Proiect de Absolvire a Cursului de Auditor In Domeniul Calitatii Implementarea Iso9001si Haccp la O Gradinita Particulara
PARTEA I
I.Proiect de Absolvire al cursului de audit
I.I Istoricul companiei
Gradinta se numeste Aripi ca sa zbor. Locatia grădiniței este în Comuna Afumați Județul Ilfov. Aceasta a fost înființată în anul 2003. Este o instituție preșcolară care face parte din sistemul național de învățământ.
A fost construită cu finanțare din partea finantatorilor dornici pentru a crea un loc special pentru copii comunei și are ca principal obiectiv de activitate instruirea și educarea copiilor de 3 -6/7 ani în vederea integrării cu succes în activitatea școlară.
În această instituție preșcolară se urmărește dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a copilului preșcolar pentru formarea unei personalități autonome și creative în conformitate cu Legea Învățământului 84/1995. Grădinița este finanțată din surse interne și externe destinate a ameliora condițiile de viață și educație ale copiilor din comuna Afumati.
Grădinița „Aripi ca să zbori" oferă o educație specifică grupei de vârstă căreia i se adresează în conformitate cu legislația în vigoare, programei preșcolare, planurilor de învățământ aprobate de M.E.C. și particularităților individuale ale copiilor.
Grădinița funcționează cu autorizarea de încredere emisă de Comisia Națională de Evaluare și Acreditare a Învățământului Preuniversitar (C.N.E.A.I.P) organism dependent de Ministerul Educației și Cercetării pe baza deciziei nr. 818 din 09.09.2005, emisă de Inspectoratul școlar al județului Ilfov.
Calitatea este unul dintre obiectivele pe care grădinița noastră și le propune ca fiind permanente. Asigurarea calității serviciilor educaționale trebuie să fie centrată pe rezultatele învățării, rezultate exprimate în termeni de cunoștințe, capacități, deprinderi și aptitudini.
Gradinita functioneaza in 2 cladiri special amenajate pentru diferitele categorii de varsta ale copiilor.
Cladire copii 4-6 ani 400mp interior pe un singur nivel,cu 4 Sali de clasa multifunctionale,cu grupuri sanitare pentru copii,curte interioara acoperita,sala de sport/dans,terasa exterioara acoperita,cu acces facil la terenul de sport si locurile de joaca exterioare.
Cladire copii 4-6 ani- 800 mp interior pe 3 nivele cu cabinet medical,secretariat,birou administrative-financiar,cancelarie,8 Sali de clasa cu terase aferente inchise,grupuri sanitare pentru copii,2 Sali multifunctionale,biblioteca/sala pian,sala de mese,bucatarie,cu acces facil la terenul de sport si locurile de joaca exterioare.
Spatii comune: cabinet medical,secretariat,birou administrative-financiar,sala de mese,bucataria si exterior parcarea 600 mp
Dotari si resurse: Sali de clasa dotate cu mobilier specific vardtelor mici si activitatilor prescolare,care permit amenajarea spatiului in “arii de experienta” relevante pentru obiectivele educationale ale clasei respective(potentand astfel aspectul strict functional al fiecarui spatiu)Materiale individuale dedicate activitatilor curriculare si extra-curriculare.Acces variat la informare(biblioteca,calculatoare).Innoirea anuala a resurselor,ultimele aparitii editorial si alte instrumente educationale pentru copii si educatori.
Dupa timpul petrecut de copil la gradinita se vor remarca progresele facute in ARII DE DEZVOLTARE legate de -dezvoltare personala,sociala si emotional
-comunicare,limba si limbaj
-gandire logico-matematica,perspicacitate si numeratie
-cunoasterea mediului inconjurator
-dezvoltatea psiho-motorica
Dezvoltarea creative si estetica
Aceste Arii de dezvoltare se traduc la nivelul clasei intr-o serie de ARII DE EXPERIENTA structurate in asa fel incat la fiecare colt te asteapta o noua aventura:-zona constructii
-joc de rol
-apa si nisip
-universul in miniature
-biblioteca
-zona auditiva
-zona de stiinta si investigatie
-zona de antrenament graphic
-zona de dezvoltare matematica
-zona de estetica si creativitate
– zona experientelor culinare
-zona experientelor tactile
-computer
La gradinita “Aripi ca sa zbor”li se da ocazia copiilor nu doar sa-si dezvolte intelectul ci sis a descopere care le sunt talentele si pasiunile,sad ea frau liber creativitatii sis a se simta liberi sa incerce cat mai multe activitati,prin acest process sa descopere incetul cu incetul cine sunt si ce le place sa faca.
Acest lucru este posibil mai ales datorita experientei In domeniul educatiei,motivarii siimplicarii oamenilor din echipa.
Standardul gradinitei este de max.7 copii/educator pentru grupele mici
Max.10copii/educator pentru grupele mari
O grupa de gadinita are 2 educatori si o supraveghetoare.
Gradinita “Aripi ca sa zbor “ a creat un mediu sanatos,care promoveaza bunastarea fizica si psihica a copiilor.
Exista un contract de servicii medicale cu un medic pediatru care consulta copii de 2 ori pe saptamana.
Si cu un pedo-psiholog care evalueaza starea psihica generala a copiilor odata la 15 zile.
De asemenea exista un spatiu dedicate pentru acordarea primului ajutor,dotat cu toate resursele.
In aceasta institutie exista in permanenta un cadru medical(asistent pediatru) care se ocupa de toate aspectele de ordin medical.
La gradinita “Aripi ca sa zbor” nutritia se considera ca un aspect integrant al educarii si dezvoltarii copiilor.
Prin urmare,toate aspectele referitoare la mese au fost analizate cu mare atentie,iar hotararea finala a fost luata in urma consultatrilor cu parintii,medical nutritionist si medical pediatru.S-a trecut printr-un proces complex si indelungat in urma caruia a fost stabilita politica nutritional a gradinitei.
S-a hotarat implementarea programului nutritional care a revolutionat sistemul de invatamant prescolar din judetul Ilfov.Acest program a fost implementat cu aprobarea si chiar incurajarea primarului jud.Ilfov Sorin Apostu si a fost creat de un grup de specialist in nutritie si medici pediatrii sub indrumarea Prof.Univ.Dr. Nicolae Hancu,personalitate in materie.S-a urmarit si reusit ca ele sa satisfaca nu doar nevoile nutritionale ale copiilor dar sa fie sip e gustul lor.
Exista 3 mese zilnice : gustarea de dimineata,pranz si gustarea de dupa-amiaza. Vezi anexa 10.
I.II Studiu de Fezabilitate
Viziunea deriva din nevoile de educatie, identificate la nivelul societatii si al comunitatii inca de la varsta prescolara, vizand urmatoarele aspecte:
-dezvoltarea individuala a copiilor pe toate planurile;
-crearea unui climat de munca si invatare stimulativ si creativ;
-garantarea pregatirii pentru adaptarea la viata scolara,apoi cea sociala
MISIUNEA UNITATII DE INVATAMANT
Asigurarea celor mai bune conditii de desfasurare a procesului instructiv-educativ din punct de vedere material;
Asigurarea unui act educational de performanta, care sa contribuie la formarea unei personalitati autonome si creative, la formarea unor copii sanatosi, creativi, eficienti, activi, cooperanti care sa se adapteze usor la regimul muncii scolare si la orice situatie in viata;
Acumularea de catre copii a tehnicilor de munca intelectuala si practica necesara instruirii si autoinstruirii pe durata intregii vietii;
Insusirea cunostintelor specifice, a valorilor nationale si universale;
Educarea copiilor in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale a omului, al demnitatii umane si tolerantei, al schimbului liber de opinii.
Asigurarea parintilor ca educatia copiilor lor se face intr-un mediu sigur, intr-o formare personala permananta.
TINTE (SCOPURI) STRATEGICE
1. Reconsiderarea managementului scolar din perspectiva descentralizarii si a cresterii autonomiei unitatii.
Cerintele in domeniul educatiei au crescut si ca atare calitatea demersului didactic trebuie sa fie la standarde ridicate. Din acest motiv, se impune cu necesitate formarea cadrelor didactice in domeniul profesional prin studiu individual, participare la diferite cursuri de perfectionare,implicarea in realizarea unor proiecte educationale si de finantare. In acest sens e necesara formarea unei echipe de lucru care sa identifice potentiali sponsori si alte surse extrabugetare care sa conduca la cresterea autonomiei unitatii vezi anexele 3, 4
2. Crearea de servicii integrate si alternative pentru educatie si interventie timpurie avand in vedere reforma educatiei timpurii.
Avand in vedere reforma educatiei timpurii, respectiv inscrierea in invatamantul prescolar a copiilor incepand cu varsta de 2 ani, se impune o perfectionare a personalului unitatii in domeniul educatiei la varste precoce si dotarea corespunzatoare a salilor de joaca cu mobilier, jucarii si jocuri specifice varstei de 2-3 ani. Vezi anexa nr.5, 6
De asemenea, intocmirea planificarilor instructiv-educative se va face tinand seama de particularitatile de varsta a acestor copii.
3. Dezvoltarea curricumu-lui la decizia gradinitei
Avand in vedere ca in unitatea noastra sunt copii romani, care provin din medii culturale diferite, este necesara abordarea curricumu-lui la decizia scolii si a activitatilor extracurriculare tinand cont de aceste considerente.
In acest sens vom introduce noi activitati optionale cu caracter atractiv si vom asigura baza logistica pentru aceste activitati, prin realizarea parteneriatului cu Clubul Copiilor din oras
4. Dezvoltarea managementului grupei prin implementarea unor strategii educationale astfel incat activitatea sa fie centrata pe copil pentru a-i dezvolta personalitatea si adaptarea la viata scolara sa se faca rapid.
Pentru ca nu exista doi copii la fel se impune undividualizarea instruirii si implicit diversificarea strategiilor de predare-invatare. Se impune astfel autoperfectionarea si perfectionarea prin cursuri in domeniul strategiilor de cooperare si educatie de tip incluziv a cadrelor didactice si procurarea si confectionarea de materiale didactice specifice.
OPTIUNI STRATEGICE SI MODALITATI DE REALIZARE
Implementarea sistemului de management integrat pentru asigurarea calitatii si a imbunatatirii continue permanente a serviciilor oferite de gradinita “Aripi ca să zbori”
I.III Chestionar
CHESTIONAR
PENTRU PARINTI
(Comisia pentru Evaluare si Asigurarea Calitatii)
Cunoasteti regulamentul de ordine interioara al gradinitei ?
DA NU
Este asigurata securitatea copiilor pe perioada desfasurarii activitatii in gradinita ?
Totdeauna Uneori Niciodata
Este asigurata asistenta medicala a copiilor in gradinita?
Totdeauna Uneori Niciodata
Ati fost informati despre activitatile optionale ce se vor desfasura in acest an scolar in gradinita?
DA NU
Ati fost consultati in amenajarea mediului educational al grupei?
DA NU
Cine gestioneaza fondul clasei (gradinitei)?
Parintii Gradinita
Participati la ameliorarea bazei materiale a gradinitei prin :
Dotari cu mobilier materiale consumabile
Sponsorizari alte contributii
Cum apreciati activitatea didactica din gardinita ?
Foarte buna buna satisfacatoare
Apreciati colaborarea cu educatoarea /educatoarele grupei ca fiind :
Foarte buna buna satisfacatoare
Colaborarea cu conducerea unitatii este :
Foarte buna buna satisfacatoare
CHESTIONAR PENTRU EDUCATOARE
Capacitatea institutionala
Exista documente proiective manageriale?
DA NU
Regulamentul intern de functionare a gradinitei este afisat la vedere?
DA NU
c) Spatiile scolare sunt dotate in concordanta cu efectivele de copii din cadrul grupelor?
DA NU
d)Este asigurata securitatea tuturor celor implicati in activitatea scolara, in timpul desfasurarii programului? DA NU
Baza materiala
Exista in salile de grupa mobilier individualizat?
DA NU
b)Au fost consultati copiii in dotarea si decorarea spatiului educational?
DA NU
Biblioteca scolara/ Centrul de informare si documentare este dotat corespunzator?
DA NU
c)Tehnologia informatica si de comunicare este: FB B S NS
Resurse umane
a) Incadrarea cu personal didactic este: FB B S NS
b) Incadrarea cu personal nedidactic este: FB B S NS
4. Eficacitatea institutionala
a)Oferta educationala este: FB B S NS
b)Activitatea financiara a gradinitei este: FB B S NS
c) Activitatea administrativa a gradinitei este: FB B S NS
d) Activitatea personalului de ingrijire este: FB B S NS
e) Relatiile unitatii cu parintii sunt: FB B S NS
f) Relatiile unitatii cu comunitatea locala sunt: FB B S NS
g) Climatul de munca din unitate este:
tensionat autoritar de buna intelegere democratic
Rezultatele invatarii
Este monitorizat progresul scolar in functie de obiectivele stabilite in curriculum- ul scolar?
DA NU
b) Exista masuri de ameliorare in caz de nereusita scolara?
DA NU
Managementul calitatii
Se desfasoara sedinte periodice de analiza a realizarii PDI si a altor documente de planificare?
DA NU
Daca da, la aceste sedinte participa majoritatea cadrelor didactice? Au loc dezbateri?
DA NU
Sunt invitati la aceste sedinte parintii si alti membri ai comunitatii?
DA NU
Cultura calitatii gradinitei este focalizata asupra urmatoarelor valori:
a) Copilul are prioritate absoluta DA NU
b) Munca in echipa si cooperare sunt esentiale DA NU
c) Gasirea de solutii nu de vinovati DA NU
d) Imbunatatirea pe termen lung este preferabila unei orientari pe termen scurt DA NU
Legenda: FB= foarte bine; B= bine; S= satisfacator; NS= nesatisfacator
CHESTIONAR PENTRU COPIII DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ
Cum te cheamă?…………………………………………………………………………………………………….
Câți ani ai? 3 ; 4 ; 5 ; 6 ; 7 .
Cum se numește educatoarea de la grupa ta?………………………………………………………….
Aștepți cu nerăbdare să mergi dimineața la grădiniță?
DA . De ce?…………………………………………………………………………………………………..
NU . De ce?…………………………………………………………………………………………………..
Pe cine vrei să vezi mai întâi când ajungi la grădiniță?
EDUCATOARE
UN COLEG/ COLEGĂ
ALTE PERSOANE
NIMENI
Ce activități organizate la grădiniță îți plac cel mai mult?
a. concursurile ;
jocurile ;
pictura, desenul, modelajul ;
activitățile prin care învăț lucruri noi ;
activitățile pe calculator ;
alte activități . Care?………………………………………………………………………………..
Îți place mai mult când educatoarea organizează jocuri sau când le organizezi tu?
EDUCATOARE . De ce?………………………………………………………………………………
COPIL . De ce?………………………………………………………………………………..
8. Reușești cu ușurință să realizezi sarcinile date de educatoare?
DA . De ce?…………………………………………………………………………………………………..
NU . De ce?…………………………………………………………………………………………………..
9. Dacă ar fi să-ți alegi educatoarea, pe cine ai alege?
pe care o are De ce?……………………………………………………………………………
o altă educatoare De ce?…………………………………………………………………..
10. Părinții tăi știu despre ce înveți tu la grădiniță? DA , NU
11. De la cine află părinții tăi despre ce înveți tu la grădiniță?
de la copil
de la educatoare
de la alte persoane
12. Cu ce personaj din poveste crezi că seamănă educatoarea ta?
zâna bună
fata babei cea harnică
fata moșului cea rea și leneșă
un clovn jucăuș
vrăjitoarea cea rea
alt personaj din poveste . Care?……………………………………………………………………..
13. Ce îți place cel mai mult la educatoarea ta?……………………………………………………………………
14. Cum ai vrea să fie educatoarea ta ca să-ți placă și mai mult?……………………………………………
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
I.III Interpretare studiu
Chestionar parinti
In urma chestionarului aplicat parintilor am obtinut urmatoarele rezultate.
Esantionul a fost de 100 de parinti.
Referitor la prima intrebare 90% din parinti cunosc regulamentul de ordine interioara al gradinitei, si doar 10% din parinti nu cunosc aceste regulamente.
Referitor la intrebarea nr.2 toti parinti considera ca este asigurata securitatea copiilor pe perioada desfasurarii activitatii in gradinita.
La urmatoarea intrebare aproape toti parinti (95%) afirma ca asistenta este asigurata in permanenta si doar 5% considera ca aceasta este asigurata doar in anumite cazuri si nu in permanenta.
Parinti afirma ca sunt in permanenta informati despre activitatile optionale ce se vor desfasura in anul scolar in gradinita.
85% din parinti afirma ca au fost consultati in amenajarea mediului educational al grupei, si doar 15% afirma contrariul.
Parinti au afirmat unanim ca gradinita este cea care gestioneaza fondul gradinitei.
45% din parinti contribuie prin diverse modalitati la ameliorarea bazei materiale, 35% contribuie prin sponsorizari insa nici un parinte nu participa prin donare de mobilier.
La aceasta intrebare 90% din parinti sunt de parere ca activitatea didactica este foarte buna si doar un singur parinte considera a fi satisfacatoare.
Aproape toti parinti sunt de parere ca colaborarea cu educatoarea grupei este foarte buna fiind doar 2 parinti care sunt de parere ca aceasta este doar satisfacatoare.
Rezultate chestionar educatoare
Referitor la capitolul “Capacitatea institutionala”, educatoarele au raspuns cu “DA” unanim la fiecare din urmatoarele intrebari.
Exista documente proiective manageriale?
Regulamentul intern de functionare a gradinitei este afisat la vedere?
Spatiile scolare sunt dotate in concordanta cu efectivele de copii din cadrul grupelor?
Este asigurata securitatea tuturor celor implicati in activitatea scolara, in timpul desfasurarii programului?
Referitor la capitolul « Baza materiala » educatoarele au avut urmatoarele procente de raspuns
Exista in salile de grupa mobilier individualizat?
DA 100% NU 0%
b)Au fost consultati copiii in dotarea si decorarea spatiului educational?
DA 85% NU 15%
Biblioteca scolara/ Centrul de informare si documentare este dotat corespunzator?
DA 100% NU 0%
c)Tehnologia informatica si de comunicare este: FB 75% B 25% S 0% NS 0%
Referitor la capitolul “Resurse umane” educatoarele au avut urmatoarele raspunsuri:
a) Incadrarea cu personal didactic este: FB 95% B 5% S 0% NS 0%
b) Incadrarea cu personal nedidactic este: FB 80% B 20% S 0% NS 0%
La sectiunea “Eficacitatea institutionala” am obtinut urmatoarele rezultate
a)Oferta educationala este: FB 90% B 10% S 0% NS 0%
b)Activitatea financiara a gradinitei este: FB 70% B 20% S 10% NS 0%
c) Activitatea administrativa a gradinitei este: FB 98% B 2% S 0% NS 0%
d) Activitatea personalului de ingrijire este: FB 100% B 0% S 0% NS 0%
e) Relatiile unitatii cu parintii sunt: FB 95% B 5% S 0% NS 0%
f) Relatiile unitatii cu comunitatea locala sunt: FB 90% B 8% S 2% NS 0%
g) Climatul de munca din unitate este:
tensionat 0% autoritar 0% de buna intelegere 95% democratic 5%
La sectiunea « Rezultatele invatarii » raspunsurile edicatoarelor au fost urmatoarele
Este monitorizat progresul scolar in functie de obiectivele stabilite in curriculum- ul scolar?
DA 100% NU 0%
b) Exista masuri de ameliorare in caz de nereusita scolara?
DA 100% NU 0%
La sectiunea « Managementul calitatii » am obtinut urmatoarele rezultate :
Se desfasoara sedinte periodice de analiza a realizarii PDI si a altor documente de planificare?
DA 100% NU 0%
Daca da, la aceste sedinte participa majoritatea cadrelor didactice? Au loc dezbateri?
DA 95% NU 5%
Sunt invitati la aceste sedinte parintii si alti membri ai comunitatii?
DA 0% NU 100%
Referitor la « Cultura calitatii gradinitei este focalizata asupra urmatoarelor valori » avem urmatoarele rezultate:
a) Copilul are prioritate absoluta DA 100% NU 0%
b) Munca in echipa si cooperare sunt esentiale DA 100% NU 0%
c) Gasirea de solutii nu de vinovati DA 100% NU 0%
d) Imbunatatirea pe termen lung este preferabila unei orientari pe termen scurt DA 100% NU %
Rezultate chestionar copii
Chestionarul a fost completat pe un eșantion de 100 de copii pentru a putea determina fezabilitatea proiectului de impementare a sistemului de management inegrat.
La prima întrebare fiecare copil chestionat a reușit să își spună numele fără probleme.
La întrebarea nr.2 copii și-au indicat vârsta fără probleme. Astfel conform Graficului nr.1 majoritatea copiilor chestionati au vârsta între 5-6 ani, cei mulți avand vârsta de 5 ani și doar 10% au avut vârsta de 3 ani.
Grafic. Nr. 1
La întrebarea nr.3, respactiv “Cum se numește educatoarea de la grupa ta?” peste 70% din copii au reușit să spună numele complet al educatoarei, și doar 2% au dat din umeri și au raspuns “nu stiu”, restul au reținut doar prenumele educatoarei.
La intrebarea nr.4 “Aștepți cu nerăbdare să mergi dimineața la grădiniță?” conform graficului nr. 2, 68% dintre copii așteaptă cu nerăbdare să meargă la grădiniță, spunând, că sunt mulți copii acolo cu care se pot juca, precum și pentru a se întâlni cu educatoarea. Restul de 32% dintre copii nu așteaptă să meargă la grădiniță deoarece le place mai mult acasă cu mama sau le place mai mult să se joace singuri cu jucăriile lor personale, unii copii spunând că nu place mâncarea servită la grădiniță.
Graficul nr.2
La întrebarea nr.5 “Pe cine vrei să vezi mai întâi când ajungi la grădiniță?” conform graficului nr. 3 majoritatea copiilor asteaptă întâlnirea cu educatoarea într-un procent de 65%, și doar 14% consideră că ei nu doresc să vadă pe nimeni când ajung la grădiniță.
Graficul nr.3
La întrebarea nr. 6 “Ce activități organizate la grădiniță îți plac cel mai mult?” copii au indicat preponderant jocurile ca și activități preferate conform graficului nr.4. Doar 2% dintre copii întrebati au afirmat că le place cel mai mult concursurile organizate, iar 8% sunt dornici să învețt lucruri noi la grădiniță.
Graficul nr.4
La întrebarea “Îți place mai mult când educatoarea organizează jocuri sau când le organizezi tu?” majoritatea copiilor sunt de părere că le place mai mult dacă educatoarea organizează jocuri, spunând că ea știe mai bine sau că părinții le-au spus că trebuie în permanență să facă ce spune educatoarea. Doar un procent foarte mic dintre copii (15%) spun că le place să organizeze ei jocurile, indicând libertatea de a alege tipul jocului sau că astfel au posibilitatea de a juca ce vor ei.
La intrebarea nr.8 “Reușești cu ușurință să realizezi sarcinile date de educatoare?” toți copii sunt de părere că le este foarte ușor să îndeplinească sarcinile date de educatoare spunînd, că explică foarte bine și detaliat ceea ce dorește de la ei, este înțelegătoare, este ajutătoare și le corectează imdeiat dacă greșesc.
La întrebarea “Dacă ar fi să-ți alegi educatoarea, pe cine ai alege?” copii și-ar alege propria educatoare spunând că pe ea o cunosc deja și este foarte drăguță, prietenoasă și mai ales înțelegătoare.
La întrebarea “Părinții tăi știu despre ce înveți tu la grădiniță?” copii au raspuns afirmativ într-un procent de 80%, restul de 20% au ridicat din umeri spunând că nu știu.
La întrebarea nr.11 “De la cine află părinții tăi despre ce înveți tu la grădiniță?”, conform graficului nr.5 55% dintre copii afirmă că părinții află de la educatoare despre ce învață la grădiniță, restul de 45% spun că ei sunt cei care povestesc parinților ce au învățat nou la grădiniță zilnic.
Graficul nr.5
La întrebarea nr.12 “Cu ce personaj din poveste crezi că seamănă educatoarea ta?” putem vedea că cei mai mulți copii consideră că educatoarea seamănă cu zâna bună și doar 8% spun că seamănă cu fata babei cea harnică. Astfel copii au o imagine foarte pozitivă despre educatoare în general, nici un copil nu a indicat un personaj negative de poveste.
Graficul nr.6
La intrebarea nr.13 “Ce îți place cel mai mult la educatoarea ta?” cei mai mulți copii au apelat la caracteristici cum ar fi: este înțelegătoare, are grijă de mine, se joacă cu noi, ne învață lucruri noi.
La ultima întrebare “Cum ai vrea să fie educatoarea ta ca să-ți placă și mai mult?” cei maulți copii au facut asemănarea cu mama lor, sau unii copii au afirmat că le-ar place mai mult dacă ar primi cadouri, dulciuri si jucării de la educatoare.
I.IIII Concluzii
Conform chestionarelor de mai sus putem trage urmatoarele concluzii:
gradinița particulara răspunde nevoilor fiecărui copil, asigurând o atenție deosebită atăt a grupului căt și a fiecărui copil în parte
copii sunt plasați în grupe în care aceștia se pot dezvolta și astfel sunt pregătiți pentru a putea înainta în viața scolară, punand bazele personalității fiecărui copil
în cadrul grădiniței programul este respectat, iar părinții sunt la current cu ceea ce învață copilul zilnic
fiind totuși și copii mai retrași sau mai fricoși este necesară elaborarea unor activități pentru dezvoltarea acestora, pentru a le încuraja.
Parintii sunt in permanenta tinuti la current despre activitatile gardinitei dar si despre activitatea copiilor lor si ezvoltarii acestora
In general parintii au o parere foarte buna despre calitatea serviciilor primite, de serviciile oferite de gradinita
Educatoarele sunt calificati pentru a educa si pregati copii in mos corespunzator
Sunt organizate sedinte permanente pentru reevaluarea activitatilro si pentru imbunatatirea acestora
Copii sunt considerati cei mai importanti si sunt in centrul atentiei in permnenta
Activitatile sunt organizate astfel incat copii sa aiba toate beneficiile oferite de gradinita la nivel de calitate superior.
În urma studiului de fezabilitate putem spune că grădinița din punct de vedere al dotărilor și al pregătirii personalului poate implementa un system al managementului integrat pentru o îmbunătățire continuă și pentru o calitate a serviciilor oferite superioară.
PARTEA A II A
II. Manualul de Management Integrat
1.Introducere
1.1. Prezentarea companiei, istoric, clienti
Gradinta se numeste Aripi ca sa zbor. Locatia grădiniței este în Comuna Afumați Județul Ilfov. Aceasta a fost înființată în anul 2003. Este o instituție preșcolară care face parte din sistemul național de învățământ.
A fost construită cu finanțare din partea finantatorilor dornici pentru a crea un loc special pentru copii comunei și are ca principal obiectiv de activitate instruirea și educarea copiilor de 3 -6/7 ani în vederea integrării cu succes în activitatea școlară.
În această instituție preșcolară se urmărește dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a copilului preșcolar pentru formarea unei personalități autonome și creative în conformitate cu Legea Învățământului 84/1995. Grădinița este finanțată din surse interne și externe destinate a ameliora condițiile de viață și educație ale copiilor din comuna Afumati.
Grădinița „Aripi ca să zbori" oferă o educație specifică grupei de vârstă căreia i se adresează în conformitate cu legislația în vigoare, programei preșcolare, planurilor de învățământ aprobate de M.E.C. și particularităților individuale ale copiilor.
Grădinița funcționează cu autorizarea de încredere emisă de Comisia Națională de Evaluare și Acreditare a Învățământului Preuniversitar (C.N.E.A.I.P) organism dependent de Ministerul Educației și Cercetării pe baza deciziei nr. 818 din 09.09.2005, emisă de Inspectoratul școlar al județului Ilfov.
Calitatea este unul dintre obiectivele pe care grădinița noastră și le propune ca fiind permanente. Asigurarea calității serviciilor educaționale trebuie să fie centrată pe rezultatele învățării, rezultate exprimate în termeni de cunoștințe, capacități, deprinderi și aptitudini.
Gradinita functioneaza in 2 cladiri special amenajate pentru diferitele categorii de varsta ale copiilor.
1.2. Scop
Scopul nostru este de a preveni neconformitatile in toate fazele ce se deruleaza intre identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor si sustinerea dupa livrare, straduindu-ne continuu sa imbunatatim performantele referitoare la calitate si la mediul inconjurator. Aceasta se realizeaza prin mentinerea sistemului de management al calitatii in concordanta cu standardul SR EN ISO 9001: 2008 integrat cu sistemul de management al mediului in concordanta cu standardul SR EN ISO 14001: 2005 precum si cu legislatia in vigoare. Actiunile privind calitatea intreprinse in organizatia noastra urmaresc:
identificarea si satisfacerea cerintelor clientilor in scopul cresterii satisfactiei acestora;
imbunatatirea caracteristicilor calitative ale serviciilor furnizate;
realizarea serviciilor la un cost optim, in conformitate cu specificatiile definite si cu legislatia si reglementarile in vigoare;
reducerea costurilor de furnizare servicii, fara a compromite calitatea, prin reducerea costurilor datorate neconformitatilor, operatiilor suplimentare si reclamatiilor clientilor;
prevenirea, detectarea si corectarea tuturor neconformitatilor fata de cerintele specificate;
imbunatatirea comunicarii intre salariati in toate fazele, de la ofertare pana la satisfacerea finala a cerintelor si asteptarilor clientilor.
Actiunile privind managementul mediului urmaresc:
respectarea cerintelor legale, referitoare la mediu;
imbunatatirea performantelor de mediu;
sprijinirea clientilor pentru agreerea solutiilor necesare, in vederea reducerii impactului asupra mediului;
desfasurarea in bune conditii, fara afectarea factorilor de mediu, a activitatilor din cadrul organizatiei.
In centrul preocuparilor noastre se afla:
omul, care are dreptul la o viata sanatoasa si productiva in mediul ambiant;
mediul, cu resursele lui naturale, care trebuie protejate si valorificate cat mai eficient.
Pentru obtinerea succesului, managementul calitatii integrat cu managementul mediului sunt prioritare iar imbunatatirea politicii referitoare la calitate si la mediu este un proces continuu, luand in considerare progresul tehnico-stiintific, cerintele clientilor si pe cele ale comunitatii precum si legislatia in vigoare.
O atentie deosebita se acorda educarii, constientizarii si instruiri fiecarui angajat, pentru utilizarea creativitatii personale in scopul aplicarii si imbunatatirii politicii referitoare la calitate si la mediu.
Reprezentantul managementului pentru calitate si mediu are autoritate si responsabilitate pentru stabilirea, implementarea si mentinerea sistemului de management al calitatii integrat cu sistemul de management al mediului precum si pentru promovarea constientizarii referitoare la cerinte, in cadrul organizatiei.
Sistemul de management al calitatii integrat cu sistemul de management al mediului stabilesc angajamentul si cooperarea tuturor managerilor si sunt mentinute prin audituri si analize, in scopul imbunatatirii eficacitatii si eficientei acestora.
Prezenta politica asigura cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor calitatii si de mediu si se vor planifica analize pentru adecvanta si imbunatatirea lor continua.
1.3. Domeniu de aplicare
Manualul Managementului INTEGRAT cod MMI – 01 prezinta sistemul de management al calitatii integrat cu sistemul de management al mediului implementate in cadrul gradiniței particulare “Aripi ca să zbor”, avand ca referinta standardele SR EN ISO 9001: 2008 "Sisteme de management al calitatii. Cerinte" si SR EN ISO 14001: 2005 "Sisteme de management de mediu. Specificatii si ghid de utilizare", legislatia generala, sectoriala si intersectoriala si reglementarile in vigoare.
Dispozitiile manualului calitatii au in vedere toate cerintele standardului SR EN ISO 9001:2008, cu exceptia 7.4 Proiectare si dezvoltare. Excluderea este motivata de faptul ca organizatia furnizeaza produse standardizate care nu au fost proiectate de personalul propriu.
Sistemul de management integrat descris in Manualul Managementului Integrat se aplica la toate procesele si functiunile din cadrul Grădiniței „Aripi ca să zbor” precum si tuturor serviciilor oferite, ca o masura de asigurare ca acestea sunt conforme cu cerintele specificate.
Sistemul de management integrat cuprinde toate procesele, de la identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor pana la sustinerea dupa livrare a serviciilor furnizate si dispozitiile pentru imbunatatirea continua a eficacitatii si eficientei si imbunatatirea performantelor de mediu in scopul cresterii satisfactiei tuturor partilor interesate, precum si incurajarea contractantilor si furnizorilor in vederea protectiei mediului. Procesele se refera in principal la:
– procese de management al activitatilor
– procese de asigurare a resurselor
– procese de masurare, analiza si imbunatatire.
Manualul Managemntului Integrat face referire la procedurile documentate stabilite pentru sistemul de management integrat. In completarea Manualului Managementului Integrat, conditiile si dispozitiile adoptate de organizatia noastra referitor la sistemul de management integrat sunt documentate sub forma de: declaratii documentate ale politicii referitoare la calitate si mediu precum si ale obiectivelor calitatii si de mediu; proceduri documentate ale sistemului de management al calitatii integrate cu cele ale sistemului de management al mediului; alte documente necesare organizatiei pentru a se asigura de planificarea, operarea si controlul eficace ale proceselor sale.
Manualul Managementului Integrat descrie interactiunea dintre procesele sistemului de management integrat implementat in cadrul Grădiniței „Aripi ca să zbor”.
2. Documente de referinta
Sistemul de Mamangement Integrat implementat de catre Grădinița „Aripi ca să zbor” este in conformitate cu cerintele standardelor:
SR EN ISO 9001:2008 – Sisteme de Management al Calitatii- Cerinte
SR EN ISO 14001:2005 – Sisteme de Management de Mediu – Cerinte cu ghid de utilizare
SR EN ISO 9000:2001 – Sisteme de management al calitatii – Principii fundamentale si vocabular
SR ISO 19011:2003 – Ghid pentru auditarea sistemelor de managementul calitatii si mediului.
SR ISO 10013:2005 – Ghid pentru elaborarea manualelor calitatii.
SR EN ISO 45014:2000 – Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului.
HACCP (ISO 22000) – Legislatia internationala (Directiva Consiliului CE 93/43/EEC/14 iunie 1993, Regulamentul U.E. 178/2002) si cea din Romania (Legea 150/2004, H.G. 924 /11 august 2005) privind industria alimentara prevede aplicarea in toate societatile implicate in productia, transportul, depozitarea, servirea si comertul alimentelor a principiilor unui sistem de management al sigurantei produselor alimentare bazat pe evaluarea si prevenirea riscurilor contaminarii
3. Termeni, definitii si abrevieri
Pentru scopurile prezentului document se aplica definitiile conforme standardelor SR EN ISO 9000: 2000 Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular si SR EN ISO 14001: 1997 Sisteme de management de mediu. Specificatii si ghid de utilizare . Dintre acestea enumeram urmatoarele:
– calitate = masura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineste cerintele
– cerinta = nevoie sau asteptare care este declarata, în general implicita sau obligatorie
– clasa = categorie sau rang alocat diferitelor cerinte referitoare la calitate pentru produse , procese sau sisteme având aceeasi utilizare functionala
– satisfactia clientului = perceptie a clientului despre masura în care cerintele clientului au fost îndeplinite
– capabilitate = abilitatea unei organizatii sistem sau proces de a realiza un produs care va îndeplini cerintele pentru acel produs
– sistem = ansamblu de elemente corelate sau în interactiune
– sistem de management = sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se realizeaza acele obiective
– sistem de management al calitatii = sistem de management prin care se orienteaza si se controleaza o organizatie în ceea ce priveste calitatea
– politica referitoare la calitate = Intentii si orientari generale ale unei organizatii referitoare la calitate asa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel
– obiectiv al calitatii = ceea ce se urmareste sau spre care se tinde, referitor la calitate
– management = activitati coordonate pentru a orienta si a controla o organizatie
– management de la cel mai înalt nivel = persoana sau grup de persoane care orienteaza si controleaza o organizatie la cel mai înalt nivel
– managementul calitatii = activitati coordonate pentru a orienta si a controla o organizatie în ceea ce priveste calitatea
– planificarea calitatii = parte a managementului calitatii concentrata pe stabilirea obiectivelor calitatii si care specifica procesele operationale necesare si resursele aferente pentru a îndeplini obiectivele calitatii
– controlul calitatii = parte a managementului calitatii , concentrata pe îndeplinirea cerintelor referitoare la calitate
– asigurarea calitatii = parte a managementului calitatii , concentrata pe furnizarea încrederii ca cerintele referitoare la calitate vor fi îndeplinite
– îmbunatatirea calitatii = parte a managementului calitatii , concentrata pe cresterea abilitatii de a îndeplini cerintele calitatii
– îmbunatatire continua = activitate repetata pentru a creste abilitatea de a îndeplini cerinte
– eficacitate = masura în care sunt realizate activitatile planificate si sunt obtinute rezultatele planificate
– eficienta = relatie între rezultatul obtinut si resursele utilizate
– organizatie = grup de persoane si facilitati cu un ansamblu de responsabilitati, autoritati si relatii determinate
– structura organizatorica = ansamblu de responsabilitati, autoritati si relatii dintre persoane
– infrastructura = organizatie> sistem de facilitati, echipamente si servicii necesare pentru functionarea unei organizatii
– mediu de lucru = ansamblu de conditii în care se desfasoara activitatea
– client = organizatie sau persoana care primeste un produs
– furnizor = organizatie sau persoana care furnizeaza un produs
– parte interesata = persoana sau grup care are un interes referitor la functionarea sau succesul unei organizatii
– proces = ansamblu de activitati corelate sau în interactiune care transforma elemente de intrare în elemente de iesire
– produs = rezultat al unui proces
– proiect = proces unic care consta dintr-un ansamblu de activitati coordonate si controlate, cu data de început si de finalizare, întreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerintelor specifice si care include constrângeri referitoare la timp, costuri si resurse.
– proiectare si dezvoltare = ansamblu de procese care transforma cerinte în caracteristici specificate sau în specificatii ale unui produs proces sau sistem
– procedura = mod specificat de efectuare a unei activitati sau a unui proces .
– dependabilitate = Termen colectiv utilizat pentru a descrie performanta de disponibilitate si factorii care o influenteaza: performanta de fiabilitate, performanta de mentenabilitate si performanta suportului pentru mentenanta
– trasabilitate = abilitatea de a reconstitui istoricul, aplicarea sau localizarea a ceea ce este luat în considerare
– conformitate = îndeplinirea unei cerinte
– neconformitate = neîndeplinirea unei cerinte
– defect = neîndeplinirea unei cerinte referitoare la o utilizare intentionata sau specificata
– actiune preventiva = actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati potentiale sau a altei posibile situatii nedorite
– actiune corectiva = actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau a altei situatii nedorite
– corectie = actiune de eliminare a unei neconformitati detectate
– eliberare = autorizare de a trece la urmatoarea etapa a unui proces
– informatie = date semnificative
– document = informatie împreuna cu mediul sau suport
– specificatie = document care stabileste cerinte
– manualul calitatii = document care descrie sistemul de management al calitatii al unei organizatii .
– planul calitatii = document care specifica ce proceduri si resurse asociate trebuie aplicate, de cine si când pentru un anumit proiect, produs proces sau contract
– înregistrare = document prin care se declara rezultate obtinute sau furnizeaza dovezi ale activitatilor realizate
– inspectie = evaluare a conformitatii prin observare si judecare însotite dupa caz, de masurare, încercare sau comparare cu un calibru
– încercare = determinare a uneia sau mai multor caracteristici în conformitate cu o procedura
– verificare = confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, ca au fost îndeplinite cerintele specificate
– validare = confirmare, prin furnizarea de dovezi obiective ca au fost îndeplinite cerintele pentru o anumita utilizare sau o aplicare intentionate.
– proces de calificare = proces prin care se demonstreaza capabilitatea de a îndeplini cerinte specificate
– analiza = activitate de a determina potrivirea, adecvarea, si eficacitatea subiectului în cauza în ceea ce priveste îndeplinirea obiectivelor stabilite.
– audit = proces sistematic, independent si documentat în scopul obtinerii de dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura în care sunt îndeplinite criteriile de audit .
– program de audit = ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp si orientate spre un scop anume.
– criterii de audit = ansamblu de politici, proceduri sau cerinte utilizate ca o referinta.
– dovezi de audit = înregistrari declaratii ale faptelor sau alte informatii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit si verificabile.
– constatari ale auditului = rezultatele evaluarii dovezilor de audit colectate, în raport cu criteriile de audit
– concluzii ale auditului = rezultatele unui audit furnizate de echipa de audit , dupa luarea în considerare a obiectivelor auditului si a tuturor constatarilor de audit
– clientul auditului = organizatie sau persoana care solicita un audit
– auditat = organizatie care este auditata.
– auditor = persoana care are competenta de a efectua un audit
– echipa de audit = unul sau mai multi auditori care efectueaza un audit .
– expert tehnic = audit> persoana care furnizeaza cunostinte sau experienta profesionala specifica în legatura cu subiectul de auditat
– competenta = abilitatea demonstrata de a aplica cunostinte si aptitudini
– sistem de control al masurarii = ansamblu de elemente corelate sau în interactiune necesare pentru obtinerea confirmarii metrologice si controlului continuu al proceselor de masurare
– proces de masurare = ansamblu de operatii având ca scop determinarea valorii unei marimi
– confirmare metrologica = ansamblu de operatii cerute pentru a se asigura ca echipamentul de masurare este conform cu cerintele pentru utilizarea intentionata.
– echipament de masurare = mijloc de masurare, software, etalon, material de referinta sau aparatura auxiliara sau combinatii ale acestora necesare pentru a realiza un proces de masurare
– caracteristica metrologica = trasatura distinctiva care poate influenta rezultatele masurarii
– functie metrologica = functie cu responsabilitate organizationala pentru definirea si implementarea sistemului de control al masurarii
– impact asupra mediului = orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, care rezulta total sau partial din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii.
– sistem de management de mediu = componenta a sistemului de management general care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de mediu.
– obiectiv de mediu = tel general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.
– performanta de mediu = rezultatele masurabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politca, obiectivelor generale si obiectivelor specifice de mediu ale acesteia.
– politica de mediu = declararea de catre organizatie a intentiilor si a principiilor sale referitoare la performanta globala de mediu, care furnizeaza cadrul de actiune si de stabilira a obiectivelor generale si a obiectivelor specifice ale acesteia.
– obiectiv specific de mediu = cerinta detaliata de performanta, cuantificat daca este posibil, aplicabila ansambluli sau unei parti a organizatiei, ce rezulta din obiectivele generale de mediu si care trebuie stabilita si indeplinita pentru atingerea acestor obiective.
ABREVIERI
1. AC – Asigurarea Calitatii
2. D.R.M.L. – Directia Romana de Metrologie Legala
3. CD – Comitet Director
4. DMM – Dispozitiv de Monitorizare si Masurare
5. IPM – Inspectoratul de Protectie a Mediului
6. MMI – Manualul managementului integrat
7. NIR – Nota de intrare receptie
8. PMM – Program de management de mediu
9. PO – Procedura operationala
10. PS – Procedura de sistem
11. PSI – Prevenirea si stingerea incendiilor
12. RMMI – Reprezentantul managementului pentru calitate si mediu
13. ROF – Regulament de organizare si functionare
14. RN – Raport de neconformitate
15. SMC – Sistemul de management al calitatii
16. SMI – Sistemul de management integrat
17. SMM – Sistemul de management al mediului
4. Sistemul de management integrat
4.1. Cerinte generale
In elaborarea, implementarea si imbunatatirea eficacitatii sistemului de management al calitatii integrat cu sistemul de management al mediului, s-a adoptat o abordare a managementului bazata pe proces. MMI descrie procesele intercorelate identificate in cadrul sistemului de procese al organizatiei, succesiunea si interactiunea lor, criteriile si metodele pentru a asigura operarea si controlul lor, metodele de masurare, monitorizare si analiza precum si de initiere si implementare a actiunilor necesare pentru a realiza rezultatele planificate si pentru imbunatatirea continua a acestor procese. Prezentam in acest capitol modelul proceselor in cadrul sistemului de management bazat pe ciclul de imbunatatire continua.
Pentru a conduce organizatia spre îmbunatatirea performantei avem in vedere opt principii de management al calitatii:
orientarea catre client
leadership
implicarea personalului
abordarea bazata pe proces
abordarea managementului ca sistem
imbunatatirea continua
abordarea pe baza de fapte în luarea deciziilor
relatii reciproc avantajoase cu furnizorul.
Sistemul de management al mediului adoptat de catre GRĂDINIȚA “ARIPI CA SĂ ZBOR” are la baza urmatoarele principii:
luarea in considerare a managementului mediului drept una din prioritatile majore ale organizatiei;
stabilirea si mentinerea comunicarii cu partile interesate, interne si externe;
determinarea cerintelor legislative si a aspectelor de mediu asociate activitatilor organizatiei si produselor/serviciilor furnizate;
sporirea angajarii conducerii si a personalului in protectia mediului;
incurajarea planificarii in domeniul mediului atat a propriilor angajati cat si a clientilor;
stabilirea unor procese care sa permita atingerea obiectivelor de mediu;
asigurarea resurselor suficiente si corespunzatoare, inclusiv a instruirii, pentru imbunatatirea continua a performantelor de mediu;
evaluarea performantelor de mediu in comparatie cu politica si obiectvele de mediu ale organizatiei si imbunatatirea acestora;
stabilirea unor procese de management care sa permita auditarea si analiza SMM pentru a identifica oportunitatile de imbunatatire a sistemului si a performantelor de mediu.
Pentru eficacitate si eficienta, SMI sunt proiectate si implementate astfel incat sa se integreze si sa se armonizeze continuu.
MODELUL PROCESELOR DIN CADRUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT
↑
4.2. Cerinte referitoare la documentatie
4.2.1. Generalitati
Documentatia sistemului de management integrat este structurata pe cinci niveluri, conform diagramei prezentate in continuare. Documentarea SMI are in vedere integrarea SMC si SMM pentru a permite transpunerea si acceptarea eficace a acestora de catre angajati.
In Anexa 1 a MMI se prezinta corespondenta capitolelor din manual cu capitolele SR EN ISO 9001: 2008 si SR EN ISO 14001: 2005.
Anexa 2 la MMI prezinta lista procedurilor de sistem si a procedurilor operationale din cadrul documentatiei SMI. In completarea procedurilor, instructiunile de lucru sunt documentele care definesc operatiile si responsabilitatile specifice unei activitati si se emit atunci cand absenta lor ar determina ineficacitatea SMI.
Planurile obiectivelor calitatii si Programele de management de mediu permit atingerea la termene a obiectivelor calitatii si a celor de mediu.
4.2.1.1. Politica SMI
Politica in domeniul calitatii si mediului a Grădiniței “Aripi ca să zbor”, ca parte integranta a politicii generale a organizatiei noastre, este de a oferi produse/servicii de un inalt nivel calitativ, cat mai eficace si eficient posibil si de a satisface cerintele tuturor partilor interesate, respectand cerintele standardelor SR EN ISO 9001: 2008 si SR EN ISO 14001: 2005 precum si cerintele legale generale, sectoriale si intersectoriale.
Scopul nostru este de a preveni neconformitatile in toate fazele ce se deruleaza intre identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor si sustinerea dupa livrare, straduindu-ne continuu sa imbunatatim performantele referitoare la calitate si la mediul inconjurator. Aceasta se realizeaza prin mentinerea sistemului de management al calitatii in concordanta cu standardul SR EN ISO 9001: 2008 integrat cu sistemul de management al mediului in concordanta cu standardul SR EN ISO 14001: 2005 precum si cu legislatia in vigoare. Actiunile privind calitatea intreprinse in organizatia noastra urmaresc:
identificarea si satisfacerea cerintelor clientilor in scopul cresterii satisfactiei acestora;
imbunatatirea caracteristicilor calitative ale serviciilor furnizate;
realizarea serviciilor la un cost optim, in conformitate cu specificatiile definite si cu legislatia si reglementarile in vigoare;
reducerea costurilor de furnizare servicii, fara a compromite calitatea, prin reducerea costurilor datorate neconformitatilor, operatiilor suplimentare si reclamatiilor clientilor;
prevenirea, detectarea si corectarea tuturor neconformitatilor fata de cerintele specificate;
imbunatatirea comunicarii intre salariati in toate fazele, de la ofertare pana la satisfacerea finala a cerintelor si asteptarilor clientilor.
Actiunile privind managementul mediului urmaresc:
respectarea cerintelor legale, referitoare la mediu;
imbunatatirea performantelor de mediu;
sprijinirea clientilor pentru agreerea solutiilor necesare, in vederea reducerii impactului asupra mediului;
desfasurarea in bune conditii, fara afectarea factorilor de mediu, a activitatilor din cadrul organizatiei.
In centrul preocuparilor noastre se afla:
omul, care are dreptul la o viata sanatoasa si productiva in mediul ambiant;
mediul, cu resursele lui naturale, care trebuie protejate si valorificate cat mai eficient.
Pentru obtinerea succesului, managementul calitatii integrat cu managementul mediului sunt prioritare iar imbunatatirea politicii referitoare la calitate si la mediu este un proces continuu, luand in considerare progresul tehnico-stiintific, cerintele clientilor si pe cele ale comunitatii precum si legislatia in vigoare.
O atentie deosebita se acorda educarii, constientizarii si instruiri fiecarui angajat, pentru utilizarea creativitatii personale in scopul aplicarii si imbunatatirii politicii referitoare la calitate si la mediu.
Reprezentantul managementului pentru calitate si mediu are autoritate si responsabilitate pentru stabilirea, implementarea si mentinerea sistemului de management al calitatii integrat cu sistemul de management al mediului precum si pentru promovarea constientizarii referitoare la cerinte, in cadrul organizatiei.
Sistemul de management al calitatii integrat cu sistemul de management al mediului stabilesc angajamentul si cooperarea tuturor managerilor si sunt mentinute prin audituri si analize, in scopul imbunatatirii eficacitatii si eficientei acestora.
Prezenta politica asigura cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor calitatii si de mediu si se vor planifica analize pentru adecvanta si imbunatatirea lor continua.
DIRECTOR GENERAL,
Naoumis Ana-Maria
Data: 01.10.2012
Valabil incepand cu 01.10.2012, DIRECTOR GENERAL: NEAMTU ANDREI
4.2.2. Manualul de management integrat
4.2.3. Controlul documentelor
Toate documentele interne (emise de catre propria organizatie) ce includ datele, documentatia SMI precum si documentele de origine externa (emise de catre furnizori, clienti precum si standarde, legi, reglementari, software etc) sunt gestionate controlat.
Metodele si responsabilitatile pentru acest control sunt definite in procedura de sistem cod PS-01 "Controlul documentelor ".
Procedura descrie controlul documentelor cerute de SMI, in scopul asigurarii ca:
sunt aprobate documentele, inainte de emitere, in ceea ce priveste adecvarea acestora;
sunt analizate, actualizate daca este cazul si re-aprobate documentele;
sunt identificate modificarile si stadiul revizuirii curente ale documentelor;
versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile la punctele de utilizare;
documentele raman lizibile si identificabile cu usurinta;
documentele de provenienta externa sunt identificate si distributia lor este controlata;
se previne utilizarea neintentionata a documentelor perimate si li se aplica o identificare adecvata daca sunt pastrate pentru orice scop.
Proceduri conexe: rocedura de sistem cod PS-01 "Controlul documentelor"; procedura operationala cod PO-01 "Codificarea documentelor".
4.2.4. Controlul inregistrarilor
Sunt stabilite si mentinute inregistrari pentru a furniza dovezi ale conformitatii cu cerintele specificate, atingerea obiectivelor calitatii si de mediu precum si functionarea eficace a SMI. Controlul necesar pentru identificarea, arhivarea, protejarea, regasirea, durata de pastrare si destinatia finala si dispozitiile pentru eliminare a inregistrarilor, este definit in procedura de sistem cod PS-02 "Controlul inregistrarilor" .
5. Responsabilitatea managementului
5.1. Angajamentul managementului
Directorul general a stabilit si comunicat declaratiile intentiilor privind viitorul organizatiei, sustinute cu actiuni in timp – instruire, constientizare, imputernicire, motivare a personalului – cuprinzand filosofia, misiunea, politica si obiectivele calitatii si de mediu.
Directorul general isi concentreaza permanent atentia asupra comunicarii in cadrul organizatiei a importantei satisfacerii cerintelor, definirii politicii si obiectivelor calitatii si de mediu, analizelor periodice ale SMI si asigurarii disponibilitatii resurselor necesare pentru imbunatatirea continua a performantelor.
Pentru obtinerea avantajelor competitive si a succesului afacerii, directorul general se angajeaza:
sa defineasca si sa comunice crezurile si obiectivele calitatii si de mediu;
sa dezvolte strategii clare si eficace si planuri pentru atingerea misiunii si a obiectivelor calitatii si de mediu;
sa identifice cele mai importante scopuri si procesele care determina atingerea acestora;
sa efectueze analiza SMI;
sa imbunatateasca comunicarea in toate directiile, atat intern cat si extern.
5.2. Orientarea catre client
In scopul cresterii sustinute a satisfactiei clientilor, se acorda o atentie deosebita identificarii cerintelor si asteptarilor acestora si masurilor ca aceste cerinte sa fie satisfacute. Sunt definite pentru aceasta procesele referitoare la client:
determinarea cerintelor referitoare la serviciu;
analiza cerintelor referitoare la serviciu;
comunicarea cu clientul.
Prin intermediul chestionarelor lansate in randul clientilor se obtin si monitorizeaza informatiile referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii cerintelor sale.
Aspectele de mediu, analizate conform procedurii operationale "Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asupra mediului" se refera la produsele/serviciile care pot avea impact asupra mediului, determinandu-se in consecinta responsabilitatile, metodele de executie si control pentru compartimentele organizatiei.
MMI si procedurile asociate sunt supuse analizei si modificarii ori de cate ori este necesar, avand in vedere:
legislatia in vigoare si alte reglementari;
aparitia unor noi aspecte de mediu;
investigarea incidentelor de mediu, anterioare.
Analiza si modificarea SMI vor avea in vedere datele de feed-back inclusiv reclamatiile primite de la clienti, inspectori privind aspectele de mediu, luandu-se in considerare conditiile de operare (normale, pornire/oprire, avarie etc.) ale lucrarilor.
Pentru identificarea aspectelor de mediu ce pot determina impact asupra mediului se vor analiza si selecta factorii posibili: efluentii, conditiile locale, greseli in procesare etc.
Prevederile legale si celelalte cerinte referitoare la mediu sunt respectate in conformitate cu procedura cu operationala "Prevederi legale" .
GRĂDINIȚA “ARIPI CA SĂ ZBOR”va tine cont de asemenea de toate autorizatiile si acordurile de mediu precum si de cerintele de la clienti sau rezultate din studiul de impact, referitoare la obiectivul proiectat.
Responsabilitatea comunicarii cerintelor in cadrul organizatiei ii revine reprezentantului managementului pentru calitate si mediu.
Proceduri conexe: procedurile operationale cod PO-06 "Analiza contractului"; PO-07 "Vanzari-distributie"; PO-17 "Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asupra mediului"; PO-18 "Prevederi legale si alte cerinte".
5.3. Politica Sistemului de Management Integrat
Scopul politicii noastre este satisfacerea continua a cerintelor clientilor si cresterea satisfactiei tuturor partilor interesate prin:
calitatea produselor/serviciilor oferite;
respectarea termenelor contractuale si raspunsul rapid la cererile clientilor;
un raport optim calitate/pret;
prevenirea/diminuarea impacturilor asupra mediului rezultate in activitastile proprii dar si in lucrarile realizate in baza proiectelor GRĂDINIȚA “ARIPI CA SĂ ZBOR”
Dorim ca performantele noastre sa fie remarcate atat in interiorul cat si in exteriorul organizatiei. De asemenea, acordam o atentie deosebita formarii personalului pentru a contribui la realizarea acestei politici.
Pentru succesul in afaceri, conducerea organizatiei noastre se mobilizeaza asupra:
prezentarii politicii in intreaga organizatie;
deschiderii spre comunicare;
increderii in colaboratori;
eficientei si cooperarii in luarea deciziilor.
Atingem aceste scopuri prin dezvoltare eficienta si o buna infrastructura a organizatiei.
Asteptam de la angajati: initiative, performante, responsabilitate, protejare si colaborare permanenta.
Imperativul in politica in domeniul calitatii este obtinerea satisfactiei clientilor, a angajatilor si a tuturor partilor interesate. Echipa de manageri sustine politica in domeniul calitatii cu obiectivele calitatii.
Privind managementul mediului, dorim ca activitatile organizatiei sa fie guvernate de urmatoarele principii:
recunoasterea managementului mediului ca prioritar in activitatile organizatiei;
imbunatatirea continua a politicii si performantelor de mediu, luand in considerare progresul tehnico-stiintific, cerintele clientilor respectiv ale comunitatii si legislatia de mediu;
instruirea personalului responsabil de tehnologiile poluatoare;
evaluarea impacturilor asupra mediului, ale obiectivelor clientilor;
executia lucrarilor avandu-se in vedere minimizarea impacturilor asupra mediului;
acordarea atentiei in consultanta a situatiilor de urgenta, cu risc de producere accidente de mediu;
introducerea tehnologiilor de perevenire a poluarii mediului in lucrarile realizate;
mentinerea transparentei si dialogului cu salariatii si publicul interesat, privind impacturile asupra mediului;
evaluarea performantelor de mediu prin audituri, monitorizari si analize sistematice ale SMM.
Politica in domeniile calitatii si mediului, cuprinsa in Declaratia directorului general, este difuzata in toate compartimentele GRĂDINIȚA “ARIPI CA SĂ ZBOR”si a fost inclusa in planul de instruire a personalului organizatiei.
5.4. Planificare
5.4.1. Obiectivele sistemului de management integrat
In Planurile obiectivelor calitatii sunt definite obiectivele calitatii la niveluri si functii relevante, masurabile precum si metodele de monitorizare si termenele de realizare a acestora. Obiectivele calitatii se refera in principal la:
cresterea satisfactiei clientilor;
imbunatatirea nivelului calitativ al produselor/serviciilor prin prevenirea neconformitatilor;
imbunatatirea continua a proceselor;
imbunatatirea competentei personalului;
certificarea sistemului de management al calitatii si sistemului de management al mediului de catre un organism independent, recunoscut.
Obiectivele calitatii specifice serviciului sunt definite in Planul calitatii specific fiecaruia.
Activitatile specifice Grădinița au impact asupra mediului, prin:
surse potentiale de poluare a solului si subsolului reprezentate de: depozitarea produselor aprovizionate; parcarea mijloacelor de transport; stocarea temporara a deseurilor industriale si a celor asimilabil menajere si a ambalajelor;
pierderi de condens, la cazanul de condensatie;
pierderi de gaze datorate defectiunilor echipamentelor care reprezenta obiectul serviciilor furnizate. In caz de accident, deteriorarea sistemelor de siguranta, la limita putand genera explozii;
posibile explozii in situatii de accident, datorate variatiei nepermise de presiuni in instalatii;
emisii de noxe ale gazelor arse peste norma, datorate reglajelor defectuase sau instalatiilor proiectate/executate neconform;
pierderi de freon neecologic, in situatii anormale de functionare a instalatiilor;
zgomot.
5.4.2. Planificarea SMI
5.4.2.1. Planificarea SMC consta in planificarea proceselor din cadrul acestui sistem precum si a obiectivelor calitatii. Pentru planificarea obiectivelor calitatii specifice unui contract, se elaboreaza Planul calitatii.
5.4.2.2. In conformitate cu politica de mediu s-a elaborat Programul general de management de mediu. In cazul unor proiecte complexe cu grad mare de periculozitate sau in cazul in care cerintele contractuale ale clientului cuprind aspecte de mediu, se pot elabora si programe de management de mediu, specifice unui anumit proiect/serviciu.
5.4.2.3. Atunci cand se planifica si se realizeaza modificari ale SMI, se asigura integralitatea acestora.
5.4.2.4. Proceduri conexe: PO-05 "Elaborarea planului calitatii"; PO-17 "Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asupra mediului".
5.5.Responsabilitate, autoritate si comunicare
5.5.1. Responsabilitate si autoritate
5.5.1.1. Organizarea Grădiniței este descrisa in schema de organizare prezentata in continuarea prezentului capitol.
5.5.1.2. In scopul atingerii obiectivelor calitatii si de mediu in cadrul organizatiei, toate functiile au stabilite clar responsabilitatile, autoritatile si obiectivele. Toate aceste aspecte sunt definite prin ROF, fisa postului si instructiuni si sunt asumate la niveluri de compartimente si activitati individuale.
5.5.1.3. Intre compartimentele din cadrul organizatiei exista relatii de colaborare, fiecare avand atributii specifice prin care se planifica, controleaza si se realizeaza procesele din cadrul SMI.
5.5.2. Reprezentantul managementului
5.5.1.4. Responsabilitatile generate de sistemul de management integrat descrise sunt urmatoarele:
a) Directorul general raspunde de:
1. reprezinta organizatia in relatiile cu tertii si incheie acte juridice in numele acesteia;
2. reprezinta organizatia in relatiile cu organele abilitate ale statului privind protectia mediului, sanatatea si securitatea in munca si asigurarea calitatii;
3. semneaza in numele organizatiei contractele de servicii, lucrari, achizitii;
4. aplica strategia si politicile de dezvoltare ale Grădiniței;
5. gestioneaza patrimoniul organizatiei si raspunde de modul de administrare si urmarirea modului de gestionare a bunurilor aflate in patrimoniul acesteia;
6. elaboreaza strategia si prognoza privind activitatea organizatiei;
7. angajeaza, promoveaza si concediaza, in conditiile legii, directorii executivi, celelalte persoane din subordinea acestora si a personalului de executie al societatii comerciale ;
8. stabileste atributiile, competentele si responsabilitatile personalului angajat al organizatiei;
9. aproba masurile pentru respectarea disciplinei si a normelor de comportare in unitate, in conformitate cu legislatia in vigoare;
10. asigura resursele necesare pentru eficacitatea SMI si imbunatatirea continua;
11. asigura sistemul managementului informational;
12. asigura pregatirea profesionala a personalului;
13. asigura aplicarea curenta a politicii de salarizare aprobate;
14. asigura protectia intelectuala (inventii, inovatii, patente);
15. aproba metodologiile, instructiunile si procedurile in domeniu;
16. aproba operatiunile de incasari si plati potrivit competentelor legale;
17. urmareste si raspunde pentru modul de realizare a bugetului de venituri si cheltuieli aprobat al organizatiei;
18. colaboreaza la elaborarea reglementarilor privind activitatea de achizitii ;
19. verifica si avizeaza caietele de sarcini pentru achizitiile de bunuri si servicii necesare activitatii de modernizari, reabilitari, investitii;
20. angajamentul pentru dezvoltarea si implementarea SMI si imbunatatirea continua a eficacitatii sale, prin:
comunicarea in cadrul organizatiei a importantei satisfacerii cerintelor clientilor, a cerintelor legale si de reglementare;
stabilirea politicii in domeniul calitatii si mediului;
asigurarea faptului ca sunt stabilite obiectivele calitatii si de mediu;
conducerea analizelor efectuate de management;
asigurarea disponibilitatii resurselor;
21. asigurarea ca cerintele sunt identificate si satisfacute;
22. asigurarea ca politica in domeniul calitatii mediului:
este adecvata fata de scopul organizatiei;
include angajamentul pentru satisfacerea cerintelor si pentru imbunatatirea continua a eficacitatii SMI;
asigura un cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor calitatii si de mediu;
este comunicata si inteleasa in cadrul organizatiei;
este analizata pentru adecvarea ei continua;
23. asigurarea planificarii si integralitatii SMI si realizarii planurilor obiectivelor calitatii si programelor de management de mediu;
24. asigurarea ca sunt definite si comunicate in cadrul organizatiei, responsabilitatile si autoritatile;
25. numirea prin decizie a RMCM;
26. asigurarea ca sunt stabilite procese adecvate de comunicare interna si externa;
27. analizarea la intervale planificate a SMI din cadrul organizatiei;
28. protectia si promovarea intereselor organizatiei printr-o politica de apropiere de organizatii nationale sau internationale in domeniile calitatii si mediului, standardizarii, certificarii, acreditarii;
b) Directorul tehnic raspunde de:
1. participa la analiza cerintelor produselor/serviciilor;
2. raspunde pentru derularea contractelor din activitatile din subordine din punct de vedere tehnic;
3. elaboreaza programele de modernizare sau reinnoire a echipamentelor si sculelor necesare desfasurarii proceselor operationale;
4. obtinerea satisfactiei clientilor;
5. monitorizarea si masurarea produselor/proceselor;
6. asigura controlul proceselor tehnologice cat si a echipamentelor de munca si protectie a muncii;
7. intocmeste necesarul de materii prime, materiale, piese de schimb cu specificatiile aferente, necesare indeplinirii obligatiilor contractuale;
8. participa, alaturi de partile implicate, in clarificarea neconformitatilor produselor/serviciilor si de aplicarea coectiilor, actiunilor corective si actiunilor preventive;
9. participa la analizele cu partenerii, privind derularea actiunilor in care este implicat;
10. urmareste si raspunde de asigurarea continuitatii lucrarilor pentru acoperirea integrala a fortei de munca din subordine;
11. asigura buna functionare si intretinerea echipamentelor si mijloacelor auto;
12. asigura desfasurarea tuturor activitatilor in conditiile de igiena si securitate pentru personal;
13. urmareste si raspunde de asigurarea cu resurse umane, tehnice si materiale necesare pentru derularea activitatilor in scopul incadrarii in termenele contaractuale;
14. reprezinta organizatia in fata organelor de control abilitate pentru domeniul din subordine;
15. intocmeste si propune spre aprobare catre directorul general, planuri de restructurare si eficientizare a compartimentelor din subordine;
16. raspunde de asigurarea pregatirii profesionale a personalului din subordine si organizeaza instructajele periodice in acest sens;
17. in cazul in care in urma evaluarilor efectuate cu privire la pregatirea profesionala, constata ca personalul nu corespunde postului pe care este angajat, propune directorului general masuri de rezolvare a problemei si urmareste modul de solutionarea acestora.
18. raspunde, in cadrul activitatilor coordonate, de:
asigurarea implementarii si mentinerii SMI;
incurajarea si facilitarea imbunatatirii standardelor privind calitatea si mediul;
monitorizarea si evaluarea progresului imbunatatirii;
promovarea relatiilor de parteneriat cu clientii, furnizorii si celelalte parti interesate;
planificarea, conducerea, auditarea si analiza SMI;
planificarea si realizarea instruirii si consultantei in domeniul calitatii si mediului; imbunatatirea comunicarii interne si externe;
propune masuri privind:
1. realizarea obiectivelor planificate ale calitatii si mediului;
2. stabilirea SMI;
3. obtinerea satisfactiei clientilor si a celorlalte parti interesate;
4. realizarea cerintelor referitoare la calitate si mediu, privind serviciile prestate;
5. respectarea cerintelor legislative relevante;
6. programe de imbunatatire.
c) Directorul Economic raspunde de:
1. propune spre avizare Bugetului de venituri si cheltuieli (BVC);
2. fundamenteaza propunerile de creditare;
3. controleaza si coordoneaza activitatea din compartimentele subordonate;
4. fundamenteaza, in cooperare cu celelalte compartimente,BVC, defalcarea lui pe utilizatori si perioade de timp,urmarirea si controlul executiei acestuia;
5. elaboreaza si fundamenteaza in cooperare cu directorul tehnic, strategia pentru activitatile de productie sub toate aspectele: comercial, financiar, dezvoltatre si retehnologizare, calitate si mediu;
6. aproba d.p.d.v. financiar, metodologiile, instructiunile si procedurile in domeniu;
7. repezinta organizatia comerciala in fata organelor de control abilitate;
8. raspunde de analiza cheltuielilor pentru incadrarea in BVC alocat;
9. raspunde de recuperarea creantelor;
10. raspunde de legalitatea platilor la nivelul societatii comerciale;
11. coordoneaza si controleaza activitatea din domeniul sau de activitate;
12. stabileste necesarul de fonduri banesti pentru realizarea bugetului de cheltuieli;
13. stabileste masurile si raspunderile pentru utilizarea cu maxima eficienta a fondurilor;
14. urmareste intocmirea calculului drepturilor salariale pentru personalul societatii comerciale;
15. urmareste lunar realizarile indicatorilor economico-financiar pentru fiecare centru de cost;
16. raspunde de intocmirea lunara a balantei contabile si la sfarsit de de an a balantei contabile cu anexele sale dupa modelele stabilite de Ministerul Finantelor;
17. elaboreaza propunerile pe plan de amortizari;
18. intocmeste propunerile pe plan de finantare si creditatre a investitiilor;
19. elaboreaza metodologiile specifice privind organizarea si conducerea contabilitatii;
20. efectueaza inventarierea tuturor elementelor patrimoniale pentru activitatea proprie si gestiunea stocurilor;
21. urmareste intocmirea decontului de TVA, a declaratiilor privind obligatiile de plata catre bugetul de stat si asigurari sociale si depunerea lor la institutiile respective;
22. urmareste incasarile societatii comerciale, pe clienti;
23. gestioneaza si efectueaza platile directe la furnizorii societatii comerciale;
24. gestioneaza si urmareste incasarile si platile prin ordine de compensatie;
25. urmareste evidenta si asigurarea finantarii tuturor operatiunilor legate de activitatea de retehnologizare din investitii;
26. intocmeste programul de creditatre a activitatii de productie si investitii la nivelul societatii comerciale;
23. raspunde, in cadrul activitatilor coordonate, de:
masuri privind:
realizarea obiectivelor planificate ale calitatii si mediului;
stabilirea SMI;
obtinerea satisfactiei clientilor si a celorlalte parti interesate;
realizarea cerintelor referitoare la calitate si mediu, privind serviciile prestate;
respectarea cerintelor legislative relevante;
programe de imbunatatire.
d) Directorul Comercial raspunde de:
1. raspunde de activitatea de relatii externe si imagine publica a organizatiei;
2. asigura activitatile de reclama si promovare;
3. masurarea si monitorizarea satisfactiei clientilor;
4. raspunde pentru evaluarile intocmite in vederea organizarii procedurilor pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor;
5. raspunde pentru respectarea legislatiei privind organizarea licitatiilor, negocierea si semnarea contractelor de livrare;
6. reprezinta organizatia in derularea contractelor pentru activitatile din subordine in relatiile cu furnizorii de bunuri si servicii;
7. urmareste si raspunde de derularea contractelor din activitatile subordonate;
8. coordoneaza activitatea de intocmire a documentatiilor pentru achizitiile de bunuri si servicii in care sens elaboreaza metodologii, proceduri, instructiuni ;
9. urmareste evidenta tuturor contractelor aflate in derulare;
10. controlul depozitarii produselor ;
11. administrarea bunurilor organizatiei ;
12. raspunde, in cadrul activitatilor coordonate, de:
asigurarea implementarii si mentinerii SMI;
incurajarea si facilitarea imbunatatirii standardelor privind calitatea si mediul;
monitorizarea si evaluarea progresului imbunatatirii;
promovarea relatiilor de parteneriat cu clientii, furnizorii si celelalte parti interesate;
planificarea, conducerea, auditarea si analiza SMI;
planificarea si realizarea instruirii si consultantei in domeniul calitatii si mediului; imbunatatirea comunicarii interne si externe;
propune masuri privind:
1. realizarea obiectivelor planificate ale calitatii si mediului;
2. stabilirea SMI;
3. obtinerea satisfactiei clientilor si a celorlalte parti interesate;
4. realizarea cerintelor referitoare la calitate si mediu, privind serviciile prestate;
5. respectarea cerintelor legislative relevante;
6. programe de imbunatatire.
e) RMCM raspunde de:
1. planificarea si dezvoltarea SMI;
2. monitorizarea elaborarii si implementarii documentatiei SMI;
3. verificarea mentinerii eficace a SMI prin audituri interne, recomandarea actiunilor de imbunatatire si supravegherea aplicarii actiunilor corective si preventive;
4. comunicarea cerintelor in cadrul organizatiei;
5. asigurarea evaluarii periodice a realizarii planurilor de obiective, fiselor de neconformitate, rapoartelor de audit, rapoartelor de actiuni corective, rapoartelor de actiuni preventive etc. si raportare catre directorul general;
6. coordonarea auditurilor de prima si secunda parte;
7. pregatirea organizatiei in vederea auditurilor de secunda/terta parte in organizatie;
8. raportarea catre directorul general referitoare la realizarea SMI si propuneri de imbunatatire;
9. consultanta privind calitatea si mediul in toate compartimentele organizatiei;
10. preia informatiile privind poluarile efectuate de echipamentele si instalatiile din organizatie si solutiile pentru remedierea lor;
1. asigura activitatea de documetare tehnica privind protectia mediului;
2. gestioneaza documentatiile tehnice de specialitate;
3. controleaza controlul operational pentru aspectele de mediu;
4. coordoneaza activitatea de documentare tehnica in domeniul mediului din Grădinița;
5. stabileste, impreuna cu factorii locali in domeniul protectiei mediului, planurile de activitate si documentele necesare pentru obtinerea avizelor de mediu;
6. dispune masurile de corectare a abaterilor de la programele in domeniu stabilite;
7. fundamenteaza obiectivele si indicatorii din programul de management de mediu;
8. furnizare de sfaturi de specialitate directorilor tehnici si sefilor de compartimente;
9. instruirea personalului privind necesitatea respectarii cerintelor referitoare la mediu;
10. protejarea intereselor organizatiei in aplicarea legislatiei de mediu;
11. pastrarea evidentei privind strategia in domeniul mediului a organizatiei si monitorizarea progresului inregistrat;
12. comunicarea interna si externa referitor la SMI si aspectele de mediu.
f) Seful unui compartiment functional (serviciu, birou, compartiment, atelier)raspunde de:
1. asigurarea implementarii si mentinerii SMI;
2. incurajarea si facilitarea imbunatatirii standardelor privind calitatea si mediul;
3. monitorizarea si evaluarea progresului imbunatatirii;
4. promovarea relatiilor de parteneriat cu clientii si furnizorii;
5. planificarea, conducerea, auditarea si analiza SMI;
6. planificarea si realizarea instruirii si consultantei in domeniul calitatii si mediului; imbunatatirea comunicarii;
7. masuri privind:
realizarea obiectivelor planificate ale calitatii si mediului;
stabilirea SMI;
obtinerea satisfactiei clientilor si a celorlalte parti interesate;
realizarea cerintelor calitative si de mediu privind serviciile prestate;
respectarea cerintelor legislative relevante;
programe de imbunatatire.
5.5.3. Comunicarea interna si externa
5.5.3.1. Comunicarea interna
Relatiile dintre functiile si compartimentele din cadrul organizatiei sunt descrise in schema de organizare si fisele de posturi.
Se comunica atat formal – prin intermediul documentelor si inregistrarilor, cat si informal – prin instruire , intalniri ale managerilor cu personalul, motivare si responsabilizare.
Functiile sistemului informational al managementului sunt:
sa comunice in cadrul organizatiei cerintele clientilor si ale celorlalte parti interesate precum si ale celor legale si de reglementare; sa permita analiza masurii in care aceste cerinte sunt indeplinite;
sa prezinte directorului general obiectivele calitatii si de mediu si dinamica acestora in timp;
sa semnaleze neconfomitatile, respectiv nerealizarea obiectivelor impuse;
sa ofere posibilitatea de trasabilitate pana la originea aparitiei abaterii;
sa determine imbunatatirea continua a SMC si mentinerea eficace a SMM.
Referitor la comunicarea privind aspectele de mediu si SMM s-au luat masuri pentru respectarea obiectivelor de mediu si a legislatiei. In acest sens s-au definit planurile de circulatie a informatiilor in vederea raportarii rezultatelor din masurarea si monitorizarea caracteristicilor principale ale activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului, conform cerintelor specificate.
5.5.3.2. Comunicarea externa
Directorul General al organizatiei si-a propus sa mentina un mediu de lucru cooperant si deschis, care sa stimuleze personalul, sa-l constientizeze in ceea ce face, pentru realizarea impreuna a obiectivelor declarate ale organizatiei.
Comunicarea externa include primirea, documentarea si transmiterea raspunsurilor corespunzatoare la solicitarile pertinente ale partilor interesate din exterior.
Activitatile de comunicare interna sunt detaliate in procedura „Comunicare interna, comunicare externa, cod: PSI – 08”
5.6. Analiza efectuata de management
5.6.1. Generalitati
Analizele SMI sunt efectuate de catre echipa de manageri sub conducerea directorului general.
Obiectivul acestor analize este asigurarea adecvarii si eficacitatii SMI. Aceste analize includ evaluarea oportunitatilor pentru imbunatatire si necesitatea schimbarilor in SMI inclusiv privind politica in domeniul calitatii si mediului si obiectivele calitatii si de mediu.
SMI este analizat semestrial. Directorul general poate convoca reuniuni de analiza extraordinare, neprogramate.
5.6.2. Elemente de intrare ale analizei
Datele de intrare ale analizelor efectuate de management includ informatii referitoare la:
rezultatele auditurilor SMI;
feedback-ul de la clienti si alte parti interesate;
functionarea proceselor si conformitatea serviciului;
stadiul actiunilor corective si preventive;
analiza obiectivelor privind calitatea si mediul, avand in vedere: schimbarile intervenite in legislatie, standarde si normative, stiinta, tehnologie, cerintele clientilor si ale celorlalte parti interesate, activitatea organizatiei si comunicarea informatiilor, incidentele de mediu si abaterile fata de cerinte identificate anterior, necesitatile de instruire;
actiuni de urmarire de la analizele de management anterioare;
schimbari planificate care ar putea sa influenteze SMI;
recomandari pentru imbunatatire.
5.6.3. Elemente de iesire ale analizei
Datele de iesire ale analizelor efectuate de management includ decizii si actiuni referitoare la:
imbunatatirea politicii referitoare la calitate si mediu si a obiectivelor calitatii si de mediu;
imbunatatirea eficacitatii SMI;
imbunatatirea serviciului in raport cu cerintele;
nevoile de resurse.
Activitatile de secretariat – pregatirea si difuzarea catre participanti a ordinii de zi, a documentelor si proceselor verbale ale reuniunilor, programarea reuniunilor, difuzarea la functiile implicate a deciziilor sunt asigurate de catre RMI. Acestia urmaresc de asemenea indeplinirea actiunilor stabilite si planificate, solicitand responsabililor raportari privind stadiul acestora.
Proceduri conexe: cod PO-02 "Analiza efectuata de management".
6. Managementul resurselor
6.1. Asigurarea resurselor
Directorul general asigura resursele materiale, umane, tehnologice si financiare, infrastructura si mediul de lucru adecvate pentru implementarea si mentinerea SMI si pentru imbunatatirea continua a eficacitatii acestuia precum si pentru cresterea satisfactiei clientului si a celorlalte parti interesate, prin indeplinirea cerintelor acestora.
Se planifica programe de instruire atat in domeniul calitatii, mediului cat si in domeniul tehnic. Personalul este instruit atat privind cunoasterea cerintelor, formarea culturii in domeniul calitatii si mediului cat si pentru cunoasterea procedurilor si a metodologiei de audituri si analize. In domniul tehnic se asigura competenta pentru respectarea normativelor, prescriptiilor si legislatiei in vigoare.
6.2. Resurse umane
6.2.1. Generalitati
Personalul care are sarcini ce afecteaza calitatea produselor sau mediului, are competenta necesara pe baza educatiei, instruirii, abilitatii si experientei corespunzatoare. Responsabilitatile si autoritatile sunt definite, documentate si comunicate prin fisele posturilor.
6.2.2. Competenta, constientizare si instruire
Procesul de instruire este ciclic si se desfasoara parcurgand pasii:
stabilirea strategiei de instruire ca parte integranta a strategiei generale a societatii;
specificarea nevoilor de instruire ;
definirea obiectivelor si a planurilor instruirii si stabilirea responsabilitatilor privind implementarea acestora;
organizarea instruirii;
pregatirea programelor si a materialelor;
implementarea si supravegherea;
evaluarea rezultatelor;
aplicarea in practica a cunostintelor dobandite;
analiza eficacitatii si eficientei instruirii.
Se planifica programe de instruire in vederea completarii decalajelor privind calificarile cerute pentru activitatile curente dar si pentru dezvoltari viitoare.
Directorul general stabileste:
organizarea;
repartizarea beneficiilor;
proiectul programului de activitati al societatii comerciale si bugetul de venituri si cheltuieli;
realizarea de investitii noi.
Periodic, sub conducerea directorului general, se dezbat si se adopta hotarari cu privire la:
angajarea si concedierea personalului in cadrul schemei de organizare aprobate;
repartizarea sarcinilor, indicatorilor, normativelor si resurselor pe compartimente;
exploatarea, intretinerea si repararea fondurilor fixe si masurile pentru folosirea acestora la capacitate maxima;
planificarea programelor de instruire;
masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale salariatilor;
aplicarea normelor de protectie a muncii, de protectie si combatere a poluarii mediului si de paza si stingere a incendiilor;
masuri de promovare a creativitatii, a inventiilor si inovatiilor;
analiza periodica a eficacitatii si eficientei programelor de instruire implementate, avand ca referinta informatiile de feed-back din supravegherea programelor de instruire implementate si imbunatatirea performantelor personalului instruit.
Dovezile privind instruirea si calificarea personalului se pastreaza permanent.
Datele personalului angajat se pastreaza permanent.
Inregistrarile necesitatilor de instruire a personalului se pastreaza pe o perioada de minim 5 ani.
Inregistrarile programelor de instruire si formare se pastreaza pe o perioada de minim 5 ani.
Sistemul de recompense si promovare este permanent revizuit, in functie de rezultatele obtinute pentru atingerea obiectivelor privind calitatea si mediul.
Politica referitoare la mediu este facuta cunoscuta tuturor angajatilor pentru a-i constientiza privind:
importanta conformitatii cu politica, procedurile si cerintele SMI;
relevanta si importanta activitatilor fiecaruia si modul in care contribuie la realizarea obiectivelor calitatii si de mediu;
impacturile semnificative asupra mediului, reale sau posibile ale activitatilor/serviciilor fiecaruia si efectele benefice aduse mediului prin imbunatatirea performantelor fiecaruia;
responsabilitatile si atributiile fiecaruia in realizarea conformitatii cu politica, obiectivele si cerintele SMI;
consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile operationale specificate.
Se asigura si se mentine infrastructura necesara, incluzand: spatii de lucru si utilitatile asociate; echipament pentru procese asigurand calitatea si protectia mediului; servicii suport.
Se asigura mediul de lucru corespunzator incluzand factorii fizici, sociali, psihologici si de mediu. Ne referim la masurile luate pentru intelegerea de catre angajati a obiectivelor de atins si a modului in care acestea afecteaza calitatea si mediul; asigurarea respectarii regulilor si procedurilor de siguranta; asigurarea unor metode de lucru creative si a oportunitatilor pentru implicarea larga la realizarea potentialului fiecarui angajat; asigurarea unui mediu ergonomic de lucru; aplicarea unui sistem de recunosteri si recompense pentru atingerea obiectivelor, imbunatatirea acestora si inovare; planificarea dezvoltarii carierei profesionale a angajatilor. Se asigura de asemenea spatii de lucru curate, igienice, cu temperatura si iluminare corespunzatoare.
Responsabilul cu resursele umane raspunde de realizarea obiectivelor privind resursele umane.
Responsabilul compartimentului administrativ asigura realizarea obiectivelor privind infrastructura.
Sefii de compartimente raspund de mentinerea infrastructurii si a mediului de lucru corespunzatoare si pentru instruirea personalului.
Proceduri conexe: PO-22 "Instruire", PO- 03 "Inspectii pe linia de securitatea muncii"; cod PO-04 "Mentenanta mijloacelor de transport si a echipamentelor".
6.3. Infrastructura
Grădinița identifica, asigura si mentine infrastructura de care are nevoie pentru realizarea conformitatii cu cerintele produselor/serviciilor achizitionate si produsele executate pentru diversi clienti.
Infrastructura include:
echipamente necesare pentru achizitionarea produselor aprovizionate, precum si pentru realizarea produselor specifice activitatii organizatiei;
servicii suport: transport, telefon, fax.;
cladire, spatiul de lucru si utilitati asociate.
Pentru acestea se asigura controlat mentenanta la furnizori autorizati.
6.4. Mediul de lucru
Grădinița a stabilit si asigurat inca din fazele de planificare necesitatile privind mediul de lucru pentru a realiza conformitatea cu cerintele referitoare la produsele achizitionate, precum si cele referitoare la conformitatea lucrarilor prestate Mediul de lucru este format dintr-o combinatie de factori fizici si umani care influenteaza pozitiv motivarea, satisfactia si performantele personalului , asigurandu-se:
dotari corespunzatoare asigurarii unor conditii normale de lucru;
echipamente specifice, dupa caz;
conditii de munca adecvate din punct de vedere al mediului si securitatii muncii.
7. Realizarea produsului
7.1. Planificarea realizarii produsului
Pentru fiecare tip de serviciu /contract se intocmeste un plan al calitatii ce permite planificarea realizarii acestuia in concordanta cu cerintele pentru celelalte procese ale SMI.
Prin planul calitatii se identifica:
a) obiectivele calitatii si cerintele pentru tipul de serviciu;
b) necesitatea de stabilire a proceselor si documentatiei si asigurarea resurselor specifice serviciilor; identificarea proceselor asociate cu aspecte de mediu potentiale (contractarea, proiectarea, aprovizionarea, activitatile operationale, controlul instalatiilor proprii);
c) activitatile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspectia si incercarea serviciilor precum si criteriile de acceptare, in concordanta cu cerintele privind calitatea, prevenirea poluarii mediului precum si cu strategia de devansare a cerintelor partilor interesate;
d) inregistrarile necesare pentru a furniza dovezi ca procesele de realizare si serviciul realizat satisfac cerintele.
Planul calitatii include planul de inspectii si incercari care cuprinde:
planuri pentru tipuri de inspectii si incercari;
instructiuni de control aplicabile;
tipurile de inspectii si incercari;
mediul de incercare, mijloace utilizate;
5. criteriile de acceptare;
inregistrarile necesare;
personalul instruit si competent.
Planurile calitatii se pastreaza pe o perioada de minim 5 ani.
Responsabilitatea pentru elaborarea planurilor calitatii revine directiei de resort.
Proceduri conexe: PO-05 "Elaborarea planului calitatii".
7.2. Procese referitoare la relatia cu clientul
7.2.1. Determinarea cerintelor referitoare la produs
La solicitarea conducerii organizatiei, compartimentele ofertare/contractare asigura intocmirea de documente necesare participarii la licitatii, ofertarii, contractarii si participa, impreuna cu oficiul juridic si conducerea organizatiei, la discutarea si perfectarea formelor pentru incheierea contractelor.
In ansamblul lor, specificatiile tehnice privind serviciile cuprind cerintele clientilor inclusiv cele de livrare si sustinere dupa livrare, cerintele legale si de reglementare, cerintele privind mediul (aspectele de mediu ale lucrarii ce pot avea un impact semnificativ asupra mediului, adoptarea unor solutii privind prevenirea si combaterea poluarii) precum si alte cerinte pe care specialistii organizatiei le considera necesare.
Proceduri conexe: procedurile operationale: PO-17 "Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asiupra mediului";PO-18 "Prevederi legale"; PO-21 "Monitorizarea activitatilor cu impact asupra mediului".
7.2.2. Analiza cerintelor referitoare la produs
In urma deciziei conducerii organizatiei, seful compartimentului ofertare/ contractare asigura respectarea procedurii de analiza a cererii de oferta/comenzii, pentru a asigura ca:
a) sunt definite cerintele referitoare la produse/servicii;
b) sunt rezolvate cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior si
c) organizatia are capabilitatea sa indeplineasca cerintele definite.
Pentru a fi usor identificate si rezolvate operativ, cererile de oferta se inregistreaza in registre de evidenta. Responsabilul de contract din cadrul compartimentului ofertare/contractare intocmeste fisa de analiza a documentului contractual si o transmite la compartimentele implicate, in vederea efectuarii analizei privind, capabilitatea de realizare, termenele, costul si conditiile contractuale.
Cererea de oferta este analizata din punctul de vedere al nivelului tehnico-economic, nivelul calitativ si privind aspectele si impacturile de mediu precum si conditiile privind controlul acestora, a posibilitatilor de realizare de catre compartimentele specializate din domeniu si/sau necesitatea de subcontractare cu alte unitati precum si privind posibilitatea de incadrare in termenele solicitate. La aceasta analiza, in situatia unor lucrari de volum si de complexitate ridicata, sunt solicitati sa participe sefii compartimentelor coordonatoare ale lucrarii; cu aceasta ocazie se estimeaza efortul material si uman necesar pentru realizarea lucrarii. Rezultatele acestei analize se inregistreaza fisa de analiza a documentului contractual.
La analiza proiectului de contract, declansata de catre compartimentul ofertare/ contracte, participa directorul general, directorul economic, directorul comercial-RMCM si juristul. Observatiile la proiectul de contract se negociaza impreuna cu clientul prin semnarea procesului verbal de conciliere.
Contractul este semnat din partea furnizorului de catre directorul general, directorul economic, oficiul juridic si RMCM.
In cazul modificarii contractului se incheie un act aditional care se analizeaza si se semneaza ca si contractul initial.
Evidenta contractelor se pastraza in Registrul de contracte.
Urmarirea derularii contractelor se face de catre compartimentul ofertare/ contracte.
Inregistrarile privind specificarea cerintelor referitoare la lucrare se pastreaza pe toata durata de viata a lucrarii executate.
Proceduri conexe: PO-06 "Analiza contractului"; PO-07 "Vanzari-distributie".
7.2.3. Comunicarea cu clientii si alte parti interesate din exterior
Clientul este sprijinit in vederea cunoasterii produselor/serviciilor oferite.
Cererea de oferta analizata permite transmiterea catre client a ofertei cu avizarea compartimentelor implicate si aprobarea conducerii organizatiei.
Comanda primita este analizata conform procedurii prezentata pentru cererea de oferta si este urmata de elaborarea unui proiect de contract, elaborat de catre responsabilul de contract din cadrul compartimentului ofertare/contractare.
Proiectul de contract avizat de catre sefii compartimentelor implicate si aprobat de catre conducerea organizatiei, se transmite de catre compartimentul ofertare/contractare, pentru semnare, clientului. Proiectul de contract semnat de catre client devine contract.
Eventualele modificari la contract se analizeaza de catre aceleasi functii ca si contractul initial.
Responsabilitatile si metodele de comunicare externa a informatiilor privind aspectele de mediu sunt descrise in procedura operationala "Comunicare externa" . Se primesc informatii din diverse surse cum sunt: activitatile de marketing, activitatile ingineresti ale partenerilor, informatiile de feed-back din activitatile de executie si urmarire in utilizare a lucrarii, comenzile beneficiarilor, informatii de feed-back de la alte parti interesate, mijloace de comunicare in masa. Aceste informatii se transmit documentat compartimentelor interesate in vederea intreprinderii de masuri, in conformitate cu obiectivele de mediu. Conform legislatiei de mediu, se comunica informatii privind aspectele de mediu, partilor externe interesate, la cererea acestora.
Indiferent pe ce cale este primita, orice informatie de feed-back de la client, inclusiv reclamatiile acestuia sunt inregistrate in Registru de reclamatii, mentinut la RMCM. Responsabilitatile si metodele de tratare a acestor reclamatii sunt descrise in procedura operationala "Tratarea reclamatiilor" . De asemenea, se obtin informatii de la clienti pe chestionare de feed-back.
Responsabilitatile si metodele aplicate sunt descrise in procedura operationala "Analiza datelor privind satisfactia clientilor" .
Urmare a analizei reclamatiilor se intreprind oportun actiuni corective pentru prevenirea reaparitiei acestora.
Inregistrarile privind specificarea cerintelor referitoare la produs se pastreaza pe o perioada de 5 ani.
Inregistrarile privind analiza contractelor se pastreaza pe o perioada de 5 ani.
Inregistrarile privind actiunile corective rezultate ca urmare a reclamatiilor clientilor se pastreaza pe o perioada de 5 ani.
Proceduri conexe: procedurile operationale: PO-06 "Analiza contractului"; PO-07 "Vanzari-distributie"; PO-19 "Comunicare externa", PO-15 "Tratarea reclamatiilor", PO-16 " Analiza datelor privind satisfactia clientilor" .
7.3. Proiectare si dezvoltare
Dispozitiile privind proiectarea si dezvoltarea se exclud deoarece serviciile instalare echipamente si service instalatii se executa in conformitate cu specificatiile externe.
7.4. Aprovizionare
7.4.1. Procesul de aprovizionare
Pentru a se asigura ca produsele/serviciile aprovizionate sunt conforme cu cerintele specificate, se aplica un control adecvat atat asupra furnizorilor cat si asupra produsului/serviciului aprovizionat. Ne referim la produsele si serviciile destinate realizarii produselor/serviciilor proprii.
Grădinița aprovizioneaza produse/servicii numai de la furnizorii inclusi in Lista furnizorilor acceptati.
Evaluarea furnizorilor se face de catre compartimentul aprovizionare, transport, depozitare, livrare pe baza urmatoarelor criterii:
a) citerii privind calitatea:
– rezultatele analizei performantelor anterioare privind livrari similare ale produselor;
– renumele furnizorului pe piata mondiala/interna;
– rezultatele evaluarii ofertelor comerciale si tehnice primite;
– conditiile de certificare a calitatii, agrementare si conditii de garantie, oferite;
– eficacitatea functionarii SMC al furnizorului;
– certificarea SMC al furnizorului;
b) criterii privind mediul:
– inlocuirea, cand este posibila si eficienta, a produselor de aprovizionat care pot afecta mediul;
– utilizarea, acolo unde este posibila, a produselor reciclate;
– ambalaje reduse, reciclabile, biodegradabile;
– respectarea legislatiei de mediu, de catre furnizor si organizatie.
7.4.2. Informatii pentru aprovizionare
Compartimentul aprovizionare, transport, depozitare, livrare organizeaza sistemul de asigurare tehnico-materiala a organizatiei, elaborarea programelor de aprovizionare cu resurse materiale, echipamente etc. si asigura aprovizionarea acestora la termenele si calitatile planificate:
elaboreaza Programul de aprovizionare;
lanseaza comenzi furnizorilor, pe baza programului aprobat, negociaza si incheie contracte de aprovizionare.
Comenzile de aprovizionare cuprind, dupa caz:
o descriere a produsului/serviciului de aprovizionat; se anexeaza specificatia produsului/serviciului;
cerinte pentru aprobarea produsului, procedurilor, proceselor si echipamentelor;
cerinte pentru calificarea personalului;
cerinte pentru SMC;
cerinte referitoare la mediu.
Analiza comenzilor de aprovizionare inaintea transmiterii la furnizor, se face de catre directorul general, directorul economic, directorul comercial/RMCM.
Orice revizie sau completare a comenzii se efectueaza pe un document anexat si corelat cu aceasta. In acest caz, furnizorul este informat prompt si primeste toate documentele necesare.
Comanda si modificarile acesteia se emit cu aprobarea directorului general.
Daca se intocmeste contract de aprovizionare, eventualele divergente la contractul primit ca urmare a comenzii se negociaza impreuna cu furnizorul.
Contractul se semneaza in urma analizarii acestuia de catre aceeasi echipa care a analizat comanda.
7.4.3. Verificarea produsului aprovizionat
Conditiile privind verificarea produselor aprovizionate se stabilesc impreuna cu furnizorii, prin documentele de aprovizionare.
Se asigura receptia din punct de vedere cantitativ, calitativ si de mediu a produselor /serviciilor aprovizionate.
Pentru produsele acceptate la receptie comisia de receptie, nominalizata de catre directorul general, completeaza NIR.
In cazul identificarii unor produse neconforme se informeaza furnizorul si se urmareste aplicarea masurilor luate.
In cazul unor probleme identificate la produsele/serviciile subcontractate se intocmeste Proces verbal de constatare si se informeaza furnizorul in vederea analizei.
Inregistrarile privind aprovizionarea se pastreaza pe o perioada de minim 5 ani. 7.4.3.7. Proceduri conexe: PO-08 "Aprovizionare", PO-09 "Receptia echipamentelor pentru instalare"
7.5. Productie si furnizare de servicii
7.5.1. Controlul productiei si al furnizarii serviciului
Procesele de prestare a serviciilor identificate in cadrul Grădiniței includ: servicii educationale, servicii de alimentatie.
Dispozitiile din cadrul organizatiei privind conditiile controlate in care se desfasoara procesele de productie si furnizare servicii includ urmatoarele:
a) disponibilitatea informatiilor care specifica caracteristicile produselor;
b) disponibilitatea instructiunilor, cand sunt necesare;
c) utilizarea si mentenanta echipamentului adecvat;
d) disponibilitatea si utilizarea dispozitivelor de masurare si monitorizare;
e) implementarea activitatilor de monitorizare si masurare;
f) implementarea activitatilor de eliberare, livrare si post-livrare.
Responsabilul de lucrare stabileste, pe baza programului aprobat, necesarul de resurse in vederea executarii lucrarii. In acest scop:
determina, pentru fiecare lucrare, necesarul de materiale / echipamente / utilaje / mijloace de transport, termenele in vederea asigurarii lor;
determina, in aceleasi conditii, necesarul de personal competent, atestat pe specializari;
determina necesarul de colaborari si subcontractari.
organizeaza procesul conform planurilor si programelor si asigura materialele/echipamentele de lucru si de masurare necesare la capabilitatea ceruta precum si mediul de lucru corespunzator;
asigura respectarea planurilor de monitorizare si masurare;
asigura respectarea in procese a procedurilor calitatii, instructiunilor de lucru si de control, planurilor si normativelor, standardelor, prescriptiilor aplicabile si a celorlalte documente de referinta in executia, controlul, masurarea si monitorizarea proceselor;
asigura respectarea activitatilor de eliberare, livrare si post-livrare.
Planificarea proceselor are in vedere identificarea activitatilor asociate cu aspecte semnificative asupra mediului inclusiv a celor de intretinere, pentru a asigura ca acestea se realizeaza in conditii specificate, prin:
stabilirea si mentinerea procedurilor documentate pentru a cuprinde situatiile in care absenta unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica si obiectivele de mediu;
stipularea in proceduri a criteriilor de operare;
stabilirea si mentinerea procedurilor referitoare la aspectele de mediu semnificative, identificabile, ale produselor utilizate si comunicarea cu partile interesate.
Metodele si responsabilitatile pentru monitorizarea activitatilor cu impact asupra mediului sunt descrise in procedura operationala "Monitorizarea activitatilor cu impact asupra mediului" .
Metodele si responsabilitatile pentru executia, monitorizarea si masurarea proceselor de furnizare de servicii sunt definite in instructiuni.
7.5.2. Validarea proceselor de productie si de furnizare de servicii
Procesele de furnizare de servicii, pentru care elementele de iesire rezultate nu pot fi verificate prin masurare sau monitorizare ulterioare sunt validate pentru a demonstra capabilitatea de a obtine rezultatele planificate.
Dispozitiile in acest sens includ dupa caz:
a. criterii definite pentru analiza si aprobarea proceselor,
b. aprobarea echipamentului si calificarea personalului,
c. utilizarea de metode si proceduri specifice,
d. cerinte referitoare la anregistrari,
e. revalidarea.
Responsabilii proceselor respective pastreaza inregistrarile referitoare la analiza si aprobarea proceselor, aprobarea echipamentului si calificarea personalului pe o perioada de 5 ani.
Proceduri conexe: procedura operationala PO-10 "Controlul proceselor speciale"
7.5.3. Identificare si trasabilitate
Dispozitiile din cadrul organizatiei privind identificarea si trasabilitatea produselor sunt urmatoarele:
a) identificarea unica a furnizorilor si clientilor;
b) identificarea si trasabilitatea fiecarui lot de materiale aprovizionate;
c) identificarea si trasabilitatea materiei prime in executia produselor;
d) identificarea echipamentului utilizat si a personalului executant;
e) preluarea in inregistrarile rezultate, a codurilor de identificare;
f) mentinerea identificarii si trasabilitatii pe tot parcursul proceselor de executie si sustinere dupa livrare.
Personalul din cadrul Grădiniței este instruit pentru respectarea cerintelor referitoare la identificare si trasabilitate.
Comenzile/contractele de aprovizionare cuprind cerinte privind identificarea materialelor si componentelor.
Identificarea si trasabilitatea pe parcursul procesului de executie se asigura prin intermediul etichetelor si inregistrarilor calitatii.
Dispozitiile din cadrul Grădiniței privind identificarea stadiului produsului in raport cu cerintele de masurare si monitorizare sunt urmatoarele:
a) ori de cate ori se efectueaza masurari si monitorizari, ne asiguram ca nu vor fi utilizate produse necorespunzatoare si efectuate activitati neconforme si ca nu continua procesul de executie pana ce nu se corecteaza neconformitatile identificate;
b) responsabilitatile, autoritatea si metodele de identificare a stadiului produsului sunt definite in instructiuni;
c) numele persoanelor responsabile pentru aprobarea produselor/activitatilor neconforme sunt inregistrate.
Metodele de identificare a stadiului produsului rapotat la monitorizari si masurari cuprind amenajarea de spatii de depozitare distincte, aplicarea de etichete, semnarea/stampilarea inregistrarilor. Cand informatiile din inregistrari sunt folosite ca mijloc de stabilire a stadiului, acestea sunt asociate cu produsul/serviciul prin intermediul identificarii unice atribuite conform instructiunilor.
Proceduri conexe : procedura operationala PO-11 « Identificare si trasabilitate »
7.5.4. Proprietatea clientului
Cerintele calitative referitoare la proprietatea clientului pusa la dispozitie de catre acesta pentru a fi utilizata sau incorporata in lucrare, sunt analizate cu ocazia analizei comenzii/contractului si sunt stabilite prin contract.
Inaintea utilizarii proprietatii clientului, seful de lucrare coordoneaza verificarea corectitudinii acesteia raportat la cerintele contractuale. Se inregistreaza neconformitatile constate si se analizeaza impreuna cu reprezentantul clientului. Seful de lucrare notifica clientul privind corectiile necesare si urmareste implementarea acestora.
Dispozitiile referitor la proprietatea clientului cuprind :
verificarea identitatii proprietatii clientului si a calitatii acesteia;
verificarea periodica in timpul depozitarii si utilizarii;
protejarea si punerea in siguranta a proprietatii clientului;
pastrarea inregistrarilor privind pierderea, deteriorarea sau neconformitatea proprietatii clientului si informarea clientului in acest caz;
pentru componentele necorespunzatoare se cere acordul clientului pentru decizia luata;
componentele respinse se returneaza insotite de procese verbale de respingere.
Proceduri conexe :procedura operationala PO-12 «Controlul produsului furnizat de client » .
7.5.5. Pastrarea produsului
Dispozitiile din acest capitol se aplica la:
– manipularea si depozitarea produselor/echipamentelor aprovizionate;
– ambalarea si manipularea an vederea expedierii produselor / echipamentelor la locul de folosire;
– conservarea produselor/echipamentelor in vederea folosirii ulterioare.
In functie de cerintele documentatiei tehnice, a garantiilor, a instructiunilor furnizorilor si a duratei de depozitare se asigura spatii de depozitare astfel organizate incat sa permita accesul rapid pentru manipulari, intretinere, inspectii si controale autorizate.
In timpul manipularilor si depozitarii sunt tinute permanent sub control si conservate datele de identificare a produselor.
In timpul desfasurarii lucrarilor de reparatii si montaj se asigura manipularea si depozitarea produselor astfel incat sa se previna deteriorarea datorata vibratiilor, socurilor, abraziunilor, umiditatii, temperaturii si variatiilor de temperatura sau oricaror altor situatii care pot determina deteriorarea precum si utilizarea necorespunzatoare sau pierderea acestora.
Se mentine integritatea ambalajului pe parcurssul manipularii si depozitarii produselor.
Metodele pentru autorizarea primirii si expedierii din zonele de depozitare sunt stipulate in instructiuni specifice. Produsele depozitate sunt identificate corespunzator in depozit.
Periodic se verifica produsele depozitate conform instructiunilor furnizorilor si a celor interne.
Responsabilitatile si metodele referitoare la activitatile de manipulare si depozitare sunt descrise in procedura operationala ''Manipulare si depozitare'' .
Se verifica prin audituri si analize planificate, mentinerea cerintelor SMI in activitatile de manipulare, transport si stocare.
Seful compartimentului aprovizionare transport, depozitare, livrare si gestionarul raspund de respectarea dispozitiilor privind manipularea, transportul si depozitarea produselor aprovizionate.
Directorii de departamente raspund de: planificarea proceselor si asigurarea documentatiei de referinta pentru executia, monitorizarea si controlul proceselor; asigurarea conditiilor controlate pentru procesele de executie, aplicarea procedurilor de identificare si trasabilitate si de identificare a stadiului monitorizarii si masurarii, efectuarea monitorizarilor si masurarilor planificate.
Inregistrarile privind actiunile corective intreprinse in procese se pastreaza pe o perioada de min. 5 ani.
Datele privind calificarea si instruirea personalului angajat in functii ce afecteaza calitatea se pastreaza permanent. Inregistrarile privind stadiul monitorizarii si masurarii se pastreaza pe o perioada de minim 15 ani. Inregistrarile privind aranjamentele pentru identificare se pastreaza pe o perioada de minim 5 ani.
Inregistrarile la livrare se pastreaza pe o perioada de minim 5 ani sau conform cerintelor clientilor si a celor legale.
Propceduri conexe: PO-13 "Manipulare si depozitare"; PO-21 "Monitorizarea activitatilor cu impact asupra mediului".
7.6. Controlul echipamentelor de masurare si monitorizare
In procesele planificate de masurare si monitorizare sunt utilizate DMM verificate metrologic. Dispozitiile din cadrul Grădiniței privind controlul acestora au in vedere ca, atunci cand este necesar sa se asigure rezultate valide, DMM:
a) sa fie etalonate si verificate la intervale specificate sau inainte de intrebuintare, raportat la etaloane de masura trasabile la etaloane internationale sau nationale; atunci cand astfel de etaloane nu exista va fi inregistrate baza utilizata pentru etalonare sau verificare;
b) sa fie ajustate sau reajustate dupa cum este necesar;
c) sa fie identificate pentru a permite determinarea stadiului de etalonare;
d) sa fie protejate impotriva ajustarilor care ar putea invalida rezultatul masurarii;
e) sa fie protejate impotriva degradarilor sau deteriorarilor in timpul manipularii, intretinerii si depozitarii;
f) sa aiba inregistrate rezultatele etalonarii;
g) sa fie reevaluata validitatea rezultatelor anterioare daca au fost gasite in afara etalonarii si vor fi intreprinse actiuni corective.
Metodele de aplicare a dispozitiilor privind DMM sunt descrise in procedura operationala: "Controlul dispozitivelor de monitorizare si masurare".
Inregistrarile privind etalonarile si reetalonarile DMM se pastreaza permanent.
Responsabilitatile controlului DMM ii revin responsabilului cu metrologia.
Proceduri conexe: procedura operationala PO-14 "Controlul DMM".
8. Masurare, analiza si imbunatatire
8.1. Generalitati
In Grădinița sunt planificate si implementate procese de monitorizare, masurare, analiza si imbunatatire pentru:
a demonstra conformitatea produsului;
a se asigura conformitatea SMI;
a imbunatati continuu eficacitatea SMI.
Sunt definite in planuri, instructiuni si in proceduri operationale, metodele aplicabile, inclusiv tehnicile statistice. Se planifica procesele de masurare si monitorizare si resursele necesare precum si analize ale rezultatelor masurarii si monitorizarii, in scopul deciziei de imbunatatire continua.
Activitatile specifice Grădiniței au impact asupra mediului, prin:
surse potentiale de poluare a solului si subsolului reprezentate de: depozitarea produselor aprovizionate; parcarea mijloacelor de transport; stocarea temporara a deseurilor industriale si a celor asimilabil menajere si a ambalajelor;
pierderi de condens, la cazanul de condensatie;
pierderi de gaze datorate defectiunilor echipamentelor care reprezenta obiectul serviciilor furnizate. In caz de accident, deteriorarea sistemelor de siguranta, la limita putand genera explozii;
posibile explozii in situatii de accident, datorate variatiei nepermise de presiuni in instalatii;
emisii de noxe ale gazelor arse peste norma, datorate reglajelor defectuase sau instalatiilor proiectate/executate neconform;
pierderi de freon neecologic, in situatii anormale de functionare a instalatiilor;
zgomot.
In propriile activitati sunt prevazute metodele de masurare si monitorizare a impacturilor asupra mediului.
Informatiile primite de la personalul propriu cat si cele de la clienti, sesizate de catre acestia sau de catre inspectorii de mediu sau de catre alte parti interesate, sunt analizate in vederea adoptarii actiunilor corective si preventive necesare. Pot fi luati in considerare in executia lucrarilor, indicatori referitori la: randamentul instalatiilor, numarul incidentelor de mediu, emisii noxe etc. Monitorizarea din punctual de vedere al mediului se face atat pe parcursul operarii cat si regulat, in conformitate cu planurile si legislatia de mediu in vigoare.
8.2. Monitorizare si masurare
8.2.1. Satisfactia clientuluu
Informatiile referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii cerintelor sale, sunt culese prin intermediul chestionarelor lansate in randul clientilor si registrului de reclamatii si feedback-ului din activitatile de service, informatiilor privind fluctuatia clientilor.
Semestrial, echipa de analiza a neconformitatilor alcatuita din echipa de manageri, analizeaza informatiile culese si determina gradul de satisfactie al clientului.
In cadrul sedintelor se analizeaza cresterea gradului de satisfactie a clientului raportat la obiectivele calitatii planificate. Urmare a analizelor informatiilor de feed-back de la clienti se identifica actiunile corective si preventive necesare.
Responsabilitatile, frecventa transmiterii chestionarelor pentru culegerea datelor privind perceptia clientilor referitoare la satisfacerea cerintelor acestora si a prelucrarii datelor culese si analizei rezultatelor, sunt descrise in procedura operationala PO-16 "Analiza datelor privind satisfactia clientilor" .
8.2.2. Audit intern
Responsabilitatile si metodele in vederea efectuarii auditurilor interne combinate (ale SMI) sunt descrise in procedura de sistem cod PS-03 « Audit intern ».
Conform acestei proceduri, organizatia efectueaza audituri interne la intervale planificate pentru a determina daca sistemul de management al calitatii:
este conform cu modalitatile planificate, cu cerintele sistemului de management al calitatii stabilit de catre organizatie si;
este implementat si mentinut în mod eficace.
Se planifica un program de audit, luând în considerare starea si importanta proceselor si zonelor care trebuie auditate, precum si rezultatele auditurilor precedente. Sunt definite criteriile, domeniul de aplicare, frecventa si metodele auditului. Selectarea auditorilor si modul de efectuare al auditurilor asigura obiectivitatea si impartialitatea procesului de audit. Auditorii nu îsi auditeaza propria lor activitate.
Managementul responsabil pentru zona auditata se asigura ca sunt întreprinse, fara întârziere nejustificata, actiuni pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor identificate. Activitatile de urmarire trebuie sa includa verificarea actiunilor întreprinse si raportarea rezultatelor acestora.
Responsabilitatea principala pentru aplicarea procedurii de audit intern ii revine RMCM.
RMI pastreaza evidentele privind calificarea si experienta auditorilor.
Inregistrarile auditurilor definitivate, incluzand Planuri de audit, Rapoarte de audit, Rapoarte de neconformitate si Rapoarte de observatii se indosariaza in ordine cronologica si se pastreaza de catre RMI pe o durata de minim 5 ani, asigurandu-se confidentialitatea acestora.
8.2.3. Monitorizarea si masurarea proceselor
Cerintele privind caracteristicile proceselor SMI sunt descrise in proceduri operationale, prescriptii, proceduri si instructiuni.
Monitorizarile si masurarile proceselor planificate pentru produsul ce urmeaza a fi furnizat sunt definite in planul calitatii si in programele de management de mediu.
Sunt definite, de asemenea, instructiuni pentru monitorizarea si masurarea caracteristicilor principale ale operatiilor si activitatilor ce pot avea impact semnificativ asupra mediului si pentru evaluarea periodica a conformitatii cu reglementarile si legislatia de mediu in vigoare.
Inregistrarile ce vor cuprinde rezultatele monitorizarilor si masurarilor proceselor sunt indicate in planul calitatii si instructiunile de mediu specifice.
Echimapentul de monitorizare si masurare este ales corespunzator preciziei cerute si se asigura mentinerea capabilitatii de masurare, prin verificari metrologice.
Atunci cand rezultatele planificate nu sunt obtinute, se intreprind corectii si actiuni corective in conformitate cu procedura de sistem cod PS-05 "Actiune corectiva".
Rezultatele monitorizarilor si masurarilor proceselor de executie se pastreaza pe o perioada stabilita in functie de cerintele clientilor si de cerintele reglementare, dar minim 5 ani.
Directorul general raspunde de alocarea personalului calificat pentru efectuarea monitorizarilor si masurarilor si pentru alocarea resurselor necesare.
Directorii executivi raspund de stabilirea obiectivelor, planurilor si instructiunilor necesare in vederea efectuarii monitorizarilor si masurarilor si de respectarea acestora.
RMI raspunde de verificarea prin audituri a respectarii instructiunilor si procedurilor .
Proceduri conexe: PO-20 "Monitorizarea activitatilor cu impact asupra mediului".
8.2.4. Monitorizarea si masurarea produsului
Monitorizarea si masurarea caracteristicilor produsului/serviciului se efectueaza in scopul verificarii daca sunt satisfacute cerintele referitoare la produs/serviciu.
Dispozitiile cuprinse in acest capitol se aplica inspectiilor si incercarilor la primirea produselor aprovizionate, pe parcursul executiei si finale. Monitorizarile si masurarile planificate pentru produsul/serviciul ce urmeaza a fi furnizat sunt definite in Planul calitatii si in programul de management de mediu.
Metodele de monitorizare si masurare a produsului aprovizionat au in vedere:
receptia produselor aprovizionate se face de catre comisia de receptie nominalizata prin decizie de catre directorul general;
rezultatele receptiei cantitative si calitative si referitoare la mediu se inregistreaza;
eventualele neconformitati constatate la receptie se trateaza in conformitate cu procedura de sistem « Controlul produsului neconform » ;
in cazul aprovizionarii de echipamente necesare pentru activitatile organizatiei, la primire se verifica raportat la cerintele comenzii, completitudinea furniturii integritatea si functionalitatea acestora. Se verifica, de asemenea, documentele ce insotesc echipamentele primite (inregistrari privind calitatea si garantia, autorizatii/agremente, instructiuni de utilizare etc). Daca produsele sunt conforme, se inregistreaza intrarea acestora;
seful compartimentului aprovizionare, transport, depozitare, livrare informeaza furnizorul asupra neconformitatilor constatate si, daca este necesar, returneaza produsele gasite cu defecte.
Metodele de monitorizare si masurare a serviciului in etapele intermediare si finale au in vedere:
respectarea planului calitatii /programului de management de mediu specific si a documentelor de referinta;
colectarea datelor si raportarea cu regularitate a valorilor obtinute;
identificarea nivelului curent al performantei pentru fiecare caracteristica/indicator;
corectii si intreprinderea de actiuni corective cand se constata abateri fata de cerintele specificate;
stabilirea obiectivelor masurabile privind imbunatatirea nivelului calitatii produselor si a impactului asupra mediului;
se evalueaza conformitatea cu specificatiile. Eventualele probleme identificate se trateaza in conformitate cu procedura de sistem « Controlul produsului neconform » si se rezolva impreuna cu reprezentantul clientului si cu alte parti interesate;
rezultatele monitorizarilor si masurarilor se inregistreaza si constituie date de intrare in cazul analizelor efectuate de management. Inregistrarile indica numele persoanelor care autorizeaza livrarea serviciului;
nu se livreaza decat serviciile aprobate ca urmare a monitorizarilor si masurarilor.
Directorul general raspunde de alocarea personalului calificat pentru efectuarea monitorizarilor si masurarilor si pentru alocarea resurselor necesare.
Directorii executivi raspund de stabilirea obiectivelor, planurilor si instructiunilor necersare si de asigurarea conditiilor in vederea efectuarii monitorizarilor si masurarilor.
Rezultatele monitorizarilor si masurarilor produselor se inregistreaza. Inregistrarile se pastraza pe o perioada conforma cu durata de viata a instalatiei.
8.2.5. Monitorizare si masurare factori de mediu si performante
Activitatile cu impact semnificativ asupra mediului sunt monitorizate in ceea ce priveste performantele, controlul operational si conformitatea cu obiectivele si cu tintele de mediu ale organizatiei.
Pentru activitatile de monitorizare care necesita echipamente specifice, organizatia subcontracteaza aceste activitati.
Aspectele legate de procesul de monitorizare si masurare sunt prezentate pe larg in procedura PM-04 – „Monitorizare si masurare”.
8.3. Controlul produsului neconform
Responsabilitatile si metodele pentru controlul produsului neconform sunt descrise in procedura de system cod PS-04: "Controlul produsului neconform" . Procedura se aplica produselor neconforme identificate la inspectii si incercari si reclamatiilor clientului, constructorului, organismelor de inspectie sau altor parti interesate. Analizele se pot face impreuna cu clientul sau alte parti interesate, in cazul abaterilor fata de cerintele acestora.
Conform acestei proceduri organizatia se asigura ca produsul/serviciul care nu este conform cu cerintele, este identificat si tinut sub control pentru a preveni utilizarea sau livrarea neintentionate.
Organizatia trateaza produsul neconform prin una sau mai multe dintre urmatoarele metode:
1. prin întreprinderea unor actiuni de eliminare a neconformitatii detectate;
2. prin autorizarea utilizarii lui, a eliberarii sau acceptarii cu derogare dupa fabricatie data de o autoritate relevanta si, acolo unde este aplicabil, de catre client;
3. prin întreprinderea unei actiuni care sa împiedice aplicarea sau utilizarea intentionata initial.
Înregistrarile referitoare la natura neconformitatilor si la orice actiuni ulterioare întreprinse, inclusiv derogarile obtinute, sunt mentinute la dosarul clientului.
Atunci când produsul/serviciul neconform este corectat, este supus unei reverificari pentru a demonstra conformitatea cu cerintele.
Atunci când produsul/serviciul neconform este detectat dupa livrare sau dupa ce utilizarea sa a început, organizatia intreprinde actiuni corespunzatoare efectelor, sau potentialelor efecte ale neconformitatii.
Responsabilitatea identificarii si documentarii neconformitatilor revine persoanelor care executa si verifica produsele/serviciile.
Responsabilitatea evaluarii neconformitatii revine comisiei de analiza a neconformitatilor.
Responsabilitate tratarii produsului/serviciului neconform ii revine managerului de compartiment.
Rapoartele de neconformitate, reclamatiile se pastreaza pe o perioada de 15 ani. Un exemplar al documentului se pastreaza in dosarul de casa al lucrarii, pe durata de viata a lucrarilor lvrate.
Pentru prevenirea incidentelor de mediu sau situatiilor de urgenta, la realizarea si utilizarea lucrarilor Grădinița, instalatiile trebuie sa poata porni si functiona in conditii de siguranta. Cand este necesar, se fac recomandari privind echipamentele, reglajul acestora, constientizarea utilizatorului. Se analizeaza necesitatea completarii cu masuri pentru prevenirea situatiilor de urgenta (ex: sisteme de alarmare, dotari si planuri de interventie, monitorizari, masuri de protectie a muncii si PSI, cand este cazul). Echipele operative raspund de respectarea conditiilor specificate in documentatia de proiectare si sa raporteze conducerii privind accidentele sau incidentele constatate. De asemenea, sunt avute in vedere conditiile de mediu ce pot interveni in timpul executiei si utilizarii lucrarii executate.
Metodele aplicabila in situatiile de urgenta este descrisa in procedura operationala "Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns".
Responsabilitatea identificarii si documentarii neconformitatilor revine persoanelor care executa si verifica serviciile.
Responsabilitatea evaluarii neconformitatii revine comisiei de analiza a neconformitatilor.
Responsabilitate tratarii produsului/serviciului neconform ii revine managerului de compartiment.
Proceduri conexe : PS-04 « Controlul produsuli neconform« ; PO-15 « Tratarea reclamatiilor » ; PO-20 « Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns«.
8.4. Analiza datelor
In scopul demonstrarii adecvarii si eficacitatii SMI si pentru a evalua unde se poate aplica imbunatatirea continua a SMI se planifica analize ale datelor colectate sau generate in activitatile de monitorizare si masurare.
Analiza datelor privind satisfactia clientilor se face semestrial, in cadrul analizelor efectuate de management, aplicandu-se procedura operationala PO-16 « Analiza datelor privind satisfactia clientului » .
Analiza datelor privind conformitatea cu cerintele produsului si a caracteristicilor si tendintelor proceselor si produselor se face semestrial. Sunt avute in vedere atat datele rezultate din monitorizarile si masurarile parametrilor si inicatorilor privind calitatea si de mediu.
Analiza datelor privind furnizorii se face semestrial, pe baza rezultatelor monitorizarii si masurarii produselor aprovizionate si a datelor despre furnizori.
Se determina, ca urmare a acestor analize, masurile de imbunatatire si planurile de aplicarea acestora.
Inregistrarile rezultate ca urmare a aplicarii procedurilor de analiza a datelor se pastreaza de catre RMCM, pe o perioada de 5 ani.
Inregistrarile actiunilor corective si preventive rezultate se pastreaza pe o perioda de 5 ani.
Inregistrarile modificarii documentelor ca urmare a actiunilor intreprinse se pastreaza pe o perioada de 15 ani.
Calitatea și eficiența sunt doi piloni importanți ai reformelor educaționale din toată lumea, care trebuie avute în vedere la construirea sistemelor naționale de management și de asigurare a calității și în învățământul românesc.
Această aliniere este necesară nu numai pentru a se asigura o integrare reală și funcțională, din punct de vedere educațional, a României în Uniunea Europeană, ci și pentru ca inițiativele românești din acest domeniu să fie echitabile, din punct de vedere teoretic și metodologic, cu ceea ce se întâmplă acum în lume.
Necesitatea compatibilizării cu sistemele de învățământ din Uniunea Europeană oferă doar o parte din argumentele pentru dezvoltarea sistemelor de management și de asigurare a calității educației din România, deoarece implementarea sistemului de management al calității va conduce la crearea unor noi modele de gândire și comportament care vor contribui la îmbunătățirea continuă a tuturor proceselor de învățământ din unitățile școlare.
Rolul Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calitătii
Calitatea, ca punct de plecare înseamnă stabilirea de norme și criterii pe care o grădiniță trebuie să le atingă și să le depășească.
Înființată ca un răspuns la marile schimbări produse de reforma învățântului, Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității constitue un nou cadru legislativ și instituțional prin care s-au pus bazele reglementării unui mecanism de asigurare a calității în educație pentru protecția beneficiarilor direcți și indirecți ai sistemului educațional. Prin înființarea acestei comisii se urmărește îmbunătățirea calității întregii activităti din grădiniță și revizuirea și optimizarea strategiilor educaționale de la nivelul unității preșcolare.
Comisia pentru evaluarea și asigurarea calitătii este singura comisie, la nivel de grădiniță, care are un statut reglementat prin lege organică și se află în relație de coordonare fată de conducerea grădiniței, nu de subordonare.
Obiectivele Comisiei:
Definirea structurii organizatorice și funcționale a sistemului de management al calității și a modului de integrare a acestuia în managementul strategic al grădiniței.
Stabilirea obiectivelor calității și a rezultatelor ce se doresc a fi obținute.
Elaborarea strategiei calității ca strategie integratoare.
Informarea cadrelor didactice cu privire la sistemul de management al calității
Evaluarea oportunităților de îmbunătățire și necesitatea de schimbare în sistemul de management al calității.
Principiile de funcționare a Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității sunt stabilite în concordanță cu valorile educației din România și vor asigura:
dreptul la educație,
pluralismul educațional,
respectarea tradiției și identității naționale,
toleranța, libertatea de opinie, demnitatea,
patriotismul, democrația, egalitatea.
Cum se formează?
Comisia de evaluarea a calității din învățământul preșcolar, se înființează în fiecare unitate preșcolară, cu reprezentanți ai tuturor părților interesate și responsabile:
2-3 cadre didactice, alese prin vot secret, de consiliul profesoral,
un reprezentant al părinților,
un reprezentant al sindicatului,
un reprezentant al consiliului local,
un reprezentant al minoritătilor naționale{unde este cazul}
Aceștia nu trebuie să se limiteze la simpla constatare a existenței unor probleme, ci să se implice activ în rezolvarea lor, prin inovație și cooperare.
Profilul cadrului didactic care ar trebui selectat în Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității ar trebui să aibă competențe și calități, cum sunt:
Responsabilitățile membrilor Comisiei :
Implementează sistemul de management al calității,
Stabilesc standardele de referință, indicatorii de referință și metodologia de evaluare a calității, pentru unitatea respectivă
Întocmesc raportul anual de evaluare internă privind calitatea educației
Realizează analize de sistem asupra calității educației
Definesc cerințele calitative ce trebuie stipulate în planul de calitate al grădiniței
Cooperează cu toți „actorii”implicați
Identifică punctele sensibile ale sistemului de educație din unitatea respectivă, cauzele acestora și vor propune soluții pentru îmbunătățirea lor
Propun măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătățirea calității învățământului din unitatea respectivă
Prin înființarea Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității se realizează un proces de autoevaluare instituțională, dar și individuală, având stabilite standarde de evaluare concepuți în termeni realiști și observabili.
8.5. Imbunatatire
8.5.1. Imbunatatire continua
Ca urmare a analizei politicii referitoare la calitate, a obiectivelor calitatii, a rezultatelor auditurilor, a analizei datelor, a actiunilor corective si preventive si a analizei efectuate de management, se iau masuri de imbunatatire continua a eficacitatii SMC.
8.5.2. Actiune corectiva
Responsabilitatile, autoritatea si metodele pentru a elimina cauzele neconformitatilor in scopul de a preveni reaparitia acestora sunt descrise in procedura de sistem cod PS-05 "Actiune corectiva". Conform acestei proceduri, organizatia actioneaza pentru a elimina cauzle neconformitatilor în scopul de a preveni reaparitia acestora. Actiunile corective sunt adecvate efectelor neconformitatilor aparute.
Este stabilite o procedura documentata pentru a defini cerintele pentru:
1. analiza neconformitatilor (inclusiv a reclamatiilor clientilor);
2. determinarea cauzelor neconformitatilor;
3. evaluarea necesitatii de a întreprinde actiuni pentru a se asigura ca neconformitatile nu reapar;
4. determinarea si implementarea actiunii necesare;
5. înregistrarile rezultatelor actiunii întreprinse;
6. analiza actiunii corective întreprinse.
Inregistrarile actiunilor corective si preventive se pastreaza cel putin 5 ani dupa analiza.
Responsabilitatea pentru aplicarea acestei proceduri apartine RMCM.
8.5.3. Actiune preventiva
Responsabilitatile, autoritatea si metodele pentru a elimina cauzele neconformitatilor potentiale in scopul de a preveni aparitia acestora, sunt descrise in procedura de sistem cod PS-06 "Actiune preventiva". Conform acestei proceduri, organizatia determina actiuni pentru a elimina cauzele neconformitatilor potentiale în vederea prevenirii aparitiei acestora. Actiunile preventive sunt adecvate efectelor problemelor potentiale.
Procedura de sistem defineste cerintele pentru:
1. determinarea neconformitatilor potentiale si a cauzelor posibile ale acestora,
2. evaluarea necesitatii de actiuni pentru a preveni aparitia neconformitatilor,
3. determinarea si implementarea actiunii necesare,
4. înregistrarile rezultatelor actiunii întreprinse,
5. analiza actiunii preventive întreprinse.
Inregistrarile actiunilor preventive se pastreaza cel putin 5 ani dupa analiza.
Responsabilitatea pentru aplicarea acestei proceduri apartine RMCM.
ANEXE
Anexa 1. Corespondenta dintre capitolele SR EN ISO 9001: 2008, SR EN ISO 14001: 2005 si cele ale MMI-01
Anexa 2. Lista procedurilor
2.1. Procedurile de sistem
2.2. Proceduri operationale
Document: MANUALUL MANAGEMENTULUI INTEGRAT COD: MMI-01
LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR/MODIFICARILOR
Formular cod: F-4.2.3-02, rev. 0
LISTA DE DIFUZARE
Denumire document: MANUALUL MANAGEMENTULUI INTEGRAT
Cod/Editie/Revizie: MMI-01/Ed. 1/ Rev. 0
Anexa 3.
TEST PENTRU PREȘCOLARI – ASIGURAREA CALITĂȚII
1.Ce simți tu dimineața când o vezi pe educatoarea ta? Colorează imaginea care ți se potrivește.
2. Cum te simți în timpul activităților? Colorează imaginea potrivită.
3. Cum te simți atunci când ți se face observație pentru că ai greșit o temă dată? Colorează potrivit.
4. Cum te simți atunci când ești lăudat pentru o faptă bună? Colorează imaginea potrivită.
5. Cum te simți când te desparți de educatoarea ta la plecarea acasă?
6. Cum te simți când te desparți de colegi la plecarea ta acasă?
7. Colorează-te pe tine cu culoarea care îți place ție.
8. Dacă ar fi să primești o bulină de la educatoarea ta, ce culoare crezi că ar trebui să primești, după felul
cum te comporți la grădiniță?
INTERPRETAREA TESTULUI: Analizați rezultatele și stabiliți * chipul* pe care îl
* aveți* în viziunea copilului, numărând *chipurile care
predomină.
veselie nervozitate tristețe
bunăvoință severitate excesivă indispoziție
sociabilitate atitudine distantă instabilitate
flexibilitate atitudine critică superficialitate
creativitate rigiditate inadaptabilitate
* Se interpretează și semnificația culorilor
Copilul de vârstă preșcolară este foarte sincer. Răspunde de regulă deschis și fără menajamente.
Într-un cuvânt* nu ne iartă*. Aflând părerea copilului despre noi, vom afla ce și unde am greșit
și avem șansa de a schimba ceva în comportamentul nostru… pentru că nimeni nu e perfect!
Anexa 4
ACTIVITATI DESFASURATE CU PARINTII
CALENDARUL DE ACTIVITATI
Modalitati de colaborare
*convorbiri ocazionale ;
*informari reciproce ;
*consultatii zilnice ;
*consiliere ;
*vizite la domiciliul copiilor pentru culegere de date ;
*antrenarea perintilor in actiuni gospodaresti;
*antrenarea parintilor in activitai curriculare si extracurriculare;
*lectii demonstrative pentru parinti;
*chestionare;
*seminarii,lectorate pe teme de interes general;
*acvtivitati aplicative;
Anexa 5
Documentul intra in vigoare de la data de: 02.05.2012
SCOP:
Procedura este utilizata pentru inscrierea prescolarilor in gradinita.
ARIA DE CUPRINDERE: Procedura se aplica membrilor Consiliului de Administratie .
RESPONSABILITATI: procedura este pusa in aplicare de catre membrilor Consiliului de administratie , si monitorizata de catre CEAC.
DOCUMENTE DE REFERINTA:
-Legea nr. 1 din 05.01.2011, Legea Educatiei Nationale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , partea I , nr. 18 din 10.01.2011;
-O.MEdC nr. 4925/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar;
– Note, scrisori metodice si alte informari emise de ISJ Ilfov si MECTS;
– Regulamentul Intern.
PROCEDURA:
Transmiterea de catre MECTS si ISJ Ilfov a precizarilor cu privire la inscrierea prescolarilor in gradinita;
Prezentarea precizarilor MECTS si ISJ Ilfov in cadrul Consiliului de Administratie si stabilirea perioadei de depunere a cererilor in vederea inscrierii, a perioadei pentru depunerea dosarului de inscriere, a criteriilor de inscriere si a punctajului corespunzator fiecarui criteriu cat si a documentelor necesare pentru intocmirea dosarului de inscriere;
Afisarea tuturor informatiilor necesare penrtu inscrie intr- un loc vizibil la intrarea in gradinita;
Inregistrarea cererilor depuse pentru inscriere in registrul pentru cereri de inscrieri;.
Stabilirea in cadrul Consiliului de Administratie a punctajului obtinut de fiecare cerere inregistrata;
Afisarea listelor cuprinzand atat cererile aprobate cat si cele in asteptare si punctajul obtinut de fiecarere cerere, la loc vizibil la intrarea in gradinita;
Depunerea, verificarea si inregistrarea dosarului in Registrul de inscrieri al unitatii scolare.
DIAGRAMA FLUX – PO privind inscrierea prescolarilor in gradinita
Anexa 6
FIȘA DE PROGRES A EDUCATOAREI
NUMELE ȘI PRENUMELE:___________________________________
SPECIALITATEA:___________________________________________
FIȘA DE PROGRES A EDUCATOAREI
NUMELE ȘI PRENUMELE:___________________________________
SPECIALITATEA:___________________________________________
Anexa 7
Anexa 8
Anexa 9
anexa 10
Luni, saptamana 1
Micul dejun
Griș cu lapte și miere
Ingrediente pentru 7 porții:
1 l lapte slab
250 g griș
80 g miere
4 g scorțișoară măcinată
E probabil cea mai simplă rețetă de mic dejun cu care ne-au obișnuit mamele și bunicile noastre în copilărie. Copiii mai mari primeau în loc de scorțișoară puțină cacao pudrată peste griș sau cacao amestecată cu scorțișoară. Copiii mai mici se bucurau doar de scorțișoară și miere (unele persoane sunt alergice la scorțișoară, e bine să se țină cont de acest lucru). Modul de preparare e de asemenea foarte simplu (e bine să folosiți o oală/cratiță cu pereți subțiri, merge mai repede): puneți laptele pe foc și când începe să fiarbă puneți grișul, cernut printr-o sită, să nu se formeze cocoloașe. Amestecați constant patru – cinci minute, luați oala de pe foc și amestecați mierea în compoziție. Lăsați să se răcească puțin (chiar și după ce puneți grișul în farfurii) și presărați scorțișoara măcinată. Decorați cu frunze de mentă, vor da prospețime grișului.
Prânz
Supă de legume cu gălușcuțe
Ingrediente pentru 10 porții:
100 g ceapă
50 g pătrunjel rădăcină
200 g morcov
100 g țelină
100 g gulie
200 g roșii
Pentru găluște:
90 g făină albă
2 ouă mici
10 g pătrunjel frunze
10 ml ulei de măsline
2 linguri de apă dacă e cazul (adică dacă făina o cere)
Legumele spălate și curățate se pun la fiert în 4 litri de apă. Se lasă să fiarbă până se pătrund, în clocote mici. Sarea (nu am pus gramaj pentru că sarea poate fi mai concentrată sau mai puțin concentrată și gustul bucătarului e pur subiectiv) se pune la urmă, doar pentru a accentua gustul cupei, nu pentru a-i da acesteia gust sărat.
Găluștele se fac amestecând făina, ouăle, uleiul și pătrunjelul tocat mărunt, cu o furculiță. Din bolul cu compoziție se rup bucăți mici cu o lingură, direct în oala în care fierbe apa cu puțină sare. Se fierb până se ridică la suprafață și încă un minut după aceea, apoi se pun în supă. Frunzele de pătrunjel în supa caldă sunt un adaos binevenit de aromă și vitamina C.
Măr copt
Mărul copt poate fi în egală măsură desert sau gustare. Unele soiuri de mere sunt suficient de dulci pentru a nu mai necesita adaos de miere, însă majoritatea sunt acrișoare și din acest motiv au nevoie de o ușoară îndulcire.
Pentru o porție e nevoie de:
1 măr mic (120-130 g),
10 g miere
0,5 g scorțișoară (o pișcătură) măcinată
Mărul, spălat bine, se lasă cu coaja intactă. În zona codiței se decupează un capac cu secțiune conică și se scot semințele și alveolele tari în care stau acestea. În spațiul rezultat se pun mierea și scorțișoara. Mărul se pune la cuptor pe hârtie de copt. O jumătate de oră la 10 de grade Celsius înmoaie orice măr. Desigur, e mult mai economic să pregătești mai multe mere în felul acesta și de aceea vă recomad să pregătiți acest desert pentru toată familia atunci când gătiți acasă. Pe lângă că-i gustos și sănătos, toată casa va mirosi frumos, amintind de Crăciun.
Gustare
Mălai dulce
Ingrediente: mălai, făină albă, gris, iaurt, miere, zahăr, vanilie, oua, visine, lapte dulce
Mălaiul dulce e un desert rustic și e una dintre moștenirile gastronomiei tradiționale care merită să rămână în rețetarele casnice, mai ales că poate fi adaptată foarte ușor la gustuile noastre de azi. E un desert ușor de făcut, deloc sofisticat și merge foarte bine și la micul dejun alături de o cană de ceai sau o cană de lapte.
Pentru 12 porții:
130 g făină albă
130 g făină de porumb grisată
130 g griș din grâu
130 g zahăr
3 ouă medii
130 g iaurt slab
200 ml lapte
½ păstaie de vanilie
1 linguriță bicarbonat de sodiu, stins cu zeamă de lămâie
50 gr visine proaspete sau din compot (opțional)
coajă de lămâie
Gălebnușurile și zahărul se freacă împreună până se obține o spumă albicioasă. Albușurile se bat spumă cu o pișcătură de sare. Făina, grișul și mălaiul se amestecă bine într-un vas, se adaugă spuma de gălbenușuri și zahăr, coaja unei lămâi dată prin răzătoarea mică, iaurtul, laptele și bicarbonatul stins. Se amestecă bine, apoi se încorporează în compoziție spuma din albușuri. Se adaugă la urmă vișinele și semințele din păstaia de vanilie. Se toarnă compoziția într-o tavă pentru chec și se dă la cuptor pentru 35 de minute la 180 de grade Celsius. Se verifică cu o scobitoare și dacă e cazul se mai lasă câteva minute până se coace (dacă scobitoarea iese curată din prăjitură, e semn că s-a copt).
Marti, saptamana 1
Micul dejun
Tartină cu unt, gem (pâine integrală)
Ingrediente: lapte, pâine integrală, unt, gem, lapte
Tartinele sunt simple felii de pâine, dar așa simple cum sunt, pot fi prezentate în forme atractive (există forme din tablă, ca acelea pentru prăjituri, cu care pot fi tăiate feliile de pâine), care să le mențină atenția celor mici. Cercuri, pătrate, siluete animale, steluțe, brăduți – toate pot face parte din micul dejun și pot transforma o tartină banală într-una interesantă. Cât despre resturile de pâine rămase, dacă le uscați aveți crutoane pentru supele cremă sau pesmet pentru alte mâncăruri.
Pentru o porție aveți nevoie de:
30 g pâine
10 g unt
8 g gem
200 ml lapte
Prânz
Supă cremă de legume cu semințe de dovleac
Ingrediente: ceapă, morcovi, țelină, roșii, pătrunjel rădăcină, seminte de dovleac, smântână dulce
Supele cremă sunt ușor de plăcut dar datorită aspectului lor ușor sofisticat par foarte complicate. Nu-s. Sunt în schimb ușor de mâncat și pot fi decorate frumos. O supă cremă de legume poate conține în principiu orice legume, de la morcovi la fasole ori castraveți (da, poate pare ciudat dar există). Cea pe care v-o propun acum conține (pentru opt porții):
100 g ceapă
200 g morcov
100 g telină
200 g rosii pasate
50 g patrunjel (radacină)
100 ml smântână dulce pentru gătit, versiunea mai slabă
40 g semințe de dovleac crude
Legumele se spală, se curăță și se pun la fiert, tăiate -n bucăți mici pentru a scurta timpul de fierbere. Pentru că supa conține țelină, care are un gust ușor sărat, nu e necesară sarea și pentru că la urmă, adică după ce au fiert legumele, s-au răcit ușor și au fost pasate cu blenderul în supa în care au fiert (3 litri de apă se folosesc la fierbere, o parte se va evapora, desigur) se adaugă smântâna dulce, nu sunt necesare alte grăsimi. Adaosul de semințe de dovleac are mai multe roluri. Pe de o parte arată bine, pe de altă parte semițele ușor crocante sunt o surpriză plăcută când mănânci și nu în cele din urmă uleiul de dovleac conținut de acestea este vermifug. Frunzele de pătrunjel puse la final îmbogățesc gustul supei și sunt binevenite.
Pulpe de pui cu sfeclă la cuptor
Ingrediente: pulpe de pui, sfeclă, chimen, sare, pătrunjel verde
Sfecla e bogată în fier iar noi știm că lipsa fierului din organism duce la anemie. Pentru că sfecla e o bună sursă de fier, e bine să fie consumată periodic, sub formă de salate sau ca garnitură pentru fripturi, situație în care înlocuiește cu succes cartofii. Pentru o porție de pulpe de pui cu sfeclă e nevoie de:
100 g sfeclă fiartă și curățată de coajă
100 g pulpă dezosată, fără piele
5 ml ulei
100 ml supă de pui sau apă
Pentru condimentare:
0,5 g sare grunjoasă
1 g piper boabe (amestec)
0,5 g semințe chimen
Pulpele crude și sfecla fiartă se pun împreună într-o tavă și se stropesc cu ulei. Se presară peste ele amestecul de condimente și se pune supa în tavă. Se pune tava-n cuptorul încins la 180 grade Celsius și se lasă acolo pentru 35 de minute.
Iaurt cu piure de fructe
Iaurturile cu fructe le plac copiilor. Din păcate, iaurturile cu fructe din comerț conțin multe alte lucruri pe lângă iaurt și fructe. Din fericire, oricine poate face un iaurt cu fructe decent, gustos și fără adaosuri inutile. Rețeta aceasta folosește laptele condensat și îndulcit (conține doar lapte și zahăr) pentru a îndulci iaurtul însă în lipsa lui se poate folosi mierea.
Pentru o porție aveți nevoie de:
50 g iaurt (dacă are prea mult zer puteți să-l puneți la strecurat într-o sită fină pentru 10 minute)
25 g vișine fără sâmburi, dacă e posibil proaspete
20 ml lapte condensat îndulcit (alternativ, 15 g miere)
Fructele se pasează cu blenderul și se amestecă apoi cu iaurtul și laptele condensat. O frunză de mentă e un adaos plăcut atât vizual cât și din punct de vedere al gustului.
Mandarina
Știm cu toții care sunt beneficiile consumului de fructe proaspete (aport de vitamine și de sănătate în primul rând) așa că nu o să le reiau aici. O să vă prezint însă o metodă prin care-i puteți stimula pe cei mici să folosească lingurița și în același timp să mănânce mai ușor, fără a se murdări pe mânuțe (iar dacă o fac oricum, așa-s copiii, cred că știți).
Mandarina (metoda funcționează și pentru portocale ori alte fructe de felul acesta) spălată bine se taie în două pe la ecuator, adică transversal. Cu ajutorul unui cuțit se desfac alveolele care adăpostesc pulpa fructului și care sunt lipite între ele. Apoi se desprind de coajă și se obține astfel un bol din coaja fructului umplut cu pulpa fructului, pulpă care e apoi ușor de mâncat cu lingurița.
Miercuri, saptamana 1
Micul dejun
Ou fiert tare și tartină cu unt aromat
Ingrediente ou, lămâie, ceai, pâine, unt, pătrunjel verde
Untul e important în alimentație însă trebuie să fie consumat cu moderație pentru ca beneficiile pe care le aduce să nu se transforme în neajunsuri. Poate fi aromat cu ajutorul plantelor aromatice (pătrunjel, busuioc, cimbru), lucru care pe de o parte îi pune în evidență gustul și-l face mai interesant și pe de altă parte reduce cantitatea consumată. E valabil și în cazul de față. Pentru o porție din acest mic dejun hrănitor și complex aveți nevoie de:
½ ou fiert tare
30 g pâine prăjită
5 g unt moale
3 g frunze de pătrunjel tocate mărunt
În ceea ce privește ceaiul, există o multitudine de opțiuni. Una ar fi utilizarea teiului și a mentei, infuzate în apă fierbinte alături de un baton de scorțișoară. Pentru îndulcire, miere sau zahăr brun.
Prânz
Supă de carne cu fasole și paste
Rețeta aceasta are originea într-o rețetă clasică italiană, supa minestrone, o supă hrănitoare cu care mamele și bunicile din Italia își tratează familiile destul de des. Pentru 10 porții aveți nevoie de:
1 kg carne de vită (poate fi și puțin os aici, ajută)
500g fasole fiartă
250 g morcov
200 g ceapă verde
200 g țelină
150 g pâine neagră (atenție la pâinea cumpărată, multe tipuri de pâine conțin aditivi și coloranți)
300 g macaroane
50 g brânză rasă
3 g piper boabe
5-6 g sare dură
Fierbeți carnea în 6-7 litri de apă (o puneți cât e apa rece), vă va rămâne la urmă o cantitate de supă (aprox 2 litri) pe care o puteți păstra la frigider și pe care o puteți folosi la sosuri, alte supe, supe cremă. După ce s-a fiert carnea adăugați legumele spălate și tăiate-n bucăți mici dar nu foarte mici. Odată legumele fierte, puneți și fasolea fiartă și pastele. Supa este gata când s-au fiert pastele. Tradițional se mănâncă cu crutoane de pâine neagră, cu carne care a fiert în supă și cu puțină brânză rasă pe deasupra. Fiind o supă consistentă, porțiile nu trebuie să fie foarte mari iar felul doi poate fi mai lejer.
Compot de fructe
Mama ne făcea mereu compoturi proaspete din fructe când eram copii. Avea în cămară și compoturi puse peste iarnă, dar cele proaspete ne plăceau foarte mult și merele se găseau din belșug. Zahăr nu se prea găsea, și cu atât mai puțin zahărul brun, dar cu câteva frunze de mentă și puțină scorțișoară, compoturile ieșeau atât de aromate încât nu mai simțeam nevoia ca ele să fie foarte dulci. Pentru opt porții de compot de mere aveți nevoie de:
800 g mere
80 g zahăr brun
1 portocală
1 baton de scorțișoară
Spălați merele, tăiați-le în opt și îndepărtați alveolele cu sâmburi cu tot, dar nu curățați merele de coajă. Puneți-le la fiert în trei litri de apă împreună cu scorțișoara, zahărul și pulpa portocalei. Lăsați să fiarbă 10-12 minute apoi lăsați compotul să se răcească puțin înainte de a-l da copiilor.
Gustăre
Biscuiți făcuți în bucătăria proprie
Biscuiții de casă sunt altfel decât cei din comerț. În primul rând, poți să controlezi ce și cât pui în ei. Apoi, toată casa miroase frumos atunci când îi coci. În al treilea rând, poți să-i faci cât de mari, fragezi, aromați, pufoși, denși, umpluți sau goi vrei tu. O să vă dau acum o rețetă simplă care poate fi modificată din mers și făcută să arate ca nouă de la o tavă la alta.
Pentru 18 porții aveți nevoie de:
4 ouă
100 g zahăr
100 ml ulei
400 g făină
1 linguriță de bicarbonat stins cu zeamă de lămâie
Bateți gălbenușurile cu zahărul și albușurile cu o pișcătură de sare până devin spumă. Amestecați spuma de gălbenuș cu făina și uleiul, adăugați bicarbonatul stins și spuma de albuș. Omogenizați apoi luați cu lingurița din pasta obținută și așezați compoziția în tavă, pe o foaie de copt. Cuptorul trebuie să fie încins la 180 de grade Celsius. Biscuiții se coc în cel mult un sfert de oră.
Pentru varianta de biscuiți cu stafide puneți stafide înmuiate (3-4 stafide) pe fiecare biscuite, în tavă.
Pentru varianta de biscuiți cu piure de măr, curățați o jumătate de kilogram de mere (îndepărtați sâmburii și coaja) și pasați-le cu un blender împreună cu 60 de grame de zahăr brun. Alăturați fiecărui biscuit câte o lingură de piure de mere.
Joi, saptamana 1
Micul dejun
Tartină cu unt și lapte cu cicoare
Mai țineți minte cicoarea copilăriei? Eu nu voi uita niciodată senzația aceea plăcută pe care o aveam când stăteam cu mama în bucătărie, ea cu o ceașcă de cafea, eu cu cana mea cu cicoare cu lapte. Pentru o vreme, cicoarea a dispărut de pe piața românească, dar, din fericire, a reapărut în ultimii doi-trei ani. Ajută la concentrare pentru că stimulează sistemul nervos, însă nu aduce după sine dezavantajele cafelei.
Pentru rețeta aceasta am folosit cicoare instant (citiți eticheta de fiecare dată, ar trebui ca recipientul să conțină doar cicoare). Aveți nevoie de o jumătate de linguriță la 180 ml lapte dulce. Pentru îndulcire, 10 g miere. Pentru micul dejun complet:
35 g pâine
8 g unt
20 g gem
180 ml lapte
½ linguriță cicoare
10 g miere
Prânz
Supă de pește
Supa de pește nu e ciorbă de pește (îi spune și numele) pentru că nu-i acrită, nu e nici borș pescăresc, e doar o supă clară care conține pește fără oase și legume. E o modalitate prin care-i puteți obișnui pe cei mici cu gustul peștelui, mai puțin intens decât în cazul altor preparate cu pește (se știe că nu toți copiii agreează peștele, dar în același timp se știe că-i bun pentru sănătate și important pentru o dezvoltare frumoasă).
Pentru patru porții aveți nevoie de:
200 g macrou file sau cod
300 g morcov
100 g țelină
100 g praz
frunze de țelină
frunze de pătrunjel
3 g piper boabe
3 g sare mare
Legumele și piperul se pun la fiert (și frunzele de țelină, cele de pătrunjel ajung în supă la final). După ce au fiert legumele se pune peștele tăiat în bucăți nu foarte mici. Se lasă la foc mic 10-12 minute, suficient pentru ca bucățile de pește să se pătrundă. Sarea se pune la final.
Pulpe de pui cu cartofi
Sunt oameni care susțin că asocierea dintre carne și cartofi e nocivă. S-ar putea să fie, atunci când ai un colăcel în jurul taliei și vrei să scapi de el. E cel puțin la fel de nociv (dacă nu mai nociv) să le impui copiilor o dietă disociată. Ei n-au nevoie de dietele adulților și dacă au nevoie de dietă, acesta trebuie să fie prescrisă de un specialist în urma unui consult, nu interpretată dintr-o carte, oricine ar fi scris cartea aceea. Această introducere e necesară pentru că urmează o rețetă de pui cu cartofi copți (iar meniul acesta mai cuprinde și alte rețete, puține, e drept, în care carnea și cartofii se întâlnesc în aceeași farfurie, într-o formă sau alta).
Pentru o porție aveți nevoie de:
120 g pulpă de pui fără os, fără piele
100 g cartofi
5 g frunze de pătrunjel
1 g sare
5 ml ulei de măsline
Pentru sos:
50 g iaurt
1 g sare
10 ml ulei de măsline
5 g frunze de pătrunjel
Cartofii se fierb pe jumătate apoi se taie în sferturi. Se presară peste ei sare și pătrunjel tocat. Se stropesc cu puțin ulei de măsline apoi se pun în cuptor, pe foaie de copt. Se țin în cuptorul încins la 180 grade Celsius pentru 25-30 de minute.
Pulpele beneficiază de același tratament (mai puțin partea cu fierberea). Între timp puteți face sosul, amestecând iaurtul cu uleiul de măsline, frunzele de pătrunjel tocate și sarea.
Jeleu de portocale
Jeleul e un desert ușor de tot. Ușor de făcut, ușor de mâncat, ușor de digerat și poate fi chiar distractiv dacă găsești lângă el povestea potrivită. Poate fi făcut din aproape orice fruct, cu mici excepții (ananasul e una dintre ele, conține o enzimă care distruge agentul de gelifiere).
Pentru 10 porții de jeleu de portocale aveți nevoie de:
600 ml suc natural de portocale, dacă e posibil, proaspăt stors
60 gr zahăr brun
4 foi de gelatină sau 2 plicuri de gelatină măcinată (dacă folosiți plicuri, căutați mărci care nu utilizează coloranți)
½ păstaie de vanilie
De aici e simplu, urmați instrucțiunile de pe ambalajul agentului de gelifiere. În principiu, dacă folosiți foi, trebuie să le dizolvați în apă rece apoi să puneți pe foc sucul în care ați dizolvat zahărul și ați amestecat semințele din păstaia de vanilie. Adăugați gelatina dizolvată când s-a încălzit sucul. Aici vine singura parte în care-i nevoie de atenție și de un termometru, pentru că dacă temperatura sucului depășește 60 de grade Celsius, gelatina se distruge. Luați vasul de pe foc și lăsați-l la răcoare până se solidifică jeleul care e apoi ușor de porționat.
Puteți să-l îmbogățiți cu coajă de portocală confiată care se obține ușor: coaja de portocală tăiată-n baghete fine se pune pe foc cu două linguri de zahăr și o cană de apă. Se lasă acolo până dispare toată apa, respectiv siropul din vasul în care se află.
Gustare
Iaurt strecurat (simplu) cu miere și nuci
Iaurtul cu nuci și miere e un desert rustic grecesc dar poate fi la fel de bine un aperitiv sau o gustare între mese. E hrănitor și sănătos, aduce un aport benefic de lipide (care-s grăsimi, de care are nevoie inclusiv creierul pentru dezvoltarea armonioasă) și glucide. Pentru o porție aveți nevoie de:
100 g iaurt (pe care-l lăsați la strecurat într-o strecurătoare fină pentru un sfert de oră)
8 g miez de nucă zdrobit
10 g miere
Tot ce trebuie să faceți e să turnați mierea peste iaurtul strecurat și să presărați pe deasupra miezul de nucă. E atât de simplu!
Vineri, saptamana 1
Micul dejun
Cereale cu suc de portocale
Cerealele integrale, cele mai simple cu putință, asigură un început de zi bun. E greu să mănânci cereale goale și de aceea ele sunt combinate de obicei cu iaurt, lapte slab sau sucuri de fructe. Pentru acest mic dejun aveți nevoie de:
50 g cereale integrale
150 ml suc natural de portocale
Prânz
Supă de chimen cu crutoane și brânză rasă
Supa de chimen era în copilărie „mâncare de regim”. Poate pentru că are efecte benefice asupra aparatului digestiv, ori, poate, pentru că la atât se limita fantezia celor care făceau meniurile în spitale la secțiile de pediatrie. Oricum ar fi fost, supa de chimen nu era rea și nu e nici acum. Pentru 5 porții aveți nevoie de:
5 g chimen
20 g unt
2 l apă
150 g pătrunjel rădăcină
100 g țelină
100 g ceapă
30 g brânză rasă
60 g crutoane
Legumele se pun la fiert pentru a obține o supă. Chimenul și untul se pun împreună într-o tigaie/cratiță pe foc, pentru ca, prin încălzire, chimenul să-și elibereze aroma. Sigur, chimenul poate fi încălzit și singur dar cantitatea mică de unt folosită e suficientă pentru a da savoare supei care se strecoară direct peste chimenul încălzit (chiar rumenit ușor, pe foc mic). Se lasă să dea un clocot apoi se pun în supă crutoanele, câteva semințe de chimen, frunze proaspete de pătrunjel și brânza rasă. Știu că majoritatea rețetelor tradiționale de supă de chimen prevăd și un rântaș pe undeva, dar am stabilit deja că nu avem nevoie de rântașuri pentru a crește frumos și sănătos.
Limbă de vită cu morcovi copți
Limba de vită e o carne ieftină dar consistentă, nu pierzi mare lucru din ea la gătire și are marele avantaj că e foarte gustoasă. E adevărat că durează puțin până fierbe corespunzător, dar merită și, în plus, nu spune nimeni că trebuie să stai lângă oală până fierbe. De fiecare dată când gătesc limbă, o fierb două ore în apă cu o lingură de oțet, o linguriță de piper boabe, poate foi de dafin, ceapă, țelină, morcovi și puțină sare. O curăț apoi de pieliță și e gata să devină mâncare. Iată de ce aveți nevoie pentru 5 porții:
500 g limbă de vită, fiartă și curățată
100 g ceapă
100g țelină
100 g pătrunjel rădăcină
500 g morcovi
Pentru sos: 250 ml smântână dulce
0,5 g nucșoară
2 g sare
15 ml ulei de măsline
Limba se fierbe cum vă spuneam mai sus, morcovii se curăță și ei și se fierb pe jumătate apoi se pun pe foaie de copt, se stropesc cu puțin ulei de măsline și se dau la cuptor pentru 15 minute la 180 de grade Celsius.
Limba se taie în felii groase de o jumătate de centimetru, se rumenește cu puțin ulei de măsline apoi se acoperă cu smântâna dulce în care ați pus nucșoara măcinată și sarea. Se lasă pe foc mic trei-patru minute, să scadă sosul apoi se pune pe farfurie împreună cu morcovii copți și câteva frunze de pătrunjel.
Chec cu vișine
Checul cu vișine – amintiri de iarnă, când mama făcea prăjitura asta cu vișine puse la păstrare încă de vara. Vara nu mâncam atât de multe deserturi, mâncam în schimb multe fructe (merele de vară erau preferatele noastre), ceea ce vă dorim și vouă. Am făcut acest chec reducând cantitățile de ulei și de zahăr până la cea mai de jos limită de jos și am constatat că e bun, de aceea pot să-l recomand călduros. Pentru 12 porții aveți nevoie de:
300g făină
5 ouă mici sau 3 ouă mari
100 g zahăr
100 ml ulei
1 linguriță bicarbonat de sodiu stinsă cu zeamă de lămâie
½ baton de vanilie
Coaja unei lămâi, dată prin răzătoare
100 gr vișine proaspete sau 60 gr vișine din compot
Bateți gălbenușurile cu jumătate din cantitatea de zahăr și cu uleiul și albușurile cu cealaltă jumătate din cantitatea de zahăr. Cerneți făina peste spuma din gălbenușuri, adăugați spuma din albușuri, coaja de lămâie, semințele din păstaia de vanilie, bicarbonatul stins. Turnați compoziția într-o tavă pentru chec, tăvăliți vișinele prin făină(lucrul acesta le va împiedica să-și facă drum spre fundul tăvii) și presărați-le în tavă, peste compoziție. Coaceți checul 40 de minute în cuptorul încins la 200 de grade Celsius înainte dar în care reduceți temperatura la 180 de grade după ce ați pus checul în el. Checul e gata după ce trece testul scobitorii (adică înfigeți o scobitoare în el și dacă o scoateți curată, checul e copt).
Gustare
Măr
Luni
Mic Dejun
Cereale cu iaurt și miere
Pentru o porție aveți nevoie de:
80 g iaurt strecurat (3,5%grăsime)
15 g cereale integrale
15 g miere
1-2 frunze de mentă pentru decor
Amestecați cerealele cu iaurtul și adăugați mierea. Decorați cu mentă.
Prânz
Supă gulaș
Gulașul e o mâncare tradițională în Ardeal și e în general o mâncare grea cu consitență de tocană. Supa gulaș însă e altă poveste. Poate fi și aceasta o mâncare foarte consistentă însă cu puțină grijă poate fi transformată într-o supă mai ușoară, potrivită pentru copii sau pentru anumite diete însă deosebit de gustoasă și de hrănitoare.
Pentru zece porții aveți nevoie de:
800 g carne de vițel (pulpă sau spată)
200g ceapă
250 g morcovi
100 g țelină
20 g usturoi
200 g ardei gras
300 g cartofi
1 linguriță chimen boabe
1 linguriță cimbru uscat
20 ml ulei de floarea soarelui
Tăiați carnea (spălată) în cuburi cu latura de 2 centimetri (desigur, aproximativ, nu stați cu liniarul lângă cuțit), spălați și curățați legumele și tăiați-la în cuburi și pe acestea (lăsați cartofii să stea în apă până le vine rândul). Puneți carnea și legumele (cu excepția cartofilor) într-o oală și sotați-le cu o lingură de ulei și trei linguri de apă (nu puneți înainte uleiul la încins, nu este cazul și în plus riscați să ardeți ceapa și usturoiul). După ce se colorează carnea și încep să se înmoaie legumele (aproximativ un sfert de oră sub capac) puneți peste ele 4-5 litri de apă și lăsați să fiarbă până e fiartă bine carnea. Adăugați cartofii și lăsați să fiarbă pe foc mic încă 12-15 minute. Puneți în oală chimenul și cimbrul și, dacă doriți să oferiți supei un adaos de aromă și de vitamina C, puneți o mână de frunze proaspete de pătrunjel.
Friptură de porc cu ardei copți
Salata de ardei copți e delicioasă, are și multă vitamina C (mai ales dacă-i adaugi pătrunjel și nu coci ardeii prea mult) și se potrivește de minune cu fripturile de orice fel. O asociere bună e cea cu friptura slabă din cotlet de porc.
Pentru zece porții aveți nevoie de:
1,5 kg cotlet fără os, curățat de pielițe
10 ardei grași
5 căței de usturoi
50 ml ulei de măsline extravirgin
2 linguri zeamă de lămâie
1 lingură frunze de pătriunjel tocate
10 g amestec de condimente (câteva boabe de piper proaspăt zdrobite, o pișcătură de sare grunjoasă, o jumătate de linguriță de coriandru boabe, chimen boabe, cimbru uscat- toate zdrobite într-un mojar)
500 g mămăligă rece.
Presărați amestecul de condimente peste carne, puneți carnea pe o foaie de copt într-o tavă și puneți-o în cuptorul încins la 200 de grade Celsius. Reduceți temperatura la 180 de grade după ce ații pusa tava în cuptor. Lăsați să se coacă o oră. Între timp coaceți ardeii într-o tigaie antiaderentă, ușor pe toate părțile, cât să ardă coaja subțire. Curățați-i cât sunt calzi, stropiți-i cu ulei de măsline și zeamă de lămâie și amestecați-i cu pătrunjel proaspăt și usturoi tocat. Lăsați-i să se odihnească până e gata friptura. Serviți feliile de friptură cu fripturi de mămăligă încălzită cinci minute în cuptur și cu ardei copți.
Salată de fructe
Știm cu toții că fructele și legumele proaspete sunt sănătoase, și-s cu atât mai bune cu cât le mâncăm în sezonul în care apar. Desigur, globalizarea a cam stricat socoteala asta pentru că mrăfurile circulă relativ repede dintr-o parte în alta a lumii și în felul acesta avem fructe și legume proaspete și în extra sezon. Totuși, pentru că nu avem de unde să știm cu exactitate ce înseamnă „proaspăt” în contextul actual, se recomandă consumarea fructelor și legumelor în sezonul în care apar la noi, pe cât este posibil.
Rețeta de salată de fructe propusă aici cuprinde pentru 1 porție:
100 g fructe de sezon (mere, pere, prune – evitați fructele foarte tari, cum sunt gutuile ori anumite soiuri de mere și pere)
5 g zahăr brun
1 frunză de mentă pentru decor
1 linguriță zeamă de lămâie sau lime
La 10 porții folosiți semințele dintr-o jumătate de păstaie de vanilie Tăiați fructele (e cazul să mai spun că trebuie spălate bine înainte?) în bucăți mici și amestecați-le cu zahărul, zeama de lămâie sau lime (lime-ul aduce mai multă prospețime și are o aromă mai fină) și semințele de vanilie. Lăsați-le să stea la rece 25-30 de minute. Decorați cu mentă și serviți.
Gustare
Cornulețe fragede cu gem
Am această rețetă de la mama însă accidental i-am adus o modificare ce s-a dovedit a fi benefică (am uitat să trec în rețetă o cantitate de smântână, lucru care nu m-a împiedicat să fac rețeta până la capăt cu rezultate excelente, reducând totodată cantitatea de grăsime). Pentru 16 porții (2 cornulețe/porție) aveți nevoie de:
500 g făină
5 g drojdie proaspătă
1 plic praf de copt
60 g zahăr
250 g unt
150 g gem
5 g zahăr pentru decor (măcinat mare)
Frământați făina cu untul, praful de copt, zahărul și drojdia desfăcută într-o ceașcă de apă călduță. Lăsați aluatul să dospească la loc cald 30 de minute, împărțiți-l în patru sfere egale ca dimensiuni, întindeți sferele cu sucitorul până obțineți foi groase de o jumătate de centimetru. Tăiați foile cu un pinten, puneți gem pe fiecare triunghi obținut și rulați de la baza triunghiurilor spre vârf. Puneți cornulețele pe foaie de copt într-o tavă. Coaceți-le 20 de minute (sau până se rumenesc) la 180 de grade Celsius. Pudrați-le cu puțin zahăr măcinat mare după ce s-au răcit puțin.
Marti
Micul dejun
Cereale cu lapte
Folosiți cereale integrale, fără zahăr ori alte adaosuri.
Pentru o porție aveți nevoie de:
25 g cereale integrale
150 ml lapte călduț
Puneți laptele peste cereale și așteptați 5 minute îniante de a servi, cerealele îmbibate în lapte sunt mai ușor de mâncat decât cele uscate.
Prânz
Supă de linte
Lintea este o leguminoasă (face parte din aceeași familie cu fasolea și mazărea) ușor de gătit (timpul de fierbere e redus mult comparativ cu al celorlalte leguminoase). E o sursă bună de fibre, magneziu și fier. Supa de linte e o alegere bună în orice sezon.
Pentru 6 porții aveți nevoie de:
300 g linte din conservă (e varianta cea mai ieftină și mai practică, atenție însă la ce scrie pe etichetă, cutia ar trebui să conțină linte, apă și cel mult sare)
100 g țelină
50 g pătrunjel rădăcină
100 g cartofi
50 g ceapă
1 lingură frunzed de pătrunjel
5 ml ulei de măsline
1 vf de linguriță de chimen măcinat
Puneți cartoful, țelina, ceapa și pătrunjelul la fiert în 2 litri de apă. După ce au fiert puneți în oală lintea de pe care ați scurs apa, mixați cu un blender și adăugați chimenul și uleiul de măsline. Decorați cu frunze de pătrunjel.
Paste lungi cu sos de legume
Copiilor le plac pastele. E aproape o axiomă. Pastele gătite corect pot fi un prieten bun, gătite incorect (adică fierte prea mult ori combinate cu sosuri grele) se transformă în inamic. Cu puțină grijă, oricine poate face paste bune și sănătoase. Să luăm de exemplu aceste spaghetti cu sos de legume.
Pentru o porție aveți nevoie de:
60 g spaghetti uscate (fierbeți pastele mereu conform instrucțiunilor de pe ambalaj, în apă cu sare și căutați paste din făină grâu dur)
30 g roșii pasate cu o frunză de busuioc
20 g vânătă
10 g ceapă
1 linguriță frunze de pătrunjel tocate
5 ml ulei de măsline extravirgin 10 g brânză rasă
Puneți într-o tigaie roșiile pasate, ceapa tocată mărunt și vânăta tăiată cubulețe, lăsați să fiarbă pe foc mic (adăugați o ceașcă de apă dacă e cazul) până e fiartă vânăta, puneți pastele fierte peste sos și amestecați bine. Opriți focul, adăugați frunzele de pătrunjel și brânza rasă. După ce puneți pastele în farfurie, stropiți-le cu puțin ulei de măsline extravirgin.
Jeleu de vișine
Pentru modul de preparare vezi rețeta Jeleu de portocale (link) – săptămâna 1, Joi – înlocuiește sucul de portocale cu suc de vișine făcut din sirop de vișine cu apă. Folosește vișine proaspete sau din compot ca decor.
Pentru fișcă ai nevoie de:
100 g smântână normală
30 g zahăr brun
Bate smântâna și zahărul cu un mixer până la dizolvarea totală a zahărului și împrăștie frișca obținută peste jeleu.
Gustare
Măr
Miercuri
Mic dejun
Toast cu telemea și ou
Pentru 1 porție aveți nevoie de:
40 g pâine neagră
8 g unt 20 g ou fiert tare
30 g telemea mai puțin sărată
150 ml ceai
Prăjiți ușor pâinea înainte de a o unge cu unt, fie într-un prăjitor fie într-o tigaie antiaderentă sau pe o plită.
Prânz
Supă de vită
Bunica mea spunea că o “zamă” bună trebuie să aibă multe legume. Totuși, copiii au nevoie de proteina din carne pentru a se dezvolta iar carnea de vită e o sursă bună de proteine. Combinația dintre vită și legume (multe legume) poate să ducă la o supă aromată, revigorantă, dulce-acrișoară.
Pentru zece porții aveți nevoie de:
1 kg g carne de vită (eventual mânzat)
150-200 g os de vită
300 g morcovi
100 g ceapă
80 g gulie
100 g telină
20 g usturoi
1 lingură frunze de pătrunjel tocate
15 g tăieței/porție
Spălați carnea și puneți-o la fiert (tăiată în bucăți mici) împreună cu osul. După ce a fiert carnea, puneți legumele curățate, spălate și tăiate-n bucăți nu foarte mici. Lăsați să fiarbă la foc mic, spumați periodic, puneți pătrunjelul tocat la urmă și tot atunci, tăiețeii fierți în apă cu puțină sare. Dacă faceți mai multe porții, e mai ușor să puneți tăiețeii în fiecare farfurie. Puneți bucățele de carne fiartă și legume în fiecare farfurie cu supă.
Vită fiartă cu sos alb și morcovi
Pentru o porție aveți nevoie de:
130 g carne de vită, fiartă (puteți pune mai multă carne la fiert când faceți supă de la felul 1)
100 g morcovi fierți
60 ml smântână dulce
1 priză nucșoară măcinată (cât prinzi între 3 degete)
1 linguriță frunze de pătrunjel tocate
100 ml supă de carne
Tăiați carnea în felii și puneți-o într-o cratiță cu puțină supă. Puneți morcovii și nucșoara și așteptați să dea în clocot. Reduceți focul și adăugați smântâna dulce. Lăsați pe foc mic până scade sosul, puneți frunzele de pătrunjel și stingeți focul. Serviți cu o felie de pâine cu semințe.
Budincă din tăieței cu brânză de vaci și stafide
Budinca aceasta e un desert tradițional unguresc din Ardeal, unde circulă în mai multe versiuni. Aici vă prezint o versiune mai degrabă aromată decât dulce, ușor de făcut în canitități mari.
Pentru 20 de porții aveți nevoie de:
150 g tăieței
500 g brânză de vaci
60 g zahăr pudră
3 ouă
50 g stafide
½ păstaie de vanilie
150 g smântână
50 g unt topit
1 liguriță coajă de lămîie dată prin răzătoare
Fierbeți tăiețeii în apă cu puțină sare apoi scurgeți apa de pe ei. Amestecați brânza cu stafidele, zahărul, gălbenușurile, semințele de vanilie, smântâna, coaja de lămâie, untul topit și albușurile bătute spumă. Puneți și tăiețeii în amestec și omogenizați cu două furculițe. Turnați compoziția într-o tavă unsă cu puțin unt, puneți tava într-o altă tavă, să stea cu fundul în apă. Ansamblul acesta trebuie să stea la cuptor 35-40 de minute la 170-180 de grade Celsius, până se rumenește budinca frumos la suprafață. Răsturnați tava cu budincă după ce s-a răcit, veți putea să o porționați ușor.
Gustare
Minolă
Joi
Mic dejun
Frigănele la cuptor
Frigănelele sunt preferate de mulți copii însă în mod tradițional sunt făcute prin prăjire în ulei sau unt, lucru care, s-a demonstrat, nu-i tocmai benefic. Din fericire, există metode alternative destul de bune și de sănătoase și nu e cazul să renunțăm la lucrurile care ne plac. Una dintre aceste metode e coacerea frigănelelor în cuptor, pe foaie de copt.
Pentru 3 porții aveți nevoie de:
1 ou
120 g pâine
20 ml lapte
1 priză sare (adică atâta cât poți prinde între trei degete)
Bateți oul cu laptele și sarea, treceți pâinea prin ou apoi puneți-o pe foaie de copt, într-o tavă. E important să încingeți bine cuptorul înainte de a pune tava în el. Frigănelele sunt gata în cinci minute. Însoțiți fiecare porție de 150 ml de lapte rece.
Frigănele la cuptor
Ciorbă de legume
Cât de greu poate fi să faci o ciorbă de legume sănătoasă? Vă spun, e mai ușor decât să faci o ciorbă de legume nesănătoasă, pe care o începi călind legumele în ulei sau alte grăsimi, așa cum se întâmplă în multe situații, lucru care poate aduce unele avantaje la capitolul gust dar care pe de altă parte sporește inutil aportul caloric al mâncării și, pentru că de multe ori ceapa nu scapă nearsă, poate duce la tulburări gastrice. De aceea e mai bine să alegem calea sigură.
Pentru 6 porții de ciorbă de legume ușoară aveți nevoie de:
300 g morcovi
100 g cartofi
100 g ceapă
20 g usturoi
100 g mazăre
200 g fasole fiartă
100 g telină
2 linguri suc de lămâie pentru acrit
Sare
Câteva boabe de piper
Spălați și curățați legumele, tăieți-le în bucăți mici (mai puțin mazărea) și puneți-le la fiert în 3 litri de apă împreună cu boabele de piper. După ce au fiert toate legumele puneți fasolea fiartă, zeama de lămîie și sarea. Mai lăsați să fiarbă două minute, puneți o mână de frunze de pătrunjel în oală și stingeți focul. Vă asigur că obțineți o ciorbă de legume aromată, proaspătă și foarte ușoară.
Pui fript cu bănuți din cartofi
Puiul fript pe care vi-l arăt aici e de fapt un pui copt dar sună bine „pui fript”.
Pentru 10 porții aveți nevoie de:
1,5 kg pui (fie un pui întreg fie pulpe cu os)
800 g cartofi cu coajă
3 g rozmarin uscat
1 priză sare
20 ml ulei de măsline
3-4 rămurele de cimbru proaspăt
1 lămâie
Stoarceți zeamă de lămâie peste pui, presărați rozmarinul și sarea peste acesta și împănați-l cu rămurelele de cimbru. Puneți puiul pe o foaie de copt, într-o tavă. Dați tava la cuptor pentru o oră. Cuptorul trebuie să fie încins la 200 de grade Celsius înainte de a pune tava în el apoi temepratura trebuie redusă la 180 de grade. Procedați la fel și în cazul în care folosiți pulpe. Spălați bine cartofii și tăiați-i în rondele subțiri. Puneți rondelele pe foaie de copt în tavă, stropiți-le cu ulei de măsline și presărați peste ele rozmarin. Dați tava cu bănuții din cartofi la cuptor pentru un sfert de oră la 180 de grade Ceslius.
Clătite cu gem
Clătitele pot fi mic dejun, gustare, desert ori parte a unei mese de prânz, în funcție de umplutura lor. Cele pe care vi le arăt aici sunt un desert, fiind umplute cu gem.
Pentru 10 porții aveți nevoie de:
200 g făină
20 g zahăr
120 ml lapte
20 ml ulei
200 ml apă minerală carbogazoasă
1 ou
200 g gem
¼ păstaie de vanilie
Făina, laptele, oul, apa minerală, uleiul, zahărul și semințele din păstaia de vanilie se amestecă într-un vas. Se ia amestec cu un polonic și se coc clătitele într-o tigaie pentru clătite, antiaderentă. Pentru că ați pus ulei în aluat, nu mai e nevoie să puneți ulei în tigaie. După ce ați copt clătitele, ungeți-le cu gem și rulați-le.
Gustare
Clătite cu brânză de vaci
Clătitele pot fi mic dejun, gustare, desert ori parte a unei mese de prânz, în funcție de umplutura lor. Cele pe care vi le arăt aici sunt umplute cu brânză de vaci și pot fi la fel de bine desert ori gustare.
Pentru 10 porții aveți nevoie de:
200 g făină
20 g zahăr
120 ml lapte
20 ml ulei
200 ml apă minerală carbogazoasă
1 ou
250 g brânză de vaci
30 g miere
1 linguriță coajă de lămâie rasă
¼ păstaie de vanilie
Făina, laptele, oul, apa minerală, uleiul, zahărul și semințele din păstaia de vanilie se amestecă într-un vas. Se ia amestec cu un polonic și se coc clătitele într-o tigaie pentru clătite, antiaderentă. Pentru că ați pus ulei în aluat, nu mai e nevoie să puneți ulei în tigaie. Pentru umplutură amestecați bine brânza cu mierea și coaja de lămâie. Puteți folosi un mixer pentru o consistență mai aerată. Umpleți clătitele cu brânza și rulați-le.
Vineri
Mic Dejun
Chec cu nucă și stafide
Multe rețete de chec conțin fie foarte mult zahăr fie foarte mult ulei, fie și una și alta. Am încercat să aduc modificări unei rețete, eliminând treptat zahărul și uleiul până la cantitățile cele mai mici cu care prăjitura poate să iasă gustoasă.
Iată de ce aveți nevoie pentru 14 porții:
300 g făină
300 ml lapte
100 g zahăr
30 ml ulei
3 ouă
3g cacao
50 g stafide
50 g miez de nucă
1 păstaie de vanilie
1 plic praf de copt
Amestecați ouăle cu laptele, zahărul, uleiul, semințele din păstaia de vanilie, praful de copt și apoi încorporați făina cernută. Puteți să adăugați laptele și la urmă, am constatat că nu-i nicio diferență. Luați o treime din compoziție și amestecați-o cu cacaoa. Turnați într-o tavă pentru chec compoziția fără cacao, presărați miezul de nucă și stafidele peste compoziție apoi turnați compoziția cu cacao. Puneți tava în cuptorul încins la 180 de grade Celsius pentru 35-40 de minute. Checul e gata după ce trece testul cu scobitoarea (adică dacă înfigeți o scobitoare în el și o scoateți curată, checul e făcut). Feliile de chec sunt potrivite pentru o gustare după prânz sau pentru un mic dejun dacă le însoțiți cu o cană de ceai din plante cu lămâie.
Prânz
Supă cremă de dovleac
Dovleacul plăcintar, dulce, gustos și viu colorat, se găsește în piețe și în supermarketuri din Octombrie până în Februarie, uneori chiar Martie. E bun în deserturi (fiert sau copt, amestecat cu arome, ciocolată, frișcă), ca garnitură pentru fripturi sau sub formă de supă-cremă.
Pentru 6 porții aveți nevoie de
500 g dovleac curățat
100 g țelină
50 g ceapă
100 g mazăre
100 ml smântână dulce
120 g pâine
30 g bacon rumenit
Puneți legumele la fiert în apă cu puțină sare. Pasați-le cu un blender după ce au fiert și adăugați smântâna dulce, temperată cu supă din oală. Puneți în fiecare farfurie cu supă 2-3 bucățele de bacon rumenit pe hârtie de copt, în cuptor. Puneți și câte o felie de pâine prăjită în fiecare farfurie. Decorați cu busuioc sau pătrunjel.
File de cod cu sos de lămâie
Pentru 1 porție aveți nevoie de:
120 g file de cod
¼ lămâie
15 ml ulei de măsline extravirgin
2-3 frunze de pătrunjel
50 g orez
10 g ardei
½ cățel de usturoi
1 priză sare
Puneți peștele pe foaie de copt după ce ați presărat puțină sare pese el și frunzele de pătrunjel. Țineți-l în cuptorul încins timp de 12-14 minute (180 grade Ceslius). Între timp fierbeți orezul, amestecați-l cu ardeiul și usturoiul tocate foarte mărunt. Faceți un sos din zeama de lămâie peste care turnați uleiul de măsline în timp ce bateți cu un tel. Puneți frunze de pătrunjel tocate în sos și turnați sosul peste pește și peste orezul fiert.
Papanași fierți
Papanașii se fac în două feluri populare: fierți și prăjiți. Cei prăjiți pot fi (și sunt considerați uneori) mai gustoși însă e clar că-s mai puțin sănătoși. O să-i lăsăm la o parte din acest motiv și, pentru că încercăm să creștem frumos și sănătos, o să aflăm (dacă nu știm deja) cum putem face niște papanași fierți foarte buni, foarte gustoși.
Pentru 14 porții aveți nevoie de:
500 g brânză de vaci
125 g griș
60 g zahăr
2 ouă
¼ păstaie de vanilie
1 linguriță coajă de lămâie rasă
Pentru crustă:
50 g unt
100 g pesmet
2 g scorțișoară
Pentru frișcă 300 g smântână acră 30 g zahăr brun Frământați papanașii din brânză și griș, cu zahărul, coaja de lămâie, ouăle și semințele de vanilie. Puteți să și stoarceți puțină zeamă de lămâie în compoziție, nu-i greșit. Formați sfere mici, puneți-le la fiert cu o paletă și tot cu o paletă scoateți-le după ce s-au ridicat la suprafața oalei cu apă (după ce se ridică mai lăsați papanașii să fiarbă un minut). Puneți untul la topit într-o tigaie, amestecați-l cu pesmetul (luați tigaia de pe foc după ce s-a topit untul, nu vreți să ardeți pesmetul) și scorțișoara și tăvăliți papanașii prin amestecul acesta. Bateți smântâna cu zahărul brun și puneți în fiecare farfurie un papanaș și o lingură de frișcă subțire. Decorați cu mentă proaspătă.
Gustare
Portocală
Luni, saptamana 2
Micul dejun
Tartină cu brânză topită și compot de mere proaspăt
Ingrediente: pâine, cașcaval, mere, zahăr, scortișoară
Pentru o porție aveți nevoie de:
30 g pâine
20 g cașcaval sau altă brânză care se topește repede
Brânza topită din comerț nu-i mereu cel mai bun prieten al omului și vă puteți da seama de asta citind eticheta produsului(sigur, prin asta nu vreau să spun că toată brânza topită e marfă proastă, vreau doar să vă îndemn să fiți puțin atenți la cumpărături). Partea bună e că putem topi singuri brânza, multe tipuri pretndu-se la asta. Nu o să vă dau acum o rețetă de brânză topită tartinabilă ci una de tartină cu brânza topită direct pe ea.
Feliile de pâine așezate într-o tavă, pe foaie de copt, sunt gata de dat la cuptor după ce ați pus peste ele feliile de brânză. Peste brânză puteți pune frunze de pătrunjel, busuioc sau cimbru, pentru culoare dar și pentru aromă. Încingeți cuptorul la 200 de grade Celsius și țineți tava cu feliile de pâine în cuptor 5-6 minute. Oferiți-le copiilor tartine cu compot proaspăt de mere dar așteptați câteva minute, să se răcească atât compotul cât și tartinele.
Pentru compotul de mere vedeți rețeta „compot de fructe”
Pranz
Supă cremă de cartofi cu pătrunjel verde,
Ingrediente: cartofi, telină, smântână dulce, pătrunjel verde, piper, sare, ceapă
Despre supele cremă aș putea să scriu o carte (poate o să o fac într-o bună zi). Consistența lor fluidă și cremoasă și faptul că poți să le faci din aproape orice, deci reprezintă un univers vast, m-au împrietenit cu ele definitiv. Calde sau reci, servite în cantități potrivit de mari, deschid plăcut orice masă și te pregătesc pentru felul doi. Uneori sunt servite chiar ca antreu, asta și pentru că pot fi aromate mai intens decât o supă obișnuită.
Pentru supa cremă de cartofi (6 porții) aveți nevoie de:
400 g cartofi
100 g ceapă
20 g usturoi
100 ml smântână dulce slabă
3 g sare
2 l apă
5 g frunze pătrunjel
Toate legumele se spală, se curăță și se taie în bucăți mici. Se pun la fiert în apă cu puțină sare. După ce sunt fierte legumele se pasează cu un blender apoi se încorporează smântâna în supa care s-a răcit puțin. La final puneți frunzele de pătrunjel proaspete.
File de cod cu spanac sotat și roșii
file cod, spanac, usturoi, rosii, sare
E greu să găsești cod proaspăt în comerț, cel puțin la noi. E aproape imposibil. Totuși, codul congelat se găsește din belșug și e relativ ieftin. Dacă îl decongelezi în frigider, peste noapte, poți să-l gătești liniștit și să obții din el o mâncare gustoasă, pe placul copiilor. Fileul de cod nu are oase și nici un gust puternic de pește, lucru care-l face ușor de mâncat. Pentru o porție de cod cu spanac și roșii ai nevoie de:
100 g file de cod
50 g roșii (roșiile cherry sunt foarte potrivite pentru că sunt mai dulci dar sunt bune și roșiile obișnuite)
100 g spanac
10 g usturoi
1 g sare
5 ml ulei de măsline
Peștele și roșiile tăiate în bucăți nu foarte mici se pun într-o tavă, pe foaie de copt. Se stropesc cu ulei de măsline extravirgin și se presară cu sare (câteva grăunțe de sare grunjoasă ajung). Tava se pune în cuptorul încins la 180 de grade Celsius și se lasă acolo 12 minute, timp suficient pentru ca peștele să se pătrundă.
Spanacul spălat bine se pune într-o tigaie antiaderentă împreună cu un cățel de usturoi zdrobit. Se sotează un minut și jumătate (o linguriță de apă ajută dacă tigaia nu e antiaderentă), să se înmoaie spanacul. Peștele, spanacul și roșiile se regăsesc apoi pe aceeași farfurie oferind un fel principal sănătos, gustos și foarte colorat.
Iaurt cu fulgi de migdale și sos caramel
iaurt, fulgi de migdale, smantana dulce, zahar
Sosul caramel e ușor de făcut și poate îndepărta plictiseala întâlnirilor dese cu un anume fel de mâncare. Copiilor le plac iaurturile, dar mulți dintre ei au învățat că iaurt e doar cel cu fructe, cumpărat din supermarket. Iaurtul clasic le e aproape necunoscut și câțiva stropi de sos de caramel pot să ușureze adaptarea la consumul acestuia din urmă. Pentru o porție aveți nevoie de:
100 g iaurt strecurat
5 g migdale zdrobite
Pentru 5 porții de sos:
150 ml smântână dulce
30 g zahăr brun
Zahărul se pune la topit cu o lingură de apă. După ce s-a topit și începe să se avapore apa, turnați peste el smântâna dulce. Lăsați pe foc mic patru-cinci minute, până se reduce la o treime. Sosul e gata, rămâne doar să puneți iaurtul într-un bol, să presărați peste el migdalele și să-l stropiți cu puțin sos caramel.
Gustare
Jumătăți de pară coapte cu zeamă de portocală și scorțișoară
Pere, scortișoară, portocale (sau suc)
Perele coapte sunt un desert delicios dar pot fi și o gustare între mese. E clar că-s mai sănătoase decât un produs de patiserie făcut cu margarină și creme cu origine greu de depistat. Pentru desertul acesta aveți nevoie de pere, cuptor, puțină scorțișoară și zeamă de portocală sau de lămâie.
Pentru 2 porții:
1 pară
0,5 g scorțișoară măcinată
20 ml suc de portocale sau de lămâie
Para se spală, se taie în două și se curăță de sâmburi. Se presară puțină scorțișoară peste jumătățile de pară care au fost stropite în prealabil cu sucul de portocale/lămie proaspăt stors. Puneți jumătățile de pară pe foaie de copt, într-o tavă apoi dați tava la cuptor pentru un sfert de oră-18 minute. Cuptorul trebuie să fie încins la 180 de grade Celsius.
Marti, saptamana 2
Micul Dejun
Toast cu șuncă slabă, salată verde și roșii și lapte
Ingrediente: paine, sunca slaba, salata verde, rosii, lapte
Mezelurile, așa cum le știam în copilărie, nu se mai prea produc. Cele mai multe dintre ele sunt slabe din punct de vedere nutrițional, unele chiar nocive și de obicei cu cât sunt mai ieftine, cu atât sunt mai proaste. Din fericire există și mezeluri făcute cu responsabilitate (nu se cade să le recomand eu aici dar puteți să le găsiți ușor după o minimă cercetare). O felie de șuncă slabă mâncată o dată, de două ori într-o lună nu poate să facă rău, în schimb poate să îndepărteze din mintea copilului ideea de „fruct oprit” care face mult mai atractiv orice lucru de care adulții ar vrea să-l ferească.
Pentru un toast cu șuncă slabă și salată aveți nevoie de:
40 g pâine prăjită
20 g salată verde sau roșie ori chiar amestecată
15 g unt
20 g șuncă slabă
30 g roșii
150 ml lapte
5 ml ulei de măsline
Stropiți salata cu ulei și amestecați-o puțin. Puneți șunca și salata între feliile de pâine unse cu unt și două felii de roșie alături. Laptele poate să rămână rece și nu are nevoie de îndulcire.
Prânz
Ciorbă de legume
Ingrediente: mazare, fasole, ceapa, cartofi, morcovi, telina, usturoi, sare, piper, praz,
Cât de greu poate fi să faci o ciorbă de legume sănătoasă? Vă spun, e mai ușor decât să faci o ciorbă de legume nesănătoasă, pe care o începi călind legumele în ulei sau alte grăsimi, așa cum se întâmplă în multe situații, lucru care poate aduce unele avantaje la capitolul gust, dar care pe de altă parte sporește inutil aportul caloric al mâncării și, pentru că de multe ori ceapa nu scapă nearsă, poate duce la tulburări gastrice. De aceea e mai bine să alegem calea sigură. Pentru 6 porții de ciorbă de legume ușoară aveți nevoie de:
300 g morcovi
100 g cartofi
100 g ceapă
20 g usturoi
100 g mazăre
200 g fasole fiartă
100 g telină
2 linguri suc de lămâie pentru acrit
Sare
Câteva boabe de piper
Spălați și curățați legumele, tăieți-le în bucăți mici (mai puțin mazărea) și puneți-le la fiert în 3 litri de apă împreună cu boabele de piper. După ce au fiert toate legumele puneți fasolea fiartă, zeama de lămîie și sarea. Mai lăsați să fiarbă două minute, puneți o mână de frunze de pătrunjel în oală și stingeți focul. Vă asigur că obțineți o ciorbă de legume aromată, proaspătă și foarte ușoară.
Pulpă de pui la cuptor cu dovlecel
Ingrediente: pulpa pui, dovlecel, ulei, sare, paătrunjel, rozmarin tartă cu mere (aluat sfărâmicios, mere rase, ou, smântână dulce, slabă) faina, ou, unt, mere, smantana dulce, zahar
Copiii adoră pulpele de pui. Sigur, nu toți, dar cei mai mulți dintre ei. O fi influența desenelor animate sau forma pulpelor li se pare atrăgătoare, nu se știe, dar e bine că vor să le mănânce și că, în general, nu există probleme la masă atunci când sunt pulpe de pui în meniu. Dacă îi obșnuim pe copii să combine de mici carnea și cu alte legume decât cartofii, dacă-i vom învăța și cu alte gusturi, atunci când vor crește vor ști singuri să facă alegeri corecte, pentru că vor avea deja informația întipărită în minte, nu vor refuza lucrurile noi, doar pentru că nu le cunosc, așa cum se întâmplă de multe ori acum în cazul adulților (am multe cunoștințe care descoperă abia acum, după 30 de ani, faptul că dovleacul, dovlecelul, vinetele ori ceapa pot fi gătite și altfel decât știau de la părinți).
Cum combinați pulpele cu dovlecelul? Simplu. Pentru 2 porții aveți nevoie de:
2 pulpe cu os (aprox 120-130 g fiecare)
300 g dovlecel
0,5 g rozmarin uscat
10 ml ulei de măsline
1 g sare grunjoasă
Puneți pulpele și dovlecelul tăiat în două pe lungime în aceeași tavă, pe o foaie de copt. Stropiți-le cu uleiul, presărați peste ele sarea și rozmarinul și câteva frunze de pătrunjel. Dați tava la cuptor pentru o jumătate de 35-40 de minute, la 180 de grade Celsius.
Tartă cu mere
„Tartă” e un cuvânt înspăimântător pentru multă lume. Asta pentru că nu avem o tradiție a tartelor. Dacă am avea, am ști că tarta e atât de simplu de făcut, încât chiar și un copil de 12 ani poate să facă una cel puțin decentă. Iată ce vă trebuie pentru o tartă cu mere (12 porții):
Pentru aluat:
300 g făină
160 g unt
4 gălbenușuri
120 g zahăr
Pentru umplutură
1 kg mere
200 ml smântână dulce
1 baton scorțișoară
30 g zahăr
Pentru a obține aluatul amestecați făina, untul, trei gălbenușuri și zahărul. Frământați-le cinci minute, întindeți aluatul în tavă ridicându-l ușor pe pereții tăvii (puteți face asta cu mâna fără probleme), înțepați-l cu o furculiță și puneți tava în frigider pentru un sfert de oră, să se lege puțin aluatul. Puneți-o apoi în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. Un sfert de oră de coacere ar trebui să-i ajungă, dacă aveți un cuptor mai leneș poate să dureze 20 de minute. Dacă vreți să fiți siguri că aluatul e protejat, acoperiți-l cu o foaie de copt pe care o fixați cu boabe de fasole sau cu două linguri puse deasupra ei.
Pentru umplutură, spălați merele, curățați-le de sâmburi și tăiațile în cubulețe. Puneți-le într-o tigaie cu o lingură de zahăr și un baton de scorțișoară. Țineți-le pe foc mic un sfert de oră, să se înmoaie și să se formeze în jurul lor un sos subțire. Luați-le de pe foc și turnați peste ele smântâna dulce în care ați amestecat un gălbenuș. Înainte de asta asigurați-vă că merele s-au răcit puțin, altfel obțineți un fel de omletă subțire și dulce.
Turnați amestecul acesta în tavă, peste aluatul copt. Dați tava la cuptor pentru alte 15-18 minute, la 160-170 de grade Celsius. Tăiați tarta după ce se răcește. Puteți să o decorați cu frunze de mentă și să presărați peste ea puțină scorțișoară măcinată după ce ați scos-o din cuptor.
Gustare
Fursecuri cu stafide făcute în bucătăria proprie
• 4 oua • o cana cu zahar • o cana cu ulei • 2 cani cu faina • un varf de cutit amoniu stins intr-o lingura cu zeama de lamaie • 200 g stafide
Vezi rețeta „biscuiți” – link
Miercuri, saptamana 2
Micul dejun
Mămăligă rece cu lapte cald și miere
Ingrediente: malai, lapte, miere, sare
Ca să obții o mămăligă bună ai nevoie de apă, mălai și puțină sare. Mai exact, pentru 6 porții ai nevoie de:
2 litri de apă
250 g mălai
Sare cât să simți că apa are gust
Când clocotește apa în care ai pus sarea, adaugă mălaiul și amestecă în el până se evaporă tot surplusul de apă și mălaiul e fiert (poate să dureze 10-12 minute). Toarnă apoi mămăliga în forme pentru chec sau în tăvi (e mai ușor de porționat după ce se răcește).
Pentru acest mic dejun ai nevoie de (1 porție):
120 g mămăligă rece
150 ml lapte
20 g miere
Pune laptele cald într-o farfurie adâncă, mămăliga în lapte și puțină miere pe deasupra.
Prânz
Supă de salată cu zdrențe de ou
Supa de salată e mai degrabă o supă de lactate care conține și salată. Face parte din tradiția gastronomică populară și am convingerea că merită o îmbunătățire, adică un pas spre modernism. În multe rețete, supa de salată conține îngroșeală cu făină și se face pornind de la niște slană rumenită în oală. Se poate mai bine. Se poate ca supa de salată să fie la fel de gustoasă dar ceva mai ușoară. Pentru zece porții din supa de salată pe care v-o propun aici aveți nevoie de:
300 g salată (salata verde se folosește în mod tradițional dar puteți folosi și un mix de salată, obțineți o farfurie ceva mai colorată)
250 g iaurt
250 ml lapte dulce
50 g smântână
100 g bacon
30 ml suc proaspăt de lămâie
2 ouă
15 g usturoi
4 g sare grunjoasă
3-4 rămurele de mărar
Puneți doi litri de apă pe foc împreună cu laptele și cu sarea. Când începe să fiarbă adăugați salata apoi iaurtul și smântâna amestecate cu gălbenușurile ouălor (temperați amestecul adăugând supă fierbinte la amestec, treptat, până ajunge la o temperatură apropiată de a supei din oală, în felul acesta evitați coagularea neuniformă a gălbenușurilor și brânzirea amestecului). Lăsați să fiarbă cinci-șase minute apoi turnați albușurile pentru a obține zdrențele de ou caracteristice supei de salată. Stingeți focul și puneți usturoiul zdrobit, mărarul și zeama de lămâie în supă. Separat rumeniți baconul într-o tigaie antiaderentă, scoateți-l pe un șervețel din hârtie pentru a scăpa de excesul de grăsime și puneți câteva bucățele în farfurie, nu în oală.
Paste scurte cu sos de roșii
Încă nu am întâlnit copil căruia să nu-i placă pastele. Sunt importante în alimentație și foarte sănătoase dacă le prepari cu grijă. Partea frumoasă e că pastele cele mai bune sunt cele simple și să faci lucruri simple ar trebui să fie … simplu, nu? Pentru 8 porții de paste cu sos de roșii aveți nevoie de:
500 g paste scurte
800 g roșii decojite
3 g sare
10 g pătrunjel proaspăt
5 g usturoi copt
50 g brânză rasă
Usturoiul se coace pe hârtie de copt, în coajă, apoi se curăță și poate fi păstrat în ulei de măsline sau de floarea soarelui, în frigider, mai multe zile.
Pastele se fierb conform instrucțiunilor de pe ambalaj, în multă apă cu puțină sare. Se scurge apa de e ele, se pun într-o tavă și se amestecă cu sosul obținut din pasarea roșiilor împreună cu usturoiul și frunzele de pătrunjel. În sos puteți să încorporați 20 de mililitri de ulei de măsline, pentru savoare. Dați tava la cuptor după ce ați presărat brânza rasă pe deasupra. În zece minute la 180 de grade Celsius obțineți paste gustoase, aromate și gratinate frumos.
Plăcintă cu brânză dulce
Această rețetă e inspirată dintr-o rețetă tradițională ardelenească, nu are foi de plăcintă ci un aluat pufos pe care, dacă ai un malaxor sau robot de bucătărie poți să-l faci ușor, iar dacă nu ai aceste unelte, poți să-l faci tot ușor, dar cu ceva mai mult efort.
Pentru 24 de porții ai nevoie de:
Aluat
400 g făină
200 ml lapte călduț
1 ou
40 g zahăr
5 g sare
8 g drojdie proaspătă
Umplutură
500 g brânză
1 ou
½ păstaie de vanilie
100 g zahăr
coaja unei lămâi
Pentru a obține aluatul lăsați drojdia să se desfacă puțin într-o lingură de lapte cu puțin zahăr apoi amestecați făina, oul, drojdia, sarea și zahărul cu laptele cald. Frământați bine un sfert de oră sau până când aluatul moale se desprinde ușor de pe degete. Lăsați-l să dospească o oră apoi întindeți o foaie pe fundul unei tăvi (înțepați foaia cu o furculiță să nu se umfle) pe care fie ați uns-o puțin cu unt ori ulei, fie ați acoperit-o cu o foaie de copt. Preparați umplutura amestecând brânza cu un ou, cu zahărul pregătit, semințele din păstaia de vanilie și cu coaja de lămâie apoi puneți umplutura peste foaia din tavă. Acoperiți cu restul de aluat, înțepați și foaia de deasupra și puneți tava în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. Plăcinta e coaptă în 35-40 de minute. Puteți să-i presărați puțin zahăr pe deasupra după ce se răcește.
Important: să vă ungeți palmele cu puțin ulei când manevrați aluatul pentru a nu vi se lipi de degete.
Gustare
Prune proaspete
Joi, saptamana 2
Micul dejun
Ochiuri românești (fierte în apă cu oțet), tartină cu unt și ceai
Ingrediente: ouă, pâine, oțet, unt, ceai
Ochiurile românești sunt probabil la fel de românești pe cât e baclavaua de grecească (mă refer la originea rețetei aici). Nici măcar n-are importanță lucrul acesta, important e că metoda de preparare e una foarte sigură, cât se poate de sănătoasă. Ouăle-ochi nu sunt prăjite în grăsime, de fapt nu sunt prăjite deloc, sunt fierte.
Pentru o porție aveți nevoie de:
1 ou
10 ml oțet (cu mențiunea că oțetul acesta e suficient pentru alte 30 de porții, se pune în apa care fierbe)
Pentru tartină:
30 g pâine neagră
8 g unt
Ceaiul care însoțește oul poate fi făcut din mentă proaspătă sau uscată și aromat cu o jumătate de păstaie de vanilie sau cu un baton de scorțișoară.
Puneți apa la fiert și turnați oțetul în vasul în care fierbe aceasta. Spargeți oul într-un polonic metalic uns cu puțin ulei. Cufundați polonicul în apa care fierbe, mai întâi doar pe jumătate. După ce se coagulează tot albușul, puteți să introduceți ușor tot polonicul în apă. Într-un minut și jumătate aveți un ou-ochi mai sănătos decât dacă ar fi fost prăjit.
Prânz
Supă de varză acră (+cartof, morcov, ardei gras)
Ingrediente: varză acră, cartofi, morcovi, ardei gras, pătrunjel, ceapă, crutoane
Varza e subestimată deși are multe calități, atât în stare crudă, cât și gătită sau murată. Cel puțin în țara noastră a fost învinsă detașat de cartof în ceea ce privește preferințele de consum, deși suntem o țară iubitoare de sarmale și murături. Varza e minunată în stare crudă, dar prin murare calitățile ei sporesc (cantitatea de vitamina C, de exemplu, crește) iar în urma gătirii, varza murată își păstrează proprietățile. E revitalizantă, e bogată în fibre și, categoric, e bine să fie consumată măcar din când în când. Vă recomand aici o rețetă de supă de varză acră. Pentru 6 porții aveți nevoie de:
300 g varză acră
50 g morcovi
60 g ardei gras
100 g ceapă
15 g pătrunjel proaspăt (frunze)
150 g cartofi
100 g crutoane
Spălați și curățați legumele și puneți-le la fiert în 3 litri de apă. Spălați varza dacă a fost murată întreagă (dacă a fost murată tăiată nu mai e cazul) și tăiați-o fideluță. Puneți-o în apă când ați constatat că legumele sunt fierte. Lăsați să fiarbă pe foc mic un sfert de oră. De obicei varza e deja sărată și e posibil ca supa să nu mai aibă nevoie de sare. Dacă totuși îi lipsește, puneți puțină sare. Serviți cu crutoane și frunze de pătrunjel.
Ruladă de pui cu morcov fiert
Ingrediente: piept de pui, morcovi, mazare, rosii, amidon, usturoi, patrunjel
Copiii, la fel ca și adulții, se pot plictisi chiar și de felurile de mâncare pe care le preferă. De aceea e bine să tratăm mâncarea cu puțină fantezie, să nu ne fie frică să facem lucrurile și altfel. O friptură din piept de pui poate fi privită cu interes dacă, din când în când, e oferită sub forma unui rulou (de exemplu).
Pentru 2 porții aveți nevoie de:
200 g piept de pui, fără os, fără piele
50 g morcov fiert
50 g ceapă
10 g usturoi
50 g mazăre (recomand mazărea congelată în locul celei din borcan, care e mult prea fiartă pentru a mai putea fi numită „bună” sau, dacă e sezon, mazărea proaspătă)
300 ml roșii pasate
5 ml ulei de măsline
2 g sare
1 linguriță de amidon dizolvat în apă rece
Subțiați pieptul cu ajutorul unui ciocan pentru șnițele, punând o folie deasupra. Asta e de folos pentru că nu lasă fibra să se rupă și nici nu-ți dă ocazia să stropești toată bucătăria. Rulați carnea cu morcovul în mijloc, presărați peste rulou câteva grăunțe de sare grunjoasă și puțin rozmarin uscat și puneți-l într-o tavă, pe hârtie de copt. Puneți tava în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. În jumătate de oră e gata.
Între timp faceți garnitura. Puneți mazărea și ceapa mărunțită (mărunțiți usturoiul și puneți-l împreună cu ceapa) într-o cratiță cu doi stropi de ulei și o lingură de apă. Sotați-le împreună 5-6 minute apoi turnați peste ele roșiile pasate. Când începe să fiarbă adăugați amidonul dizolvat în apă rece, o pișcătură de sare și câteva frunze de pătrunjel. Mai lăsați să fiarbă pe foc mic trei-patru minute.
Fructe glasate (trase la tigaie cu puțină miere sau zahăr brun)
Ingrediente: mere, pere, prune, zahăr brun
Un desert nu trebuie să fie neapărat o lucrare de patiserie elaborată, un tort sau o prăjitură sofisticată. Un desert din fructe e chiar mai potrivit pentru copii decât toate cele enumerate mai sus la un loc. Fructele glasate se prepară ușor, pot fi făcute din aproape orice fruct și desertul în sine e cu atât mai aromat și mai gustos cu cât se folosesc mai multe fructe în combinație. Cantitatea de zahăr folosită e mică, ajunge abia la 10% din cantitatea de fructe.
Pentru 6 porții aveți nevoie de:
800 g fructe proaspete (mere, caise, prune, piersici, pere)
80 g zahăr brun
câteva frunze de mentă
Spălați fructele, îndepărtați-le sâmburii și tăiațile-n bucăți nu prea mici. Puneți-le într-o tigaie împreună cu zahărul. Țineți tigaia pe foc iute cinci minute apoi reduceți focul și mai țineți tigaia pe foc alte trei minute. Puneți frunzele de mentă. Păstrați câteva pentru decor.
Gustare
Chec cu stafide făcut în bucătăria proprie (link la chec cu visine)
Ingrediente: făină, ouă, zahăr, ulei, stafide, vanilie
Vineri, saptamana 2
Micul Dejun
Cacao cu lapte, tartină cu gem
ingrediente: cacao, lapte, zahăr, pâine, gem
Prânz
Supă cremă de broccoli
Ingredinete: broccoli, țelină, ceapă, smântână dulce,
Broccoli e un aliment grozav și plin de virtuți, pe care le păstrează (ba pe unele chiar le amplifică) în timpul gătirii. Supa cremă de broccoli e un mijloc bun prin care copiii pot fi împrieteniți cu această legumă. Pentru șase porții aveți nevoie de:
300 g broccoli
100 g țelină
20 ml ulei de măsline
100 g ceapă
100 ml smântână dulce
În mod normal, supa aceasta nu are nevoie de țelină dar gustul acesteia suplinește de minune gustul sărat și din acest motiv nu mai e nevoie să folosiți sare la gătit. Puneți țelina la fiert în doi litri de apă, după ce ați curățat-o și tăiat-o în bucăți mici. Împreună cu ea puneți și buchețelele de broccoli spălate bine și ceapa tăiată-n 4. După ce au fiert, turnați smântâna dulce în oală și mixați cu un blender. Decorați fiecare bol de supă cu ulei de măsline extravirgin, crud. Pe lângă că e sănătos, va înveseli aspectul mâncării.
Aripi de pui la cuptor cu piure de cartofi, salată de varză
Ingrediernte: aripi de pui, cartofi, unt, lapte, varza, ulei, sare, otet
Piureul de cartofi pe care vi-l recomand aici e de fapt o spumă, combinația dintre cartofi, lapte și unt concretizându-se într-o garnitură lejeră și gustoasă. Alături de aripioarele marinate și de salata de varză proaspătă, poate fi un prânz hrănitor și pe gustul copiilor.
Pentru 1 porție aveți nevoie de:
180 g aripioare de pui (2 bucăți)
70 g cartofi
25 ml lapte cald
10 g unt
30 ml zeamă de lămâie
30 g varză albă fideluță
10 ml zeamă lămâie pentru salată
1o ml ulei
0,5 g rozmarin uscat sau cimbru
Peste aripioare se stoarce zeama de lămâie apoi se presară cimbrul sau rozmarinul. Se lasă la marinat o oră la rece. Combinația aceasta va face ca sarea să nu mai fie necesară, aripile fiind suficient de gustoase așa. Se pun apoi pe o foaie de copt, într-o tavă. Se dau la cuptor (170-180 grade Celsius) pentru 35-40 de minute.
Cartofii se fierb în apă cu puțină sare și se mixează cu laptele cald și untul. Varza se freacă cu zeamă de lămîie și ulei și se așază-n farfurie alături de spuma de cartofi și de aripioarele rumene.
Plăcintă cu mere faină
Ingrediente: ou, zahăr, sare, lapte, drojdie, ulei de uns mâna, mere, zahăr, vanilie, scorțișoară
Pentru modul de preparare al aluatului vezi rețeta “Plăcintă cu brânză” (link)
Umplutura:
Pentru 24 de porții aveți nevoie de
800 g mere
100 g zahăr brun
1 g scorțișoară
1/păstaie vanilie
Merele se curăță de sâmburi și se taie în cuburi mici. Se pun la foc mic împreună cu zahărul, scorțișoara și vanilia (sâmburii scoși din păstaie, păstaia pusă la o parte pentru ceaiuri sau aromarea zahărului, pentru consum ulterior). Merele se țin pe foc zece minute apoi umplutura se toarnă peste aluatul întins în tavă. Se acoperă cu aluatul rămas (dacă rămân goluri în aluatul de deasupra nu-i nicio problemă). După coacere (40-45 de minute la 180 de grade Celsius) se lasă la răcit apoi se pudrează cu zahăr măcinat mare.
Gustare
Biscuiți făcuți în bucătăria proprie, cu piure de măr
4 ouă
o cană cu zahăr
o cană cu ulei
2 căni cu făină
un vârf de cuțit amoniu stins într-o lingură cu zeamă de lămâie
200 g stafide
mere
Vezi rețeta biscuiți pentru detaliile modului de prerpare. Link săptămâna 1, miercuri
Luni, saptamana 3
Mic dejun
Tartine cu cremă de brânză
Brânza de vaci e o sursă bună de calciu și grăsimi. Combinată cu puțină smântână ori ulei de floarea soarelui sau de măsline presate la rece, devine tartinabilă și capătă o textură delicată. Asociată cu pâinea neagră în tartine delicioase, e perfectă pentru micul dejun sau pentru o gustare între mese. Pentru 20 de porții aveți nevoie de:
500 g brânză de vaci
100 ml smântână slabă
3 g frunze de mărar
30 g ceapă (eventual ceapă verde)
Se pun toate într-un vas și se mixează cu un blender (tăiați ceapa înainte). O tartină are 30g pâine neagră și 30g cremă de brânză.
Pranz
Ciorbă de vită
Bunica mea spunea că o ciorbă bună trebuie să aibă multe legume. Avea dreptate, uneori ciorbele de legume sunt mult mai bune decât ciorbele cu carne, mai ales dacă pui legume din belșug. Totuși, copiii au nevoie de proteina din carne pentru a se dezvolta iar carnea de vită e o sursă bună de proteine. Combinația dintre vită și legume (multe legume) poate să ducă la o ciorbă aromată, revigorantă, dulce-acrișoară.
Pentru șase porții aveți nevoie de:
300 g carne de vită (eventual mânzat)
150-200 g os de vită (carnea poate avea atașată și o bucată de os ori puteți cumpăra oase special pentru supe/ciorbe)
150 g morcovi
100 g ceapă
80 g gulie
100 g telină
20 g usturoi
10 g frunze de pătrunjel
2 linguri zeamă de lămâie
Spălați carnea și puneți-o la fiert (tăiată în bucăți mici) împreună cu osul. După ce a fiert carnea, puneți legumele curățate, spălate și tăiate-n bucăți nu foarte mici. Lăsați să fiarbă, puneți pătrunjelul tocat la urmă și tot atunci, zeama de lămâie.
Friptură de vită cu piure de mazăre
Carnea animalelor foarte tinere (vițel, miel) nu le e recomandată copiilor însă carnea de vită este o sursă bună de fier și de proteine. Chiar dacă vita nu e foarte tânără, poate fi gătită bine și se pot obține fripturi delicioase.
Pentru 10 porții aveți nevoie de:
1,5 kg carne de vită (pulpă sau spată)
200 g morcovi
200 g țelină
200 g ceapă
5 g amestec de mirodenii zdrobite (piper roșu, foarte aromat și deloc iute, chimen, cimbru uscat)
1 legătură frunze de pătrunjel
Pentru piureul de mazăre:
800 g mazăre
100 ml smântână dulce
1 vf de cuțit de sare
Puneți carnea pe o foaie de copt, într-o tavă, împreună cu legumele curățate și tăiate-n bucăți măricele (mai puțin mazărea). Presărați mirodeniile peste carne și legume și dați tava la cuptor. Acesta trebuie să fie încins la 220-230 de grade Celsius înainte de a introduce carnea. Reduceți apoi temeperatura la 160 de grade Celsius și lăsați ușa cuptorului închisă pentru o oră și zece minute. După ce e gata friptura pregătiți piureul de mazăre. Puneți o oală cu apă la fiert cu puțină sare. Când clocotește puneți mazărea (dacă e congelată lăsați-o doar două minute, dacă e crudă, un sfert de oră). După ce acesta a fiert, scurgeți apa de pe ea și turnați smântâna dulce peste. Mixați cu un blender. Serviți carnea cu piure de mazăre și cu legumele care s-au copt împreună cu carnea.
Piure de castane cu frișcă din smântână acră
Piureul de castane e un desert simplu, foarte puțin procesat și foarte sățios. Se găsește în comerț în două forme, ambalat la borcan, ușor fluid și ambalat asemeni pachetelor de unt, suficient de solid pentru a putea fi tăiat cu cuțitul. Aceasta e varianta cu cele mai puține adaosuri și din acest motiv o recomand. Combinat cu o frișcă subțire din smântână obișnuită e delicios, ușor de mâncat și revigorant.
Pentru o porție aveți nevoie de:
50 g piure de castane
30 g smântână
8 g zahăr brun
1 frunză de mentă pentru décor
Smântâna și zahărul brun se bat cu un mixer (desigur, veți face mereu mai mult de o porție, e greu să bați 30 de grame de smântână) până se dizolvă tot zahărul și se încorporează în smântână. Puneți piureul de castane și frișca în același vas. Decorați cu frunze de mentă.
Gustare
Banane
Marti
Mic Dejun
Tartine cu unt și mușchi file
Cu puțină imaginație, mezelurile procesate pot fi eliminate aproape în totalitate din alimentația copilului (apare mereu, din păcate, problema bugetului, dar există și soluții). Spre exemplu, cotletul copt ori pieptul de pui sau de curcan, tratate asemănător, pot constitui materia primă pentru tartinele de la micul dejun. Cotletul, de exemplu, tăvălit printr-un amestec de piper roșu (piperul roșu nu e chiar piper, doar seamănă și I se spune așa), chimen, enibahar și coriandru, zdrobite bine, apoi pus pe o foaie de copt și ținut o oră și zece minute la cuptor, la 170-180 de grade Celsius, poate fi feliat subțire după ce se răcește.
Pentru o tartină aveți nevoie de:
30 g pâine neagră
8 g unt
30 g cotlet copt
În completare, 150 ml lapte călduț.
Pentru amestecul de condimente (care merge bine și la pui sau curcan) aveți nevoie de 2 linguri piper roșu 2 linguri coriandru boabe 1 linguriță chimen 1 lingură enibahar boabe Opțional, ½ linguriță sare de mare, grunjoasă. Amestecul, bine zdrobit și omogenizat, e suficient pentru a acoperi 10 kg de carne.
Pranz
Supă de găină
Pentru supa de găină se folosește în mod normal o găină. Pentru că-i mai dificil să porționezi găina din supă atunci când gătești pentru mulți copii, poți să trișezi puțin folosind tacâmuri de găină pentru a obține supa și pulpe de pui pentru a avea ce să le pui copiilor în farfurie împreună cu supa.
Pentru 10 porții de supă e nevoie de:
300 g tacâmuri de găină
10 pulpe inferioare,
cu os 400 g morcovi
150 g țelină
100 g pătrunjel rădăcină
100 g geapă
30 g usturoi
5 g sare ½ linguriță piper boabe
1 lingură frunze de pătrunjel tocate
Pentru gălușcuțe:
100 g făină
1 ou
0,5 g sare,
1 lingură frunze de pătrunjel, tocate
Spălați carnea și puneți-o la fiert în apă rece cu puțină sare, împreună cu legumele, spălate și curățate. Spumați periodic. Strecurați supa după ce au fiert și legumele și carnea. Separat faceți gălușcuțele, care sunt practic paste făinoase de casă. Pentru a nu se întări, evitați să le amestecați/frământați prea mult, întărirea se produce din cauza glutenului care se activează în urma frământării îndelungate. Sunt simplu de făcut: amestecați făina cu oul, cu o pișcătură de sare și 10 mililitri de ulei de măsline. Adăugați frunzele de pătrunjel, care pe de o parte colorează gălușcuțele, pe de altă parte aduc un aport de aromă mâncării. Rupeți gălușcuțele cu o lingură, în oala în care fierbe apa. Strecurați-le și puneți-la în farfuriile cu supă în care ați pus legume fierte. Carnea rămâne pentru felul doi.
Carne de pui fiartă, cu sos roșu
Una dintre părțile bune ale supelor de carne e că-ți oferă posibilitatea de a folosi carnea pentru felul doi, lucru care-ți permite să faci economie de timp și de materie primă.
Pentru o porție de carne de pui fiartă cu sos roșu e nevoie de:
1 pulpă de pui (vezi supa – link)
100 ml roșii pasate
5 g usturoi
0,5 g amidon dizolvat în apă rece
Roșiile pasate se pun într-o cratiță, împreună cu usturoiul zdrobit, pulpa de pui și câteva frunze de pătrunjel. Se lasă să dea în clocot apoi se adaugă apa în care a fost dizolvat amidonul (o ceașcă de apă). Se mai lasă pe foc 3-4 minute apoi se adaugă frunze de pătrunjel. Pulpa se servește împreună cu sosul, cu 60 de grame de piure de cartofi.
Iaurt strecurat cu miere și mentă
Iaurtul strecurat și îmbogățit cu miere este un desert popular în Grecia, e energizant și digestiv și poate fi completat cu nuci, alune, mentă sau busuioc, după plac. În cazul de față, doar cu mentă.
Pentru o porție e nevoie de:
60 g iaurt
15 g miere
2-3 frunze de mentă
Iaurtul se lasă la strecurat într-o sită fină, cel puțin 30 de minute. Va căpăta consistență cremoasă. Mierea și frunzele de mentă tocate se pun pe deasupra, înainte de servire. Iaurtul potrivit pentru acest desert are între 3,5 și 5% grăsime.
Gustare
Salam de biscuiți
Salamul de biscuiți poate fi în multe feluri și, desigur, poate fi un desert ușor de făcut, ușor de mâncat. Cantitatea de cacao folosită poate fi o problemă dacă desertul le e adresat copiilor mici, la fel și cantitatea de zahăr. În această rețetă le-am redus cât de mult s-a putut și am obținut un salam de biscuiți gustos și ușor de mâncat cu lingurița. Plecând de la el, se poate obține un alt desert, asemănător cu budincile englezești, cu exterior crocant și miez moale, umed și lipicios.
Dar, să revin la salamul de biscuiți, pentru 18 porții aveți nevoie de:
500 g biscuiți
600 ml lapte
60 g unt
80 g zahăr
50 g stafide
15 g cacao ½ păstaie de vanilie
Biscuiții se sfarmă într-un vas încăpător. Într-o tigaie puneți zahărul la topit, adăugați laptele, păstaia de vanilie desfăcută (pentru a aroma amestecul), stafidele, untul și cacao. Amestecați cu un tel, să se omogenizeze. Lăsați să se răcească puțin apoi turnați amestecul peste biscuiți. Trebuie să obțineț o pastă în care să rămână și bucăți mai mare de biscuite. Rulați pasta în folie de plastic și lăsați-o la rece până a doua zi. Dacă vreți să obțineți desertul despre care vorbeam la început, e suficient să coaceți barele de salam de biscuiți (scoase din folia de plastic) zece minute la 180 de grade Celsius.
Miercuri
Pranz
Omletă la cuptor
Omleta la cuptor are marele avantaj că nu-i friptă ci coaptă, e mai sănătoasă și nu necesită folosirea uleiului la prăjire. E ușor de făcut în cantități mari, practic ai nevoie doar de tăvi și, firește, de cuptor în care să le pui. Pentru 4 porții e nevoie de:
4 ouă 100 ml lapte
1 pișcătură de sare (cât ai lua între trei degete),
30 g ceapă (ceapa verde e de preferat)
Unt pentru ungerea tăvii
Frunze de pătrunjel
Pentru completarea fiecărei porții, 30 g pâine și 150 ml ceai ouăle, laptele, frunzele de pătrunjel, sarea și cepa tăiată-n solzișori foarte fini se pun în același vas și se bat bine. Amestecul se toarnă într-o tavă unsă cu puțin unt (există tăvi antiaderente ori din silicon, acelea nu mai au nevoie de ungere). Tava se pune în cuptorul încins la 200 de grade Celsius și se lasă acolo cinci minute.
Pranz
Supă de fasole verde
Supa de fasole verde e perfectă vara și aproape la fel de bună iarna, când poate fi făcută cu fasole verde conservată fie în borcan fie prin congelare (o metodă chiar mai bună decât metoda tradițională). E o supă destul de limpede dar foarte aromată. În plus, e foarte ușor de făcut.
Pentru zece porții aveți nevoie de:
300 g fasole verde
200 g morcovi
200 g roșii
10 g usturoi
1 priză de sare (cât prinzi între trei degete)
1 lingură frunze de pătrunjel tocate
1 linguriță mărar tocat
15 g iaurt/porție, pus în farfurie
Curățați/spălați legumele, tocați ceapa și usturoiul, tăiați morcovii în rondele și roșiile în cubulețe. Puneți-le la fiert în 4 litri de apă în care ați pus o pișcătură de sare. După ce au fiert legumele puneți fasolea și lăsați pe foc mic până fierbe și aceasta. La final puneți pătrunjelul și mărarul tocate, puneți capacul pe oală și așteptați să se răcească puțin. La servire puneți câte o linguriță de iaurt în fiecare farfurie.
Șnițel de pui la cuptor cu legume sotate
Șnițelul e o mâncare pe care o iubesc mulți copii. Cum faci șnițel fără să-l prăjești în ulei încins? Simplu: folosești cuptorul. Obții șnițele la fel de gustoase dar mult mai sănătoase. Pentru trei porții ai nevoie de:
300 g piept de pui
1 ou
10 g pesmet
30 g făină
Pentru garnitură:
100 g cartofi
100 g morcovi
80 g mazăre
50 g ceapă
Frunze de pătrunjel
Porționați pieptul de pui și bateți-l cu ciocanul pentru șnițele, acoperindu-l înainte cu folie de plastic. Lucrul acesta e bun de două ori: nu te stropești cu suc din carne și nu rupi fibra cărnii. Amestecați făina cu pesmetul și bateți oul. Dați carnea prin ou și amestecul de făină și pesmet, puneți-l pe hârtie de copt într-o tavă apoi puneți tava în cuptor pentru un sfert de oră la 200 de grade Celsius (cuptorul încins înainte). Între timp sotați legumele (cartoful și morcovul tăiate-n bucăți mici, subțiri, ceapa în cubulețe). Puneți-le într-o tigaie cu puțină apă și câțiva stropi de ulei și sotați-le pe foc iute, zece minute. Puneți frunzele de pătrunjel la urmă.
Gustare
Dovleac la cuptor
Dovleacul e un deliciu de toamnă-iarnă, poate fi găsit din octombrie până în ianuarie și e folosit la plăcinte, sosuri, garnituri ori se mănâncă după ce a fost copt. Ca să testezi un dovleac e destul să răzuiești tăietura și să guști, dacă e dulce crud, va fi dulce și copt. Pentru 10 porții aveți nevoie de un kilogram și jumătate de dovleac pentru plăcintă. Tăiați dovleacul în bucăți de 150 de grame, puneți-le pe o foaie de copt într-o tavă apoi dați tava la cuptor. Lăsați tava în cuptorul încins (180 de grade Celsius) 35-40 de minute. Lăsați dovleacul să se răcească puțin înainte de servire.
Joi
Mic dejun
Toast cu unt și miere
Toastul e o felie de pâine prăjită ușor, fie într-un prăjitor, fie într-o tigaie ori pe o foaie de copt, în cuptorul încins. Combinația de unt și lapte cu miere nu doar că aduce un bun aport de energie dar aduce și lipide, vitamine și glucide, de care e nevoie în procesul de creștere. Pentru o porție e nevoie de:
40 g pâine
15 g unt
15 g miere
Frunze de mentă pentru decor și prospețime 150 ml lapte.
Prânz
Supă cremă de roșii
Supa de roșii e una dintre cele mai plăcute amintiri din copilărie, pe de o parte mi se părea interesant să mănânc o supă de culoarea asta, pe de altă parte gustul ei acrișor îmi plăcea foarte mult. Nimeni nu se obosea atunci să transforme supa în cremă, dar asta nu era o problemă. Din fericire, tehnologizarea ne permite azi să facem supe-cremă aproape fără efort, lucru care, cel puțin mie, îmi convine de minune, pentru că sunt un mare fan al supelor cremă (pentur că-s ușor de mâncat, pentru că au o textură plăcută și pentru că se digeră ușor).
Pentru 4 porții de supă de roșii aveți nevoie de:
400 g roșii pasate
100 g cartof
20 g usturoi
50 g ceapă
10 ml ulei de măsline
10 g crutoane
Frunze de pătrunjel și, opțional, smântână dulce pentru decor. Legumele spălate și curățate se pun la fiert. Când e fiert cartoful se pun roșiile în oală și se lasă să dea un clocot-două. Se pasează apoi cu un blender și se pune supa în farfurie împreună cu crutoanele (pentru mai multă densitate, puteți să pasați și crutoanele în supă unora dintre copii însă s-ar putea să nu le placă asta). Uleiul de măsline se pune crud în fiecare farfurie. Supa poate fi decorată și cu foarte puțină smântână dulce.
Tocăniță de vițel
Tocănița pe care v-o propun se face la cuptor și e extrem de simplu de obținut. Practic, odată puse ingredientele în tavă, poți să-ți vezi de treburi două ore și jumătate, cuptorul face toată munca pentru tine.
Pentru zece porții e nevoie de:
800 g pulpă de vițel
300 g morcovi
200 g ceapă
300 g roșii
30 g usturoi
2 g sare
1 g piper proaspăt măcinat
Frunze de pătrunjel
Pentru garnitură:
600 g cartofi
20 ml ulei de măsline
3 g rozmarin uscat
Pentru tocăniță spălați carnea și legumele (curățați ce trebuie curățat) și tăiați-le în bucăți măricele. Puneți-le într-o tavă, presărați condimentele, adăugați frunzele de pătrunjel și o cană de apă și dați tava la cuptor pentru două ore și jumătate la 160 de grade Celsius (cuptorul încins înainte de a pune tava). Pentru garnitură, spălați bine cartofii și tăiați-i în rondele groase de jumătate de centimetru. Așezați-i pe o foaie de copt în tavă, stropiți-i cu ulei de măsline și presărați peste ei rozmarinul uscat. Puneți cartofii în cuptorul încins și lăsați-i până se rumenesc (lucrul acesta se întâmplă în 12-15 minute, asta ca să știți cu cât timp înainte de a scoate tocănița să puneți cartofii, dar, pe de altă parte, puteți să-i puneți la copt și după ce ați scos tocănița, care are nevoie de puțin timp pentru a se răci înainte de servire).
Piure de mere cu biscuiți
Desert sau gustare? Poate fi și una și alta. Până la o anumită vârstă, amestecul de mere cu biscuiți e chiar un prânz întreg. E simplu de făcut și ușor de mâncat cu lingurița.
Pentru o porție aveți nevoie de:
60 g măr
30 g biscuiți zdrobiți
Mentă pentru decor.
Tăiați mărul în bucăți mici, puneți-l în același vas cu biscuiții zdrobiți și pasați cu un blender.
Gustare
Mandarină
Vineri
Mic Dejun
Mălai dulce și lapte
Mălaiul dulce e un desert rustic și e una dintre moștenirile gastronomiei tradiționale care merită să rămână în rețetarele casnice, mai ales că poate fi adaptată foarte ușor la gustuile noastre de azi. E un desert ușor de făcut, deloc sofisticat și merge foarte bine și la micul dejun alături de o cană de ceai sau o cană de lapte.
Pentru 12 porții:
130 g făină albă
130 g făină de porumb grisată
130 g griș din grâu
130 g zahăr
3 ouă medii
130 g iaurt slab
200 ml lapte
½ păstaie de vanilie
1 linguriță bicarbonat de sodiu, stins cu zeamă de lămâie
50 gr visine proaspete sau din compot (optional)
Coajă de lămâie
Gălebnușurile și zahărul se freacă împreună până se obține o spumă albicioasă. Albușurile se bat spumă cu o pișcătură de sare. Făina, grișul și mălaiul se amestecă bine într-un vas, se adaugă spuma de gălbenușuri și zahăr, coaja unei lămâi dată prin răzătoarea mică, iaurtul, laptele și bicarbonatul stins. Se amestecă bine apoi se încorporează în compoziție spuma din albușuri. Se adaugă la urmă vișinele și semițele din păstaia de vanilie. Se toarnă compoziția într-o tavă pentru chec și se dă la cuptor pentru 35 de minute la 180 de grade Celsius. Se verifică cu o scobitoare și dacă e cazul se mai lasă câteva minute până se coace (dacă scobitoarea iese curată din prăjitură, e semn că s-a copt).
Prânz
Supă cremă de varză
Varza e un aliment plin de virtuți neexploatate la noi. Sunt prea puține mâncărurile cu și din varză făcute în România în mod tradițional. Câte vă vin în minte la prima strigare? Exact! Pun pariu că supa cremă de varză nu e una dintre ele. Totuși, nu-i târziu niciodată să facem cunoștință cu o altă valență a unui aliment așa că, iată, vă prezint supa cremă de varză. Pentru 6 porții e nevoie de:
500 g varză albă
100 g țelină (țineți minte, unde punem țelină, sarea nu mai e necesară)
50 g pătrunjel (rădăcină)
60 g crutoane
100 ml smântână dulce
10 ml ulei de măsline
1 lingură frunze de pătrunjel.
Puneți legumele (spălate, curățate și tăiate-n bucăți mari) la fiert în 4 litri de apă. Lăsați să fiarbă până sunt pătrunse toate. Pasați-le cu blenderul și adăugați smântâna dulce. Puneți crutoanele în farfurie și decorați fiecare farfurie cu supă cu câțiva stropi de ulei de măsline extravirgin și cu frunze de pătrunjel.
Paste scurte cu pește și sos roșu
Peștele nu-i neapărat unul dintre alimentele preferate ale copiilor, pastele însă da. Asocierea dintre cele două poată să-i apropie pe copii de pește iar introducerea treptată a acestuia în alimentație nu poate avea decât efecte benefice pe termen lung în stabilirea unor obiceiuri alimentare sănătoase.
Pentru o porție aveți nevoie de:
100 g penne
50 g roșii pasate
100 g pește alb
1 g sare
Frunze de pătrunjel
Pennele se fierb în apă cu puțină sare. Peștele peste care ați presărat puțină sare și foarte puțin piper roșu proaspăt măcinat (nu e iute, e doar aromat) combinat cu coriandru (boabe zdrobite) și frunze de pătrunjel se pune pe foaie de copt și se dă la cuptor pentru 12-14 minute (cuptorul încins la 190-200 de grade Celsius). Puneți roșiile pasate și frunzele de pătrunjel într-o cratiță, adăugați pennele când fierbe sosul, amestecați bine și puneți pastele cu sos în farfurie. Puneți peștele copt deasupra
Tartă cu fructe
„Tartă” e un cuvânt înspăimântător pentru multă lume. Asta pentru că nu avem o tradiție a tartelor. Dacă am avea, am ști că tarta e atât de simplu de făcut încât chiar și un copil de 12 ani poate să facă una cel puțin decentă.
Iată ce vă trebuie pentru o tartă cu fructe (12 porții):
Pentru aluat:
300 g făină
160 g unt
4 gălbenușuri
120 g zahăr
Pentru umplutură:
800 g fructe (mere, pere, caise, piersici, nectarine)
200 ml smântână dulce
1 baton scorțișoară
30 g zahăr
Pentru a obține aluatul amestecați făina, untul, trei gălbenușuri și zahărul. Frământați-le cinci minute, întindeți aluatul în tavă ridicându-l ușor pe pereții tăvii (puteți face asta cu mâna fără probleme), înțepați-l cu o furculiță și puneți tava în frigider pentruun sfert de oră, să se lege puțin aluatul. Puneți-o apoi în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. Un sfert de oră de coacere ar trebui să-i ajungă, dacă aveți un cuptor mai leneș poate să dureze 20 de minute. Dacă vreți să fiți siguri că aluatul e protejat, acoperiți-l cu o foaie de copt pe care o fixați cu boabe de fasole sau cu două linguri puse deasupra ei. Pentru umplutură, spălați fructele, curățați-le și tăiați-le în cubulețe. Puneți-le într-o tigaie cu o lingură de zahăr și un baton de scorțișoară. Țineți-le pe foc mic un sfert de oră, să se înmoaie și să se formeze în jurul lor un sos subțire. Luați-le de pe foc și turnați peste ele smântâna dulce în care ați amestecat un gălbenuș. Înainte de asta asigurați-vă că s-au răcit puțin, altfel obțineți un fel de omletă subțire și dulce. Turnați amestecul acesta în tavă, peste aluatul copt. Dați tava la cuptor pentru alte 15-18 minute, la 160-170 de grade Celsius. Tăiați tarta după ce se răcește. Puteți să o decorați cu frunze de mentă și să presărați peste ea puțină scorțișoară măcinată după ce ați scos-o din cuptor.
Gustare
Cubulețe de ananas
Ananasul proaspăt e un fruct perfect. Din păcate nu locuim într-o zonă care să ne permită accesul la ananas proaspăt de calitate și trebuie să ne mulțimim cu ceva mai puțin perfectul dar totuși senzaționalul ananas din compot. Un desert simplu cu anans din compot e anansul cu miere și scorțișoară.
Pentru o porție aveți nevoie de:
50 g ananas
0,5 g scorțișoară măcinată (de fapt, cât poți prinde între două degete)
5 g miere
2 frunze de mentă
Combinați ingredientele și obțineți un desert aromat, digestiv și revigorant.
Anexa 11
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiect de Absolvire a Cursului de Auditor In Domeniul Calitatii Implementarea Iso9001si Haccp la O Gradinita Particulara (ID: 145310)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.