Proiect de Investitii In Mediul Rural

Economie

Proiect de Investitii In Mediul Rural

Byadmin ianuarie 1, 2024

INTRODUCERE

Transformările în sfera socială, procesele de globalizare și integrare economică, asociate cu

limitarea permanentă a consumurilor de resurse, au devenit coordonate curente ale întregii activității

socio-umane.

Evoluția socială a umanității, după ritmurile sale, o depășește cu mult pe cea biologică. Dacă evoluția biologică presupune schimbări minore ale naturii omului, determinate de procesele selecției naturale, evoluția socială se caracterizează prin transformări periodice majore ale structurii organizatorice a societății, grație modificărilor substanțiale ale ordinii sociale.

Economiștii plasează rareori problema ordinii și dezordinii în centrul cercetării lor, deși experiența istorică și contemporană ar trebui să le impună să facă acest lucru. Aceasta pe motiv că stabilirea și menținerea ordinii economice în condițiile schimbării dinamice a fost și rămâne o problemă centrală a lumii moderne.

Abordarea specifică a principalilor “actori” ai sistemului economic, în fața transformărilor generate de aceste procese, este determinantă pentru existența și dezvoltarea lor ulterioară.

Menținerea într-o poziție defensivă și lipsa de inițiativă asigură o relativă stabilitate, însă numai pe termen scurt. Pe termen mediu și lung reușita va fi a acelora care se implică profund în toate mecanismele globalizării, care încearcă să se adapteze permanent la fiecare mișcare și care se aventurează în a face previziuni și demersuri cu privire la viitorul apropiat.

Menținerea unor modele de organizare și management bazate pe decizii independente și necorelate cu realitățile mediului economic au condus la apariția unor decalaje semnificative pe diferite domenii, între diferitele state, care au generat presiuni suplimentare asupra întregii activități desfășurate.

Rezolvarea unor astfel de probleme complexe, din păcate, nu mai este doar în puterea economiilor statelor, ci se află mai mult în sfera relațiilor de colaborare și parteneriat între diferitele sisteme economice, pe probleme de importanță majoră precum investițiile, infrastructura, transferul tehnologic sau competitivitatea economică.

În acest context, lucrarea de față prezintă pe parcursul a trei capitole, principalele elemente ale investițiilor în mediul rural, ale ciclului de proiect, precum și elemente concrete privind teoria și practica programelor și portofoliilor de proiecte. O parte distinctă a lucrării este alocată proiectului de investiție în mediul rural din județul Argeș prin inițiativa europeană, proiect financiar de tip b#%l!^+a?nerambursabil, pentru perioada 2007 –2013.

Proiectul de investiție este, de asemenea, analizat în detaliu, atât din punct de vedere administrativ (entități responsabile, proceduri, regulamente etc.) cât și din punct de vedere operațional, al domeniilor și categoriilor de organizații care pot accesa și utiliza sumele disponibile.

CAPITOLUL I. POLITICI DE FUNDAMENTARE ÎN MEDIUL RURAL b#%l!^+a?

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.

FEADR reprezintă o oportunitate de finanțare pentru spațiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 și până în 2013. Similar cu Programul SAPARD, și FEADR se va baza pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private.

În conformitate cu normele care reglementează Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală (FEADR), statele membre pot include diverse instrumente financiare (cum ar fi fondurile de garantare, fonduri de tip revolving și fondurile de capital) în planurile lor de dezvoltare rurală, dacă utilitatea acestora și impactul pozitiv asupra programului pot fi demonstrate.

Instrumentul lansat reprezintă primul produs dezvoltat în cadrul Memorandumului de înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, semnat în iulie 2014 între cele doua instituții

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) cuprinde:

unitate centrală de coordonare;

8 Centre Regionale de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (CRPDRP), care corespund celor opt Regiuni de Dezvoltare;

42 unități județene organizate în Oficii Județene de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (OJPDRP).

PNDR (finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) susține dezvoltarea strategică a spațiului rural prin abordarea strategică a următoarelor obiective:

Restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole

Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice

Diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale

Îndeplinirea obiectivelor strategice din PNDR 2014-2020 se va realiza prin cele 6 priorități de dezvoltare rurală: b#%l!^+a?

P1 Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale

P2 Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative si a gestionării durabile a pădurilor

P3 Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură

P4 Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură

P5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și reziliență la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

P6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltare economică în zonele rurale

Pentru realizarea obiectivelor strategice, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție:

Înființarea, extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării și producție de energie din surse regenerabile, facilități de depozitare, comercializare și procesare, inclusiv în contextul lanțurilor scurte, etc.);

Investiții în procesare și comercializare, inclusiv în eficiență energetică, marketing, depozitare, condiționare, adaptare la standarde, etc.;

Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, și întinerirea generațiilor de fermieri;

Gestionarea riscurilor în sectorul agro-alimentar;

Activități consiliere și formare, realizate inclusiv prin intermediul grupurilor de producători.

Sprijin pentru realizarea de investiții pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici non-agricole în zonele rurale; b#%l!^+a?

Îmbunătățirea infrastructurii locale (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri locale), infrastructură educațională, medicală și socială;

Restaurarea și conservarea moștenirii culturale;

Sprijin pentru strategii generate la nivel local, care asigură abordări integrate pentru dezvoltarea locală;

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 121 sunt fermierii definiți conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practică în principal activități agricole – activitate principală conform Certificatului de Înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerțului – a căror exploatație este situată pe teritoriul țării, are o dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE, și care este înregistrata în Registrul unic de identificare / Registrul agricol. Astfel, pentru a beneficia de sprijin prin FEADR un solicitant trebuie să aibă ca obiect principal de activitate domeniul agricol, conform Certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerțului, respectiv codul CAEN 01xx. Pentru a demonstra că practică în principal activități agricole, solicitantul trebuie să facă dovada ca veniturile din activitățile agricole reprezintă cel puțin 50% din total venituri din exploatare.

Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:

Persoană fizică;

Persoană fizică autorizată (înființată în baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008);

Întreprinderi individuale (înființate în baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008);

Întreprinderi familiale (înființate în baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008); b#%l!^+a?

Societate în nume colectiv – SNC (înființată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările și completările ulterioare);

Societate în comandită simplă – SCS (înființată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările și completările ulterioare);

Societate pe acțiuni – SA (înființată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările și completările ulterioare);

Societate în comandită pe acțiuni – SCA (înființată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările și completările ulterioare);

Societate cu răspundere limitată – SRL (înființată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările și completările ulterioare);

Societate comercială cu capital privat (înființată în baza Legii nr. 15/ 1990, cu modificările și completările ulterioare);

Societate agricolă (înființată în baza Legii nr. 36/ 1991);

Societate cooperativă agricolă (înființată în baza Legii nr. 1/ 2005);

Grup de producători (recunoscut în baza Legii nr. 338/ 2005), doar cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri;

Cooperativa agricolă (înființată în baza Legii nr. 566/ 2004), doar cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Nu se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili pentru această măsură:

Exploatațiile agricole de subzistență (exploatații care produc exclusiv pentru consumul propriu) cu dimensiune de sub 2 UDE – dimensiunea economică a exploatației agricole se calculează conform Cererii de Finanțare în sheet-ul specific Măsura 121 – Stabilirea categoriei de ferma – după cum urmează:

În cazul exploatațiilor agricole care prevăd în cadrul proiectului modernizarea acesteia, dimensiunea se va calcula pentru anul în curs la data depunerii Cererii de Finanțare.

În cazul exploatațiilor agricole care prevăd activități agricole complet noi, dimensiunea economică va fi cea rezultată ca urmare a realizării investiției.

Organizațiile de producători din sectorul legume și fructe pentru investițiile sprijinite prin Pilonul I4 al Politicii Agricole Comune.

Solicitantul trebuie să respecte următoarele:

să fie persoană fizică sau juridică româna cu capital privat

capitalul / acționariatul solicitantului eligibil poate fi atât integral din România cât și mixt sau integral străin; b#%l!^+a?

să acționeze în nume propriu;

să asigure surse financiare stabile și suficiente pe tot parcursul implementării proiectului.

Finanțarea unui proiect depus în cadrul Măsurii 121 derulată prin PNDR este restricționata pentru următoarele categorii de beneficiari:

beneficiarii înregistrați în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD și pentru FEADR, până la achitarea integrală a datoriei față de APDRP, inclusiv a majorărilor de întârziere;

beneficiarii care au contracte de finanțare reziliate pentru FEADR, din inițiativa APDRP, din cauza nerespectării clauzelor contractuale și rezilierea are o vechime mai mică de un an;

beneficiarii care se află în situații litigioase cu APDRP, până la finalizarea litigiului.

Condiții minime obligatorii pentru acordarea sprijinului

Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al Măsurii și cu cel puțin unul dintre obiectivele specifice;

Proiectul să fie în acord cu potențialul agricol al zonei și să demonstreze îmbunătățirea performantei generale a exploatației agricole la data dării în exploatare a investiției prin îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar și de mediu și respectând obligatoriu viabilitatea economică, conform următoarei liste indicative:

obiective tehnice

achiziția de tractoare, combine, mașini, utilaje, echipamente etc., care determină creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătățirea condițiilor de lucru;

construirea si/ sau modernizarea clădirilor operaționale care conduc la asigurarea conformității cu standardele comunitare;

diversificarea producției în funcție de cerințele pieței, realizarea de noi produse și introducerea de noi tehnologii.

obiective economico – financiare

reducerea costurilor de producție și creșterea rentabilității economice a exploatației agricole;

creșterea valorii adăugate brute (VAB ) a exploatației agricole;

creșterea viabilității economice.

obiective de mediu

reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră și o mai bună gestionare a deșeurilor b#%l!^+a?rezultate din activitatea de producție;

reducerea emisiilor de amoniac (și a altor gaze), în special în exploatațiile de creștere a animalelor prin respectarea standardelor sanitar-veterinare, de igienă și de bunăstare a animalelor;

asigurarea respectării cerințelor fitosanitare, ecologice etc.;

creșterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă și îmbunătățirea eficacității folosirii acestora.

Beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul.

Beneficiarul trebuie să prezinte Memoriul Justificativ sau Studiul de Fezabilitate Memoriul Justificativ – pentru proiecte care nu prevăd lucrări de construcții-montaj și pentru proiecte care vizează plantații de viță de vie, pomi și arbuști fructiferi și/ sau pepiniere și care nu prevăd lucrări de construcții-montaj.

Beneficiarul trebuie să declare că asigură cofinanțarea investiției

Tipuri de investiții și cheltuieli eligibile

În cadrul Măsurii 121 sunt sprijinite investițiile la nivelul întregului teritoriu al României.

Un proiect poate cuprinde atât cheltuieli eligibile cât si cheltuieli neeligibile. Fondurile

nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate de beneficiarul proiectului.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiții corporale și/ sau necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

Construirea și / sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producția agricolă la nivel de fermă, incluzând investițiile pentru respectarea standardelor comunitare și pe cele pentru protecția mediului și depozitarea îngrășămintelor;

Construirea și / sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilități și racorduri identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ; b#%l!^+a?

Construirea și / sau modernizarea fermelor de taurine pentru producția de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalații de muls, linii tehnologice de prelucrare și ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calității la nivel de ferma etc.;

Construirea și / sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalațiilor de irigat, asigurarea utilităților în vederea respectării condițiilor de mediu;

Achiziționarea sau achiziționarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, mașini, utilaje, instalații, echipamente și accesorii, echipamente și software specializate, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ;

Achiziționarea sau achiziționarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activității de producție, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ;

Înlocuirea plantațiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârșitul ciclului biologic de producție (minim 40 ani) și care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/ reconversie al plantațiilor de viță-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin și înființarea plantațiilor pentru struguri de masă;

Înființarea plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni;

Înființarea pepinierelor de viță de vie, pomi fructiferi și arbuști, alți arbori;

Investiții pentru producerea și utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei;

Investiții pentru înființarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producție scurt și regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;

Investiții în apicultură, cu excepția celor realizate prin Programul National Apicol;

Investiții pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.;

Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/ b#%l!^+a?2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecți, ingineri și consultanți, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor necesare implementării proiectelor, așa cum sunt ele menționate în legislația națională, achiziționarea de patente și licențe (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede și construcții și maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcțiilor);

Investiții necesare adaptării exploatațiilor pentru agricultură ecologică;

Investițiile necesare realizării conformității cu standardele comunitare.

Tipuri de investiții și cheltuieli neeligibile

Prin Măsura 121 nu se pot finanța investiții care se încadrează în următoarele categorii:

Construcția sau modernizarea locuinței;

Achiziționarea de bunuri second-hand;

Achiziția de drepturi de producție agricolă, de animale, plante anuale și plantarea lor, conform art. 55, pct.2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1974/ 2006;

Achiziționarea de teren;

TVA, cu excepția TVA-ului nerecuperabil, în cazul în care este în mod real și definitiv suportat de către beneficiari, alții decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/ 2005;

Costuri operaționale, inclusiv costuri de întreținere și chirie;

Comisioane bancare, costurile garanțiilor și cheltuieli similare;

Contribuția în natură;

Costuri de schimb valutar, taxe și pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP;

Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc.;

Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepția studiilor tehnice, a planurilor de afaceri și a studiilor de fezabilitate;

Costuri aferente Planului de afaceri sprijinit prin măsura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori”;

Costuri privind închirierea de mașini, utilaje, instalații și echipamente;

Achiziția de mijloace de transport pentru uz personal și transport persoane; b#%l!^+a?

Investiții privind operațiunile de simplă înlocuire în conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006;

Investiții în sectorul de piscicultură și acvacultură;

Investiții în exploatații de creștere a animalelor de blană;

Investiții pentru producerea pomilor de Crăciun;

Investițiile realizate în cadrul schemelor de sprijin în conformitate cu Art. 2 (2) din Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006.

Lista investițiilor și costurilor neeligibile se completează cu prevederile din Hotărârea de Guvern privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

b#%l!^+a?

CAPITOLUL II. ANALIZA SOCIOECONOMICĂ A JUDEȚULUI ARGEȘ

Analiza demografică la nivelul județului Argeș

Județul Argeș, cu 636.643 locuitori în anul 2011, se clasează din punct de vedere al

volumului populației, astfel:

Pe al II-lea loc în cadrul Regiunii Sud-Muntenia, polarizând 20% din populația acesteia, după județul Prahova (25%). Celelalte județe ale regiunii dețin populație în următoarele proporții: Dâmbovița (16%), Teleorman (12%) , Călărași (9% ), Giurgiu (9%) și Ialomița (9%).

Pe locul al IX-lea în 2011, ca număr de locuitori, comparativ cu județele României.

Figura 1.1. Populația pe județe la 1 iulie 2011(%)

Sursa: Anuarul statistic al României

În pofida creșterii numărului de localități cu statut urban, populația urbană a regiunii Sud Muntenia a înregistrat o scădere de peste 42.000 de persoane (-3,1%), de la 1.384.906, la 1.342.035 locuitori. Dacă ținem cont de faptul că cele 5 localități rurale care au devenit orașe în 2003 – 2004 însumau, la 1 iulie 2011, 37.259 de locuitori, scăderea, în condiții comparabile, a populației din mediul urban a fost, în intervalul analizat, de circa 80.000 de persoane (-5,8%).

Municipiul Pitești, principalul centru urban, reședință de județ, ocupă un loc privilegiat

cu o populație de 165.733 locuitori (1 iulie 2011), reprezentând ¼ (26%) din populația

județului Argeș.

b#%l!^+a?

Figura 1.2. Populația municipiilor și orașelor în total județ la 1 iulie 2011

Sursa: Institutul Național de Statistică – DJS Argeș

Comunele mari, cu peste 5000 de locuitori sunt: Călinești – 10872 locuitori, Bascov–10218, Poiana Lacului – 6642 locuitori, Băiculești – 5826 locuitori, Rucăr – 5752 locuitori și Buzoești – 5975 locuitori, cu o populație de peste sau de aprox. 1% din populația județului.

Alte localități cu peste 5000 locuitori sunt Mihăești – 5909 locuitori, Pietroșani – 5702 locuitori., Albeștii de Argeș – 5456 locuitori, Leordeni – 5994 locuitori, Corbeni – 5384 locuitori, Bradu– 7130 locuitori, Bârla – 5142 locuitori, Moșoaia – 5693 locuitori, Mărăcineni – 5193 locuitori și Cosești –5358 locuitori.

În județ există o singură comună ce are mai puțin de 1000 de locuitori, respectiv Dâmbovicioara, cu 943 locuitori.

Analizând principalii indicatori geografici, demografici și socio-economici se pot identifica o serie de diferențieri și disparități la nivel județului. Pentru o analiză complexă și obiectivă s-a propus divizarea județului Argeș în patru zone administrative, propuse de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș. Problema disparităților la nivel zonal este foarte complexă. Pentru a reliefa aspecte cu privire la disparitățile socio-economice s-au selectat pentru o analiză în detaliu câțiva din indicatorii analizați la nivelul întregului județ

S-a pus accentul pe analiza și reprezentarea grafică a indicatorilor:

ponderea populației tinere,

ponderea populației vârstnice,

modificările în numărul populației, b#%l!^+a?

densitatea populației

ponderea rromilor

ponderea șomerilor.

Există diferențe semnificative între cele patru zone din județul Argeș din punct de vedere al numărului de locuitori. În Zona III populația reprezintă 55,98% din populația totală a județului Argeș, fiind urmată de Zona II (17,21%), Zona I (15, 11%) și Zona IV (11,71%).

Zona I – Curtea de Argeș

Zona I este formată din 92520 de locuitori ceea ce reprezintă un procent de 15,11% din populația județului Argeș.

Cea mai importantă localitate din zonă este orașul Curtea de Argeș care a reprezentat reședința în ultimii ani de domnie ai lui Basarab I și prima reședință a Mitropoliei Țării Românești, înființată în 1359. Ridicat la rangul de municipiu, Curtea de Argeș reprezintă un punct de polarizare socio-economic pentru localitățile aflate în vecinătate și nu numai.

Populația municipiului este de 27359 locuitori, ceea ce reprezintă 4,47 % din populația totală a județului Argeș. În această zonă sunt comune a căror populație depășește 5000 de locuitori: Băiculești (5826 locuitori), Pietroșani (5720 locuitori), Albeștii de Argeș (5456 locuitori), Corbeni (5384 locuitori).

Particularitățile cadrului natural determină o repartiție inegală a populației. La nivelul zonei se remarcă localități cu o densitate de sub 30 de locuitori/kmp: Arefu, Nucșoara, Sălătrucu. Aceste densități mici ale populației se explică și prin existența în proporție mare a reliefului montan, care impune anumite restricții privind calitatea și nivelul de trai. La polul opus întâlnim localități cu o densitate mai mare de 90 locuitori/kmp (densitatea medie a țării): Curtea de Argeș, Valea Iașului, Valea Danului, Corbeni.

Raportului dintre populația tânără și cea în etate se observă în câteva localități decalaje

semnificative. Localitățile care prezintă un risc avansat de îmbătrânire a populației sunt: Poienarii de Argeș, Ciofrângeni, Brăduleț, Nucșoara, Mușătești. Diferențieri se observă și în ceea ce privește raportul dintre rata natalității și cea a mortalității. Mortalitatea infantilă înregistrează valori îngrijorătoare în localitățile: Cicănești, Nucșoara, Arefu.

Din punct de vedere etnic predomină populația de etnie română. Există trei localități în care ponderea romilor declarați înregistrează valori ridicate: Băiculești (1,9%) , Mălureni (8,4%) și Pietroșani (5%).

Disparitățile la nivel economic se resimt în disparitățile la nivel demografic. rata șomajului b#%l!^+a?înregistrată în luna septembrie a anului 2013 în mun. Curtea de Argeș este de 3,5%, iar în localitățile învecinate atinge valori mai mari în Albeștii de Argeș (7%) și în Mălureni (10,7%).

Datorită dezechilibrelor economice, la nivelul zonei s-a înregistrat un flux al plecărilor și sosirilor.

Se observă tendințe de împuținare a populației în majoritatea localităților, cea mai mare fiind în mun. Curtea de Argeș, unde populația a scăzut cu 5151 locuitori in intervalul 2002-2011.

Această tendință se păstrează în toată zona. Localitățile care au înregistrat scăderi mai mici ale populației în intervalul 2002-2011 sunt Mălureni, Domnești și Pietroșani.

Existența unui singur centru urban, lipsă acută de locuri de muncă, predominarea reliefului muntos ce impune anumite restricții din punct de vedere agricol, lipsa unor dotări edilitare necesare dezvoltării socio-economice din mediul rural sunt factori care influențează existența unor disparități la nivelul zonei, amenințând ca unele localități să fie incluse în categoria zonelor defavorizate.

Exploatarea și valorificarea eficientă a sectorului agricol va contribui la reducerea șomajului și creștere economică, împiedicând în același timp un posibil exod rural spre singurul oraș din zonă.

Comparativ cu celelalte zone din județ, Zona I se remarcă prin cea mai mică pondere a rromilor.

Zona II – Câmpulung

Zona II este formată din 105372 de locuitori ceea ce reprezintă un procent de 17,21% din populația județului Argeș.

Cea mai importantă localitate din zonă este municipiul Câmpulung, fostă capitală a Țării Românești, al cărui nume răspunde exact situării sale geografice, un câmp alungit între dealuri, către munte. Orașul este străbătut de râul Târgului, și are 31767 locuitori. După 1970, se resimte o amploare deosebită a activității de dezvoltare a industriei locale muscelene. Este singurul oraș din zonă, având în același timp un rol de polarizare. Populația totală a municipiului este de 31767 locuitori, ceea ce reprezintă 5,2 % din populația totală a județului.

Există în această zonă comune mari, a căror populație depășește 5000 de locuitori: Rucăr (5752 locuitori), Mihăești (5909 locuitori). La polul opus se află comună Dâmbovicioara cu 943 locuitori, fiind singura comună din județ care are mai puțin de 1000 de locuitori.

La nivelul zonei se remarcă localități cu o densitate de sub 30 de locuitori/kmp: Dâmbovicioara, Rucăr, Albeștii de Muncel. Aceste densități mici ale populației se explică și prin existența în proporție mare a reliefului montan, care impune anumite restricții privind calitatea și nivelul de trai. La polul opus întâlnim localități cu o densitate mai mare de 110 locuitori/kmp: Câmpulung, Poienarii de Muncel, Buchea de Jos, Schitu Golești. b#%l!^+a?

Analizând harta raportului dintre populația tânără și cea în etate se observă în câteva localități decalaje semnificative. Amintim în acest sens: Dâmbovicioara, Valea Mare-Pârvat, Hârtiești, Berevoiești, etc. În localitățile din comuna Dâmbovicioara se înregistrează cel mai mare procent al populației îmbătrânite. Spre deosebire de prima zonă analizată, în zona Câmpulung se observă un număr mare de localități unde procentul populației cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani este mai mare decât procentul populației cu vârste de peste 60 de ani.

Din punct de vedere etnic predomină populația de etnie română. Există localități în care ponderea rromilor este ridicată, cu valorice depășesc 20%: Hârtiești (27,39%), Dragoslavele (21,24), Valea Mare Pârvat (22,55%), Bughea de Sus (30,13%), Berevoiești

(27,22%), Cetățeni (25,35%).

Disparitățile la nivel economic se resimt în disparitățile la nivel demografic. Ponderea șomerilor înregistrați în septembrie 2013 atinge valori cuprinse între 2,7 în comuna Vulturești și 18,2 % în comuna Cetățeni. Datorită dezechilibrelor economice, la nivelul zonei s-a înregistrat un flux al plecărilor și sosirilor.

Valori ridicate ale ratei plecărilor în intervalul 2002-2011 întâlnim în localitățile Hârtiești și Albeștii de Muscel unde populația s-a înjumătățit. Singura localitate care a înregistrat o creștere a populației în acest interval este Mihăești. Disparitățile socio-economice identificate la nivelul zonei sunt influențate de o serie de factori precum: existența unui singur centru urban, cea mai mare pondere a rromilor comparativ cu celelalte trei zone, rata mortalității mai mare decât rata natalității, restricții din punct de vedere agricol determinate de predominarea reliefului muntos.

Comparativ cu celelalte zone din județ, Zona II se remarcă prin: cea mai mare ponderea a populației cu vârste ce sub 19 de ani; cea mai mare rată a șomajului înregistrat în

septembrie 2013; cea mai mare pondere a populației de etnie rromă.

Zona III – Pitești

Zona III este formată din 342819 locuitori ceea ce reprezintă un procent de 55,98% din

populația județului Argeș.

Municipiul Pitești, principalul centru urban, reședință de județ, ocupă un loc privilegiat cu o populație de 155383 locuitori, reprezentând 25,37% din populația județului Argeș.

Municipiul Pitești este situat la 110 km. vest de București având o excelentă conexiune cu capitala țării și cu Aeroportul Internațional Henri Coandă (120 km.) prin intermediul Autostrăzii A1. Totodată municipiul Pitești reprezintă un important nod rutier, fiind situat pe Coridorul IV b#%l!^+a?PanEuropean, pe care se va construi autostrada care va lega capitala țării de Budapesta și vestul Europei. Împreună cu localitățile din proximitate (Bascov, Bradu, Mioveni, Mărăcineni și Ștefănești), municipiul Pitești constituie un bloc strâns legat atât din punct de vedere economic, cât și social-cultural.

Există pe lângă municipiul Pitești trei orașe cu o populație care reprezintă un procent important din populația totală a județului : Mioveni (5,22%), Ștefănești (2,37%), Topoloveni

(1,67%). Populația din mediul urban ocupă 34,6 % din populația la nivelul întregului județ.

Existența celor patru localități urbane reprezintă un factor pozitiv în dezvoltarea socio-economică a zonei, comparativ cu celelalte zone unde avem câte un singur oraș.

Comparativ cu celelalte zone, în Zona III există cel mai mare număr de comune mari, cu o populație ce depășește 5000 de locuitori – Călinești (10872 locuitori), Bascov (10218 locuitori), Poiana Iancului (6642 locuitori), Moșoaia (5693 locuitori), Mărăcineni (5193 locuitori), Leordeni (5994 locuitori), Cosești (5358 locuitori). La nivelul zonei se remarcă localități cu o densitate de sub 30 de locuitori/kmp: Udă, Cotmeana, Drăganu. La polul opus întâlnim reședința județului cu o densitate de 4164 locuitori/kmp. Valori ridicate ale densității populației, ce depășesc 200 locuitori/kmp întâlnim : Mioveni, Topoloveni, Titești, Bașcov, Ștefănești.

Analizând raportul dintre populația tânără și cea în etate se observă în câteva localități decalaje semnificative. Amintim în acest sens: Udă, Cocu, Botești, Morărești, Cotmeana, aceste localități prezentând risc avansat de îmbătrânire a populației.

Diferențieri se observă și în ceea ce privește raportul dintre rata natalității și cea a mortalității. Mortalitatea infantilă înregistrează valori mai mici în localitățile: Băbana, Beleți Negrești, Budeasa, Băilești, Vedea.

Din punct de vedere etnic predomină populația de etnie română. Există localități în care ponderea rromilor declarați este ridicată, valorile încadrându-se între 5 și 22 %: Ștefănești, Merișani, Davidești, Cosești. Disparitățile la nivel economic se resimt în disparitățile la nivel demografic.

Ponderea șomerilor înregistrați în septembrie 3013 atinge valori cuprinse între 2 și 8,5 % din totalul populației active în reședința de județ, orașe și localitățile învecinate.

Spre deosebire de celelalte zone în zona Pitești se observa și localități în care numărul

locuitorilor a crescut în anul 2011, fata de anul 2002. Acest fapt este explicat migrația

populației în zone periurbane, dar și de migrarea populației din zona montană spre localitățile

din vecinătatea orașelor și a reședinței de județ, mai bine industrializate. Amintim localități

ce au înregistrat creștere a populației : Ștefănești, Budeasa, Căteasca, Davidești, Moșoaia,

etc.

Comparativ cu celelalte zone din județ, Zona III se remarcă prin: cea mai mare rată a b#%l!^+a?natalității, în cele mai multe comune se depășește valoarea de 9 la mie; cea mai mare ponderea a absolvenților de învățământ superior; cel mai mare grad de urbanizare; cel mai mare procent al populației active și existența reședinței de județ.

Zona IV – Costești

Zona IV este formată din 71720 de locuitori ceea ce reprezintă un procent de 11,71% din populația județului Argeș

Singura localitate urbană este Costești, oraș de câmpie situat la 20 de km sud-est de

municipiul Pitești, așezat pe lunca râului Teleorman. Într-o viitoare dezvoltare agroindustrială

a zonei, piața cerealelor și zootehniei, va fi reprezentată de orașul agro – industrial Costești.

Numărul de locuitori al orașului este relativ mic, 10375 de locuitori, reprezentând doar 1,69 % din populația totală a județului. În zona administrativă propusă, există atât comune cât și localități mari, cu o populație ce depășește 5000 de locuitori. Amintim în acest sens comuna Buzoești (5975 de loc.) și localitatea Bârla (5855 loc.).

La nivelul zonei se remarcă localități o densitate relativ mică a populației, comparativ cu celelalte 3 zone din județul Argeș. Densitate sub 30 de locuitori/kmp se află în localitățile din comuna Luca Corbului. La nivelul zonei, densitatea populației este încadrată în valori cuprinse între 30 și 60 de locuitori/kmp. În orașul Costești, densitatea depășește puțin valoarea de 90 locuitori/kmp.

Analizând harta raportului dintre populația tânără și ce în etate se observă în majoritatea localităților decalaje semnificative. Amintim în acest sens: Lunca Corbului, Rociu, Teiu, Ungheni, Râca, Negrași etc., unde se înregistrează cel mai mare procent al populației îmbătrânite. Doar în orașul Costești se observă că procentul populației cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani este aproximativ egal cu procentul populației cu vârste de peste 60 de ani.

Diferențieri se observă și în ceea ce privește raportul dintre rata natalității și cea a mortalității. Mortalitatea infantilă înregistrează valori mai mari în localitățile: Miroși, Rătești,

Ungheni, Rociu, Hârsești etc..

Din punct de vedere etnic predomină populația de etnie română. Există un număr restrâns de localități în care ponderea rromilor declarați depășește 2%: Teiu, Stolnici, Recea, Rătești, Izvoru. Ponderea șomerilor înregistrați în luna septembrie a anului 2013 este destul de ridicată, atingând între 2% și 19,5% din totalul populației active. Cel mai mare procent le întâlnim în comuna Râca.

În toate localitățile zonei se constată o împuținare a populației în anul 2011, comparative cu anul 2002, datorată probabil populației îmbătrânite și a migrării populației tinere către zone urbane și periurbane ale județului. Comparativ cu celelalte zone din județ, Zona IV se remarcă prin: cea mai b#%l!^+a?mică pondere a absolvenților de învățământ superior; cea mai mare ponderea a populației cu vârste ce depășește 60 de ani; în majoritatea localităților ponderea populației feminine depășește pe cea masculină;

Disparitățile socio-economice identificate la nivelul zonei sunt influențate de existența unui singur centru urban, ponderea ridicată a populației ocupate în sectorul primar, etc.

Standard de viață

Pentru a analiza excluziunea economică am construit doi indicatori privind dependența financiară a indivizilor de sistemul de asistență socială: procentul persoanelor care au primit ajutor social în 2011 și procentul celor care au primit ajutoare de încălzire în același an. Deși aceste procente au valori reduse, sunt semnificative dacă le privim relativ (comparând comunele între ele). Dacă media procentelor persoanelor care primesc ajutor social din localitățile rurale este de aproximativ 2,5, pentru localitățile urbane media procentelor este de trei ori mai redusă – 0,5 (asta ne arată încă o dată că deficitul de resurse financiare este mult mai mare în mediul rural comparativ cu mediul urban).

Datele ne arată că doar opt localități au mai mult de 5% persoane dependente financiar (cei doi indicatori au în general valori similare) și că toate aceste localități sunt din mediul rural. Observăm că localitățile Cetățeni, Berevoești și Hârtiești au persoane dependente financiar în proporție de peste 7% (valori mult mai mari decât în cazul celorlalte localități). Valori ridicate întâlnim și în cazul localităților Dragoslavele, Valea Mare Pravăț, Mihăești, Dărmănești, Mozăceni, dar și în cazul localităților Udă și Cocu.

Dacă analizăm simultan procentul persoanelor de etnie romă și dependența de stat observăm o relație pozitivă puternică semnificativă statistic. În localitățile în care există romi procentul celor care au nevoie de susținere financiară din partea statului este mai ridicat.

Analiza datelor privind sărăcia la nivel de localitate susține semnificația indicatorilor privind venitul minim garantat și ajutorul de încălzire – coeficientul de corelație Pearson între rata sărăciei și acești indicatori este peste 0,5.

Ocupare

Excluziunea de la ocupare este considerată alături de excluziunea de la un standard decent de viață drept una dintre dimensiunile centrale ale excluziunii sociale în general și factor declanșator a excluziunii sociale pe alte dimensiuni. Lipsa unui loc de muncă nu conduce doar la sărăcie, ci declanșează forme de privare pe alte dimensiuni cum ar fi cea a sănătății (ca urmare a lipsei b#%l!^+a?asigurărilor sociale) și este un factor de risc la nivelul întregii gospodării, periclitând pe termen lung șansele d e acces ale copiilor la educație și conducând în final la sărăcie și excluziune pentru mai multe generații succesiv – intergenerațională.

Județul Argeș se situează în zona mediană a ierarhiei județelor din punct de vedere al nivelului șomajului înregistrat, cu 5,7% . În regiune, două județe au un nivel considerabil mai ridicat al ratei șomajului (Ialomița și Teleorman cu 7,6 respectiv 9,1 procente) în timp ce restul înregistrează valori apropiate de Argeș.

Tabel nr. 1. Rata șomajului înregistrat în Argeș față de județele cu cele mai ridicate și cele mai scăzute valori, în 2011 (%)

Sursa: Institutul Național de Statistică

Din punct de vedere al distribuției teritoriale pe județe, Argeș se plasează alături de, Giurgiu și Prahova, aproape de media șomajului înregistrat (același procentaj de 5,7 pentru toate cele 3 județe).

Conform diagnozei din „Programul operațional multianual al județului Argeș 2007 – 2013” în județ, în 2004, se înregistrează o rată de ocupare ridicată, de 93,2%, mult peste media în regiune. Sectoarele cu o rată de ocupare ridicată sunt, conform aceluiași document, industria (cu 32,22% din totalul populației ocupate), agricultură (30,08%), comerț (10,60%), construcții (5,36%), prestări servicii (4,17%), învățământ (4,68%), sănătate și asistență socială (3,53%). În timp ce industria a cunoscut o reducere continuă a ratei ocupării, sectorul serviciilor și comerțului, dar și sectorul serviciilor publice (învățământ, sănătate, asistență socială) au înregistrat creșteri. Rata de ocupare a populației feminine depășește, în mod atipic față de situația la nivel național, rata de ocupare a bărbaților.

b#%l!^+a?

MEMORIUL JUSTIFICATIV PENTRU BENEFICIARI PRIVAȚI

Date generale

Foaie de capăt b#%l!^+a?

Coordonator proiect: lect. univ. ec. dr. IRINA PETRESCU

Denumirea lucrării: ACHIZIȚIONARE DE UTILAJE PENTRU DAN VALENTIN

Beneficiar: DAN VALENTIN

Elaborat parte scrisă: POPESCU DANIELA

Coordonator Elaborator

lect. univ. ec. dr. IRINA PETRESCU POPESCU DANIELA

Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

NUMELE și PRENUMELE: DAN VALENTIN

Domiciliul: Str.Paduroiu nr.3, Bl.B25, Sc.1, Et.5, Ap.22, Sector 4,

Bucuresti.

Act de identitate: CI seria RT nr. 379129, CNP [anonimizat], eliberata de SPCEP S4 la data de 31.03.2006, valabilă până la data de 10.02.2016;

Scurt istoric al solicitantului

Beneficiarul, DAN VALENTIN a lucrat până în prezent administrator la o societate care se ocupă de producerea de hârtie igienică. Conștientizând tot mai mult potențialul pe care îl poate reprezenta mediul rural în dezvoltarea unei afaceri independente și având deja experiența dobândită în funcția de administrator al societății la care a lucrat până în momentul de față, Beneficiarul DAN VALENTIN a decis că este momentul să înceapă propria sa afacere non agricolă în mediul rural.

Prin inițierea acestui proiect DAN VALENTIN urmărește achiziționarea utilajelor specifice pentru producția de hârtie igienică și șervețele.

Obiecte de activitate ale solicitantului

Beneficiarul DAN VALENTIN nu este constituit încă în una din formele prevăzute de Ghidul solicitantului Măsurii 312, în concluzie nu putem vorbi de un obiect de activitate al solicitantului, după aprobarea proiectului propus prin prezenta cerere de finanțare, Beneficiarul își va autoriza codul (potrivit codificării CAEN): 1722 Fabricarea produselor de uz gospodaresc și sanitare, din hârtie sau carton. b#%l!^+a?

Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietății), construcții, utilaje si echipamente, animale,etc.

b#%l!^+a?

Beneficiarul DAN VALENTIN nu are mijloace fixe și niciun patrimoniu propriu, ea având drept real de proprietate asupra terenului și construcțiilor pe care se dorește realizarea investiției propusă prin prezentul proiect de finanțare conform extrasului de CF nr. 300146 a localității Vedea, având nr. cadastral C1 și nr. top. 415-416/b.

2. Descrierea proiectului

Denumirea investiției

Denumirea investiției este – ”ACHIZIȚIONARE DE UTILAJE PENTRU DAN VALENTIN”

Elaborator (coordonate de identificare)

Elaboratorul întregului proiect este: POPESCU DANIELA, Str.Paduroiu nr.3, Bl.B25, Sc.1, Et.5, Ap.22, Sector 4, Bucuresti., CNP [anonimizat], e-mail [anonimizat] .

Amplasamentul proiectului (regiunea, județul, localitatea)

Investiția va fi amplasată în judetul ARGES, sat Fata (com. Vedea) nr. 11, în imobilul înscris în CF nr. 300146 a localității Vedea, având nr. cadastral C1 și nr. top. 415-416/b.

2.4 Descrierea activității propuse prin proiect

Servicii pentru populația rurală

Prin prezentul proiect de finanțare se urmărește achiziționarea următoarelor utilaje: mașină de rulat hârtie igienică, mașină de imprimat bicolor și rebobinat, mașină de perforat role, mașină de făcut șervețele de masă și ZW, mașină de tăiat șervețele, mașină de făcut batiste, mașină pentru ambalat batiste, mașină automată de făcut șervețele umede, mașină de împachetat șervețele umede, mașină de ambalat șervețele și sistem de iluminare mobil cu panouri fotovoltaice.

Beneficiarul DAN VALENTIN și-a propus înființarea unei activități non agricole în mediul rural, urmând ca obiectul principal de activitate (potrivit codificării CAEN) să fie: 1722 Fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitare, din hârtie sau carton.

Această activitate include:

fabricarea articolelor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie și vată celulozică:

șervețele pentru curățarea tenului; b#%l!^+a?

batiste, prosoape, șervețele de masă;

hârtie igienică

prosoape și tampoane igienice, scutece și scutece pentru copii;

pahare, farfurii și tăvi;

fabricarea de vată textilă și a articolelor din aceasta: prosoape igienice, tampoane etc.

Prin inițierea acestui proiect de finanțare Beneficiarul DAN VALENTIN urmărește înființarea bazei proprii de producție, achiziționarea de utilaje noi cu o capacitate de producție mărită care vor permite realizarea unei game largi de produse (batiste, prosoape de bucătărie, șervețele umede și uscate, șervețele ZW și role de hârtie igienică), diversificarea producției (introducerea în producție a unui tip nou de șervețel: ”ZV”) și crearea de noi locuri de muncă în mediul rural.

Investiții în energie regenerabilă: achiziționarea unui sistem de iluminare mobil cu panouri fotovoltaice

Acest sistem de iluminare mobil captează energia luminoasă din radiația solară din timpul zilei, o înmagazinează în acumulatori, astfel încât să poată să ofere iluminatul necesar pentru efectuarea lucrărilor pe timp de noapte sau în condiții slabe de lumină ambientală. Sistemul de iluminare este mobil, astfel încât poate fi ușor transportat de la un loc de muncă la altul.

2.5 Fundamentarea necesității si oportunității investiției

Necesitatea investiției este legată în primul rând de inexistența unor firme specializate pentru acest tip de activitate în mediul rural.

Micro-întreprinderile existente în mediul rural sunt în număr redus și acoperă doar o gamă restrânsă de activități productive și servicii care să vină în sprijinul populație, nevalorificând, astfel resursele locale .

Din cele existente, majoritatea s-au orientat către comerț datorită recuperării mai rapide a investițiilor și a unei experiențe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activități. În acest sens, este necesară dezvoltarea microîntreprinderilor care au la bază meserii tradiționale și totodată, crearea acelora care promovează noi activități, axate pe introducere de noi competențe și abilitați antreprenoriale, furnizare de noi servicii pentru comunitățile rurale, acestea reprezentând un factor important pentru dezvoltarea economiei rurale și limitarea depopulării spațiului rural.

Diversificarea activităților din cadrul fermelor către activități non-agricole este necesară pentru completarea veniturilor acestora, în special a celor din fermele de semi-subzistență iar microîntreprinderile vor fi încurajate să demareze activități productive și servicii în zonele rurale, b#%l!^+a?contribuind la absorbția ridicată a forței de muncă provenind din fermele de subzistență, în special a tinerilor și a femeilor. Crearea de noi locuri de muncă va contribui, astfel, la stabilitatea echilibrului teritorial atât din punct de vedere economic cât și social.

În prezent există disparități profunde la nivel regional, precum și între zonele urbane și rurale, în ceea ce privește mediul de afaceri, fapt datorat în principal unei infrastructuri slab dezvoltate în zonele rurale, a lipsei resurselor financiare a potențialilor beneficiari, a dificultăților de accesare a creditelor dar și a slabei pregătiri antreprenoriale.

Această situație explică necesitatea creării de locuri de muncă alternative, precum și a surselor de venituri adiționale din activități non-agricole, alături de reorientarea forței de muncă spre activități non-agricole productive și către dezvoltarea serviciilor pentru populația rurală.

Dezvoltarea micro-întreprinderilor este recunoscută ca fiind sursa cea mai semnificativă de creare de locuri de muncă, de obținere de venituri în spațiul rural, atât pentru economiile deja dezvoltate cât și pentru cele în curs de dezvoltare.

Analiza micro-întreprinderilor din spațiul rural evidențiază capacitatea redusă a acestora de a răspunde necesității de a furniza locuri de muncă pentru populația din spațiul rural (o medie mai mică de 3 locuri de muncă/micro-întreprindere); în anul 2014, acestea reprezentau 13% din numărul total de micro-întreprinderi la nivel național și aproximativ 4,2 micro-întreprinderi/1000 locuitori.

Având în vedere numărul mic al micro-întreprinderilor în spațiul rural și nivelul redus al veniturilor obținute din activitățile non-agricole, se impune necesitatea creării de noi microîntreprinderi care vor revitaliza economia rurală prin crearea de locuri de muncă pentru populația rurală în sectorul non-agricol și creșterea veniturilor acesteia.

Oportunitatea prezentei investiții este dată și de faptul că toată investiția va fi cofinanțată prin FEADR. Astfel efortul financiar al beneficiarului DAN VALENTIN în achiziționarea fiecărui utilaj în parte va fi mult mai mic, față de situația în care societatea ar trebui să achiziționeze singură (fără cofinanțare) din resurse proprii fiecare utilaj. Acest fapt va permite beneficiarului DAN VALENTIN să realizeze produse de calitate la un preț foarte mic, fapt deosebit de benefic pentru consumatori.

O altă latură pozitivă care rezultă în urma implementării proiectului este crearea a opt noi locuri de muncă în sectorul non agricol pentru populația din mediul rural.

Obiectivele tehnice ale investiției determină creșterea productivității muncii, introducerea de noi tehnologii performante, îmbunătățirea condițiilor de muncă. Obiectivele economico-financiare ale investiției sunt reducerea costurilor de producție și creșterea rentabilității economice.

Obiectivul de mediu îl constituie reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră, care rezultă din faptul că toate utilajele sunt de ultimă generație, cu norme de poluare reduse.

b#%l!^+a?

Piața de aprovizionare/desfacere, concurența și strategia de piață ce va fi aplicată pentru valorificarea produselor/serviciilor obținute prin implementarea proiectului.

Potențialii clienți ai beneficiarului, vor fi reprezentați de către distribuitorii zonali din jud. Arges și Direcțiile Regionale ale S.N.C.F.R.

Concurența în cazul firmelor de fabricare a hârtiei igienice și a șervețelelor, în zona rurală este inexistentă. b#%l!^+a?

Strategia de piață care va fi aplicată pentru valorificarea produselor obținute prin implementarea prezentului proiect, va fi aceea de a realiza produse de calitate la un preț foarte scăzut. Nu este necesară o strategie de piață deosebită deoarece activitatea aceasta este inexistentă în mediul rural.

Practicarea unui preț foarte scăzut pe piață este posibilă datorită ajutorului nerambursabil primit la achiziționarea utilajelor.

Aceste utilaje au o productivitate ridicată și consumuri specifice reduse, necesitând un număr redus de personal (spre deosebire de utilajele manuale care necesită un număr ridicat de persoane).

Date privind forța de muncă si managementul proiectului;

Total personal existent

În momentul de față nu există nici o persoană angajată, urmând ca angajările să fie efectuate după aprobarea proiectului propus prin cererea de finanțare.

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

După implementarea prezentului proiect, Beneficiarul va angaja opt persoane, din care o persoană cu funcție de conducere și șapte persoane cu funcție de execuție.

Locuri de muncă nou-create: 8

Prin implementarea proiectului se vor realiza 8 locuri de muncă astfel:

1 post director

Directorul este responsabil de:

răspunde de evidența contabilă, financiară și de gestiune;

elaborează fișa postului pentru personalul ce va fi angajat;

răspunde de arhivarea documentelor.

răspunde de relația cu clienții societății, de încasările și plățile necesare bunei funcționări a societății comunicând ori de câte ori i se solicită de către asociați

prospectează piața căutând să atragă noi clienți

are drept de semnătură pe documentele justificative și în bancă

formulează pentru uzul asociaților observații și propuneri de natură legislativă, metodologică, procedurală sau organizatorică.

examinează legalitatea, regularitatea și conformitatea operațiunilor, identifică risipa și gestiunea defectuoasă și fraudele, iar pe aceste baze, propune măsuri pentru recuperarea b#%l!^+a?pagubelor și sancționarea celor vinovați, după caz.

respectă normele de protecția muncii și de sănătate potrivit reglementarilor în vigoare având grijă ca și angajații societății să o facă.

respectarea Regulamentul de Ordine Interioară și Regulamentul de Funcționare al societății, aducându-l și la cunoștința personalului din subordine.

răspunde de întocmirea corectă a sarcinilor conform fișei postului

păstrează confidențialitatea datelor la care are acces

rezolvă și alte sarcini care cad în sfera sa de activitate, trasate de asociați sau colaboratori angajați ai societății,

emite decizii cu privire la buna desfășurare a activității din unitate.

1 șef de echipă

– este responsabil pentru coordonarea operativă a personalului și pentru calitatea pestatiilor acestuia, activează în vederea satisfacției clientului;

– respectă bugetele, caietele de sarcini, procedurile de lucru și disciplina internă, precum și utilizarea eficientă a tuturor resurselor;

– răspunde și organizează protecția muncii, PSI-ul etc.;

– asigură continuitatea serviciului, înlocuind la nevoie, chiar și personal, personalul operativ absent;

– formează profesional echipele de curățenie;

– gestionează întreținerea echipamentelor necesare serviciilor;

– întocmește rapoarte lunare și orice alt document cerut de către Conducere.

6 muncitori calificați

– vor lucra în două schimburi pe utilajele liniei de fabricat hârtie igienică și șervețele, funcție de necesitățile producției;

– participă în mod direct și nemijlocit la realizarea tuturor sarcinilor de producție;

– descarcă din mijloacele de transport materialele care se aprovizionează și încarcă în mijloacele de transport produsul finit;

– să ajute în cadrul echipei deservirea diferitelor masini și echipamente respectă ROI și ROF;

Descrierea achizițiilor realizate prin proiect

TABEL CARACTERISTICI TEHNICE ALE UTILAJELOR

Fluxul tehnologic al activităților care se vor desfășura este următorul

În cadrul fluxului tehnologic de producere a hârtiei igienice există o serie de etape. Prima etapă constă în aprovizionarea cu tamburi din semifabricat de hârtie de la furnizorii amintiți mai sus la punctul 2.6. Caracteristicile fizice ale acestor tamburi sunt: greutate 150 kg-200kg/buc.; lățime 1,05 m și un diametru de 1 m.

Următoarea etapă în cadrul procesului tehnologic constă în așezarea tamburilor pe mașina de rulat care este prevăzută cu un limitator, obținându-se astfel rolele mai mici la dimensiunile dorite. Mașina de rulat are rolul de a întinde uniform și de a imprima anumite modele pe hârtie. Rolele (baghetele) obținute se taie la un banzic în bucăți mai mici, pentru ca ulterior să fie ambalate în pungi personalizate și lipite cu mașina de lipit.

În funcție de solicitările venite din partea clientelei, rolele de hârtie pot fi ambalate în numar de 12, 24 sau 36 buc./pungă. În cadrul politicii de vânzare există și anumite promoții pentru atragerea clientelei (2+1 gratis).

Resturile de cartoane, hârtie și capetele rezultate în urma debitării se colectează, se presează într-o presă hidraulică și se trimit înapoi la producătorul de hârtie pentru a fi reintroduse în circuitul b#%l!^+a?productiv.

Sistem mobil de iluminat cu panouri fotovoltaice este necesar și util pentru realizarea în condiții optime a întregului flux tehnologic prezentat mai sus. Se va folosi funcție de necesități la iluminarea spațiului de încărcare – descărcare a materiei prime și respectiv a produselor finite. În perioada de primăvară toamnă este necesară iluminarea întregului spațiu exterior de lucru datorită faptului că ziua este foarte mică și trebuie prelungită durata zilei de muncă.

Durata de realizare (luni) si etape principale

Estimăm durata de implementare a proiectului la 24 luni, apreciem prima luna ca fiind luna decembrie 2015, lună în care se va semna contractul de finanțare cu Agenția FEADR și ultima lună fiind luna noiembrie 2017, lună în care beneficiarul va primi ultima tranșă a ajutorului nerambursabil. Prezentăm mai jos principalele etape de realizare a investiției, precum și graficul lor.

ETAPA I: Decembrie 2015 Semnarea contractului de finanțare cu Agenția APDRP;

ETAPA II: Ianuarie-februarie 2016 Avizarea dosarului de achiziții;

ETAPA III: Martie-iulie 2016 Achiziționare mașina de rulat hârtie igienică, mașina de imprimat bicolor și rebobinat, mașina de perforat role 321.290 RON

ETAPA IV: August 2016 Întocmire dosar de cerere de plată pentru suma de 321.290 RON

ETAPA V : Noiembrie 2016 Rambursare ajutor FEADR 224.903 RON

ETAPA VI : August-noiembrie 2016 Achiziționare mașina de făcut șervețele de masă și ZW, mașina de tăiat șervețele 142.109 RON + Plata serviciilor de consultanță 28.834 RON (170.943 RON)

ETAPA VII : Decembrie 2016 Întocmire dosar de cerere de plată pentru suma de 170.943 RON

ETAPA VIII : Martie 2017 Rambursare ajutor FEADR 119.660 RON

ETAPA IX : Decembrie 2016-martie 2017 Achiziționare mașina de făcut batiste, mașina pentru ambalat batiste, mașina de ambalat șervețele 304.813 RON

ETAPA X : Aprilie 2017 Întocmire dosar de cerere de plată pentru suma de 304.813 RON

ETAPA XI : Iulie 2017 Rambursare ajutor FEADR 213.369 RON

ETAPA XII : Aprilie-iulie 2017 Achiziționare mașina automtă de făcut șervețele umede, mașina de împachetat șervețele umede și sistem mobil de iluminat cu panouri fotovoltaice 378.957 RON

ETAPA XIII : August 2017 Întocmire dosar de cerere de plată pentru suma de 378.957 RON

ETAPA XIV : Noiembrie 2017 Rambursare ajutor FEADR 265.270 RON

b#%l!^+a?

Devizele investiției, cu detalierea pe structura devizului general ((HG 28/09.01.2008).

6.1. Deviz financiar

Deviz financiar – Cheltuieli pentru proiectare si consultanta – ELIGIBIL în RON/EURO la cursul 4,1191 lei/euro din data de 18.05.2015

6.2. Deviz general estimativ

Privind cheltuielile necesare realizării: ACHIZIȚIONARE DE UTILAJE PENTRU DAN VALENTIN

Conform HG 28/09.01.2008

In RON/EURO la cursul 4,1191 lei/euro din data de 18.05.2015

Finanțarea investiției

Din valoarea totală a investiției de 354.020 Euro ajutorul public nerambursabil este de 199.850 Euro

Pentru a se verifica încadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevăzute in fisa tehnica a măsurii se va utiliza cursul de schimb Euro/Leu publicat pe pagina web a Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii memoriului justificativ.

Conform ghidului solicitantului valoarea maxima a fondurilor nerambursabile pentru Măsura 312 intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depăși: 200.000 Euro/proiect pentru alte microîntreprinderi ceea ce nu este cazul in proiectul de fata, ajutorul public nerambursabil preconizat a fi primit fiind de 199.850 EURO.

8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției

Valoarea totală 354.020 EURO, Valoare eligibila este de 285.500 EURO

Estimăm durata de implementare a proiectului la 24 luni, apreciem prima luna ca fiind luna decembrie 2015, lună în care se va semna contractul de finanțare cu Agenția FEADR și ultima lună fiind luna noiembrie 2017, lună în care beneficiarul va primi ultima tranșă a ajutorului nerambursabil. Prezentăm mai jos principalele etape de realizare a investiției, precum și graficul lor.

ETAPA I: Decembrie 2015 Semnarea contractului de finanțare cu Agenția APDRP; b#%l!^+a?