Principalele Obstacole cu Care Se Confruntă Imm Urile Romanesti

Economia romanească este dominata de Întreprinderi mici și mijlocii( IMM-uri). Evolutia lor este conditionata de contextul economic, politic si social in care acestea isi desfasoara activitatea. Daca pana de curand, printr-un management adecvat, evolutia și performanta unui IMM erau previzibile, iar estimarile, daca erau facute in mod corect si realist duceau în final la rezultatele scontate, în prezent, configuratia factorilor de influenta s-a schimbat, data fiind situația economica mondiala, cu impact direct asupra economiei romanesti. Astfel se impun schimbari atat de ordin intern, care tin de regandirea sistemului de management al firmei, cat si masuri de sustinere din partea administratiei locale si centrale, a guvernului si mai ales, sustinerea IMM-urilor prin programe de finantare. Fara aceasta sustinere, eforturile inregistrate de firme vor avea un efect temporar

Beneficiile economice si provocarile pentru IMM-uri nationale in cadrul UE Companiile clasificate ca întreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri) sunt definite oficial de UE ca fiind cele cu mai putin de 250 de angajati. În plus, cifra de afaceri anuala a acestora nu trebuie să depasească 50 de milioane de euro, iar bilantul anual nu poate să depasească 43 de milioane de euro. IMM-urile pot fi împartite în trei categorii, în functie de dimensiunea acestora: microintreprinderile au mai putin de 10 angajati, intreprinderile mici au între 10 și 49 de angajati, iar întreprinderile mijlocii au între 50 și 249 de angajati. Microîntreprinderile, întreprinderile mici si întreprinderile mijlocii constituie forma dominanta de organizare a întreprinderilor in toate tarile Uniunii Europene. Dintr-un total de aproximativ 27 de milioane de întreprinderi, peste 99 % din întreprinderile din Uniunea Europeană sunt IMM-uri. IMM-urile contribuie foarte mult la ocuparea fortei de munca și la crearea bogatiei în Europa: IMM-urile reprezinta aproape 70 % din locurile de munca din sectorul privat european al serviciilor; în industriile din Europa, numarul persoanelor angajate de IMM-uri este ridicat, in special in sectoare precum constructiile, produsele metalice, industriile legate de lemn si de productia de mobilier

Presedintele Consiliului National al IMM-urilor din Romania declara ca peste 90 % dintre IMM-uuri se confrunta cu probleme dificil de rezolvat din pricina crizei economice, ( peste doua treimi din locurile de munca sunt in sectorul privat in tara noasta ) iar un motiv serios de luat in seama este acela ca prin restrangerea activitatii si diminuarea productiei mai marilor intreprinzatori, micii intreprinzatori risca sa piarda contractele cu acestia si din aceasta cauza aproximativ 30 % dintre ei vor intra in faliment .Marile companii sunt obligate sa reduca personalul si aria de productie ceea ce duce la o pierdere consistenta de locuri de munca in sectorul privat mic si mijlociu toate aceste actiuni sunt direct responsabile si de dificultatea de a plati furnizorii si contractarea creditelor

Dificultatile cu care se confrunta IMM-urile sunt agravate si de modificarea Codului Fiscal. Intreprinderile nu mai pot alege intre impozitul pe venit sau cel pe profit, ci sunt obligate sa plateasca un impozit de 3% pe veniturile realizate de la 1 Februarie 2013. Marile tendinte economice precum globalizarea economiei, progresul tehnologic si tendinta spre o economie mai bazata pe cunoastere, precum si extinderea UE si instituirea pietei interne au modificat considerabil provocarile cu care se confruntă IMM-urile astazi. Provocari generate de globalizare pentru microintreprinderi si întreprinderile mici Urmatoarele noi provocări generate de internationalizarea crescuta a derularii de activitati economice în Europa si de patrunderea noilor tari in economia globala prezinta o importanta particulara:

Cresterea concurentei de catre furnizorii straini, o tendintă generala spre francizare și spre aparitia de companii mari cu filiale locale în sectoare precum brutariile, optica, curatenia etc.

Modificarea structurii cererii si a pietelor, de exemplu, in contextul marilor intreprinderi care se bazeaza din ce în ce mai mult pe furnizori straini, cresterea rolului aspectelor legate de mediu

Modificarea pietei fortei de munca în contextul migratiei fortei de munca, al cresterii recurgerii la forta de munct flexibila (munca sezoniera, agentii de ocupare a fortei de munca, munca pe fractiune de normă etc.) si al presiunii privind costurile fortei de munca

Modificarea reglementarii politice si a altor tipuri de reglementare, de exemplu diminuarea rolului institutiilor financiare locale precum bancile de economii si bancile cooperative, si cresterea rolului investitorilor institutionali