentru cumpărături, un borcan cu dulceață de fructe din zonă, preparată de gazdă etc.
Datele firmei nu vor lipsi de pe nici un material sau produs oferit. De aceea, este avantajos să existe o marcă înregistrată la OSIM, care să asigure o garanție a calității ofertei. Unii dintre clienții pot accepta, în schimbul unui comision sau pentru diferite facilități la cazare, să găsească clienți în zona în care locuiesc sau printre colegi și prieteni. Se oferă discounturi pentru copiii clienților, pentru clienții care revin periodic, pentru grupuri organizate etc.
Pensiunea trebuie să fie ușor de găsit, indicatoarele de orientare fiind vizibil amplasate. Pentru a se încadra în peisaj, indicatoarele vor fi făcute din lemn. Numele va fi scris destul de mare astfel încât să fie ușor de văzut din mașină, de la distanță. Se vor allege culori de contrast ca să iasă în evidență informația transmisă.
Datorită profilului agroturistic, anexele gospodărești pentru creșterea animalelor (caprine) și păsărilor (pui) vor fi amplasate și întreținute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turiști.
Animalele de la care provin lactatele vor trebui să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar – veterinar înainte de consum.
Se va semăna iarbă și flori astfel încât spațiul verde să fie viu colorat. Aspectul îngrijit al acestuia poate încadra frumos clădirile. Culorile vii ale florilor înveselesc curtea și grădina. Se vor utiliza specii locale de plante. Acestea sunt rezistente și se încadrează în peisaj. b#%l!^+a?
Se vor amenaja câteva umbrare pe lângă clădire pentru petrecerea după amiezilor de vară. Locurile de relaxare se vor amenaja în jurul unei mese de lemn cu scaune puse pe o verandă sau sub o viță de vie. Nu se vor folosi mobilă din plastic, ci mobilă făcută din lemn, fier forjat și modele rustice neutre.
Se vor monta la ferestre plase care să împiedice intrarea muștelor sau țânțarilor. Prezența acestora în camere creează un disconfort turiștilor.
Curățenia desăvârșită este cartea de vizită a unei pensiuni și în funcție de aceasta, își creează turiștii prima impresie. Totul trebuie să fie curat, dezinfectat și să lucească de curățenie.
Pentru buna desfășurare a activității, solicitantul va prelua rolul de administrator dar și pe cel de executant pentru toate activitățile specifice. El va fi ajutat de alți membri ai familiei sau de colaboratori (contabil). La unele activități se vor implica, ca un serviciu turistic, chiar clienții cazați în pensiune. Se elimină astfel cheltuieli cu personalul care de multe ori sunt greu de acoperit din venituri.
O altă atribuție a administratorului de pensiune turistică este asigurarea confortului turiștilor pe toată perioada desfășurării sejurului. Acest lucru se realizează prin asigurarea permanentă și prin metode adecvate a stării de spirit a acestora.
De asemenea, administratorul este cel care se ocupă de soluționarea disfuncționalităților minore, care se face cu operativitate și discreție, fără a afecta starea de spirit a turiștilor. În scopul prevenirii evenimentelor nedorite se asigură securitatea turiștilor pe toată durata sejurului.
Administratorul are ca obligație instruirea turiștilor privind utilizarea diverselor ustensile și obiecte de uz gospodăresc în mod adecvat, în scopul evitării accidentelor.
Este bine ca administratorul să fi e preocupat de găsirea unor modalități de păstrare a obiectelor de valoare ale turiștilor care solicită acest lucru, în scopul evitării pierderii sau deteriorării acestora.
Prognoza încasărilor și plăților în anii 1-5 – previziune.
Pentru realizarea acestui punct al planului de afaceri se completează anexa C4 la cererea de finanțare cu datele privind fluxurile de numerar (încasări / plăți) aferente b#%l!^+a?activității agricole / productive / prestări servicii, precum și cu cele aferente activității de investiții și finanțare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune.
Prognoza incasărilor
În realizarea prognozei încasărilor s-a pornit de la următoarele premise:
Prețurile serviciilor sunt cele de pe piață după cum urmează:
Venituri din cazare 140 lei/zi;
Venituri din activități agricole 45 lei/zi.
Turiștii care caută locuri în pensiuni sunt dispuși să plătească un preț pe care de obicei îl compară cu cel plătit în alte regiuni sau în alte unități asemănătoare. Proprietarul trebuie sa facă o ofertă cât mai atractivă, astfel încât vizitatorii să fie dispuși să plătească cel mai bun preț posibil pentru ceea ce vor primi. Există mai multe modalități de generare a veniturilor în turism.
S-au luat în calcul veniturile obținute din activitatea agricolă desfășurată de către solicitant. Veniturile se vor obține din valorificarea produselor de origine vegetală (cartofi) și de origine animală (ouă, carne, lapte) obținute în cadrul activității turistice. Producția agricolă obținută va fi valorificată doar în cadrul pensiunii agoturistice.
În cadrul prognozelor economice s-a făcut o diferențiere între veniturile din activități agricole și veniturile din cazare tocmai pentru a evidenția caracterul activității agroturismului – ca o îmbinare a activităților agricole cu cele turistice.
Principalele categorii de servicii aducătoare de venituri sunt:
Venituri din cazare;
Venituri din activități agricole.
Procentul de acoperire a capacităților agropensiunii este unul mediu de pe piața specific.
Tabelul nr. 4.2. Veniturile prognozate
Figura nr. 4.1. Evoluția veniturilor prognozate
Gradul de ocupare al camerelor.
În primii 5 ani de funcționare a pensiunii agroturistice, gradul de ocupare variază în funcție de lună și anotimp. Se estimează o creștere a gradului de ocupare de la an la an.
Capacitatea de cazare a unei baze, indiferent de tipul și destinația sa, deci și pentru o pensiune turistică, reprezintă un indicator de mare importanță în practica turistică. El exprimă gradul de receptivitate a infrastructurii la cererea turistică pe care, pentru o unitate dată și într-un timp determinat, o dimensionează.
Acest indicatori determină fenomenul turistic și exprimă gradul de ocupare a unei b#%l!^+a?anumite capacități de cazare. De fapt, acest indicator cantitativ dă măsura calității serviciilor din pensiune. Un indicator de utilizare cât mai apropiat de sută la sută este ideal, dar aproape imposibil de obținut. În cursul unui an există sezoane de vârf, dar și alte perioade moarte din punctul de vedere al activității turistice. Cunoașterea valorilor acestor indicatori este utilă în marketingul pe termen lung al pensiunii respective.
Tabelul nr. 4.3. Gradul de ocupare
Planul financiar este foarte important în evaluarea unei oportunități de afaceri și reprezintă estimările întreprinzătorului cu privire la activitatea viitoare. Prin intermediul lui se poate observa care este potențialul financiar al firmei. Cele mai importante aspecte cuprinse în planul financiar se referă la necesarul de finanțare, veniturile și cheltuielile previzionate.
Prognoza cheltuielilor
În realizarea prognozei cheltuielilor s-au avut în vedere cheltuielile materiale, cu personalul, cu utilitățile și cu furajele pentru creșterea animalelor.
Tabelul nr. 4.4. Cheltuielile prognozate
Cheltuielile materiale
Cheltuielile pentru materia primă și materiale s-a calculat având la bază valorile actuale din piață și include cheltuielile cu materia primă pentru aprovizionarea bucătăriei în cazul servirei mesei și barului.
În general, pentru bucătărie, materiile prime vor fi produse din activitatea agricolă desfășurată în cadrul gospodăriei deținută de solicitant.
Cheltuieli pentru desfășurarea activităților agricole
Pentru elaborarea prognozelor economice s-au luat în calcul și cheltuielile pentru desfășurarea activităților agricole și aici se face referire la procurarea furajelor, a medicamentelor necesare și tratamentelor pentru îngrijirea caprinelor și păsărilor.
Cheltuieli pentru desfășurarea activităților agricole sunt preconizate a fi egale în toți cei 5 ani de prognoză, respective 12.000 lei/an.
Tabelul nr. 4.5. Evoluția cheltuielilor totale
Indicatori financiari b#%l!^+a?
Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt următoarele:
Valoarea investiției (VI) = 568.329 RON fără TVA
Durata de recuperare a investiției (Dr) = trebuie să fie mai mare de 12 ani
Este un indicator ce exprimă durata de recuperare a investiției (exprimat în ani).
Durata de recuperare a investiției (Dr) = 0,6031 ani
Rata acoperirii prin flux de numerar (RAFN) = trebuie să fie mai mare sau egală cu 1,2 pentru anii evaluați
Tabelul nr. 4.6. Rata acoperirii prin flux de numerar (RAFN)
Valoarea actualizată netă (VAN) = trebuie să fie pozitivă
Valoarea actualizată netă (VAN) = 6.153.483 RON
Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei = trebuie să fie pozitiv în anii evaluați
Tabelul nr. 4.7. Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei
Înregistrarea veniturilor generate și a cheltuielile efectuate este foarte importantă. Urmărirea informațiilor financiare va ajuta să se știe dacă afacerea este sau nu este profitabilă.
CAPITOLUL V. CONCLUZII
În urma realizării lucrării am scos în evidență aspecte importante referitoare la rolul pe care turismul și agroturismul le au pentru ca județul Neamț să se dezvolte din punct de vedere economic.
Piața pensiunilor turistice și agroturistice începe încet încet să se redreseze și se poate observa o creștere în domeniul serviciilor față de anii anteriori, potențialul turistic al zonelor rurale din România nefiind încă fructificat la adevărata valoare. O problemă în primul rând este concurența internă, dar nu în ultimul rând cea externă, uneori ofertele fiind foarte atrăgatoare. Pentru a putea crește potențialul turistic al zonelor rurale din România este nevoie de o mai bună infrastructură de transport, deoarece avem zone foarte frumoase, dar datorită infrastructurii de transport deficitare, mulți turiști renunță în favoarea unor oferte din străinătate.
Turismul românesc a fost întotdeauna apreciat, și într-o anumită măsură, este mereu în creștere și, chiar dacă ni se pare că lumea este inundată de pensiuni, nu ar strica să mai fie câteva în plus. O afacere cu o pensiune turistică este o șansă de a avea o afacere proprie, de a le oferi oamenilor posibilitatea de relaxare, de a avea o vacanță de vis. Dacă se oferă condiții de care clienți vor fi multumiți, cu siguranță se vor reântoarce și pentru un următor sejur.
Avantajul acestui proiect este acela că suprafața de teren se află în proprietatea solicitantului (nu este necesar să se investească în achiziționarea unui teren).
Un alt avantaj pentru pensiunea agroturistică este acela al zonei, foarte vizitată pe tot parcursul anului.
După cum se poate observa din situațiile previzionate a veniturilor, cheltuielilor și fluxului de numerar pentru primul an de activitate, pensiunea va aduce venituri numai din cazare de 126.000 lei. Aici nu sunt luate în calcul veniturile din celelalte servicii contra cost cât și pentru veniturile obținute din activități agricole.
În primul an aproximativ 50% din imprumutul obținut (cca. 190.000 lei) de la un membru al familiei este restituit, iar în al doilea an se previzioneaza că restul sumei împrumutate va fi restituită.
Începând cu al treilea an de funcționare, se vor amortiza toate investițiile. Din acel moment pensiunea va fi pe profit pentru următorii 3 ani după care se preconizează că este necesar să se recondiționeze/modernizeze pensiunea agroturistică.
Analiza pune în evidență o activitate bine organizată cu rezultate economico-financiare pozitive, dar și o serie de amenințări. Eliminarea acestora în cea mai mare măsură este posibilă prin dezvoltarea afacerii și consolidarea acesteia pe piața turistică din județul Neamț și nu numai.
Administratorul pensiuni nu trebuie să facă eforturi inutile ca să ofere turiștilor ceva exotic sau orice poate oferi un oraș, ci ar trebui să ofere ceva autentic, ceva specific zonei. Până la urmă, turiștii călătoresc spre zone rurale sau destinații ecoturistice dintr-un singur motiv: pentru a experimenta ceva autentic din zona respectivă.
Mâncarea simplă este cea mai sănătoasă, iar mâncarea făcută la țară este și cea mai gustoasă. Acestea sunt considerațiile turiștilor atunci când vizitează pensiunea. Turiștii vor aprecia legumele de grădină, mâncarea gătită în casă, produsele proaspete de origine animalieră (de la caprine și păsări).
O pensiune agroturistică în momentul de față este o posibilă învestiție de real succes, care nu implică costuri relativ mari, iar perioada de amortizare a investiției este una decentă. Bineînțeles orice investiție presupune riscuri, se poate schimba legislația, poate să apără o nouă criză economică care să reducă numărul de turiști sau concurența, dar acestea sunt riscuri asumate, nici o afacere nu poate garanta profit de 100%.
REFERINȚE
Anastasiei, B., 2004, Marketing turistic, Iași: Editura Tehnopress.
Danu, M.C., 1998, Marketingul serviciilor, Bacău: Editura Universitatea Bacău.
Dobrin, Cosmin; Popa, Ion, 2004, Metode, tehnici și instrumente utilizate în managementul calității pentru administrația publică, București: Efitura Eficon Press.
Florescu, C., 1997, Marketing, Pitești: Editura Independența Economică.
Lupu, N., 1999, Hotelul – Economie și management, ediția a II-a, revăzută și actualizată, București: Editura All Beck.
Mihalache, Raluca Andreea; Deatcu, Cătălin, 2011, Utilizarea metodelor econometrice în analiza trecerii de la soldul bugetar la sursele de finanțare, Scientific Research Themes/Studies Communications at the National Seminary „Octav Onicescu”, Romanian Statistical Review Trim. 3/2011.
Mitrache Ș., Manole V., Stoian M., Bran F., Istrate I., 1996, Agroturism și turism rural, București: Editura Fax Pressi.
Nistoreanu, Puiu, 2002, Management în turism, București: Editura ASE.
Nistoreanu, Puiu, 2003, Ecoturism și turism rural, București: Editura ASE.
Paina, N., 1998, Politici de marketing, Cluj Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.
Stoian, Marian, 2003, Practica gestiunii investițiilor, București: Editura ASE.
Turcu, Daniela, Weisz, Janeta, 2008, Economia turismului, Timișoare: Editura Eurostampa.
Ursuianu, Nicolae Gabriel, 2013, Cercetări privind rolul agroturismului în dezvoltarea economică a județului Neamț, Teză de doctorat, U.S.A.M.V.: București.
*** Analiza socio-economică a Regiunii Nord – Est 2014 – 2020, Capitolul 8. Turismul, disponibilă on-line la http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/aes/v3/8.turismul.pdf.
http://www.bnro.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_NEAMT.pdf, accesat la data de 23.04.2015 ora 17.00.
http://www.centruldepelerinaj.ro/neamt/manastirea-agapia, accesat la data de 27.04.2015 ora 20.00.
http://www.neamt.ro/Info_utile/tour_nt.html, accesat la data de 04.04.2015 ora 18.00.
http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/resource/62_capacitatea%20si%20activitatea%20de%20cazare%20turistica.htm, accesat la data de 17.05.2015 ora 10.00.
http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/resource/61_structurile%20de%20primire%20turistica%20cu%20functiuni%20de%20cazare%20turistica.htm, accesat la data de 29.05.2015 ora 19.00.
http://www.prefecturaneamt.ro/ro/doc/ghid_investitor_neamt_2014.pdf, accesat la data de 23.03.2015 ora 14.00.
http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/11/01/reabilitarea-monumentului-istoric-cetatea-neamt-i/#.VYh6Y_mqqko, accesat la data de 28.04.2015 ora 18.00.
http://www.ziare.com/piatra-neamt/stiri-business/zilele-turismului-la-garcina-3299845, accesat la data de 06.06.2015 ora 17.00.
http://www.ziarpiatraneamt.ro/harta-comuna-garcina-neamt, accesat la data de 06.06.2015 ora 18.00.
REFERINȚE
Anastasiei, B., 2004, Marketing turistic, Iași: Editura Tehnopress.
Danu, M.C., 1998, Marketingul serviciilor, Bacău: Editura Universitatea Bacău.
Dobrin, Cosmin; Popa, Ion, 2004, Metode, tehnici și instrumente utilizate în managementul calității pentru administrația publică, București: Efitura Eficon Press.
Florescu, C., 1997, Marketing, Pitești: Editura Independența Economică.
Lupu, N., 1999, Hotelul – Economie și management, ediția a II-a, revăzută și actualizată, București: Editura All Beck.
Mihalache, Raluca Andreea; Deatcu, Cătălin, 2011, Utilizarea metodelor econometrice în analiza trecerii de la soldul bugetar la sursele de finanțare, Scientific Research Themes/Studies Communications at the National Seminary „Octav Onicescu”, Romanian Statistical Review Trim. 3/2011.
Mitrache Ș., Manole V., Stoian M., Bran F., Istrate I., 1996, Agroturism și turism rural, București: Editura Fax Pressi.
Nistoreanu, Puiu, 2002, Management în turism, București: Editura ASE.
Nistoreanu, Puiu, 2003, Ecoturism și turism rural, București: Editura ASE.
Paina, N., 1998, Politici de marketing, Cluj Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.
Stoian, Marian, 2003, Practica gestiunii investițiilor, București: Editura ASE.
Turcu, Daniela, Weisz, Janeta, 2008, Economia turismului, Timișoare: Editura Eurostampa.
Ursuianu, Nicolae Gabriel, 2013, Cercetări privind rolul agroturismului în dezvoltarea economică a județului Neamț, Teză de doctorat, U.S.A.M.V.: București.
*** Analiza socio-economică a Regiunii Nord – Est 2014 – 2020, Capitolul 8. Turismul, disponibilă on-line la http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/aes/v3/8.turismul.pdf.
http://www.bnro.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_NEAMT.pdf, accesat la data de 23.04.2015 ora 17.00.
http://www.centruldepelerinaj.ro/neamt/manastirea-agapia, accesat la data de 27.04.2015 ora 20.00.
http://www.neamt.ro/Info_utile/tour_nt.html, accesat la data de 04.04.2015 ora 18.00.
http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/resource/62_capacitatea%20si%20activitatea%20de%20cazare%20turistica.htm, accesat la data de 17.05.2015 ora 10.00.
http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/resource/61_structurile%20de%20primire%20turistica%20cu%20functiuni%20de%20cazare%20turistica.htm, accesat la data de 29.05.2015 ora 19.00.
http://www.prefecturaneamt.ro/ro/doc/ghid_investitor_neamt_2014.pdf, accesat la data de 23.03.2015 ora 14.00.
http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/11/01/reabilitarea-monumentului-istoric-cetatea-neamt-i/#.VYh6Y_mqqko, accesat la data de 28.04.2015 ora 18.00.
http://www.ziare.com/piatra-neamt/stiri-business/zilele-turismului-la-garcina-3299845, accesat la data de 06.06.2015 ora 17.00.
http://www.ziarpiatraneamt.ro/harta-comuna-garcina-neamt, accesat la data de 06.06.2015 ora 18.00.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiect DE Investiții Pentru Dezvoltarea Turismului In Judetul Neamt (ID: 145322)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.