Program de Crestere a Capacitatii Institutionale

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE:

CONCEPTUL DE CRESTERE A CAPACITATII INSTITUTIONALE IN EUROPA SI LA NIVEL NATIONAL……………………………………………………………2

CAPITOLUL II

MODELE DE CRESTERE A CAPACITATII INSTITUTIONALE:

PROIECTE IMPLEMENTATE CU ACEASTA TEMA……………………………

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ:

PROGRAM IMPLEMENTAT IN CADRUL UNEI INSTITUTII SI REZULTATELE ATINSE………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE:

Conceptul de instituție publică

Instituțiile publice reprezintă ansamblul structurilor organizate, create în societate pentru gestionarea afacerilor publice. Instituțiile publice, în sensul birocratic pe care îl au în ziua de astăzi, reprezintă singurul mod de organizare social-economică a statului care poate face față provocărilor modernității (numărul mare al populației, diversitatea și complexitatea nevoilor umane ce se cer satisfăcute). Ceea ce face din instituțiile birocratice instrumente eficiente este caracterul lor rațional – observa Max Weber – manifestat în cele patru dimensiuni principale ale acestora: pot manevra un număr mare de sarcini; pun accent pe cuantificare; operează într-un mod previzibil, standardizat; pun accent pe controlul asupra celor angrenați în sistemul instituțiilor.

Într-un stat democratic ele au următoarele funcțiuni: pregătirea și adoptarea de acte normative; punerea în executare a legilor; supravegherea punerii în executare a hotărârilor luate la nivel politic.

O instituție publică „vinde” bunuri și servicii care asigură facilități precum: servicii de telecomunicații, electricitate, aprovizionarea cu gaze și apă, transport (căi ferate, aeriene, navale), transportul public urban, servicii financiare (bănci, companii de asigurare). Obiectivul unei instituții publice este servirea interesului public. Sunt situații în care inițiativa particulară nu poate acoperi cerințele societății și de aceea sunt necesare instituții specifice.

Scurt istoric al instituției publice :

Primele forme administrative au apărut o dată cu formarea primelor guverne. Se cunosc sisteme administrative din Egiptul Antic care reglementau probleme precum irigațiile, inundațiile provocate anual de Nil și construirea piramidelor. În timpul dinastiei Han (206 în.n.Hr. – 220 d.n.Hr.) s-au adoptat perceptele confucianiste, care susțineau că din guvern trebuie să facă parte cei aleși, nu prin naștere, ci prin calitățile și activitatea de a ține seama de interesele publice. În Europa, mai multe imperii (grec, roman, spaniol) au fost, mai presus de orice, imperii administrative, controlate de la centru prin legi și proceduri. Apariția statului modern în Evul Mediu este explicată de Max Weber prin dezvoltarea concomitentă a structurilor democratice, dar deși au existat si înainte alte modele administrative, modelul tradițional de administrație publică datează doar de la mijlocul secolului al XIX-lea. Sistemele precedente de administrație erau bazate pe loialitatea unui individ anume, rege sau ministru, în loc să fie bazate pe legalitate și devotamentul către stat. Problemele inerente ale acestui sistem deficitar au dus la schimbări în ultima parte a secolului al XIX-lea și la reforme asociate cu modelul tradițional de administrație. Managementul public, ca stiință, s-a constituit în decursul timpului, datorita preocupărilor continue ale specialiștilor pentru perfecționarea activității în domeniul administrației publice. Începuturile științei administrației au apărut în Germania și Austria, țări în care au fost organizate cursuri de științe camerale, respectiv de administrarea finanțelor publice. Ulterior, cercetările au cuprins întreaga administrație de stat. Datorită activității cameraliștilor în secolul al XIX-lea, în Austro-Ungaria a fost creat un aparat administrativ bine organizat. După J. Dunsire (1994), întro societate democratică, cetățenii au dreptul să participe la planificarea, implementarea, evaluarea și reforma serviciilor publice. Prin urmare, aceștia pot fi implicați direct în procesele de management și de execuție din sectorul public.

Deși în România conceptul de management public a fost introdus după 1990, devine din ce în ce mai evidentă necesitatea dezvoltării cercetărilor pentru demonstrarea faptului că managementul public este un domeniu distinct, care se diferențiază clar de alte domenii respectiv, administrație publică, drept administrativ.

CONSOLIDAREA CAPACITĂTII INSTITUTIONALE SI ASIGURAREA UNEI ADMINISTRATII PUBLICE EFICIENTE

Consolidarea capacității instituționale și administrative la toate nivelurile și în toate domeniile și promovarea principiilor bunei guvernanțe este importantă pentru sprijinirea modificărilor structurale. Reducerea sarcinii normative și administrative și promovarea unor standarde ridicate de transparență, integritate și responsabilitate în cadrul administrației publice contribuie, de asemenea, la creșterea productivității și consolidează competitivitatea.

În această privință, prioritatea ar trebui să o constituie reducerea sarcinii administrative asupra cetățenilor și întreprinderilor și creșterea transparenței, integrității și calității administrației publice, precum și a eficienței acesteia în furnizarea serviciilor publice în toate domeniile (inclusiv prin îmbunătățirea competențelor în materie de dezvoltare a politicilor, inovații organizaționale, e-guvernanță și achiziții publice de soluții inovatoare).

Acțiuni-cheie pentru FSE:

Efectuarea de investiții în capacitatea instituțională și în eficiența administrațiilor publice și a serviciilor publice, în perspectiva realizării de reforme, a unei mai bune legiferări și a bunei guvernanțe; reforme pentru a asigura o mai bună legislație, sinergii între politici și gestionarea eficientă a politicilor publice, precum și transparență, integritate și responsabilitate în administrația publică și în cheltuirea fondurilor publice; dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor în domeniul resurselor umane.

Consolidarea capacităților pentru părțile interesate care își desfășoară activitatea în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, al sănătății și al politicilor sociale, precum și pacte sectoriale și teritoriale în vederea mobilizării în favoarea realizării de reforme la nivel național, regional și local: consolidarea capacităților părților interesate, precum partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale, pentru a le permite să contribuie în mod mai eficient în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al politicilor sociale; elaborarea unor pacte sectoriale și teritoriale în domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, sănătății și învățământului la toate nivelurile teritoriale.

Acțiuni-cheie pentru FEDER:

Consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrațiilor și serviciilor publice legate de punerea în aplicare a FEDER și acțiuni în sprijinul capacității instituționale și al administrației publice eficiente susținute prin FSE, inclusiv, în cazul în care este necesar, furnizarea de echipamente și de infrastructură pentru a sprijini modernizarea serviciilor publice în domenii precum ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea, politica socială și cea vamală.

Principii generale de punere în aplicare

Acțiunile din cadrul acestui obiectiv tematic ar trebui să se concentreze asupra sporirii eficienței administrațiilor publice ca parte din reforma administrației publice și a sectorului public. Aceasta necesită o abordare integrată în gestionarea blocajelor instituționale din administrație în ansamblu, mai degrabă decât concentrarea asupra sectoarelor și proiectelor individuale și/sau asupra ratelor de absorbire a fondurilor. Acțiunile ar trebui să abordeze capacitatea de planificare strategică, culegerea de informații și activitățile legate de evaluare, inclusiv strategiile de gestionare bazate pe rezultate, resursele umane, capacitatea de a pune în aplicare legislația UE, precum și capacitatea de punere în aplicare a reformelor și a programelor de investiții în sectorul public și de a reduce povara administrativă. Acțiunile ar trebui să se concentreze asupra blocajelor, precum și asupra creării de capacități pentru a face față noilor sarcini, inclusiv sarcinilor asociate cu integrarea atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea în cadrul programelor.

Necesitatea de a investi in capacitatea institutionala este recunoscuta de Orientarile strategice comunitare privind coeziunea, in acele state in care performanta si buna guvernare constituie cateva din principalele provocari ale perioadei de dezoltare. Aceste investitii sunt implicit legate de reforma continua si eficienta a sectorului administratiei publice, ceea c educe la o performanta administrative sporita.

Performanta socio-economica

Un studio recent a definit performanta in sectorul public ca fiind produdul sau rezultatele activitatilor desfasurate fata de scopurile urmarite. Obiectivul acesteia este sa intareasca gradul in care guvernele isi indeplinesc scopurile. O mai buna performanta in dezvoltarea socio-economica poate fi realizata numai intr-un cadru politic, legislativ si administrativ clar, care permite maximizarea investitiilor in capitalul uman si material. Acest lucru este cu atat mai important atunci cand se iau in considerare cerintele economiei bazate pe cunoastere, ceea ce necesita capacitatea de a inova, de a folosi eficient know-how-ul existent si noile tehnologii. Astfel in acest context, dezoltarea capitalului uman in administrarea publica este un element de sprijin esential pentru implementarea reformelor structurale si pentru capacitatea administrative de a se schimba. Structurile institutionale eficiente sunt o sursa importanta de suport care contribuie la dezoltarea competitivitatii si sprijina investitiile in capitalul uman.

Comisia Europeana a remarcat ca punctele slabe ale capacitatii administrative pun in pericol dezoltarea socio-economica si in consecinta, coeziunea. Institutiile insuficiente ca numar sau slab dezoltate limiteaza sau intarzie transpunerea legislatiei si politicilor UE si risca sa adanceasca disparitatile intre statele member si intre regiuni. De aceea intarirea capitalului uman si a capacitatii institutionale in administratia publica este deosebit de importanta in regiunile mai putin dezvoltate, care trebuie sa elaboreze si sa implementeze reforme structurale pentru a accelera dezvoltarea si pentru a realiza o mai buna coeziune socio-economica.

Buna guvernare

OECD defineste guvernarea ca aranjamente formale si informale care determina cum sunt luate deciziile in administratie si cum sunt realizate actiunile publice , din perspectiva valorilor constitutionale ale unei tari vis-a-vis de problemele , actorii si mediile in schimbare.

Autoritatile nationale, regionale si locale reprezinta un set de actori in guvernare. Alti actori, in functie de nivelul de guvernare aflat in discutie si in general , sunt parteneri sociali, societatea civila, cu organizatii non-guvernamentale(ONG-uri), precum si institute de cercetare, institutii financiare, mass-media, grupuri de lobby,etc.

Exista multe caracteristici ale unei bune guvernari, cum ar fi: implicarea si transparenta, orientarea catre consens si receptivitatea, eficacitatea si eficienta, responsabilitatea, echitatea si respectarea suvenaritatii legii. Buna guvernare inseamna si existent unor institutii eficiente, cu personal inalt personalizat, relatii productive intre diferiti actori implicate in procesele de dezvoltare , atitudini positive catre mediul de afaceri si intreprinderi si un cadru institutional si administrativ pentru a sprijini dezvoltarea.

Realizarea unei bune guvernari poate constitui o provocare importanta, in special pentru regiunile mai putin dezvoltate din punct de vedere socio-economic.

 Programul Operational Capacitate Administrativa

Obiectiv strategic:

Programul operational Capacitate Administrativa are ca obiectiv consolidarea capacitatii institutionale a autoritatilor publice si a partilor interesate si eficienta administratiei publice.

Alocare financiara 0,55 mld. euro.

Obiective specifice:

Consolidarea structurilor, proceselor si competentelor la nivelul institutiilor si autoritatilor administratiei publice centrale

Consolidarea capacitatii institutiilor si autoritatilor administratiei publice pentru promovarea si sustinerea dezvoltarii la nivel local

Imbunatatirea eficientei sistemului judiciar

Cresterea calitatii si accesibilitatii la serviciile publice

Cresterea transparentei, integritatii si responsabilitatii la nivelul autoritatilor si institutiilor publice

Reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri si cetateni

Imbunatatirea transparentei, calitatii si a accesului la serviciile furnizate de sistemul judiciar

Axele prioritare sunt urmatoarele:

AXA PRIORITARA 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative si judiciare

AXA PRIORITARA 2 – Administratie publica si sistem judiciar eficace si transparent

AXA PRIORITARA 3 – Asistenta tehnica

AXA PRIORITARA 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative si judiciare

Potentiali beneficiari: Autoritati ale administratiei publice centrale si locale; Autoritati administrative autonome; SGG/Cancelaria Primului Ministru; Serviciile Canerei Deputatior si Serviciile Senatului; Universitati, Organizatiile non-guvernamentale; Partenerii sociali, Structuri asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, Institutii din sistemul judiciar.

AXA PRIORITARA 2 – Administratie publica si sistem judiciar eficace si transparent

Potentiali beneficiari: Autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, Autoritati administrative autonome, Universitati, ONG-uri, Institutii din sistemul judiciar.

AXA PRIORITARA 3 – Asistenta tehnica

Potentiali beneficiari: Autoritatea de management PO Capacitate Administrativ

Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie de regiune, obiectiv tematic sau fond (după caz) Axa prioritară contribuie la obiectivul tematic 11 "Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și a eficienței administrației publice” și acoperă ambele tipuri de categorii de regiuni de dezvoltare existente în România, respectiv regiuni mai puțin dezvoltate și regiuni mai dezvoltate cu încadrarea în prevederile art. 120 (3) (c) din Regulamentul 1303/2013. Această abordare este justificată de natura specifică a intervențiilor prevăzute care se orientează, pe de o parte, către cadrul general, prin conceperea și implementarea strategiilor la nivel național și, pe de altă parte, către adaptarea la nivel local/ regional, în funcție de nevoile comunităților și grupurilor sprijinite, fără condiționări legate de distribuția regională a teritoriului. Principalele provocări vizează administrația publică din România în ansamblul său, semnalând deficiențe la toate palierele administrative, atât strategic cât și operațional. Dacă partea strategică vizează, în principal, palierul central (localizat în regiunea mai dezvoltată), partea operațională vizează, cu precădere, palierul local, la nivelul căruia se implementează inițiativele de reformă planificate la nivel central. Competențele de management îmbunătățite și mecanismele de elaborare și coordonare a politicilor publice elaborate și implementate individual, fără o corelare a acestora cu creșterea capacității autorităților administrației publice locale de a implementa politicile elaborate, vor conduce la adâncirea discrepanțelor în furnizarea serviciilor publice și îngreunarea accesului cetățenilor și mediului de afaceri la acestea. În ceea ce privește profesionalismul și independența administrației publice, măsurile de la nivel central, constituie o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru atingerea obiectivelor stabilite, având în vedere ponderea personalului din administrația publică ce activează la nivel local.

Pentru maximizarea efectelor intervențiilor finanțate, POCA va susține proiecte ale autorităților administrației publice locale de la nivelul NUTS 3 (LAU 1) și LAU 2 (municipii). Îmbunătățirea guvernanței publice și remedierea lacunelor actuale ale culturii administrative este necesară atât la nivel central, cât și la nivel local. Chiar dacă palierul central, cu angajamentul Guvernului, inițiază o schimbare benefică de atitudine în acest sens, ea nu poate avea efectul scontat asupra calității prestării serviciilor și actului administrativ dacă nu se implică și palierul care asigură interfața cu beneficiarul final. În acest context, este necesară abordarea integrată (instituții și autorități ale administrației publice din regiunile mai dezvoltate și din regiunile mai puțin dezvoltate) a problematicii privind capacitatea administrativă în România. Proiectele propuse pentru sistemul judiciar vor avea în vedere, în principal, întreg teritoriul României. Administrația/personalul atât de la nivel central, cât și local, vor fi vizate de acțiunile planificate prin PO, având în vedere abordarea strategică și integrată care este urmărită prin finanțarea pusă la dispoziție.

Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii

Fond Categoria de regiune Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor publice eligibile)

Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)

ESF Mai puțin dezvoltate Public

ESF Mai dezvoltate Public

11 – Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă

11i – Efectuarea de investiții în capacitatea instituțională și în eficiența administrațiilor și a serviciilor publice la nivel național, regional și local în vederea realizării de reforme, a unei mai bune legiferări și a bunei guvernanțe

1.1 – Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP

1.2 – Dezvoltarea și implementarea de politici și instrumente unitare si moderne de management al resurselor umane

1.3 – Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente moderne și eficiente de management la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar

1.4. – Creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții publice în vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor de achiziții publice și reducerea neregulilor în acest domeniu

Justificarea alocării financiare

Justificarea alocării financiare (sprijinul din partea Uniunii) pentru fiecare obiectiv tematic și, după caz, pentru fiecare prioritate de investiții, în conformitate cu cerințele de concentrare tematică, luând în considerare evaluarea ex ante.

Alocarea financiară în cadrul POCA este concentrată exclusiv pe OT 11 Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă, pe prioritatea privind efectuarea de investiții în capacitatea instituțională și în eficiența administrațiilor și a serviciilor publice în perspectiva realizării de reforme, a unei mai bune legiferări și a bunei guvernanțe. Alocarea financiară ia în considerare distribuirea resurselor în vederea susținerii priorităților de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în cadrul Strategiei Europa 2020, punerea în aplicare a măsurilor menționate în Recomandările specifice de țară, punerea în aplicare a Planului Național de Reformă, a direcțiilor de acțiune menționate în Strategia de consolidare a administrației publice 2014 – 2020 și în proiectul Strategiei pentru o mai bună reglementare 2014-2020, a obiectivelor specifice din proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020 și în recomandările formulate în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Realizarea investițiilor în cadrul priorității selectate va contribui, pe termen scurt, la îndeplinirea obiectivului tematic și, pe termen lung, va susține crearea de condiții necesare pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă în România. Valoarea alocării pe POCA a fost determinată, în principal, pe baza complexității diferitelor activități în cadrul obiectivelor specifice, a nevoilor potențialilor beneficiari, pe baza prognozei evoluției prețurilor bunurilor și serviciilor în perioada 2014 – 2020[1], sinergii cu intervenții susținute prin OT 2 și pe capacitatea de implementare și de absorbție a beneficiarilor, ținând cont de experiența din perioada de programare 20072013. Implementarea operațiunilor POCA se face pe baza principiilor definite la articolul 70 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (Regulamentul Comun) și articolul 13 din Regulamentul (UE) NR. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului. Implementarea acțiunilor din program, în cazul operațiunilor cu beneficii pentru ambele categorii de regiuni, va respecta principiul pro-rata. POCA are o alocare FSE de 553.191.489 euro și este distribuită în procent de 59% (respectiv 326.382.979,00 euro) Axei prioritare 1 Administrație publică și sistem judiciar eficiente, de 33,93% (respectiv 187.697.657,00 euro) Axei prioritare 2 Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente și de 7,07% (39.110.853,00 euro) Axei prioritare 3 Asistența tehnică. POCA va susține, în principal, acțiuni de dezvoltare a capacității administrative a autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, a instituțiilor din sistemul judiciar, precum și a ONG-urilor și partenerilor sociali. Prin urmare, programul va contribui la atingerea obiectivelor generale de reformă a administrației publice, iar beneficiarii se vor bucura de servicii publice integrate, oportune și de calitate, gestionate corespunzător, după o testare riguroasă a opțiunilor, de către autorități și instituții publice proactive și receptive la schimbare. Totodată, autoritățile și instituțiile publice vor fi apte să stimuleze implicarea cetățenilor, identificând astfel probleme, anticipând provocări și propunând soluții pe care le fundamentează, testează și validează sistematic. POCA va contribui la o administrație deschisă și receptivă la soluții inovatoare, cu resurse umane competente care gestionează fondurile publice în mod eficient. Alocarea financiară a programului între cele 2 categorii de regiuni, respectiv regiune mai puțin dezvoltată și regiune mai dezvoltată, a fost elaborată având în vedere următoarele elemente:

 prevederile articolului 119 privind asistența tehnică din Regulamentul Comun;

 populația României la data de 1 ianuarie 2014, pe tip de regiune (89,3% pentru regiunea mai puțin dezvoltată respectiv 10,7% pentru regiunea mai dezvoltată);

 angajații din administrația publică, la data de 1 ianuarie 2014, pe fiecare tip de regiune (79% pentru regiunea mai puțin dezvoltată respectiv 21% pentru regiunea mai dezvoltată); Astfel, în ceea ce privește axa prioritară asistență tehnică, în cadrul căreia sunt implementate proiecte destinate atât regiunilor mai puțin dezvoltate, cât și regiunii București-Ilfov s-a procedat la calcularea procentului reprezentat de alocarea UE pentru regiunea București-Ilfov (893.036.643 euro, inclusiv transferul de 3%), din totalul fondurilor FEDR și FSE alocate României (15.00.116.617 euro), reieșind astfel o pro-rată de 5,76%. În ceea ce privește regiunile mai puțin dezvoltate s-a aplicat procentul de 94,24%. Această pro-rata de 5,76% va fi aplicată tuturor proiectelor de asistență tehnică finanțate din POCA. Pentru axele prioritare 1 și 2, distribuția între cele două categorii de regiuni este de 19,36% pentru regiunea mai dezvoltată și 80,64% pentru regiunea mai puțin dezvoltată. Mecanismul de calcul a avut la bază media ponderată a valorilor populației și a angajaților din administrația publică, pe categorii de regiune, menționate mai sus. Metodologia de calcul a pro rata la nivelul proiectelor ce vor fi finanțate prin POCA, axele prioritare 1 și 2, va fi prezentată membrilor Comitetului de Monitorizare și va fi inclusă în ghidurile solicitanților.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ:

CRESTEREA CAPACITATII INSTITUIONALE LA MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE( MMDD)

Planul strategic al unei instituții este un răspuns la cerința generală cu privire la măsurarea eficacității administrației publice prin orientarea spre obținerea de rezultate și prin folosirea eficientă a resurselor limitate.

Prin elaborarea planului strategic, MMDD urmărește să optimizeze modul de cheltuire a banilor publici, să îndeplinească eficient obiectivele propuse și astfel să contribuie la îmbunătățirea performanței organizației, sprijinind factorii de decizie în selectarea și implementarea celor mai bune opțiuni.

Planul strategic al MMDD – componenta de management, primul de acest fel, se articulează în jurul a trei direcții majore de acțiune:

1) întărirea capacității instituționale a Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile în vederea asigurării suportului pentru îndeplinirea misiunilor compartimentelor de specialitate din minister, inclusiv pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale și internaționale;

2) Protecția mediului;

3) Coordonarea activităților privind gospodărirea resurselor de apă, gestionarea acestora în situații de urgență și coordonarea activităților în domeniul meteorologiei.

Aceste direcții de activitate au constituit fundamentul pentru cea de-a doua etapă- a planului strategic – componenta de programare bugetară, în care prioritățile identificate au fost corelate cu procesul de elaborare bugetară.

Astfel, prima direcție de activitate corespunde programului bugetar Întărirea capacității instituționale a MMDD și a fost împărțit la rândul său în patru subprograme. A doua direcție de activitate înglobează aspecte referitoare la Protecția Mediului și cuprinde trei subprograme. A treia direcție de activitate s-a reflectat în două programe bugetare Resurse de apă (cu 3 subprograme) și Meteorologie.

Întărirea capacității instituționale a Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile

Analiza situației actuale

Acest program bugetar se ocupă de aspectele care țin de întărirea capacității instituționale pentru structurile organizatorice funcționale, de suport, care asigură condițiile economice, tehnice, de recrutare și perfecționare a personalului și informaționale pentru realizarea atribuțiilor ministerului.

Domeniul resurselor umane

MMDD dispune de un număr de 480 de angajați cu o pregătire profesională variată. Astfel 39% din personal au studii în domeniul științelor exacte, 19% științe ale vieții și ale pământului; 11% știinte economice, 9% științe sociale și politice, 8% științe umaniste, 7% științe juridice, 5% științe inginerești și 2% științe agricole. În ceea ce privește formarea profesională a angajaților, se constată o predilecție pentru participarea la cursuri a angajaților din direcțiile de specialitate ale ministerului și un nivel mai modest de participare a angajaților din cadrul direcțiilor suport. La nivelul MMDD, se observă o rată a fluctuației de personal de aproximativ 14% în 2007, în scădere față de 2006 (15,6%), dar totuși destul de ridicată față de rata normală de fluctuație de 12%.

În anul 2007 s-a elaborat un document de politică publică în domeniul resuselor umane – strategia de recrutare. Strategia de motivare a angajaților pentru anul 2008 este în curs de aprobare.

Domeniul economic

Direcția Generală Economică este direcția prin intermediul căreia se asigură aplicarea prevederilor legale referitoare la activitatea economică, financiar-contabilă din cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

Direct sau prin intermediul compartimentelor de specialitate, directorul general adjunct coordonează din punct de vedere metodologic activitatea economică și financiară din cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

Direcția Generală Economică își exercită atribuțiile prin intermediul Serviciului financiarcontabilitate și Compartimentul elaborare și execuție buget și are ca obiect de activitate gestionarea patrimoniului ministerului din punct de vedere al resurselor financiare și materiale. Realizarea obiectului de activitate are loc prin intermediul următoarelor atribuții: – întocmirea și propunerea de modificări în bugetul anual de venituri și cheltuieli pentru activitatea ministerului și a unităților subordonate; – deschiderea de credite bugetare și efectuarea plăților în limita acestora, conform legislației în vigoare; – efectuarea plăților în limita creditelor bugetare pentru Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, organizarea și conducerea contabilității operațiunilor de încasări și plăți din credite bugetare, credite externe rambursabile, credite externe nerambursabile, fonduri speciale (tarife) derulate prin conturile ministerului;

– exercitarea controlului financiar-preventiv propriu asupra operațiunilor stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice;

– elaborarea precizărilor trimestriale și anuale privind întocmirea situațiilor financiare pentru unitățile subordonate; – analizarea și urmărirea cheltuirii cu eficiență a fondurilor bugetare, creditelor externe rambursabile și nerambursabile, a fondurilor speciale aprobate pentru administrația centrala și unităților subordonate; – verificarea modului de respectare a prevederilor legale cu privire la încadrarea în bugetul de cheltuieli de personal a operațiunilor legate de salarizarea personalului la nivelul unităților subordonate.

Domeniul comunicare și relații publice

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile își realizează activitatea de comunicare cu publicul prin intermediul Serviciului de Relaț ii Publice – SRP. În domeniul comunicare și relații publice, MMDD a derulat în anul 2007 două campanii, una de informare a publicului larg pe teme legate de mediu (schimbări climatice, gestiunea selectivă a deșeurilor, participarea publicului la luarea deciziilor de mediu) și cealaltă de conștientizare asupra importanței colectării deșeurilor de echipamente electrice și electronice. În acest moment campaniile de imagine ale MMDD sunt bazate pe sprijinul voluntar al mass-media dar și al ONG-urilor și firmelor din domeniu specific al Ministerului. Datorită unei colaborări foarte bune cu acestea, ministerul a reușit ca acțiunile de promovare a unor teme de comunicare să se bucure de un deosebit succes. Cu toate acestea, o promovare susținută a ministerului și activităților acestuia, necesită și resurse financiare pentru a putea discuta despre efecte pe termen mediu și lung. Abordarea comunicării externe la nivelul MMDD este, la ora actuală, una mai degrabă spontană, urmând, ca pe termen mediu, să se treacă la o abordare proactivă, prin campanii mediatice de anvergură pe teme de interes major pentru protecția mediului. Cercetările privind mediul relevă faptul ca problematica protecției mediului înconjurător ocupă unul din ultimele locuri între prioritățile românilor. În același timp, conform studiului Barometrul Politicilor Publice 2007 realizat de către Agenția pentru Strategii Guvernamentale, Guvernul ar trebui să demareze programe de educare a populației cu privire la protecția mediului. Publicul românesc nu conștientizează suficient, la ora actuală, importanța conservarii mediului și a respectării măsurilor necesare, pentru ca nu asociază binele personal cu mediul în care traiește. Fără o educație corespunzatoare la nivelul cetățeanului, eforturile Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile de a aplica măsurile necesare pentru protecția mediului sunt mult îngreunate. Mai mult, costurile de implementare ale acestor măsuri sunt foarte mari, pentru ca populația este necooperantă în a participa la protecția mediului. În condițiile în care atitudinea românilor nu se schimbă, vom asista în continuare la o degradare a condițiilor de mediu, indiferent de eforturile autorităților de a implica resurse financiare și umane. În aceste condiții, campaniile de informare și educare a publicului în sensul protejării mediului trebuie să constituie una din prioritățile de acțiune ale MMDD.

Autoritatea de Management realizează și ea activități de comunicare pentru promovarea POS Mediu.

Domeniul relațiilor bilaterale și internaționale

Subprogramul bugetar “Relații internaționale și comunitare în materie de protecție a mediului” prevede gestionarea aspectelor financiare pe care le implică aplicarea politicilor internaționale din aria de competență a Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD), referitoare la tratate, convenții, acorduri, protocoale și memorandumuri, precum și la colaborarea cu organizațiile, organismele și instituțiile europene și internaționale, care desfășoara activități în domeniul protecției mediului. Menținerea și dezvoltarea unor relații solide la nivel european și internațional aduce beneficii multiple României prin transpunerea lor în diverse modalități de sprijin: vizite de lucru concretizate prin schimb de experiență și cunoștințe în domeniul protecției mediului și dezvoltării durabile, consultări bilaterale, burse de studiu, corelarea standardelor de mediu nationale cu cele europene și internaționale.

Contribuția MMDD la dezvoltarea politicilor europene si internaționale în domeniul mediului, sub aspectul implicatiilor financiare, s-a realizat prin:

– Activități derulate la nivel de demnitar

– Activități derulate la nivel comunitar (Consiliul UE/Comisia Europeana)

– Activități derulate cu participarea Direcției Cooperare Bilaterală și Internațională (DCBI)

– Activități derulate cu participarea Direcției de Afaceri Europene și Politici Comunitare (DAEPC)

– Activități derulate cu participarea direcțiilor tehnice

-Activități derulate la nivel de demnitar

Au avut loc 46 de reuniuni, organizate la nivel de demnitar (ministru/secretar de stat).

– Activități derulate la nivel comunitar (Consiliul UE/Comisia Europeana)

Au avut loc 310 reuniuni ale grupurilor de lucru desfasurate la Consiliului UE si al Comisiei Europene.

-Activități derulate cu participarea DCBI

Au avut loc 17 reuniuni la nivel international si 14 reuniuni la nivel comunitar/Consiliul UE – grupul de lucru UNEP/UNCSD. (Cele 14 reuniuni au fost incluse in cele 310, de la punctul 2.)

– Activități derulate cu participarea DAEPC

Au avut loc 3 reuniuni la nivel international si 19 reuniuni la nivel comunitar/Consiliul UE – grupul de lucru UNEP/UNCSD. (Cele 19 reuniuni au fost incluse in cele 310, de la punctul 2.)

– Activități derulate cu participare de la direcțiile tehnice

Au avut loc 608 deplăsari doar la nivel international (exceptându-le pe cele de nivel comunitar/Consiliul UE și CE).

TOTAL Au avut loc circa 918 de deplăsari internaționale, în perioada ianuarie 2007-aprilie 2008.

Activitățile instituțiilor din subordinea MMDD

ANPM a organizat și participat la 130 de reuniuni internaționale.

 GNM a organizat și participat la 9 reuniuni internaționale.

 ARBDD a organizat și participat la 30 de reuniuni internaționale.

TOTAL – Au avut loc 169 de deplăsari internaționale, în perioada ianuarie 2007-aprilie 2008

Referitor la participarea la grupurile de lucru desfășurate la Consiliul UE/Comisia Europeana este necesară continuarea participării la toate aceste grupuri de lucru, întrucât România trebuie implicată în procesul de elaborare a legislației comunitare din momentul în care actul normativ european se află în fază de proiect, astfel încât poziția Romaniei să fie susținută încă de la inceputul dezbaterilor.

Mai mult, este necesară prezența în sală a specialistului tehnic român, pe lângă reprezentantul Reprezentanței României la Bruxelles, deoarece, în cele mai multe cazuri, trebuie susținută ad-hoc poziția Romaniei, în raport cu elementele noi care intervin pe parcursul ședințelor de lucru.

Totodată, participarea experților români la reuniunile grupurilor de lucru permite direcțiilor de specialitate să aibă continuitate în derularea tematicilor discutate, aspect deosebit de util și de important în momentul formulării mandatelor/memorandumurilor privind poziția României pentru reuniunile COREPER 1 sau Consiliile de miniștri ai mediului.

În domeniul economic, rolul acestor instituții constă în: elaborarea proiectului de venituri și cheltuieli, monitorizarea lunară și trimestrială a cheltuielilor de personal, cheltuirea cu eficiență a fondurilor bugetare și raportarea situației execuției bugetare.

În domeniul resurselor umane, rolul instituțiilor subordonate, coordonate sau sub autoritate constă în colaborarea pentru realizarea unor transferuri ale unor specialiști, în interesul serviciului, între aceste instituții și minister.

În domeniul relațiilor bilaterale și internaționale, rolul instituțiilor din aria de competență a ministerului constă în întocmirea de situații, raportări privind implementarea acquis-ului comunitar de mediu și în desemnarea, la solicitarea ministerului, de experți care să participe la diferite întâlniri, grupuri de lucru la nivel european sau internațional.

Principalele probleme care trebuie rezolvate în vederea întăririi capacității instituționale a MMDD sunt următoarele:

a. Dificultăți în atragerea și reținerea personalului de valoare în minister din cauza insuficientei motivări (salariații nu se simt apreciați în mod adecvat în activitatea pe care o desfășoară, fapt care se leagă în mod strâns de slaba motivare a muncii, respectiv cu cât aprecierea de care se bucură salariații este mai scăzută cu atât aceștia se simt mai puțin motivați; discrepanțe între salariile acordate în sistemul public, astfel încât de anumite facilități beneficiază doar o parte dintre angajații din instituțiile publice (tichete de masă, indemnizații de dispozitiv, alocații pentru hrană, stimulente, bufet de incintă, abonamente transport, etc.).

b. Salarizarea personalului este inegală în interiorul instituției (diferență mare de salarizare pentru același volum de muncă în interiorul aceluiași/aceleiași departament/direcții, ceea ce conduce la descurajarea acestora).

c. Insuficienta pregătire profesională a compartimentelor suport (Se constată că majoritatea compartimentelor suport au avut foarte puține ore de perfecționare pentru angajați, existând o discrepanță mare în raport cu numărul de ore de perfecționare al direcțiilor de specialitate. Din statisticile prezentate pentru anul 2007 se arată că majoritatea compartimentelor suport au existat foarte puține (ex: Direcția Afaceri Europene și Politici Comunitare, 3 persoane) – sau chiar deloc (ex: Direcția Cooperare Bilaterală și Internațională) – situații de a participa la conferințe, seminarii, stagii, grupuri de lucru, vizite de studiu în străinătate, existând o discrepanță mare în raport cu numărul mediu/angajat de zile de deplasare externă al direcțiilor de specialitate, în care sunt persoane care au câte 70-80 și unele chiar aproximativ 100 de zile de deplasari externe).

d. reuniunile grupurilor de lucru desfasurate la Consiliul UE/Comisia Europeana presupun participarea unor specialiști care să aibă – în primul rând – experiența și cunoștințe de specialitate (tehnice și/sau juridice). Cu toate acestea, cunoașterea tehnicilor de negociere ar constitui un avantaj. Prin urmare, ar fi utilă instruirea specialiștilor MMDD în tehnici de negociere organizate de Institutul Diplomatic Român, care funcționează sub auspiciile Ministerului Afacerilor Externe.

e. domeniul de activitate al MMDD este foarte complex din punct de vedere al terminologiei de specialitate, de natura tehnică (terminologia diferă chiar de la sector la sector: apa, deșeuri, aer, etc). Volumul mare de activități derulate la nivel european și internațional presupune elaborarea majorității documentelor bilingv, ceea ce implică, uneori, sprijin autorizat prin încheierea de contracte cu firme de specialitate;

f. Instituția nu participă în mod corespunzator la formularea politicii externe a Uniunii Europene în domeniul mediului cât și a politicilor UE la toate nivelele de formare a acesteia (reprezentare subdimensionată sau uneori nulă a personalului MMDD la reuniunile internaționale – conferințe ale părților la convenții, reuniuni în cadrul sistemului Națiunilor Unite etc – la care statele membre UE participă și formulează puncte de vedere în numele tuturor statelor membre sau la reuniunile grupului de lucru mediu pe aspecte internaționaleale Consiliului UE);

g. Probleme legate de deplasări internaționale (circuitul intern de avizare greoi; actele de deplasare trebuie avizate de multe direcții și nu există o structură specifică în minister care să se ocupe de rezervări pentru transport și cazare);

h. Probleme legate de organizarea de evenimente interanționale în domeniul protecției mediului (nu există o structură specifică în minister care să se ocupe de aspectele specifice necesare și din acest motiv, personalul din Direcția Cooperare Bilaterală și Internațională și din direcțiile de specialitate este suprasolicitat) ;

i. Dotările tehnico-materiale sunt insuficiente pentru desfășurarea în condiții optime a activității de relații internationale (spatiul alocat desfășurării activităților este inadecvat si insuficient, având în vedere atribuția principală a DCBI, aceea de a asigura interfața MMDD cu instituțiile și organizațiile internaționale; se solicită frecvent vizite pentru discuții bilaterale, la nivel de DCBI, cu oficiali străini din ministere omoloage, consulate, ambasade. Acest aspect se repercutează negativ asupra imaginii MMDD sub aspect internațional).

j. Dotările tehnico-materiale sunt insuficiente pentru desfășurarea în condiții optime a activității de relații cu publicul (spațiul alocat desfășurării activităților MMDD este insuficient: lipsa spațiului adecvat pentru primirea jurnaliștilor și a publicului: spațiul actual nu este propice unor astfel de situații, atât ziariștii cât și cetățenii fiind nevoiți să aștepte pe holuri; există, de asemenea, situații în care ziariști stau în biroul de presă în timpul pregătirii conferințelor, ceea ce împiedică desfășurarea în condiții de confidențialitate a acestei activități; lipsa unui spațiu special dedicat conferințelor de presă, dotat si amenajat corespunzator (casetă de sunet, multiple prize pentru transmisiuni în direct, lumina potrivită pentru filmările video, podium pentru montarea camerelor de filmat, etc; bază materială insuficientă: cel puțin un birou și un calculator sunt necesare, în plus față de numărul salariaților serviciului de relații cu publicul (SRP), pentru a da posibilitatea jurnaliștilor să își transmită materialele la redacții în timp util; există probleme legate de asigurarea protocolului pentru desfășurarea de întâlniri, reuniuni, etc.

k. Personal insuficient la nivelul unor direcții din minister; volumul de muncă este mare și personalul este suprasolicitat (fiecare funcționar fiind nevoit să rezolve mai multe probleme în același timp, cu termene foarte scurte), în condițiile în care orele suplimentare nu se plătesc.

l. Termenele foarte scurte în care este necesară realizarea și finalizarea unor documente, precum și suprapunerea cu alte activități, conduce la necesitatea efectuării de ore suplimentare, în special pentru direcțiile DCBI si DAPEC care centralizează date și documente din toate direcțiile de specialitate ale MMDD;